Lumina Dinamica CU Afisare Matriciala PE 64 DE Led Uri

Cuprins:

Capitolul 1-Introducere

1.1-Noțiuni de bază privind implementarea tehnicii numerice de măsurare-afișare a informației

1.2-Aspecte tehnologice privind transmiterea discretă a semnalelor și datelor în sisteme de măsurare-afișare a informației

Capitolul 2-Variante constructive Studiu comparativ

2.1-Sistem de prelucrare a informației cu afisare matricială

2.2-Sistem de prelucrare a informației cu afișare directă

2.3-Analiză comparativă

Capitolul 3-Proiectarea schemei

3.1-Schema bloc

3.2-Blocul de intrare

3.3-Blocul de prelucrare a datelor

3.4-Blocul de afișare

3.5-Blocul de alimentare

Capitolul 4-Program de încărcare a memoriei

4.1-Program de încărcare a memoriei în binar.

4.2-Program de încărcare a memoriei în hexazecimal

Capitolul 5-Concluzii

Bibliografie

pagini52

Bibliografie

Elena Niculescu, Dispozitive și Circuite electronice, Reprografia Universității, 1990.

I. Stojanov, De la poarta TTL la Microprocesor, Seria Electronică Aplicată, București, 1987.

Vintilă Florin Filipescu Circuite electronice Digitale, Editura Universitaria, 2002.

Microelectronica, Data Book, Mos integrated circuit thrd edition, 1991

=== b1 ===

Tema lucrării:

LUMINA DINAMICA CU AFISARE MATRICIALA PE 64 DE LED-URI

Cuprins:

Capitolul 1-Introducere

1.1-Noțiuni de bază privind implementarea tehnicii numerice de măsurare-afișare a informației

1.2-Aspecte tehnologice privind transmiterea discretă a semnalelor și datelor în sisteme de măsurare-afișare a informației

Capitolul 2-Variante constructive Studiu comparativ

2.1-Sistem de prelucrare a informației cu afisare matricială

2.2-Sistem de prelucrare a informației cu afișare directă

2.3-Analiză comparativă

Capitolul 3-Proiectarea schemei

3.1-Schema bloc

3.2-Blocul de intrare

3.3-Blocul de prelucrare a datelor

3.4-Blocul de afișare

3.5-Blocul de alimentare

3.6-Schema electrică

3.7-Cablajul și dispunerea pieselor

Capitolul 4-Program de încărcare a memoriei

4.1-Program de încărcare a memoriei în binar.

4.2-Program de încărcare a memoriei în hexazecimal

Capitolul 5-Concluzii

Bibliografie

Capitolul1

Introducere

În prezent, tehnica afișării alfanumerice a informației se impune și se dezvoltă independent în domeniul prelucrării datelor pe cale electronică, având numeroase aplicații.

Referitor la această tehnică trebuie să se precizeze faptul că operația de afișare a informației este precedată și totodată strâns colerată cu prelucrarea propiu-zisă a datelor și a semnalelor primite de la traductoare.

Eficiența implementării în practică a unor echipamente complexe de prelucrare și afișare a informației trebue să fie considerată nu numai prin efectele social-economice directe, dar și prin cele incorecte , care se propagă în structuri social-economice pe o perioadă lungă de timp.

Tendința care se mamifestă în multe direcții de activitate din economie, industrie și alte ramuri se referă la digitizarea prelucrării și afișării informației vehiculate în domeniul telecomunicațiilor, al tehnicii de calcul, de masură și control. În context apare necesară alegerea convenabilă a metodelor de achiziționare, selectare, prelucrare, transmitere, stocare și reprezentare a informatiei.

De regulă, pentru reprezentarea vizuală a informației alfanumerice se utilizează o gamă variată de sisteme de afișare, care operează ca interfețe dintre om și sistemele tehnice propiu-zise.

Alegerea dispozitivului de vizualizare și proiectare a sistemului de afișare se realizează în funcție de condițiile de lucru impuse prin selecterea cantitativă si calitativă a informației afișate. Sub aspect tehnologic se cunosc două clase mari de dispozitive pentru afișare:

-dispozitive active bazate pe emisie de lumină (tuburi catodice, panouri cu plasmă, diode și afișaje electroluminiscente).

-dispozitive pasive bazate pe modulația de lumină incidentă (panouri cu materiale electrocromice și cu cristale lichide).

