Rolul Jocului Didactic In Asimilarea Elementelor Lexicale

3. 3 Rolul jocului didactic în asimilarea elementelor lexicale

Un aspect foarte important, căruia trebuie să i se acorde atenție și spațiu necesar în orice lecție este lucrul cu vocabularul. Dacă elevul nu înțelege ceea ce citește, nu poate povesti, nu poate reda conținutul de idei, nu poate comunica.

Lucrul cu lexicul – îmbogățirea, precizarea, activizarea și chiar nuanțarea vocabularului – constituie sarcină prioritară a studierii limbii române în școală. Ba mai mult, ar trebui să constituie ca moment de sine stătător în fiecare oră și la celelalte discipline : ,,moment de vocabular” .

În învățământul gimnazial, jocul didactic se poate organiza cu succes urmărindu-se fie dobândirea noilor cunoștințe, priceperi și deprinderi, fie fixarea și consolidarea acestora, fie verificarea și aprecierea nivelului de pregătire a elevilor. Se pune însă condiția ca în cadrul lui să primeze obiectivele instructiv-educative, elevii să fie pregătiți sub raport teoretic, să cunoască sarcina urmărită, modul de desfășurare, regulile ce se cer respectate etc. și să nu-l considere ca un simplu divertisment, ci un mijloc eficient de învățare.

Subliniind valoarea cognitivă a jocului didactic, Ioan Cerghit relevă că prin acesta ,,…copilul imaginează, rejoacă o lume reală în scopul de a cunoaște mai bine, de a-și lărgi orizontul de cunoaștere, de a-și forma anumite deprinderi1 “ .

Plecând de la aceste adevăruri de necontestat, se poate spune că este necesar să se acorde jocului didactic un spațiu larg în ansamblul metodelor destinate conștientizării și însușirii fenomenelor de limbă și îndeosebi formării deprinderilor de a vorbi corect în limba română.

Se pot folosi cu succes jocurile didactice în însușirea, exersarea, consolidarea următoarelor noțiuni de lexic: cuvânt, sinonime, antonime, omonime, sunet-literă, vocale și consoane, silabe, precum și în formarea deprinderii de despărțire a cuvintelor în silabe la capăt de rând, a capacității de sesizare și utilizare a sensului cuvintelor, a rolului unor sunete, în înțelesul cuvintelor, a rolului lor în exprimarea orală sau scrisă .

Exemple :

Jocul silabelor

Completați cu câte o silabă pentru a obține cuvinte cunoscute:

ca…. la… …re …mă

ca…. la… …re …mă

ca…. la… …re …mă

ca…. la… …re …mă

Scara cuvintelor

1. Pornind de la silabele date, formați cuvinte cu 2, 3 , 4 ,5 silabe:

ma-ca-ra-le-le

ma-ca-ra-ua

ma-ca-ra

ma-ma

ma re – – – –

re- – –

re-țe-tă

re-ce

re

_______________________________________________

1 Cerghit, I., Metode de învățământ, EDP, București , 1997, p.100-150

2. Pornind de la o literă formați cuvinte cu 2, 3, 4, …. litere:

m: mă, mac, masă, mărar

Descoperiți cuvintele

Înlocuiți prima literă cu alta și formați cuvinte noi :

toc : poc, joc, loc, foc, șoc, soc etc.

Înlocuiți ultima literă cu alta și formați cuvinte noi:

coș : cos, con, cor, coc, cot, cod etc.

Înlocuiți litera subliniată cu alta și formați cuvinte noi:

coasă : coajă, coală, coamă, coadă etc.

Cuvinte cu același înțeles

Grupați cuvintele date după același înțeles : mister, a cutreiera, a anunța, a străbate, a înștiința, a se deplasa, a vesti, a colinda, a transforma, ascunziș, a merge, a modifica, secret.

Rezolvarea:

mister a cutreiera a anunța a transforma

ascunziș a străbate a înștiința a modifica

secret a se deplasa a vesti

a colinda

a merge

Ce cuvânt lipsește ?

Am cules perele dintr-un … bătrân.

Elena are un … lung și ondulat.

Jocul propozițiilor :

Alegeți câte un cuvânt din fiecare șir și formați propoziții despre ocupațiile oamenilor :

șoferul, pompierul, croitorul;

stinge, croiește, conduce;

haine, mașina, focul;

Îmbrăcând forma jocului, activitatea este tot atât de necesară dezvoltării psihice și fizice a copilului, ca și lumina soarelui. Jocul a fost, este și va rămâne tovarășul nedespărțit al copilăriei.

REBUS:

Rebus. Găsește cuvintele cu același înțeles și vei afla cine te ajută la nevoie.

1. a înțelege

2. a dezvolta

3. a da

4. școlar

5. a cunoaște

6. fecior

7. întristat

8. stea

9. a scânteia

Pornind de la unul sau mai multe cuvinte de acest fel, se pot ,,inventa” o mulțime de exerciții-joc având cerințe diverse. Exercițiile ,,UN – O”, pot fi folosite în orice moment al lecției, pentru îmbogățirea vocabularului, ca activitate individuală, în perechi, în grup.

bar-bară mai-maia tren-trenă

bon-bonă rai-raia cros-crosă

toc-tocă sac-saca dram-dramă

tuș-tușă bard-bardă

foc-focă trup-trupă

cap-capă brut-brută

cal-cală

lup-lupă

ton-tonă

coc-cocă

var-vară

nor-noră

cot-cotă

bot-botă

dan-dană

Ț.O.M.A.P.A.N.= țări, orașe, munți, ape, plante, animale, nume

Încep eu: Ț.O.M.A.P.A.N. Cu inițiala numelui nepoatei: (M)

Mongolia, Madrid, Măcinului, Mureș, Mătrăgună, Măgar, Maria. E rândul tău!

Ț.O.M.A.P.A.N. Cu inițiala prenumelui unui autor……

Ț.O.M.A.P.A.N. Cu inițiala personajului din textul………….

Ț.O.M.A.P.A.N. Cu inițiala prenumelui tău…..

STOP FAZAN

Ce ai de făcut? Trebuie să formezi câte cinci cuvinte care să înceapă cu ultima silabă din cuvântul înaintea căruia este pus STOP.

Pe nasul borcănat purta ochelari mici /STOP 1 cu ramă de aur.

Omul mai fuma /STOP2și o lulea curbată, care-i atârna/ STOP3

Din colțul gurii, astfel că toată /STOP 4 gura i se strâmbase

într-o parte. /STOP 5

Exemplu: STOP 1 -mici: cireașă, ciudă, cinema, cizme, circ;

FAZAN- Acum trebuie să formulezi propoziții cu câte un cuvânt din fiecare serie. Vei pierde câte o literă din FAZAN de fiecare dată când propoziția ta nu are sens.

Calambururi

Acest joc de cuvinte bazat pe echivocul rezultat din asemănarea formală a unor cuvinte deosebite ca sens.

Exemplu: ” Amabilitatea înseamnă adesea am abilitate„

Realizează calambururi comice cu : mototolite, strâmbate, ceva, mormăi, revedem.

Drumul spre curcubeu

Se poate aplica la clasa a VI-a fragmentul din ” Amintiri din copilărie ” de I. Creangă. ( manualul EDP)

Câte personaje apar în textul citat? C

Unde are loc acțiunea? U

Rolul învățătorului din textul dat este important? R

Cu cine te asemeni din fragmentul dat? C

Un elev din text este neîndreptățit. De ce? U

Băiatul ce familie are? B

Ești elev și tu! Cum e o zi din viața ta? ( trei adjective) E

Un gând pentru elevii din fragmentul citat! U

Iată câteva cerințe care pot fi adresate:

– să găsească și ei asemenea perechi de cuvinte,

– să găsească unul din cuvinte, atunci când îl cunosc pe celălalt,

– să caute în dicționare explicația unor cuvinte,

– să alcătuiască propoziții, texte, etc.

Jocul cuvintelor

Voi începe cu :

E o doamnă puțin îngâmfată, cu

VACANȚA aere de plimbări la munte și la

mare.

Acum găsește și tu două cuvinte și caracterizează-le.

