Infiintarea Si Exploatarea Plantatiei Superintensive DE Mar In Suprafata DE 23 Ha

DENUMIREA PROIECTULUI : Înființarea și exploatarea plantației superintensive de măr pe o suprafață de 23 ha la Institutul pentru Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, Argeș

FAZA DE PROIECTARE: Proiect de execuție (P.E.)

BENEFICIARUL INVESTIȚIEI: Institutul pentru Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, Argeș

SUPRAFAȚA EFECTIVĂ: 23 ha

INVESTIȚIA TOTALĂ: 2.892.103 mii lei

STUDIUL DE FEZABILITATE

În România pomicultura constituie o activitate tradițională, de mare importanță economică, dezvoltată armonios în decurs de secole ca rezultat al condițiilor naturale deosebit de favorabile pe care pomicultura le găsește pe tot cuprinsul țării, mai ales în zonele de sud, sud-est, vest, centrul Transilvaniei și Dobrogea.

Culturile pomicole trebuie privite din perspectiva asigurării unei alimentații sănătoase, care include consumul de fructe.. De aceea se are în vedere stimularea continuă a productivității și îmbunătățirea calității în sectorul pomicol, precum și refacerea plantațiilor.

Ponderea culturilor fructifere în economia mondială a producției agricole se datorează, în primul rând, rolului pe care îl au fructele în alimentația rațională a omului sănătos, apoi în prevenirea si combaterea unor maladii, în sporirea venitului național al țărilor cultivatoare, precum și în ameliorarea condițiilor microclimatice de viață ale omului.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană se urmărește organizarea comună de piață a fructelor care să asigure o creștere economică a sectorului pomicol.

Importanța economică este accentuată de posibilitățile pe care le au speciile pomicole de a pune în valoare terenuri cu fertilitate scăzută: terenurile în pantă (care cuprind 50% din suprafața arabilă a țării noastre) și cele nisipoase (care ocupă circa 500.000 ha). La cestea se mai adaugă și suprafetele mici de teren, situate în condiții care nu permit cultura plantelor de câmp, cum sunt cele din jurul caselor, de la sate și orase.

Măsurile care trebuie luate de România în cadrul sectorului pomicol sunt:

consolidarea patrimoniului pomicol

perfecționarea continuă a tehnologiilor de cultură pentru realizarea de produse corespunzătoare din punct de vedere al standardelor de calitate;

creșterea numerică a grupurilor de producători, formarea de organizații de producători, în vederea asigurării unui comerț civilizat.

Ideea de folosire diferențiată în scopuri rentabile a zonelor de dealuri și de câmpie a fost lansată în România încă de la începutul secolului al XX – lea. În acest fel, s-a propus ca în zona de câmpie să se cultive cereale, iar în zona de dealuri să se cultive plante pomicole și vița de vie.

Principiul de la care s-a pornit a fost generos, în sensul că, în zona dealurilor nu au șansa de a fi rentabile decât plantele pomicole și atunci se poate realiza un schimb în natură benefic între locuitorii de la deal (cu fructe) și cei de la câmpie (cu cereale).

Acest aspect a rămas înrădăcinat în constiința românilor până de curând când ,,se recunoaște că pomii cultivați pe dealuri sunt rentabili deoarece găsesc condiții pedoclimatice foarte valoroase și aici dau si fructele cele mai valoroase’’.

Actualmente, aceste politici sunt negative pentru dezvoltarea, modernizarea si crearea capacității competitive a țării noastre în confruntarea cu produsele pomicole ale altor țări.

Susținerea competitivității, a durabilității si profitabilității pomiculturii românesti implică stabilirea de noi locații de amplasare în zone cu factori climatici și edafici care sa aduca avantaje certe acestor culturi. Alinierea la standardele internationale presupune modificarea de ansamblu a pomiculturii prin noi concepte si măsuri care să conducă la o puternică odernizare cu efecte real pozitive.

Costul ridicat al investitiei in pomicultura, impune amplasarea livezii de pomi in zonele unde specia sau soiul vor intalni maximul de conditii naturale pentru crestere si rodire:
– se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijlocie, lutoasa, luto-nisipoasa si chiar nisipoasa, permeabile, mijlocii pana la profunde, cu pH cuprins intre 4,7 si 9,3;
– din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta usoara 3-6%, ce permit o buna intretinere a solului cat si un transport usor al fructelor;
– livezile de pomi pot fi amplasate in conditii bune si pe terenul cu panta de 6-12%, cu orientarea randurilor pe directia curbelor de nivel si chiar pante pana la 18-20%, cu conditia ca acestea sa fie uniforme;
– conditia prioritara la infiintarea unei livezi o constituie sursa de apa necesara la stropiri si la udatul pomilor, mai ales in zonele cu precipitatii reduse in timpul anului;
– se va cauta ca zona respectiva sa fie ferita pe cat posibil de brumele tarzii de primavara si ingheturile timpuri de iarna;
– trebuie de avut in vedere, ca in pomicultura greselile mari se manifesta dupa 4-5 ani de la plantare, atunci cand pentru remedieri este prea tarziu;
– sunt excluse de la plantare terenurile excesiv de umede si fara drenaj, ca si cele cu nivel freatic sub 1,5 m.

OBIECTIVUL STUDIULUI DE FEZABILITATE

Proiectul are ca obiectiv general valorificarea superioară a resurselor naturale din Dealurile subcarpatice meridionale prin cultivarea în diferite sisteme superintensive a mărului.

Studiul de fezabilitate va cuprinde tema cu fundamentarea necesității și oportunității unor concepte și sisteme de cultură superintensivă la măr, descrierea funcțională tehnică, analiza tehnico-economică în vederea soluției proprii și în vederea aplicării noilor sisteme de cultură.

Studiul de fezabilitate va fi în concordanță cu potențialul ecologic, social și comercial al zonei și cu strategia creării unei pomiculturi moderne, capabilă de competitivitate la nivel internațional.

In urma unor elemente de cultura se va crea la Stațiunea Mărăcineni Argeș o plantație de măr superintensiv în suprafată de 17,0 ha.