În acestă eră a electronicii, a circuitelor integrate și a calculatoarelor electronice , afișajele reprezintă cele mai importante dispozitive pentru conceperea și realizarea de interfețe om-sistem sau om-mașimă.

1.1Noțiuni de bază privind implementarea tehnici numerice de măsurare și afișare a informației

În tehnica numerică de măsurare-afișare a informației se execută o serie de operații distincte de achiziție, prelucrare și tranzmitere a datelor, cum ar fi: culegera datelor primite de la traductoare (senzori); analiza semnalelor elecrice obținute (tensiuni și/sau curenți), care sunt folosite ca purtătoare de informație; conversia numerică a semnalelor electrice prelucrate pe cale analogică; selectarea, prelucrarea, tranzmitera și stocarea informațiilor numerice; afișarea rezultatelor obținute cu ajutorul unitații fizice pentru afișajele propiu zise.

Pentru prelucrarea, tranzmiterea și afișarea informației se utilizează diferite tipuri de dispozitive, familii de circuite, aparate, echipamente și sisteme electronice, în care se pot include chiar calculatoarele de proces. Prelucrarea informatiilor și comanda unitații fizice de afișare prezintă interes în acele clase de circuite care pot realiza următoarele funcții:

-prelucrarea pe cale analogică a semnalelor obținute de la diferite tipuri de traductoare, folosind circuite de preamplificare (cu sau fără izolare), de ajustare a câștigului, de liniarizare, de formare a unor semnale ce pot fi descrise prin anumite funcții analitice, de multiplexare analogică și eșantionare-memorare (sample-hold).

-conversia numerică a semnalelor prelucrate pe cale analogică folosind circuite de filtrare, de comparare a semnalelor analogice cu o tensiune sau un curent de referintă, de numărare.

-prelucrara pe cale numerică (digitală) a semnalelor obținute prin conversie A/N, folosind circuite de multiplexare digitală, de operare aritmetică și logică, de transmitere și de stocare la un procesor central sau intermediar.

-controlul prelucrării numerice a semnalelor, utilizând circuite digitale specializate pentru programarea optimă a unor intrări și de selectare a canalelor analogice, de inițializare a conversiei, de poziționare a canalelor destinate prelucrării numerice a informației.

1.2Aspecte tehnologice privind transmiterea discretă a semnalelor si datelor în sistemele de măsurare-afișare a informației

Transmiterea discretă a semnalelor reprezintă o nouă tehnologie atât în domeniul telecomunicatiilor cât și în cel al masurării-afișării informațiilor. Cu privire la această tehnologie, se pot evidenția următoarele avantaje:

-permite realizarea unor combinatii compatibile cu comutarea digitală, folosind echipamente și sisteme cu circuite integrate;

-mediile de transmitere, mai ales cele de bandă largă (cum ar fi fibre optice), se utilizează pentru o gamă mare de semnale, de date și informații; acestea se pot diferenția doar prin vitezele diferite de transmitere.

-semnalele, datele și informațiile tranzmise se pot regenera complet, în diferite puncte intermediare de-a lungul canalului folosit; calitatea tranzmiterii discrete nu depinde practic de distanță;

-capacitatea de transmitere discretă a semnalelor, datelor și/sau informațiilor se poate mări utilizând principiul multiplexării cu divizarea timpului de lucru.

La implementarea în practică a acestei tehnologii mai apar și o serie de probleme dificile, dintre care trebuie să fie menționată interconectarea rețelelor digitale cu cele analogice existente. Rezolvarea unei astfel de problemă necesită echipamente suplimentare, al căror cost ridicat frânează încă generalizarea introducerii. O altă problemă este cea referitoare la creșterea continuă a lărgimii de bandă pentru comunicațiile internationale în legatură cu care se fac cercetări asupra unor noi sisteme de bandă largă, având o mare flexibilitate și costuri avantajoase. Studiile deja efectuate ne conduc la folosirea luminii coerente ca suport de informație, deoarece frecvența acesteia (de circa 1014 Hz în spectrul vizibil) este cu câteva ordine de marime peste frecvențele uzuale folosite în legăturile radio și cu microunde.

Legătura dintre senmalele analogice și cele digitale, este facută de foarte multe ori prin procesul de conversie analog-digital sau digital- analog și are o răspândire întoate domeniile electronicii.