ROGVAIV, scris și R.O.G.V.A.I.V. Sau Rogvaiv este un acronim provenind de la culorile vizibile ( roșu, oranj sau portocaliu, galben, verde, albastru, indigo și violet) și care reprezintă o formulă mneomotehnică pentru reținerea mai ușoară a culorilor și a ordinei lor din spectrul vizibil( culorile curcubeului )- http: //ro.wikipedia.org

Imaginează-ți că porți niște ochelari de soare speciali! Cu ajutorul lor, descoperă în șirurile de litere de mai jos sinonimele cuvintelor date și încercuiește-le:

Ciocnire= dușmănie= amesteca=

Înviorare= nehotărâre= ghicitoare=

Negustor= îndeletnicire=

B T N A R I C O M E R C I A N T

I A P Q A H D H R Y N T M E V O

O M L F B M N P T Z G U N Z V S

C P K S C E U O H E K U N I N T

U O G H H W F C A N M B G T U I

P N D N G C O M B I N A R A T L

A A R V D M R Z Y G G D D R E I

T R W B B D P R D M F J Z E W T

I E D I P S Y G G A Q F X E S A

E D N A O Y M B V N A H X Q P T

V A S C N X D I N A M I Z A R E

Pune-ți din nou ochelarii speciali! Cu ajutorul lor, descoperă în șirurile de mai jos antonimele cuvintelor date și încercuiește-le:

Accelerare= a respinge= calitate=

Cald= iute= ridicat=

Lumină= a se strânge= liniștit=

I E D D E F E C T V B

M C S H Q O S X T C A

P I C K U C F A R T A

R R L E N T R S T U T

A E X L N O S S F H P

S N V O B E U D P I E

T U B O M E R E C E C

I T C P R F J G T I C

A N G E A G I T A T A

Y I N C E T I N I R E

ANEXA 1

T E S T I N I Ț I A L

CLASA A VIII-A

Citește cu atenție textul:

„Mult s-a ostenit părintele Trandafir în tinerețea lui. (…) Dar toate s-au făcut și nici n-au rămas lucru zadarnic. Trandafirică a ajuns popă în satul tătâne-său, în Butucani, bun sat și mare, oameni cu stare și cu socoteală, dar la pomeni și la ospețe părintele Trandafir nu mergea bucuros. ( Ioan Slavici, Popa Tanda )

Se cere :

01. Transcrie un cuvânt derivat cu sufix diminutival .

_________________________ __________________________________ 1p.

2. Numește mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care s-a format cuvântul tinerețe. __________________ ________________ _____ ________________ ___ 1p

03. Alcătuiește un enunț în care cuvântul lui să aibă o valoare gramaticală diferită de cea din text.

________________________________________________________________ 1p

04. Scrie câte un enunț cu omonimele cuvintelor mare și dar din text.1p

05. Alcătuiește un enunț în care să folosești un antonim al cuvântului bucuros.

______________________________________________________________ 1p

06. Scrie două sinonime ale verbului s-a ostenit. _______________________________________________________________ 1p

07. Alcătuiește un enunț în care verbul a ajuns ( a ajuns popă ) să aibă altă valoare decât cea din text.

__________________________________________________________________1p

08. Transcrie o unitate frazeologică.

___________________________________________________________________1p

09. Rescrie următorul enunț corectând greșelile:

Fortuiți de situația dificilă, cei doi au acceptat să conviețuiască împreună, deși erau convinși că atmosfera din casă nu va fi distinsă. 1p

Se acordă un punct din oficiu

ANEXA 2

SE DĂ TEXTUL:

„Umblă ușor peste case

Zâmbiți, trecători,

Lumina de aur a toamnei,

Descheiați-vă la gât,

Atinge copacii și scutură frunzele Potoliți-vă setea de-albastru (…)

Și pașii ei nu se aud,

E ultima îmbrățișare a toamnei,

Nu se aud

Decât la mine în suflet –

Sărutul din urmă care ne face asemenea zeilor.”

(Victor Felea, Lumina de aur a toamnei)

CERINȚE:

I. 1. Enunțați ideea poetică a versurilor de mai sus. 1p.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. Identificați în text o personificare. 0,25 p.

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

3. Dați două argumente care să ateste faptul că textul aparține genului liric.Dați exemple din text .1p

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

II. A. 1. Definiți argoul. : 0,25p

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

2. Omografele sunt 0,25p………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

B. 1. Identificați în text un cuvânt format prin compunere. …………………………………0,25p

2. În text cuvântul toamnei are valoare morfologică de …………………………. .

Alcătuiți un enunț în care acesta să aibă altă valoare morfologică: 0,5p.

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

3. Substantivul trecători se află în cazul ………………………………………………………………. . 0,25p

4. Substantivul îmbrățișare are funcția sintactică de ……………………………………………….. 0,25p

C. 1. Dați câte un sinonim neologic pentru următorii termeni: 1,25p

întâmplător …………………………. răzbunător…………………………… dezordine………………………….

satisfăcător………………………………; hotărâre……………………………….

2. Dați antonimele cuvintelor: 0,75 p.

vizibil …………………………..; simpatic…………………………………; normal……………………………….

3. În enunțul „Mi se topește inima după el.” substantivul inima are sens……………………….0,25p

4. Identificați construcțiile pleonastice din următoarele enunțuri și rescrieți-le corect: 1p.

a. Și-a contrazis propria lui afirmație.

……………………………………………………………………………………………………………………………………

b. Astăzi s-au anunțat averse de ploaie în nordul țării.

……………………………………………………………………………………………………………………………………

c. S-a găsit soluția cea mai optimă. ………………………………………………………………………………….

d. Vermicidul folosit a fost ucigător. ……………………………………………………………………………….

5. Alcătuiți (pe verso) câte un enunț cu paronimele temporar / temporal: 1p.

6. Dați două exemple de locuțiuni care să conțină verbul a face: 0,5p.

……………………………………………………………………………………………………………………………………

7. Dați un exemplu de tautologie: 0,25 p.

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

Din oficiu ………………………………………………………………………………………………………………. 1p

ANEXA 3

PROIECT DIDACTIC

CLASA: A -VIII-A

DISCIPLINA: LIMBA ROMÂNĂ

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: „VOCABULARUL”

CONȚINUTUL: „ANTONIMELE”

TIPUL LECȚIEI: MIXTĂ

SCOPUL LECȚIEI: dezvoltarea gândirii logice a elevilor și cultivarea unei exprimări orale și scrise, corecte și armonioase.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE: La sfârșitul activității, toți elevii vor fi capabili:

O1- să definească antonimele; obiectivul va fi considerat atins, dacă toți elevii vor fi capabili să definească antonimele;

O2- să identifice antonimele unor cuvinte date; obiectivul va fi considerat atins, dacă vor identifica cel puțin 90% din antonime;

O3- să formeze antonime cu ajutorul prefixării; obiectivul va fi considerat atins, dacă vor forma cel puțin 10 antonime din cele 13 cerute (ex. 2, pag. 40 și ex. 11, pag. 41);

O4- să recunoască tipurile de prefixe cu care se formează antonimele; obiectivul va fi considerat atins, dacă vor recunoaște cel puțin un tip de prefixe, din cele două posibile;

O5- să identifice antiteza; obiectivul va fi considerat atins, dacă vor recunoaște cel puțin 3 antiteze din cele 4 date.

STRATEGII DIDACTICE:

Metode și procedee: conversația euristică, lucrul cu dicționarul, exercițiul, expunerea, învățarea prin descoperire.

Modul de organizare a clasei: frontal, individual, grupe de câte 5 elevi.

Resurse: ▪ materiale didactice: pixuri, caiete, dicționare, fișe de lucru,.

▪ mijloace de învățământ: tablă, cretă, manuale, planșă.

LOCUL : sala de clasă

BIBLIOGRAFIE: – programa școlară;

– planificarea;

– manuale școlare

ANEXA 4

Grupa I

„Pe vodă-l zărește călare trecând
Prin șiruri, cu fulgeru-n mână.
În lături s-azvârle oștirea păgână,
Căci vodă o-mparte , cărare făcând,
Și-n urmă-i se-ndeasă, cu vuiet curgând,
Oștirea română.

Cu tropote roibii de spaimă pe mal
Rup frâiele-n zbucium și saltă;
Turcimea-nvrăjbită se rupe deolaltă
Și cade-n mocirlă, un val după val,
Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,
Se-nchină prin baltă.

Hassan de sub poala pădurii acum
Lui Mihnea-i trimite-o poruncă:
În spatele-oștirii muntene s-aruncă
Urlând ianicerii, prin flinte și fum,-
Dar pașa rămâne alături de drum
Departe pe luncă.”

1. Identificați cuvintele, expresiile ce fac referire la locul și timpul desfășurării acțiunii.

2. Precizați care sunt personajele prezente în text, menționând trei trăsături semnificative.

3. Explicați semnificația următoarelor figuri de stil: o-mparte cărare făcând ,se-ndeasă cu vuiet curgând, cade-n mocirlă un val după val, cu fulgeru-n mână, turcimea-nvrăjbită.

Grupa a II a

„Mihai îi zărește și-alege vreo doi
Se-ntoarce și pleacă spre gloată,
Ca volbura toamnei se-nvârte el roată
Și intră-n urdie ca lupu-ntre oi,
Și-o frânge degrabă și-o bate-napoi
Și-o vântură toată.

Hassan, de mirare, e negru-pământ;
Nu știe de-i vis, ori aieve-i
El vede cum zboară flăcăii Sucevei,
El vede ghiaurul că-i suflet de vânt
Și-n față-i puterile turcilor sînt
Tăriile plevei.

Dar iată-l! E vodă, ghiaurul Mihai;
Aleargă năvală nebună.
Împrăștie singur pe câți îi adună,
Cutreieră câmpul, tăind de pe cai –
El vine spre pașă: e groază și vai,
Că vine furtună.”

1. Cum acționează personajele?

2. Identificați trăsăturile personajelor.

3. Prin ce procedee artistice pune în evidență poetul însușirile personajelor și dinamica acțiunii.

Grupa a III a

„- «Stai, pașă, o vorbă de-aproape să-ți spun
Că nu te-am găsit nicăierea » –
Dar pașa-și pierduse și capul și firea!
Cu frâul pe coamă el fuge nebun,
Că-n gheară de fiară și-n gură de tun
Mai dulce-i pierirea.

