Tehnologia DE Executie A Fundatiilor Directe DIN Beton Armat

CUPRINS

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A FUNDATIILOR

DIRECTE DIN BETON ARMAT

TITLU PAGINA

Argument ………………………………………… 1

Clasificarea fundatiilor …………………………. 3

Alegerea tipului de fundatie ……………….……. 4

Materiale utilizate la executarea

fundatiilor…..……………………………………… 6

Stabilirea cotei de fundare …………………………. 8

Tehnologia de executie a fundatiilor

directe din beton armat…………………………………. 10

Masuri de tehnica a securitatii muncii

si de lucru pe timp friguros……………………………… 19

Bibliografie………………………………………………… 21

=== FUNDATII SI SUBSOLURIst ===

FUNDATII SI SUBSOLURI

ARGUMENT

Fundatia este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun de fundare si transmite acestuia toate incarcarile care actioneaza constructia.

Incarcarile trebuie astfel repartizate pe talpa fundatiei incat sa nu fie depasita capacitatea portanta a terenului, iar tasarile care rezulta sa fie cat mai uniforme si sa poata fi suportate de constructie fara repercusiuni asupra acesteia.

Capacitatea portanta a terenului (presiunea normala) este presiunea maxima pe care o poate suporta terenul de fundare, fara a exista pericolul ruperii acestuia, sau al unor tasari care sa pericliteze constructia.

Capacitatea portanta depinde de natura pamanturilor in care se amplaseaza fundatia. Geotehnica – stiinta care se ocupa cu studiul pamanturilor – defineste pamanturile ca fiind constituite din particule solide, provenite prin dezagregarea pe cale fizica sau chimica a diferitelor roci intalnite in scoarta terestra. In functie de prezenta unor forte de legatura intre particulele solide, pamanturile pot fi coezive sau necoezive.

In categoria pamanturilor coezive se incadreaza pamanturile prafoase si argiloase. Pamanturile prafoase (praf argilos, praf argilo-nisipos, praf si praf nisipos) au coeziune si plasticitate mijlocie sau redusa si pun probleme dificile de fundare datorita compresibilitatii mari, tendintei de a fi usor antrenate deapa in miscare si sensibilitatii la actiunea de inghet-dezhet. Un caz particular il [prezinta pamanturile prafoase de origine eoliana (pamanturile loessoide) destul de raspandite in tara noastra, foarte sensibile la inmuiere, permitand tasari importante ale fundatiilor.

Pamanturile argiloase (argila grasa, argila, argila prafoasa, argila nisioasa), au o coeziune si plasticitate mijlocie , mare sau foarte mare, cu un continut mare de particule foarte fine. Comportarea sub solicitari depinde de starea fizica , care la randul ei este influentata de continutul lor in apa. Particularitatea comportarii lor consta in aceea ca la variatii de umiditate prezinta variatii de volum (umflare-contratie) imprimand masuri adecvate la executarea fundatiilor in asemenea pamanturi.

In categoria pamanturilor necoezive se incadreaza blocrile formate din bucati mari de roci, bolovanisurile, pietrisurile si nisipurile. Acestea constituie in general terenuri bune de fundare, avand un ggrad redus de compresabilitate, nu sunt sensibile la inmuiere si la inghet-dezghet.

Pentru stabilirea tipului de fundatie si modului de fundare sunt necesare dterminari pentru cunoasterea caracteristicilor identificarii si clasificarii amanturilor (granulozitate, compozitie minerologica, plasticitate, permeabiliate etc.) precum si a proprietatilor mecanice ale acestora.

Rezolvarea problemei deformatiilor – necesara determinarii tasarii fundatiei – impune cunoastera compresabilitatii pamantuli, iar rezolvarea problemelor de capacitate portanta – necesara determinarii sigurantei pe care presiunea pe talpa fundatiei o ofera fata de pericolul de pierdere astabilitatii fundatiei – impune cunoasterea rezistentei la forfecare a terenului.

In acest scop sunt ncesare determinari cu mijloace adecvate efectuate in laborator si pe teren.

CLASIFICAREA FUNDATIILOR

Fundatiile se pot clasifica dupa mai multe criterii .

