Reducerea Vulnerabilitatii la Trafic de Persoane a Adolescentilor Prin Educatie de la Egal la Egal
Reducerea vulnerabilității la trafic de persoane a adolescenților
prin Educație de la Egal la Egal
CUPRINS
ARGUMENT
Sclavismul și-a croit de-a lungul istoriei un drum care continuă și astăzi, sub formă de trafic de persoane. Este marcat prin exploatarea celor slabi și vulnerabili, desconsiderarea lor ca și ființe umane și distrugerea lor pe plan psihologic și fizic. Întreaga societatea este implicată direct sau indirect, conștient sau inconștient în ceea ce privește traficul de persoane iar măsura în care ne implicăm, duce într-un fel la altul la modificarea cursului pe care îl ia fenomenul. Astfel, este de la sine înțeles că traficul de persoane este o problemă socială, doar amintind câteva aspecte: precum încălcarea drepturilor omului, efectele devastatoare pe care le are asupra individului, efectele pe care le are asupra comunității și familiei, faptului că este o infracțiune și se leagă de alte infracțiuni, dezvoltarea în cadrul crimei organizate și nu în ultimul rând amploarea fenomenului.
Totodată, vocea victimelor, a societății civile și a instituțiilor statului cu privire la trafic, reprezintă un alt argument care întărește ideea că traficul de persoane reprezintă o problemă socială gravă, deoarece este percepută de către membrii societății precum o problemă, reprezintă un aspect negativ și există preocupare pentru eradicare ei.
În ceea ce privește asistența socială, consider că reprezintă un punct de legătură între victimă, familia acesteia, comunitate și instituțiile și organismele statului menite să producă ordinea socială, dreptatea și bunăstarea cetățenilor. Asistenții sociali, pot astfel să contribuie activ la prevenirea și combaterea traficului de persoane împreună cu organismele specializate, totodată, asistă victimele în procesul de recuperare și reintegrare socială, educațională sau profesională. Aceste aspecte amintite acoperă doar o mică parte din ceea ce reprezintă traficul de persoane, certitudinea că este o problemă socială și că asistența socială își are un loc bine stabilit în acest cadrul de soluționare și remediere a acestei probleme.
Motivația personală este strâns legată de cea profesională, atât în alegerea temei cât și a metodelor de lucru, fiind influențată de experiențele anterioare în ceea ce privește interesul pentru fenomen. Am studiat pentru prima dată fenomenul anul trecut prin intermediul cursului Good Governance în Olanda, în perioada de studiu din cadrul mobilității Erasmus. S-a făcut referire la fenomen din punct de vedere al impactului la nivel internațional și totodată a legislației și politicilor din lume. Datorită faptului că i-am acordat o importanță majoră, am realizat proiecte de cercetare menite să prezinte situația României referitoare la trafic. Am fost pentru prima dată pusă în fața datelor statistice cu privire la fenomen, am ascultat interviuri cu victime din întreaga lume, am urmărit documentare care prezentau trauma victimelor, am asistat la mai multe discuții cu privire la trafic în ceea ce privește situația din Olanda și legătura cu prostituția legalizată și astfel interesul meu a crescut, la fel și indignarea mea cu privire la fenomen. Din acel moment, de câte ori s-a ivit ocazia, am adus în discuție subiectul în grupul de prieteni, familie, colegi și grupuri de tineri cu care am colaborat în diferite activități de voluntariat.
În ceea ce privește situația fenomenului la nivel național, participarea la lansarea cărții De vânzare: Mariana 15 ani (în Decembrie 2011 la Cluj-Napoca, autor Iana Matei) și lecturarea acesteia, au reprezentat un alt impuls în ceea privește realizarea lucrării de față. Cu referire la necesitatea unei implicării mai bune a statului, dezvoltarea de politici în vederea protejării victimelor, dezvoltarea de servicii și programe în ceea ce privește asistarea acestora și prevenție, consider că asistenții sociali trebuie să desfășoare activități de lobby și advocacy în acest cadru implicând totodată și societatea civilă, grupurile de aparținători și întreaga societate. Menționez acest aspect, deoarece în cadrul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Cluj, de mai bine de jumătate de an, inclusiv în prezent, nu există asistent social și psiholog angajat, cu toate că aceste posturi sunt prevăzute în legislație și în cadrul de funcționare a instituției.
