. Halatul DE Barbati

TEMA PROIECTULUI

,,SA SE REALIZEZE PRODUSUL,,HALATUL DE BĂRBATI”ÎNCEPÂND DE LA PROIECTAREA ACESTUIA PÂNA LA PRODUS FINIT”

CUPRINSUL PROIECTULUI

ETAPA I :Descrierea produsului-Generalități

ETAPA II:Alegerea materialului

ETAPA III: Proiectarea produsului clasic

ETAPA IV:Transformarea tiparului clasic în model

ETAPA V: Adausurile folosite

ETAPA VI:Unelte și utilaje la confecționarea produsului

ETAPA VII:Pregătirea materialului pentru croit

ETAPA VIII:Încadrarea sabloanelor pe material

ETAPA IX:Procesul tehnologic de confecționare a produselor

ETAPA X:Finisarea produsului

ETAPA XI:Norme generale de protecția munci și P.S.I

ETAPA XII:Reclama produsului

Bibliografie

Etapa .I.

Descrierea produsului-Generalități

Halatul de bărbați face parte din îmbrăcămintea de protecție și este destinată pentru protejarea oamenilor în activitățile pe care le desfășoară în producție sau la activitățile individuale pe care le efectuează în diferite împrejurări.

Halatul de protecție este folosit în general de câtre femei și bărbați, la locurile de muncă unde se manipulează sau se vine în contact cu substanțe nocive.

Din practică este cunoscut că omul în procesul muncii este ținta contra unor pericole care îl pândesc la tot pasul.

Aceste pericole se pot produce individului în activitate, accidente de muncă formate de răniri și leziuni ale corpului sau îmbolnăviri datorită acțiunii unor factori nocivi existenți pe locul de producție.

Pentru a fi protejați de aceștia factori vătămători, personalul operativ este dotat cu îmbrăcăminte de protecție cum ar fi :-Halatulde protecție

-Pantaloni cu pieptar

-Salopetele

-Combinezon de protecție

-Șorțuri etc.

Nu este indicat a se folosi îmbrăcăminte de protecție la locurile de muncă unde există posibilitatea accidentării prin prinderea acestuia la organele de mașini în mișcare.

Halatele pt. pot fi clasificate în mai multe variante:-halate fără revere încheiat în față la 1-2 rânduri de nasturi (ex.Halatul de bucătar)

-halate cu revere care se încheie în față cu un rând de nasturi (ex.Halatul clasic)

halat care se leagă la spate (ex. Halatul de chirurgie)

Primele două halate sunt prevăzute cu două buzunare aplicate pe fața produsului sub linia taliei și un buzunar la parte superioară a pieptului stâng.

Halatul are o linie dreaptă prin eliminarea penselor de ajustare, iar spatele este prevăzut cu un șliț.

La partea din fața halatul este prevăzut cu revere și un guler care se răsfrânge peste piepți.

CLASIFICAREA ÎMBRĂCĂMINTEI DE PROTECȚIE :

În funcție de materialul din care se conf. :

-îmbr. din țesături

-îmbr. din trcoturi

În funcție de locil de muncă :

– halate

– salopete

– pufoaice

– mantale etc.

În funcțir de anotimp :

– subțiri

– groase

semigroase

Îmbrăcămintea de protecție se confecționează în general din țesături de bumbac, excepție făcând costumele antiacizi care se conf. Din țesături din lînă 100%.

Alegerea țmbrăcămintei de protecție se face în funcție de specificul muncii.Ea trebuie să fie comodă pt. a nu stânjeni mișcările în timpul lucrului, să fie ușoară, călduroasă, în funcție de mediul în care urmează a fii purtată.

Pentru a corespunde cât mai bine scopul munci, halatele trebuie să îndeplinească mai multe condiții ( culoarea, grosimea etc.)

Halatul de bărbați este confecționată în general din pânză albastră.Fiind comodă neajustată lasă o mare libertate de mișcare, prin simplitatea formei este destul de economică. Culoarea albastră a fost asociată hainelor de muncă, rămânînd culoare obișnuită pt. îmbrăcămintea de protecție și pt. uniformele funcționarilor. Protejează perfect împotriva prafului îi se curăță ușor.

Muncitorul astfel îmbrăcat se simte în largul său într-un costum creat special pt. munca sa.

Cele mai utilizate produse de îmbrăcăminte de protecți sunt : halatele și salopetele.

PĂRȚILE COMPONENTE ALE HALATULUI :

Halatele se compun din principalele părți componente

-pipți

-spate

-mâneci

-manșetă

-buzunare

-gaică

-cordon

Pipții se croiesc separat și sunt dublați în față cu bizeții.

Spatele este format din două bucăți unite pe mijloc cu o cusătură dubla industrială pînă în dreptul șlițului (3/4 din lungimea halatului)

Buzunarele se finisează la partea superioară cu o șuviță de material care poate fi croită separat sau din aceea și bucată cu materialul.

Mânecile sunt croite din două bucăți ( fața și clinul de mânecă) sau o singură bucată.

La terminație mânecile sunt prevăzute cu manșete croite dintr-o singură bucată sau din două bucăți.

Gulerul este format din două bucăți, față și dosul de guler.

La croială trebuie să ținem cont de firul de urzeală.

Construcția tiparului de halat se execută separat corpul și separat mânecilor și gulerul.

HALATUL DE BĂRBAȚI

VEDERE DIN FAȚĂ

VEDEREA DIN SPATE

ETAPA a-II-a

ALEGEREA MATERIALULUI

Alegerea îmbăcămintei de protecție se face în funcție de specificul muncii, de utilajele pe care le deservește muncitorului și factorii vătămători existenți pe locul de producție.

Halatul de bărbați poate fi confecționat din materiale textile, din bumbac sau bumbac în amestec cu fibre sintetice.

Halatul de bărbați, după destinație este o îmbrăcăminte exterioară. Pt. producerea îmbrăcămintei se folosesc mat. textile de bază și auxiliare.

După importanța pe careo au în componența produsului, materialele utilizate pot avea funcția de bază, fiind numite materialele de bază, sau funcții auxiliare, fiind numite materiale auxiliare.

Rolul principal în componența unui obiect vestimentar îl împlinește,, materialul de bază,,.

MATERIALELE DE BAZĂ :

Pt. confecționarea îmbrăcămintei de protecție se pot folosi diferite materiale de bază aceasa fiind în funcți de produs cât și de locul de muncă pe care îl are purtătorul.

În general pt. Confecționarea halatului de protecție se utilizează țesături din bumbac, aspectul firelor textile depind mult de forma și de starea lor de suprafață.

Fibra de bumbac se obține din capsulele plantei de bumbac.

Calitatea bumbacului depinde de lungimea și rezistența fibrelor componente, omogenitatea lungimilor de fibre, finețea lor, gradul de coasere și procentul de impurități.

După lungimea fibrelor de bumbac acestea se clasifică în diferite sorturi calitative corespunzând unor anumite lungimi de fibre.

Prin bumbacul mercerizat se întelege bumbacul tratat cu o solutie de soda,firul din țesaturi fiind în stare tensionată,astfel se obțin fire sau țesaturi care au aspect mai mătăsos și mai stralucitor decât cele nemercerizate putând fi vopsite mai ușor.

Bumbacul pieptănat este din fire mai lungi care a suferit o prelucrare mecanica fiind destinată reducerii firelor scurte asigurând o mai mare uniformizare a lungimii la toate firele.

Bumbacul cardat este un bumbac cu fibre de lungime medie care o proportie mai mare de fibre scurte și este mai neomogen.

Prin prelucrări variate se pot obține multe feluri de fibre și apoi de tricoturi și țesături.

Bumbacul este hidroscopic.Arderea fibrelor de bumbac,ard foarte repede,degajă un miros de hârtie arsa.

Materialele care pot fi utilizate cu rolul de baza în țesături textile,cum ar fi :

-țesături blănuite

-țesături naturale

-țesături sintetice

-țesături textile

Țesăturile sunt materiale textile obținute prin încruțisarea firelor textile.Cea mai mare parte a firelor produse de filaturi constituie materia primă pt. producerea țesăturilor.

Dupa țesere țesăturile crude sunt supuse unor procese tehnologice de finisare,înbunătățiri aspectului lor exterior.

În momentul achiziționări se va urmări ca țesătura respectivă să nu aibă depus pe ea mult apret care-i conferă un anumit tușeu deoarece la prima spălare va căpăta un aspect cărpos.

Această clasificare se observă că saturarea provenienței aceasta se poate împărți în :

-țesături de bumbac

-țesături de in

-țesături de cânepa

-țesături de mătase

-țesături de fibre textile

PENTRU ÎMBRĂCĂMINTEA DE PROTECȚIE SE FOLOSESC :

ȚESĂTURI DIN BUMBAC

Țesăturile din bumbac sunt țesături ușoare care pot avea lățimea cuprinsă între 70-90 cm și se pliază pe întreaga lățime.