Dupa adancimea de fundare (adancimea la care se gaseste terenul bun de fundare) sunt :

fundatii de suprafata (de mica adancime) sau fundatii directe ;

– fundatii de adancime sau fundatii indirecte (fundatii pe piloti, chesoane, puturi, coloane etc.).

Dupa modul de executie fata de nivelul apelor subterane sunt :

fundatii executate deasupra nivelului apei freatice (fundatii executate in uscat) ;

fundatii executate sub nivelul apei freatice (fundatii executate sub apa).

Dupa materialele fleosite, fundatiile sunt :

fundatii rigide (din piatra naturala, caramida, beton simpu sau ciclopian) ;

fundatii clasice (din beton armat) ;

Dupa forma lor in plan se deosebesc :

fundatii izolate ;

fundatii continue sub ziduri sau sub stalpi (talpi continue) ;

fundatii cu retele de grinzi (talpi inrucisate) ;

fundatii cu radier general – placa continua, placa cu grinzi .

Dupa tehnologia de executie pot fi :

fundatii executate la fata locului, direct la groapa de fundatie ;

fundatii prefabricate.

ALEGEREA TIPULUI DE FUNDATIE

Alegerea tipului de fundatie se face pe baza unei analize tehnico-economice a structurii de rezistenta in asamblu.

Tipul de fundatie , adancimile de fundare, presiunile pe teren, materialele pentru fundatii se vor alege tinanad seama de :

conditiile climatice (adancimea de inghet, cantitatea de precipitatii etc.) ;

conditiile de stabilitate generala a amplasamentului ;

adancimile, natura, grosimile si caracteristcile fizico-mecanice si chimice ale straturilor de pamant de sub talpa fundatiei determinate cu ajutorul studiilor geotehnice ;

conditiile hidrogeologiceale terenului (ape subterane si de suprafata, proprietatile lor chimice, agresivitate, posibilitatea patrunderii acesteia la fundatii et.) ;

gradul de importanta al cladirii ;

seismicitatea regiunii ;

caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei, existenta subsolurilor , densitatea si felul elementelor portante verticale (pereti, stalpi) ;

marimea si uiformicitatea in plan a incarcarilor transmise de costructie;

particularitatile functionale ale constructiei (agresivitatea apelor industriale, incalzirea excesiva a fundatiei si a terenului de fundare , racirea sau inghetarea artificiala a acestuia etc.) ;

Pentru a-si indeplini rolul in constructii, fundatiile trebuie sa satisfaca o serie de conditii fundamentale, printre care :

sistemul de fundare trebuie astfel ales incat sa prezinte siguranta in exploatare, deoarece la fundatii nu se pot executa reparatii decat cu multa greutate si cheltuieli ridicate ;

dimensiunile fundatiei trebuie sa corespunda incarcarilor ce o actioneaza; orice rezolvare gresita a solutiei de fundare necesita consolidari care sunt lucrari costisitoare si greu de executat ;

solutiile de fundare nu trebuie sa conduca la tasari diferentiate , iar in cazul cand nu se poate obtineacest lucru, se prevad rosturi de tasare ;

incarcarile care actioneaza asupra fundatiei sa fie centrice , astfel incat repartizarea presiunilor pe talpa fundatiilor sa fie cat mai uniforma ;

materialul folosit la executarea fundatiei trbuie sa fie rezistent la actiunile agresive ale apelor subterane sau ale ternului de fundare;

fundatiile trebuiesa fie economice, sa necesite manopera cat mai redusa si sa foloseasca pe cat posibil materialele locale ;

sa permita industrializarea si mecanizarea lucrarilor ;

trebuie evitata fundarea cladirilor in terenuri cu apa subterana sau prevederea unor subsoluri acolo unde apa este aproape de suprafata terenului .

MATERIALE UTILZATE LA EXECUTAREA FUNDATIILOR

Fundatiile se executa in mod obisnuit din : beton simplu, beton ciclopian, beton armat si piatra naturala.

a. Beton simplu. Este materialul de constructie curent folosit pentru executarea fundatiilor, de marci : B50, B100, iar pentru betoanele de egalizare, B25.

La constructiile provizorii, blocul de fundatie si soclul se executa din beton B50. Pentru constructiile definitive, se utilizeaza beton B50 in blocul de fundatie, iar pentru socluri beton B100.