OFERTA CONDIȚIILOR ECOLOGICE

Locația și organizarea

Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, este amplasat în plin centrul Subcarpaților Meridionali pe teritoriul județului Argeș, în partea de nord a municipiului Pitești, în comuna Mărăcineni la cca. 7 km distanță de reședința municipiului. Altitudinea 287 m.

Câmpurile experimentale sunt amplasate atât la sediul institutului cât și la fermele proprii de la Colibași și Leordeni.

Coordonatele geografice:

44°51’30” latitudine nordică

24°52’ longitudine estică.

Vecinii:

la sud – Pitești

la est – Bascov

la nord – Colibași

la sud-est – Ștefănești

Relieful

Relieful este variat, de la plat la o altitudine de 287 m la Pitești, până la colinar și altitudine de 800 m la baza Bilcești.

Terenul este proprietate publică și servește dublului scop: poligon de cercetare și didactic pentru cadrele didactice și studenți și de dezvoltare – productie, bază materială și economică.

Datorită amplasarii sale în zona deluroasă a Munteniei, locatia va servi ca model de realizare a unei exploatatii pomicole de mărime medie spre mare, asemănătoare fermelor din țările U.E.

Stațiunea Marăcineni se încadrează în regiunea I pomicolă fiind cea mai întinsă zonă a țării, cuprinzând circa 200.000 ha (42% din totalul de pe țară). În bazinul Argeșului se găsesc centre pomicole ca: Pitești, Curtea de Argeș, Câmpulung-Muscel etc.

ICDP se afla intr-o zonă cu partea deluroasă indreptată spre sud. Văile râurilor, largi și închise în partea nordică, sunt lipsite de curenți reci.

Teritoriul aparține bazinului hidrografic al râului Argeș. Apa este potabilă, cu debit destul de constant și poate constitui cea de-a doua sursă de irigare prin sisteme locale, cu foraje la 50 – 60 m.

c) Clima

Clima este temperat continentală, în depresiunea subcarpatica a Munteniei, favorabilă cultivării speciilor pomicole.

In zona vestica a Podisului Getic exista o particularitate climatica: patrund influente submediteraneene cu veri secetoase, ploi de toamna si ierni blande. Se adauga usoara foehnizare a maselor de aer mai cald si cu umiditate redusa.

     Subcarpatii Getici au un climat de dealuri, influentat de altitudine si pozitia in sudul Carpatilor Meridionali (de unde un caracter de "adapost" pe ansamblu).
Temperatura

  Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10 0C (în Depresiunea Tirgu Jiu – Campu Mare), 90C pe cea mai mare întindere (îndeosebi in depresiuni), scazând apoi cu înaltimea la 80C și 70C (la peste 900 m).
  Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) scade cu înalțimea, corespunzător, de la 220C la 200C, iar a lunii celei mai reci (ianuarie) de la  -10C la -20C, -30C la cele mai mari altitudini.

Zona dispune de condiții climatice favorabile culturii pomilor. Temperatura maximă absolută înregistrată a fost de 38,8°C, iar cea minimă absolută –24,4°C. Suma precipitațiilor anuale 671 mm.

Temperatura este un factor climatic cu deosebită importanță pentru speciile pomicole de climat temperat deoarece poate deveni limitativ în anumite zone pentru unele specii și soiuri.

Primele înghețuri de toamnă apar la sfârșitul lunii octombrie, iar ultimele se înregistrează în a doua decadă a lunii aprilie și în mod cu totul accidental mai târziu.

Mărul preferă zone mai răcoroase și mai umede. Unele soiuri se adaptează la conditiile de stepă, silvostepă, dar și la cele din zonele colinare și premontane. Unele, însă, găsesc condiții optime numai până la limita superioară a dealurilor mijlocii. Dacă se ține seama de aceste cerințe la amplasarea soiurilor pe teren, pierderile de recoltă în perioada înghețurilor de revenire, vor fi nesemnificative.

Apa

Apa este un factor ecologic vital pentru creșterea și fructificarea plantelor pomicole. Cantitatea anuală de precipitații a zonei este de 671 mm.

Plantele pomicole au cerinte diferite față de umiditatea din sol și aer. Această nevoie este specifică fiecărui soi și portaltoi.

În condiții de cultură intensivă nevoile plantelor pentru apă sporesc foarte mult.

Mărul găsește condiții favorabile de cultură în zonele colinare, unde cantitatea de precipitații depășește 700 mm și umiditatea relativă a aerului se menține ridicată.

Mărul nu suportă seceta și nici excesul temporar de apă în sol. Mărul se situează printre cele mai pretențioase specii pomicole față de umiditate.

În ceea ce privește umiditatea atmosferică, majoritatea soiurilor au nevoie de umiditate relativă a aerului de 70-80%. În caz contrar, soiurile respective dau fructe de calitate inferioară.

In zona climatica Pitesti-Maracineni este necesara aplicarea irigarii de In zona climatica Pitesti-Maracineni este necesara aplicarea irigarii de suplinire a deficitului temporar de umiditate în sol, care se manifesta frecvent în lunile iulie-septembrie.
Consumul mediu de apa la specia mar este cuprins, in general, între 455 mm în regim neirigat si 545 mm în regim irigat prin aspersiune. Metodele de udare prin picurare si micro-aspersiune realizeaza anual o însemnata economie de apa comparativ cu aspersiunea: cca 1000 m3/ha, respectiv cca 200-250 m3/ha.

Aerul

Aerul influențează creșterea și fructificarea pomilor prin compoziția chimică a acestuia și prin mișcările produse de vânt.

Compoziția chimică a aerului poate fi influențată de activitatea industrială a orașului Pitești și de circulați autovehiculelor.

Vânturile, în majoritatea cazurilor pot produce unele influente negative, în funcție de tăria lor (căderea fructelor, mărimea evapotranspirației, înclinarea pomilor, doborârea plantelor etc.)

Regimul eolian cuprinde vânturile circulației generale (Vânturile de Vest) si fenomene de foen (Vântu Mare).

Mărul în cultură superintensivă are nevoie de sistem de susținere.