Sălbaticul vodă e-n zale și-n fier
Și zalele-i zuruie crunte,
Gigantică poart-o cupolă pe frunte,
Și vorba-i e tunet, răsufletul ger,
Iar barda din stânga-i ajunge la cer,
Și vodă-i un munte.

– «Stai, pașă! Să piară azi unul din noi. »
Dar pașa mai tare zorește;
Cu scările-n coapse fugaru-și lovește
Și gâtul i-l bate cu pumnii-amândoi;
Cu ochii de sânge, cu barba vâlvoi
El zboară șoimește.”

1. Cum acționează domnitorul român?

2. Care este reacția pașei?

3. Care este rolul mjloacelor artistice utilizate de autor?

Grupa a IV a

„Turbanul îi cade și-l lasă căzut;
Își rupe cu mâna vestmântul
Că-n largile-i haine se-mpiedică vântul
Și lui i se pare că-n loc e ținut;
Aleargă de groaza pieririi bătut,
Mănâncă pământul.

Și-i dârdâie dinții și-i galben-pierit!
Dar Alah din ceruri e mare!
Și-Alah îi scurtează grozava-i cărare
Căci pașa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeasă grăbit,
Să-i deie scăpare.”

Cum acționează pașa în următoarele secvențe:

Turbanul îi cade și-l lasă căzut;
Își rupe cu mâna vestmântul
Aleargă de groaza pieririi bătut,
Mănâncă pământul.

Și-i dârdâie dinții și-i galben-pierit!
Căci pașa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeasă grăbit,
Să-i deie scăpare.
2. Precizați două trăsături ale pașei așa cum rezultă din comportamentul său.

3. Prin ce mijloace artistice este scoasă în evidență starea de spirit a conducătorului

turc?

Grupa a V a

„Și-n ceasul acela Hassan a jurat
Să zacă de spaimă o lună,
Văzut-au și beii că fuga e bună
Și bietului pașă dreptate i-au dat,
Căci vodă ghiaurul în toți a băgat
O groază nebună.”

1. Explicați semnificația următoarelor expresii: a jurat să zacă de spaimă, bietului pașă, groază nebună, fuga e bună.

2. Ce trăsături ale pașei sunt subliniate în această strofă?

3. Ce sentimente trezește în sufletul vostru lectura acestei creații?

ANEXA 5

A revenit frumoasa primăvară

Blenche Diana,

clasa a V-a A

Dimineața e blândă cu soarele.

Un cer de primăvară plutea pe apele aurii ale văzduhului atât de ușor, încât l-ai fi spulberat cu o suflare. Vântul dezmierdat de soare se alinta cald, scuturând flori din pomii albi.

Chiuie primăvara prin grădini…

Pe câmpii, tăcerea își deschide ochii umezi, iar lumina crește firavă ca fumul unui foc de vreascuri…

O adiere călduță flutură prin toate ungherele și-atât de firesc se îmbină cu suflarea florilor, încât încăperea păru că respiră lung, prin geamurile deschise, mireasma primăverii.

Șerpuind răsfirate pe seninul încă luminat, cârduri călătoare intră în primăvara nouă. Un zumzet tot mai pierdut, tot mai depărtat, tremură deasupra înfloririlor. Tot văzduhul tot miroase a iarbă și crângurile-s vinete și violete. Crengile copacilor fumegă toate floare nouă cu atâta luminăție, că parcă în fiecare pom e un răsărit de lună plină.

Cerul e o vorbă albastră a lui Dumnezeu.

Zilele cresc în soare și în dimineți. Unde mai încape și noaptea?

Primăvara e un val uriaș, care înalță întreg pământul în verdele lui avânt înspumând livezile, înverzind pădurile.

Încolăciți sub cerul larg, pământul și primăvara sunt două trupuri goale, două guri flămânde care se mușcă adânc.

Iarna copilăriei mele

Blenche Diana

clasa a V-a A

Ninge naiv.

Poate că pe o fereastră aburită un deget mic a desenat o căsuța cu o ușă, două

ferestre și hornul din care iese codita unui cârlionț de fum. Satul fulgilor e numai în ochii copiilor.

Geamul e o filă veche din cartea îngerilor.

Așa începe iarna într-o dimineață albă cu copaci moșnegi și alți copii .

Mă regăsesc școlar în acest toi de iarnă lungă și leneșă și pornesc spre școală . Vântul a început pe nesimțite și mă surprinde pășind. În drum, zăresc salcâmi singuratici ce se pierd fără urmă în depărtare. În dreptul lor se scutură o ploaie albă ce curge ca o dezmierdare. În văzduhul rece și incolor, lumina se destramă înghețată.

Trec liniștită pe lângă casele acoperite de-o pânză moale. În față mi se așterne o singurătate oarbă ce mă pune pe gânduri.

Ulița e goală numai pământul și pietrele se simt de sub zăpadă Înghesuite una într-alta celelalte ulițe dau năvală cot la cot s-ajungă mai degrabă la ulița cea mare. Deodată prin ea străbat săniile cu boi, iar zăpada e chipul ei firesc.

Ajung în sfârșit la școala care mă așteaptă să pătrund într-însa.

Ninge vesel. O nouă iarnă începe la fereastră. Simt că acum începe viața, drumul printre alții. Inima mea e grea ca o desagă pe umăr în care voi purta mereu vechea iarnă și copilăria mea.

Pe foile din dicționar

Stau cuvintele-n tipar

Țin de mână sensul lor

Să te cheme-n lumea lor.

Din tainica lor veșnicie

Iubita polisemie

Stă pitită-ntr-un colț

Să-și găsească al său rost.

Antonimele se ceartă

Sinonimele se-mpacă,

Stau pe bancă amândouă

Așteptând o formă nouă.

Răsfoind foaie de foaie

Pas cu pas se încovoaie

Arhaismele uitate

Neologisme inventate.

Omofone și omografe

Împodobesc filele groase

Se joacă necontenit

În gândul nostru înveselit.

În anumite regiuni

Se prind în horă ca-n cununi

Regionalismele simbol

Să-și arate hazul lor.

Se adună toți în gașcă

Să formeze limba noastră

A vocabularului casă

DULCEA LIMBĂ ROMÂNEASCĂ.

ANEXA 6

Proiect de lecție

Titlul lecției: Conversiunea

Tipul: mixtă

Competențe specifice: – utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diferite situații de

comunicare;

– dezvoltarea competențelor de argumentare și de gândire critică;

– cultivarea gustului estetic în domeniul literaturii.

Motivația: Lecția dezvoltă gândirea critică, abilitățile de analiză, de investigație, deprinderile de argumentare și persuadare, utilizând un limbaj corect și structuri logice, exersează o reală comunicare bazată de dialog și ascultare activă.

Obiective de referință: Elevii vor fi capabili:

să identifice termenii obținuți prin conversiune;

să precizeze principalele tipuri de conversiune;

să indice modalitățile de realizare a conversiunii;

să exemplifice tipurile de conversiune;

să distingă conversiunea de omonimiile gramaticale.

Strategia didactică:

Metode didactice: exercițiul, demonstrația, conversația, învățarea prin descoperire, analiza

gramaticală;

Forme de organizare a activității elevilor : activitate frontală, alternativ cu activitatea

individuală, activitate pe grupe, brainstorming – ciorchine de idei;

Resurse: I. Capacitățile receptive ale elevilor;

II. Fișe de lucru, material bibliografic;

Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuție, feed-back raportat

contribuției elevilor, autoevaluarea;

Bibliografie: Dumitru Bejan, 1995, Gramatica limbii române, Editura Echinox, Cluj-Napoca.

G. G. Neamțu, 1999, Teoria și practica analizei gramaticale, Editura Excelsior, Cluj-Napoca.

Mircea Goga, 2001, Limba română. Morfologie. Sintaxă. Ghid de analiză morfologică, Editura Limes, Cluj-Napoca.

G. Gruiță, 1998, Gramatică normativă, Editura Dacia, Cluj-Napoca.

Captarea atenției ( evocare )

Se prezintă și se exemplifică de către elevi principalele mijloace de îmbogățire a vocabularului.

Conexiuni cu achizițiile anterioare ale elevilor, referitoare la conversiune.

Anunțarea titlului lecției noi (Conversiunea), definiția.

IV. Organizarea cunoștințelor ( realizarea sensului )

Sunt distribuite fișe de lucru elevilor (v. anexa nr. 1)

Fiecare elev care face parte dintr-una din cele șase grupe în care s-a împărțit clasa în prealabil va deveni “expert” într-o anumită problemă (sunt numerotați de la 1 la 4).

Astfel: Expertul nr. 1 din fiecare grupă va avea ca sarcină Substantivarea (secțiunea A din anexă);

Expertul nr. 2 – Adjectivarea (secțiunea B);

Expertul nr. 3 – Adverbializarea (secțiunea C);

Expertul nr. 4 – Prepoziționalizarea (secțiunea D);

Expertul nr. 5 – Interjecționalizarea (secțiunea E);

Expertul nr. 6 – Conjuncționalizarea (secțiunea F).