La executarea betoanelor obisnuite in fundatii se foloseste cimentul P400, sau M400, care este rezistent la actiunea apelor agresive. La undatiile care raman in permanenta in mediul umed se foloseste ciment cu tras.

b. Betonul ciclopian. Se otine prin inglobarea in beton inproportie de pana la 30% a bolovanilor de rau, pietrei brute sau sparturilor din fundatii. Blocurile de piatra sau bolovanii nu trebuie sa vina in contact direct, spatiile intre ele fiind umplute cu beton (fig. I.1). Folosirea betoanelor ciclopiene conduce la reducerea consumului de ciment si a costului.

Betoanele ciclopiene se pot folosi terenurile care prezinta pericol de tasari mari sau inegale Fig. I.1.- Fundatie din beton ciclopian : 1 – perete; 2 – fundatie; 3- hidroizolatie; 4 – teren natural.

c. Betonul armat. Se foloseste in special la fundatiile cladirilor avand structura de rezistenta cu schelet din beton armat si metalic, precum si la fundatiile cladirilor amplasate in pamanturi neomogene, care prezinta pericol accentuat de tasari inegale sau mari. Se utilizeaza curent betoane de marca B150 pentru talpi de fundatii,socluri, fundatii pahar, cuzineti, radiere, retele de grinzi etc. si B200 la fundatiile supuse la solicitari importante, dinamice etc.

Pentru armatura se utilizeaza otel-beton OB37, PC52 sau plase sudate din STNB sau STPB. Otelul-beto OB00se foloseste numai pentru armaturi constructive.

d. Zidaria de piatra naturala bruta (fig. I.2.). Se foloseste in fundatii, atunci cand piatra se poate procura in mod economic pe plan local, precum si pentru constructii cu regim de inaltime pana la P + 2 etaje.

Piatra folosita trebuie sa fie cat mai putin poroasa , negeliva si sa aiba rezistente la compresiune de circa 400daN/cm patrati.

Fundatiile de piatra bruta se executa cu mortar de ciment, ciment – var sau var hidraulic, cu marca minima M25. In cazul apelor subterane cu actiune agresiva , se utilizeaza mortar cu adaos de tras.

Fundatiile din piatra se pot executa si uscat , fara mortar, si se folosesc la constructiile provizorii sau la constructii usoare (din lemn). Astfel de fundatii se numesc si anrocamente.

Fig. I.2. – Fundatii din zidarie de piatra bruta: a-simpla; b- in trepte 1 – perete; 2 – fundatie; 3 – hidroizolateie; 4 – teren natural.

STABILIREA COTEI DE FUNDARE

Una din problemele de baza ale proiecterii fundatiilor este stabilirea cotei de fundare. Aceasta se alege tinandu-se seama de : cota minima de inghet, cota fundatiilor vecine, cota minima constructiva de fundare, cota apelor freatice, caracteristicile geotehnice, etc.

a.Cota inima de inghet Hi. Adancimea de inghet este in functie de zona climatica si are valori cuprinse intre 60…70 cm (minime) si 1,10 … 1,15 m (maxime), conform STAS 6054-64; adancimea de inghet se masoara de la cota terenului nivelat din jurul constructiei . Cota minima d fundare pentru talpa fundatiei se stabileste totdeauna cu 10…20 cm sub adancimea minima de inghet pentru ca fundatia sa rezeme pe un strat de pamant nedeformabil.

b. Cota fundatiilor vecine. La stabilirea cotei de fundare se face o corelare intre cota noii fundatii si cotele evcentualelor fundatii vecine, rezolvandu-se in acelasi timp si problema denivelarii fundatiilor pentru a nu se produce perturbatii ale stabilitatii acestora.

c. Cota apelor freatice. Se urmareste ca aceasta sa ramana sub cota de fundare, deoarece executia fundatiei sub cota apelor freatice este dificila si necesita cheltuieli ridiate . Cand cota apelor freatice este aproape de suprafata terenului , nu se recomanda cladiri cu subsoluri.

d. Caracteristicile geotehnice. Cercetarile geotehnice furnizeaza elemente cu privire la terenul de fundare si determina solutiile ce trebuie adoptate; aestea se refera la : caracteristicile geotehnice, presiuni admisibile (sau presiuni normale), tasari etc.

e. Cota minima constructiva de fundare H. Aceasta se ia :

pentru ziduri exterioare (sau interioare reci) – intre Hi si Hi + 20 cm, unde Hi este adancimea de inghet si in general nu mai putin de 80…90 cm pentru constructii definitive si 60…70 cm pentru constructii provizorii ;

pentru ziduri interioare in spatii calde si la constructii fara subsol H = 40…50 cm ; la constructii cu subsol H = 40 cm, de la nivelul placii subsolului .