Am ales ca și grup asupră căruia se va desfășura atât cercetarea cât și intervenția, adolescenții, respectiv elevii, deoarece reprezintă cea mai vulnerabilă categorie în ceea ce privește traficul, după cum este de altfel prezentat pe parcursul lucrării, și deoarece reprezintă grupul de interes în ceea ce privește dezvoltarea mea profesională. Metoda de lucru folosită în prevenție și anume educația de le egal la egal sau peer education, are un impact pozitiv asupra subiecților și își atinge scopul. Am beneficiat la rândul meu de educație de la egal la egal și am fost peer educator, ceea ce m-a determinat să studiez mai mult metoda și să o aplic în partea de intervenție.
Lucrarea își propune să contruiască un cadru teoreticbine definit al traficului în legătură cu asistența socială, să identifice gradul de vulnerabilitate al elevilor cu vârste cuprinse între 16-18 ani și având în vedere necesitatea protejării grupurilor vulnerabilie, în partea de intevenție se lucrează pe prevenție și formarea elevilor ca peer educators. Prin urmare, interesul pentru fenomen, dorința de a mă implica activ în prevenirea și combaterea traficului de persoane și crearea unei legături mai vizibile între fenomen și asistența socială, au reprezentat prioritățile pentru realizarea acestei lucrări.
I. CADRUL TEORETIC
Capitolul 1. Traficul de persoane și exploatarea indivizilor
Considerații privind definirea traficului de persoane
”Orice ființă umană are dreptul la viață, la libertate și la securitatea sa.”
Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 3
Se consideră că sclavismul nu mai există datorită abolirii lui în întreaga lume, însă cu toate acestea, realitatea demonstrează că acest fenomen există, transformându-se de-a lungul istoriei și adaptându-se societății în care trăim (Esquibel, 2005). Traficul de persoane este o problemă globală, un fenomen complex ce implică grave încalcări ale drepturilor omului, a demnității și a integrității ființei umane.
Sclavia modernă, după cum susținea Horst (2009), funcționează în conformitate cu economia de piață modernă, iar prețul pentru ’a cumpăra’ sau ’a vinde’ o persoană este destul de scăzut. Traficul este conectat la sistemul economic și social, marcat de diferențe extreme de putere, violență și exploatare, petrecute într-un context de așteptări sociale, economice și morale (Horst, 2009). Astfel, se estimează că reprezintă o afacere de miliarde de dolari la nivel mondial, fiind pe locul doi în lume, după traficul de droguri. În prezent, traficul sau sclavismul nu mai reprezintă o chestiune de rasă sau culoare, ci o problemă de vulnerabilitate(Esquibel, 2005).
Amploarea fenomenului este dată de estimările făcute de diferite organizații și instituții internaționale, deoarece numărul real de victime este greu de identificat. Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii estimează că la nivel mondial între 600.000 și 800.000 de persoane sunt traficate internațional anual (Esquibel, 2005). Alte estimări făcute de activiști ai drepurilor omului susțin că dimensiunea fenomenului este cu mult mai mare, astfel că aproximativ 27 de milioane de oameni trăiesc în sclavieîn prezent pe mapamond (Esquibel, 2005).
În Europa, fenomene precum creșterea șomajului, sărăcia, dezordinea structurilordintre state, deschiderea granițelor și diminuarea controlului social, tind să favorizeze dezvoltarea traficului de persoane (Dascălu, 2008).
În ceea ce privește România, Dascălu (2008), consideră că deschiderea granițelor și creșterea cooperării economice, culturale și politice duce la dezvoltarea fenomenului prin extinderea crimei organizate. Situația de după 1989 plasată sub fenomenul de anomie care se instalează în societate, a cadrului legal deficitar și a altor fenomene conexe, România devine țară de origine pentru victimele traficului de persoane sau țară de tranziție (Fleșner, 2010).
Începând cu 2001 se începe formarea unui cadru legal cu privire la trafic, care urmează să stabilizeze situația existentă în țară, urmată în 2006 de înființarea Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP). Scop Agenției este de a monitorizarea la nivel național aplicarea politicilor în domeniul traficului de persoane de către instituțiile publice, precum și a celor din domeniul protecției și asistenței acordate victimelor acestuia(http://anitp.mai.gov.ro/ro/).