Montajul “Lumină dinamica cu afișare matricială pe 64 de LED-uri” se poate utiliza la decorarea: sălilor de dans, studiourilor de televiziune, scene de concert și diferite obiecte.

Dinamica luminii este reprezentată de miscarea figurilor geometrice pe ecran, dând o senzatie placută ochiului. Figurile pot fi în numar maxim de opt,dar pentru alte combinații de afisare pot fi în numar minim de doua, pe program. Montajul realizează șaisprezece combinații de program. În capitolul 2 sunt prezentate doua variante constructive de afișare a informatiei, iar in capitolul 3 este prezentată proiectarea propiu zisă a montajului aferent.

.

=== b2 ===

Capitolul 2

Variante constructive

În numeroase domenii ale tehnicii- comunicații, calculatoare electronice – se întâlnesc tot mai frecvent diferite sisteme de prelucrare și afișare numerică a informației. Aceste sisteme s-au dezvoltat odată cu construcția mașinilor centralizate de conducere și control a unor activități din economie și industrie, a aparatelor de măsură și calculatoarelor electronice cu performanțe tehnice superioare. De asemenea tehnicile numerice de măsurare și afișare a informației s-au dovedit a fi extrem de eficiente atât în conducerea și controlul unor procese tehnologice automatizate cât și la urmărirea rezultatelor opținute din fizică, chimie, biologie, astronomie etc.

De regulă, rezultatele obținute, din măsurarea uneia sau mai multor marimi fizice, pot proveni de la diferite puncte de măsurare sau de la mai multe surse de informații. În funcție de caracterul mărimilor fizice care se tranzmit prin canale de prelucrare a informației, de la sursele de informații și până la terminalele de afișare, sistemele de măsurare în mai multe puncte pot avea diferite configurații.

Stabilirea modalităților concrete de prelucrare a informațiilor trebuie să se facă însă pe baza unor criterii generale, care să țină cont atât de caracterul mărimilor fizice măsurate continue și/sau discrete , cât și de faptul dacă printr-un canal se transmite una sau mai multe informații.

2.1 Sistem de prelucrare a informației cu afișare matricială

Pentru afisarea informației alfanumerice se utilizează frecvent o structură de 7×35 de puncte. Afișarea caracterelor se face prin aprinderea unui număr de LED-uri într-o anumită combinație specifică fiecărui caracter în parte. Aprinderea LED-urilor poate fi făcută fie prin baleierea liniilor fie prin baleierea coloanelor într-un ritm suficient de rapid astfel încât să se creeze senzatia unei afisări continue.

Mai jos se prezintă schema bloc a unui astfel de sistem de prelucrare a informației cu afișare matricială, în care:

Fig 2.1 Schema bloc a unui sistem de prelucrare a informației cu afișare matricială

Sursă semnal

Este reprezentată de un generator de semnale sinusoidale cu o încadrare a frcvenței limită, ce este suportată de formatorul de impulsuri.

Formatorul de impulsuri

Fiind reprezentat de un comparator, ce detectează pragul limită, minim și maxim al amplitudini semnalului și un circuit de reglare a perioadei impulsurilor date de comparator.

Numărător

Numărătorul primește impulsuri de tact de la formatorul de impulsuri și scoate la ieșirea acestuia impulsuri pentru comanda adreselor unei memorii. Ieșirile sunt în acelasi număr cu adresele de intrare ale memoriei.

Memoria

Tipul memoriei poate fi PROM, EPROM sau EEPROM cu o anumită valoare de înmagazinare a informatiei. Adresele sunt comandate de numărător, iar ieșirile acestuia fiind în același număr căte lini are afișajul matricial.

Decodificator de adresă

Este de fapt un decodificator din binar natural în zecimal. În practică se întâlnesc frecvent situații în care trebuie făcute decodificări dintr-un alt sistem decât cel binar natural, de exemplu din coduri BCD (Zecimal Codat Binar). Numărul de intrări este adecvat numărului de iesiri. Ieșirile de date sunt ca numar în funcție de câte coloane trebuie să comande din afisajul matricial.

Afișajul matricial

Afișajul matricial este realizat cu LED-uri, având catodul comun pentru lini și anodul comun pentru coloane. Comandarea LED-urilor de catre memorie sau decodificator se face cu ajutorul unor tranzistoare conectate ca repetor pe emitor pentru comanda pe coloane și colector comun pentru comanda pe linii.