Talpile fundatiei trebuie sa patrunda cel ptin 20 cm in stratul de teren bun de fundare.

In cazul terenurilor macroporice sensibile la inmuiere si al celor argiloase cu contractii mari, adancimea minima de fundare este cuprinsa intre 1,20 si 1,50 m de la cota trotuarului.

Cota minima constructiva de fundare poate fi determinata si de elemantele functionale ale cladirii. Astfel, cand constructia are subsol, cota este legata de caracteristicile acestuia (inaltime, numar de subsoluri etc.). Tot in cazul subsolurilor, atunci cand sunt si canale tehnice pentru instalatii, fundatiile se amplaseaza cu circa 20 cm mai jos decat nivelul canalelor.

Alegerea cotei de fundare optime este o problema complexa, care poate fi rezolvata prin calcule comparative, luand in considerare mai multe variante posibile.

Tinand seama de factorii enumerati, rezulta urmatoarele cazuri de fundare :

fundarea directa, cand cota minima constructiva de fundare coincide practic cu cota terenului bun de fundare . In acest caz fundatiile se numesc fundatii de suprafata sau fundatii de mica adancime ;

fundarea indirecta, cand terenul bun de fundare se afla la adancime. In acest caz transmiterea incarcarilor de la constructie la terenul bun de fundare se face prin intermediul unor fudatii speciale numite fundatii de adancime sau fundatii indirecte. In aceasta categorie se gasesc fundatiile pe piloti ( din beton armat, din lemn), pe piloti de pamant, pe chesoane, puturi, coloane etc.

Tehnologia de executare a fundatiilor directe din beton armat

Executarea fundatiilor din beton armat turnat monolit

Principalele faze ale tehnologiei de executare a fundatiilor directe executate din beton sunt : operatiile pregatitoare, betonarea fundatiilor, decofrarea si controlul executiei lucrarilor.

Operatiile pregatitoare constau in : verificarea sapaturilor gropilor de fundatie , a cofrajelor (cand fundatiile sunt turnate in cofraje) si a armaturilor (cand fundatiile sunt armate) .

Sapaturile sunt verificate prin controlare amplasarii corecte a conturului santului si gropilor de fundatie fata de axele principale ale constructiei, a dimensiunilor in plan si a adancimii de fundare, precum si peretilor sapaturii care nu trebuie sa prezinte surpari locale.

La cofraje se verifica dimensiunile interioare (care trebuie sa corespunda cu cele ale fundatiilor), verticalitatatea panourilor, etanseitatea si modul de executie a sprijinirilor, pentru a nu ceda la impingerea pamantului.

La armaturi se verifica numarul de bare, diametrele, pozitiile , marca otelului (care trebuie sa fie conform proiectului de executie), aspectul lor exterior (sa nu fie ruginite, deformate sau murdare de noroi) si daca au fost deformate dupa montarea lor in cofraje.

Inainte de a incepe turnarea betonului, gropile de fundatie si cofrajele se cuata de pamant, eventual de impuritati, aschii de lemn etc. Se sapa cei 10…50 cm de pamant lasat nesapat, pana se ajunge la cota prescrisa de fundare. Cofrajele din panouri de lemn se uda cu 2…3 ore inainte de turnarea , pentru ca altfel acestea absorb apa din beton. Pentru a preintimpina patrunderea apelor in gropile de fundatie se amenajeaza santuri si taluzuri pentru scurgerea acestora. De asemenea, se amenajeaza cai de acces pentru mijloacele de transport al betonului si al altor materiale. Daca fundatiile se executa sub nivelul apelor subterane, se iau masuri speciale de evacuare a acestora sau se aplica tehnologii speciale de betonare.

