Rolul Formativ AL Programului „scoala Altfel”la Scolarii DIN Mediul Rural

Pedagogie

Rolul Formativ AL Programului „scoala Altfel”la Scolarii DIN Mediul Rural

Byadmin ianuarie 1, 2024

ROLUL FORMATIV AL PROGRAMULUI

„SCOALA ALTFEL”LA ȘCOLARII DIN MEDIUL RURAL

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

ACTIVITATEA EXTRACURRICULARĂ ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

1.1.Activitățile nonformale în societateacontemporană

1.2.Desfășurarea și istoricul activităților extracurriculare din cadrul programului”

Școala altfel

CAPITOLUL II

FACTORII DETERMINAȚI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII

2.1.Personalitatea elevului

2.2.Ereditatea, mediul și educația-factori ai dezvoltării personalității

2.3. Efectele formative ale mediului.

CAPITOLUL III

CERCETARE PRIVIND IMPACTUL FORMATIV APROGRAMULUI

”ȘCOALA ALTFEL!”LA COPIII DIN MEDIUL RURAL COMPARATIV

CU CEI DIN MEDIUL URBAN

3.1. Scopul cercetării

3.3. Obiectivele cercetării

3.4. Ipoteza cercetării

3.5. Metode de cercetare utilizate în cercetare

3.6.Analiza și interpretarea datelor

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Lucrarea „Rolul formativ al programului ,,Școala altfel” la școlarii din mediul rural abordează o temă importantă a domeniului științelor educației cu reale contribuții practice pentru orice educator.

Programul: ,,Școala altfel” este un program implementat de Ministerul Educației. El a început să funcționeze pentru prima dată în anul școlar 2011-2012. Programul are loc pe parcursul unei săptămâni, în semestrul II, în fiecare an școlar.

Scopul acestui program este implicarea cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în Curriculumul național și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte non-formale.

În programul „Școala altfel”, organizat de fiecare unitate de învățământ, vor fi incluși toți copiii preșcolari/școlari și toți educatorii, învățatorii și profesorii care nu participă la faza națională a olimpiadelor și concursurilor școlare.

Activitățile din cadrul acestei săptămâni nu se desfășoară oricum. În semestrul I, cadrul didactic care predă la clasă, fie educatorul la grădiniță, fie învățătorul la învățământul primar sau dirigentele la învățământul gimnazial sau liceal prezintă elevilor perioada în care se vor desfășura activitățile acestui program.

Elevii vor face propuneri de activități. Acestea se vor prezenta și părinților, după care propunerile vor fi discutate în consiliul profesoral, iar dacă acestea vor fi acceptate, vor fi discutate și aprobate în consiliul de administrație în fiecare unitate școlară.

Lucrarea este structurată în trei mari capitole.

Capitolul I reprezintă partea fundamentală a teoriei care prezintă în mod explicit și clar semnificația activităților extracurriculare, activitățile nonformale în societatea contemporană, precum și istoricul programului ,,Școala altfel”.

Capitolul II cuprinde factorii dezvoltării personalității a școlarului mic.

Capitolul III este reprezentat de partea aplicativă a lucrării în care este prezentat impactul formativ al programului „Școala altfel” la copiii din mediul rural comparativ cu cei din mediul urban.

În cadrul cercetării efectuate, am demonstrat că efectul formativ al copiilor din mediul rural cu ajutorul programului „Școala altfel” este mult mai puternic decât al copiilor din mediul urban.

Finalul lucrării este reprezentat de concluzii și bibliografie.

Am ales această temă pentru că îmi doresc ca în lucrarea de față să se reflecte preocuparea mea de a studia contribuția programului ,,Școala altfel” asupra efectelor formative ale copiilor din mediul rural comparativ cu cei din mediul urban, aplicarea în practică a unor cercetări făcute în această direcție și evidențierea unor strategii personale care să dea rezultate bune și care să-mi aducă satisfacții profesionale.

CAPITOLUL I

ACTIVITATEA EXTRACURRICULARĂ ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

Activitățile nonformale în societatea contemporană

Activitățile extracurriculare desfășurate acasă sunt, la rândul lor, standardizate: odată ajunși acasă, elevii își fac temele și învață între anumite ore, se joacă numai între anumite ore, se uită la televizor conform unui grafic foarte puțin diferit de la familie la familie și se culcă cam la la aceleași ore. Chiar și activitățile din zilele considerate libere, adică cele de sâmbătă și dumincă, precum și cele din vacanțe, se derulează conform unor tipare clasice: vizite de familie, vizionări de filme și de piese de teatru în oraș, excursii de o zi sau două, precum și tabere de vacanță, cu program fix.

Asupra activităților extracurriculare desfășurate acasă putem include și anumite sporturi cum ar fi: înotul, dansul, handbal, baschet, balet, gimnastică. Deși și aceste activități sunt în afara școlii și în cadrul acestora trebuie să se respecte un program. Orice sport presupune și el anumite condiții. Trebuie respectat un program în care se desfășoară aceste activități, precum și o anumită ținută,anumite reguli impuse de către instructor .

Activitățile extracurriculare desfăsurate în școală sunt, la rândul lor, împărțite în două categorii: activități desfășurate cu colectivul clasei și activități desfășurate în afara școlii. Ambele se derulează conform unor planificări și au la bază diferite șabloane, testate și probate drept eficiente de-a lungul mai multor generații de elevi. Ele cuprind o arie destul de restrânsă de manifestare, constând în principal în activități științifice (cluburile de știință), activități culturale (cenacluri, cercuri artistice, reviste școlare, întâlniri cu oameni de cultură, spectacole cu distribuție internă sau externă școlii, vizite la muzee, teatre) și activități distractive (serbări la date festive, vizionări de spectacole de film/teatru împreună cu colectivul clasei/școlii, drumeții, tabere).

Activitățile extracurriculare desfășurate în afara școlii dar cu avizul personalului școlii cuprind, în principal, două categorii: de scurtă durată și cu deplasare (excursii, drumeții, expediții) și de durată lungă, dar cu staționare (tabere în sisteme educaționale).

În toate tipurile de activități, școlarii și preșcolarii sunt egali din punct de vedere intelectual și emoțional, în afara ofertei școlii primesc în mod egal, ,,consumă” în mod egal, profită în mod egal de experiențele de viață la care iau parte.

Plasând omul în lumea valorilor umaniste civilizatoare, educația îl înzestrează cu capacitatea de a-și alege propria cale de evoluție într-un areal determinat, cu determinări socio-culturale concrete. Prin natura ei, educația influențează valoric natura umană, orientând conduita spre activism, atitudine umană sinceră față de sine și alții. În cadrul sistemul educativ, distingem două categorii importante de activități care, împreună cu orele de curs, contribuie semnificativ la formarea personalitătii elevului: activitățile curriculare și cele extracurriculare.

Activitățile curriculare reprezintă tipul de activități educative, care se situează cel mai mult sub controlul direct al corpului didactic. De regulă, ele sunt planificate în două registre, aflate la dispoziția curriculumului școlar.

