Gestiunea Durabila a Deseurilor Urbane Solide

CUPRINS

INTRODUCERE

Cap. 1. GESTIONAREA DESEURILOR IN CONCEPTUL „DEZVOLTARE DURABILA”

Abordarea problemei

Clasificarea deșeurilor in funcție de proveniența lor

Gestionarea deșeurilor solide urbane

Cap. 2. STRATEGIA DE GESTIONARE A DESEURILOR SOLIDE URBANE (SNGD)

2.1 Cadrul legislativ

2.2 Date generale privind gestiunea deșeurilor urbane in România

2.3 Principii si obiective strategice

2.4 Instrumente pentru realizarea obiectivelor strategice

Cap. 3. EVALUAREA SI GESTIONAREA DESEURILOR SOLIDE URBANE IN MUNICIPIUL BRAILA

3.1 Prezentare generala a municipiului Brăila

3.2 Sistemul de gestionare a deșeurilor urbane in municipiul [NUME_REDACTAT]. 4. DEPOZITAREA DESEURILOR SOLIDE URBANE IN DEPOZITUL ECOLOGIC DE DESEURI MENAJERE SI INDUSTRIALE (D.E.D.M.I.) – BRAILA

4.1 Generalitati

4.2 Date tehnice privind amenajarea depozitului ecologic de deșeuri menajere si industriale (D.E.D.M.I)-Brăila

4.3 Elemente de gestiune integrata a deșeurilor

CONCLUZII

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………… ..3

Cap. 1 GESTIONAREA DESEURILOR IN CONCEPTUL „DEZVOLTARE DURABILA”…………………………………… …5

Abordarea problemei ………………………………………….. …5

Clasificarea deșeurilor in funcție de proveniența lor ……………6

Gestionarea deșeurilor solide urbane ……………………………9

Cap. 2 STRATEGIA DE GESTIONARE A DESEURILOR SOLIDE URBANE (SNGD) …………………………………………………… 18

2.1 Cadrul legislativ ……………………………………………….….19

2.2 Date generale privind gestiunea deșeurilor urbane in România 25

2.3 Principii si obiective strategice …………………………………. 27

2.4 Instrumente pentru realizarea obiectivelor strategice .…………30

Cap.3 EVALUAREA SI GESTIONAREA DESEURILOR SOLIDE URBANE IN MUNICIPIUL BRAILA ………………………………32

3.1 Prezentare generala a municipiului Brăila ………………………32

3.2 Sistemul de gestionare a deșeurilor urbane in municipiul [NUME_REDACTAT].4 DEPOZITAREA DESEURILOR SOLIDE URBANE IN DEPOZITUL ECOLOGIC DE DESEURI MENAJERE SI INDUSTRIALE (D.E.D.M.I.) -BRAILA

4.1 Generalitati………………………………………………………..42

4.2 Date tehnice privind amenajarea depozitului ecologic de deșeuri menajere si industriale (D.E.D.M.I)-Brăila…………………………

4.3 Elemente de gestiune integrata a deșeurilor ….……………….

CONCLUZII ………………………………………………………..

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………

INTRODUCERE

Mulți oameni , chiar dintre cei mai bine pregatiti si mai bine informați , percep greșit anumite probleme majore de mediu care amenința lumea contemporana.

Intelegerea proceselor si fenomenelor care determina starea mediului implica drepturi dar si responsabilitati.Solutionarea disfunctionalitatilor implica o abordare sectoriala a mediului , dar si una integrata .

Dezvoltarea durabila are intenția de a reflecta politica si strategia pentru dezvoltare economica si sociala continua (susținuta) fara a deteriora calitatile mediului si fara epuizarea resurselor naturale de care depinde activitatea umana din prezent si viitor.

Recomandările dezvoltării durabile includ fluxul de materii necesare in diferite stadii de producere , consum si utilizare ce ar trebui administrate astfel încât sa faciliteze si sa încurajeze refolosirea si reciclarea optima a lor. Prin aceasta se evita irosirea si se previne epuizarea stocului de resurse naturale.

Producerea si consumul de energie ar trebui sa fie optimizat/raționalizat, in funcție de resursele disponibile, nu in ultimul rând, consumul in societate si modul de viata ar trebui schimbat in consecința .

In acest context gestionarea deșeurilor ocupa un rol important , deoarece deșeurile nu reprezintă numai o potențiala sursa de poluare, ci ele insele pot constitui si o sursa de materii prime secundare.

O atentie deosebita trebuie acordata deseurilor periculoase, speciale privind aparitia lor , promovarea la maximum a reciclarii si dezvoltarea unei structuri bine organizate de eliminare a lor in conditii de siguranta.

Cantitatea de deșeuri solide provenite de la populație si din activitatile comerciale au atins nivele la care creeaza probleme unui sistem de gestionare corect a teritoriului. Aceste probleme nu pot fi soluționate prin amenajare de noi spatii pentru depozitarea deșeurilor sau prin instalarea de noi incineratoare care sunt costisitoare si ridica probleme complexe privind sistemele de protecție , ci ele trebuie abordate intr-un context de gestionare durabila privind reciclarea tuturor categoriilor de materiale refolosibile.

Astfel, gestionarea deseurilor solide urbane trebuie abordata din alt punct de vedere si anume, schimbarea mentalitatii populatiei pentru a considera unele deseuri menajere ca surse de materii prime secundare.

Lucrarea de fata este structurata in patru capitole , in care problema deseurilor este tratata din punct de vedere ecologic si economic. Se abordeaza pe rand: gestiunea deseurilor in conceptul de „ dezvoltare durabila” , strategia

nationala de gestionare a deseurilor urbane, situatia actuala a gestionarii deseurilor la nivel de municipiu , cat si prezentarea unor posibilitati de inbunatatire a gestionarii deseurilor la nivelul municipiului Braila.

Scopul acestei lucrari este acela de a pune in evidenta importanta mediului ambiant si sanatatii lui, epuizarea resurselor naturale regenerabile si neregenerabile printr-o gestiune nechibzuitaprin eliminarea lor odata cu deseurile, cat si depozitarea deseurilor urbane solide in depozite necontrolate care au efect negativ asupra factorilor de mediu si implicit a oamenilor.

GESTIONAREA DESEURILOR IN CONCEPTUL DE „DEZVOLTARE DURABILA”

1.1 Abordarea problemei

La inceput de mileniu societatea umana poate fi considerata ca o lume a contradictiilor. Descoperirile la nivel de microcosmos si macrocosmos , performantele in domeniul ciberneticii , imaginile feerice ale unor locuri si cladiri luxoase si alte asemenea , contrasteaza uluitor de puternic cu gravele probleme sociale si economice, cu o degradare intensiva si extensiva a mediului inconjurator.

Ne mandrim ca suntem o specie inteligenta, ca Dumnezeu ne-a ales sa stapanim Pamantul, dar se pierde in vedere faptul ca ne indepartam din ce in ce mai rapid si sigur de aceste elemnte atribuite speciei umane supradominante, numai mentionand cateva probleme majore cu care se confrunta omenirea: explozia demografica, schimbarile climatice, poluarea tuturor componentelor de mediu( apa, aer, sol si subsol), pierderi in biodiversitate , depozite necontrolate de deseuri , iar lista ar putea continua nemilos.

Toate problemele existente si cu care se confrunta societatea umana necesita o abordare si o clarificare a lor din punct de vedere a relatiilor dintre om si mediu. Oamenii , din punct de vedere ecologic, sunt sisteme individuale care fac parte integranta din mediul ambiant. Necesitatea unei existente stabile, neintrerupte si pentru supravetuirea oamenilor pe Pamant , luand in considerare cifra aproximativa de 5,5 miliarde de indivizi, cifra care evolueaza, poate impinge intreaga ecosfera catre dezastru ecologic iminent .

Explozia demografica (suprapopularea) , este caracterizata de marime distributie , densitate si rata de crestere a populatiei . La nivel planetar rata de crestere a populatiei umane , impune organelor de deczie

adoptarea unor strategii care sa asigure tuturor membrilor societatii conditii adecvate de trai. S-a constatat ca populatia umana se dubleaza in perioade de timp din ce in ce mai scurte. Se apreciaza ca in cel mult trei decenii populatia umana a globului va atinge cifra aproximativa de opt miliarde de oameni , populatie ce va trebui sa manance , sa bea apa, sa aiba o locuinta , un loc de minca.

Sintetizand, putem deduce ca suprapopularea va conduce la epuizarea resurselor naturale, la poluare si nu in ultimul rand la generarea de deseuri industriale si menajere in cantitati uriase, iar aceste probleme sunt luate in consideratie de majoritatea guvernelor care cauta solutii optime pentru rezolvarea lor.

Poluarea reprezinta deteriorarea conditiilor si factorilor de mediu, cauza reprezentand-o actiunile necugetate ale oamenilor, cu „ efect de bumerang” , avand consecinte foarte grave. Aproape tot ce inventeaza sau realizeaza oamenii in mod practic, are influenta directa asupra ecosferei.

Ecosfera si resursele sale naturale sunt limitate ca dimensiuni si ritm de activitate. Ciclul ecologic al Pamantului se autoreinoieste permanent, el poate functiona si sustine un anumit numar de oameni raportat la o anumita perioada de timp. Poluarea ambientala este rezultatul direct al supraincarcarii ciclului natural si limitat al ecosistemelor.

In consecinta, poluarea reprezinta acele cantitati uriase de reziduri solide, lichide si gazoase, generate de activitatile populatiei umane care este in permanenta crestere numerica. Gestionarea deseurilor cere o abordare integrata la nivel de macrosistem, iar scopul ei este diminuarea cantitativa , inestetica si toxica a deseurilor care au o compozitie mai complexa , actionand negativ asupra mediului, atunci cand evacuarea si depozitarea lor se efectueaza necontrolat.

1.2 Clasificarea deseurilor in functie de provenienta

Pentru a pune in evidenta procesul de gestiune al deșeurilor este necesar a se face o clasificare a acestora , in funcție de proveniența , gradul de agresivitate / toxicitate asupra mediului si compoziției.

Deșeurile urbane

Cantitatea si calitatea deșeurilor urbane este un factor dependent de:

mărimea localitatii;

condițiile climatice;

sistemul de încălzire;

modul si nivelul de trai al populației umane;

stadiul dezvoltării economice etc.

a) Deșeurile menajere sunt deșeuri provenite din activitati casnice zilnice, magazine , hoteluri, restaurante , cantine, unitati de alimentație publica , instituții de invatamant etc.

Producția medie zilnica de deșeuri menajere este estimata la 0.5-0.8 Kg/loc/zi . Producția medie anuala este de cca 310 Kg/loc.

Evoluția generării de deșeuri indica o scădere a fracțiunii organice in favoarea creșterii fracțiunii care conține materiale de ambalaje ( carton, sticla, materiale plastice, materiale compozite), fapt ce conduce la o scădere a densitatii relative , concomitent cu o creștere a puterii calorice nete.

b) Deșeurile stradale sunt specifice fluxurilor stradale ale centrelor populate, rezultate din activitatea cotidiana a populației , din parcuri sau din depuneri obișnuite ale suspensiilor solide din atmosfera.

c) Deșeurile comerciale provin din activitatile comerciale de orice fel , ponderea cea mare având-o ambalajele si produsele perisabile

.

d) Deșeurile sanitare provin din institutiile de sănătate de stat sau private( spitale, dispensare, cabinete); sunt deșeuri cu potențial infecțios si in consecința necesita manipulare, transportare si tratare speciale.