2.2Sistem de prelucrare a informației cu afișare directă

Mai jos se prezintă schema bloc a unei alte variante constructive.

Fig 2.2 schemă bloc a unui sistem de prelucrare a informației cu afișare directă

În această figură apar următoarele blocuri:

Sursă semnal

Sursa de semnal are rolul de a genera semnale sinusoidale și poate fi implementată de un generator audio. Ea se caracterizează printr-o anumită limită minimă și maximă de amplitudine și frcvență cerută de formatorul de impulsuri.

Formatorul de impulsuri

Are rolul de a forma impulsuri ce se realizează cu un comparator și un circuit de reglare a perioadei impulsurilor. Comparatorul detectează nivelul de amplitudine a semnalului, cu o limită minimă și maximă, iar circuitul de reglare a perioadei impulsurilor mărește sau micșorează durata impulsurilor de ieșire.

Numărătorul

Este un circuit elecronic care numără impulsurile aplicate la intrarea sa. Acest circuit pote fi clasificat după mai multe criterii:

A. După modul în care își modifică conținutul, există:

-numărător direct caracterizat prin faptul că își incrementează conținutul cu câte o unitate la fiecare impuls aplicat la intrare;

-numărător invers la care conținutul este decrementat cu câte o unitate la fiecare impuls aplicat la intrare;

-numărător reversibil care numără în sens direct sau invers în funcție de comanda aplicată din exterior.

B. După modul de funcționare, există:

-numărător asincron; un astfel de numărător se caracterizează prin faptul că celulele binare din care este constituit numărătorul nu comută simultan sub acțiunea unui impuls de tact comun aplicat tuturor celulelor;

-numărător sincron; în cazul unui astfel de numărător toate celulele binare din care este constituit numărătorul comută simultan sub acțiunea unui impuls de tact aplicat tuturor celulelor.

Deci număratorul comandă adresele de intrare ale meoriei

Memoria

Este un circuit care implementează funcția de memorare. Implementarea acetei funcții se poate realiza în mai multe moduri, depinzând de suportul fizic folosit pentru stocarea datelor, de exemplu memorii magnetice, memorii optice, memorii semiconductoare.

În funcție de modul de utilizare în raport cu sistemul de calcul a acestor memorii avem următoarele tipuri de funcții de memorare:

-funcția de memorare cu citire și scriere de date implementate în memorii cu acces aleator RAM (Random Access Memory) care permit citirea și scrierea unor noi date de către sistem, precum și în memorii E2PROM sau EEPROM (Electricaly Eraseable Programmable Read Only Memory), care pot fi atât citite cât și șterse în mod selectiv și reprogramate de catre sistem;

-funcția de memorare numai cu citire de date; în această categorie intră memoriile ROM (Read Onlz Memory) PROM ( Progammable Read Only Memory) EPROM (Eraseable Programmable Read Only Memory) care pot fi numai citite de către sistem; ștergerea, posibilă numai în cazul memoriilor de tip EPROM, nu este efectuată de catre sistem și nu este selectivă în raport cu informația inscrisă.

Datele de ieșire ale memoriei sunt date de intrare ale convertorului serie -paralel.

Convertorul serie-paralel

Acest tip de convertor transformă succesiunea serie de simboluri (cuvânt de cod) într-un cuvînt de cod paralel. Schema presupune utilizarea unui registru de deplasare și a unui registru de memorie. Cuvîntul de cod aplicat serie pe intrarea IS se înscrie într-un registru în ritmul impulsurilor aplicate pe intrarea TS. În momentul în care registrul s-a umplut se dă comanda de transfer a cuvântului recepționat într-un registru de memorie pe ieșirile căruia va apărea cuvîntul de cod paralel.

Schema circuitului:

Fig 2.1 Schema bloc a convertorului serie-paralel

Momentul transferului reprezintă o informație suplimentară care trebuie cunoscută dinainte pentru a forma corect comanda LSI.

Tabel de funcționare:

TS IS QA QB QC | QN

10 XN 0 0 0 | 0

10 X3 XN 0 0 | 0

10 X2 X3 XN 0 | 0

10 X1 X2 X3 XN | 0

–––––––––––––-

10 XN X1 X2 X3 | XN Comanda LSI.

10 X3 XN X1 X2 | X3

Diagrame de funcționare:

Fig. 2.2 Diagramele de funcționare ale convertorului serie-paralel

Terminalul de afișare

Ieșirile convertorului serie-paralel sunt în număr egal cu numărul de LED-uri disponibile pe panoul de afișare, iar LED-urile sunt cu catodul legat la masă.