Fundatiile se betoneaza prin turnarea betonului in straturi de 15…20 cm grosime, atunci cand se comp-acteaza manual, si de 30…40 cm grosime, atunci cand se vibreaza. Pana la inaltimea de 2…2,5 m , betonul se toarna direct din roabe, tomberoane, iar pentru inaltimi mai mari se prevad jgheaburi captusite cu tabla, burlane metalice, tuburi. Dupa turnarea fiecarui strat se copacteaza betonul, manual sau cu vibratorul. Compactarea manuala cu maiuri grele de lemn sau de metal se aplica numai la fundatii din beton simplu, la care betoanele sunt vartoase, urmarindu-se ca fiecare lovitura cu maiul sa acopere jumatate din suprafata loviturii precedente, iar betonarea sa se faca pana cand la suprafata betonului apare laptele de ciment. Compactarea mecanica se realizeaza cu pervibratoare, care se introduc in masa betonului si se extrag in pozitie verticala.

Operatiile de turnare si compactare a straturilor se executa succesiv si cotinuu, pana cand se betoneaza intreaga fundatie, iar ultimul strat de beton se netezeste.

Decofrarea fundatiilor se executa dupa intarirea betonului. Mai intai se decofreaza fetele laterale ale fundatiilor prin taierea sarmelor careleaga panourile opuse , apoi se desfac spraiturile , se inlatura montantii si chingile orizontale ( cand exista ), se scot panourile de cofraj ( cu ranga ). Controlul executiei fundatiilor consta in verificarea aspectului exterior al betonuli intarit, care nu trebuie sa prezinte fisuri , goluri,zone segregate, iar muchiile trebuie sa fie drepte si suprafete plane.

Fundatiile izolate sub stalpi . Fundatiile cu bloc si cuzinet se executa in urmatoarele faze ( II.1 ) :

trasarea si executarea gropii de fundatie ;

turnarea si compactarea betonuli in prima treapta a blocului de fundatie. Betonul se toarna in straturi si se compacteaza cu pervibratoare ;

executarea cofrajului pentru a doua treapta a blocului de fundatie;

turnarea betonului in treapta a doua a blocului de fundatie ;

decofrarea betonului intreapta a doua a blocului ;

executarea cofrajului , montarea armaturii pentru cuzinet si a mustatilor de legatura cu stalpii ;

turnarea si compactarea betonului in cuzinet;

executarea cofrajului, montarea armaturi si turnarea betonului in stalp.

Fundatia cu talpa de beton armat se realizeaza sub forma prismatica sau ca o prisma cu fata superioara tesita. Ordinea operatiilor este urmatoarea :

executarea sapaturii, turnarea betonului de egalizare, montarea armaturii, turnarea si compactarea betonului in talpa fundatiei.

Fig. II.1. Fazele de executare ale fundatiilor izolate cu bloc si cuzinet sub stalpi :

trasarea si executarea gropii de fundatie; b- turnarea si compactarea betonului in prima treapta a blocului de fundatie; c- executarea cofrajului pentru a doua treapta a blocului de fundatie;d- turnarea si compactarea betonului in treapta a doua a blocului de fundatie ; e- decofrarea treptei a doua de fundatie, executarea cofrajului pentru cuzinet, montarea armaturii si turnarea betonului in cuzinet; f- decofrarea cuzinetului, executarea cofrajului pentru stalp, montarea armaturii si turnarea betonului in stalp; 1- groapa de fundatie; 2- prima treapta a blocului de fundatie; 3- panou de cofraj; 4- montant; 5- sprait; 6- a doua treapta a blocului de fundatie; 7- tarus; 8- armatura cuzinetului; 9- mustati de legatura intre cuzinet si stalpul de beton armat; 10- cuzinet; 11- cofraj stalp; 12- armatura logitudinala a stalpului; 13- etrieri .

Fundatii continue sub stalpi. Aceste fundatiise executa cu talpi pe

una sau doua directii sau radier general.

Dupa executarea sapaturii, se toarna betonul de egalizare, se monteaza cofrajele inimii sectiunilor in forma de T si armatura, se toarna betonul in straturi si se vibreaza continuu, fara intreruperi pe inaltimea sectiunii . Se prevad mustati entru a realiza legatura cu armatura din stalpi.