Deșeurile industriale

Aceste deșeuri rezulta din procesele tehnologice industriale , miniere, energetice, chimice, siderurgice, in care fracțiunea anorganica este predominanta. Deșeurile provenite din procesele tehnologice din industria alimentara au fracțiunea dominanta de natura organica.

Deșeurile din construcții

Aceste deșeuri sunt caracteristice activitatilor din domeniul construcțiilor si sunt generate de demolări de construcții civile si industriale.

Deșeurile agrozootehnice

Generarea acestor tipuri de deșeuri rezulta din activitatea agricola de câmp si de la complexele zootehnice . In componenta lor intra dejecții animaliere , resturi de furaje si așternut, biostimulatori, antibiotice, pesticide , diverse resturi vegetale, sunt specifice mediului rural si zonele limitrofe ale orașelor.

Deșeurile speciale

Din aceasta categorie fac parte: explozibili, substanțe radioactive – diverși izotopi radioactivi rezultați din activitati industriale , cercetare stiintifica , medicala , agricola, zootehnica, centrale atomo- electrice.

Periculozitatea acestor reziduuri este data de gradul lor de radioactivitate.

Cantitatile acestor reziduuri radioactive rezultate au diferite grade de toxicitate cu efect negativ asupra mediului,. implicit a componentelor sale biotice si abiotice si reprezintă o problema complexa in prag de mileniu.

1.3 Gestionarea deseurilor solide urbane

Gestionarea deșeurilor reprezintă una din problemele majore de mediu cu care se confrunta societatea umana contemporana. Este de menționat faptul ca deșeurile se inmultesc mai mult decât oamenii. Oricât de dificila ar fi rezolvarea sa, problema deșeurilor impune un alt nivel de cooperare, atât din partea societatii civile cat si din partea autoritatilor de decizie in ceea ce privește alegerea sistemului de gestionare si modul practic de realizare a acestuia .

In prezent situația gestiunii deșeurilor variază deosebit de mult in lume, depinzând de influenta unor factori specifici: consecventa autoritatilor naționale si locale, cadrul legislativ , tipul de localitate( urbana ,rurala, turistica) , tipul de zona , condiții geografice si climatice.

In modul de abordare al problemei au intervenit schimbări considerabile , in sensul ca pana nu demult soluția adoptata, aproape universul , era aceea de evacuare a deșeurilor in depozite necontrolate. In prezent soluțiile alternative conduc la evitarea producerii de deșeuri pana la reciclarea si valorificarea acestora, sau adoptarea de modalitati ecologice de evacuare ale acestora.

[NUME_REDACTAT] Europeana a dispus de o politica comunitara de gestionare a deșeurilor, începând din anul 1975, care s-a concretizat in diverse reglementari si programe de cercetare-dezvoltare.

In prezent , in conformitate cu Legea si [NUME_REDACTAT] European , se pune accentul mai degrabă pe modul pe modul de prevenire decât pe acțiuni de remediere. In mod particular aceste documente legislative recomanda guvernelor sa întocmească programe de acțiune pentru gestionarea deșeurilor.

Este neîndoielnic faptul ca la nivel local autoritatile trebuia sa aibă un rol activ pozitiv in elaborarea si implementarea politicilor de gestionare a deșeurilor de care sunt răspunzătoare.

Programele de acțiune de gestionare a deșeurilor trebuie sa aibă in vedere:

reducerea volumului deșeurilor care implica :

– dezvoltarea de tehnologii curate

– folosirea produselor „curate” sau cele care au cea mai mica contribuție la sporirea volumului de deșeuri si care au o compoziție nociva minima:

raționalizarea sistemelor de producție si consum existente si prelungirea duratei utile de consum a produselor

valorificarea:

– odată ce un reziduu a fost produs, cea mai buna metoda de

reducere sau de a elimina impactul negativ asupra mediului este acela de valorificare a sa, care urmareste recuperarea de materiale si energie;

– in cazul deșeurilor menajere, valorificarea diverselor tipuri de reziduu implica sortarea lor, fie direct din gospodarii ( la sursa) prin organizarea unei colectări selective in recipienti adecvați, fie prin

selectarea privind tehnici de sortare la nivel de firma, societate sau companie care se ocupa cu gestionarea deșeurilor;

– in organizarea sistemelor de sortare este esențiala cooperarea cu industria, deoarece anumite fracțiuni recuperabile trebuie sa reintre in circuitul economic prin reciclarea lor.

Optimizarea evacuării finale

Deșeurile nevalorificabile care trebuie îndepărtate sunt: cenușa, clincher de la incinerare, resturi de la compostare; aceste tipuri de deșeuri necesita o prelucrare suplimentara pentru a le reduce volumul si gradul de agresivitate , după care sunt dirijate spre depozitarea finala.

Depozitele de deșeuri trebuie sa îndeplinească condiții stricte in ceea ce privește :

alegerea amplasamentului ;

modul de amenajare a amplasamentului;

prelucrarea prealabila a deșeurilor;

tipuri de deșeuri admise in depozit;

monitorizarea amplasamentului după închiderea lui.

Costul depozitarii deșeurilor trebuie sa reflecte toate cheltuielile

implicate, atât cele de exploatare cat si cele pentru recuperare si

monitorizarea amplasamentului după încetarea exploatării.

Reglementările stabilite la nivel european trebuie sa se armonizeze cu

standardele si tehnicile referitoare la evacuarea deșeurilor.

Gestiunea deșeurilor solide urbane este supusa, in prezent, unor schimbări rapide, atât in ceea ce privește modul de percepției a populației cat si in privința aspectelor tehnologice si de reglementare.

Factorii de decizie trebuie sa aibă la indemana date cu caracter informativ si variate tehnici care pot fi aplicate in gestiunea deșeurilor solide urbane , satisfăcând in același timp obiectivele de prevenire , metodele de valorificare/reciclare si ca ultima opțiune –depozitarea finala.

Caracteristici ale deșeurilor solide urbane

Deșeurile urbane , după cum am mai spus, la modul general cuprind următoarele fracțiuni:

reziduuri generate din activitatile gospodaresti zilnice;

deșeuri de materiale voluminoase evacuate din gospodarii;

resturi din gradina si din curte;

moloz si materiale rezultate in urma demolării din gospodarii;

deșeuri comerciale asemănătoare cu deșeurile menajere, predominând ambalajele;

deșeuri stradale.

Primele patru tipuri sunt produse in mod specific in gospodarii si de

aceea autoritatile locale de decizie trebuie sa-si asume responsabilitatea gestionarii lor in cele mai bune condiții.

Ultimile categorii de deșeuri , ca urmare a naturii lor, pot fi eliminate prin aceleași procedee de tratare , ca si deșeurile din gospodarii, dar trebuie sa indeplineasca condiția ca depozitele spre care sunt dirijate sa aibă suficienta capacitate de depozitare.

Reziduurile stradale au in compoziția lor, de regula, următoarele materiale:

praf, pamant;

frunze, lemne;

resturi de la șantierele de construcții (moloz, piatra, cărămizi, var etc.);

resturi vegetale si minerale aruncate intamplator pe străzi si alei;

alte materiale provenite de la magazine , piețe, populație etc.

Evacuarea deșeurilor stradale intra in competenta firmelor de stat sau

private care se ocupa cu gestiunea deșeurilor.

Necesitatea de a se tine seama de întregul ciclu al prelucrării deșeurilor urbane

Ori de cate ori autoritatile locale competente întreprind modificarea sistemului de gestionare a deșeurilor, motivele sunt adesea ca: instalația de tratare a ajuns la saturație sau utilajele s-au învechit foarte mult; uneori modificările pot fi necesare pentru ca reglamentarile noi prevăd o serie de restricții care afectează stabilitatea finaciara a amenajărilor etc.

Pana acum , judecarea problemei implica mai ales alegerea unui sistem de tratare a deșeurilor urbane, alegere care presupune de cele mai multe ori o singura opțiune care se bazează, in principal, pe criterii economice.

In ultimii ani, cerințele de protecție a mediului au impus obiective încât in prezent trebuie avut in vedere întregul ciclul de colectare, transport si depozitare a deșeurilor in totalitatea sa, întrucât opțiunea aleasa pentru unul dintre aspecte va avea o influenta considerabila asupra celorlalte.

Obiective de gestiune a deșeurilor solide urbane

Înainte de abordarea metodelor care trebuie aplicate este necesara menționarea celor patru obiective ale CE , referitoare la deșeuri , așa cum sunt ele definite in [NUME_REDACTAT] din 7 mai 1990 (anexa 11); unele din aceste obiective sunt legate direct de autoritatile administrației publice locale:

sa prevină producerea deșeurilor si sa diminueze toxicitatea lor;

sa stimuleze reciclarea;

sa asigure o evacuarea controlata si sigura;

sa reducă transportul de deșeuri.

Prevenirea producerii de deșeuri si reducerea toxicitatii lor ii implica direct pe fabricanți, obiectiv care vizează generarea de deșeuri de producție cat mai puține si sa aibă un efect vatamator minim.

Autoritatile locale competente pot promova practici de achiziționare pentru instituțiile publice, de exemplu, ca administrator al unui restaurant public poate sa selecteze companii sau furnizori, care sunt constienti fata de protecția mediului si sa ofere produse mai sigure pentru mediu si au in politica economica conceptul de Eco-produse sau produse cu ambalaje reduse.

Reciclarea si refolosirea materialelor din deșeuri , in acest caz autoritatile locale implicate pot acționa in calitate de consumator cat si de administrator al serviciilor privind gestiunea deșeurilor.

In calitate de consumator autoritatile pot fi implicate la doua nivele:

in cazul achizitionarii de furnituri publice poate da întâietate produsele din material reciclat ( hârtie , mase plastice etc.) , produselor ambalate cu materiale cu potențial de reciclare sau refolosire, sau produse care ele insele sunt reciclabile;

in activitati administrate direct sau indirect, prin aplicarea unor masuri destinate reciclării unei cantitati maxime de deșeuri( textile , hârtie , sticla, resturi din gradina ), exemplu: folosirea compostului in parcurile publice locale, a combustibililor derivați din deșeuri pentru producerea de energie calorica , utilizarea biogazului purificat in vehicule publice , sau incinerarea deșeurilor ca sursa de energie pentru încălzirea clădirilor instituțiilor publice.

Acest tip de comportament conștient fata de mediu este deosebit de însemnat pentru ca poate servi ca model pentru alți consumatori individuali sau industriali.

In calitate de autoritate răspunzătoare de eliminarea deșeurilor solide urbane, organele competente in drept pot institui sisteme de colectare separata pentru a stimula reciclarea diverselor componente ale deseurilor.

Aceste sisteme sunt răspândite deja pentru sticla , hârtie , materiale plastice si metale. In orice caz, obiectivele stabilite la nivel

European , alături de practicile existente , vor fi întărite de doua aspecte: unul vizând ambalajele iar celalalt bateriile si acumulatorii electrici.

Separarea componentelor reziduale devine, așadar, o necesitate.

Evacuarea finala a deșeurilor

Sortarea deșeurilor are o fracțiune omogena ce nu poate fi recuperata :

produsele sunt amestecate si inseparabile ( elemente fine );

produsele sunt incompatibile cu cerințele metodelor de reciclare;

absenta unor sisteme de reciclare ( ex. medicamente expirate );

sistemele de reciclare sunt inaccesibile comunitatilor( ex. insule).