Sarcinile fiecărei grupe cuprind exerciții de identificare a termenilor obținuți prin substantivare, adjectivare etc. (se acordă 10 min. pentru rezolvarea sarcinilor).

După expirarea timpului, grupele se despart, formându-se noi grupe din toți elevii care în grupele inițiale au fost nr. 1, experți Substantivare, din toți elevii nr. 2, experți Adjectivare ș .a. m. d.

Timp de 10 minute membrii fiecărei grupe nou-formate (experți nr. 1, experți nr. 2 etc.) vor colabora pentru a concluziona în legătură cu sarcina de lucru. ( mozaic )

Astfel: Experții nr. 1:

Pot deveni substantive:

adjectivul (frumosul)

pronumele

numeralul

interjecția (oful)

verbul

adverbul (aproapele)

articolul

prepoziția

conjuncția

Experții nr. 2:

Pot deveni adjective:

1.substantivul (fată copilă)

2.numeralul

3. pronumele

4.verbul

5.adverbul (asemenea indiferență)

Experții nr. 3

Pot deveni adverbe:

substantivul (Învață noaptea)

adjectivul (Acționează rapid)

3.pronumele relativ ce (=cât de): Ce bine se potrivesc!

4. numeralul multiplicativ (Câștigă îndoit.)

distributiv (Aleargă câte doi.)

ordinal (Întâi, fă temele.)

adverbial (El scrie de două ori.)

5.verbul – participiu (Vorbește deschis.)

6. conjuncția (Iar ai întârziat.)

Experții nr. 4

Pot deveni prepoziții:

adverbul (Zboară deasupra casei.)

substantivul (grație efortului)

participiul (mulțumită mamei)

Experții nr. 5

Pot deveni conjuncții:

adverbul relativ (Cum n-ai mâncat, ți-e rău.

Unde nu e departe, am mers pe jos.)

verbul (Fie cu intenție, fie fără intenție, a greșit.)

Experții nr. 6

Pot deveni interjecții:

substantivul (Doamne!)

verbul (Uite!)

numeralul (Șase!)

V. Conexiune inversă ( reflecția )

Va fi distribuită elevilor o nouă fișă de lucru care cuprinde mai multe tipuri de exerciții (anexa nr. 2)

exerciții de comparare (exercițiul I, anexă), 5 min.

Exemplu

Enunț. Identifică diferențele de natură morfologică dintre cuvintele:

a) Merge încet. b) Avea un mers încet.

Barem de corectare: a) adverb b) adjectiv

exerciții de exemplificare (exercițiul II, anexă), 5 min.

Exemplu

Enunț. Dați câte 5 exemple de substantive cu valoare adverbială și cu funcție de complement circumstanțial de mod, care determină fie un adjectiv (grupa A), fie un verb (grupa B).

Barem de corectare: A) prost bâtă, înghețat bocnă, singur cuc, gol pușcă, alb colilie, frumos foc, plin ochi.

B) a adormi buștean, a intra buluc, a tăcea chitic, a lega fedeleș, a curge gârlă, a pleca/a veni glonț, a lustrui lună, a se ține scai, a-i merge strună.

exerciții de folosire corectă și adecvată a elementelor verbale (exercițiul III, anexă), 5 min

Exemplu

Enunț. Indicați, prin rescriere, forma corectă:

copii noi / nou – născuți

Barem de corectare: 1) nou; 2) greu; 3) destul; 4) celei; 5) acestora; 6) zile; 7) unanim; 8) posibil; 9) însăși; 10) pe care; 11) niciunul; n-a; 12) câte; 13) cât; 14) nemaipomenit; 15) cel; 16) liber-cugetători; 17) obligatoriu; 18) contrar.

exerciții de disociere (itemi cu alegere multiplă) – exercițiul IV, anexă, 5 min.

Exemplu

Enunț. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:

Cuvântul subliniat din enunțul: Cum a venit, a și spart geamul. este:

conjuncție coordonatoare, fără funcție sintactică;

adverb de mod, complement circumstanțial de mod;

adverb de timp, complement circumstanțial de timp;

pronume reflexiv, formă neaccentuată, dativ, atribut pronominal datival

Barem de corectare: 1) c; 2) b; 3) c; 4) c; 5) c; 6) b; 7) d; 8) c; 9) d; 10) d.

VI. Temă pentru acasă

exerciții de identificare a funcției sintactice a cuvintelor provenite din alte părți de vorbire (ex. V, anexă)

Fișă de lucru 1

Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)

Fișă de lucru 2

I .Indică diferențele de natură morfologică dintre cuvintele:

Merge încet. Avea un mers încet.

L-au lăsat bolnav și fără speranțe. Era un bătrânel bolnav și singur.

Copile crescute la orfelinat? Se integrează greu în familie. Să-ți amintesc un vers din Eminescu: “Zilele-mi copile și albe le-a țesut”.

Înainte nu era mai bine. Înaintea vieții trebuie să nu fii inflexibil și intolerant.

Nu știu cum învață. Cum nu e serios, nu poate face performanță.

S-a auzit vai, dar acest vai nu-l auzeau prima dată.

Vara viitoare plec la mare; de obicei, vara stau acasă.

Paznicul a fost bătut măr, chiar sub acest măr lângă locuința de serviciu.

Toți au griji și speranțe. Toți prietenii mei speră într-un viitor mai bun.

Avea multă grație și eleganță. S-a impus grație talentului.

Cealaltă e plauzibilă. Cealaltă ipoteză e greu de imaginat.

II. Dați câte 5 exemple de substantive cu valoare adverbială și cu funcție de complement circumstanțial de mod, care determină fie :

a) un adjectiv (grupa A) b) un verb (grupa B)

III. Alegeți , prin subliniere, forma admisă de limba literară:

1) copii noi/nou născuți; 2) Acestea sunt probleme grele/greu de rezolvat; 3) Au venit destul/destui de mulți copii; 4)comportarea fetei cea/celei nou venită/venite în clasa noastră; 5) …în urma eforturilor acestora/acestea; 6) În primele ore ale celei de a doua zi/zile a misiunii; 7) Experții sunt unanimi/unanim de acord; 8) … cantități cât mai mari posibile/posibil de alimente; 9) Doamna profesoară însuși/însăși a spus asta; 10) Nu-mi place stofa care/pe care am ales-o.

Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:

IV. Cuvântul subliniat din enunțul: Cum a venit, a și spart geamul. este:

a. conjuncție coordonatoare/ fără funcție sintactică;

b. adverb de mod/ complement circumstanțial de mod;

c. adverb de mod/ complement circumstanțial de timp;

d. pronume reflexiv/ formă neaccentuată, D., atribut pronominal datival.

2. Cuvântul subliniat din enunțul: Nimeni nu mi-i drag ca tine este:

a. complement circumstanțial de mod/ adverb de mod;

b. nume predicativ/ adjectiv calificativ, N.;

c. nume predicativ/ adjectiv determinativ, N.;

d. nume predicativ/ adverb de mod.

3. Cuvântul subliniat din enunțul: Nu-l știam contra voastră este:

a. complement circumstanțial de mod/ pronume posesiv, G. cu locuțiune propozițională;

b. complement indirect/adjectiv pronominal posesiv, Ac. cu prepoziție;

c. element predicativ suplimentar/ adjectiv pronominal posesiv, Ac. cu prepoziție;

d. altă interpretare.

4. Cuvântul subliniat din enunțul: Când ar fi după corbi, toți caii ar fi morți este:

a. adverb relativ;

b. adverb interogativ;

c. conjuncție;

d. altă interpretare.

V. Tema pentru acasă

Precizați funcția sintactică și cazul cuvintelor subliniate:

“În culmea disperării, pasiunea absurdului este singura care mai aruncă o lumină demonică în haos.” (E. Cioran)

“…turbulența era socotită de cei înțelepți proprie vârstei și rareori îmi atrăgea vreo pedeapsă prea gravă.” (M. Preda)

“Bat lung peste țară

Reci ramuri de vânt

Și codrul de ceară

Miroase a sfânt” (V. Voiculescu )

“Tu ești la fel de pur și de frumos, grasule,

și de neștiutor, știutorule.” (N. Stănescu)

“Eu sunt acel «nu știu ce», acel loc unde văzul se transformă întrucâtva în văz, ca să poată comunica intre ele…” (N. Stănescu)

“Cei care au sufletul grosolan spun «tu» și intimilor și slugilor, arătând prin aceasta că pentru dânșii intimitatea înseamnă lipsa de stimă și de respect.” (G. Ibrăileanu)

“În amor omul se mulțumește cu un nimic, și nu se mulțumește cu nimic.” (G. Ibrăileanu)

“Sinele încearcă din «sine» să iasă.