Procesul educațional „îmbracă” și forme de muncă didactică complementare lecției obișnuite. Acestea sunt activități desfășurate în afara școlii. Sunt așadar activități extracurriculare și au loc sub îndrumarea atentă a învățătorului. Aceste tipuri de activități cuprind: excursii, drumeții, vizite, programe artistice susținute de elevi, întâlniri cu persoane din diferite domenii de activitate.

Activitățile extracurriculare desfășurate în școală au ca obiectiv două componente, aflate în raporturi diferite, în scopul propus: o componentă intelectuală, menită să antreneze setea de cunoaștere, capacitatea de creație, dorința de realizare, de autoafirmare; o componentă distractiv, destinată asigurării unei atmosfere destinse, precum și captării interesului față de respectiva activitate.

Activitățile extracurriculare se desfășoară, de regulă, în forme organizate, care se coordonează după reguli proprii, fiind considerate programe școlare permanente.

Cluburile de știință sunt asociații nonformale sau formale cu personalitate juridică independentă a școlii din care fac parte elevii, formate din minim 5 elevi, coordonate de un cadru didactic, inginer, om de știință; ele au un statut propriu, în care legile de funcționare sunt clar definite si care-și propun drept scop principal răspândirea cunoștințelor științifice și tehnice în rândul elevilor.

Temele abordate la întâlniri sunt predilect științifice: pe lângă discuții, sesiuni și comunicări, există și prezentări de filme documentare, vizite în laboratoare științifice, întâlniri cu oameni de știință, tehnicieni, inventatori, inovatori, schimburi de experiență cu alte cluburi de profil din țară și din străinătate.

Cenaclurile literare reprezintă asocieri ale elevilor înzestrați cu talent literar în scopul prezentării creațiilor personale în fața celorlalți colegi.

Cercurile cultural – științifice și sportive (de muzică, de șah, de informatică, de matematică, de arte vizuale și abilităti practice, de teatru, de sport) reprezintă asocieri nonformale ale elevilor, în cea mai mare parte în scopul realizării de activități ce vin în completarea activităților prevăzute în programa școlară la orele de curs ale materiilor respective; altele, cum ar fi muzica sau șahul, pot fi independente de activitatea școlară. Tematica unui cerc este stabilită de coordonator, pe o durată mai mare de timp, și are o strânsă legătură cu materia predată la curs. De regulă, participanții la olimpiade se selectează din rândurile participanților la aceste cercuri.

Sebările școlare sunt activități tematice, realizate la nivel de școală,cu participarea elevilor de la mai multe clase. Ele se organizează cu ocazia celebrării unor date istorice sau cu caracter cultural-religios, pe baza unor programe întocmite cu mult timp înainte, în care elementul artistic este preponderent. Serbările sunt organizate pe o scenă sau în aer liber, în fața elevilor școlii și a părinților lor. Cercurile artistice sunt solicitate să-și aducă o contribuție mai mare sau mai mică, în funcție de tema stabilită.

Activitățile extracurriculare desfășurate în exteriorul școlii sunt activități ce se pot organiza atât la nivelul unei clase de elevi, cât și la nivelul întregii școli. Ele presupun un organizator sau un grup de organizatori si un plan de acțiune aprobat de direcția școlii, iar în cazul unor activități de amploare și de către Inspectoratul Școlar. În plus, în raport cu activitățile extrașcolare, acestea presupun anumite costuri (deplasare, cazare, masă), care vor fi suportate de participanți sau de către sponsori.

Activitățile extracurriculare din exteriorul școlii sunt considerate programe școlare sezoniere și se prezintă sub următoarele forme: drumeția, excursia, expediția, tabăra.

Drumeția este o activitate de o zi, desfășurată cu elevii dintr-una sau mai multe clase. Se planifică la începutul fiecărei semestru și presupune avizul directorului școlii. De regulă, este o activitate tematică. Profesorul organiztor stabilește un itinerar urban sau extraurban (în mijlocul naturii), le explică școlarilor sau preșcolarilor scopul activității și le stabilește sarcinile. Drumeția are o structuă fixă, presupunând câteva etape de mers pe jos, cu rucsacul în spate, popasuri scurte pentru odihnă între etape, diferite prezentări făcute de organiztor pe parcurs (floră, faună, elemente de arhitectură, de urbanistică, de ecologie, de arheologie), în funcție propus inițial, concursuri tematice, de orinetare în spațiu etc. Accentul se pune pe mișcarea în aer liber, pe dezoltarea curiozității și a simțului de răspundere față de modul de interacțiune cu ceilalți colegi și cu natura, precum și pe modul de a ridica probleme și de a formula întrebări, pornind de la elementele existente în realitatea înconjurătoare.

Excursia este o formă serializată a drumeției, care se realizează cu mijloace tehnice. După natura traseu sau preșcolarilor scopul activității și le stabilește sarcinile. Drumeția are o structuă fixă, presupunând câteva etape de mers pe jos, cu rucsacul în spate, popasuri scurte pentru odihnă între etape, diferite prezentări făcute de organiztor pe parcurs (floră, faună, elemente de arhitectură, de urbanistică, de ecologie, de arheologie), în funcție propus inițial, concursuri tematice, de orinetare în spațiu etc. Accentul se pune pe mișcarea în aer liber, pe dezoltarea curiozității și a simțului de răspundere față de modul de interacțiune cu ceilalți colegi și cu natura, precum și pe modul de a ridica probleme și de a formula întrebări, pornind de la elementele existente în realitatea înconjurătoare.

Excursia este o formă serializată a drumeției, care se realizează cu mijloace tehnice. După natura traseului,aceasta este de două feluri: internă și externă. Din punct de vedere al duratei de timp, excursiile sunt de o zi (plecare și întoarcere în aceeași zi) și de mai multe zile (cu cazare pe traseu). Corpul de elevi participanți poate să provină numai de la o clasă sau de la mai multe clase. Se efectuează cu ajutorul microbuzelor, autocarelor sau al trenurilor, în funție de numărul de elevi, de costuri și de numărul zilelor alocate acestei activități. Este o activitate fără structură fixă, care poate include, în afara vizitării de obiective culturale, arheologice sau de altă natură, și realizarea de concursuri ,vizionarea de spectacole de teatru, de muzică de filme. Există două probleme principale, cărora trebuie să le facă față organizatorul-cazarea elevilor și masa. Fiind în interiorul structurii școlare, acestea își găsesc rezolvare, de regulă, la internatele și cantinele școlare. Există însă și posibilitatea rezolvării lor cu ajutorul firmelor de turism, care au incluse mai multe oferte în pachetul-program. Accentul se pune pe achiziția de noi cunoștințe, de consolidarea celor aflate în școală, pe dezvoltarea curiozității, pe stabilirea de relații de colaborare și de bună conviețuire cu colegii de drum.