Aceasta fracțiune va fi îndepărtata intr-o maniera sigura pentru

mediu, prin folosirea unor tehnici care prevăd mijloace de protecție

adecvate : purificarea emisiilor gazoase provenite de la incinerare,

impermeabilizarea amplasamentelor de depozitare finala etc.

In plus , o directiva va cuprinde prevederi pentru stabilirea răspunderilor civile pentru daunele provocate de reziduuri, precum si prescripții pentru o schema de asigurare.

Pe lângă acestea, directiva referitoare la depozitarea finala a deșeurilor in depozite amenajate, intaraste răspunderea operatorului din trecut fata de amplasamentul închis, prevăzând o perioada de timp pentru monitorizarea depozitului si posibilule impacturi asupra factorului de mediu.

Criterii pentru alegerea unei scheme de tratare a deșeurilor

Elaborarea unui proiect de tratare este rezultatul final al unei analize care are in vedere mai multe criterii a căror relevanta trebuie apreciata conform unei situații date.

Nu exista proiect ideal. Exista doar proiecte particularizate, fiecare corespunzând unui caz specific.

Alegerea unui proces de tratare este o sarcina dificila. Decizia nu trebuie sa se bazeze in nici un caz pe informații fragmentare.

Analiza unei scheme de gestiune a deșeurilor ( schema de tratare) este un element hotărâtor in acest proces decizional.

Alegerea schemei de tratare depinde de anumiți factori determinanți.

Identificarea tipurilor de deșeuri ce necesita a fi tratate este necesara.

Posibilitatile de recuperare- un proiect de eliminare a deșeurilor cuprinde o combinație de mai multe operații: sortare selectiva, colectare pe același tip de materiale , tratare, depozitare. In fiecare etapa a procesului sunt posibile diverse forme de recuperare.

Reciclarea reprezintă posibilitatea reintroducerii unui material in procesul industrial in vederea fabricării unui nou produs cu Calitatii identice( ex. sticla) sau calitati inferioare ( ex. conducte fabricate din flacoane de material plastic).

Recuperarea de energie , adesea sub forma de căldura, din reziduuri menajere cu trei procese posibile:

incinerarea directe;

incinerarea combustibilului obținut din deșeuri (COG)

recuperarea de biogaz din depozite , cu injectarea acestuia in

sisteme de producere a căldurii sau a electricitatii.

Recuperarea agricola este un proces conceput pentru a reintroduce in circuitul agricol fracțiunea organica a deșeurilor care au fost sortate si compostate in prealabil, in scopul folosirii lor ca amendament pentru sol.

Resurse teritoriale si geografice

Resursele de terenuri – opoziția publica fata de un proiect este legata adesea de problemele de achiziționare de terenuri.

Caracteristicile geografice si dezvoltările urbane ale zonei avute in vedere sunt extrem de importante pentru stabilirea procesului de tratare.

Alte criterii:

reducerea deplasărilor de deșeuri prin procesele de precolectare selectiva;

numărul de locuri create sau necesare;

consumul de apa si energie;

experiența anterioara;

dorința de a încorpora utilajele existente;

durata de serviciu a amenajării;

gradul de încredere al procesului;

studii statistice referitoare la populație, suprafata localitatii in vederea dimensionării depozitului etc.

CAPITOLUL 2

STRATEGIA NATIONALA DE GESTIONARE A DESEURILOR SOLIDE URBANE (SNGD)

[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor este elaborata de [NUME_REDACTAT] , Pădurilor, Apelor si Mediului , in conformitate cu responsabilitatile cei ii revin ca urmare a transpunerii legislației europene in domeniul gestionarii deșeurilor si conform Ordonanței de Urgenta nr. 78/2000, privind regimul deșeurilor , modificata si aprobata prin Legea nr. 426/2001.

[NUME_REDACTAT] Naționale de Gestionare a Deșeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic .

[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor se aproba prin Hotărâre de Guvern si se revizuiește periodic la cinci ani.

Prevederile SNGD se aplica pentru toate tipurile de deșeuri definite conform OUG nr. 78/2000.

Pentru scopul prezentei strategii, toate tipurile de deșeuri generate in România sunt clasificate in mod formal , in:

deșeuri municipale asimilabile : totalitatea deșeurilor urbane si rurale din gospodarii, instituții , societati comerciale si prestatoare de servicii ( deșeuri menajere); deșeurile stradale colectate din spatii publice , străzi, parcuri verzi; nămoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti;

deșeuri de producție: totalitatea deșeurilor generate din activitatile industriale , care pot fi deșeuri de producție nepericuloase si deșeuri de producție periculoase;

deșeuri generate din activitati medicale.

2.1 Cadrul legislativ

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] guvernamental stabilește pricipiile de baza ale politicii de mediu a României, in conformitate cu prevederile europene si internaționale, asigurând protecția si conservarea naturii, a biodiversitatii si utilizarea durabila a componentelor mediului.

In anul 1999 Guvernul a adoptat [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] , iar in anul 2002 a fost elaborata [NUME_REDACTAT] Mediului .

Acest document stabilește ca principii generale:

conservarea si imbunatatirea condițiilor de sănătate a oamenilor;

dezvoltarea durabila;

evitarea poluării prin masuri preventive;

conservarea biodiversitatii si reconstrucția ecologica a sistemelor deteriorate;

conservarea valorilor culturale si istorice;

principiul „ poluatorul plateste”;

stimularea activitatii de redresare a mediului.

Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecției

mediului sunt:

menținerea si imbunatatirea sanatatii populației si a Calitatii vieții;

menținerea si imbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor ecologice naturale;

apărarea împotriva calamitaților naturale si a accidentelor;

respectarea convențiilor internaționale si ale programelor internaționale privind protecția mediului;

maximizarea raportului beneficiu/cost;

integrarea tarii noastre in [NUME_REDACTAT].

Au fost stabilite obiective pe termen scurt (2004) si obiective pe

termen lung, pana in 2010.

Situația existenta in domeniul deșeurilor

Cadrul legislativ general pentru protecția mediului in România este reprezentat de:

Legea protecției mediului nr. 137/1995, republicata, modificata si completata prin Ordonanța de Urgenta nr. 91/2002, aprobata prin Legea nr. 294/2003;

Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protecția atmosferei, aprobata prin Legea nr. 426/2001;

Hotărârea de Guvern nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii –cadru de evaluarea a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

Ordonanța de Urgenta nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării;

Hotatrarea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv cele periculoase.

Aquis-ul comunitar in domeniul gestionarii deșeurilor cuprinde un număr de 11 acte normative, dintre cele mai multe au fost deja transpuse in legislația romana, conform următorului tabel:

Fata de conținutul Aquis-ului Comunitar si de legislația-cadru pentru protecția mediului , legislația romana mai cuprinde o serie de acte normative ce conțin prevederi referitoare la gestionarea deșeurilor după cum urmează:

OG nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor, aprobata prin Legea nr. 139/2002;

HG nr. 21/2002 privind gospodărirea localitatilor urbane si rurale;

OG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate;

Ordinul nr. 536/1997 al [NUME_REDACTAT] , pentru aprobarea normelor de igiena si recomandările privind mediul de viata al populației ;

Ordinul nr. 219/2002 al [NUME_REDACTAT] si Familiei , pentru aprobarea [NUME_REDACTAT] privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatile medicale si Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala privind deșeurile rezultate din activitatile medicale;

Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sancționarea contravenientilor la normele legale de igiena si sănătate publica.

Autoritatile competente cărora le revin atribuții si

responsabilitati pentru gestionarea deșeurilor sunt: [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] , [NUME_REDACTAT] si Comerțului , [NUME_REDACTAT] ,Construcțiilor si Turismului, [NUME_REDACTAT] si Internelor, [NUME_REDACTAT] Naționale.

Stadiul implementării

In conformitate cu [NUME_REDACTAT] a UE , transpusa in legislația nationala, s-au realizat [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor, [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor si [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor. De asemenea . este in elaborare [NUME_REDACTAT] Exemplar de Gestionare a Deșeurilor pentru [NUME_REDACTAT] , plan ce va sta la baza realizării celorlalte planuri regionale.

In ceea ce privește implementarea Directivei nr. 99/31/EEC privind depozitarea deșeurilor s-au realizat următorii pași:

s-au publicat HG nr. 162/2002 si Ordinele MAPM nr. 867/2002 si nr. 1147/2002;

s-au atribuit responsabilitati pentru planificare si autorizare către instituțiile administrației publice;

s-au identificat, inventariat si clasificat depozitele existente de deșeuri urbane si industriale;

s-au planificat închiderea si condiționarea depozitelor existente de deșeuri urbane si construirea altora;

s-au evaluat tipurile si cantitatile de deșeuri existente in depozitele industriale.

Pentru implementarea Directivei nr. 2000/76/EEC privind

incinerarea deșeurilor s-au realizat:

publicarea HG nr. 128/2002 si a Ordinul MAPM nr. 1215/2003

stabilirea autoritatilor competente;

stabilirea unui sistem in concordanta cu prevederile Directivei pentru acordarea de autorizații pentru instalațiile de incinerare;

inventarierea si identificarea stațiilor de incinerare si co-incinerare existente si potențiale pentru valorificarea/eliminarea deșeurilor urbane , din activitatile industriale si medicale;

examinarea situației incineratoarelor existente;

stabilirea unui sistem eficient de predare-primire a deșeurilor;

stabilirea condițiilor de funcționare a instalațiilor de incinerare;

stabilirea metodelor de calcul a concentrațiilor si valorilor, măsurarea emisiilor.

In cadrul procesului de implementare a Directivei nr. 94/62/EEC privind ambalajele si deșeurile de ambalaje s-au realizat:

publicarea HG nr. 349/2002 si Ordinul MAPM nr. 1190/2002;

stabilirea unui sistem eficient pentru recuperare /colectare si reciclare/valorificare a ambalajelor post-consum si a deșeurilor de ambalaje;

monitorizarea proiectelor pilot si diseminarea rezultatelor;

obligativitatea agenților economici implicați in sectorul ambalajelor , de raportare a datelor relevante către autoritatile competente;

realizarea unei baze de date privind ambalajele si deșeurilor de ambalaje , in conformitate cu cerințele Deciziei nr. 97/138/EEC.

2.2 Date generale privind gestionarea deșeurilor urbane in [NUME_REDACTAT] deseurilor , in Romania, cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, recuperare si eliminare a deseurilor.

Organizarea activitatilor de colectare, transport si eliminare a deseurilor urbane este una dintre obligatiile administratiei publice locale .

Categoria deseurilor solide urbane include:

deseuri menajere generate in gospodariile populatiei;

deseuri de tip menajer generate de unitatile socio-economice;

deseuri din comert;

deseuri stradale;

deseuri din parcuri si gradini;

namoluri de la epurarea apelor uzate orasanesti;

deseuri din constructii si demolari.

In mediul urban, gestionarea deseurilor solide urbane este realizata in mod organizat,prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau ale firmelor de salubritate.

Acestea lucreaza pe baza de contract cu generatorii individuali. In mediul rural nu exista servicii organizate pentru gestionarea deseurilor, transportul la locul de depozitare fiind facut in mod individual de catre generatori.

Cantitatea totala de deseuri urbane generate in anul 2002 a fost estimata la 9,58 milioane tone, din care cantitatea de deseuri menajere s-a estimat tinand cont de valorile indicelui mediu de generare, adica 1,04 Kg/locuitor/zi in mediul urban si 0,15 Kg/locuitor/zi in mediul rural.