In timpul turnarii betonului se va avea grija ca mustatile sa nu fie indoite sau deplasate. Cand opertiile de turnare si compactare s-au terminatpe toata inaltimea fundatiei, se niveleaza fata superioara a betonului cu dreptarul.

c. Fundatii continue din beton simplu sub ziduri. Cele mai folosite fundatii continue din beton simplu au sectiunea dreptunghiulara sau in trepte.

Fundatiile continue din beton simplu cu sectiune dreptunghiulara folsite la constructiile fara subsol se realizeaza executand urmatoarele operatii :

trasarea si executarea gropii de fundatie ;

turnarea si compactarea betonului in straturi in blocul de de fundatie ( fig. II.2 ); betonul se toarna , de obicei, direct in groapa de fundate, marginita la partea superioara de scanduri de trasare ce delimiteaza conturul fundatiilor si ajuta la saparea corecta a santurilor. Betonarea se executa continuu, fara intrerupere, iar in cazul in care este absolut necesar se intrerupe la 45 grade ( fig. II.3 ), pentru a se realiza o buna legatura cu betonul ce urmeaza a fi turnat ;

Fig.II.2. Fazele executarii fundatiilor continue din beton Fig.II.3. Intreruperea

simplu sub pereti : turnarii betonului

turnarea betonuli in straturi; b- compactarea

betonuli; c- nivelarea fetei fundatei .

nivelarea ultimului strat de beton ;

executarea cofrajului necesar pentru turnarea betonului in soclul fundatiei. Cofrajul se realizeaza din panouri ce se monteaza de o parte si de alta a fundatiei (fig II.4), se sprjina in exterior cu spraituri, iar in interior se prevad distantieri din lemn, beton, material plastic,sau legaturi cu sarma intre un perete si celalat, pentru a nu produce deplasari din impingerea betonului proaspat turnat;

turnarea si compactarea betonului in soclul fundatiei in straturi si in mod continuu; se niveleaza ultimul strat cu dreptarul sprijinit pe contururile panourilor; cand acestea sunt mai inalte, dreptarul se reazama pe sipci de ghidare prinse la interior pe peretii cofrajului ;

decofrarea fetelor laterale ale cofrajelor soclului;

executarea umpluturii pe inaltimea soclului.

Fundatii continue in trepte, din beton simplu, la constructiile fara subsol, se realizeaza in urmatoarele faze tehnologice (fig. II.5) :

trasarea si executarea gropilor de fundatie care au latimea maxima a blocului de fundatie ;

turnarea si compactarea betonului in prima treapta a blocului de fundatie ;

decofrarea partilor laterale ale fundatiei ;

executarea betonului in treptele urmatoare;

decofrarea fundatiilor ;

astuparea gropilor de fundatie in zonele unde sapaturile sunt mai largi decat dimensiunile fundatiei ;

executarea hidroizolatiilor orizontale si a zidariei peste fundatie.

Fig.II.4. Cofraje pentru turnarea betonului in soclu : a- panouri de cofraj cu inaltimea

egala cu a soclului; b- panouri cu cofraj cu inaltimea mai mare decat a soclului;

panou de cofraj; 2- montant; 3- sprait; 4- tarus; 5- sipca pentru ghidarea dreptarului; 6- legatura cu sarma; 7- bloc de fundatie; 8- soclu .

Fundatiile continue din beton simplu sub zidurile exterioare la constructiile cu subsol necesita urmatoarele faze de executie (fig. II.6) :

executarea sapaturii generale cu peretii verticali sau in taluz natural;

executarea sapaturii pentru fundatia continuaa zidului exterior de subsol; talpa fundatiei este mai lata spre exterior decat peretele subsolului cu circa 15 cm, pentru a se putea realiza zidaria de protectie a hidroizolatiei , cu grosime de de o jumatate de caramida;

turnarea si compactaea betonului din blocul de fundatie;

executarea hidroizolatiei orizontale ;

Fig.II.5. Fazele de executare a unei fundatii continue in trepte :

a – executarea gropii de fundatie; b – turnarea si compactarea betonului in prima treapta a blocului de fundatie; c – executarea cofrajului pentru a doua treapta a fundatiei; d – turnarea si compactarea betonului in treapta a doua a fundatiei ; e – executarea cofrajului pentru treapta a treia a fundatiei; f – turnarea si compactarea betonului in a treia treapta a fundatiei; g- executarea umpluturii in jurul fundatiei; h – executarea izolatiei hidrofuge orizontale ;

1 – teren natural; 2 – prima treapta a fundatiei din beton simplu; 3 – panou de cofraj; 4 – montant; 5 – spraituri; 6- treapta a doua a fundatiei; 7 – treapta a treia a fundatiei; 8 – umplutura de pamant; 9 – izolatie; 10 – perete .

executarea pereteli de subsol din zidarie de caramida , zidarie mixta sau din beton simplu sau armat, planseului peste subsol si a placii pardoselii subsolului ;

executarea hidroizolatiei verticale si a zidului de protectie.