2.3 Analiză comparativă

La sistemele de prelucrare a informatiei cu afișare directă, frecvența impulsurilor de comandă a numărătorului este mai mare decât frecvența inpulsurilor de intrare a numărătorului din varianta sistemului de prelucrare a informației cu afișare matricială.

Numărul de circuite electronice este mai mare în varianta cu afișare directă decât în varianta cu afișare matricială, ceea ce implică luarea în calcul a prețului de cost al acestor circuite.

La varianta cu afișare directă nu mai apare baleerea liniilor sau a coloanelor ,dar rezultatul afișării are o precizie mult mai ridicată.

=== b3 ===

Capitolul 3

Proiectarea schemei.

3.1 Schema bloc

Fig 3.1 Schema bloc a montajului lumină dinamică cu afișare matricială pe 64 de LED-uri

Montajul conține următoarele blocuri functionale:

-Blocul de intrare și adaptare semnal.

-Blocul de prelucrare a datelor.

-Blocul de afișare.

-Blocul de alimentare

3.2Blocul de intrare semnal

Semnalul de intrare provenit de la un generator de semnal este aplicat la intrarea etajului de amplificare.Blocul de intrare conține un filtru trece jos și un amplificator repetor pe emitor ce face adaptarea de impedanță.

Schema electrică propusă este:

Fig. 3.2 Schema electrică a blocului de intrare semnal

Generatorul de semnal este decuplat, din punct de vedere al curentului continuu, de blocul de intrare prin condesatorul C1 de 10 F/25V.

Filtrul trece jos

Se adoptă rezistorul R1=10K și o frcvență de tăiere cuprinsă între 3și 4 Hz

Din ft= (3.1)

Rezultă Cmin ==5,3F (3.2)

Cmax ==3,9F (3.3)

Alegem valoarea standard C2=4,7F/10V

Tensiunea de intrare maximă este Uimax=0,5V.

Fig. 3.3 Caracteristica tensiune frecvență a filtrului trece jos

UC2==0,35V (3.3)

Amplificatorul repetor pe emitor

Amplitudinea semnalului de la iesirea amplificatorului este aceași cu cea de la intrare, el fiind folosit ca adaptor de impedanță. Amplificatorul este relizat cu un tranzistor de tip BC 171- npn, din cele două rezistoare din bază R2, R3 și rezistența de emitor R4.Tensiunea de alimentare UDD=5V.

Prin divizorul de tensiune se alege un curentul de divizare ID= 2mA, astfel încăt curentul de bază al tranzistorului să poată fi neglijat în raport cu acesta.

Rezultă R2+R3==2,5 K (3.4)

Alegem un curent prin transistor Ic=2,4 mA, iar pentru un =100 rezultă un current de bază IBmax=2,4A deci neglijabil în raport cu ID.

Din considerente de plasare a punctului static de funcționare cam la jumătetea dreptei de sarcină, alegem R4=1 K.

Rezultă UCE=UDD-R4IC=2,6V (3.5)

Divizorul R2, R3 se determină din sistemul:

R2+R3==2,5 K (3.6)

UDD= UBE+ R4IC

Rezultă din relația (3.7)

R3=( UBE+ R4IC)===1,5 K (3.8)

Rezultă R2=1 K

Puterea disipată pe transistor este:

PD=UCEIC=2,62,410-3=6,24 mW (3.9)

Curentul total absorbit de la sursă este :

IB.I.= ID+IC=4,4mA (3.10)

3.3 Blocul de prelucrare a datelor

Schema bloc:

A B C D

Fig. 3.4 Schema bloc a blocului de prelucrare a datelor

În această schemă avem următoarele blocuri funcționale:

astabil

formator de impulsuri 1

formator de impulsuri 2

numărător 1

numărător 2

numărător 3

decodificator

memorie EPROM

Astabilul generează semnale de tact pentru numărătoru1 1 cu o frecventă f=626Hz. Formatorul de impulsuri 1 generează impulsuri la număratorul 2, cu durată limită minimă și maximă de tmin=11,6510-6s și tmax=0,23s, avînd intrarea de la amplificator. Intrarea de date în formatorul de impulsuri 2,ce provine de la un comutator legat la tensiunea VDD,comandă scimbarea programelor de afișare cu o durată a impulsurilor de 1,16s. Numărătorul 1 numără de la 0 la 16 în binar, pe trei iesiri de date, ce sunt legate la intrarile decodificatorului și primele trei adrese ale memoriei. Numărătorul 2 are trei ieșiri de date, ce sunt legate la următoarele trei adrese ale memoriei. Numărătorul 3 are patru ieșiri de date și sunt legate la ultimile patru adrese ale memoriei. Decodificatorul realizează baleerea coloanelor pe terminalul de afișare. Memoria este de tip EPROM care poate fi inscrisă electric și sterarsă cu radiatii ultraviolete, asigura datelede afișare pentru lini ale terminalului de afișare.

a)Astabilul

Alegem urmatoarea schemă:

Fig.3.5 schema electrică a astabilului

Realizarea blocului astabil este făcută cu circuitul integrat MMC 4047 unde pe pinul 13 de ieșire avem oscilații libere. În figura următoare este prezentată forma de undă de la ieșire:

Fig 3.6 formele de undă a le blocului astabil

Duratele t1,t2 și ta au expresiile:

t1=-RC ln (3.11)

t2=-RC ln (3.12)

ta=t1-t2=-RC ln (3.13)

unde VTR este tensiunea de tranziție a cărei valoare variază de la circuit la circuit, între 33 și 67 din valoarea tensiunii de alimentare VDD.

Mai jos sunt date valorile duratei ta pentru valoarea minimă tipică și maximă ale tensiunii de tranzizie:

VTR= VTRmin=0.33 VDDta =2,31RC (3.14)

VTR= VTRtip=0.5 VDDta =2,2RC (3.15)

VTR= VTRmax=0.67 VDDta =2,31RC (3.16)

Variația maximă a duratei față de valoarea tipică ta =2,2RC este de +5. Perioada samnalului generat mai variază cu tensiunea de alimentare și cu temperatura.

R5=33K

C3=22nF

ta =2,22210-933103=1,597210-3s (3.17)

f==626Hz (3.18)

Puterea disipată pe circuitul integrat este de 100 mW, rezultă un curent absorbit de la sursă de circa IAST=20 mA

b) Formator de impulsuri 1

Alegem următoarea schemă:

Fig. 3.7 Schema electrică a formatorului de inpulsuri 1

Funcționarea în modul neretrigerabil este ilustrată in figura de mai jos:

Fig. 3.8 Formele de undă ale formatorului de inpulsuri 1 pe ieșirile terminalelor 8, 13 și 10

Duratele t1,t2 și tm au expresiie:

t1=-RC ln (3.19)

t2=-RC ln (3.20)

tM=t1+t2=-RC ln (3.21)

unde tm este durata impulsurilor generate de monostabil. Dacă se ia in calcul valoarea tm=2,48RC, variația maximă va fi de +9,3. Și în acest caz, durata impulsului generat variază cu temperatura și cu tensiunea de alimentare.

Se adoptă următoarele valori :

C4=4,7F

P1=20 K

De unde rezultă

tMmax=2,484,710-620103=0,23s (3.22)

tMmin=2,484,710-61=11,6510-6s (3.23)

Puterea disipat pe circuitul integret este 100 mW, iar curentul absorbit de la sursă IF.I.1=20 Ma.

b)Formator de impulsuri 2

Este la fel ca formatorul de impulsuri 1, dar impulsurile de intrare sunt date de un comutator ce este legat la +VDD.

Schema electrică este:

Fig. 3.9 Schema electrică a formatorului de impulsuri 2

R6=10K

C5=47F

tM=2,48RC =2,48101034710-6=1,16s (3.24)

Se adoptă R7=10K.

Puterea disipată pe circuitul integrat este 100 mW, iar curentul absorbit de la sură este IF.I.2=20mA

d) Numărător 1

Alegem următoarea schemă:

Fig. 3.10 Schema electrică a numărătorului 1

MMC 4520 este un numărător cu patru ieșiri (in capsulă fiind două numărătoare). Semnalul de tact provenind de la astabil este pus la intrarea ENABLE de la pinul 10, iar CLOK-ul la pinul 9 la masă.