Astfel , pentru anul 2002 s-a obtinut o valoare totala de 6,53 milioane tone, din care numai 5,77 milioane tone au fost colectate de serviciile de salubritate.

Compozitia medie a deseurilor generate in anul 2002 este redata in urmatoarea figura:

5 % sticla

5 % metale

5 % textile

10 % plastic

11 % hartie si carton

13 % alte deseuri

51 % deseuri organice biodegradabile

Deseurile menajere sunt colectate neselectiv ( exista numai cateva proievte la scara pilot) iar eliminarea se face prin depozitare in depozite de deseuri urbane.

Se apreciaza ca doar un procent de 5% din cantitatea de deseuri menajere este colectat in vederea recuperarii.

Cantitatile de deseuri inregistrate au variat semnificativ de la un an la altul, din motive cum ar fi:

modificari survenite in activitati economice si de prestari servicii;

modul de evacuare a cantitatilor de deseuri de fiecare generator;

costientizarea diferita de catre generatorii de deseuri a importantei activitatii de colectare si raportare a datelor ;

controlul diferit din partea autoritatilor locale , privind obligatia legala de colectare si raportare a datelor de catre generatorii de deseuri;

modificarea chestionarelor de ancheta in anul 2003 pentru raportarea datelor din 2002.

2.3 Principii si obiective strategice

Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate in cele ce urmeaza:

Principiul protectiei resurselor primare – este formulat mai larg in conceptul de „ dezvoltare durabila” si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare , in special a celor neregenerabile, punad accentul pe utilizarea materiilor prime secundare:

Principiul masurilor preliminare – corelat cu principiul utilizarii

BATNEEC (cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive) stabileste ca , pentru orice activitate ( inclusiv gestionarea deseurilor) trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului , alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic;

Principiul prevenirii – stabileste ierarhizarea activitatilor de

gestionare a deseurilor , in ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei, minimizarea cantitatilor , tratarea in scopul recuperarii, tratarea si eliminarea in conditii de siguranta pentru mediu;

Principiul „ poluatorul plateste” corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului – stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator, astfel incat costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestora;

Principiul substitutiei- stabileste necesitatea inlocuirii meteriilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitandu-se astfel aparitia deseurilor periculoase;

Principiul proximitatii – corelat cu principiul autonomiei- stabileste ca deseurile trebuie sa fie tratate si eliminate cat mai aproape de sursa de generare, in plus, exportul deseurilor periculoase este posibil numai de catre acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai in conditiile respectarii cerintelor pentru comertul international de deseuri;

Principiul subsidiaritatii corelat cu principiul proximitatii si cel al autonomiei- stabileste acordarea competentelor , astfel incat deciziile in domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai mic nivel administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national;

Principiul integrarii – stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza.

Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ierarhizare a prioritatilor , in conformitate cu [NUME_REDACTAT] Europene , prezentata in fig. 2.3.1.

Prioritatile in abordarea gestiunii deseurilor

2.4 Instrumente pentru realizarea obiectivelor strategice

Instrumente de reglementare – va fi completat si imbogatit cadrul legislativ referitor la activitatile de gstionare a deseurilor prin:

– acte de reglementare a impactului asupra mediului;

acte de reglementare a activitatilor de recuperare materiala si energetica ;

acte de reglementare vizand responsabilitatile autoritatile publice si relatiile ce trebuie definite intre acestea si ceilalti factori.

Instrumente economice- acestea trebuie sa incurajeze reflectarea

costurilor activitatilor de gestionare a deseurilor , atat in pretul produselor , cat si in statutul de piata al producatorului.

Aplicarea corecta a instrumentelor financiare pe de o parte si a penalitatilor pe de alta parte, va incuraja activitatile de gestionare prin prevenire, reducere si recuperare, conducand in acelasi timp la eliminarea practicilor de gestionare cu impact asupra mediului sau care vin in contradictie cu principiul „ poluatorul plateste”.

Instrumente statistice – pe baza lor trebuie sa se obtina date corecte referitoare la generarea si gestionarea deseurilor si care sa permita evaluarea situatiei actuale si stabilirea obiectivelor de indeplinit.

Este necesara inbunatatirea si adoptarea sistemului actual de colectare, validare si raportare a datelor la nivel judetean si national.

Alte instrumente:

aplicarea si controlul aplicarii legislatiei existente;

elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor;

crearea unor comitete care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor factorilor implicati in introducerea acordului voluntar intre patronate si autoritatilor centrale de resort pentru analiza ciclului de viata al produselor si realizarea” bilanturilor ecologice „ , in scopul implementarii celor mai bune practici de gestionare a deseurilor.

Factori implicati in indeplinirea obiectivelor nationale si europene

in domeniul gestionarii deseurilor (este necesara,practic, implicarea intregii societati):

autoritati publice centrale si locale( mediu, administratie, sanatate, industrie, finante);

generatorii de deseuri ( persoane fizice si juridice de stat sau private);

asociatii profesionale si institute de cercetare;

societate civila ( consumatori de bunuri , organizatii non-guvernamentale etc.).

CAPITOLUL 3

EVALUAREA SI GESTIONAREA DESEURILOR SOLIDE URBANE IN MUNICIPIUL BRAILA

Pentru a realiza o evaluare corecta a surselor si volumul de deseuri in municipiul Braila , este necesara o caracterizare generala a teritoriului.

3.1 Prezentare generala a municipiului Braila

POZITIA GEOGRAFICA

Pozitia geografica a judetului Braila in cadrul tarii

[NUME_REDACTAT] ,situat in partea sud-estica a Romaniei , cu o suprafata de numai 4724kmp, reprezentand 2 % din suprafata tarii, este unul din judetele mici ca extindere teritoriala.In partea de est se invecineaza cu judetele Tulcea si Constanta, in nord cu judetele Vrancea si Galati , in Vest cu judetul Buzau si in sud cu judetul Ialomita .

Pozitia geografica a judetului Braila in cadrul judetului

Situatia geografica a municipiului Braila , resedinta de judet, oface una dintre localitatile favorizate de natura din Romania.

[NUME_REDACTAT] , asezat la 13 km in amonte de varsarea Siretului in Dunare , pe malul stang al Dunarii , este ultimul port maritim din cate se afla pe cursul fluviului.

Situat in partea de est, nord-est a judetului pe coordonatele geografice 45 016’20’’ latitudinea nordica si 25 018 ’40 ’’ longitudine estica, municipiul Braila se afla la zona de intersectie a trei provincii istorice romanesti : [NUME_REDACTAT] , Moldova si Dobrogea.

Asezata pe Dunarea inferoara, acolo unde ea se reuneste prin cele doua brate ale sale, [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT], fiind alcatuita dintr-o terasa, o platforma si un chei natural, la care se adauga malul adanc ce tine numai cat se intinde orasul.

Teritoriul administrativ al orasului se margineste la nord cu comuna Vadeni, la sud si sud-vest cu comuna Chiscani la est cu Dunarea si [NUME_REDACTAT] a Brailei iar la vest cu teritoriul comunei [NUME_REDACTAT].

Localizarea geografica la stanga Dunarii , in singura zona cladita de natura dintre gura Ialomitei si siretului, capabila sa poata primi asezarea unui oras se datoreaza [NUME_REDACTAT].Aceasta este o terasa in jur de 15-20 m inaltime in care malul abrupt este intrerupt de numeroase puncte de trecere numite vaduri.

Influenta microreliefului se resimte in aspecul arhitectural al orasului intravilanul acestuia, care ocupa o suprafata de 2361,07 ha este orientat spre portul orasului inspre care sunt 19 cai de acces sau vaduri de care am amintit anterior.Acest lucru face ca orasul sa fie construit ca un amfiteatru urias, treapta cea mai de jos fiind lunca Dunarii, urmand apoi terasele inferioare si medii, contrastele fiind inlaturate de planurile de sistematizare.

CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE

Structura geologica

Evolutia paleogeografica a unitatii de relief.

Activitatea proceselor de subsidenta este manifestata de la sfarsitul pliocenului pana in prezent.[NUME_REDACTAT] este dispus ca unitate geomorfologica la limita a doua tinuturi diferentiate structural: Horstul dobrogean si [NUME_REDACTAT].Acestea sunt separate printr-o insemnata linie de fractura, care acoincis cu ridicarea platformei dobrogene.O cercetare a stratigrafiei fundamentului pe oline de profil studiata de geologi si anume : Braila-Martacesti-[NUME_REDACTAT] –Racovita, constata urmatoarea succesiune: formatiunile precambriene, sisturi verzi si cele paleozoice se afunda tot mai accentuat de la est spre vest.Plecand de la malul dobrogean al Dunarii, unde sunt intalnite la suprafata, straturile amintite ajung la Martacesti situat la 12 km. Vest de Braila, la 1500 m, iar sub albia Buzaului la 3500 m.Aceste formatiuni sunt suprapuse de straturi neogene si anume : tortonian cu marne calcaroase, nisipuri si calcare, sarmatian la circa 3000 m cu marne , nisipuri si gresii, meotian la 2400 m cu nisipuri, dacian la 1500 m, cu nisipuri marne si argile si cuaternar la aproximativ 400 m grosime, cu argile, nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide.

Fara a enumera intregul complex al deozitelor loessoide , fluviatile si eoliene care alcatuiesc primul orizont de la suprafata, putem spune ca primele au in Braiala grosimi de 10-20 m. In afara de aceste depozite, cuaternarul mai este reprezentat si prin stratele de Candesti constituite din nisipuri si pietrisuri cu intercalatii argiloase, stratele de Fratesti cu nisipuri si pietrisuri, un complex marnos, nisipurile de mostistea, nisipuri argiloase, care contin printre alte fosile si resturi de Mammuthus primigenius.

[NUME_REDACTAT] mai importanta unitate fizico-geografica este lunca Dunarii, care este incadrata in Braila, la est de muntii Pricopanului, spre vest de [NUME_REDACTAT], iar la nord de [NUME_REDACTAT] Inferior.

Diferenta de altitudine este intre 4 m in [NUME_REDACTAT] si 467 m in varful Tutuiatul in muntii Dobrogei, care se vad de pe faleza orasului.

Zona cea mai joasa este situata pe grindul fluviatil, are fata de Dunare 3-4 m peste nivelul marii, in aceasta zona gasindu-se cea mai mare parte a instalatiilor portuare, inclusiv docurile.

[NUME_REDACTAT] Dunarii, care face trecerea spre zona de terasa, ca fiind o zona umeda cu lacuri permanente ceea ce face ca locuintele cartierului Comorofca sa fie igrasioase.

Aceeasi zona cu inaltimi de 4-6 m se intinde in sudul itravilanului cuprinzand Uzina de apa, o sectie a [NUME_REDACTAT] si continuind spre satul Varsatura.

Cea mai mare parte a municipiului Braila se intinde in zona de terasa ce are inaltimea cuprinsa intre 12-25 m si se ridica peste un versant cunoscut sub numele de faleza.

[NUME_REDACTAT] este plana coborind la nord unde se afla [NUME_REDACTAT] cu o inaltime de 33 m, spre sud terasa atingand 15 m, iar de la est la vest, inaltimile variaza intre 25 m in [NUME_REDACTAT] si 10 m in cartierul [NUME_REDACTAT].