Ca activitate extracurriculară, excursia permite o abordare interdisciplinară, făcând apel la mai multe discipline: limba română, geografie, istorie, educație ecologică, educație plastică, educație muzicală, educație religioasă, educație civică. În cadrul unei astfel de activități, elevul nu numai că receptează informația, ci o și trăiește, o prelucrează, devine parte a informației transmise, îi dă noi valențe.

Orientarea spre interdisciplinaritate a excursiilor deschide largi perspective de aplicații practice. Elevii se desprind să folosească surse informaționale diverse, să întocmească colecții, să sistematizeze date, învață să învețe.

Excursia este o metodă cea mai la îndemână de instruire și educare, care îmbogățește experiența de viață a copiilor, care le dezvoltă spiritul de observație, care cultivă în sufletul elevilor sentimente de dragoste și de admirație față de frumusețile patriei, față de cultura și trecutul neamului.

Prin excursie educăm grija pentru mediul înconjurător, contribuim la călirea organismului și sporirea rezistenței la efort prelungit contribuind astfel la dezvoltarea armonioasă a copilului.

Excursia constituie o formă organizată a procesului de învățământ în natură sau la diferite instituții culturale sau economice pentru realizarea unor scopuri instructiv-educative, legate de tematica programei școlare.

Expediția este o formă de drumeție, care se desfășoară pe o perioadă de timp mai îndelungată; participanții străbat pe jos un traseu (de regulă, montan) lung, urmând un itinerar bine stabilit pe hărți speciale, dorm în corturi (sau în cabane, atunci când este posibil). Deplasarea până la locul de începere a expediției și de la locul de încheiere al acesteia până la punctul de pornire se face cu mașina sau cu trenul. Durata minimă a unei expediții este de trei zile.

Tabăra este o activitate extracurriculară cu o caracteristică particulară: presupune aducerea la un loc a mai multor elevi, din clase diferite, cu interese diferite, pe o perioadă de timp îndelungată, și acomodarea lor la obiectivul general pe care și l-a propus. Din această perspectivă, taberele sunt de două tipuri: de odihnă( de recreere) și de activitate într-un anumit domeniu (de sport, de informatică etc). Din punct de vedere al școlii, tabăra nu este o activitate organizată intern: există un sistem de selecție destul de formal (pot sa participe numai elevii care nu au note scăzute la purtare și nu au corigențe), iar înscrierea este benevolă, în funcție de situația financiară a fiecăruia. Deși o parte din costuri sunt suportate de Ministerul Educației, pretul unui bilet poate să fie destul de ridicat. Din punct de vedere al perioadei, taberele se organizează în toate vacanțele școlare, sau în perioada programului „Școala altfel” și au durate cuprinse între cinci și paisprezece zile. Programele taberelor sunt realizate de Regia Națională a Taberelor și au incluse în structura lor diverse excursii la punctele de interes din regiune, drumeții, realizarea de spectacole cu artiști invitați în acest scop, prezentare de filme, de documentare, de concursuri de diverse tipuri. Numărul de participanți este în funcție de numărul de locuri de cazare, iar școlile care trimit elevi la astfel de activități sunt obligate să le asigure un însoțitor adult, responsabil de manifestările lor în perioada deplasării și a taberei.

Desfășurarea și istoricul activităților extracurriculare din cadrul programului „Școala altfel”

Programul „Școala altfel” este un program ce a fost implementat de Ministerul Educației și a luat ființă în anul școlar 2011-2012. Acest program nu se desfășoară oricum. El are lor în decursul a 5 zile, o săptămână din semestrul II în fiecare an școlar.

Scopul pentru care a fost propus acest program, a fost de a implica atât școlarii, preșcolarii, cât si cadrele didactice în activități nonformale care să le descopere acestora eventualele talente nedescoperite, să le dezvolte spiritul de creativitate, să contribuie la dezvoltarea personalității într-un mod pozitiv, să dezvolte spiritul de colectivitate, de echipă.

Programul „Școala altfel”, nu se realizează oricum. Începând cu anul școlar 2011-2012 acesta a devenit obligatoriu în fiecare unitate de învățământ.

Procedura este următoare: în decursul primului semestru al fiecărui an școlar, elevii, cadrele didactice, dar și părinții școlarilor, preșcolarilor, propun activități pe care doresc să le desfășoare în perioada respectivă. După stabilirea propunerilor, se vor desfășura întâlniri cu școlarii, preșcolarii dar și părinții acestora unde va trebui să se stabilească clar ce activități se vor desfășura în acea perioadă.

După stabilirea activităților, împreună cu școlarii,preșcolarii și părinții acestora, acestea se vor decide în fiecare unitate de învățământ, în egală măsură, a școlarilor, preșcolarilor, părinților, dar și a cadrelor didactice, astfel încât activitățile care au fost alese să corespundă obiectivelor educaționale .

Activitățile propuse în programul „Școala altfel” precum și condițiile de desfășurare ale acestora, dar și implicarea tuturor participanților vor fi stabilite în consiliul profesoral, după care acestea se vor aproba în consiliul de administarție al fiecărei unități de învățământ.

Fiecare unitate de învățământ are desemnată o persoană care se ocupă de centralizarea acestui program, numită consilier educativ.

Activitățile pot fi organizate în fiecare unitate de învățâmânt în parteneriat cu alte școli, cu alte grădințe, cu palate și cluburi ale copiilor, cu facultăți, cu poliția, jandarmeria, pompierii etc.

Fiecare activitate desfășurată necesită anumite măsuri pentru supravegherea școlarilor, preșcolarilor. Aceste activități trebuie să fie coordonate de un număr corespunzător de cadre didactice .

Activitățile care se pot defășura în cadrul acestui program pot fi din orice domeniu. Se pot organiza excursii, tabere, vizite la muzee, activități sportive, activități privind alimentația sănătoasă, activități de educație rutieră, vizite la instituțiile publice, pompieri, poliție, jandarmerie, primărie, biserică, vizite la anumite universități cu diferite profile, experimente realizate în laboratoare de fizică, chimie, biologie, informatică.

Se pot realiza și parteneriate între anumite școli, grădinițe. Se pot organiza și concursuri între clase, școli, grădinițe de dans, cântec, concursuri sportive, concursuri de talente.

Activitățile vor fi realizate în fiecare zi lucrătoare și este obligatoriu ca numărul orelor fiecărei activități să fie numărul minim de ore prevăzut în orarul fiecarei clase sau grupe.

După ce programul va fi aprobat în consiliul de administrație, acesta devine obligatoriu atât pentru cadrele didactice, cât și pentru școlari și preșcolari.

În cazul în care persoanele înscrise nu se vor prezenta la activitate, aceasta va primi absențe. Absențele vor fi înregistrate în rubrica „purtare”, rubrică ce se află în catalogul fiecărei unități de învățământ.

După ce se încheie programul „Școala altfel”, se va organiza un consiliu profesoral și vor analiza activitățile care au avut loc, precum și calitatea acestora, dar si rezultatele acestora.

În cadrul consiliului profesoral, vor fi prezenți si școlari, preșcolari dar și părinți ce au participat în cadrul activităților programului, se vor exprima păreri, puncte de vedere, dar și modalități de îmbunătățire dacă este cazul.

