Strategii Didactice Utilizate In Activitatile de Consiliere a Parintilor

Cadrul didactic are un rol foarte important în dezvoltarea unor programe educaționale de prevenție și de intervenție timpurie, programe care presupun o bună comunicare cu familiile elevilor. Participarea la cursul de formare „Consilierea părinților” ne-a oferit ocazia cunoașterii unui set de informații utile în activitatea didactică, în mod special în conceperea unor strategii utile în colaborarea cu părinții elevilor.

Având în vedere rolul lor social, părinții sunt primii educatori ai copilului. Educarea propriului copil este principala modalitate prin care un părinte poate contribui la viitorul copilului său. O mare parte din timpul pe care părintele ar trebui să-l acorde copiilor este destinat, din păcate, propriei cariere, precum și altor activități, fapt ce are consecințe negative: lipsa unei comunicări eficiente, lipsa informațiilor despre nevoile și dorințele copilului, despre o dezvoltare carențială din punct de vedere social, comportamental, emoțional și cognitiv.

Am constatat, cu regret, că există prea mulți părinți care sunt total dezinteresați de colaborarea cu școala, astfel încât, prea des, dirigintele întâmpină dificultăți în stabilirea contactului direct cu părinții, uneori acest lucru fiind chiar imposibil. În asemenea situații, am intervenit prin expedierea unor scrisori de înștiințare, redactate într-un mod oficial, neutru, ca să nu fie lezate imaginea de sine și imaginea părintelui în comunitate, scrisori în care am prezentat situația școlară, la zi, a elevului, cu accent pe problematica absenteismului. Totodată, am realizat recomandări sau am expus posibile pericole care îl vizează pe elev.

Ca diriginți, ne interesează, mai cu seamă, modalitățile concrete de intervenție, pentru o mai bună comunicare familie – școală. De aceea, prezentăm aici un capitol cuprins în planul de acțiune al activității cu părinții, și anume cel consacrat măsurilor de intervenție educațională pentru prevenirea tendinței de abandon școlar, considerând că familia elevului are un rol decisiv în acest sens.

Obiectivul general stabilit: Prevenirea și reducerea abandonului școlar

Obiective specifice:

cunoașterea legilor și a regulamentelor școalre de către toți actorii implicați în educație, la nivelul școlii;

monitorizarea frecvenței elevilor la școală;

cunoașterea caracteristicilor vârstei actorilor educaționali;

abilitarea părintelui pentru activități de comunicare eficientă în relația părinte – copil.

Activitățile propuse pentru atingerea obiectivelor specifice:

Ce trebuie să afle părintele de la cadrul didactic?

caracteristici ale vârstei de dezvoltare;

comportamentul antisocial;

anxietatea;

depresia;

tulburările de personalitate.

Manifestări comportamentale și modalități de intervenție educațională.

Analiza periodică a frecvenței și a rezultatelor școlare.

Autocunoaștere și dezvoltare personală. Rolul social formal/nonformal asumat.

Comunicarea asertivă și gestionarea comportamentelor.

Metode, procedee și tehnici educaționale:

expunerea;

informarea prin mijloace grafice (afișe);

dezbaterea;

studiul de caz;

lucrul individual;

lectoratul cu părinții;

activitate pe grupuri;

întâlniri informale cu părinții;

lucru în echipă (părinte, profesor, diriginte, consilier);

exerciții de comunicare asertivă în diferite situații de comunicare;

exercițiul: “Ce vă comunică postura?”;

exercițiul “Bariere în lucrul cu adulții”;

exercițiul – reflecție: “Oglinda”;

jocul de rol: “Ce ați schimba?”.

Mijloace materiale educaționale:

chestionare pentru părinți;

regulamente școlare;

catalogul clasei;

procese – verbale;

Legea Educației Naționale;

graficul serviciului pe clasă;

graficul ședințelor cu părinții;

raport / PPT;

statistica;

fișe individuale de observare a comportamentului elevului;

catalogul clasei;

carnetul de note;

mapa dirigintelui/învățătorului;

fișa psihopedagogică;

situații statistice;

fișa medicală;

adeverința medicală;

fișe de monitorizare în urma interviurilor sau a chestionarelor aplicate la Cabinetul psihopedagogic / psiholog etc.;

documente specifice (procese – verbale, fișe de observare; chestionare etc.);

produse ale activității elevului (în expoziții, portofoliul elevului, diplome, fotografii etc.).

Forme de organizare:

prima oră de dirigenție;

întâlnirea de grup;

lucrul în echipă;

consilierea psihopedagogică;

convorbirea individuală;

îndrumarea către instituțiile / persoanele competente;

vizitarea familiei, la domiciliu, împreună cu directorul / specialistul / consilierul;

vizitarea școlii de către părinte;

participarea la activitățile clasei.

Resurse umane implicate:

diriginte/ învățător;

părinți;

consilierul educativ;

mediatori școlari;

elevi;

cadre didactice;

reprezentanți ai comunității locale (ISJ, Primărie).

Rezultate evaluative:

inițierea relației părinți – școală;

scăderea numărului de absențe pe elev/clasă;

reducerea tendințelor de abandon școlar;

creșterea numărului de elevi care nu au deloc absențe;

scăderea numărului de absențe pe elev/clasă;

reducerea tendințelor de abandon școlar;

creșterea numărului de elevi care nu au deloc absențe;

îmbunătățirea relației de comunicare a părinților cu propriii copii;

creșterea gradului de satisfacție și a stimei de sine, în cazul părinților.