Braila mai este incadrata pe langa lunca cu acelasi nume si de luncile Calmatuiului, Buzaului si Siretului aflate la distante situate intre2-20 km , la care se adauga [NUME_REDACTAT] care astazi se numesc [NUME_REDACTAT] si Mica a Brailei. Ea are 60 km. lungime, 22 km. latime si o suprafata de 10.000 ha.In urma indiguirii si desecarii sale s-au obtinut 76.60 ha agricole

[NUME_REDACTAT] acest punct de vedere, municipiul Braila se caracterizeaza printr-o clima temperat-continentala in tinutul climei de campie la contactul cu climatul de lunca: Dunare-Siret-Prut, cu amplitudine mare a variatiilor de temperatura si prin precipitatii cantitativ reduse.

Pentru acest tip de clima , de mare importanta si muntii Macinului , care prin orientarea lor nord-vest ,sud-est reprezinta un baraj natural in calea vanturilor din est, determinand si fenomenul de foehnizare a aerului care trece peste [NUME_REDACTAT] cu mri mase de aer cald si uscat.

Fiind mai la sud, unghiul de incidenta al razelor este mai ridicat crescand astfel radiatia solara, iar terenurile saraturoase din jurul sau mai ales [NUME_REDACTAT] , constituind alt factor de incalzire mai accentuata a atmosferei. De aceea verile sunt secetoase, calduroase si uscate datorita maselor de aer continental ,iar iernile sunt reci si au zapada putina.

Perioadele de inghet variaza intre 100-110 zile pe an, de la inceputul lunii noiembrie si pana la sfarsitul lunii martie.

Temperatura medie anuala in zona municipiului Braila este de +110C, in timpul verii aceasta variind intre +220C si +350C astfel ca 112 zile pe an au o medie de peste +250C vara, dintre care 42 zile ating valori tropicale. De aceea zona este asemanatoare regiunii de sud a Dobrogei si Banatului chiar daca se afla mai la nord.

Temperatuta medie anuala in timpul iernii, se cifreaza in jurul valorii de –50C . Pentru celelalte doua anotimpuri , temperaturile medii au valori primavara de +11,30C , iar toamna de +11,60C.

Maxima absoluta atinsa in oras s-a realizat in iulie 1943, fiind de +40,50C , iar minima absoluta in ianuarie 1947, fiind de –26,50C .

Presiunea atmosferica se caracterizeaza printr-un maxim in sezonul rece de 754,9 mm, datorita unor campuri anticiclonice si printr-un minim in sezonul cald, de 754 mm. Variatia medie minima se caracterizeaza printr-un maxim dimineata si un minim spre seara, nepunand nici o problema pentru aclimatizare.

Radiatia solara este mai mare insumand 123.000 calori pe cmp, o parte propagandu-se vara in sol , alta parte consumandu-se prin evaporarea apei , iar restul pierzandu-se in atmosfera.

Nebulozitatea, adica gradul de acoperire al cerului, depinde de altitudine, in municipiul Braila fiind redusa. In timpul verii se atinge media de 60 zile senine si numai 12 zile acoperite cu nori. Anual cate 75 de zile sunt noroase la Braila.

Precipitatiile nu depasesc in timpul anului 500mm. In timpul verii sunt aproximativ 20 de zile ploioase, cele mai reduse in perioadele de toamna si iarna, iar cele mai ridicate in timpul primaverii. Lunile mai, iunie si iulie sunt cele mai bogate in precipitatii , iar septembrie si februarie sunt cele mai reduse. Analiza arata o perioada de seceta ridicata, nivelul minim al ploilor torentiale fiind atins in iunie 1926 cu 110,7 mm. Stratul de zapada este redus ca marime, avand doar 20 cm, dar si ca durata fiind dem 45 zile pe an.

Stralucirea soarelui este de 2200 ore anual, vara fiind intre 90-100 de zile foarte stralucitoare , ceea ce face ca zona sa rivalizeze cu litoralul Pontic, ce dispune de un total de 2400 ore pe an. Acest lucru se datoreaza maselor de aer continental ce survoleaza zona si care ridica la 290 numarul zilelor insorite anual.

Vantul reprezinta un element climatic de mare importanta pentru intreaga regiune.Cele mai frecvente sunt vanturile din nord, nord-vest.Viteza medie este de 3 m/s, din directia nord, ajungand la maxime de 100 km/h. Vantul care bantuie municipiul Braila este Crivatul, un vant uscat, rece care bate iarna fiind provocat de anticiclonul siberian, care bate dinspre nord , nord-est. Frecventa medie este de 25,4-28,4 % , valori inregistrate mai ales in luna ianuarie, care atinge si o intensitate de peste 20 m/s. In timpul ierni, Crivatul aduce ger si zapada, iar vara bate ca un vant uscat.Austrul , al doilea vant ca importanta ce bate in zona Brailei are o frecventa de 13,1% iarna si 11% vara.Munteanu , vant local bate din sectorul nord, nord-vestic si are in general caracteristicile unui vant cald care este insotit de timp friguros si secetos.Baltaretu, vant ce bate din directia sud-vest, cu o frecventa de 9,3% iarana si 5,8% vara, este de cele mai multe ori insotit de cantitati insemnate de precipitatii.Anticiclonul siberian sau euroasiatic , fiind de natura termica si semipermanent , actioneaza cu precadere in zona Brailei , dar si asupra intregului Baragan. Acesta se afla sub influenta acestui anticiclon indeosebi iarna, incepand din noiembrie si decembrie. In februarie se atinge maximul de intensitate si de durata , iar din martie incepe sa se retraga.

In municipiul Braila se inregistreaza o perioada de calm , de 12% pe an, frecventa cea mai ridicata fiind in perioada septembrie-octombrie si apoi in ianuarie si iulie. Umezeala este de numai 33% , fiind redusa vara cand, datorita caldurii se ajunge la o mai mare intensitate a radiatiilor. Ceata lipseste aproape total primavara si este prezenta doar in lunile reci, mai ales de toamna tarzie si iarna , fiind sporadica , ingreunand in special circulatia fluviala si trecerile cu bacul . Manifestarile electrice sunt constatate in lunile de vara, finnd insa reduse la doar 2-3 lunar, numarul crescand in perioada ploioasa in timpul primaverii . Umezeala relativa nu depaseste 60% in zilele de vara.

Reteaua hidrografica

Hidrografia zonei orasului Braila ste dominata de cele doua brate ale Dunarii, Macin pe dreapta si Dunarea propriu-zisa pe stanga, care incadreaza [NUME_REDACTAT] a Brailei sau cum mai este numita [NUME_REDACTAT].

Latimea albiei minore in amonte de Braila este de 420m , ajungand in aval de 463 m , sectiunea albiei fiind de 7270 mp, ceea ce reprezinta in record. Aceste date au o mare importanta pentru navigatie , in acest sector fiind mari posibilitati de manevrare a navelor.

Adancimile marine permit intrarea pana la Braila a navelor maritime cu tonaj de 6000 tdw si un pescaj de 7 m.

Incepand cu anii 1963-1964 s-a trecut la indiguirea [NUME_REDACTAT] si ca efect al strangularii albiei, Dunarea inregistreaza la viituri importante niveluri mai ridicate decat cele cunoscute pentru regimul natural. In acest sector , Dunarea are caracterul unui fluviu de campie , cu pante mai mari in sectorul Harsova – Braila si mai mici in sectorul Braila-Galati.

Debitul mediu multianual calculat pentru o perioada de 40 ani are valoarea de 5989 mc/s la postul hidrometric din Braila, iar debitele minime ajungand la 2030 mc/s pentru etapa din decembrie –martie si 2230 mc/s in lunile aprilie – noiembrie. .

Debitul maxim a oscilatiilor de nivel ale Dunarii in regim naural, in portul Braila, este de 7,54 m, remarcandu-se ca nivelurile cele mai mari se produc in timpul viiturilor de primavara, adica intre lunile mai-iunie sai iarna, din cauza podului de gheata , iar nivelurile cele mai mici se inregistreaza in lunile octombrie-noiembrie inainte de viitura de toamna.

Undele de viitura au atins cotele maxime in 1897, cand s-a ajuns la 693 cm. Cu ocazia inundatiilor din 1970, cota de viitura a fost numai de 634 cm. In privinta afectarii Dunarii de catre inghet , in acest secol, doar 30 de ani au cunoscut aceste fenomene.

Dintre acestia doar 19 ani navigatia a fost total intrerupta , datorita fenomenului de pod de gheata, durata fiind de 47 de zile.

Cea mai timpurie data a aparitiilor sloiurilor de gheata a fost 11 decembrie si cea mai tarzie a fost 5 februarie. In general se poate aprecia ca in foarte multi ani fenomenul are o durata de 3-5 zile. In privinta zapezilor care pot aduce inundatii , cea mai timpurie data a fost in ziua de 13 martie, iar cea mai tarzie la 28 martie, cota cea mai inalta fiind de 284 cm in 1962.

Pentru asigurarea navigatiei permanente in regiune, circula spargatoare de gheata si exista puncte de prognoza hidrologica, astfel fiind create conditii pentru asigurarea navigatiei permanente in tot cursul anului.

Reteaua hidrografica este completata de luciuri de apa existente in zona, ca de exemplu [NUME_REDACTAT] spre limita sudica a teritoriului, fiind alimentat din precipitatii si stratul acvifer freatic.

Oscilatiile de nivel al acestuia rezulta din intensitatea evaporatiilor in lunile de vara, necompensate de precipitatii si afluxul periferic al freaticului.

Lacul are caracter balnear, calitatea fiind apreciata nu numai de localnici ci si de restul turistilor care vin pentru tratament in statiunea [NUME_REDACTAT].

In subteran , teritoriul orasului prezinta importante rezerve de apa freatice si de adancime cu diferite directii de drenare.

Apele subterane sunt in stransa legatura cu depozitele litologice in care sunt cantonate, cu sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale teritoriului.

Dupa pozitie , apele subterane se impart in : ape freatice, adica primul orizont de ape subterane cu nivelul hidrostatic libersi variabil, care au ca suport stratul impermabil din apropierea suprafetei terestre, si ape de adancime, cantonate in depozite freabile, dar intercalate intre strate impermeabile , fapt ce face ca acestea sa se mai numeasca si captive.

Apele de adancime pot fi sub forma mai multor orizonturi pana la adancimi de sute de matri. Apele freatice cu adancime cuprinsa intre 0-2 m se gasesc in [NUME_REDACTAT] in zona centrala.

In partea de nord a orasului, s-a inregistrat in ultimii 10-15 ani o importanta ridicare generala a nivelului freatic, de la adancimi de circa 10-11 m, la 2-4 m fata de cota terenului.

Nivelul freatic este mai coborat, pe masura ce ne apropiem de fruntea terasei Dunarii. Apele subterane prezinta agresivitate sulfatica slaba fata de betoane.

Vegetatia si fauna :

Intr-un trecut mai indepartat vegetatia caracteristica era reprezentata prin stepa din zonele de campie si prin vegetatia de lunca si balta in [NUME_REDACTAT].

Vegetatia lemnoasa, reprezentata prin tufisuri de porumbar, migdal pitic, visin pitic, maces pitic, nuc negru si rug, se intalnesc din ce in ce mai rar.

Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata in zona orasului Braila. Aceasta este alcatuita din padurile de lunca (salcii si plop in principal , stejar si alte specii in secundar). [NUME_REDACTAT] Sarat din apropierea orasului Braila este formata predominant din salcam si stejar, fiind extinsa pe ha.In proportii mai mici aici mai apar ulmul, frasinul si alte specii.