Definirea traficului de persoane în legislația română este făcută prin Legea nr. 678/2001: „Traficul de persoane reprezintă recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenințări, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consințământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane” (Art. 12 din Legea nr 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, modificată și completată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 79/2005.)
Conform ANITP, prin această definiție se face distincția clară între trafic de persoane, traficul de migranți și prostituție. Traficul de migranți fiind definit precum reprezintă facilitarea în vederea obținerii, direct sau indirect, a unui folos material sau de altă natură, a intrării ilegale a unei persoane într-un alt stat parte, față de care persoana nu este cetățean sau rezident permanent (ANITP). Iar prostituția reprezintă fapta persoanei care își procură mijloacele de existență sau principalele mijloace de existență, practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane (ANITP).
Definirea exploatării se face conformlegislației prin Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane face următoarele mențiuni:
executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat, cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate;
ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire;
obligarea la practicarea prostituției, la reprezentări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuală;
prelevarea de organe;
efectuarea unor alte asemenea activități prin care se încalcă drepturi și libertăți fundamentale ale omului;
obligarea la practicarea cerșetoriei.
Prin trafic de persoane sunt violate drepturi și libertăți fundamentale ale omului precum dreptul la viață, dreptul la demnitate și securitate, dreptul la condiții favorabile de muncă, dreptul la sănătate, dreptul la comunicare și exprimare (Horst, 2009). În același timp, este legat de fenomene infracționale inclusiv crimă organizată și terorism mondial (Fleșner, 2010), urmând ca acest cadru să intre în atenția justiției și a securității naționale.
Etapele traficului de persoane conform ANITP sunt următoarele:
Recrutarea: presupune înșelăciune, amenințare, constrângere sau răpire.
Transportul: se face pe anumite rute, în funcție de țara de origine spre țara de destinație fie legal sau ilegal.
Vânzarea: are loc de obicei în țările de destinație, fără știrea victimelor, acestea devenind o formă de proprietate.
Sechestrarea și exploatarea: pe lângă exploatare, acesta sunt agresate fizic, psihic sau sexual, izolate, amenințate sau chiar omorâte.
Revânzarea: victimele intră într-un proces de revânzare datorat schimburilor care au loc pe piață.
Evadarea: se face prin conjuncturi favorabile, cu ajut, cu ajutorul clienților, al poliției sau victimele scapă, adresându-se autorităților din țara respectivă.
Repatrierea: se realizează cu ajutorul Organizației Naționale pentru Migrație, cu spijinul ambasadelor sau consulatelor din statul respectiv, după care intră în sub îndrumarea și ANITP, beneficiind de asistență socială, psihologică, juridică, și alte servicii în funcție de nevoie.
Efectele traficului asupra individului sunt devastatoare, acestea afectând mai multe planuri de funcționare, diminuând șansele persoanelor de a duce o viață normală (Fleșner, 2010). Implicațiile traficului afectează nu doar victima, ci și familia acesteia și comunitatea, deoarece se produc costuri la nivelul acestora, iar în perioada de reintegrare a victimelor se necesită sprijnul și resurse din aceste sisteme (Horst, 2009).
Fenomenele sociale conexe traficului de persoane sunt reprezentate de migrație, sărăcie, șomaj, sănătate precară, marginalizare, discriminare, corupție și lipsa bunei guvernări la nivel de instituții ale statului care trebuie luate în vedere atunci când se încearcă prevenirea și combatere (Horst, 2009).
În concluzie, asistenții sociali trebuie să înțeleagă fenomenul și în mare măsură circumstanțele vieții categoriilor de populație vulnerabilă, cu particularitate pentru traficul de persoane, problemele sociale și dimensiunile legate de discriminare și prostituție (National Association of Social Workers, 1997).
1.2. Perspective de analiză a traficului de persoane
Traficul de persoane permite perspective multiple de analiză, astfel ANITP (http://anitp.mai.gov.ro/ro/), ca urmare a complexității fenomenului este explicat prin prisma următoarelor domenii:
Perspectiva juridică: traficul de persoane invocă sclavia, munca forțată, agresiunea fizică și psihică, abuz de încredere asupra victimei.