În urma programului, directorul va realiza un raport obligatoriu de monitorizare al calității activităților desfășurate în cadrul programului „Școala altfel”. În cadrul programului, trebuie să participe în mod obligatoriu toți școlarii și preșcolarii, excluși fiind doar elevii ce participă la olimpiadele școlare.

El s-a organizat pentru prima dată în perioada 2-6 aprilie 2012. Durata programului a fost de 5 zile și s-a desfășurat în același timp cu olimpiadele școlare.

Programul și-a propus implicarea atât a cadrelor didactice cât și a școlarilor și a preșcolarilor. Activitățile s-au derulat la nivel nonformal, în afara mediului școlar.

Fiecare unitate de învățământ a avut programul său. Programul „Școala altfel”, a constat, în majoritatea unităților de învățământ în excursii și drumeții, vizite la muzee, drumeții, concursuri și serbări, vizite la anumite instituții ale statului, pompieri, politie, jandarmerie, primărie.

La sfârșitul programului, în urma unui sondaj realizat, s-a constatat că evenimentele realizate în cadrul acestui program a fost un real succes.

În anul școlar 2012-2013, programul s-a desfășurat în perioada 1-5 aprilie 2013. Procedura pentru desfășurarea programului a fost aceeași ca și în anul precedent, singura denumire fiind schimbarea denumirii din „Școala altfel” în: ,,Să știi mai multe, să fii mai bun!”.

La fel ca în anul școlar precedent, în programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!” elaborat de fiecare unitate de învățământ au participat toate cadrele didactice care nu au luat parte la etapa olimpiadelor școlare, toți școlarii și preșcolarii care nu au participat nici ei la concursurile și olimpiadele naționale.

Săptămâna ”Să știi mai multe, să fii mai bun!” a fost o săptâmână plăcută atât pentru cadrele didactice participante cât și pentru școlarii și preșcolarii participanți. I-a ajutat să se detașeze, să se apropie mai bine între ei, să-și descopere anumite talente.

Și săptămâna: ”Să știi mai multe, să fii mai bun”, săptămâna desfășurată în perioada 1-15 aprilie a anului școlar 2013 s-a dovedit la fel, un real succes.

În anul școlar 2013-2014 programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!” s-a desfășurat în perioada 7-11 aprilie 2014.

Procedura de organizare și desfășurare a programului a avut aceleași proceduri ca și în anii precedenți.

Școlarii și preșcolarii s-au bucurat pe deplin de activitățile extracurrciulare

desfășurate.

Ca și în anii precedenții, concluziile referitoare la desfășurarea programului au fost foarte bune.

În anul școlar 2014-2015 programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!” i-a fost dedicată perioada 6-10 aprilie 2015.

Fig 1.1..”Școala altfel-2013-2014”-Ș. C. oraș:Câmpina- Fig 2.1..”Școala altfel 2013-2014”;Ș.G-comuna Adunați

„O zi la înot „ „ Gătim sănătos,mâncăm sănătos!”

Fig 3.1.”Școala altfel-2014-2015”-Ș. C. oraș:Câmpina- Fig 4.1”Școala altfel 2014-2015”;Ș.G.”comuna Adunați

„ Ecologizare „ „Mă mândresc că sunt român”

În figura 1.1. este prezentată o zi din programul „Școala altfel” din anul școlar 2013-2014. Elevii prezenți sunt elevii unei școli din mediul urban din localitatea Câmpina, ai unei clase pregătitoare. Aceștia au desfășurat această activitate la bazinul de înot din localitatea Câmpina, aceeași localitate în care aceștia sunt elevi. Din cercetarea pe care am efectuat-o am înțeles că elevii au fost încântați, însă din interviul pe care l-am luat părinților am înțeles că toți elevii prezenți la această activitate, desfășoară această activitate în timpul lor liber, în weekend. Nu a reprezentat o noutate pentru aceștia.

Figura 2.1. este reprezentată tot o activitate extracurriculară desfășurată în cadrul programului „Școala altfel!” din anul școlar 2013-2014. Elevii fotografiați sunt elevii clasei întâi a unei școli din mediul rural din localitatea Adunați, școală la care eu predau. Eu am organizat această activitate. Deoarece copiii din mediul rural nu se întâlnesc prea des cu astfel de activități, împreună cu părinții acestora am organizat aceste activități. Fiecare copil a adus de acasă un fruct și împreună am gătit o salată de fructe. Copiii au fost foarte încântați, mai ales că au fost îmbrăcați adecvat pentru această activitate. I-am simțit degajați, curioși, uniți și responsabili.

În figura 3.1. este prezentată o zi a programului „Școala altfel” din anul școlar 2014-2015. Elevii sunt elevi în clasa a IV-a la o altă școală din mediul urban din localitatea Câmpina, o școală la care eu am efectuat cercetarea prezentă în lucrarea de față. Elevii au desfășurat o activitate de ecologizare la muscelul localității Câmpina. Din studiul efectuat, am înțeles că micuții au fost foarte încântați de această activitate și că și-ar dori mai multe activități de acest gen. Elevii s-au simțit responsabili și au fost mândri de ei.

În figura 4.1. am prezentat o activitate extracurriculară din cadrul aceluiași program ”Școala altfel”. Elevii sunt în clasa a II-a la o școală din mediul rural, școala la care eu sunt învățător. Activitatea a avut loc anul acesta în anul școlar 2014-2015. Deoarece elevii din localitatea Adunați sunt vestiți pentru dansurile lor populare, anul acesta la nivelul întregii școli, săptămâna altfel a funcționat tematic. Activitatea a purtat denumirea „Sunt mândru că sunt român!” și s-a desfășurat sub forma unui concurs. Toți elevii școlii s-au pregătit intens pentru această săptămână. La sfârșitul săptâmânii a avut loc concursul între clase. Concursul a avut loc la Căminul cultural al localității și au fost invitați elevi din școlile din apropiere. Întreaga activitate s-a dovedit a fi un real succes. Fiecare elev a fost premiat.

CAPITOLUL 3

CERCETARE PRIVIND

IMPACTUL FORMATIV AL PROGRAMULUI ”ȘCOALA ALTFEL!” LA COPIII DIN MEDIUL RURAL COMPARATIV CU CEI DIN MEDIUL URBAN

Cercetarea pe care am realizat-o în lucrarea de față a constat în compararea percepțiilor elevilor asupra programului „Școala altfel”, în identificarea tipurilor de activități desfășurate atât în mediul rural, cât și în mediul urban în programul „Școala altfel”, în observarea percepțiilor părinților față de introducerea programului, în urmărirea percepțiilor cadrelor didactice atât din mediul rural, cât și din mediul urban precum și părerea acestora despre contrubuția programului asupra formării personalității și dezvoltării creativității la copii.

Din experiența mea de până acum, am observat că în cadrul acestui program nu mai există barieră între elev și cadru didactic.