In mod spontan, pe dunele de nisip ,apare vegetatia psamofilareprezentata prin romanita, laptele cainelui, salcia de camp.

Vegetatia halofila, bine reprezentata in zona sudica Brailei, este singura in stare sa valorifice saraturile ; aceasta fiind dispusa in zone concentrice sau in petice , pe genuri si specii dupa gradul de salinizare a solurilor : ghirinul, saratica precum si rogozul de saratura, patlagina, limba pestelui.

Vegetatia acvatica se intalneste predominant in baltile si lacurile zonei inundabile a Dunarii fiind reprezentata prin specii din grupa hidrofitelor plutitoare si submerse , prin plancton si macrofite.

La marginea baltilor si canalelor se dezvolta stuful, papura, rogozul, pipirigul mare, sageata apei etc.

Fauna spontana este reprezentata atat prin animale sedentare, cat si prin animale migratoare. Dintre mamifere , mai ales in zona de stepa, rozatoarele sunt cele mai numeroase aici intalnind popandaul,harciogul, soarecele de comp, soarecele de stepa, iepurele de camp.

Dinre animalele de stepa de interes cinegetic, bizamii sunt cei mai numerosi.

Pasarile sunt mai bine reprezentate prin cele de apa si de padure, existand un numar apreciabil de pasari sedentare sau sau migratoare, ca diferite specii de rate, gaste mari, garlite, starci, pescarusi, nagati, becate, sitari, lisite, tiganusi. In numar relativ restrans se se intalnesc, prepelite, turturele npotarnichii, prigorii, uliul porumbac, sorecarul incaltat, cucuveaua, vulturul pescar.

Cai de acces in teriroriu

Reteaua de drumuri care leaga municipiul de alte localitati sunt in numar de 10. Din totalul celor 10 drumuri publice care penetreaza municipiul Braila cele mai importante sunt:

DN 2B din directia Galati

DN 21 din directia Slobozia

DN 2B din directia Buzau

DN 22 din directia Rm. Sarat

DJ 202 din directia Focsani

3.2. Sistemul de gestionare a deseurilor urbane in municipiul [NUME_REDACTAT] de salubritate

Activitatea de salubrizare este structurata pe mai multe componente :

salubrizare menajera

salubrizare stradala

Salubrizarea menajera

Activitatea de salubrizare menajera cuprinde :

colectarea si transportul gunoiului menajer de la populatie

colectarea si transportul gunoiului de la agenti economici

Colectarea si transportul gunoiului menajer de la populatie se face zilnic, in baza graficului avizat de Directia de [NUME_REDACTAT] si aprobat de Primaria municipiului Braila.Pentru optimizarea activitatii, suprafata municipiului a fost impartita in 3 sectoare (zone distincte in care isi desfasoara activitatea cate un operator de salubrizare).

Colectarea si transportul gunoiului de la agentii economici se face conform graficelor intocmite pe baza prevederilor contractuale.

Colectarea deseurilor se face in pubele din plastic (europubele) cu capacitatea de 120 l si 240 l, pubele metalice cu capacitatea de 1,1 mc si containere cu capacitatea de 4 mc.

.Salubrizarea stradala

Activitatea de salubrizare stradala se executa de catre operatorii de salubrizare in baza unui contract de prestari servicii incheiat cu Primaria municipiului Braila, maturatul de baza, maturatul de intretinere cat si celelalte lucrari de salubizare stradala efectuandu-se in baza unui grafic elaborat pe strazi, stabilit in Caietul de Sarcini la organizarea licitatiei.

De asemenea exista actiuni sezoniere, cu precadere primavara, care vizeaza refacerea spatiilor verzi si colectarea deseurilor.

In municipiul Braila isi desfasoara activitatea urmatorii operatori de salubrizare :

Dotarea agentilor de salubritate este urmatoarea:

Comozitia medie a deseurilor urbane solide in municipiul Braila:

Dotarea agentilor cu mijloace de transport a deseurilor :

Mijloc de transport deseuri

CAPITOLUL 4

DEPOZITAREA DESEURILOR SOLIDE URBANE IN DEPOZITUL ECOLOGIC DE DESEURI MENAJERE SI INDUSTRIALE (D.E.D.M.I.) – BRAILA

4.1. Generalitati, Elemente de [NUME_REDACTAT] a Deseurilor (GID)

Componentele unui GID:

Platforma ecologica de depozitare a deseurilor

Platforma ecologica de deseuri – locul unde deseurile solide sunt izolate de mediu pina cind acestea nu mai prezinta un pericol pentru mediu.

Platforma ecologica – conditii

sistem de izolare hidrogeologica totala sau partiala – colectarea si tratarea levigatului este o cerinta de baza;

dezvoltarea din punct de vedere ingineresc (studii geotopografice, plan de inchidere si restaurare de mediu);

control permanent (personal pregatit pentru constructie, operare, intretinere);

depozitare planificata si segmentata a deseurilor (in straturi, compactate, in celule mici).

Categorii de deseuri urbane

deseuri menajere;

deseuri comerciale;

deseuri de la institutii;

deseuri maturate de pe strada;

deseuri din demolari si constructii;

deseuri de la mica industrie.

Tendinte generale ale compozitiei deseurilor

cantitatea de deseuri generate per persoana este mai mare in tarile dezvoltate fata de cele in curs de dezvoltare;

deseurile colectate in tarile dezvoltate sunt mult mai putin dense, datorita cantitatii mai mari de deseuri provenite din impachetare si a unei cantitati mai mici de dseuri organice;

umiditatea deseurilor urbane este mai mare in tarile mai putin dezvoltate din cauza apei din deseurile organiceincantitate mare.

Etape ale functionarii unei platforme ecologice

Identificarea amplasamentului

Alegerea unui amplasament este factorul hotarator in buna functionare ulterioara

procesul de selectie a amplasamentului trebuie sa fie sistematic

studiile de fezabilitate vor identifica amplasamentele posibile si le vor elimina pe cele nepotrivite;

studiile detaliate trebuie sa confirme amplasamentele preferate;

criteriile de selectie a amplasamentului trebuie sa includa categoria de folosinta a terenului, structura geologica capacitatea amplasamentului, distantele de transport;

protectia apei subterane trebuie sa fie o grija permanenta.

Criterii de alegere a amplasamentelor:

lista amplasementelor preferate- criterii: acces usor la reteaua de drumuri, apropierea de sursele de deseuri si de zona urbana, usurinta dobandirii terenului, lipsa utilizarii in alte scopuri;

aspecte manageriale- se va avea in vedere oportunitatea transformarii depozitelor de deseuri necontrolate in platforme ecologice.

Proiectarea si constructia platformei

Criterii de proiectare

capacitatea depozitului;

colectarea si tratarea levigatului;

lucrarile necesare pentru a permite accesul indiferent de vreme;

costul unui metru cub de deseuri depozitate.

Derularea unui studiu de impact de mediu

amendarea proiectului de executie , daca este necesar;

includerea unei consultari a publicului.

Proiect tehnic de executie

controlul levigatului este esential

controlul gazelor este obligatoriu (optiune de cogenerare);

decizia asupra standardelor de utilizare( de regula- standarde ale [NUME_REDACTAT]);

considerarea stratului de acoperire;

includerea unui sistem de monitorizare a mediului;

includerea unui plan de depozitare.

Operarea platformei – conditii

organizarea sigura si bine planificata este ceea ce distinge o platforma ecologica de „ o groapa de gunoi”;

chiar si cea mai buna platforma ecologica va avea probleme daca nu este gestionata corect;

pregatirea personalului este importanta;

planul de depozitare trebuie urmat;

nu trebuie permis focul deschis;

in mod frecvent trebuie realizate inspectii pentru depistarea infestarii cu viermi, rozatoare etc.;

drumurile de acces trebuie mentiute intr-o stare buna;

trebuie inregistrate cantitatile si structura deseurilor , in fiecare zi;

monitorizarea din puct de vedere a protectiei mediului trebuie realizata.

Gestiunea deseurilor periculoase

multe deseuri industriale pot fi depozitate la platforma ecologica fara pericol;

deseurile din categoria celor periculoase nu vor fi acceptate.

Inchiderea platformei si ingrijirea lor /ei ulterioara

Stratul de acoperire final trebuie sa indeplineasca mai multe functii:

reducerea infiltrarii apei din precipitatii;

reducerea eroziunii solului;

sa permita drenarea de suprafata;

sa controleze migrarea gazului si a levigatului;

sa pregateasca terenul pentru utilizarea sa ulterioara.

Intretinerea dupa inchidere este obligatorie si se refera la controlul:

levigatului;

gazelor.

[NUME_REDACTAT] locale in gestionarea deseurilor

Legea de adoptare a [NUME_REDACTAT] nr. 78/2000 privind regimul deseurilor – art. 49:

„Primarii si consiliile locale sunt obligate sa asigure curatenia localitatilor prin:

a) adopatarea unui sistem eficient de gestiune integrata a deseurilor prin:

colectare , asigurarea etapizataa conditiilor privind colectarea selectiva , preluare , recuperare, neutralizare si depozitare finala;

modificat in lege : „ sistemul de colectare , inclusiv asigurarea etapizata a colectarilor selective, transport, neutralizare, valorificare, incineraresi depozitare finala.”

b) implementarea si controlul functionarii sistemului;

c) dotarea cailor de comunicatie si a locurilor publice de colectare a deseurilor cu un numar suficient de recipiente pentru colectarea selectiva a acestora;

d) colectarea selectiva si transportul la timp a intregii cantitati de deseuri produse pe teritoriul localitatilor;

e) existenta unor depozite finale pentru deseurile colectate selectiv, dimensionate corespunzator si amenajate pentru a asigura protectia sanatatii populatiei si a mediului;

f) interzicerea depozitarii de deseuri in alte locuri decat cele destinate depozitelor stabilite prin documentatiile urbanistice;

g) elaborarea de instructiuni pentru agentii economici , institutii si populatie privind modul de gestionare a deseurilor in cadrul localitatilor si aducerea la cunostinta acestora prin mijloace adecvate;

h) orice alte masuri si mijloace legale pe care le considera necesare.

Depozitul de deseuri solide urbane

Rampa de deseuri menajere este o amenajare complexa care, pe langa depozitul propriu-zis mai poate cuprinde:

1. Drum de acces

Din oras pana in apropierea amplasamentelor exista un drum de acces de bine amenajat.

2. Cabina poarta, cu filtru sanitar si echipament de cantarire si inregistrare a cantitatilor de deseuri intrate.

Este o constructie usoara , cu destinatie de birouri , vestiar si grup sanitar, langa care poate fi montata o bascula dotata ci echipament automat de cantarire si inregistrare a deseurilor intrate in depozit , precum si un filtru sanitar.

3. Hala spalare masini de transport deseuri.

Este o constructie usoara , ce poate fi amplasata pe o platforma betonata si dotata cu un echipament mobil de spalare a mijloacelor de transport deseuri.

4. Platforma betonata

Serveste ca loc de manevra a mijloacelor de transport.

5. Statie pompare ape uzate

Poate fi dotata cu pompe submersibile care au rolul de a evacua in bazinul de acumulare apele reziduale si pluviale din platforma de deseuri.

6. Retea alimentare cu apa

Reteaua poate fi constituita din:

un put forat pentru alimentare cu apa , dotat cu o pompa submersibila, care pompeaza apa intr-un rezervor amplasat in cabina poarta,

retea de conducte din polietilena care fac legatura intre putul forat si consumatorii de apa.