Fundatiile continue din beton simplu sub zidurile interioare la cladirile cu subsol se executa in urmatoarele faze (fig. II.7) :

executarea sapaturii generale ;

saparea santului continuu pentru fundatia zidului interior ;

turnarea si compactarea betonului in groapa de fundatie;

executarea hidroizolatiei orizontale ;

executarea peretelui interior al subsolului;

executarea placii-suport a pardoselii subsolului pe un strat de pietris;

Fig.II.6. Fazele de executare a unei fundatii continue sub ziduri exterioare in

constuctiile cu subsol :

executarea sapaturii in taluz natural; b- executarea gropii de fundatie ; c- turnarea si compactarea betonului din blocul de fundati; d- executarea izolatiei hidrofuge orizontale; e- executarea peretelui de subsol, a planseului peste subsol si a placii pardoselii subsolului; f- executarea izolatiei hidofuge verticale a peretelui de protectie si a umpluturii :

teren natural; 2 – bancheta de lucru; 3- groapa de fundatie; 4- fundatie din beton simplu; 5 – izolatie orizontala; 6- perete de subsol; 7 – planseu peste subsol; 8- placa suport a hidroizolatiei verticale ; 12 – umplutura; 13 – nisip; 14 – trotuar; 15 – dop de mastic de bitum; 16 – soclu.

Fig.II.7. Fazele de executare a unei fundatii continue din beton simplu sub ziduri

interioare la cladiri cu subsol :

a – executare gropii de fundatie; b – turnarea si compactarea betonului de fundatie; c – executarea izolatiei orizontale; d – executarea peretelui interior al subsolului; e – executarea placii – suport a pardoseliii subsolului;

1 –sapatura generala; 2 – groapa de fundatie; 3 – fundatie; 4 – izolatie hidrofuga orizontala; 5 – perete interior de subsol; 6 – placa – suport a pardoselii subsolului; 7 – pietris.

d. Fundatii continue din beton armat sub pereti. In cazul executarii fundatiilor sub pereti din zidarie de caramida, fazele tehnologice sunt urmatoarele :

trasarea si saparea gropii de fundatie ;

turnarea betonului de egalizare ;

asternerea pe stratul de beton de egalizare a armaturii sub forma de plasa din bare de otel-beton si a armaturii inclinate. Pentru a realiza stratul de acoperire cu beton a armaturilor,se prevad “purici” intre stratul de egalizare si plasele din bare de otel-beton;

decofrarea ;

realizarea hidroizolatiei orizontale sub zidaria de caramida;

executarea peretelui de zidarie.

Executarea fundatiilor sub peretii din beton armat (diafragme) necesita urmatoarele faze tehnologice ( fig. II.8 )

trasarea si saparea gropii de fundatie ;

turnarea betonului direct in groapa de fundatie si compactarea acestuia, pentru realizarea blocului de fundatie ;

montarea cofrajului lateral pentru executarea talpii armate a fundatiei fundatiei;

montarea armaturii necesare si lasarea mustatilor de legatura pentru pereti ;

decofrarea partilor laterale dupa inatrirea betonului.

Fig.II.8. Fazele de executare a unei fundatii continue sub pereti de beton armat (diafragme):

executarea gropii de fundatie; b- turnarea si compactarea betonului in blocul fundatiei;

c- montarea cofrajului pentru talpa fundatiei; d montarea armaturii pentru talpa fundatiei si mustatile de legatura; e- turnarea si vibrarea betonului in talpa fundatiei; f- decofrarea talpii, inceperea execuiei peretelui;

1 – groapa de fundatie; 2 – bloc de fundatie 3 – panou cofraj; 4 – montant; 5 – sprait; 6 – tarus; 7 – armaturi; 8 – armaturi transversale; 9 – armaturi longitudinale; 10 – mustati de legatura; 11 – talpa fundatiei; 12 – armatura orizontala pentru diafragme; 13 – armatura verticala pentru diafragme; 14 – cofraj pentru diafragme.