Ancheta se va defășura în 4 școli din județul Prahova, două din mediul rural și două din mediul urban și s-a mai desfășurat la Liceul Teoretic A.V. din localitatea Breaza, unde am fost și eu invitată la cercul pedagogic.

Perioada de defășurare a anchetei s-a realizat în perioada septembrie 2014 – aprilie 2015.

Metodele alese de mine pentru anchetarea acestei cercetări sunt următoarele: metoda interviului și metoda chestionarului.

Ancheta prin chestionar a vizat culegerea de informații cu privire la contribuția programului: ”Școala altfel” asupra dezvoltării personalității a copiilor din învățământul primar, din perspectiva cadrelor didactice ce predau în învățământul primar și a părinților ce au copiii înscriși în ciclul primar.

Pentru cadrele didactice am elaborat chestionare deplasându-mă personal la fiecare școală acolo unde ancheta s-a desfășurat la școală, iar pentru cadrele didactice ce au participat la cercul pedagogic din localitatea Breaza, am anchetat 5 cadre didactice ce predau la ciclul primar.

Monitorizarea completării chestionarelor și prelucrarea datelor la școlile din localitatea Prahova, a fost realizată de către cadrele didactice în cancelaria fiecărei școli .

Pentru părinți am elaborat chestionare deplasându-mă personal la fiecare școală la ședințele cu părinții organizate de cadrul didactic.

3.1.Scopul cercetării

Scopul proiectului este acela de a realiza o cercetare prin care să evindențiez problematica dezvoltării personalității la elevii din mediul rural cu ajutorul programului ”Școala altfel”. Doresc să arăt că asupra dezvoltării personalității, activitățile extracurriculare din cadrul programului”Școala altfel”contribuie mult mai mult asupra dezvoltării personalității în cazul copiilor din mediul rural decât în cazul elevilor din mediul urban.

3.2.Obiectivele cercetării

Obiectivele aceste cercetării sunt:

identificarea activităților propuse în programul „Școala altfel” atât în mediul rural cât și în mediul urban;

observarea posibilelor obstacole în derularea acestui program.

identificarea percepțiilor cadrelor didactice atât din mediul rural, cât și din mediul urban precum și părerea acestora despre contribuția programului asupra formării personalitătii la copii;

compararea percepțiilor elevilor din mediul rural cu cei din mediul urban asupra activităților desfășurate în programul „Școala altfel”

compararea efectelor formative ale copiilor din mediul rural cu cei din mediul urban cu ajutorul acestui program;

3.3.Ipoteza cercetării

În această cercetare, am încercat să pornesc de la premisa că activitățile extracurriculare desfășurate în programul „Școala altfel” determină dezvoltarea armonioasă a personalității acestora.

3.4.METODE DE CERCETARE UTILIZATE ÎN CERCETARE

3.4.1.METODA INTERVIULUI

Interviul a fost adresat părinților ce au copiii înscriși în ciclul primar.

3.4.2.Metoda anchetei

Metoda interviului am utilizat-o părinților ce urmează cursurile învățământului primar, iar metoda chestionarului am utilizat-o atât părinților, cât și cadrelor didactice din învățământul primar.

Am utilizat ambele metode pentru a obține cât mai multe informații și pentru a duce la bun sfârșit obiectivele propuse.

3.4.3. EȘANTIONUL

Investigarea a cuprins un numar de 47 subiecți: 8 învățători ce predau la clasele primare: 4 din mediul rural, 4 din mediul urban, 25 de părinți ce au copiii care urmează cursurile în învățământul primar, 7 cadre didactice ce au participat la Cercul Pedagogic din localitatea Breaza, județul Prahova.

Școlile unde am desfășurat ancheta sunt următoarele :

– Școala Gimnazială R.N. Adunați, județ Prahova – mediul rural ;

– Școala Gimnazială V.S. din localitatea Valea Târsei, județul Prahova – mediul rural;

– Școala C. din localitatea Câmpina, județul Prahova – mediul urban;

-Școala Gimnazială I.C. din localitatea Câmpina, județul Prahova – mediul urban;

– Liceul Teoretic A.V. din localitatea Breaza – Cerc pedagogic.

Pentru realizarea chestionarului, eșantionul ales îl reprezintă părinții și cadrele didactice indiferent de vârsă și sex în număr de 40 de persoane.

Am realizat două tipuri de chestionare: unul pentru părinți și unul pentru cadrele didactice ce predau la învățământul primar.

Chestionarul pentru părinți a fost completat de un număr de 32 subiecți, respectiv 32 părinți ale copiilor ce urmează cursurile învățământului primar.

Chestionarul pentru cadrele didactice a fost completat de un număr de 15 subiecți, respectiv 8 învățători, ce predau la școlile cercetate de către mine, 4 din mediul rural și 4 din mediul urban și 7 cadre didactice ce au participat la Cercul Pedagogic ce a avut loc în localitatea Breaza.

Școala Gimnazială R.N. din localitata Adunați deține un număr de 64 de elevi înscriși în învățământul primar repartizați astfel:

Fig 3.1.Șc.GimnR.N.Adunați

-clasa pregătiroare – 22 elevi

-clasa a II-a – 13 elevi

-clasa a III-a – 0 elevi

-clasa a IV-a – 14 elevi

Școala V.T din localitatea Valea Târsei dețin un număr de 34 elevi, repartizați astfel :

Fig 3.2.Șc.Gimn V.S.sat Valea Târsei

-clasa pregătiroare – 10 elevi

-clasa I – 4 elevi

-clasa a II-a – 5 elevi

-clasa a III-a – 9 elevi

-clasa a-IV-a – 6 elevi

Școala C.din localitatea Câmpina, județul Prahova deține un număr de 453 elevi, repartizați astfel:

Fig 3.3.”Școala C.”localitatea Câmpina

-clasa pregătitoare A – 30 elevi -clasa I A – – 30 elevi

-clasa pregătitoare B – 30 elevi -clasa I B- – 30 elevi

-clasa pregătitoare C – 32 elevi -clasa I C- – 33 elevi

-clasa a II-a A – 30 elevi -clasa a III-a A – 30 elevi

-clasa a II-a B- – 31 elevi -clasa a III-a B – 30 elevi

-clasa a II-a C- – 30 elevi -clasa a III-a C – 30 elevi

– clasa a IV-a A – 28 elevi

-clasa a IV-a B – 28 elevi

-clasa a IV-a C- – 30 elevi

Școala Gimnazială I.C. deține un număr de 150 elevi, repartizați astfel:

– clasa pregătitoare – 30 elevi

-clasa I – 30 elevi

-clasa a II-a – 29 elevi

-clasa a III-a – 31 elevi

-clasa a IV-a – 30 elevi

Fig 3.4.”Școala I. C.”localitatea Câmpina

3.5.Analiza și interpretarea datelor

3.5.1.Analiza și interpretarea datelor în urma interviului

Prima etapă de cercetare a fost aplicarea interviului în toate cele 4 școli, două din mediul rural și două din mediul urban. La fiecare școală au participat 6 părinți și câte un învățator, învățătorul care predă la clasa respectivă.

