Valentele Povestilor In Dezvoltarea Copiilor

Dezvoltarea este un proces dinamic prin care copilul trece, în mod treptat,de la dependența de ceilalți pentru toate activitațile din perioada copilăriei, la maturitate fizică, socială și psihologică în perioada adolescenței. În acest proces dinamic, funcționarea copilului este dependentă de interacțiunea continuă cu familia sau cu alte persoane care au grijă de el,într-un mediu apropiat, social( CIF-CT,2006,p. 18, traducere în limba română2013).

Dezvoltarea copilului este un proces dinamic în cadrul căruia transformarea parcurge un ritm intens și rapid. De la dezvoltarea biologică ritmul se intensifică spre dezvoltarea psihologicăși apoi spre cea socială și culturală. Dezvoltarea psihologică nu începe la o vârstă anume, este mai precis o verigă a individualitații din primele momente ale dezvoltării embrionului.

Procesul dezvoltării este influențat de doi mari factori:biologic și mediul înconjurător.

Factorul biologic(ereditatea) –caracteristici moștenite(potențial cognitiv,temperament)

-vedere și auz

-sănătate

Mediul înconjurător-educația și sprijinul din partea părinților

-factori economici și sociali

-experiența căpătată de-a lungul proceselor educative si autoeducative.

Dezvoltarea psihică este procesul formării la copil a noi insușiri,dimensiuni și procese psihice.

Ereditatea este o însușire biologică a tuturor oganismelor vii, transmise din generații în generații prin mecanisme genetice, anatomice și fiziologice.

Ființa umană nou-născută moștenește, prin ereditate o mulțime de însușiri fizice,influențând creșterea și maturizarea organismului din punct de vedere biologic dar și psihic.Nu putem spune că acțiunea eredității este directă și exclusivă.Procesele de creștere și maturizare suportă și influența exercițiului și a învățării, care le pot accelera sau încetinii cursul.

Creșterea accentuează în special aspectul fizic, anatomic al dezvoltării și stabilirii anumitor indici cantitativi ai masei somatice și nervoase a organismului infantil.

Mediul este și mai important fiind implicat în devenirea psihică infantilă,reprezentând totalitatea condițiilor naturale și sociale,culturale și materiale.Mediul devine sursă a dezvoltării psihice oferind copilului condiții exacte de viață, informații, modele de urmat, comunicare și schimburi afective între copil și cei din jurul lui.Cu toate acestea nu putem spune că mediul influențează direct dezvoltarea psihică.

Educația este un ansamblu de acțiuni și influențe fundamentale științifice fiind utilizate în mod conștient în procesul de formare a copilului ca personalitate.Pe baza unor cercetări efectuate de antropologie și psihologie reiese faptul că, dacă se privează un copil de educație în primii cinci ani de viață dezvoltarea psihică este profund compromisă.

Se spune că educația începe încă din prima zi de viață a copilului care se continuă mai apoi pe tot parcursul existenței lui.Cele mai importante condiții in dezvoltarea psihică a copilului, în plan educațional sunt relațiile de comunicare și afective care se stabilesc în cadrul familiei.

Un rol important în formarea copilului revine instituțiilor specializate în educație.

Dezvoltarea psihică este un proces cu legități interne proprii,educația constiuie punctul de plecare spre dezvoltare. Copilul este obiect și subiect al educației care transpune mesajele

educaționale în forme și structuri.

1.2 Dezvoltarea psihică a copilului preșcolar(3-6 ani)

Preșcolaritatea produce numeroase schimbări în viața copilului atât psihic cât și din punct de vedere a planului relațional.Majoritatea copiilor cuprinși în etapa preșcolară depășesc orizontul restrâns al familiei și sunt puși în fața unor noi cerințe mai deosebite față de cele întâmpinate în familie.Aceste diferențe de solicitări antrenează cu ele o parte din posibilitățile de adaptare, iar pe de altă parte diversificarea conduitelor sale.Izvorul dezvoltării psihice il constituie adâncirea contradicțiilor