„ochiul din ochi, și mereu

însuși pe însuși se lasă

ca o neagră ninsoare, de greu.” (N. Stănescu)

“Vino, monarhule Timp, cu nobilii tăi

Azi, Ieri, Acum și Atunce.” (E. Botta)

“Sub cerul negru, cerul gurii,

stă marea de scuipat a urii,

ce n-are azi și n-are mâine…” (N. Stănescu)

ANEXA 7

-PROIECT DE LECȚIE-

OBIECTUL Limba si literatura română

SUBIECTUL LECȚIEI: Genuri literare. Genul liric

OBIECTIVE CADRU:- dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral/scris

– dezvoltarea capacității de exprimare orală/scrisă

OBIECTIVE OPERATIONALE:

a. cognitive: – La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili :

O1 – să definească, în mod corect, genul literar/liric, opera lirică;

O2 – să identifice caracteristicile operelor lirice și a genului liric, încadrând un text în specia literară

respectivă;

O3 – să identifice elementele de versificație și să înțeleagă importanța elementelor

de versificație într-o poezie;

O4 – să selecteze figurile de stil și mijloacele expresive folosite în textul liric;

b. afective:

O5 – să descopere savoarea scrierilor lirice dincolo de obligația de a citi;

O6 – să manifeste spirit de competiție;

O7 – să-și formeze capacitatea de autoevaluare;

c)psihomotorii:

O8 – formarea deprinderilor elevilor de a opera, în comunicarea scrisă sau orală, cu noile concepte operaționale.

METODE ȘI PROCEDEE (active și alternative): conversația, problematizarea, investigația continuă, exercițiul (recunoaștere, exemplificare, completare), învățarea prin descoperire, organizatorul grafic, brainstorming-ul, puzzle.

TIPUL LECȚIEI – consolidare/sistematizare a cunoștințelor

TIMP ALOCAT 50 de minute

MATERIALE DIDACTICE : portofoliul elevilor, fișe de lucru, scheme, planșe, tabla, caietele elevilor

FORME DE ORGANIZARE a activității elevilor: activitate frontală combinata cu cea independentă individuală, în grup, în pereche.

FORME DE EVALUARE: orală și scrisă (întărirea răspunsurilor, observația sistematică, turul galeriei, portofoliul).

MATERIAL BIBLIOGRAFIC > Limba română. Manual pentru clasa a VI-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Autori- Valentina Jercea, Eleana Mazilu-Ionescu,

>fragmente din poeziile ,,Miezul iernii” , ,,Dimineața “și ,, Sfârșit de toamnă” de Vasile Alecsandri

> Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 42, 2003.

> BRÂNZEI, GH., PASCU, EL., APETROAIE, E. ; Limba și literatura română, repere metodice pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, Editura Alfa, Piatra- Neamț, 2005.

> PARFENE, C. Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Editura Polirom, Iași, 1999 .

Miezul iernii

În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!
Stelele par înghețate, cerul pare oțelit,
Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare
Pare-un lan de diamanturi ce scârțâie sub picioare.

Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios
Ca înaltele coloane unui templu maiestos,
Și pe ele se așează bolta cerului senină,
Unde luna își aprinde farul tainic de lumină.

(de VASILE ALECSANDRI)

Cerinte:

1.Selectează, din tabelul de mai jos, substantivele potrivite stării tale de după prima lectură.

2. Ce surprind versurile de mai sus? Argumentati-va raspunsul.

3. In ce gen literar si in ce specie literara incadrati aceste versuri? Justificati alegerea facuta.

4. Identificati in textul de mai sus epitete (simple si duble) si o comparatie.

5. Definiti epitetul.

6. Ce fel de imagini contureaza figurile de stil gasite de voi in textul de mai sus?

7. Precizati rima acestor versuri. Motivati raspunsul vostru.

8. Stabiliti masura ultimului vers.

9. Reprezentati grafic continutul acestor versuri.

Dimineața

Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,
Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură,
În curând și el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineții de pe câmpul înverzit.

El se-nalță de trei suliți pe cereasca mândră scară
Și cu raze vii sărută june flori de primăvară,
Dediței și viorele, brebenei și toporași
Ce răzbat prin frunze- uscate și s-arată drăgălași

(de VASILE ALECSANDRI)

Cerinte:

1.Selectează, din tabelul de mai jos, substantivele potrivite stării tale de după prima lectură.

2. Ce surprind versurile de mai sus? Argumentati-va raspunsul.

3. In ce gen literar si in ce specie literara incadrati aceste versuri? Justificati alegerea facuta

4. Identificati in textul de mai sus epitete (antepuse si postpuse) si o personificare.

5. Definiti personificarea.

6. Ce fel de imagini contureaza figurile de stil gasite de voi in textul de mai sus?

7. Precizati rima acestor versuri. Motivati raspunsul vostru.

8. Stabiliti masura primului vers.

9. Reprezentati grafic continutul acestor versuri.

Sfârșit de toamnă

Vesela verde câmpie acu-i tristă, veștezită,
Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită;
Frunzele-i cad, zbor în aer, și de crengi se deslipesc,
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Din tuspatru părți a lumei se ridică-nalt pe ceruri,
Ca balauri din poveste, nouri negri, plini de geruri.
Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori
Trece-un cârd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori.

(de VASILE ALECSANDRI)

Cerinte:

1.Selectează, din tabelul de mai jos, substantivele potrivite stării tale de după prima lectură.

2. Ce surprind versurile de mai sus? Argumentati-va raspunsul.

3. In ce gen literar si in ce specie literara incadrati aceste versuri? Justificati alegerea facuta

4. Identificati in textul de mai sus un epitet, o enumeratie si o comparatie.

5. Definiti.comparatia.

6. Ce fel de imagini contureaza figurile de stil gasite de voi in textul de mai sus?

7. Precizati rima acestor versuri. Motivati raspunsul vostru.

8. Stabiliti masura primului vers.

9. Reprezentati grafic continutul acestor versuri.

ANEXA 8

Data:

Clasa: a VIII-a

Disciplina: Limba și literatura românǎ

Tema: COMEDIA ,, O scrisoare pierdutǎ’’, de I. L. Caragiale

Tipul lecției: mixtǎ

OBIECTIVE CADRU / OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

2 Dezvoltarea capacității de exprimare oralǎ

3 Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

4. Dezvoltarea capacitǎții de exprimare scrisǎ

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

a) Cognitive: O1: sǎ prezinte date despre viața și opera lui I.L. Caragiale;

O2: sǎ alcǎtuiascǎ rezumatul operei, respectând cerințele impuse de un astfel de text;

O3: sǎ emitǎ pǎreri proprii despre tema propusǎ pe care sǎ le argumenteze;

O4: sǎ rǎspundǎ la întrebǎri, dovedind astfel cunoașterea subiectului operei;

O5: sǎ redacteze o scrisoare adresatǎ unui personaj din operǎ, respectând normele de scriere ale unui astfel de text

b) Psihomotorii: O1’: să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite, tabla, spațiul caietului;

c) Afective: O1’’: să manifeste spirit de colegialitate și cooperare în cadrul echipei;

O2’’: să participe cu interes la activitate;

O3’’: sǎ foloseascǎ mijloace de comunicare nonverbalǎ – mimicǎ, gesticǎ – pentru a argumenta pǎrerile personale

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) Metode și procedee: metoda pǎlǎriilor gânditoare, conversația, jocul didactic, exercițiul, activitate în perechi, explicația, problematizarea, metoda R.A.I., învǎțarea prin cooperare, exemplul

b) Mijloace de învățământ: pǎlǎrii colorate, fișe de lucru

c) Forme de organizare a activității: activitate în grupuri mici, activitate frontală,

d) Resurse și managementul timpului:

– spațiu de lucru: sala de clasǎ

– capacități normale de învățare ale elevilor

– cunoștințele lor anterioare;

– timpul de învățare: 50 minute.

MODALITĂȚI DE EVALUARE:

evaluare frontalǎ

evaluare formativǎ

evaluare oralǎ

evaluare prin calificative

BIBLIOGRAFIE:

Programe școlare pentru clasele V-VIII. Aria curriculară: limbă și comunicare, București, 1999.

– ,,Limba și literatura română’’, Alex. Crisan, Sofia Dobra, F. Samihaian Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas Educational, București, 2004.

– ,,Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba și literatura română’’– învățământ primar și gimnazial, Ministerul Educației și Cercetării, București,2002.

– ,,Metodica predării limbii și literaturii române’’, Valeriu Marinescu, Eitura Fundației România de Mâine, București, 2002.

– ,,Exerciții de limba română, compuneri și tehnici de studiu’’, Daniela Nedelcuț, Editura Cardinal, București, 1994.

,, Limba română. L. Papadima: Comediile lui I.L.Caragiale, Editura Humanitas,București, 1996.

1. Moment organizatoric

Se asigură condițiile necesare desfășurării optime a activității: asigurarea liniștei, pregătirea materialului didactic.

2. Verificarea temei și actualizarea cunoștințelor însușite anterior

Se verificǎ tema cantitativ; se corecteazǎ eventualele greșeli.

Verificarea cunoștințelor anterioare se face prin aplicarea metodei R.A.I.: fiecare echipǎ pregǎtește câte o întrebare pentru celelalte echipe:

Care sunt personajele comediei?

Cum se realizeazǎ comicul?, etc

3. Anunțarea temei și a obiectivelor

Se anunțǎ tema și obiectivele lecției – acestea sunt scrise pe un afiș ( Anexa A)

4. Dirijarea învǎțǎrii și asiguarea feed-back-ului

Se împart fișele – Anexa B – și se explicǎ metoda de lucru – ,,Pǎlǎriile gânditoare’’ –

Profesorul monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe de elevi, îi îndrumă pentru a se asigura că s-au transmis corect informațiile.