Perspectiva economică: traficul de persoane implică aspecte precum existența unor interese financiare ilegale, a unor rețele locale, naționale, regionale și internaționale manifestată prin circulația ilicită a banilor.
Perspectiva psihologică: datorată experiențelor traumatizante ale traficării ce au efecte dramatice asupra psihicului victimei, în special asupra copiilor, putând genera o multitudine de simptome și reacții negative, disturbând buna funcționare a individului în societate.
Perspectiva sociologică: traficul de persoane reprezintă un proces social, ce implică numeroase etape, diferiți actori, relații stabilite între acești actori, dar și factori asociați acestui fenomen precum migrația, sărăcia, corupția și așa mai departe.
Perspectiva drepturilor omului: traficul de persoane presupune încălcarea statutului fundamental al existenței umane, acela de ființă umană, statut din care derivă toate drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Victima este privată de orice drept și transformată într-un obiect tranzacționabil și manipulabil, în orice scopuri și condiții compatibile cu statutul de marfă și valoare a acesteia, iar aceste scopuri și condiții sunt independente de voința victimei.
În concluzie, traficul de persoane necesită o abordare interdisciplinară, în vederea elaborării de politici coerente cu scop de a preveni și combate fenomenul, datorită impactul său asupra vieții politice, sociale, economice și nu în ultimul rând a persoanelor implicate (Fleșner, 2010).
1.3. Impactul traficului de persoane asupra individului
”Traficul de persoane este o crimă împotriva ființei umane.”
United Nations (2008)
În 2008, United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC) aduce în discuție principalele consecințe ale traficului asupra victimei, fiecare etapă a procesului de trafic implicând abuz fizic, psihologic sau sexual, acte de violență, privare de libertate, tortură, utilizarea forțată a substanțelor, manipulare. Traficul este diferențiat de alte evenimente traumatice în primul rând prin calitatea de repetare a traumei și manifestarea acesteia pe o perioadă îndelungată de timp. Astfel sunt surprinse următoarele efecte la nivel individual precum impactul fizic, HIV/SIDA și sănătate sexuală, impactul psihologic, abuzul de substanțe, modificările comportamentale și nu în ultimul rând stigmatizarea, discriminarea și excluderea socială (UNODC, 2008).
Impactul și efectele fizice apar datorită exploatării și abuzurilor suferite, acestea materializându-se prin: leziuni oculare, boli respiratorii, creșterea sensibilității la artrită, probleme neurologice, scăderea în greutate, probleme gastro-intestinale, infecții cu transmitere sexuală, probleme oftalmologice și dermatologice (UNODC, 2008). Pe lângă acestea, tipul de exploatare își pune amprenta în cazul efectelor, astfel în cazul exploatării prin muncă pot să apară accidentele datorate condițiile inadecvate de lucru, creând astfel alte probleme la nivel somatic.
Creșterea infecțiilor cu HIV apare foarte frecvent în cadrul exploatării sexuale, datorate în mare parte neutilizării prezervativului și a faptului că femeile traficate de obicei nu benefiază de servicii medicale sau educaționale și au un bagaj redus de cunoștințe cu privire la HIV sau alte infecții cu transmitere sexuală (UNODC, 2008).
Impactul psihologic al fenomenului provoacă cele mai negative consecințe, fiind nevoie de lungă perioadă de recuperare și sprijin din partea persoanelor de suport pentru a readuce individul la o stare stabilă.Indiferent de încercările de recuperare, de cele mai multe ori, individul râmâne cu trauma și efecte negative care-l marchează pe tot parcursul vieții (Luca et al, 2009). Acesta este spațiul în care asistenții sociali și psihologii lucrază în mare partea în perioada de asistarea a victimelor prin consiliere și oferire de suport.