Țesăturile din bumbac se produc în culori paste cu dungi sau uni.

În cazul de față,materialul este de culoarea deschisă(albastră), specific hainelor de protecție.

Aceste țesături sunt destul de subțiri, având un grad ridicat in hidroscopicitate ce le recomandă cu prisosință la confecționarea îmbrăcămintei subțiri de protecție.

Pe lângă această categorie de țesături subțiri se mai produc din bumbac și țesături semigroase.

Aceste țesături au lățimi de 120 și 140 cm fiind sub formă de baloturi după ce au fost dublate.

Țesăturile semigroase din bumbac se întrebuințează și la echipament de protecție.

Țesăturile din bumbac se pot realiza numai din fibre de bumbac 100%.

Bumbacul are anumite calități dar are și defecte:

CALITĂȚILE:

suplețe mare

elasticitate bună(mai scăzută decât la lâna sau la mătase naturală)

rezistență mecanică bună(dar mai slabă decât la in)

rezistență bună față de atacul insectelor

grad de izolare termică bună

putere absorbantă medie

buna rezistență la soluțiile alcaline chiar concentrate

DEFECTE:

se șifonează ușor

se îngălbenește la lumină

este atacat de mucegaiuri, puțin rezistent la bacterii mai ales în prezența amidonului

MATERIILE AUXILIARE:

La material auxiliar se consideră material utilizat la confecționarea îmbrăcămintei care în funcție de model și de produs pot lipsi din componența produsului.

Alegerea unui material pt. confecționarea unei îmbrăcăminte de protecție, necesită anumite cunoștințe pt. procurarea potrivită și corectă a unor furnituri ca: ața de cusut, căptușeli la fermoare, nasturi .

Principalele furnituri care le folosesc pt. realizarea halatului pt. bărbați sunt:-ața de cusut

-nasturii

AȚA DE CUSUT:

Așa este furnitura principală utilizată la confecționarea îmbrăcămintei.

La acest produs , ața este din fibră de bumbac.

Finețea firului de ață trebuie să corespundă cu finețea materialelor, iar culoarea aței de cusut se stabilește la culoarea materialelor cusute sau după dorință.

Ața folosită trebuie să fie depănată pe bobine pt. a se nu se deșira, să aibă firul uniform și fără noduri.

Ața de cusut se produce prin operații mecanice și chimice ( dublare, răsucire, cablare, mercenizare, albire, vopsire, lustruire) a firelor simple din bumbac, piptănat sau cardat. Pt. utilizări speciale , se produce ața de cusut în cantități reduse din fire de in, din mătase naturală, din fire de vâscoză.

În ultimii ani, a luat o amploare tot mai mare realizarea și utilizarea aței de cusut din fibre sau din filamente sintetice (poliesterice, poliamidice, poliamitrilacrilice).

Ața de cusut se mai poate clasifica și după destinația în procesul confecționări cum ar fi:

ața pt. cusături tighel având finețea Nm 48/3, 54/3, 85/3, 100/4 sau exprimată în tex(Tt) 21×3, 19×3, 12×3, 10×4.

Ața pt. cusături tighel este o ața obișnuită care se folosește în procesul confecționării la cusături de îmbinare sau de fixare a detaliilor îmbrăcămintei:

ața de butoniere cu finețea Nm 54/2×3,85/2×3, 10 /3×3, sau exprimată în tex(Tt) 19x2x3, 12x2x3, 10x2x3.

Ața de butoniere este o ață mai groasă și rezistență la frecare.

Ața de broderie în cazul meu nu o folosesc.

Sortimentele de aț Ața de cusut se mai poate clasifica și după destinația în procesul confecționări cum ar fi:

ața pt. cusături tighel având finețea Nm 48/3, 54/3, 85/3, 100/4 sau exprimată în tex(Tt) 21×3, 19×3, 12×3, 10×4.

Ața pt. cusături tighel este o ața obișnuită care se folosește în procesul confecționării la cusături de îmbinare sau de fixare a detaliilor îmbrăcămintei:

ața de butoniere cu finețea Nm 54/2×3,85/2×3, 10 /3×3, sau exprimată în tex(Tt) 19x2x3, 12x2x3, 10x2x3.

Ața de butoniere este o ață mai groasă și rezistență la frecare.

Ața de broderie în cazul meu nu o folosesc.

Sortimentele de ață de cusut din fire de bumbac cordat sunt următoarele:

-ațe obișnuite prin răsucirea firelor în S cu finețea de 25 tex x 3 , 21 tex x 3, și 20 tex x 3 și ață cablată de 13 tex x2x3 obținută prin răsucirea firelor în Z și apoi cablarea în S.

Unele ațe din import au finețea exprimată în Ne (nr. englez). Pentru transferarea numărului englez în număr metric se înmulțește Ne cu 1,7.

Cusut se livrează în papiote (în tub de hârtie) de 50 m, în baterie (tub de hârtie) de 200 m ,în baterie( pe tub de carton) de 500, 1000, 2000, 3000, 4000 și 5000 m , pe mosorele de lemn de 200, 500 și 1000 m ața 19 tex x 3 pe mosoare de material plastic de 200 m.

Firul aței de cusut posedă numeroase caracteristici care pot fi controlate, acestea putând fi clasificate astfel:

Cele care permit definirea firului:

Materie primă(bumbac,fibre poliesterice etc.)

tratamente aplicate (mercenizate,gazate)

– compoziția (fir simplu, fir răsucit, fir cablat, fir fără torsiune)

– densitatea de lungime (cât este subțire

sau gros).

Cele care indică comportarea firului și a cusăturii:

rezistența la tracțiune ( forța de rupere,

alungirea la rupere, coeficientul de

regularitate).

rezistența la tracțiune în buclă, ceea ce

reprezintă rezistența cusăturii.

Cele ce influențează comportarea firului în timpul coaserii:

-rigiditatea firului (pătrunderea)

-coeficientul de frecare

-contracția în mediu umed și mediu uscat

-comportarea la acțiunea unor agenți chimici(alcooli, acizi etc.)

-rezistența culorii (la frecare, la urzeală, la lumină).

Nasturii:

Întrebuințarea nasturilor, indiferent de forma lor

și de materialele din care sunt constituiți, urmărește

două obiective și anume:

-asigurarea închiderii îmbrăcămintei

-asigurarea unei funcții decorative

Aportul decorativ al nasturilor este determinat

atât de forma lor, cât și de materiile prime din care

sânt realizați, acestea putând fi:

-naturale: sidef, corn, lemn, piele, sticlă,

ceramică,

-materiale plastice: galatit, poliamide, poliesteri,

acetat de celuloză, acrilonitril-butadien,

polistiren etc.

-metale și aliaje de metale: oțet, aluminiu, bronz

etc.

Dacă materiile prime se utilizează pentru nasturi

așa cum sânt ele, nasturii din mase plastice sunt,

adesea, vopsiți, iar cei din metal pot să fie supuși

operațiilor de metalizare sau vernisare menite să le

de-a un aspect mai deosebit ( imitație de aur , de

argint, aspect de metal vechi etc.)

Culoarea nasturelui este impusă de variațiile

modei executându-se nasturi în toate culorile și în

culori combinate marmorate sau sedefate.

Nasturii se produce în general cu 2 și 4 orificii.

Trebuie avut în vedere ca ,culorile nasturilor

să nu degradeze produsele la operațiile de călcare

sau întreținere( curățare).

Cusătura de montare a nasturilor trebuie să asigure rezistența necesară solicitărilor în timpul

purtării, să fie cât mai puțin vizibilă pe suprafața

interioară de coasere și să permită închiderea

ușoară a produsului.

Coaserea simplă se realizează cu ată de cusut în care nasturele,este cusut pe detaliul îmbrăcămintei.

Pt.asigurarea rezistenței cusăturii la început cât și la terminarea,la ață se formează un nod,se introduce sub nasture.

Recepția nasturilor:

Se face pe laturi de minimum 30 grași(1 gras=144buc.)Se mărește vizual aspectul,culoarea și forma,și să corespundă modelelor din cartelele omolegate.

Nasturii se cos pe cartele de carton și apoi se ambalează în cutii de carton.

Nasturii se produc în țară dar se și importă din RSC,Germania și Italia.

Se expun în vitrine exterioare și interioare cusuți pe cartele în asa fel încât să se arate culorile,nuanțele,formele și dimensiunile existente în magazin sau cusuți pe diverse țesături.