Măsuri reglatorii:

discuția individuală;

test de evaluare psihologică, efectuat la cabinetul de specialitate;

aplicarea de chestionare.

În cazul în care s-a realizat o bună relaționare școală – familie, dirigintele aplică strategii didactice care urmăresc informarea, dezvoltarea abilităților de comunicare, cunoașterea unor metode educative pe care le poate aplica și părintele, conceperea unor materiale motivaționale și a unor tipuri de activități variate, pentru atingerea unor obiective bine țintite. De asemenea, prin dialogul dintre părinți, în cadrul întâlnirilor de grup, se pot naște interacțiuni care, la rândul lor, pot genera idei noi, adaptate clasei sau tipului de personalitate, astfel încăt părinții să învețe unii de la alții.

Bibliografie:

Hussar, E., Aprodu, D. (coordonatori), Școala incluzivă – școală europeană. Concepte, metode, practici, Editura Casei Corpului Didactic Bacău, 2007

Stan, G. (coordonator), Strategii de consiliere educațională a părinților, Editura Casei Corpului Didactic Bacău, 2014

Similar Posts

  • Rolul Gradinitei In Formarea Si Dezvoltarea Prescolarului

    ROLUL GRĂDINIȚEI ÎN FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARILOR b#%l!^+a? CUPRINS: ARGUMENT………………………………………………………………………………………………….5 CAPITOLUL 1. DEZVOLTAREA PSIHICĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ……5 Aspecte generale ale dezvoltării personalității preșcolarului………………………6 Mecanisme cognitive la preșcolar-caracterizare……………………………..13 Procese senzoriale………………………………………………………14 Gândirea………………………………………………………………………………………16 Limbajul………………………………………………………………………………………20 Memoria………………………………………………………………………………………21 Imaginația……………………………………………………………………………………23 Atenția…………………………………………………………………………………………24 Afectivitatea…………………………………………………………………………………25 Dezvoltarea motricității și a voinței……………………………………………….27 CAPITOLUL 2. ASPECTE ACTUALE ALE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREȘCOLAR………………………………………………………………………………………………30 2.1. Aspecte generale…………………………………………………………………………………….30 2.2. Curriculum integrat: o…

  • Formarea Cadrelor Didactice Pentru Educatia Incluziva

    TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT FORMAREA CADRELOR DIDACTICE PENTRU EDUCAȚIA INCLUZIVĂ CUPRINS Introducere Capitolul 1. Dizabilitate și educație incluzivă 1.1. Delimitări conceptuale 1.2. Clasificarea dizabilităților 1.2.1. Evaluarea stării de dizabilitate 1.2.2. Instrumente pentru evaluarea cerințelor educaționale speciale 1.2.2.1. Psihomotricitatea 1.2.2.2. Percepția vizuală 1.2.2.3. Percepția auditivă 1.2.2.4. Limbajul 1.2.2.5. Dezvoltarea intelectuală 1.2.2.6. Factori sociali și personali 1.3….

  • Strategii de Instruire Diferentiata In Invatamantul Primar

    CUPRINS ARGUMENT 3 CAPITOLUL I 5 STRATEGIILE DIDACTICE 5 (definiție , caracteristici, , clasificare) 5 1.1 Definiție 5 1.2 Caracteristici 7 1.3 Clasificare 7 CAPITOLUL AL II LEA 13 CLASIFICAREA STRATEGIILOR DIDACTICE 13 ÎN FUNCȚIE DE PRINCIPALELE ELEMENTE COMPONENTE ȘI EXEMPLIFICAREA LOR CU FIȘE DE LUCRU DIFERENȚIATE 13 CAPITOLUL AL III-LEA 38 MODALITĂȚI DE ADAPTARE…

  • Metode cu Rol Semiactiv Si Activ In Procesul de Predare Invatare In Cadrul Orelor de Istorie

    Conversația reprezintă o metodă interogativă, care constă în dialogul dintre cadru didactic și elev, pe baza întrebărilor și răspunsurilor celor doi factori ai binomului educațional.Poate avea ca termeni sinonimici denumirile de discuție sau dialog didactic.Întrebarea este începutul cunoașterii, progresul și asimilarea cunoștințelor fiind realizate de interacțiunile verbale cadru didactic- elev, elev- cadru didactic, elev- elev….

  • Rolul Mijloacelor Multimedia Si Metodelor din Predarea Invatarea Matematicii Si Stiintelor

    Multimedia (Wikipedia, enciclopedia liberă)  reprezintă conținutul și media, ce folosesc o combinație a diferitelor forme de conținut, cum ar fi date vizuale, audio, text, formate lingvistice, etc. codificate. Termenul este folosit în contrast cu media, ce utilizează numai ecrane de calculator rudimentare, cum ar doar cele redare-text, sau formele tradiționale de material produs manual sau printat. Multimedia…

  • Rolul Jocului Didactic In Dezvoltarea Prescolarului

    PLANUL LUCRĂRII ARGUMENT…………………………………………………………………………………… 4 Capitolul I. Considerații generale I.1. Conceptul de joc, caracteristici, clasificări I.2. Funcțiile jocului I.3. Relația dintre joc și învățare Capitolul II.  Jocul  în dezvoltarea preșcolarului II.1. Profilul psihologic al vârstei preșcolare II.2. Teorii despre joc II.3. Jocul în cadrul alternativei educaționale Planul Jena Capitolul III. Rolul jocului didactic în dezvoltarea preșcolarului…