7. Retea canalizare pentru evacuarea apelor uzate

Poate fi constituita din reteaua de drenaj executata din tuburi de PVC riflat, ce colecteaza apele uzate de pe platforma de depozitare a deseurilor si din conductele ce evacueaza apele uzate de la grupul sanitar si de la hala de spalare masini.

8. Put pentru alimentare cu apa

9. Puturi pentru supravegherea calitatii apei subterane

Se impune sa se recolteze periodic probe de apa subterana ale carei propietati fizico-chimice vor fi comparate cu cele initiale ( inainte de amenajare)

10. [NUME_REDACTAT] se va realiza cu un gard de plasa de sarma pentru a impiedica accesul persoanelor straine , dar si pentru a impiedica raspandirea materialelor usoare de catre vant.

Urmeaza a fi plantata o perdea de arbusti de talie inalta.

11. Retele electrice exterioare

Alimentarea cu energie electrica se poate face din linia de 20 kv aflata din imediata apropiere.

Pentru usurinta exploatarii depozitului se recomanda compartimentarea depozitului in alveole. Impermeabilizarea depozitului se va face de la inceput pentru intreaga suprafata , dupa care, fiecare alveola va putea fi amenajata si exploatata separat, ceea ce ar reduce costul investitiei.

Dupa ce capacitatea de inmagazinare a unei alveole se va fi epuizat, aceasta va fi acoperita cu un strat de argila ( 30 – 40 cm) , urmand a se trece la amenajarea altei celule.

Dupa epuizarea intregii capacitati de inmagazinare depozitul se va inchide prin acoperire cu o folie, peste care se va asterne un strat de pamant vegetal ( 50 cm ), care va favoriza dezvoltarea vegetatiei specifice zonei.

Pentru evacuarea gazelor rezultate din fermentarea anaeroba a deseurilor trebuie prevazuta cu cosuri de evacuare.

Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu

Protectia calitatii apelor

Impermebilizarea rampei de deseuri are ca scop eliminarea fenomenului de infiltrare a apelor uzate colectate din cuvele de depozitare a deseurilor.

Apele uzate a caror provenienta este de natura meteorica sau ca rezultat al descompunerii aerob-anaerob a deseurilor depozitate, trebuie , din punct de vedere chimic , sa se incadreze in urmatoarele limite:

pH = 5 – 6,5 (slab acid),

suspensii = maxim 300 mg/l,

amoniac = 30 mg/l.

Numai daca se incadreaza intre aceste limite , aceste ape uzate pot fi evacuate .

Pot fi propuse mai multe solutii privind evacuarea apelor, cum ar fi:

construirea unei statii de epurare de capaciatate redusa care sa deserveasca numai rampa ,

realizarea unei retele de canalizare proprii rampei.

Protectia aerului

In luarea masurilor de protectie a aerului se porneste de la premiza ca un depozit neorganizat de deseuri produce efecte negative asupra calitatii aerului, deoarece deseurile depozitate necontrolat la nivelul terenului fermenteaza aerob si produc mirosuri neplacute, iar curentii de aer pot antrena materialele usoare , creand astfel un aspect dezagreabil.

Masura ce se impune pentru eliminarea acestui fenomen este aceea ca deseurile descarcate sa fie imediat imprastiate si compactate in straturi ( 30- 40 cm) cu ajutorul unui utilaj specializat, dupa care sa urmeze acoperirea cu un strat de pamant ( 10- 15 cm) cu rolul de stabilizare a deseurilor depuse si de evitare a imprastierii celor usoare de catre vant.

Pe de alta parte , pentru evacuarea gazelor rezultate din fermentarea anaeroba a deseurilor rampa trebuie sa fie preavazuta cu cosuri de evacuare.

Protectia solului si subsolului

Fenomenul de poluare a solului si subsolului apare in zonele in care populatia depoziteaza deseurile in vederea colectarii lor, mai ales pe acele platforme neamenajate.

In situatia unei rampe ecologice protectia se realizeaza prin impermeabilizarea acestora, fapt ce se realizeaza astfel:

depunereaunui strat de argila compacta ( 30 cm),

asternerea deasupra unei folii de geotextil cu bentonita,

acoperirea cu folia de impermeabilizare propriu-zisa , care imbraca

atat fundul depozitului cat si taluzele interioare si coronamentul

digului.

Protectia asezarilor umane

Depozitele de deseuri menajere reprezinta un factor major de disconfort pentru locuitori. Acesta este motivul pentru care amplasamentul D.E.D.M.I. Braila a fost ales la distanta de 2 Km distanta de comuna Muchea si 14 Km fata de oras.Distanta de amplasare respecta limitele minime de protectie a obiectivelor economice si sociale existente.

Gospodarirea deseurilor

Deseurile transportate la rampa, sunt supuse urmatoarelor etape:

cantarire ,

descarcare,

mijlocul de transport este spalat,

emiterea automata a bonului de transport ( cantitatea de deseuri , numarul masinii, numele soferului, numarul cursei).

Parcurgerea acestor etape permite existenta unei evidente

precise a deseurilor colectate si introduse in depozit.

Deseurile descarcate sunt imediat imprastiate si compactate in straturi( maxim 40 cm), cu ajutorul unui utilaj specializat. Zilnic , dupa compactare , se procedeaza la acoperirea cu un strat de pamant ( 15 cm maxim) , denumit strat de acoperire zilnica, care are rolul de a stabiliza deseurile depuse.

Monitoringul mediului

Monitorizarea calitatii apei subterane se realizeaza prin analiza probelor de apa.Acestea sunt colectate periodic, iar rezultatele ( proprietatile fizico-chimice) sunt comparate cu cele initiale ( inainte de amenajare).

Pentru realizarea activitatii de monitoring au fost executate foraje , de unde sunt prelevate probele.

Caracteristici ale depozitului ecologic de deseuri solide – D.E.D.M.I. [NUME_REDACTAT] de acces: face legatura din DJ 2002 Braila – Focsani pana la intrarea in depozit , avand o latime de 7,0 m

Descrierea investitiei:

Depozitul ecologic reprezinta un ansamblu de constructii compus din celule de depozitare cu sistem de impermeabilizare, drenaj si evacuare gaze de fermentare, dotari si utilitati aferente functionarii depozitului la parametrii proiectati.

Intrare D.E.D.M.I. [NUME_REDACTAT] investitiei se vaface etapizat:

Etapa I : s-a realizat prima celula de depozitare cu sistemul de impermeabilizare , drenaj si evacuare gaze de fermentare, precum si a tuturor dotarilor si lucrarilor de utilitati strict necesare functionarii si exploatarii corecte a depozitului.

Etapele II-IV: inainte de saturarea primei celule se va executa celula II impreuna cu sistemele d impermeabilizare, drenaj si evacuare gaze de fermentare aferente, urmand ca restul celulelor sa se execute in aceleasi conditii.

Durata de functionare pentru cele 4 celule proiectate este de aproximativ 16 ani.

Suprafata totala a depozitului este de 18,085 ha din care pentru realizarea celor 4 celule sunt alocate 11,92 ha..

Diferenta de 6,165 ha este ocupata de :

diguri (perimetrale si de compartimentare

taluze terasa

drumuri de acces si platforme tehnologice

cladiri tehnologice si administrative

lucrari de utilitati.

Volumul total de depozitare aferent celor 4 celule va fi de 1.668.800 mc, din care celula 1 = 434.000 mc.

2.Celulele de depozitare

Depozitul ecologic cuprinde 4 celule, numerotate conform planului de situatie (de la est la vest)avand urmatoarele caracteristici:

celula I: suprafata indiguita S1= 3,10 ha cu V1 = 434.000 mc

celula II: suprafata indiguita S2=2,80 ha cu V2 = 392.000 mc

celula III: suprafata indiguita S3=2,80 ha cu V3 = 392.000 mc

celula IV: suprafata indiguita S4=3,22 ha cu V4 = 450.800 mc

Sistemul de impermeabilizare:

Celula I de depozitare are doua diguri perimetrale (executate din loess)cu inaltimi intre 5,0 – 8,0 m, un dig de compartimentare spre celula nr. 2, cu inaltime de 2,5 m si o zona de taluz la platforma betonata dedescarcare a deseurilor.

Patul deponiei s-a executat dintr-un strat de loess compactat, cu grosime de 0,5 m, profilat cu pante spre caminul de captare a levigatului, cu cea mai joasa cota.

Peste stratul de loess compactat, care constituie prima bariera de protectie, s-a realizat principalul strat de impermeabilizare, care consta dintr-o geomembrana PEHD cu grosime de 2 mm, sudata de personalul specializat al S.C. „TRACON”S.R.L., in baza agrementelor elaborate de INCERC Bucuresti, pentru ambele procedee de imbinare.

Geomembrana acopera intreaga suprafata a celulelor destinate depozitarii deseurilor, digurile de compartimentare, digul perimetral si taluzul, fiind ancorata la partea superioara a acestora, in santuri perimetrale si acoperita cu loess compactat.

Peste geomembrana PEHD s-a pozat un strat de geotextil cu 500 gr/mp pentru protectie la eventualele deteriorari mecanice.

Celula I de depozitare

4.Reteaua de drenaj:

Reteaua de drenaj are rolul de a colecta levigatul rezultat in urma fermentarii materiilor organice depozitate in celule.

Reteaua de drenaj este formata din tuburi din PEHD cu goluri, avand diametre cuprinse intre 250 mm si 300 mm.

Reteaua de drenaj urmeaza pantele fundului celulei, (3 % panta longitudinala si 1 % panta transversala) iar levigatul este colectat intr-un camin de beton amplasat la cea mai joasa cota a celulei.

Caminele prefabricate aferente sistemului de drenare

Din acest camin, levigatul este pompat in bazinul de colectare levigat, unde are loc o decantare a particulelor grosiere,dupa care faza lichida este trimisa prin pompare in statia de epurare cu osmoza inversa, tip PALL ROCHEM, in care parametrii calitativi ai levigatului sunt adusi la caracteristicile cerute de N.T.P.A. 002/2002.

Bazinul de levigat

Namolul rezultat se readuce pe celula pentru facilitarea procesului de fermentare.

Reteaua de drenaj este incorporata intr-un strat drenant de pietris cu granulometrie 16-32 mm, cu grosime de 40 cm, cu rol de filtru si care protejeaza in acelasi timp geomembrana fata de solicitarile mecanice determinate de utilajul de compactare, in cursul intinderii primului strat de deseuri.

Intregul sistem de drenaj al fiecarei celule este interconectat la mai multe camine situate in nodurile retelei de drenaj, astfel incat daca una din ramuri este scoasa accidental din functiune, celelalte ramuri ii vor prelua functiunile.

Caminele prefabricate aferente sistemului de drenare se ridica concomitent cu umplerea celulei.

Fundatia fiecarui camin este formata dintr-o dala de beton (sub care este asigurata continuitatea foliei din PEHD) de 2,0 X 2,0 m, peste care se aseaza elementele prefabricate cu sectiune rectangulara cu L = 1000 mm.

Caminele prefabricate sunt prevazute in pereti cu goluri Ø 60 mm asigurind si captarea si evacuarea controlata a gazelor de fermentare.

Pentru evacuarea gazelor de fermentare din depozit s-a folosit solutia de ventilatie pasiva, prin crearea unor zone de depresiune in masa deseurilor (gazele formate trecand prin golurile din peretii caminelor prefabricate)care conduc la evacuarea libera in atmosfera.