MATERIALE DE BAZĂ ȘI AUXILIARE

ETAPA a-III-a

PROIECTAREA PRODUSULUI CLASIC

1.Dimensiunile de bază:

Ic-Inălțimea corpului-172 cm

Pb-Perimetrul bustului-48 cm

Ad-Adaosul de lejeritate-9…12 cm

2.Calculul dimensiunilor de bază:

Lt-Lungimea taliei:Ic/4-2=172/4-2=41cm

Lb-Lungimea brațului:Ic/3+6-172/3+6=63cm

Lsp-Lungimea spatelui:Pb/3+2=48/3+2=18cm

Lpt-Lătimea pieptului:Pb/3+3=48/3+3=19cm

Lpr-Lungimea produsului:Nx2±K=6·172/10+2=6·

·17,2+2=105cm

N=o constantă adoptată în funcție de produs;

2=factorul variabil determinat de înălțimea corpului,în cm;

K=adosul de corecție a lungimii produsului în funcție de modă,în cm.

3.Trasarea punctelor de bază:

AB=Pb/4+10=48/4+10=22cm

AT=Lungimea taliei=41cm

AL=Lungimea spatelui=105

BB1=lățimea spatelui=Lsp/3+Ad/3=18cm

BB2-lățimea produsului-Pb+Ad=48+12=60cm

B2B3-lățimea feței=Lpt+3+1=19cm

B1B3-răscroitura brațului

B1B4-B1B3/2-mijlocul răscroiturii bratului

4.Trasarea punctelor de contur:

Aa-răscroitura gâtului la spate și linia umărului

Pb/8+Ad/8-48+9/8=7,5cm

aa1=linia umărului la spate

Aa/4+0,5=7,5/4+0,5=2,4cm

A1a2-2cm

A2a3-răscroitura brațului=2cm

A2A2'=1,5cm

A2'A4=răscroitura gâtului la față=Aa+1=7,5+1=8,5cm

A4G-răscroitura gâtului la față=1cm

A3A5-linia umărului la față=2cm

GA6=aa3-1

T2L2=T2L3=TL=60cm

L1L4=1cm

T1T4=1cm

L4L5=T4T5=4…5cm

G1G2=8…10cm

Poziționarea buzunarului:

TM=7…9cm

MM1=3…4cm

MM2=lățimea buzunarului=16cm

Lungimea buzunarului=18cm

M2M3=M1M4=18cm

Proiectarea mânecii de halat

1.Dimensiunile principale:

Ic-Inalțimea corpului=172cm

Pb-Perimetru bustului=48cm

Ad-Adaosul de lejeritate=9…12cm

2.Calculul dimensiunilor de baza:

AB=Pb/4+6=48/4+6=18cm

AL=Lungimea brațului=63cm

BC=linia cotului de mânecă=Pb/3+4=20cm

AA1=AA3

AA2=AA1/2=30/2=15cm

3.Trasarea linilor de bază:

BR=5cm

B1R1=10cm

R1R2=2,5cm

B2R3=1cm

Aa2=1,5…2,5cm

a1a3=1…2cm

4.Trasarea liniilor de contur:

BB1=BB3

CC1=CC3

LL1=LL3

C1C2=1cm

LL2=Pb/8+12=48/8+12=18cm

L2L2'=1…2cm

BB4=BB1/3

B3R4=B1R1

R4D=Pb/8=48/8=6cm

DD1=1cm

C3C4=2…3cm

LL4=LL2-2cm

L4L5=LL2'

Proiectarea gulerului

AB=Lungimea gulerului

AB=Aa1+G1G2+1=15,5cm

AA1=BB1=lățimea gulerului

AA1=7…8cm;BB1=AA1

Bb=AB/3=15,5/3=5,1cm

BB2=1cm

B2B3=9…10cm

Tiparul buzunarului lateral:

Prin t3 se trasează o paralelă la linia definitivă a taliei pe care se măsoară lățimea deschizături buzunaru-lui: t3M=3cm șiMM1=Pb/3+1=17cm.

Din punctele M și M1 se trasează paralele la linia A1L2 pe care se măsoară lungimea buzunarului: MM2=M1M3=MM1+2=19cm

Clapa de întărire: MM4=5cm,iar M1M5=7cm

Dublura piepților are conturul,în față identic cu al piepților,iar în interior se stabilește astfel:

GO=3…4cm,L6L7=7cm

PROIECTAREA TIPARULUI CLASIC

FAȚĂ ȘI SPATE

PROIECTAREA TIPARULUI CLASIC

MÂNECA

PROIECTARE TIPARULUI CLASIC

GULERUL

ETAPA a-IV-a

TRANSFORMAREA TIPARULUI CLASIC

ÎN MODEL

Procesul de transformare a tiparului clasic în

model cuprinde lucrări grafice și operații de calcul

specific fiecărui model.

Tehnologia trasformări tiparelor în model:

Tiparele pt.îmbrăcăminte se obțin prin construcția tiparului clasic,trasformarea tiparului clasic în tipar de bază și multiplicarea acestui tipar.

Tiparul clasic:este un tipar nefinalizat care se

obține pecale grafică și prin calcule corespunzătoa-

re,studiate la capitolele precedente.

Tiparul de bază:este obținut prin trasformarea tiparului clasic.

Procesul de trasformare a tiparului clasic în tipar de bază cuprinde lucrări grafice și operații de transfor-mare.

Halatul este prevăzut cu trei buzunare dintre care unul su la partea stângă,și două jos pe părțile laterale ale piepților.

Buzunarul mic se stabilește în funcție de poziția punctului B3.

Poziționarea buzunarului mic:

B3N=Pb/10-1=3,8cm

NN1=Pb/4=12cm

NN2=3cm

N1N3=2cm

N2N4=N3N5=NN1+1,5=13,5cm

Se fixează punctele N2,N3,N4 și N5 care se unesc,formând conturul buzunarului.

Partea superioară a buzunarului este întărită pe față cu o clapă care formează o garnitură pe buzunar.

Poziționarea șlițului:

LL'=5cm

Prin L'duc paralelă la linia de simetrie

L'L1'=30/5=6cm

Prin L1'duc perpendiculară=L2'

L2'L3'=5/5=1cm

TIPARUL CLASIC

FAȚĂ ȘI SPATE

TRASFORMAREA TIPARULUI CLASIC

ÎN MODEL

ETAPA a-V-a

ADAUSURILE FOLOSITE

ADAUSURILE:

Se folosesc la proiectarea tiparelor,sunt mărimi cifrice care se introduc în dimensionarea tiparelor,

atât pe lungime cât și pe lățime.

După funcția pe care o îndeplinesc adousurile pot fi:-adausuri de lejeritate

-adausuri de contracție

-adausuri de corectare sau de modă

1.ADAUSUL DE LEJERITATE:

Reprezintă mărimea cifrică exprimată în cm,care se introduc în calculul lățimii tiparului.Se notează cu simbolul,,Ad"

Adausul de lejeritate depinde,și de linia modei.

Adausul de lejeritate,trebuie să aibă adousuri mai mari la produsul pt.copii,precum și la paltoane,pal-toane,pardesiuuri,geci.

2.ADAUSUL DE CONTRACȚIE:

Reprezintă mărimea cifrică care se introduce în calculul proiectări tiparului pe lungimea acestora.

Acest adaous are rolul de a compensa contracțile care se produc în timpul prelucrări și purtări productării,produsului.Se noteză cu,,Ac".

Aceste calcule se calculează cu relația:

AC=L·C/100

L=Lungimea produsului

C=coeficientul de contracție care se determină cu relația.

3.ADAUSUL DE CORECȚIE:

Se notează cu,,K".Este un coeficient care se aplică pentru corectarea dimensiunilor produsului sau unor detalii din produsul proiectat.

Poate avea o valoare pozitivă sau negativă în funcție de moda respectivă.

ETAPA a-VI-a

UNELTE ȘI UTILAJE FOLOSITE

LA CONFECȚIONAREA PRODUSULUI

UTILAJE PT.CONFECȚIONAREA ÎMBRĂCĂ-MINTEI:

Utilaje pentru pregătirea și croirea:

-mașini de control

-mașini de șpănuit

-mașini de secționat

-mașini de tăiat cu bandă

-mașini de ștanțat

Utilaje pentru coasere:

-mașini simple

-mașini pentru cusături elastice

-mașini de cusut ascuns

-mașini de cusut butoniere

-mașini de cusut nasturi și cheițe

Utilaje pentru tratament umidotermic:

-mobilier pentru călcat

-mașini pentru călcat manual

-prese de călcat

Instalați pentru trasport interfazic:

-cărucioare manuale

-trasport cu benzi suspendate

-benzi rulante

Realizarea operaților ce compun o piesă de îmbrăcăminte necesită o gamă variată de unelte și utilaje.