Solul

Solul este un factor de mediu important pentru plantațiile pomicole.

Mărul are nevoie de soluri cu fertilitate ridicată și un pH cuprins între 6,8 și 7,3.

Tipul de sol predominat din zona Mărăcineni – Argeș este cel al solurilor brune pornind de la luvisoluri la sole apa comparativ cu aspersiunea: cca 1000 m3/ha, respectiv cca 200-250 m3/ha.

Aerul

Aerul influențează creșterea și fructificarea pomilor prin compoziția chimică a acestuia și prin mișcările produse de vânt.

Compoziția chimică a aerului poate fi influențată de activitatea industrială a orașului Pitești și de circulați autovehiculelor.

Vânturile, în majoritatea cazurilor pot produce unele influente negative, în funcție de tăria lor (căderea fructelor, mărimea evapotranspirației, înclinarea pomilor, doborârea plantelor etc.)

Regimul eolian cuprinde vânturile circulației generale (Vânturile de Vest) si fenomene de foen (Vântu Mare).

Mărul în cultură superintensivă are nevoie de sistem de susținere.

Solul

Solul este un factor de mediu important pentru plantațiile pomicole.

Mărul are nevoie de soluri cu fertilitate ridicată și un pH cuprins între 6,8 și 7,3.

Tipul de sol predominat din zona Mărăcineni – Argeș este cel al solurilor brune pornind de la luvisoluri la soluri brune erodate, coluviale și aluviale, cu conținut mediu sau redus de humus.

În concluzie, în România există condiții de climă și sol foarte favorabile pentru cultura mărului.

ICDP Mărăcineni face parte din Regiunea pomicolă I – Dealuri subcarpatice meridionale (Podișul Getic) – principala regiune producatoare de mere.

Argeșul este al doilea județ in ceea ce privește producția de mere din țară.

MATERIALUL BIOLOGIC

Tendintele actuale privind diversificarea sortimentului si adaptarea la cerintele social-economice urmăresc:

introducerea celor mai bune soiuri, verificarea capacitatii lor de adaptare in diferite zone pomicole si extinderea in cultura a celor corespunzatoare;

crearea de noi soiuri autohtone competitive calitativ, cu cele mai bune soiuri din sortimentul mondial, dar mai bine adaptate conditiilor de sol si clima din zonele pomicole romanesti;

alegerea permanenta a celor mai bune exemplare dintre pomii soiurilor valoroase din cultura si inmultirea lor;

introducerea in cultura a unor soiuri cu rezistenta genetica la boli scutind pomicultorii de mari eforturi si cheltuieli, prin reducerea tratamentelor fitosanitare.

Pentru cultura superintensivă a mărului se folosesc:

Soiul:

Florina

Generos

Idared

Goldspur

Starkrimson

Altele: Romus 3, Sire Prise, Ionagold, Ionathan.

Portaltoi:

M9

M26

Aceste soiuri au largă răspândire internațională și sunt solicitate la comerț.

Florina – soi francez de iarnă, cu rezistență genetică la rapăn, foarte productiv, cu fructe roșii aspectuase, cu consum în octombrie – aprilie.

Generos – soi românesc de iarnă, cu rezistență genetică la rapăn, productiv, fructe foarte mari, aspectuase, bicolore, cu consum octombrie – martie.

Idared – soi american de iarnă, foarte productiv, slab rezistent la rapăn și făinare, fructe de foarte bună calitate, acrișoare, roșii, cu consum octombrie – aprilie (până în iunie în depozit).

Starkrimson – soi american de iarnă, foarte productiv, rezistent la rapăn, fructe roșii trunchiate mari, aspectuase, de bună calitate, cu consum octombrie – aprilie (face parte din grupa Red).

Golden Delicious – soi american de iarnă, foarte productiv, dar cu probleme de rezistență la rapăn și russeting (plasă pe fruct). Este cel mai răspândit soi în lume. Fructul este galben, de mărime medie, cu consum octombrie – mai.

Portaltoii folosiți la altoirea soiurilor de măr :

M9 – de vigoare foarte mică, necesită susținerea plantelor (spalier);

M26 – de vigoare mică, necesită susținerea plantelor (spalier)

SISTEME DE CULTURA

Alegerea sistemului de cultură a pomilor se face în funcție de mărimea suprafeței de teren, capitalul disponibil pentru înființarea și întretinerea plantației și destinația productiei.

Pentru valorificarea eficientă a condițiilor din dealurile subcarpatice de către plantele pomicole, se impune alegerea celor mai adecvate sisteme de cultură cât mai moderne și eficiente.

Sistemul pomicol convențional și durabil

Acest sistem pomicol reprezintă o îmbinare a aspectelor pozitive aparținând sistemului pomicol convențional și și sistemului pomicol durabil.

Sistemul pomicol convențional, asimilat plantațiilor de tip intensiv și superintensiv (sistem industrial), considerat la un moment dat, ca o adevărată revoluție mondială la fructe, se bazează pe folosirea unor consumuri energetice foarte mari (cantități mari de îngrășăminte chimice, pesticide, erbicide, biostimulatori etc.) pentru sporirea productivității și a calității fructelor.

Impactul acestui sistem convențional cu mediul poate fi negativ, cu mari repercursiuni în viitor. Diminuarea acestui impact poate fi realizată printr-o monitorizare eficientă asupra tipului de substanțe chimice, a dozelor, momentul de aplicare etc.

În ultimii ani se vorbește foarte mult de abandonarea acestui sistem pentru neajunsurile pe care le provoacă și cu toate acestea nici un fermier nu dorește să-și diminueze capacitatea productivă și rentabilitatea fermei. Practic, numai 3-5 din fermierii pomicultori ai UE au abandonat acest sistem de cultură.

Sistemul pomicol durabil este de dată recentă (10-14 ani) și reprezintă un concept nou, modern, solicitat intens de societatea omenească, tot mai mult conștientizată de efectele catastrofale pe care le poate genera o exploatare incontrolabilă a mediului.