In faza de acoperire finala a celulelor, ultimele 2 tuburi se vor executa si monta fara goluri, astfel incat penultimul tub sa fie montat in stratul de acoperire cu loess si pamant vegetal, iar ultimul tub va depasi mcota finala cu 1,0 m.

Pe acest tub se va monta un arzator (tip torta) cu carese va arde gazul de fermentare colectat de fiecareput de evacuare.

Pentru evitarea patrunderii in depozit a apelor pluviale cazute pe suprafetele limitrofe acestuia, s-au executat santuri perimetrale de garda la baza taluzelor si digurilor cu panta spre zona exterioara a depozitului ecologic.

Dotari si lucrari de utilitati:

1.Pavilionul administrativ este o cladire parter cu suprafata construita Sc = 126,45 mp, realizata din zidarie portanta, cu terasa hidroizolanta, care cuprinde: 2 birouri, laborator, sala de mese + oficiu, 2 vestiare, 2 sali de dus, 2 grupuri sanitare si centrala termica cu rezervor GPL (exterior) care asigura incalzirea centrala si apa calda.

Pavilionul administrativ

2.Hala pentru garaj, intretinere, revizii si reparatii este o cladire parter cu H=6,25 m si suprafata construita Sc = 153,9 mp, avand fundatii de beton si suprastructura din profile metalice, cu inchideri din zidarii si panouri ROMPAN. Sarpanta este realizata din ferme metalice, cu invelitoare din panouri ROMPAN.

Hala garaj.Compactor tip BOMAG, cu roti de otel prevazute cu dinti, (picior de oaie)

3.Depozitul de combustibil lichid are un rezervor metalic cu capacitate de 36 tone, montat in in caja de beton armat. Suprastructura este executata din profile metalice , cu inchidere din panouri ROMPAN.

Depozitul este dotat cu o pompa de motorina tip ADAST pentru alimentarea utilajelor.

4. Cabina cantar + 2 poduri bascula cu capacitate de 50 t si lungime de 15,0 m, dotate cu sistem electronic de cantarire.

Cabina este o constructie parter , realizata din zidarie portanta, cu terasa hidroizolata. S total ansamblu =124,42 mp.

Cabina cantar + 2 poduri bascula cu capacitate de 50 t

Rezervor incendiu: rezerva de incendiu este inmagazinata intr

un rezervor deschis, realizat in semirambleu, impermeabilizat cu geomembrana PEHD, avand capacitatea de 1000 mc, si este legat de reteaua de incendiu , dotata cu 2 hidranti exteriori.

Rezervorul este bordat cu imprejmuire metalica de protectie.

Rezervor incendiu deschis, realizat in semirambleu , impermeabilizat cu geomembrana PEHD.

6. Alimentare cu apa: put forat cu adancime de 80 m, protejat c u cabina executata din zidarioe pe fundatie din beton armat, cu terasa hidroizolata.

Putul asigura necesarul de alimentare cu apa potabila, alimenteaza rezervorul de incendiu, functionarea centralei termice si a statiei de epurare, asigurand un debit de 7dmc/sec.

7.Bazinul de levigat cu suprafata construita Sc=80,4 mp este realizat in semirambleu, impermeabilizat cu geomembrana PEHD, avand capacitatea de 300 mc.

Bazinul de levigat

8. Imprejmuirea depozitului : incinta depozitului s-a imprejmuit cu un gard din plasa de sarma si stalpi metalici, cu inaltimea de 2,5 m, prevazut cu 2 porti de acces.

La fiecare din etapele urmatoare , imprejmuirea se va extinde, cuprinzand si noile celule de depozitare.

9. Drumul de acces: face legatura din DJ 2002 Braila – Focsani pana la intrarea in depozit , avand o latime de 7,0 m.

Este executat din beton armat si prevazut cu doua benzi de circulatie.

10. Drumuri si platforme interioare:toate drumurile din incinta depozitului sunt executate din beton armat cu grosime de 22 cm, inclusiv platforma de descarcare a autogunoierelor de langa celula, cu suprafata de 500 mp.

Platforma de descarcare a autogunoierelor aferenta celulei.

Pe sensul de iesire din depozit , inainte de poarta principala s-a executat o basa de dezinfectie in care rotile autovehiculelor sunt spalate cu o solutie de cloramina.

Drumul de acces prevazut cu basa de dezinfectie cu solutie de cloramina.

11. Alimentarea cu energie electrica: racordarea la [NUME_REDACTAT] National s-a realizat printr-o linie electrica aeriana de 6 kV si un post de transformare propriu 6/0,4 kV , 100 kVA.

12. Retea electrica interioara+retea electrica iluminat exterior : asigura functionarea dotarilor depozitului si iluminatul de noapte al incintei.

13. Puturi seci= 4 buc. : sunt executate din elemente prefabricate , cu adancime de 6 m si sectiune 1,0 * 1,0 m, cu destinatia depozitarii unor evntuale cadavre de animale transportate accidental la depozit.

14. Retea canalizare+ fosa septica cu volum de 10 mc: preia apele menajere din pavilionul administrativ si se vidanjeaza la depozit.

2.CARACTERISTICILE SI STAREA IN CARE SE AFLA INSTALATII, ECHIPAMENTE SI UTILAJE DE EXPLOATARE

Statia de epurare : modul compact , tip PALL ROCHEM,

functionand pe principiul osmozei inverse, care elimina particulele in suspensie sau coloidale, azotul amoniacal, materiile dizolvate si metalele grele in proportie de peste 99,5% .Dupa epurare , parametrii calitativi ai levigatului sunt adusi la caracteristicile cerute de N.T.P.A. 002/2002.

2. Echipamentul de cantarire – se compune dindoua platforme de cantarire de 50t si un sistem electronic de monitorizare, gestionare, raportare si emitere documente de cantarire.

Autovehiculele intra pe platforma de cantarire de 50t amplasata la intrare si sunt cantarite electronic , dupa care se deplaseaza pe platforma betonata de descarcare a deseurilor;de la marginea celulei, unde se descarca.

Dupa descarcare , autogunoierile intra pe a doua platforma de cantarire de 50t , amplasata pe sensul de iesire si sunt cantarite din nou.

3.Incarcator frontal tip IFRON – impinge deseurile descarcate de pe platforma de depozitare pe celula . Utilajul este fabricat in anul 2002, are numar de inventar 30542, este inclus in planul de intretinere preventiva si curenta si se afla in stare buna de functionare.

Incarcator frontal tip IFRON

4. Buldozer S1501- preaia deseurile impinse pe celula cca. 10 cm de incarcatorul frontal si le imprastie si niveleaza in straturi de 0,8 :1,0 m grosime. Utilajul este fabricat in anul 1999 , arew numar de inventar 30406, este inclus in planul de intretinere preventiva si curenta si se afla in stare buna de functionare.

Buldozer S1501- preaia deseurile impinse pe celula, imprastie si niveleaza in straturi.

5.Compactor tip BOMAG – fiecare strat de deseu este compactat cu ajutorul unui compactor special, cu roti de otel prevazute cu dinti, (picior de oaie) care efectueaza atat maruntirea si omonegizarea deseurilor cat si reducerea spatiilor libere din masa deseurilor , realizand o suprafata stabila. Utilajul este fabricat in anul 2001, are numarul de inventar 30524 , este inclus in planul de intretinere preventiva si curenta si se afla in stare buna de funtionare.

3. NUMARUL DE SALARIATI, STRUCTURA PERSONALULUI SI SALARIUL MEDIU

– director mediu = 1

– sef depozit – inginer = 1

– sef laborator – inginer chimist = 1

– operator calculator – inginer = 1

– mecanic utilaje = 2

– conducator auto = 1

– muncitori deservire = 6

– personal de ingrijire curatenie = 1

TOTAL = 14 persoane

CONCLUZII

Problema colectarii si reciclarii materialelor refolosibile de la populatie si cu ajutorul populatiei reprezinta o problema economica si ecologica de actualitate , atat la nivel mondial cat si la nivel national si local, pentru a carei rezolvare ar trebui sa existe preocupari intense.

La nivelul municipiului Braila s-au facut progrese vizibile in ceea ce priveste curatenia orasului. Zone , care , pana mai ieri , erau invadate de deseuri urbane, astazi sunt curate si dotate cu containere prevazute cu capace si care se pot manipula si transporta usor. Ritmul de ridicare a deseurilor face sa se evite depozitarea lor pe langa containere.

Asfel , in tot orasul, in toate locurile prevazute pentru precolectarea deseurilor exista astfel de containere ecologice.

Principalele forme de impact si risc determinate de deseurile urbane sunt:

modificari de piesaj cu aspect inestetic

poluarea aerului

modificarea ale fertilitatii solului si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate

Ca urmare a amenajarii depozitului ecologic de deseuri menajere si industriale ( D.E.D.M.I.) Braila , poluarea aerului precum si poluarea solului , este diminuata mult datorita practicii exploatarii pe celule si acoperirea cu materiale inerte , si impermeabilizarea depozitului.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar dar in termenuii conceptului de „dezvoltare durabila” se intende pe durata a cel putin doua generatii , daca se insumeaza perioadele de amenjare (1-3 ani) , exploatare (15-30 ani) , refacere ecologica si postmonitorizare ( 15-20 ani ).

In termen de biodiversitate un depozit inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30 – 300 specii pe hectar , fara a considera si populatia microbiologica a solului.

Desi efectul asupra florei si a faunei sunt , teoretic limitate in timp la durata exploaterii depozitului , reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabilii echilibrul ecologic initial , evolutia ecosistemului fiind modificata ireversibil.

Toate considerentele conduc la concluzia ca gestionarea deseurilor in municipiul Braila necesita adoptarea unor masuri specifice , adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor.

Conceptul de ierarhie a optiunilor de gestionare a deseurilor dezvoltata in ultimii 20 ani si inclus in [NUME_REDACTAT] Europene privind domeniul deseurilor indica drept recomandabila urmatoarea ordine de prioritizare :

prevenirea aparitiilor deseurilor inclusiv minimizarea cantitatilor generate;

reciclarea materialelor;

valorificarea energetica;

depozitarea.

In concordanta cu cerintele nationale si internationale de protectia

mediului obiectivele globale ale strategiei privind deseurile sunt:

Crearea conditiilor pentru deseurile ce se vor genera:

sa fie mai putin periculoase si sa determine riscuri reduse pentru mediu si sanatate ;

sa fie reintroduse in masura cat mai mare in circuitul economic, in special prin reciclare materiala sau sa fie redate mediului natural folosind tehnologii nepericuloase ( compostare );

cantitatea de deseuri care va trebui eliminata in final sa fie minima , iar caile de eliminare sa nu implice forme de impact sau risc ecologic.

In concluzie amenajarea depozitului ecologic de deseuri menajere

si industriale ( D.E.D.M.I.) pentru deseurile solide urbane generate de orasul Braila , problema gestionarii deseurilor este practic rezolvata pentru o perioada lunga de timp in conditii sigure pentru mediu.

Modernizarea si aliniere la [NUME_REDACTAT] a serviciilor de interes general – servicii publice din toate domeniile si implicit cel al salubrizarii presupune in prezent eforturi deosebite in domeniile legislative institutionale , tehnice si cu totul deosebite in cel financiar , ca urmare a decalajului existent in raport cu [NUME_REDACTAT].