Luca et al (2009), menționează principalele consecințe asociate traumei psihice precum:
stresul acut – fiind cel mai frecvent întâlnit;
sindromul de victimizare, manifestat prin: izolare, lipsă de încredere, starea de neajutorare, reprimarea furiei, amnezie, normmalizarea agresiunii;
sindromul de lagăr, manifestat prin: iritare, anxietate severă, sentiment de vinovăție, incapacitate de a se bucura, sentimentul de a fi urmărit, tulburări de memorie, concentrare, culpabilitate;
sindromul de stres posttraumatic, manifestat prin: frică, sentiment de neputință, oroare, evenimentul este re-experimentat.
Mateuț și colaboratorii (2005), consideră sindromul de stres post-traumatic precum o tulburarea de anxietate datorită simptomelor precum gânduri de îngrijorare, hiperexcitabilitate emoțională și fizică, simptome comune anxietății. Alte consecințe și trăsături ale sindromului de stres post-traumatic sunt: disocierea, auto-învinuirea, depresia, ostilitatea, perspective negative cu privire la viitor, supracompensări, tentavive de suicid sau automutilarea (Mateuț și colab., 2005).
Victimele pot fi supuse abuzului de substanțe de către traficanții lor, pentru a le permite să lucreze mai mult, sa efectueze lucruri neplăcute sau pentru a diminua durerea și a uita de situația în care se află, formând o metodă de coping ”ieșirea din realitate” (UNODC, 2008). Pe termen lung, abuzul de substanțe duce la leziuni ale organelor interne, crează dependență, poate surveni supradoza și implicit moartea victimei (UNODC, 2008). Abuzurile afecteză comportamentul victimelor în mod negativ, manifestându-se prin agresivitate și comportamente violente, tendințe de automutilare și comportamente autodistrctive (UNODC, 2008).
Un ultim efect identificat de UNODC (2008), este stigma și discriminare, sau răspunsul societății, al familiei și al comunității cu privire la experiența trăită. De cele mai multe ori victimele confruntându-se cu dezaprobare socială, excludere și incriminarea, acestea având un efect negativ asupra victimei și îngreunează reintegrarea ei în societate. Totodată, ANIMANOVA (2012) menționează că există tabuuri cu privire la fenomen, datorită prostituției cu care fenomenul este adesea confundat, astfel victimele suntcondamnate la nivel de societate prin învinovățire, stigmatizare, discriminare, marginailizare și excludere socială.
Prin urmare, efectele traficului de persoane sunt devastatoare, punând în pericol buna funcțioare a individului în societate, pierderea capitalului uman și diminuarea șanselor ca pesoana să ducă o viață normală (Fleșner, 2010). Utilizarea prevenției este de extrem de importantă în traficul de persoane, reprezentând un cadrul prioritar de lucru pentru asistenții sociali și specialiștii din domeniu.
1.4. Devianță și trafic de persoane
Pornind de la definiția traficului de persoane, se constată legătura iminentă a acestuia fenomen cu devianța. Având în vedere că devianța este definită precum încălcarea unor norme scrise precum drepturile omului, sau nescrise precum valorile acceptate în societate cu privire la libertate, printr-un comportament individual sau colectiv (Giddens, 2006). Aceste comportamente deviante sunt marcate de comportamentele și etapele ce survin traficului de persoane precum recrutarea, transportarea, vânzarea și în cele din urmă exploatarea unei persoane. Deoarece traficul de persoane este legat de crima organizată, implicit apar actele deviante.După cum afirmă Giddens (2006), crima organizată este întotdeauna susținută de violență sau amenințare la violență pentru a-și susține faptele și atinge scopurile. Reacția socială față de fenomenul devianței, diferă în funcție de gradul de pericol pe care îl reprezintă situația sau comportamentul deviant, astfel societatea răspunde prin respingere și reprimare față de persoanele traficate, prostituate sau traficanți și în final restrângerea libertății adică închisoare (Mihăilă, 2010). Cu toate aceste, devianța este întâlnită în toate societățile și este determinat și menținut de o multitudine de factori și cauze generale și specifice, obiective și subiective, sociale sau individuale (Isac, 2004).