Dezvoltarea durabilă reprezintă capacitatea omeniriide a asigura satisfacerea cerințelor generației prezente fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități. Cu alte cuvinte se permite pomiculturii să realizeze beneficii economice și sociale n prezent, dar menținând sanse de dezvoltare și confort pentru generațiile următoare.

Sistemul pomicol durabil presupune realizarea de plantații intensive sau superintensive cu mijloace și tehnologii mai puțin poluante.

Pentru ICDP Mărăcineni se impun unele măsuri stricte care să permită realizarea unui sistem pomicol convențional și durabil:

folosirea în plantație, la fiecare specie a unor soiuri cu rezistență genetică sau toleranță la unele boli și dăunători pentru reducerea tratamentelor cu pesticide;

folosirea unor locații (microzone), amplasată la mare distanță de alte centre pomicole și în care nu există presiune de boli și dăunători;

aplicarea cu prioritate a îngrășămintelor organice și numai în cazuri de forță majoră necesarul de elemente nutritive să fie completat cu îngrășăminte chimice, în doze cât mai reduse;

reducerea numărului de tratamente și a dozelor cu pesticide;

inlocuirea totală a biostimulatorilor prin lucrări tehnologice adecvate (tăierea ramurilor, palisarea, rărirea fructelor etc. )

folosirea în cultura a soiurilor și portaltoilor de tip transgenic (OMG) numai pe bază de legislație și aprobare adecvată;

promovarea unor masuri preventive nepoluante pentru reducerea populațiilor de dăunători (culegerea omizilor, instalarea de capcane)

Concomitent cu măsurile care privesc în mod direct plantele pomicole se întreprind și măsuri de protectie a mediului înconjurător (lucrări anti-erozionale, reducerea gradului de tasare a solului, împiedicarea poluării apei în sursele de aprovizionare și la nivel freatic, înlăturarea lucrărilor prin mijloace nepoluante etc.).

În funcție de specie, soiuri, portaltoi și condițiile tehnologice, plantațiile pomicole se pot realiza în diferite sisteme de cultură. De preferat este alegerea unui sistem de cultură care să permită realizarea unopr producții mari și de calitate cu costuri scăzute.

Pentru măr, este indicat sistemul superintensiv, cu următarele elemente:

distanța de plantare: 3,5 m x 1,5 m, cu asigurarea unei densități de 1900 – 2000 buc/ha;

conducerea sub formă de garduri fructifere pe spalier de beton;

benzi înerbate între rândurile de pomi;

sistem de irigare;

combaterea bolilor și dăunătorilor cu 6-9 tratamente anual.

Acest tip de sistem de cultură este disponibil pentru o perioadă de 10 – 12 ani de exploatare în condiții de maximă productivitate și calitate, după care se poate introduce alt tip de sistem. Important este că în timpul de exploatare a plantației să se facă toate recuperarile investiției și în plus să se creeze profit economic.

Înființarea culturii

Se face în conformitate cu lucrările specifice înscrise în devizele tehnologice.

Sistemul de irigare

Irigarea se aplică diferentiat în funcție de specie, soi, portaltoi, vârstă, perspectiva de producție a anului considerat, fenofaze de vegetatie.

În zonele colinare apa se asigură di pâraie, precipitații și izvoare de coastă.

Sisteme de mașini și utilaje

Pentru deservirea plantației sunt necesare:

tractor 60 CP – 1 buc

tractor – motocultor – 1 buc

remorca de 2,5 t – 2 buc

plug – 1 buc

disc de 1,8 m – 2 buc

mașină de stropit – 1 buc

atomizor – 1 buc

freză cu palpator – 1 buc

Aceste utilaje pot fi folosite și în alte exploatații vecine pentru a se face mai repede amortizarea cheltuielilor.

Recoltarea, sortarea și depozitarea fructelor

La o producție de 140 – 150 t anual, se impune realizarea unei mici magazii (copertine) pentru depozitarea ambalajelor, mese pentru sortarea fructelor, depozitarea fructelor până la livrare.

Dimensiunile magaziei sau halei se vor calcula în funcție de momentul de recoltare și cantitățile manipulate.

Pentru păstrarea meselor peste iarnă (octombrie – mai) se impune realizarea unei instalații frigo 80 – 100 t.

Prelucrarea fructelor

În general, plantația pomicolă este realizată la parametrii care să conducă la obținerea unor fructe de foarte bună calitate si cu destinația pentru fructe de masă în stare proaspătă (80%). Restul de fructe trebuieprelucrate după diferite metode pentru a le spori valoarea comercială și a elimina pierderile.

Construcția și utilajele necesare prelucrării constituie o activitate separată de cea care privește productia de fructe.

La o cantitate totală de 140 – 150 t mere, pot fi prelucrate până la 20 30 t.

INDICATORII SINTETICI DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A PRODUCȚIEI DE FRUCTE

Pentru determinarea corectă și evidențierea nivelului de eficientă economică și de rentabilitate a productiei de fructe se folosesc grupele de indicatori sintetici și analitici după cum urmează:

INDICATORI SINTETICI

Productia globală pomicolă (PGP)

Valoarea producției de fructe în prețuri comparabile

Cheltuieli materiale – producție-marfă

Cheltuieli totale de producție (CTP)

Cost de producție = CTP/val. producție

Venitul net (VN) = PGP – CTP

Profitul net (PN) = val. producției vândută (CTP)

Rata rentabilității (R) = (Pr/CTC)x100

INDICATORI ECONOMICI

Producția globală agricolă = 23 ha x 24500 kg/ha = 416500 kg= to

Valoarea productiei = 4165000000 mii lei = 416500 RON

Producția netă = 3 740 000 000 mii lei = 374000 RON

Cheltuieli totale de producție = 465 000 lei

Venit net = PGP – CTP = 416500-465000=875000 mii lei

Profit net = 875000 mii lei

Recuperarea investiției: 4165000000: 7504355 mii lei = ani

MEMORIU JUSTIFICATIV

Amenajarea terenului

În zonele colinare și premontane, plantațiile de pomi se înființează pe terenurile plane (platouri) și pe versanții uniformi, cu expoziție sudică, sud-vestică și sud-estică.