Felul și forma uneltelor sunt determinate de natura op. astfel ca acestea să fie cât mai utile pt.a obține o calitate superioară și o productivitate corespunzătoare.

În camera în care se lucrează trebuie să fie foarte luminoasă,pentru ca în timpul zilei să nu fie nevoie să folosim lumină electrică.

Mașina de cusut se așează în aproprierea ferestrei.

În cameră sunt necesare:o masă pt.croit,o oglindă mare,bine luminată,o scândură de călcat,un mânecar,un fier de călcat și o perniță;mai sunt necesare foarfeci,centimetru,linie de cusut,ace de gămălie,ață de însăilat,ață de cusut de diferite culori.

Într-un proces de producție rolul uneltelor este așezat în ordinea cronologică privind folosirea uneltelor care se împart în:

-unelte pt.măsurat și desenat

-unelte pt.tăiat

-unelte pt.cusut

-unelte pt.călcat

A.UNELTE PT.DESEN,MĂSURĂ ȘI TĂIAT

Panglica-centimetru: se utilizează la luarea măsurilor și la construirea tiparelor.

Aceasta este realizată dintr-o țesătură de bumbac,impregnată cu o soluție chimică care constituie o peliculă protectoare.

Panglica-centimetru are două fețe,cifrele fiind imprimate în ordine crescătoare pe o parte și cealaltă de la 1-150cm.Este folosit pt.măsurarea fiecărui produs.

La capete este prevăzută cu două plăcuțe metalice,protectoare de circa 1cm.

Echerul,rigla și florarul: sunt instrumente clasice pt.desene care sunt folosite pt. trasarea linilor drepte(linia,echerul)precum și cele curbe(florarul).Sunt confecționate din lemn sau material plastic.

Ruleta cu dinți: este folosită la traspunerea unor linii sau detalii în timpul construirii unui tipar.

Ruleta este formată dintr-un mâner de lemn sau de plastic și un disc cu dinți din metal.

Creta de croitorie: este folosită la desenarea conturului tiparelor pe țesătură sau la diverse însemnări în timpul efectuării probelor.Creta are formă pătrată sau dreptunghiulară și se fabrică dintr-un material care se poate îndepărta ușor de pe țesătură.

Ea este de două tipuri:tip A albă și tip B albastră,în plăci pătrate din humă albă(cea albă)și în amestec cu albastru de fier(cea albastră).

Creta de croitorie trebuie să nu conțină corpuri străine și să nu zgârie,să fie rezistentă pe stofe dar să dispară prin scuturare.

Creta se ambalează câte 50 de bucăți în cutii de carton pe două rânduri despărțite cu hârtie de carton.

Se păstrează la loc uscat de preferat într-o ladă cu rumeguș sau talaj.

Pantograful: se folosește la executarea desenelor în miniatură în vederea determinării consumului specific.

Pantograful este un mecamism cu două capete:unul din două capete este prevăzut cu un vârf metalic ce urmărește conturul tiparelor în mărime naturală;iar celălalat capăt este prevăzut cu un vârf de creion care redă pe hârtie aceeași încadrare la scara 1/10.

Acest instrument se folosește în producția de serie mare.

B.UNELTE DE TĂIAT

După însemnarea cu cretă a conturului tiparelor pe țesătură urmează operația de croit sau de tăiat propriu-zis.

În condițile producției industriale,la această operație se folosesc diverse aparate mecanice ca:mașina de croit cu cuțit disc,și mașina de croit cu cuțit verticale,ambele acționate cu motor.

În condițiile producției după măsură și comandă individuală,croitul,respectivul tăiatul țesăturilor se face cu foarfecele de croitorie acționat manual.

Foarfecele de croitorie : este compus din două părți care sunt prinse între ele cu un bolț și o piuliță.

Fiecare parte este compusă dintr-o ureche și o lamă.Atât urechile cât și lamele au forme diferite în funcție de destinația foarfecelui și de grosimea materialului.

Foarfecele de croitorie se împart în:

-foarfece pt.tăiat țesături ușoare

-foarfece pt.tăiat țesături groase

-foarfece pt.broderie

În general lamele foarfecului sunt executate din oțel inoxidabil asigurând condiția primordială de a putea fi ascuțite periodic.

Foarfece pt.țesături subțiri au lamele mai subțiri și urechile egale,iar foarfecele pt.țesături groase au urechile inegale și lamele mai groase.

UNELTE PENTRU DESEN,

MĂSURĂ ȘI TĂIAT

B1.UTILAJE DE TĂIAT:

Secționarea șpanului: este operația de tăiere în șpanuri mai scurte de 1-2cm lungime.

Secționarea șpanului,tăierea lui se va practica astfel încât conturul detaliilor să nu se deplaseze între ele.

a.Mașina de secționat cu cuțit disc:

Motorul este alimentat prin cordonul de la rețeaua electrică a secție.El transmite mișcarea de la rotație,șurubului melc ce se angrenează cu roata dințată.Pe acest ax se află și cuțitul disc.

Mânerul este executat dintr-un material iyolator,careva permite muncitorului dirijarea mașinii pe conturul trasat la șabloane.

O carcasă adăpostește organele în mișcare,pe care se sprijină platformă constituind un suport de susținere.Sub platformă se găsesc patru role ce ușurează deplasarea mașinii pe masa de lucru.

b.Mașina de tăiat cu cuțit vertical:

Este cea mai utilizată mașină în prezent,deoarece poate tăia șpanul în linii drepte,frânte și curbe.

Este acționată de un motor electric,alimentat prin cordon de la o rețea electrică a secției,care trasmite mișcare la organele de lucru:manivelă,bielă,suport de cuțit,cuțit,coloană,apărătoare de protecție,platfo-rmă,nichelată așezată pe cuțite,mâner.

UTILAJE DE TĂIAT

C.UNELTE PENTRU CUSUT

La confecționarea îmbrăcămintei una din principalele operații o constituie cusutul propriu-zis.

Operațiile de coasere se realizează manual cu ajutorul acului de cusut și degetarului.

Acul de cusut: este un instrument perfecționat cu care se pot realiza cele mai deosebite tipuri de cusături manuale.Se folosesc mai multe tipuri de ace.

Acul de cusut este format din 3 părți:ureche,corp și vârf.

Aceste părți au următoarele caracteristici:

-urechea este locul unde se înșiră ața de cusut

-corpul este partea din ureche și corp

-vârful este partea care asigură introducerea acului în țesptură.

Urechile acului pot avea formă circulară sau ovală în funcție de destinația acului,de grosimea aței sau a materialului.

Corpul acului are forma și dimensiunea în funcție de natura operației sau de grosimea materialului.

Vârful acului are asigură pătrunderea acului în material și poate avea forme și dimensiuni în funcție de grosimea materialului.Acele de cusut se fabrică din oțel inoxidabil.

Acele se clasifică în trei grupe:

-ace scurte

-ace semilungi

-ace lungi

Fiecdare grup de ace este pe 10 mărimi.1 îi cores-punde acului cel mai gros iar nr.10,acului cel mai subțire.

Din familia acelor face parte și acul de gămălie care este realizat din sârmă de oțel,urechea fiind înlocuită cu o gămălie.

Acul de gămălie este folosit la prinderea detalilor pregătite pt.cusut.

Degetarul:este un instrument cu rolul de protejarea degetului în cadrul procesului de coasere.

Este executat din metal și are formă de trunchi de con,care poate fi cu un capac sau fară.

Degetarul fără capac este întrebuințat în cadrul croitoriei pt.bărbați iar cel cu capac în croitoria pt.femei.

Magnetul: este cel cu ajutorul căruia se strâng cu ușurință toate acele de cusut și de gămălie împrăștiate în timpul lucrului.

C1.UTILAJE PENTRU CUSUT

1.Mașina de cusut mecanică:

Confecționarea produselor de îmbrăcăminte,până la anumite timpuri se făceau manual cuacul de cusut.fiind cel mai modern utilaj în această ramură.

Pe parcurs s-a inventat prima mașină de cusut,care a însemnat o condiție în mecanizarea unor cusături manuale.

Aceste tipuri de mașini există și în prezent și de numesc,,Mașini simple de cusut"

Perfecționarea mașinilor universale a culminat până în prezent cu diverse mașini speciale prin intermediu cărora se pot realiza cusături care nu se pot executa cu mașina universală.

Acestă mașină realizează o cusătură cu două fire de ață și este compus din trei părți mari:

-corpul mașini

-masa sau blatul

-scheletul-suportul sau piciorul mașinii

Organele de lucru ale mașinii de cusut sunt cele care participă direct la formarea cusăturii.

Aceste organe care în timpul coaserii vin în contact direct cu firele de ață sau materialele cusute sunt:

a.Acul: îndeplinește rolul de a transporta firul prin straturile de material și de a forma ochiul pt.