Cere câte unui elev să citească planul rezultat din activitatea pe grupe. Completează, îndrumă și corectează, la nevoie, răspunsurile elevilor.

5. Obținerea perfomanței și asigurarea transferului de cunoștințe

Elevii primesc urmǎtoarea sarcinǎ de lucru: alcǎtuiește o scrisoare adresatǎ unui personaj al operei, respectând regulile de întocmire ale unui astfel de text, dar și tipul de gândire cerut de culoarea pǎlǎriei de pe fișa de lucru. – Anexa C – .

Tema pentru acasǎ: Caracterizați un personaj al operei, din perspectiva celor șase moduri de gândire diferite.

Anexa A

Anexa B

POVESTITORUL

1. Prezentați date despre viața și opera lui I. L. Caragiale.

2. Realizează, în cel mult zece rânduri, o prezentare a operei

„O scrisoare pierdutǎ” de I. L. Caragiale.

MODERATORUL

1. Care crezi cǎ a fost intenția autorului când a scris aceastǎ operǎ?

De ce opera ,,O scrisoare pierdutǎ’’ este o comedie?

2. Care crezi cǎ a fost scopul acestei lecții?

GÂNDITORUL

1. Imagineazǎ-ți alte douǎ moduri în care s-ar fi putut termina acțiunea comediei ,,O scrisoare piedutǎ’’. De ce crezi cǎ autorul a optat pentru finalul cunoscut?

2. E posibil ca Zaharia Trahanache sǎ fii știut de relația dintre Zoe și Ștefan Tipǎtescu? De ce neagǎ totuși și dovezile evidente ale acestei relații?

CREATORUL

1. Încercați sǎ justificați comportamentul unui personaj preferat. Transformați-l în personaj pozitiv.

2.De ce crezi cǎ autorul a creat un astfel de personaj?

CRITICUL

1. Ce nu ți-a plăcut sau ce fapte dezaprobi ?

2. Care crezi cǎ este personajul care a greșit cel mai mult ?

PSIHOLOGUL

1. Imaginați-vǎ cǎ sunteți unul dintre personajele comediei. Alcǎtuiți un monolog în care sǎ prezentați faptele din punctul dvs de vedere.

2. Ce v-a plǎcut cel mai mult din aceastǎ operǎ ? De ce?

Anexa C

Alcǎtuiește o scrisoare adresatǎ unui personaj al operei, respectând regulile de întocmire ale unui astfel de text, dar și tipul de gândire cerut de culoarea pǎlǎriei de pe fișa de lucru

ANEXA 9

PROIECT DE LECȚIE

CLASA: a VI-a

DISCIPLINA: Limba și literatura românǎ;

ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare;

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Opera epică;

SUBIECTUL: Structura compozițională a operei epice;

TEXT SOPORT:” Sobieski și românii” de Costache Negruzzi;

TIPUL LECȚIEI: formare de priceperi și deprinderi;

SCOPUL:Perfecționarea continuă a capacității de comunicare prin valorificarea noțiunilor însușite și de investigare a unui text literar;

CONȚINUT INFORMATIV: Clasificarea personajelor,apartenența operei la genul epic;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE: La șfârșitul orei elevii trebuie:

O1 să recunoască caracteristicile operei epice;

O2 să recunoască personajele operei și să le clasifice;

O3 să poată realiza o scurtă caracterizare a personajelor textului;

O4 să emită păreri proprii despre tema propusă argumentând răspunsul;

O5 să manifeste plăcere pentru lectură.

RESURSE PROCEDURALE:Conversația,brainstormingul, ciorchinele, gândirea activă, metoda cadranelor, metoda pălăriilor gânditoare,,metoda cubului

RESURSE MATERIALE:fișe de lucru,

ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII ELEVILOR: individuală și pe grupe;

STRATEGII DE EVALUARE: frontală, individuală

CONDIȚII DE REALIZARE

LOCUL-sala de clasă

TIMPUL-50 min

BIBLIOGRAFIE:

Manualul de Limba Română –clasa a VI-a , Anca și Sergiu Șerban,Editura All,București, 2007.

Metodica predării limbii și literaturii române,V. Marinescu, Editura Fundației România de Mâine,București, 2004.

Programe scolare pentru clasele V-VIII ,Aria curriculară: Limbă și comunicare;București,1999.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

ANEXA A

REBUS

1. Sinonim pentru cuvântul viteaz;

2. Arhaism pentru cuvântul grănicer ( străjer);

3. Paronimul cuvântului ireal;

4. Regionalism moldovenesc pentru cuvântul varză.

ANEXA B

FIȘĂ DE CARACTERIZARE

ANEXA C

CU PALĂRIA ALBĂ SE EVALUEAZĂ OBIECTIV

INFORMATORUL

Realizează, în cel mult zece rânduri, o prezentare a operei

„Sobieski și românii” de C. Negruzzi.

CU PĂLĂRIA ALBASTRĂ ÎNCERCĂM SĂ GÂNDIM

GÂNDITORUL

De ce ,,Sobieski și românii’’ este o operă epică?

CU PĂLĂRIA VERDE DEZVOLTĂM CREATIVITATEA

Alcătuiți un alt final pentru opera” Sobieski și românii”.

CU PĂLĂRIA GALBENĂ GÂNDIM POZITIV

CREATORUL

Ce ați fi făcut dacă erați în locul batrânului plăieș?

CU PĂLĂRIA NEAGRĂ CRITICĂM

CRITICUL

Ce părere aveți despre hotărârea lui Sobieski de a-i spânzura pe plăieși ?

CU PĂLĂRIA ROȘIE DEZVĂLUIM SENTIMENTE ȘI EMOȚII

PSIHOLOGUL

Ce v-a plǎcut cel mai mult din aceastǎ operǎ ? De ce ?

ANEXA 10

Proiect didactic

Data:

Clasa: a VII-a

Școala:

Profesor.

Obiectul: limba română

Subiectul: Sinonimele

Tipul lecției: predare –învățare – evaluare

Scopul:

– însușirea categoriei semantice a sinonimiei;

– îmbogățirea vocabularului;

– perfecționarea exprimării și dezvoltării gândirii creatoare.

Obiective operaționale:

O1- să definească sinonimele;

O2- să recunoască și să alcătuiască seria sinonimică a unui cuvânt;

O3- să recunoască și să dea exemple de sinonime neologice pentru o unitate lexicală;

O4-să folosească sinonimele în contexte adecvate;

O5-să găsească într-un text sinonime pentru părțile de vorbire învățate;

O6-să conștientizeze rolul sinonimelor în exprimarea scrisă și orală;

O7-să utilizeze sinonime cu funcție expresivă.

Metode și procedee:

Conversația (catihetică și euristică);

Demonstrația;

Explicația;

Problematizarea;

Munca independentă;

Jocul didactic;

Exercițiul.

Metoda : Stiu, vreau să știu, am învățat

Mijloace de învățământ:

– manual

– fișe de muncă independentă,

– cretă colorată,

-G h. Bulgăr, „Dicționar de sinonime”, Editura Palmyra”, București 1995.

Scenariul didactic

In materie de petrecere a timpului liber, lectura este depasita cu mult de urmarirea programelor de televiziune. Nu se pune problema de a refuza televiziunea, cinematograful sau radioul, trebuie doar sa nu ne lasam manipulati. Daca intr-adevar este nevoie de mai multa vointa pentru a apasa pe buton decat pentru a inchide cartea, este pentru ca audiovizualul ne adoarme vointa si luciditatea, pe cand o carte cere ca acestea sa ramana treze.

– Lectura este calea spre o mai buna comunicare – imbogateste vocabularul si iti da o mai buna fluenta mentala si implicit una verbala. Dupa lectura a mai multor carti, iti va fi mult mai usor sa gasesti un subiect de discutie si iti vei  putea exprima parerea cu privire la numeroase subiecte din domenii variate. Astfel, vei capata tot mai multa incredere in tine si vei deveni  tot mai implinit si fericit.

– Imbogateste vocabularul – este un fapt bine cunoscut ca lectura contribuie la imbogatirea vocabularului si imbunatateste ortografia unui individ;

– Imbunatateste abilitatea de a scrie – odata cu imbogatirea vocabularului si a cunostintelor se dezvolta si abilitatile de a scrie. La fel cum se imbunatateste gandirea noastra, se imbogateste si exprimarea in scris;

– Imbunatateste concentrarea – fiecare text citit trebuie inteles, iar pentru asta este nevoie sa ne pastram gandurile in acelasi loc. Dupa mai multe carti citite vei ajunge sa te concentrezi si sa fii mai atent in timpul orelor la scoala, dar si in afara acestora;

– Exerseaza mintea – cititul este un exercitiu pentru creier deoarece il stimuleaza si il face sa analizeze diferite aspect, pastrandu-i muschii activi;

– Reduce stresul – lectura unei carti poate fi cea mai buna metoda antistres daca este practicata din placere. O carte buna distrage atentia de la problemele zilnice si amelioreaza tensiunea. In timpul lecturii, suntem tinuti departe de lumea reala si intr-o lume a fantaziei, imaginatiei, dar si intr-o lume plina de noi informatii utile din domenii cat mai variate;

– Ofera satisfactie – lectura trece cititorii printr-o serie de trairi si emotii care culmineaza cu o stare generala de satisfactie. O stare de satisfactie simt si parintii atunci cand isi vad copii cu o carte in mana, dandu-si interesul sa acumuleze noi si noi informatii utile.