Pe platouri, terenurile trebuie să fie fertile, profunde și bine drenate. Sunt contraindicate pentru cultura pomilor, terenurile cu soluri subțiri, cu subsolul argilos, mărnos sau calcaros.

Terenul ales pentru înfiintarea plantației de pomi se pregătește din timp, pentru realizarea unor condiții mai bune de prindere și de creștere a pomilor tineri.

Pregătirea constă în executarea în perioade optime a lucrărilor principale, cum sunt: defrișarea vegetatiei lemnoase, nivelarea, desfundatul si scarificarea terenului, corectarea regimului aerohidric și a reactiei chimice a solului, fertilizarea de bază (20 – 40 t/ha gunoi de grajd, îngrășăminte chimice complexe pe bază de fosfor și potasiu) și asigurarea unei surse de apă.

Organizarea terenului

Locația și organizarea

Terenul destinat pentru plantare se împarte în parcele de lucru a căror formă și dimensiune se stabilește în funcție de relief, sistemul de cultură și de posibilitățile de lucrare a pământului și de întretinere a plantației.

Forma parcelelor poate fi: dreptunghiulară, pătrată, trapezoidală sau triunghiulară. Se trasează drumul principal, după care parcelele se delimitează între ele prin drumuri secundare și poteci, zone de întoarcere și canale de desecare (pe pante).

Împrejmuirea plantației

Împrejmuirea plantației cu gard din plasă de sârmă zincată, așezată pe spalieri de beton, se va executa în condițiile prevăzute în antemăsurătoarea respectivă. Plasa de sârmă zincată, având o grosime de 25 – 28 mm și lățimea de 1,50 – 1,70 m, se va îngropa la baza în pământ pe o adâncime de 20 cm, ce va fi bitumizata.

Pentru accesul în plantație s-a prevazut o poarta metalică, din plasă de sârmă pe cadru metalic.

Spalierii vor avea dimensiuni de 242/12/10 m și din 4 x 4 bucăți vor fi întăriți cu ciment la groapă.

Plantarea pomilor

După pichetajul terenului care se face pentru trasarea rfndurilor, cu dimensiuni de 3,5 m între rfnduri, se traseaza santurile, perpendicular pe drum, care se efectuează mecanic, întrucât pomii vor fi plantati în acestea la o distanță între ei de 1,5 m.

În ceea ce privește epoca de plantare, rezultatele cele mai bune, în conditiile țării noastre sunt cele din toamnă, datorită următoarelor avantaje:

perioada mai lungă de plantare

rădăcinile pomilor se caluseaza (după fasonare și mocirlire) și realizeaza un contact strâns cu solul

in groapa de plantare, în perioada toamnă – primavara se realizează o rezervă de apă

pomii pornesc în vegetație cu 15 – 20 zile mai devreme.

În vederea plantării, materialul săditor se pregatește astfel:

se scoate de la stratificat pe soiuri

se înlătură exemplarele debile, bolnave sau lovite

rădăcinile principale se scurteaza la 25-30 cm și înainte de plantare se mocirlesc cu amestec de balegă proaspată provenită de la bovine, pământ și apă.

În cazul când volumul de lucrări este prea mare în toamnă sau fondurile bănești au fost repartizate defectuos, plantarea se face și în primăvară, până în momentul pornirii în vegetație a plantelor.

Șanțurile de plantare vor fi executate mecanic, o adâncime cât mai mare, în așa fel încât în acestea să se pună și gunoi de grajd și să se planteze pomii la adâncimea la care au fost în pepinieră, adică la zona punctului de altoire (la colet) .

Pentru reușita prinderii se vor asigura:

etanșeitatea rădăcinilor cu pământul (2 călcări la plantare)

necesarul de apă (udare după plantare)

coletul să fie la nivelul solului

îngrășămintele, atât organice cft și chimice să nu vină în contact cu rădăcinile (în acest scop peste gunoiul de grajd de la fundul santului se asează un strat de pământ de 20 cm și numai după aceea se planteaza materialul săditor.

Tehnologia de formare a coroanei la măr

Pomii plantati, fiind din câmpul al III-lea al pepinierei, au avut deja, coroana proiectată din pepinieră.

În anul I de plantare, se lasa să crească toți lăstarii porniți (6-7 buc) pentru fortificarea pomișorilor și se scot la inel cu cososrul cei porniți de la baza acestora până la înălțimea de 30-40 cm, adică în zona de deasupra există minimul de 3-4 lăstari.

Alte lucrări nu se recomandă a se executa în coroana pomilor decât eventual unele intervenții de mărire a unghiului de intersecție a lastarilor în creștere si operațiunile in verde.

În livezile de mare densitate când pomii sunt plantați la distante mici (1,5 m) pe rând și creșterile anuale au atins lungimea de 60 80 cm. Aceștia se pakisează în pozitie cât mai apropiată de orizontală, în luna august, palmându-se ramurile pentru dresarea lor la formele piramidale.

În anii II și III, primăvara timpuriu, înainte de pornirea în vegetație, se aleg și se palisează ramurile care vor constitui primele șarpante sau ramurile fructifere de la baza coroanei pomilor în funcție de forma de conducere adoptată

Pentru realizarea coroanei fusiforme se va folosi tehnologia formarii coroanei în sistem de fus (Spindle Bousch) sau de fus zvelt (Slender Spindle sau Pillor) urmărindu-se încadrarea dimensiunilor scheletului aerian al fiecăruii pom în spațiile stabilite, prin distantele la care s-au plantat acestia.

În realizarea acestor sisteme de coroană se vor respecta cele menționate la formele aplatizate cu deosebirea că, ramurile de schelet, respectiv cele fructifere vor fi în număr de 3-5 la fiecare etaj, dispuse cât mai uniform în jurul axului coroanei.

Întrucât șarpantele etajelor se înclina foarte timpuriu spre orizontală, pomii tind să-și dezvolte cât mai puternic etajele superioare. Acest neajuns se poate evita prin folosirea cu leader de prelungirea axului, a uneia din ramurile mai puțin viguroase, dar suficient de lungă pentru proiectarea etajului superior.