împlătire cu firul.Acul este format din:butuc,tijă vârf,orificiu,șanțuri.

b.Conducătorul de fir: are rolul de a conduce firul de la ac și de a-l tensiona după ce a fost împletit cu firul de la suveică.Este compus din:conducătorul de fir și brațul debitor.

c.Apucătorul: îndeplinește funcția de aprinde bucla formată de la ac și de a o împleti cu firul de la suveică.Este compus din corp,cârlig de prindere și lăcaș.

d.Suveica: are rolul de a purta firul inferior și de a-l tensiona pt.formarea cusături.

e.Trasportorul: îndeplinește funcția de a traspo-rta materialul în timpul coaserii.

Părțile componente:cremalieră dințate,suportul

cremalierei ,locașul de montare în suport.

f.Piciorușul: este organul lucrător,și presează straturile de material pe transportor în vederea realizării trasportului.

Părțile componente:talpa,suportul,orificiu prin care pătrunde acul,lăcașul de montare.

2.Mașini simple de cusut industriale:

Mașina de cusut este utilajul principal în

întreprinderile de confecții.Este întrebuințată la majoritatea operațiilor din procesul confecționării datorită cusăturii clasice pe care o realizează.

În industria de confecții se folosește o diversitate

de mașini simple,care pot fi clasificate în funcție de diverse criterii astfel:

a.În funcție de destinație:

-mașini de cusut industriale

-mașini de cusut casnice

b.În fucție de de modul de acționare:

-mașini acționate mecanic

-mașini acționate prin pedală

-mașini acționată manuale

c.În funcție de forma suveicii:

-mașini de cusut cu suveică rotundă

-mașini de cusut cu suveică lungă

-mașini fără suveică(cu apucător)

-mecanismul debitor de fir

-mecanismul suveicii

-mecanismul trasportorului

-mecanismul piciorușului

3.Mașina de cusut triploc:

Este utilajul de bază în intrepriderile ce

confecționează îmbrăcăminte din tricoturi.

Mașina triploc face parte din categoria mașinilor

speciale,care efectuază cusături de încheiat și surfulat sau numai cusături de surfilat.

Mașina triploc funcționează în general cu două apucătoare denumite:apucătorul superior,montat în partea dreaptă,și apucătorul inferior,montat în partea stâng a acului.

Cusătura mașinii triploc se realizează de organele lucrătoare ca:acul,apucătorul superior,apucătorul inferior,trasportorul,placa acului și cuțitele.

a.Acul:este organul care trasportă firul de ață prin material și formează bucla pentru împletire.

Ca formă este asemănător cu al mașini simple însă diveră ca mărime,fiind mai scurt.

b.Apucătorul inferior:este organul de lucru montat în partea stângă sub placa acului.

Apucătorul este prevăzut cu orificii și canal,care execută mișcări de la stânga la dreapta și invers.

c.Apucătorul superior:este organul lucrător care,prin orificiu,conduce al doilea fir inferior.

Acest apucător este poziționat vertical și montat în partea dreaptă,sub placa acului.

d.Trasportorul:este format din trasportorul principal și cel secundar.

e.Piciorușul:este organul de lucrul care preseaz-ă materialul de cusut cu trasportorul.Acest organ este format din talpă,orificiu,clemă de fixare și șurub.

f.Placa acului:este organul de lucru pe care se fixează materialul pt.cusut.

Această placă este formată din corp,decupaje prelungitor locaș,orificii și șuruburi.

g.Cuțitele:sunt organe lucrătoare care au rolul de a tăia marginea materialului înaintea coaserii.

Cele două lucrează pe principiu forfecării.

Mecanismele mașini triploc:

Mașina triploc este prevăzută cu organe de lucru și mecanisme care asigură o funcționare silențioasă,realizând totodată cusături de calitate superioare.

Mecanismele sunt:-mecanismul acului

-mecanismul apucătorului

-mecanismul trasportorului

-mecanismul cuțitului

d.În funcție de mișcarea apucătorului:

-mașini cu apucătorul rolativ

-mașini cu apucătorul oscilant

e.În funcție de numărul firelor de ață:cu două,trei și patru fire de ață.

f.În funcție de forma cusăturii:

-mașini de cusut cu tighel simplu

-mașini de cusut cu două ace în paralel

-mașini de cusut în zig-zag

MAȘINA DE SURFILAT TRIPLOC

Mașina de cusut simplă:

Mașina de cusut simplă este folosită pentru obținerea cusăturii tighel.Ea funcționează cu două fire de ață,montate,unul la partea superioară la ac,iar al doilea la partea inferioară la suveică.

Mașina este acționată mecanic,cu ajutorul unui motor electric.

Corpul mașinii reprezintă partea superioară în care sunt montate mecanismele funcționale și organeleale mașinii.

Rolul mașinii simple în procesul de producție este de realiza cusătura tighel necesară coaserii la operațiile de fixare a detaliilor la îmbrăcăminte.

Cusătura tighel este caracterizată prin aspect identic și dimensiuni egale pe ambele(părți)fețe ale materialului în serie,în paralel sau oblic.

Organele de lucrul la mașina de cusut sunt cele care participă direct la formarea cusăturii.Aceste organe care în timpul coaserii vin în contact direct cu firele de ață sau cu materialele cusute sunt descrise în co-tinoare:

a.Acul:îndeplinește rolul de a transporta firul prin straturile de material și de a forma ochiul pentru îmletire cu firul de la suveică.

b.Conducătorul de fir:are rolul de a conduce firul de la ac și de a-l tensiona după ce a fost împletit cu firul de la suveică.

c.Aucătorul:îndeplinește funcția de a prinde bucla formată de la ac și de a o împleti cu firul de la suveică.

d.Suveica:are rolul de a purta firul inferior și de a-l tensiona pentru formarea cusăturii.

Părți componente:corp,lăcaș,suport,dispozitiv și portiță.

e.Trasportorul:îndeplinește funcția de a transpo-rta materialul în timpul coaserii,fiind compus dintr-o cramalieră dințată pevăzută cu două sau trei rânduri de dinți.

Pt. transportarea materialului,transportul efectuază o mișcare complexă compusă din:ridicare,coborâre,

retragere,de unde ciclul este reluat.

f.Piciorușul:presează straturile de material,e tra-portor în vederea realizării.

Piciorușul este alcătuit din:talpă,suport,orificiu,loc-aș de montare.

Mecanismele mașinii de cusut:

Mașina de cusut este prevăzută cu mecanisme,

în funcție de organele lucrătoare pe care le acționează și rolul acestora:

-mecanismul acului

-mecanismul piciorușului

-mecanismul transmisiei

MAȘINA DE CUSUT MECANICĂ

MAȘINA DE CUSUT ELECTRICĂ

D.Unelte pt.călcat:

Operațiile de călcare sunt executate cu ajutorul fierului de călcat sau a preselor.

Aceste operații cuprind decatarea cusăturii înainte de croit,întinderea sau scăderea unor părți ale pieselor,descălacatul cusăturilor,presarea unor părți mai îngroșate ale produsului și călcatul final.

Fierul de călcat este un aparat manual care este încălzit electric și a cărui talpă este prevăzută cu orificii de aburire.

Fierul este racordat și la o conductă de abur,ce permite pătrunderea aburului în talpa fierului având rolul de a umezi produsul.

Mobilierul pt.călcat-este necesar operaților de călcare,el este format din mese și forme pt.călcat.

Masa pt.călcat:este o uneltă ajutătoare pt.călcat are o suprafață solidă din lemn,montată pe un schelet metalic.

Masa poate fi prevăzută cu sertare de lucru.Pe masă se așează un postav compact peste care se execută călcatul pieselor.

Are dimensiuni variabile,determinate de mărimea produsului sau a detaliilor ce se calcă.

În general mesele de călcat pot fi:

-masă simplă de călcat

-masă de călcat cu aburi

-masă de călcat produse plane

-masă pt.aburire

-masă de călcat produse tubulare

Alte unelte ajutătoare sunt:calapoadele,pernițe-le,și mânecarele.Aceste au forme în dimensiuni diferite,permițând efectuarea operațiilor de călcat în zone mai puțin accesibile.

Formele de călcat:servesc la operații de modelare,descălcare sau aburire.

Formele de călcat sunt portabile ,la locurile de muncă sau montare la mesele de călcat.

Formele portabile se pot confecționa din lemn,material textil sau alte materiale.

Pernele pot fi:-pernă simplă

-pernă cu suport

-pernă pt.canturi

Perna simplă se întrebuințează pt.călcarea finală a mânecilor,umerilor,manșetelor și a altor detalii buclate.

Perna cu suport este construită în diferite forme și mărimi determinate de forma și mărimea detaliilor.