Scopul metodei interviului a fost observarea comportamentului copilului casă în săptămâna altfel.

Interviul s-a desfășurat doar în prezența părinților, învățătorul fiind intervievat separat.

Am intervievat separat părinții fără prezența învățătorului pentru a nu se simți crispiți de prezența acestuia și pentru a fi cât mai sinceri.

Deoarece metoda interviului a fost desfășurată în zile diferite și în școli diferite, pentru a nu omite orice fel de răspuns, am notat fiecare informație pentru ca la sfârșitul anchetei să pot sintetiza datele și să pot sintetiza datele ,să pot trage o concluzie asupra scopului urmărit și pentru a arăta dacă ipotezele au fost verificate, dacă au fost sau nu adevărate. Această anchetă mă va ajuta să trag concluzia asupra ipotezelor.

Interviul adresat către părinți:

Durata : o oră

Tema : „ Cum s-au comportat copiii acasă în „săptămâna altfel ?”

Ce vârstă aveți?

Locuiți în mediul urban sau rural?

A existat vreo diferență asupra comportamentului copilului dumneavoastră între mersul de zi cu zi la școală și mersul în „săptămâna altfel”?

În zilele săptămânii „școala altfel” vi s-a părut copilul mai creativ ?

În perioada ,,școala altfel”, copilul vă povestește singur ce activități a desfășurat sau doar dacă îl întrebați dumneavoastră?

Copilul dumneavoastră este încântat de activitățile desfășurate în această perioadă sau spune că se plictisește?

Ce activități a desfășurat copilul dumneavostră în această perioadă?

Considerați că acest gen de activități apropie mai mult copilul de învățător sau din contră îl distanțează?

Care a fost reacția copilului dumneavoastră după ce s-a încheiat „Școala altfel”?

„A fost foarte frumos.Mai vreau!”

Sau

„ Bine că s-a terminat.M-am plictisit!”

În urma interviului am constatat că în primul rând, atât părinții cât și copiii au fost foarte încântați de implementarea programului „Școala altfel”.

Peste 90% dintre părinți au răspuns că în săptămâna altfel, copiii erau foarte creativi, spunând că activitățile pe care le-au făcut la școală, au dorit să le facă și acasă. Peste 80% dintre părinți au răspuns că micuții lor abia așteaptă să ajungă acasă să le povestească singuri ce au făcut la școală, restul de 20% răspunzând că nu povestesc decât dacă sunt întrebați.

Întrebați ce activități au desfășurat copiii dumnealor în această perioadă, aceștia au răspuns fie excursii, vizite la muzee, dansuri moderne, dansuri populare, fie au vizitat fabrici pentru a observa confecționarea anumitor produse: brutării, fabrici de ciocolată, fabrici de anvelope, fie drumeții, concursuri.

95% dintre părinți au răspuns că aceste activități apropie atât elevul de învățător cât și învățătorul de elev, apropiindu-le relația, cunoscându-se mai bine.

La întrebarea „Care a fost reacția copilului dumneavoastră după ce s-a încheiat programul „Școala altfel”, 90% au răspuns: ”A fost foarte frumos.Mai vreau!”, 10% au răspuns „Bine că s-a terminat!”

3.5.2.Analiza și interpretarea datelor în urma chestionarului pentru părinți

Chestionarul l-am aplicat unui număr de lot de 32 părinți, adică părinții elevilor înscriși în învățământul primar la toate cele 4 școli unde eu am efectuat cercetarea.

În urma aplicării acestui chestionar, răspunsurile au fost următoare:

Chestionarul vizează elemente privind atitudinea părinților și a copiilor asupra programului: ”Școala altfel”, elemente legate de organizarea programului, adaptarea copiilor la activitățile extracurriculre din cadrul programului, implicarea cadrelor didactice și a părinților asupra programului.

Chestionarul conține un set de 12 întrebări. Vă rog să încercuiți o singură variantă pe care o considerați adevărată din punctul dumneavoastră de vedere.

Răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale și vor fi utilizate numai în cazul cercetării.

Unde este domiciliul dumneavoastră?

urban

rural

altele

16 au domiciliul în mediul urban, 16 în mediul rural, în procente reprezentând 50%

locuiesc în mediul urban și 50 % în mediul rural.

2) Copilul dumneavostră urmează cursurile învățământului primar în :

a) mediul urban

b) mediul rural

c) altele

– din totalul de 32 părinți, 20 au răspuns că micuții lor urmează cursurile învățământului primar în mediul urban.

3) Care este părerea dumneavostră despre introducerea programului: ,,Școala altfel!”?

a) bună

b) proastă

c) altele

– din totalul de 32 intervievați, 30 au răspuns ca au o părere bună, 1 că are o părere proastă, 1 alegând varianta „altele”

4) Considerați necesară desfășurarea programului „Școala altfel!”?

a) da

b) nu

c) nu știu

– 25 părinți consideră necesară desfășurarea programului, 5 consideră că nu este necesar, iar 2 părinți au ales varianta „nu știu”

5) În zilele săptămânii „Școala altfel!” vi s-a părut vreo schimbare în comportamentul copilului dumneavoastră?

a) da

b) nu

c) altele

– 25 au răspuns că li s-a părut o schimbare în comportamentul copilului, 5 au răspuns că nu li s-a părut micio schimbare, 2 au ales varianta „altele”

6) Ce fel de activități desfășoară copilul dumnaevoastră în această perioadă?

a) serbări, festivități, vizite la muzee, la expoziții, case memoriale?

b) excursii, drumeții, spectacole

c) ambele

d) altele

– 15 părinți au spus că elevii desfășoară în această perioadă serbări, festivități, vizite la muzee, la expoziții, case memoriale, 5 au spus că desfășoară excursii, drumeții, spectacole, 10 au ales varianta „ambele”, iar 2 varianta ,,altele”

7) Care este implicarea dumneavoastră,ca părinte,în utilizarea acestor activități:

mă implic foarte mult

nu mă implic deloc

altele

– 5 părinți au răspuns că se implică foarte mult, 20 au răspuns că nu se implică deloc, 2 alegând varianta „altele”

8) Care este implicarea învățătorului copilului dumneavoastră asupra acestor activități?

se implică foarte mult;

nu se implica deloc;

altele

– 30 părinți au răspuns că învățătorul se implică foarte mult, 1 a răspuns că nu se implică deloc, 1 a răspuns „altele’’.

9) Cum credeți că va ajuta dezvoltarea creativității copilului dumneavoastră aceste activități extracurriculare:

îl va ajuta să-și dezvolte creativitatea într-un mod frumos si va contribui la formarea personalității pozitive a viitorului adult;

nu îl va ajuta deloc;

altele

– toți cei 32 părinți au răspuns că acest program îi va ajuta pe copii să-și dezvolte creativitatea.

Care a fost reacția copilului dumneavostră după încheierea programului: ,,Școala altfel!”?

A fost frumos: ”Mai vreau!”