Ieșirea Q4 este legată cu RESET-ul ,iar ieșirile Q1, Q2, Q3 sunt legate atât la intrările de adrese ale memoriei cât și la intrările decodificatorului.

Formele de undă ale semnalelor numărătorului sunt:

Fig. 3.11 Formele de undă ale numărătorului 1

Puterea disipată pe capsulă 100 mW, iar curentul absorbit de la sursă este IN.1=20mA

e) Numărător 2

Cel de-al doilea numărător este similar ca numărător 1 fiind prezentat în figura următoare:

Fig. 3.12 Schema electrică a numărătorului 2

Ieșirile Q1, Q2 și Q3 accesează adresele A3,A4,A5 ale memoriei EPROM. Formele de undă sunt la fel ca la primul numărător.

Puterea disipată pe capsulă este de 100 mW, iar curentul absorbit de la sursă este IN.2=20mA.

f) Numărător 3

Formele de undă sunt la fel ca la primele două numărătoere ,iar shema are următoarele modificări:

Fig. 3.13 schema electrică a numărătorului 3

Ieșirile Q1, Q2, Q3 și Q4 accesează adresele A6,A7,A8 și A9 ale memoriei EPROM.

Puterea disipată pe capsulă este de 200 mW.

g) Decodificatorul

Este realizat cu circuitul integrat MMC 4028 ce are urmatoarea schemă:

Fig 3.14 Schema electrică a decodificatorului

Semnalele A,B și C vin de la numărătorul 1, intrarea D este conectată la masă și este ne utilizabilă. Iesirile Q1–Q8 comandă coloanele blocul de afișare, Q9,Q10 fiind neutilizabile.

Tabelul de adevăr

D C B A 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0

0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0

0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0

0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0

1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Fig. 3.15 tabelul de adevar al decodificatorului

Puterea disipată pe capsulă este de 100 mW, iar curentul absorbit de la sursă este Idec=20mA.

h) Memoria EPROM

Alegem o memorie de tipul AM 2716 care poate înmagazina 2K biți. Memoria se sterge prin radiație cu ultraviolete și se înscrie pe cale electrică.

Schema bloc este reprezentată mai jos:

Fig. 3.16 Schema bloc a memoriei

Ieșirile Q1–Q8 comandă liniile blocului de afișare iar adresele A1–A10 sunt comandate de cele trei numărătoare; adresa A10 se leagă la masă pentru că se folosește jumătate din memorie, adică 1K biti.

Formele de undă ale memoriei sunt prezentate în figura de mai jos.

Fig. 3.17 Formele de undă ale memoriei AM 27 16

reprezintă validarea datelor de ieșire și este activ pe 0 logic, este legat la masă.

Puterea disipată pe capsulă este de 1 W.

3.4Blocul de afișare

Matricea de afișare este formată din 64 de leduri. În unul din capetele liniilor și coloanelor se află un tranzistor npn în conexiune EC pentru linii și două tranzistoare npn și pnp, în montaj darlington în conexiune repetoar pe emitor, pentru coloane.

În continuare este prezentată o shemă simplificată ce ajută la proiectarea afișajului.

Fig. 3.18 Schema electric simplificată a blocului de afișare

Tensiunea de intrare Ui2=1,5V este egală cu căderea de tensiune pe R7 plus căderea de tensiune pe joncțiunea BE a lui Te4.

Se adoptă o rezistență de limitare a curentului de bază R7=100.

Cărea de tensiune pe R7 va fi:

UR7= Ui1-UBE4=1,5-0,7=0,8V (3.25)

Curentul de bază IB4 va fi:

IB4===8mA (3.26)

Curentul de colector IC4 va avea valoarea maximă:

IC4=8ILED=80 mA (3.27)

La un curent de bază de 8mA al tranzistorului Te4 avem UCEsaturat=0,3V

Tensiunea de intrare Ui1 va fi:

Ui1=UBE2+ULED+UCE4=0,7+2+0,3=3V (3.28)

Căderera de tensiune pe LED este de 2V iar curentul de 10 mA .

Curentul IC4=IE2+IC3=80mA (3.29)

Curentul de bază al tranzistorului Te3 dat de decodificator este de 78A.