Cand sa citesti?

Timpul e din ce in ce mai scurt, prea multe ore la scoala, prea multe ore petrecute pentru a face temele, iar in putinul timp ramas vrei sa te relaxezi, sa iesi in oras cu prietenii tai. Pentru lucrurile importante si pentru cele care te fac sa devii mai implinit, intotdeauna vei gasi putin timp. Poti incerca si “castile vorbite” (audio books), acestea au avantajul ca le poti asculta in timp ce te plimbi, cand faci sport, cand; astepti la o coada infernala. Poti umple astfel o multime de timpi morti, in care oricum n-ai fi avut altceva de facut. Efectele in urma cititului le vei observa imediat. Discutii purtate cu cei din jur vor deveni tot mai interesante si placute, iti vei dezvolta simtul umorului si vei prinde aluziile si glumitele pe care ceilalti le fac.

Lectura inseamna sa-ti exersezi creierul si sa ajungi tot mai sus. Sa fii sus nu inseamna neaparat sa ai multi bani, ci sa ai multe cunostinte. Informatia bine folosita va aduce atat bani, cat si alte beneficii sufletesti.  Nimic nu se compara cu bucuria de a tine in mana o carte. Placerea unei carti savurate pe indelete, in lumina calda de amurg, este greu de descris  Poate fi si una veche pe care o cautai de mult si pe care ai avut bucuria de a o gasi. Deasemeni, poate fi bucuria cartii abia iesite de sub tipar, pe care o asteptai sau care a reusit sa te surprinda, fara sa o astepti, dar pe care ai citit-o pentru ca il cunosteai pe autor dupa alte lecturii.

Clasa a V-a FONETICA ȘI VOCABULAR

Citește cu ateție textul rumător, pentru a putea rezolva cerințele:

Micul prinț , care îmi punea o mulțime de întrebări , părea că niciodată nu le aude pe-ale mele. Nu m-am lămurit deplin decât încetul cu încetul și asta datorită unor cuvinte pe care le rostea întâmplărilor. Așa, de plidă , când a dat cu ochi de avionul meu (avionul nu vi-l desenez, e un desen mult prea greu pentru mine ), m-a întrebat: -Ce bazaconie mai e și asta? -Nici o bazaconie. Ăsta zboară. E un avion . Avionul meu. Și i-am adus la cunoștință, cu mândrie, că eu zbor. Atunci el a exclamat: -Cum ? Ai căzut din cer? -Da, i-am întors-o eu cu modestie –O! Asta-i bună… -Și micul prinț izbucni într-un drăgălaș hohot de râs, care pe mine m-a supărat destul de mult. Mie nu-mi place să râdă nimeni de nenorocirile mele. Apoi, adăugă: -Atunci și tu vii tot din cer! De pe ce planetă ești?

(Antoine de Saint-Exupery, Micul prinț)

1. Notează cu A(Adevărat) și F(Fals) enunțurile:

În text cuvintele sunt folosite cel mai mult cu sensul obișnuit.

În acest text sunt prezente imagini vizuale.

Autorul textul este Antoine de Saint –Exupery.

Textul literar nu are un titlu.

Personajele sunt persoane reale.

2. Unește cu săgeți cuvintele cu sens asemănător (sinonimele) potrivite pentru: 5 puncte

mulțime am înțeles am lămurit vorbe cuvinte spunea rostea multitudine a supărat a deranjat

Desparte în silabe cuvintele:

întrebari………………………..

cuvinte………………………………………………………. întâmplător ………………………………..

întrebat………………………………………………….. nenorocirile……………………………..

III. Transcrie un substantive care conține un diftong și un verb care conține un hiat:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Realizează, în 30-40 de cuvinte, rezumatul fragmentului de text citat:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Reordonează propozițiile din textul dat , numerotând în ordinea potrivită:

Micul prinț îmi punea o mulțime de întrebări.

Nu m-am lămurit deplin decât încetul cu încetul.

Așa, de pildă , când a dat cu ochii de avionul meu, m-a întrebat:

Și astea datorită unor cuvinte pe care le rostea întâmplător.

-Ce bazaconie mai e și asta?

Alcătuiește o compunere narativă , de 150-200 de cuvinte, în care să îți imaginezi călătoria micului prinț cu avionul.

În compunerea ta, trebuie :

-să respecți succesiunea logică a întâmplărilor ;

-să folosești două cuvinte derivate, pe care le vei sublinia;

-să respecți structura specifică unei compuneri (introducere, cuprins, încheiere);

-să respecți regulile de ortografie și de punctuație.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

10 puncte din oficiu

Clasa a VI-a FONETICĂ. VOCABULAR

Citește cu atenție textul rumator, pentru a putea rezolva cerințele:

Crai bătrân, pornit spre rugă I se-nchină, i se-apleacă. Vine-Amurgul de pe munte, Și cu zvon de surle-l lasă- Împărțind cernite-odăjdii Pe Măria-sa să treacă. Brazilor cu bărbi cărunte. Umiliți se-ndoaie brazii, ( Octavian Goga – Asfințit )

Cerințe:

I.Completează spațiile punctate:

Transcrie un diftong din text …………………………..……………………………. 5 puncte

Din seria: brazii,bărbi, treacă, odăjdii, îndoaie , Măria, apleacă, zvon, 5 puncte

conțin diftongi termenii: ………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………….

Sinonimul contextual al cuvântului se-ndoaie este ………………………… 5 puncte

II. Explică scrierea cu majusculă a cuvântului Amurgul ………………………………………… 5 puncte

……………………………………………………………………………………………………………..

III. Alege răspunsul corect:

Cuvântul împarțind s-a format prin : 5 puncte

a.derivare cu suffix ;

b. derivare cu prefux;

c. compunere prin sudare

2. Versul ”Umiliți se-ndoaie brazii”, în total: 5 puncte a. 10 silabe ; b. 8 silabe ; c.7 silabe

3.Antonimul cuvântului umiliți este: 5 puncte a .demni; b. serioși ; c.nefericiți

4. Este corect despărțit în silabe: 5 puncte a. u-mi-li-ți ; b.trea-că ; c.cra-i

5. În cuvântul odăjdii accentual cade pe : 5puncte

a. sunetul ă ; b sunetul o ; c. ultimul i

IV. Notează cu A (Adevărat) sau F( Fals) enunțurile:

În cuvântul crai, sunetul I este vocală. Un omonim din text este cuvântul rugă. 5 puncte Un cuvânt care face parte din familia lexicaă lui munte este muntos. 5 puncte Cuvântul cărunte s-a format prin derivare cu sufix. 5puncte În text nu există cuvinte formate prin compunere. 5 puncte

V. Alcătuiește o compunere narativă de 80-100 de cuvinte , în care să folosești câte un derivat al cuvintelor bătrân , barbă, munte si cărunte din fragmentul citat.

Pune un titlu potrivit. În compunerea ta , trebuie: -să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor; 6 puncte – să precizezi două elemente ale cadrului spațio-temporal; 6 puncte -să utilizezi și să subliniezi cuvintele derivate folosite; 6 puncte -să folosești narațiunea ca mod specific de expunere; 6 puncte -să respecți limita de spațiu indicată. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

10 puncte din oficiu

Activitatea didactică

Un rol deMoto:

“Desfă-ți dară aripile, suflet al națiunii mele, lovește cu ele puternic și larg aerul lumii de jos și ia-ți ca un vultur zborul în zările senine și curate.”

Vasile Pârvan

 DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII ELEVULUI PRIN ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE

Prof. Moldovan Adriana

Liceul Tehnologic GRIGORE C. MOISIL

Târgu- Lăpuș

Maramureș

             Modelarea, formarea și educația omului cere timp și dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formație caracterul și inteligența se completează pentru propria evoluție a individului.

În școala contemporană eficiența educației depinde de gradul în care se pregătește copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine și de măsura în care reușește să pună bazele formării personalității lui.  În acest cadru, învățământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic și socioafectiv, pentru o cât mai ușoară integrare socială.

             Complexitatea finalităților educaționale impune îmbinarea activităților curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educațional, ca set de intervenție complementară, apare ca o necesitate.

               Educația extrașcolară (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.

              Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat și momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activități elevii se deprind să folosească surse informaționale diverse, să întocmească colecții, să sistematizeze date, învață să învețe.   Prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor, asumându-și responsabilități, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activități, posibilități deosebite să-și cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal al școlii și al învățământului primar – pregătirea copilului pentru viață.  

             Scopul activităților extrașcolare:

dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut;

cultivarea interesului pentru activități socio-culturale;

facilitarea integrării în mediul școlar;

oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei;

fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.