Aceasta se realizeaza prin eliminarea uneia sau a doua ramuri dintre cele mai viguroase crescute din mugurii terminali, tinând seama totodată ca în totalul ramurilor crescute pe axul inferior să rămână suficiente bratțe pentru formarea etajului respectiv.

Pentru mentinerea pomilor în condițiile de crestere , fructificare echilibrată, o perioadă cât mai lungă, ramurile de pe ax, după 3-4 ani se vor înlătura esalonat și înlocuite cu alte brațe fructifere cât mai tinere.Evolutia sistemelor de cultură în timp au mers de la cele mai simple si sumare îngrijiri ale pomilor, la tehnici de cultură complexe si sisteme de cultură perfecționate care au avut loc în deplină legatură cu dezvoltarea societății și civilizației umane. Zonele în care societatea a avut un sistem dinamic de dezvoltare, au înregistrat si cele mai mari progrese, în ceea ce proveste tehnicile și tehnologiile în pomicultură.

Primele lucrări în care se fac referiri la tăierea pomilor, folosirea diferiților portaltoi pentru a obține pomi de diferite vigori, folosirea spalierului, diferite forme de coroană, apar în țări dezvoltate și în România o dată cu introducerea în cultură a pomilor ,,pitici’’.

Tendinta generală pe plan mondial este de trecere de la formale de cultură extensive, cu pomi de talie mare la culturi intensive cu forme de coroană aplatizate si forme libere. În cadrul acestor plantații utilizarea fortei de muncă este mai eficientă și cu rentabilitate mare.

Prezentul studiu vine în întâmpinarea tendinței generale de intensivizare a culturii marului și stabilirea unei tehnologii pentru exploatatiile pomicole comerciale din dealurile subcarpatice meridionale.

Sistemul de întreținere al solului

Se alege în funcție de următoarele cerințe:

prevenirea și combaterea eroziunii solului

mentinerea și îmbunătățirea proprietăților fizico-chimice și hidrologice ale solului

încorporarea îngrășămintelor chimice și organice în zona sistemului radicular, fără vătămarea acestuia

distrugerea buruienilor care sunt principalii concurenți pentru apă și substanțe nutritive ale pomilor

micșorarea evapotranspiratiei în perioadele de secetă.

Pentru întreținerea solului se fac următoarele lucrări:

înierbarea pe intervalele dintre rânduri

ogor negru pe rândul de pomi.

Înierbarea poate fi permanenta sau provizorie pe toate intervalele dintre rânduri, făcându-se natural sau artificial (40kg/ha) cu ierburi perene care să corespundă la următoarele cerințe:

înrădăcinarea ierburilor să fie superficială pentru a nu concura rădăcinile pomilor

să reziste la secetă si umiditate, la cosire repetată și la călcare de utilaje agricole care fac tratamente

să înfrățească repede și să ceeze un covor de iarbă cât mai uniform

să fie rustice, bine adaptate la condițiile de climă și sol

Avantajele ogorului negru sunt :

consumă apa din sol și asigură solubilitatea substanțelor nutritive asigurând producții ridicate

distruge buruienile și stânjenește înmulțirea șoarecilor și a dăunătorilor

asigură o bun aeratie în sol, favorizând activitatea microorganismelor aerobe etc.

Fertilizarea plantațiilor

Această fază face parte integrantă din tehnologia aplicată speciei respective, prin care se urmărește asigurarea și menținerea unei stări corespunzătoare de aprovizionare în sol cu elemente nutritive ușor asimilabile, cu scopul de a obtine productii mari și sigure an de an, prin fertilizare.

Planul de fertilizare se întocmeste pe baza analizelor agrochimice ale solului, pentru asigurarea obținerii potențialului de producție al speciei și soiului cultivat.

În mod obișnuit, terenurile destinate înființării plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi se fertilizează cu gunoi de grajd și îngrășăminte chimice pe bază de fosfor si potasiu, asa numita fertilizare de aprovizionare – dozele stabilindu-se în funcție de fertilitatea naturală a terenului și cerintele speciilor plantate.

În perioada de întreținere se aplică fazial îngrășăminte chimice cu azot, care prezintă o ușoară atenuare în sol sub influența apelor de infiltratie fapt ce face ca administrarea lor să se facă prin împrăștierea la suprafata solului. De regulă, se aplică în trei trepte :

1/3 toamna

1/3 primăvara timpuriu – în mustul zăpezii

1/3 la înflorirea pomilor.

Îngrășămintele chimice pe bază de fosfor și potasiu au o mobilitate mai redusă, fapt ce face ca momentul de aplicare să fie toamna tfrziu, fiind obligatorie încorporarea lor în sol, pentru a le aduce în apropierea rădăcinilor.

La calcularea dozelor de potasiu se va ține seama de faptul că acumularea unor doze mari de potasiu în sol duce la antagonismul între ionii de potasiu și magneziu etc.

Administrarea îngășămintelor organice și chimice se poate face atât mecanic, cât și manual.

Combaterea bolilor și dăunătorilor

Combaterea bolilor și dăunătorilor se face conform normativului ,,Instrucțiuni pentru folosirea pesticidelor în pomicultură’’ elaborată de ICPP Mărăcineni-Argeș.

Factorii unei combateri eficiente sunt:

tehnologia speciilor si soiurilor

biologia agentilor fitopatogeni și dăunătorilor

condițiile de climă și sol

baza activă a pesticidelor, mod de actiune, remanență, compatibilitate

sensibilitatea principalelor soiuri la boli și dăunători și reactia lor la insectofungicide

rezerva biologica a bolilor și dăunătorilor

Pesticidele folosite pentru combaterea bolilor și dăunătorilor trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

eficacitate mare și spectru larg de acțiune

să nu fie fitotoxice pentru pomi si să aibă toxicitate redusă pentru om și animale

să fie compatibile cu mai multe substanțe

să fie ieftine

La aplicarea tratamentelor fitosanitare se va tine seama de următoarele considerente:

se va face stropirea întregului pom, inclusiv tulpina

când stropirile se execută manual, se stropeste de sus în jos și de la centru spre periferie fiecare sarpantă

se vor respecta instrucțiunile de protectia muncii

se va lucra la temperaturi cuprinse între 0 și 240C

nu se vor aplica stropiri când pomii sunt uzi

la scuturatul petalelor nu se vor folosi substanțe cuprice

stropirile se vor aplica uniform

se va marca terenul cu indicatoare si repere

vara, fructele în pârgă nu se stropesc

Pentru prevenirea intoxicării oamenilor, animalelor și albinelor este necesară anunțarea efectuării tratamentelor.