M-am plictisit: ”Bine că s-a terminat!”

altele

– 30 au răspuns c a fost frumos alegând varianta „a”, 2 alegând varianta „b” spunând că s-au plictisit.

11) Cine a ales activitățile extracurriculare din programul: ,,Școala altfel!”?

copiii împreună cu părinții

învățătorul

altele

– 25 părinți au răspuns că activitățile extracurriculare din programul „Școala altfel” au fost alese de de copii împreună cu părinții, 5 au spus că învățătorul a ales aceste activități, 2 preferând să aleagă varianta „altele”.

VĂ MULȚUMESC!

Dacă doriți, vă rog și completați și datele de mai jos :

Ce vârstă aveți ?:

sub 25 de ani

între 25 și 35ani?

între 35 și 50 ani?

peste 50 ani

– 5părinți au vârsta sub 25 ani,10 au vârsta între 25 și 35 ani, 15 au vârsta între 35-50 ani, 2 au peste 50 ani

Ce nivel de pregătire aveți?

studii gimnaziale

studii liceale

studii universitare

altele

5 părinți au răspuns că au studii gimnaziale,20 că au studii liceale,4 studii universitare,2 alegând varianta „altele”

3.5.3. Analiza și interpretarea datelor în urma chestionarului pentru cadrele didactice

Chestionarul pentru cadrele didactice a fost completat de un număr de 15 subiecți respectiv 8 învățători ce predau la școlile cercetate de către mine, 4 din mediul rural și 4 din mediul urban și 7 cadre didactice ce au participat la Cercul Pedagogic ce a avut loc în localitatea Breaza, la „Liceul Aurel Vlaicu”.

În urma aplicării acestui chestionar, răspunsurile au fost următoare:

Chestionarul vizează elemente privind atitudinea părinților și a copiilor asupra implementării programului ,,Școala altfel”, elemente legate de organizarea activităților extracurriculare din cadrul programului: ,,Școala altfel: să știi mai multe, să fii mai bun!”, tipul de activități derulate în acest program, finanțarea acestor activități, relația învățător-elev, învățător-părinte, elev-elev în timpul acestor activități, influența activităților extracurriculare asupra trăsăturilor de personalitate asupra copilului.

În acest scop vă rog să mă sprijiniți prin completarea chestionarului de mai jos.

Chestionarul conține un set de 13 întrebări.Vă rog să încercuiți o singură variantă pe care o considerați adevărată din punctul dumneavostră de vedere.

Răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale și vor fi utilizate numai în cazul cercetării.

Unde predați?

mediul rural;

mediul urban;

ambele;

– 9 cadre didactice predau în mediul rural, 6 predau în mediul urban

2) Ce părere aveți despre introducerea programului: ,,Școala altfel”?

a) bună;

b) proastă;

c) altele ;

– 11 cadre didactice au o părere bună despre implementarea programului ,,Școala altfel”, 3 au o părere proastă, un singur cadru didactic alegând varianta „altele”

3) Care este relația dumneavostră, în calitate de cadru didactic, cu elevii în perioada programului „Școala altfel”:

a) mai apropiată;

b) mai distanțată;

c) la fel;

d) altele.

– 10 cadre didactice au răspuns că relația dintre el și copil este mai apropiată în programul „Școala altfel”, 1 a răspuns că relația este mai distantă, 3 au răspuns că relația este la fel, unul singur a ales varianta „altele”

4) Cum vă consideră școlarul mic:

a) al doilea părinte;

b) un prieten;

c) un dușman;

d) altele

– 5 au răspuns că îl consideră al doilea părinte, 6 un prieten, 2 un dușman, 2 au ales varianta „altele”

5) În perioada programului: ,,Școala altfel” ați observat o schimbare de atitudine în bine a elevilor:

da

nu

altele

– 11 au răspuns că au că există o schimbare de atitudine în bine a elevilor în periaoda programului, 3 au spus că nu au văzut nicio schimbare, 1 alegând varianta „altele”

6) Cum considerați implementarea acestui program :

a) un ajutor în dezvoltarea creativității copiilor;

b) o relaxare atât pentru cadrele didactice cât și pentru elevi;

c) ambele;

d) altele

– 8 învățători consideră un ajutor în dezvoltarea creativității copiilor, 2 au răspuns că programul „Școala altfel” îl consideră o relazare atât pentru cadrele didactice cât și pentru elevi, doi au ales varianta „ambele”, iar 2 au ales varianta „altele”.

7) Finanțarea acestor activități a fost făcută de :

școală;

părinți;

sponsori;

altele;

– 8 cadre didactice au răspuns că finanțarea acestor activități a fost făcută de școală, 2 au răspuns că finanțarea a fost făcută de părinți, 2 au răspuns ,,sponsori”, iar 3 au ales varianta ”altele”

8) Care sunt activitățile pe care le derulați în cadrul acestui program:

serbări , festivități ,vizite la muzee, la expoziții,case memoriale

excursii , drumeții,spectacole

ambele

altele

– 5 cadre didactice au răspuns că activitățile pe care le desfășoară sunt: serbări, festivităti, vizite la muzee, 5 au răspuns: excursii, drumeții, spectacole, 4 alegând varianta „ambele”, unul singur alegând varianta ”altele”

9) Cine a decis tipurile de activități pe care să le realizați în timpul acestui program:

dumneavoastră ;

părinții;

copiii;

altele

– 3 învățători au răspuns că tipurile de activități pe care le desfășoară în cadrul acestui program au fost decise de către dumnealor, 4 au spus că activitățile au fost alese de către părinți, 4 au răspuns ca au fost alese de către copii, 4 alegând varianta „altele”

10) Copiii din clasa dumneavoastră au manifestat până acum dificultăți de adaptare în timpul acestor activități extracurriculare din cadrul programului „Școala altfel”?

a) da;

b) nu;

c) nu știu;

d) altele

– 1 singur cadru didactic a raspuns că în cadrul programului copiii au manifestat dificultăți de adaptare, 11 au răspuns că nu au întâmpinat dificultăți, 1 a răspuns „nu știu”, unul singur alegând varianta „altele”

Care sunt dificultățile de adaptare ale copiilor în cadrul acestui program:

sunt agitați,neatenți,agresivi unii cu alții;

nu suportă regulile și sarcinile în grup;

nu am întâmpinat dificultăți;

altele

– 1 a răspuns că micuții sunt agitați, neatenți, agresivi, 1 a răspuns că micuții nu suportă regulile, 11 au răspuns că nu au întâmpinat dificultăți, 3 au ales varianta”altele”

Sunteți mulțumit de colaborarea dumneavostră cu părinții :

da

nu

altele

– 4 au răspuns că sunt mulțumiți de colaborarera cu părinții, 6 au răspuns că nu sunt mulțumiți de colaborarea cu părinții, 5 preferând să încercuiască varianta „altele”

Pe viitor,ați schimba ceva în derularea programului: ,,Școala altfel!”?

Sunt multumit. Nu aș schimba nimic.