     Exemple de activitati extrașcolare

             Vizitele la muzee, expoziții, monumente și locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, procesul de producție în desfășurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, național, de viața și activitatea unor personalități de seamă ale științei și culturii universale și naționale, relațiile dintre oameni și  rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învățare, întregesc și desăvârșesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecțiilor.

             Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive constituie o formă de activitate extracurriculară în școală, prin care copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei. Deși această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum și în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Astfel de activități sunt de o reală importanță intr-o lume dominată de mass media și ne referim la televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noștri in niște persoane incapabile de a se controla comportamental , emoțional și mai presus de toate slabi dezvoltați intelectual.

            Serbarile si festivitatile – marchează evenimentele importante din viața școlarului. Din punct de vedere educativ importanța acestor activitati constă în dezvoltarea artistică a elevului,  precum și în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă și,de asemenea, au un rol de motivare, mai puțin semnificativ. 

               Concursurile scolare – sunt o metodă extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii curriculare având, în același timp, o importanță majoră și în orientarea profesională a elevilor, făcându-le cunoscute toate posibilitățile pe care aceștia le au. Concursurile sau Olimpiadele Școlare pot oferi cea mai bună sursă de motivație, determinând elevii să studieze în profunzime și, prin urmare, să scoată rezultate mai bune la școală. Același efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de inițiativitate al copilului, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfîrșit exercițiile și va asimila mult mai ușor toate cunoștințele. 

         Excursiile și taberele școlare ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copilului, la educarea lui cetățenească și patriotică. Acestea îi reconfortează pe copii, le prilejuiește însușirea unei experiențe sociale importante, dar și îmbogățirea orizontului cultural științific. Prin excursii ,elevii își suplimentează și consolidează instrucția școlară dobândind însușirea a noi cunoștințe. Excursia reprezintă finalitatea unei activități îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înțeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi, ci și ca un act de ridicare a nivelului cultural .

In cele ce urmează voi prezenta planul metodic al excursiei pe care am făcut-o cu elevii mei anul trecut. În organizarea acestei excursii am pornit de la valorificarea cunoștințelor dobândite de elevi în orele de istorie, geografie, științe, limbă și comunicare, arte etc.

Bazată pe relația dintre om și spațiul geografic, istoric, cultural, economic și social, excursia a cuprins itinerariul: Târgu-Lăpuș, Dej, Bistrița , Vatra Dornei, Târgu Neamț, Iași.

PLANUL METODIC AL EXCURSIEI :

1.PREGĂTIREA EXCURSIEI:

Anunțarea excursiei;

Durata excursiei;

Echipament adecvat;

Costurile excursiei- suportate de părinți și sponsori

Indicarea lecturii ce trebuie parcursă înainte de excursie;

Procurarea de pungi și cutiuțe pentru colectarea de materiale naturale;

Carnețel și creion pentru consemnarea datelor și observațiilor

2.OBIECTIVE TURISTICE VIZITATE:

Parcul Copou- Teiul lui Eminescu

Bojdeuca lui Ion Creangă

Casa Dosoftei, Trei ierarhi, Mitropolia

Casa Pogor, Muzeul de literatură al Moldovei

Teatrul Național

Bisericile din Iași

3.SCOPUL EXCURSIEI:

Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor dobândite la lecții, prin contact direct cu frumusețile județului Iași, cu trecutul istoric, cu realizările în domeniul economic, social și cultural de-a lungul timpului….

4. DESFĂȘURAREA PROPRIU-ZISĂ A EXCURSIEI:

Pentru atingerea scopului, asigurarea eficienței excursiei, conferirea durabilității cunoștințelor dobândite la clasă, am folosit observația dirijată, elevii trebuind sa consemneze:

Denumirea localităților prin care trecem;

Specificul caselor, porților,bisericilor;

Formele de relief străbătute;

Zonele de vegetație întâlnite.

5.OBIECTIVELE EXCURSIEI:

Identificarea zonelor poluate și enumerarea câtorva soluții împotriva poluării;

Sesizarea legăturilor între mediul geografic și viața oamenilor de-a lungul timpului;

Descrierea vieții oamenilor folosind surse păstrate și conservate în muzee;

Compararea portului de azi al oamenilor din Iași cu portul dacilor;

Sesizarea legăturii dintre om și spațiul istoric și geografic în epocile studiate;

Protejarea naturii.

6.VALORIFICAREA EXCURSIEI :

Pentru a închega într-o privire de sinteză ceea ce au observat în timpul excursiei cu ceea ce au învățat la clasă, am împărțit clasa pe grupe și le-am stabilit următoarele sarcini de lucru:

A.GRUPA GEOGRAFILOR:

Să marcheze pe hartă traseul parcurs, să arate printr-o linie îngroșată granița naturală dintre țara noastră și țara învecinată, să specifice formele de relief și zonele de vegetație străbătute.

B.GRUPA ISTORICILOR:

Pe baza valorilor nepereche conservate în muzee, a construcțiilor noi văzute să arate legătura dintre om și spațiul istoric de-a lungul timpului.

C.GRUPA NATURALIȘTILOR:

Să arate tipurile de sol întâlnite, plantele cultivate și sălbatice.

D.GRUPA ECOLOGISTILOR:

Să enumere zone poluate și să propună soluții de prevenire a poluării.

E.GRUPA MATEMATICIENILOR:

Pe baza numărului de kilometri dintre localitățile mai importante, să calculeze distanța parcursă de la plecarea din Târgu Lăpuș si până la sosire.

F.GRUPA IUBITORILOR DE ARTA:

Să compare o casă din zona noastră cu una din Iași, bisericile din Iași cu bisericile din zona noastră, să redea prin desen teiul lui Eminescu sau bojdeuca lui Creangă.

G.GRUPA IUBITORILOR DE FOLCLOR:

Să compare portul popular din zonă cu portul popular din Iași, să scrie și să interpreteze câte un fragment de cântec specific fiecărei zone folclorice.

H. GRUPA IUBITORILOR DE LITERATURĂ:

Să scrie două compuneri:

Pe urmele lui Eminescu…

Cu Creangă la bojdeuca din Țicău

Produsele activităților grupelor de elevi au fost analizate, apreciate și valorificate.

                În concluzie,activitățile extrașcolare,de orice natură, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoștințe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operațional, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor, asumându-și responsabilități. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilități deosebite să-și cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal – pregătirea copilului pentru viață.. Realizarea acestui obiective de dascăl, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităților și resurselor de care dispune clasa de elevi .

Bibliografie

Abdulea, Petcu, Dicționar de omografe, EDP, București, 1995

Andrei, Nicolae, Dicționar etimologic de termeni științifici ( Elemente de compunere greco-latine), EȘE, București, 1987

`Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, coordonator Gabriela Pană Dindelegean, Editura Universității din București, 2002

Avram , Mioara, Mijloace de diferențiere lexicală în limba română, în SCL IX 1958, 3^, pag. 315-336˛.

Avram , Mioara,Vocabularul actual al limbii române, LLR, 3, 1997, P.3-6.

Avram , Mioara,Cuvintele limbii române între corect și incorect, Editura Cartier, Chișinău, 2001

Bidu-Vrânceanu, Angela, Florăscu, Narcisa, Structura vocabularului limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986.

Bidu-Vrănceanu, Angela, Florăscu, Narcisa, Limba română contemporană. Lexicul, București, 2005

Breban, Vasile și colectiv, dicționar de expresii și locuțiuni românești, Editura Științifică, București, 1969.

Bulgăr Gheorghe, Dicționar de sinonime, Editura Palmyra, București, 1998

Bulgăr, Gheorghe, Felecan , Nicolae, Dicționar de omonime, Editura Vox, București, 1997

Bucă, Marin, Evseev, Ivan, Probleme se semasiologie, Timișoara, 1976.

Bucă, Marin, Vințeler, Onufrie, Dicționar de antonime al limbii române, Editura Enciclopedică, București, 1990.

Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, EDP,București, 1997, p. 100-150.

Costăchescu, Adriana, Iliescu, Maria, Vocabularul minimal al limbii române, București, 1994.

Coteanu, Ion, Vasiliu, Em., Conținut și formă în limbă, în PLG II, p.9-19.

Coteanu, Ion,Bidu-Vrănceanu, Angela, Limba română contemporană, EDP, București, 1975, p.8.

Crestomația limbii române vechi, vol.I ( 1521-1639 ), Editura Academiei, București, 1994.

Dimitrescu, Florica, Dinamica lexicului românesc, Editura Clusium, Logos, 1995.

Dinaconescu, Paula, Omonimia și polisemia, în PLG I, pag. 133-153

Drăgan, Nicolae, Compunerea cuvintelor în limba română, Editura Amphora, Timișoara, 1998.

Dumitrăscel, Stelian, Lexic românesc. Cuvinte. Metafore. Expresii, EȘE, București, 1980.

Dumitrescu, Florica, Dicționar de cuvinte recente, Editura Albatros, București, 1982, Editura II, Logos, București, 1997.

Eftimie, Nicolae, Metodica studierii limbii și literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2000, pag. 65-83.

Felecan , Nicolae, Dicționar de paronime, Editura Vox, București, Ediția I, 1995, Ediția II, 1997, Ediția III 2002.

Gardner, Harward Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences ,1993, pag. 173.

.