Forma pt. canturi este utilizată la descălcarea canturilor îmbrăcămintei exterioare.

Formele rantabile la masa de călcat,pot fi utilizate la operațiile de modelare și descălcare a detaliilor tubulare închise.Aceste forme pot fi montate la mese de călcat simple sau la prese.

D1.Utilaje pt.călcat:

Procesul de producție industrial utilizat la confecționare îmbrăcămintei este organizat de procedee moderne și dotat cu cele mai moderne utilaje.

Astfel pe lăngă utilajele obișnuite ca:mese și mașini de călcat manual,dispozitive de formare și modelare a produsului,întreprinderile de confecții sunt dotate cu prese de călcat.

Aceste utilaje pe lăngă ușurare muncii personalului executat,asigură și o execuție de o calitate superioară,însoțită de un randament de producție ridicat.

Presele de călcat folosite în procesul de producție industrial pot fi acționate:

-mecanic

-pneumatic

-hidraulic

Aceste prese sunt utilizate la operațiilor de netezire a semifabricatelor la presarea marginilor,la modelarea detaliilor și la aburirea produselor finite.

Mașini de călcat manual:

Mașina de călcat reprezintă utilajul cel mai răspândit în procesul umidotermic.

În industria confecțiilor se utilizează mașini de călcat încălzite electric,cu abur și presele de călcat.

Aceste sunt:-mașina de călcat simplă

-mașina de călcat cu termostat

-mașina de călcat cu abur

ETAPA a-VII-a

PREGĂTIREA MATERIALULUI

PENTRU CROIT

Înainte de operația de croit se va efectua verificarea defectelor posibil a fi întâlnite pe suprafața materialului ca de ex.:blende de desimi,găuri,răritură,fir lipsă,noduri sau defecte de finisare,ca de ex:vopsire uniformă,pete,cute.

Defectele constatate se vor însemna cu creta sau cu ace de gămălie pt.a putea fi evitate în timpul croitului.

Țesături groase și semigroase din lână naturală, bumbac natural.în amestec vor fi supuse produsului de decatare.

Decatarea :este operația de eliminarea a luciului și de reducerea acontracțiilor din țesătură.

Aceasta op. se efectuază prin umezirea țesăturilor și uscarea lor în scopul fixării la dimensiunilor normale.

Decatarea manuală constă în aburirea materialului și apoi uscarea acestora prin călcare fără a fi tensionată.

Reducerea contracției la țesăturile tip bumbac se face prin punerea acestora în apă timp de 6-8 ore după care se pun la uscat și se calcă în direcția diagonală față de firul de țesătură,având grijă să nu se deformeze.

Țesăturile din fire de origine animală(lână,păr)

se decatează,aplicând deasupra lor o pânză umedă, pe care se calcă cu firul până la uscarea pânzei,fără să se ardă.

Înainte de a așeza tiparele pe material pt.croit,se verifică dacă aceste nu reprezintă defecte de țesătură sau desen.

În cazul în care se observă asemenea defecte pe material,acestea se marchează cu creta sau cu ața, pt. a le putea evita la încadrarea tiparelor.

Bucățile de material cu defecte mai puțin vizibile se pot folosi la dublarea gulerului,manșetelor,buzunarelor etc.

Călcarea materialului:este procesul umidoter-mic.

Călcarea articolelor trebuie să facă respectându-se întocmai condițiile prevăzute pe etichetele de întreținere,deoarece temperatura optimă la care se execută operația de călcat variază după natura fibrelor din care s-a produs țesătura.

Călcarea țesăturilor din bumbac: în procesul de finisare,la țesături pe lăngă netezire,egalizarea a grosimii și aplicarea luciului necesar,se obțin un luciu determinat de presiune și ficțiune a cilindrului metalic încălzit pe material.Aspectul de moliciune este dat de cilindre cu suprafața mai elastică.

CONTROLUL CALITATIV ȘI CANTITATIV:

Controlul calitativ :este un complex sub aspect calitativ care face la materialele textile intrate în intreprindere.

Prin controlul calitativ se urmărește verificarea materialelor achiziționate cu colecția de monstre omologate și efectuarea unor analize de laborator care să verifice parametrii fizico-chimici ai materialelor controlate.

Verificările de comparare a materialelor cu colecția de monstre și celelalte verificari asupra stării fizice ce se face cu mijloace organoleptice.

Prin acest control se verifică aspectul materialelor privind tușeul,uniformitatea culorii,defecte invizibile existente pe material și defecte provenite din fabricație cum ar fi găurite,fire dublate sau fire lipsă din material,striații,mapeuri sau pete de ulei și murdărie provenite din fabricație sau în timpul trasportului.

Controlul cantitativ:consta în măsurarea baloturilor provenite din magazine în lungime și lățime verificându-se astfel dacă corespunde cu ceea ce este scris pe etichete.

Se admit abateri de +/-0,3%.

Șablonarea materialelor:

În industria îmbrăcămintei,pregătirea șabloanelor este de mare importanță.

Această documentație se compune din tipare și șabloane care se obțin din două faze de execuție.

Tiparele :se construiesc grafic pe baza dimensiunilor corpului.

Pentru a deveni șabloane de lucru tiparele sunt completate cu rezervele necesare pt. cusutul tivului și cute sau alte garnituri.

Tiparele clasice se construiesc într-o singură mărime,care este supusă operaților de trasformare după model devenind tipar de bază.

Șabloanele:reprezintă copia tiparelor la care se adaugă rezerve de cusături și tivuri.În cadrul întreprinderilor de confecții se folosesc șabloane originale și șabloane de lucru.

Trafaretul :este un complex de șabloane imprimate pe carton pe mușama sau pe alte materiale care se utilizează la croirea țesăturilor și are scopul de a înlocui operația de șablonare pe țesături sau tricoturi.

Operația de conf. a trafaretelor cuprinde următoarele faze de lucru:

-trasarea liniilor de încadrare a lățimi materialului din care urmează a se confecționa;

-așezarea șabloanelor pe suprafața materialului care urmează a devenii trafaret;

-trasarea conturului șabloanelor;

-perforarea conturului trasat;

Formarea combinațiilor:

Această operație are ca scop stabilirea formațiilor în care se amplasează șabloanelor pe suprafața materialului de croit.

Acest proces se desfășoară manual,pe masa de lucru în cadrul serviciului tehnic al întreprinderii.

Pentru determinarea consumului de țesături și tricoturi la un produs de îmbrăcăminte se așează și se trasează conturul șabloanelor pe material de croit pe întreaga lățime a materialului astfel încât spațiile rămase neocupate între șabloane să fie cât mai mic,astfel obținându-se un consum cât mai mic.

Operația de asamblare șabloanelor pe material se numește încadrarea și poate fi realizată prin diferite procedee ca:-încadrări simple;

-încadrări combinate.

Elaboarea încadrărilor:

După formarea combinațiilor se procedează la stailirea consumului pe material pt.fiecare combinație.

Operația de trasare a conturului șabloanelor constituie o lucrare de studiu,analizându-se toate posibilitățile de asamblare și reducere a consumului.Șabloanele pot fi asezate pe material dublul sau desfăcut.

După modul de încadrare pe lățimea materialelor aceste pot fi:-încadrări pe materialul dublul lat

-încadrări pe material desfăcut

Încadrarea pe material dublul lat :

La acest tip de încadrare materialul este dublat iar șabloanele se amplasează numai pe jumătate.

Avantajul acestor încadrări constă în faptul că timpul se șablonare este mai mic și detaliile decupate la croit sunt perechi.

Aplicarea încadrărilor pe material dublul prezintă dezavantajul că există mai puține posibilități de asamblare a șabloanelor și de reducere a deșeurilor de material.

Încadrarea pe desfăcut:

Șabloanele se așează pe îmtreaga lățime.

Metoda încadrării pe material desfăcut este larg utilizată rezultând o serie de avantaje economice.

Prin acesta metodă de încadrare șabloanele au multe posibilități de așezare și astfel rezultă mai puține deșeuri din material.

La asamblarea șabloanelor pe material se vor așeza șabloanele detaliilor mari pe marginea materialului iar cele mici în interiorul acestora.

Indiferent de metoda folosită la amplasarea șabloanelor trebuie asigurate următoarele condiții:

-respectarea firului din țesături stabilit la încadrare;

-evitarea suprapunerii șabloanelor în desen care produc așa numitele,,ciupituri"de margini sau colțuri ce scurtează sau îngustează detaliile produsului;

-respectarea șabloanelor față de sensul firului și al desenului materialelor.

Procesul de încadrare automată:

Acest proces se realizează cu ajutorul unui calculator care poate efectua lucrări de gradare a tiparului,de încadrare a șabloanelor,de calcul a consumului și de croire automată.