Tratamentele fitosanitare se execută la avertizare, pesticidele folosite și concentrațiile indirecte vor fi cele conform analizelor speciale pentru fiecare specie.

Beneficiarul de investiție va urmări pe ani și fenofaze, executarea corectă a tuturor secventelor tehnologice de întreținere a plantației si de formare a coroanei pomilor în așa fel încât în anul intrării pe rod pomii să aibă un schelet aerian capabil să realizeze parametrii de productie înscriși în proiect.

În această documentație este și o analiză specială pentru tratamente fitosanitare cu toate substantele care se folosesc si concentratiile stabilite pentru specia măr.

ANALIZA SPECIALA

TRATAMENTE FITOSANITARE

MAR

Tratamentul I de iarnă

Substanțe: – Aplaudus super = 1,5%

– US1 92 CE RV =1,5%

– Apolo plus = 0,2%

– Oleodiazol = 1,5%

B. Tratamente în vegetație

a) înaintea dezmuguritului

– pentru rapăn

– Alcupral 50 PU = 0,3%

– Champion 50WP = 0,3%

– Funguran OH 50WP = 0,3%

– Kocide 101 = 0,3%

– Super champ 250 Sc = 0,2%

– Vitra 50 WP = 0,2%

-pentru făinare

– Kumulus S = 0,7%

– CTK Sulf 80 = 0,7%

– Microthiol = 0,7%

– Thiovit jet = 0,7%

Dacă este cazul, pentru gărgărița mugurilor, un tratament la dezmugurire, cu unul din produsele :

– Fyfanon 50 EC = 0,3%

– Carbetox 37 EC = 0,3%

– Calipso 480 SC = 0,02%

– Thionet 35 EC = 0,2%

– Mavrik 2F = 0,05%

b) tratamente după pornirea în vegetație, pentru rapăn și făinare, la distanță între tratamente de 10 – 15 zile, condiționat de precipitații

– numai pentru rapăn

– Antracol 70 WP = 0,3%

– Bravo 500 SC = 0,25%

– Dithane M45 = 0,2%

– Folpan 50 WP = 0,3%

– Merpan 50 PU = 0,2%

-Winner M80 = 0,2%

– numai pentru făinare

– Sanazole 250 EC = 0,02%

– Shavit 25 EC = 0,05%

– Thiovit Jet 80 Wg = 0,03%

– pentru rapăn și făinare

– Bavitin DF = 0,07%

– Carbendazim 500 SC = 0,1%

– Orius 25 EW = 0,05%

– Rubigan 12 CE = 0,04%

– Score 250 EC = 0,01%

– Savit F 72 WP = 0,2%

– Stroby DF = 0,013%

– Systhane CPU = 0,1%

– Systhane 12,5 EC = 0,04%

– Topsin 70 PU = 0,1%

– Zato 50 WG = 0,01%

– pentru omizi defoliatoare (unul sau două tratamente, după caz)

– Calypso 480 CP = 0,02 %

– Cipertrin 10 EC = 0,015%

– Fastac 10 CE = 0,015%

– Victenon 50 WP = 0,05%

– pentru insecte miniere (mai multe tratamente, după caz)

– Diazol 50 EW = 0,2%

– Calypso 480 SC = 0,02%

– Fastac 10 EC = 0,015%

– Faster 10 EC = 0,025%

– Karate Zeon = 0,015%

– Reldan 40 EC = 0,1%

– Rimon 10 EC = 0,06%

– Victenon 50 WP = 0,05%

– pentru păduchii de frunză (ori de câte ori este cazul folosind substantele de la insectele miniere)

– pentru acarieni (dacă este cazul)

– Mitigan 18,5 EC = 0,2%

– Neoron 500 EC = 0,05%

– Omite = 0,1%

– pentru păduchele de San Jose (tratamentul de vegetație după avertizări

– la generația I – 4 tratamente

– la generația II – 7 tratamente

– Calypso 480 SC = 0,02%

– Magic super 20 EC = 0,25%

– Pryrimex 25 ME = 0,3%

– Reldan 40 EC = 0,15%

– Actelic 50 EC = 0,05%

– Carbetox 37 EC = 0,5%

– Fyfanon 50 EC = 0,3%

– Aplaudus Green = 0,4%

– Sinoratox 35 EC = 0,2%

MASURI DE PROTECȚIE A MUNCII

Tehnica securității și igiena muncii, cuprind tot ansamblul de masuri obligatorii în toate domeniile de activitate și care au ca scop principal crearea unor conditii normale de munca, prin care să se asigure evitarea oricăror posibilități de accidentare în timpul prestării sarcinilor de serviciu.

În activitatea pentru realizarea lucrărilor de pregatire a terenului, înființarea si întretinerea plantației până la intrarea pe rod, muncitorii și personalul ethnic de conducere, sunt obligații să cunoască și să aplice măsurile de protectia muncii la lucrările prevăzute în proiect, conform prevederilor legislatiei și normelor republicane în vigoare, astfel:

Norme de protectia muncii la lucrările mecanizate, extras nr. 5 din 1986, cap IV

Măsuri de protecția muncii la lucrările mecanizate în pomicultura, de la art 519 până la 597

Măsuri pentru protecția muncii la lucrările de combatere a bolilor și dăunătorilor cu diferite pesticide cap IV art. 875 – 885

Masuri de protectia muncii la lucrari de depozitare, păstrare și manipulare a pesticidelor, art.887 – 912

Măsuri de protectia muncii la lucrările de aplicare a tratamentelot fitosanitare, art. 923 – 941

Măsuri de protectia muncii la prepararea soluțiilor pentru stropit, art. 915–922

Norme pentru protecția muncii la lucrări de încărcare, descărcare, transportul, manipularea și depozitarea materialelor și produselor, extras din Legea nr. 5, cap IV, tehnica securității muncii privind utilaje și mașini, art.