Masuri de tehnica a securitatii muncii si de lucru

pe timp friguros

Principala cauza a accidentelor consta in surparea malurilor sapaturilor provocata de :

sapaturi cu taluzuri insuficient de stabile ;

nerespectarea principalelor dimensiuni ale excavatiilor si a limitelor de adancime prescrise de norme ;

sapaturi sub un mal unde s-a creat un iesind in consola sau au aparut bolovani izolati care pot cadea ;

lipsa sprijinirilor sau sprijiniri necorespunzatoare ( insuficiente, realizate din materiale necorepunzatoare) sau demontarea incorecta a acestora ;

neluarea masurilor de indepartare a apelor de suprafata din vecnatate sau a celor subterane ;

dezghetarea brusca a pmantului in care s-au executat in timpul iernii sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti si care s-au mentinut atat timp cat temperatura a fost sub 0 grade C ;

lovirea in timpul saparii a unor cabluri elecrice sau conducte subterane sub presiune ;

coborarea sau circulatia pe piesele sprijinirilor ;

folosirea unor scule defecte, lipsade atentie la manevrele utilajelor de sapat si transportat ;

folosirea explosivilor de catre persoane neautorizate ;

nefolosirea echipamentului de protectie .

Saparea pe cale manuala a pamantului in galerii este interzisa .

Terenurile supraumidificate, nisipoase si cele constituite din loess nu se sapa fara sa fie sprjinite. Sprijinirea sapaturilor pentru fundatii si a santurilor se executa cu elemente de inventar conform normelor in vigoare. Pentru sapaturi cu adancimi mai mari de 5m , sprijinirile se executa dupa proiecte speciale. Demontarea si indepartarea sprijinirilor din gropile de fundatie se executa de jos in sus, pe masura executarii umpluturilor sau a fundatiior.

La executarea mecanizata a sapaturilor este interzis accesul oamenilor deasupra frontului de lucru, in limitele taluzului natural si in raza de actiune a utilajelor. Unghiul de inclinatie a sagetii excavatorului nu se schimba, in timp ce cupa se incarca sau and cupa este sarcina. Trecerea excavatorului pe sub linii electrice sub tensiune este interzisa daca spatiul liber este mai mic de 2 m .

Inainte de a se incepe turnarea betonului in fundatii, se controleaza starea si rezistenta sprijinirilor si, in functie de starea peretilor sapaturii, se stabileste daca acesta se toarna direct in sant sau sunt necesare cofraje sau alte masuri speciale.

La executara fundatiilor de adancime, se verifica in prealabil stabilitatea utilajelor pentu baterea pilotilo si se iau masuri speciale in timpul coborarii chesoanelor deschise. De asemenea trebuie respectate masuri speciale de securitate la diferitele sisteme de lansare si coborare a chesoanelor, in cazul executiei cu aer comprimat (lansarea de pe schele, de pe batardouri prin plutire), si asigurate masuri de protectie a muncii la lucrarile de adancime , contra actiunii suprapresiunii (compresiune-decompresiune). Se iau masuri pentru coborarea in gropile de fundatie sau in chesoanele deschise (prevazandu-se platforme, scari cu parapete). La executie, muncitorii trebuie sa poarte echipament de protectie corespunzator (hidroizolant, electroizolant, casca, centura de siguranta ).

La executarea lucrarilor de izolatii, trebuie respectate o serie de masuri specifice :

cazanele de bitum trebuie amplasate la o distanta de 50 m de depozite sau constructii din lemn, iar fiecare topitor trebuie dotat cu un pichet de incendiu :

cazanele se umplu cel mult ¾ din capacitatealor si sunt prevazute cu capace etanse ;

bitumul topit se scoate din cazan cu canciocul cu coada lunga si se transporta in recipiente cu capac;

muncitorii care lucreaza cu bitum topit vo purta cizme si manusi de cauciuc.

UTILAJUL SI TEHNOLOGIA STRUCTURII DE

CONSTRUCTII

Manual clasa a XI-a

Editura Pedagogica