Calculatorul :este format dintr-un sistem de unități electronice care practică la realizarea lucrărilor sub comanda operatorului.Aceste unități sunt încadrate în încăperi speciale.

Procesul prin texografie:acest procedeu este aplicat atât la determinarea consumului specific cât și la reducerea șabloanelor în mărimi naturală sau în miniatură.

Operațiile și lucrările realizate de texograf sunt:

-decuparea

-reducerea

-măsurarea ariei suprafeței șabloanelor.

ETAPA a-VIII-a

ÎNCADRAREA ȘABLOANELOR

PE MATERIAL

Este operția de conturare a șabloanelor pe suprafața materialului de croit.Acestă operație cuprinde lucrări de așezare a șabloanelor și apoi trasarea croitului pe material.

Pentru executarea operației de șablonare se folosesc diferite procedee,cum ar fi:

-șablonarea prin conturare cu cretă sau creion

-șablonare cu trafarete

-șablonare cu calculatorul

Indiferent de procedeul folosit la efectuarea acestei operații trebuie ținut seama de următoarele condiții tehnice:

-așezarea șabloanelor pe material se va face conform indicațiilor marcate pe șabloane;

-respectarea flaușului și a desenului din material la toate piesele componente;

-așezarea și combinarea șabloanelor pe material se va face avându-se în vedere ca suprafața materialului să fie folosită cât mai rațional.

Șablonarea prin conturare:se face amplasarea șabloanelor pe material și apoi trasarea conturului acestora cu cretă sau cu un creion special.

Șabloanele se pot aplica pe material dublu sau material desfăcut,acesta fiind în funcție de tehnologia prevăzută la stabilirea consumului specific.

Materialul șablonat pe desfăcut este utilizat mai rațional decât cel pe dublul prin faptul că marginea desfăcută are mai multe posibilități de încadrare a șabloanelor.

Aeastă metodă de șablonat este larg aplicată la croitul industrial al îmbrăcămintei din întreprinderile de confecții.

După numărul completelor de șablonat folosite pt.un șpan,șablonările pot fi simple sau combinate.

Șablonările simple:cuprind două sau mai multe complete de șabloane.

Pot fi formate prin desenarea de două sau mai multe ori a unui complex de șabloane,sau desenarea mai multor complete pe același șpan.

Șablonarea cu trafarete:are un randament ridicat dar confecționarea trafaretelor este destul de costisitoare.

Pentru aplicarea acestui procedeu se formează șpanul de materiale este care se așează trafaretul de conturul(marcat)pe suprafața materialului.

Conturarea trafaretului pe margine se face cu prful de talc sau praf de cretă,folosidu-se un burete sau un tampon.

După pulverizare de ridică trafaretul și cu cretă se trasează linii de legătură între punctele marcate cu praf de talc.

Șablonarea prin calculator:este operația modernă care se aplică numai la întrepriderile dotate cu calculatorul.

Operația se desfășoară la o masă de lucru dotată cu calculator unde stabilesc încadrarea șabloanelor și consumul stabilit pt. fiecare încadrare.

După încadrare se face trasformarea la scara 1:1 pe hârtie urmârnd ca acest sa fie ca șablon de croire.

Încadrarea șabloanelor pe material:

Înainte de a așeza tiparele pe material,se verifică dacă au firul drept,indicat pe fiecare piesă și dacă sunt tiparele pt. toate piesele componente ale produsului.

Materialul bine netezit se așează pe masă,față la față(dublat),sau dintr-o singură foaie,urmând a se dubla încadrare.

Se alege variantă sau alta,în fucție de mărime pieselor componente,cât și de lățimea materialului,în ambele cazuri urmărindu-se o încadrare cât mai judicioasă.

În cazul meu,folosim încadrarea pe dublul lat.

Așezarea tiparelor se face într-o singură direcție,pe materialele cu sens,(flauș sau desene cu sens)și în ambele direcții,pe materialele sau fără sens.

ÎNCADRARE ȘABLOANELOR

PE MATERIAL

ETAPA a-IX-a

PROCESUL TEHNOLOGIC

DE CONFRCȚIONARE

Halatul de bărbați este o haină de protecție,se poartăîn timpul lucrului din motive de igienă sau pt. a proteja îmbrăcămintea și corpul de accidente.Ea trebuie să fie comodă,lejeră,să se întrățină și să se îmbrace ușor.

Este confecționată fără căptușeală,iar linia de croială,este simplă,dreaptă.

În timpul sezonului rece,halatele trebuie să aibă o lărgime mai mare pt.a fi îmbrăcată ușor,peste hainele obișnuite.

Accesorile principale ale halatelor sunt buzunarele.Se conf.din material de bumbac.

Procesul de confecționare:

Procesul de confecționare:cuprinde totalitatea operațiilor de trasformare a semifabricatelor în produse finite.

Procesul tehnologic se elaborează în cadru serviciului,,Organizarea producției și a munci" și face parte din pregătirea fabricației.

Procesul tehnologic de confecționare are ca scop stabilirea operațiilor, ordinea în care acestea se execută și indicatorii tehnico-economici de fabricație.

Structura procesului tehnologic:

Acest proces este alcătuit din operații tehnologice care trebuie effectuate în succesiune cronologică.

Operația :este partea din procesul tehnologic în care obiectul muncii se transformă cantitativ și calitativ.

Această trasformare se face cu mijloace manuale sau mecanice,într-un timp de lucru variabil,în funcție de complexitatea lucrării.

În procesul tehnologic se întâlnesc operații de pregătire a lucrărilor,de coasere manuală,precum și operații de tratare umidotermică.

Operațiile procesului de confecționare cuprind în structura lor faze de muncă,mânuiri și mișcări.

Faza de muncă:este partea din operația care se efectuază cu același unelte de muncă și același regim tehnologic.

Mânuirea-este o parte din faza de muncă alc. dintr-un grup de mișcări.

Mișcarea-este o parte din mânuire și reprezintă cel mai simplu element al procesului de muncă.

Mișcarea,ce element structural al procesului tehnologic constă în:

-deplasarea

-luarea de contact cu semifabricatelor

-prinderea utilajelor sau a sculelor

-prinderea contactelor de comandă ale instalațiilor.

Oprațiile pregătitoare cuprind lucrări ca:richtuir-ea,însemnarea măsurarea.

Operațiile de coasere mecanizată se efectuază cu mașini clasice sau mașini speciale și sunt utilizate la îmbinarea sau fixarea detaliilor.

Operațiile de coasere manuală sunt foarte restrâ-ns în producția industrială și se aplică în general la însăilarea unor detalii.

Operațiile de tratare umidotermică pot fi effectuate în toate etapele procesului de confecționare și diferă în funcție de natura operației

Aceste operații poate fi:de descălcare,de presare,de călcare,de aburire.

Confecționarea halatului de protecție se realizează în 3 etape:-prelucrarea detaliilor

-asamblarea detaliilor

-finisarea halatului.

Prelucrarea detaliilor:constă din confecționarea spatelui,gulerului,a pipților,a buzunarelor,mânecil-or și a agățătorului,cordonului.

Confecționarea gulerului:se face prin suprapunerea feței cu dosul de guler,tighelirea pe margine,richtuirea și întoarcerea pe față,după care se calcă.

Confecționarea piepților:constă în aplicarea cu tighel pe marginea din față a bizeților.

Confecționarea buzunarelor:se realizează prin croirea acestor tipare,după care se aplică pe marg. deschizăturii clapa de întărire,apoi se preformează.

Buzunarele se aplică pe piepți în părțile laterale cu 2 tighele paralele.

Buzunarele de la piept se aplică pe piept în partea stâng sus,tot cu 2 tighele paralele.

Confecționarea mânecilor:

Mânecile se încheie pe cusătura exterioară cu tighel de fixare și cea exterioară cu tighel,dacă sunt formate din 2 buc. de material.În cazul în care sunt formate dintr-un detaliu,ele se închid numai pe cusătura interioară cu tighel,după care se surfilează.

La terminație,se execută un tiv.

Confecționarea spatelui :se realizează prin unirea alc.din 2 detalii cu tighel cu fixare,iar dacă modelul prevede la partea inferioară se execută cu șliț care se va întări printr-o cusătură executată oblic.

Cordonul :se conf. prin închierea pe lungime,se întoarce și se fixează cu 2 cus. tichel.

Asamblarea detaliilor :constă în asamblarea piepților cu spatele pe linia umerilor prin cusătură tighel cu fixare.Se montează apoi dosul de guler,se închid bizeții la capete după care se fixează fața gulerului cu cus. tighel.Odată cu fixarea feței gulerului se introduce agățătorul(gaica) pe mijloc.