125-140

STRUCTURA

MODULUI DE FOLOSINȚA INAINTE DE ORGANIZAREA TERENULUI

STRUCTURA

MODULUI DE FOLOSINȚA DUPA ORGANIZAREA TERENULUI

STRUCTURA

SORTIMENTULUI DE SOIURI

Florina – 18.9% = 8 300 buc.

Generos – 23.6% = 10 292 buc.

Idared – 19.7% = 8 632 buc.

Goldspur – 18.9% = 8 300 buc.

Starkrimson – 18.9% = 8 300 buc.

TOTAL = 43 824 buc.

NOTA DE CALCUL:

Determinarea materialului săditor

Suprafața = 23 ha

Distanța de plantare = 3,50 m x 1,50 m

Densitate = 1905 buc/ha -10.000 m2 : (3,50m x 1,50m)

Necesar pentru plantare = 43 824 buc.(23 ha x 1905 buc/ha)

Goluri la plantare : 5% = 2190 buc.

Alte pierderi : 1% = 438 buc

TOTAL = 46.443 buc.

PRODUCȚIA DE FRUCTE

preconizată a se obține în exploatație

Plantare – toamna anului 2004

PRODUCȚIA MEDIE, TOTALA ȘI MARFA

FUNDAMENTAREA EFICIENȚEI ECONOMICE

INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI

Inființare plantație măr, suprafață = 23 ha

DEVIZ PE OBIECT

INFIINȚARE ȘI INTREȚINERE PLANTAȚIE MAR – 17 HA

Valoarea mii lei –

DEVIZ GENERAL

INFIINȚARE PLANTAȚIE MAR 17, 0 HA ȘI INTREȚINERE 3 ANI

Valoarea investiției 1 ha măr intensiv = 2.892.103 mii lei

ANTEMASURATOARE

PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCȚII NR. 1

Pregătirea terenului în vederea plantării cu specia MAR-plantatie superintensivă S = 17,0 ha

DEVIZ LUCRARE

Pregătirea terenului în vederea plantării – 23,0 ha

LISTA DE MATERIALE

DEVIZ :

Inființare plantație măr

Picheți din lemn de h = 0,50m =

Pomi (măr) anul II =43824 BUC

Apă pentru udat = 20 * 43824=876 to

ANTEMASURATOARE

PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCȚII NR. 2

Obiectivul de investiții : INFIINȚARE PLANTAȚIE MAR

Suprafața = 23 ha ; Distanța de plantare = 3,5 x 1,5 m

Densitate = 1905 buc/ha

DEVIZ LUCRARE

Inființare plantație măr – 17 ha Distanța de plantare 3,5 x 1,5 m

LISTA DE MATERIALE

DEVIZ :

Pregătirea terenului pentru plantat

Gunoi de grajd =660 to

Ingrăsaminte chimice =6.9 to

ANTEMASURATOARE

PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCȚII NR. 3

Obiectivul de investiții : INTREȚINERE PLANTAȚIE MAR

ANUL I DE LA PLANTARE S = 17,0 ha

DEVIZ LUCRARE

Intreținere MAR AN I = Suprafața 17,0 ha

LISTA DE MATERIALE

DEVIZ :

Intreținere plantație măr, anul I ;

Pomi (măr) pentru completare goluri = 5259 buc

Apă pentru udat = 115 to

Sârmă lisă pentru susținere = 29864 kg

Spalieri = 6600 buc

Ingrășăminte chimice cu NPK = 4.6 to

Ierburi perene = 736 kg

Pesticide diferite în valoare de =

ANTEMASURATOARE

PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCȚII NR.4

Obiectivul de investiții : INTREȚINERE PLANTAȚIE DE MAR

ANUL II DE LA PLANTARE S = 23 ha

DEVIZ LUCRARE

INTREȚINERE MAR ANUL II – Suprafața 17,0 ha

LISTA DE MATERIALE

DEVIZ ;

Intreținere plantație măr, anul II :

pesticide diferite =

îngrășăminte chimice = 3 to

apă pentru irigat = 13600

apă pentru stropit = 394 to

fir PVC pentru palisat = kg

var = 1242 kg

ANTEMASURATOARE

PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCȚII NR. 5

Obiectivul de investiții : INTREȚINERE PLANTAȚIE DE MAR

ANUL III DE LA PLANTARE S = 23,0 ha

DEVIZ LUCRARE

Intreținere MAR AN III – Suprafața 17,0 ha

LISTA DE MATERIALE

DEVIZ :

Intreținere plantație măr, anul III

Erbicide = 25.3

Fir PVC = kg

Ingrășăminte chimice = 6.9 to

Pesticide diferite =

Apă pentru irigat =18400mc

Apă pentru tratamente = 394 to

Var = 1242 kg

ANTEMASURATOARE

PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCȚII NR.6

Obiectivul de investiții : Imprejmuire cu gard din plasă pe spalieri din beton

L = ml ; S = 17,0 ha

DEVIZ LUCRARE

Imprejmuire cu gard din plasă de sârmă pe spalieri din beton L =2008ml ; S = 23,0 ha

LISTA DE MATERIALE

DEVIZ :

Imprejmuire gard din plasa de sarma pe spalieri din beton L = 1004

Picheți de 0,50 m = 1004 buc

Stâlpi beton de 240/12/10 cm =

Ciment = 287 kg

Plasă sârmă de Ø 2,8 mm = 7028 kg

Sârmă lisă de Ø2,5 – 2,8 mm = 606 kg

Sârmă ghimpată de Ø 2,8 mm = 1074 kg

Porți intrare = 1

Bitum = 1074kg

LISTA MATERIALE – Centralizator

INVESTIȚIE PLANTAȚIE MAR = 23 HA