Nu sunt mulțumit. Aș schimba multe.

altele.

– 8 au răspuns că sunt mulțumiți cum decurg activitățile în derularea acestui program și că nu ar schimba nimic pe viitor, 5 au răspuns că nu sunt mulțumiți și că ar schimba multe pe viitor, iar doi au ales varianta „altele”

VĂ MULȚUMESC!

Dacă doriți,vă rugăm să completați și datele de mai jos :

Ce vârstă aveți :

sub 25 ani

între 25 și 35 ani

între 35 și 50 ani

peste 50 ani

– 4 cadre didactice au vârsta sub 25 ani, 4 au vârsta între 25-35 ani, 4 între 35 i 50 ani, 3 au vârsta peste 50 ani

Nivel de pregătire:

studii liceale;

colegiul de institutori

studii universitare

altele;

– ca și nivel de pregătire s-au înregistrat următoarele date: 1-studii liceale, 4-colegiu institutori, 8-sudii universitare, 1-altele

Experiența în învățământ:

învățător;

educator;

primul an în învățământ

altele

– ca și experiență în învățământ s-au înregistrat următoarele date: 10-învățător, 1-educator, 3-primul an în învățământ, 1”altele”

Grad didactic:

stagiar;

definitivat;

grad 2;

grad 1;

ca și grade didactice s-au înregistrat următoarele date: 3-stagiar, 6-definitivat, 3-grad 2, 3 grad 1

În urma cercetării efectuate de către mine, atât scopul cât și obiectivele propuse au fost atinse. Am demostrat că ipoteza mea este adevărată. Asupra dezvoltării personalității,activitătile extracurriculare din programul „Școala altfel”contribuie mult mai mult în cazul copiilor din mediul din mediul rural decât în cazul elevilor din mediul urban.

Majoritatea părinților și a cadrelor didactice din cele intervievate și chestionate de către mine, consideră necesară implementarea programului „Școala altfel” și sunt multumiți de desfășurarea acestora. Întrebați dacă ar schimba ceva asupra acestui program, au răspuns că nu ar schimba nimic și că sunt mulțumiți de cum se derulează în prezent.

CONCLUZII

Activitățile extracurriculare din programul: ,Școala altfel” contribuie decisiv asupra dezvoltării armonioase a personalității elevilor .

Din cercetare, am constatat că impactul formativ al copilului din învățământul primar este mult mai mare la copiii din mediul rural.

Dezvoltarea personalității elevilor este o prioritate pentru fiecare învățător.

Elevii din clasele primare încep să dobândească noțiunile și deprinderile de bază prin ritmuri și nivele diferite, determinate de particularitățile psihice, de vârstă și individuale, dar și de factorii educativi. Rolul invățătorului este acela de a asigura reușita elevilor, având pregătirea și capacitatea de a sprijini munca școlarilor prin mijloace adecvate.

Fiecare cadru didactic trebuie să devină el însuși un bun cercetător al fenomenelor școlare, să dovedească multă receptivitate pentru cunoașterea a ceea ce influențează pozitiv activitatea de învățare.

În urma cercetării efectuate, am constatat că activitățile extracurriculare din programul „Școala altfel” sunt cam aceleași, însă elevii din mediul rural sunt mult mai fericiți, mult mai creativi, mult mai dornici de nou, mult mai uniți decât elevii din mediul urban. Acest lucru se întâmplă deoarece elevii din mediul urban au mult mai multe oportunități, iar o parte din activitățile desfășurate în acest program, ei le desfășoară și în viața de zi cu zi cum ar fi: vizite la muzee, la expoziții, excursii sau drumeții, spectacole, pe care aceștia le desfășoară împreună cu părinții în afara mediului extrașcolar.

Din păcate, dar adevărat este faptul că majoritatea elevilor din mediul rural întâlnesc aceste activități doar în cadrul acestui program întrucât majoritatea sătenilor sunt preocupați mai mult de treburile casnice decât de educația copiilor. Acest lucru l-am constatat și din experiența mea profesională ca și cadru didactic în mediul rural, dar având domiciliul și locuind în mediul urban, dar și din chestionarele completate de cadrele didactice care au spus că nu sunt mulțumiți de relația pe care aceștia o au cu părinții elevilor.

Trăgând o concluzie finală asupra acestei cercetări aș spune că efectele formative ale programului „Școala altfel” sunt pozitive și au un puternic impact în cadrul copiilor din mediul rural.

Ca și activități desfășurate în derularea programului pot spune că sunt atrăgătoare și mulțumitoare pentru copii.

Acest tip de activități îi antrenează pe copii în activitatea de învățare, îi apropie de școală, îi determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer, așteaptă și se implică în realizarea acestor tipuri de activități. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv-educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat și momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.

Pe viitor aș propune ca aceste activități să se desfășoare cât mai des în cadrul copiilor din mediul rural, aș propune ca la aceste activități să participe și părinții mai ales cei din mediul rural pentru o mai bună colaborare cu cadrele didactice .

Bibliografie

Albu, G., Psihologia educației, Editura Universității Ploiești, 2002

Amabile, T., Creativitatea ca mod de viață: ghid pentru părinți și profesori, Editura Științifică și Tehnică, București, 1997

Botkin, W.J., Elmandjara, M., Malița, M., Orizontul fără limite al învățării, Editura Politică, București, 1981

Butler, G., McManus, F., Psihologia. Foarte scurtă introducere, Editura Allfa, București, 2002

Cucoș, C., Educația – Dimensiuni cultural și interculturale, Editura Polirom, Iași, 2000

Cucoș C.,Pedagogie,Editura Polirom,,Iai,2006

Delors, J., Comoara lăuntrică – Raportul către UNESCO al comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI, Editura Polirom, Iași, 2000

Drăghicescu, L., Dogaru-Ulieru, V., Educație și dezvoltare profesională, Scrisul Românesc Fundația-Editura, Craiova, 2011

Gagne, R., apaud Zlate, M., Fundamentele psihologiei, Editura ProHumanitate, București, 1999

Golu, M., Fundamentele psihologiei, vol. II, Editura Fundației ,,României de Mâine”, București, 2000

Guilford, J.P., Torrance, E.P., Varietăți de genialitate creativă, măsurare și dezvoltare, București, 1975

Jinga I, Negreț I., Învățarea eficientă, Editura Editis, 1994

Lazăr V, Cărășel A, Psihopedagogia activităților extracurriculare, Editura Arves,București,2007

Luca M.R., Psihologia personalității, Reprografia Universității „Transilvania”, Brașov,2010

Neveanu, P.P., Sistemul bioenergetic al personalității. Temperamentele, Universitatea din București, 1987

Panțuru S, Fundamentele pedagogiei, Reprografia Universității „Transilvania”, Brașov,2010

Roșca, A., Creativitatea general și specifică, Editura Academiei, București, 1981

Sălăvăstru, D., Psihologia educației, Editura Polirom, Iași, 2000

Torrance, E.P., Educația și potențialul creativ, București, 1963