Se închide cusăturile laterale ale halatului,cu cusătura tighel cu fixare,pe față fixând și cordonul pe linia taliei,apoi se montează mânecile în răscroiala brațului cu cus. tighel cu fixare.

Pe linia de terminație,se execută cu tiv.Halatul se tighelește de jur împrejur pe marg. bizetului și a gulerului cu 1 tighel sau 2 paralele.

Halatul de protecție:

Halatele se utilizează ca îmbr.de protecție atât de bărbați cât și de femei.

Ele se compun din următoarele detalii princiipale :

-piepți,spatele,mânecile,și gulerul;

Iar ca detalii secundare menționăm :

-buzunarele,agățătorul și cordonul.

Piepți se croiesc separat și sunt dublați pe marginea din față cu bizeți.

Spatele este format din 2 buc. de material unite pe mijloc cu o cusătură tighel cu fixare.

Mânecile pot fi formate din 2 buc.de material sau dintr-o bucată,la terminație fiind prevăzute cu un tiv.

Finisarea halatului :constă din executarea butonierelor pe fața produsului,după care se cos nasturii.Se taie la capetele de ață,după care se calcă halatul și se împachetează.

ETAPA a-X-a

FINISAREA PRODUSULU

1.Finisarea îmbrăcămintei:

Finisarea îmbrăcămintei cuprinde totalitatea lucrărilor necesare definitării formei și aspectului obictelor vestimentar

Ca urmare,finisarea confecțiilor este procesul de muncă compus din operațiile și lucrările necesare finalizării îmbrăcămintei

Acest produs are rolul să aducă confecțiile în stare funcțională prin acele operații menite să le completeze ca acesorii de ajustare și să retușeze deformările sau dereglările apărute în confecționarea

În urma acestui proces confecțiile trebuie să fie aduse în stare fucțională impusă de normele tehnice și produsul etalon

Pentru finisarea îmbrăcămintei pot fi utilizate procedee de lucru manual-mecanice sau mecanizate.Procedeul manual este organizat astfel încât să efectueze lucrările de finisare prin tehnologia clasică,utilizând mașini și instalații obișnuite. Procedeul manual este organizat astfel încât să efectueze lucrările de finisare prin tehnologia clasică,utilizând mașini și instalații pe principiul mecanizării totale a procesului de muncă.În cadrul acestui proces sunt utilizate utilaje și instalații moderne care funcționează cu randament și o productivitate ridicate.

2.Finisarea produsului:

Ultima operație din cadrul procesului tehnologic de confecționare a unui produs de îmbrăcăminte este călcatul final.

Operația de călcat pt. finisare se referă la două aspecte:-completarea operațiilor de călcat efectuate în timpul lucrului(descălcat,presat,etc)

-călcatul general al produsului.

Completarea operațiilor de călcat se face de obicei pe dosul produsului având în vedere că nici o rezervă a cusăturii să nu se imprime pe fața țesăturii,având prin acesta un aspect calitativ neglijent și inadmisibil la confecții.Evitarea acestui aspect se face prin călcarea cusăturii sub reserve pe dosul piesei de îmbrăcăminte.

Călcatul produsului: este o operație de importanță determinată,folosindu-se în acest scop pănza intermediară de călcat,bine umezită.

Călcatul final al produsului de îmbrăcăminte se execută pe diverse forme de pernă.

Factori determinați ai tratamentului umidotermic sunt:-utilizarea fierului de călcat de mărime și greutate corespunzătoare operațiilor executate;

-uitlizarea fierului de călcat la o temperatură potrivită.țesăturii și operațiilor executate;

-efectuarea operațiilor pe o masă cu o suprafață solidă și absolut nededă precum și folosirea celor mai potrivite forme de calapoade,pernițe de călcat,ce asigură o corectă realizare a lucrărilor.

-folosirea pânzei intermediare de călcat cu un gard de umiditate corespunzătoare țespturii din care este confecționat produsul respective.

În operațiile de finisare intră și curățarea de ațe de pe produs,,coaserea butonierelor și a nasturilor.

3.Finisarea halatului:

Finisarea halatului constă din festonarea a butonierelor,după care se cos nasturii corespunzători pe pieptul drept.

Procesul de finisare la care participă cel mai mult halatul este călcatul ce reprezintă tratamentul umidotermic ce constă în eliminarea denivelărilor făcute la șifonare.

Materialele textile se vor călca la o temperatură mai mică decât materialele din fibră naturală.

Produsul nu trebuie să reprezinte luciu de călcare,dezlipiri parțiale ale stofei de pe pânză de întăritura sau granule topite de la termocolare,pătrunse pe fața stofei.

De asemenea,trebuie evitată imprimarea cusăturilor sau eliminarea acestora.

4.Ambalarea produselor:

Ambalarea are rolul de a conserva produsele confecționate,trasportul și depozitarea acestora.

Asigurarea unei prezentări cât mai estetice a mărfurilor cu ambalaje atrăgătoare determină creșterea valorii mărfurilor.

Confecțiile se asamblează în funcție de natura produsului,de destinația la locul depozitării și de mijlocul de transport.

5.Măsuri de protecție la operația de finisare:

Accdentele de muncă la finisarea îmbrăcămintei se pot preveni,prin o serie de măsuri determinate de cauzele ce lepot produce și de utilaje care funcționează în alte secții.Astfel în secțiile de confecționat și finisat se pot produce accidente mecanice,termice,electrice și chimice.

Utilajele care pot produce accidente în mișcare sunt mașinile simple și speciale de cusut,presele și mașinile de călcat,mijloace de transport.

Măsuri de prevenire a accidentelor mecanice produse de aceste utilaje sunt:

-verifecarea stării funcționale a mașinilor de cusut a pieselor la începerea schimbului și a dispozitivelor de protecție.

-sesizarea tuturor defecțiunilor constatate la utilajul deservit în timpul funcționării.

La secția de finisare se produc accidente termice(arsuri)cauzate de contectul direct cu mașinile de călcat manual,presele de călcat sau alte utilaje care funcționează cu temperaturi ridicate.

Pt. prevenirea arsurilor se vor lua următoarele măsuri:-punerea în funcțiune a preselor se va face cu ambele mâini pentru a preveni introducerea mâinilor între cele două suprafețe ale presei.

În procesul de finisare a îmbrăcămintei se pot produce accidente chimice și intoxicații la operațiile de termocolare a semifabricatelor,la conservarea materialelor textile.

Pt. prevenirea accidentelor chimice în afară celor cunoscute la accidentele mecanice se vor lua următoarele măsuri:

-manipularea substanțelor chimice ce se va face conform instrucțiunilor de folosire și manevrare;

-utilizarea instalațiilor de ventilație pt. eliminarea gazelor înlocuind aerul viciat cu aer proaspăt.

6.Tehnologia călcării finale:

Călcarea îmbrăcămintei din țesătui și tricoturi se realizează în două faze principale:

-pregătirea produsului pt. călcare

-călcarea propriu-zisă

Pregătirea produsului pt. călcare:cuprinde organizarea locului de muncă,pregătirea utilajului pt.călcat și alimentarea cu produse.

La organizzarea locului de muncă,operatorul pregătește masa cu perna de călcare prin curățire și pânza de călcat prin umezire.

Pregătirea utilajului constă în încălzirea mașinii sau a presei pt. călcat și asigurarea condițiilor pentru umezire.

Pentru buna organizare a locului de produselor(semifabricatelor)pt. călcat se așează pe mese ajutătoare,pe suporturi speciale sau pe cărucioare.

Înainte de călcare,confecțiile din țesături sau tricoturi din bumbac se umezesc cu ajutorul dispozitivelor de umezire.

Călcatul propriu-zisă:este operația în care produsul capătă forma finală.

La călcare propriu-zisă se efectuază deferite faze de călcare specifece produsului și materiei prime ca:lucrări de presare și netezire,formarea și modelarea detaliilor precum și aburirea produsului.

7.contruolul calității produselor finite:

Calitatea produselor finite după călcare se pot verifica prin cntrolul unitar(bucată cu bucată)sau prin sondaj.

Controlul unitar constă în verificarea fiecărui produs confecționat.

Controlul se desfășoară pe baza normelor tehnice în vigoare,care prevăd condiițiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească fiecărei produs,dimensiunile produsului în faza finală.

Deasemenea se mai verifică atât aspectul final cât și calitatea execuției în procesul de confecționare și finisare.

În urma controlului pot fi constatate anumite defecte:-formarea luciului

-deformarea produsului

-apariția cutelor și umflăturilor

-degradarea produsului prin ardere etc.

Degradare produsului prin ardere este o defecțiunue care se produce ca urmare a temperaturii prea ridicate la presa sau mașina de călcat și a timpului prea mare de călcat.O altă cauză este folosirea unei pânze de călcat,prea subțire sau călcare direct pe material.