Curentul de emitor IE3 va fi:

IE3=IE2+IC3-IB2=8010-3-7810-6=79,922mA (3.30)

Căderea de tensiune între colector-emitor al trantistorului Te3 va fi:

UCE3=ULED+UCE4=2+0,3=2,3V (3.31)

Puterea disipată pe tranzistoare și pe LED-uri este P=8IE3UDD=879,92210-35=3,42 W (3.32)

3.5Blocul de alimentare

Elementele componente ale acestui bloc sunt:

a)Transformator coborîtor de tensiune

b)Punte redresoare

c)Filtru de netezire a pulsațiilor

d)Stabilizator de tensiune

Fig. 3.19 Schema bloc a blocului de alimentare

a)Transformatorul

Se alege un transformator coborîtor de tensiune cu tole E+I laminate larece. Puterea disipată de montaj este de Pd= 3,42W iar curentul absorbit da montaj este:

I===0,69A (3.33)

U2ef===10V (3.34)

Se determină puterea din secundar:

P2=U2I2=100,69=6,9VA (3.35)

Tensiunea din primar și secundar:

U1=220V

U2=10V

Puterea din primar :

P1= ==8,31VA (3.36)

S2==1,702,88=4,89 cm2 (3.37)

-se alegeîn funcție de calitatea miezuluiu magnetic și este cuprins între 1,1 și 1,5

-este cuprins între 0,8 și 0,9 pentru puteri până la 250 VA și înte 0,9 și 0,94 pentru puteri cuprinse între 250 VA și 500 VA.

Curerntul din primar:

I1===0,037A (3.38)

Numărul de spire pe volt:

0= ( 3.39)

unde:

S-secțiunea [cm2]

f-frecvența rețelei [50Hz]

Bm-inductanța magnetică maximă în miez [T]

Se admite Bm=1T atunci:

0==9,2 spire/volt (3.40)

Număr de spire din primar și secundar:

N1=0U1=9,2220=2024spire (3.41)

N2=0U2=9,210=92 spire (3.42)

Diametrul conductorului din primar și secundar:

Pentru J=2,5A/mm2d= 0,71 (3.43)

j-densitatea de curent

d1=0,71=0,71=0.13mm (3.44)

d2=0,71=0,71=0,48mm (3.45)

Se adoptă un transformator comercial cu tensiunea n secundar de 10 V și cu secțiunea miezului magnetic de 5,2 cm2.

b) Puntea redresoare

Se adoptă o punte redresoare de tipul 1PM4 ce suportă curentul maxim de alimentare al montajului.

c) Filtrul de netezire a pulsațiilor

Se adoptă un condesator de filtraj de 4700F la 16 V

d) stabilizatorul de tensiune

Este realizat cu stabilizatorul integrat L7805 cu un curent maxim de 1A.

=== b4 ===

Capitolul 4

Program de încărcare a memoriei

Programarea memoriei EPROM AM 2716 este făcută cu un programator specializat ce poate fi conectat la un PC.

4.1 Programul de încărcare a memoriei în binar

Acest program reflectă atît încărcarea memoriei AM 2716 cât și aprinderea ledurilor (0 logic LED stins, 1 logic LED aprins). Montajul permite 16 programe distincte.

Program 1

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Program 2

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

Program 3

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

Program 4

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

Program 5

0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 1

0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 1

0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 1

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1

0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 0 0

0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 1

0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 0 0

0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 1 0 1

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 0

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0 1 1 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 1 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 1

0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1 1

0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 1

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 1 1

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1

0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0

0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 0 0

0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 0

0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 1 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 1 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 1

0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1 1

Program 6

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

Program 7

1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0

0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1

Program 8

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0

0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1

1 1 0 0 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1 0

1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1

0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0

0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0

0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0

1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

Program 9

1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

0 0 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0

1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

0 0 0 0 0 1 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1

0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 0 0

1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1

0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0

0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1

Program 10

0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0

0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0

1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0

0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0

0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0

1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0

Program 11

1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1

0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Pogram 12

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0

0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Program 13

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0

Program 14

1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1

1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1

1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1

1 1 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1

1 0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1

1 1 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1

1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1

1 0 1 0 0 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1

1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 1 0 0 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1

1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1

1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1

1 0 1 0 0 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1

1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 1 0 0 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1

1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1

Pogram 15

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0

1 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0

1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0

1 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0

1 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0

1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0

1 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0

1 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0

1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0

1 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0

1 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0

1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0

1 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0

1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Pogram 16

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

4.2 Program de încărcare a memoriei în hexazecimal