1.4.1. Teoria anomiei sociale și adaptarea individului prin inovație
”După căderea comunismului s-a constat o creștere alarmantă a criminalității, până în 1998 s-a înregistrat o creștere de patru ori mai mare, schimbări și instaurarea stării de anomie (Fleșner, 2010, pg.120). Astfel, precum Durkheimsusținea că schimbările bruște apărute la nivel de societate duc implicit la schimbări la nivel de ordine socială, trecerea la un sistem democratic și modificarea condițiilor sociale, a vechilor norme îi determină pe mulți indivizi să adopte comportamente deviante (Fleșner, 2010). Merton redefinește conceptul de anomie, pornind de la structura socială și elementele ce o constituie precum aspirațiile, obiectivele culturale și procedeele acceptabile de atingere a acestora (Ogien, 2002). Astfel, în funcție de aceste două aspecte, Merton clasifică grupurile sociale după echilibrul care se stabilește între scopurile urmărite și metodele de a le atinge sau modurile de adaptare: conformitate, inovație, ritualism, evaziune sau rebeliune (Ogien, 2002). În ceea ce privește traficul de persoane, consider că fenomenul se explică prin metoda inovației, atât în ceea ce privește traficanții cât și victimă.
Lăzăroiu (2000) consideră că victimele traficului intră în categoria inovatorilor sociali, migrația fiind unul din mijloacele prin care fenomenul reușește să se materializeze, astfel rezultatul invoației nu este întodeauna pozitiv. Indivizii din clasa de mijloc și clasa de jos nu au de cele mai multe ori acces la mijloacele culturale pentru atingere a scopurilor astfel se crează noi metode care de cele mai multe ori sunt deviante (Ogien, 2002). Astfel se recunosc cazurile traficanților care exploatează fie sexual fie prin muncă, fie prin alte metode, indivizii pentru a atinge scopul acceptat de societate și anume dezvoltarea situației financiare. Conform lui Isac (2004), indivizii recurg la metode ilicite pentru realizarea scopurilor precum conduitele infracționale ale traficanților și formarea rețelelor de crimă organizată, iar acestea din urmă sunt determinate de comportamentele de tip inovator care se formează pe baza unui proces de socializare negativ sau inadecvat.
În același timp, victimele sunt vulnerabile deoarece cad în capcana traficanților, asumându-și riscuri pentru atingerea aceluiași scop, neutilizând metode acceptate de societate. Totodată victimele ,ca și traficanții, fac parte în mare măsură clasa de jos sau mijloc a societății, unde mijloacele de atingere a scopurilor sunt mai greu de accesat, sau necesită mai multă muncă și nu aduc rezultate imediate, precum educația.
În concluzie, presiunea socială care duce la comportamente și situații deviante, crează un cerc vicios și o legătură inevitabilă între victimă și traficant, puse pe seama unor factori personali sau sociali, iar acestea determinate de stare de anomiei ce se crează la nivel de societate. Întervenția asistenței sociale în acest domeniu nu reprezintă o noutate, însă este esențială pentru a reduce vulnerabilitatea indivizilor de a fi traficați.
1.4.2. Teoria oportunităților diferențiate și excluderea socială
Aceaste teorii vin cu o explicație legată de oportunitățile legitime și ilegitime de care indivizii dispun pentru a-și atinge scopurile, urmată de discrepanța dintre așteptări și mijloacele disponibile în a le realiza, de unde rezultă comportamente deviante sau acte de delincvență (Fleșner, 2010). Excluderea, după cum susține Fleșner (2010), este legată de excluderea socială, capital social și educațional redus, care în legătură cu motivația victimelor de a-și depăși statutul, se confruntă cu accesul limitat la mijloace legitime.
Persoanele sunt vulnerabile deoarece, de cele mai multe ori, au un capitalului social scăzut, sunt ușor de manipulat iar condiția în care se află situație economică precară, lipsă de integrare pe piața muncii cresc risul de a deveni victime ale traficului de persoane. Tot aici, se constată că persoanele de sex feminin sunt mai expuse traficului, de unde se deduce că riscul apare și din cauza accesului redus la resurse și la mijloace legitime de atingere a scopurilor, prin urmare inegalitățilede șanse (Fleșner, 2010).
În concluzie, analiza făcută de Fleșner (2010), cu privire la teoriile menționate și trafic, mai aduc în discuție și imposibilitatea individului de a funcționa ca membru deplin al societății, incapacitatea de a se realiza, de a urma un model social promovat de aceasta datorată inegalităților sociale, sau inegalității de gen, rasă, clasă socială sau mediu de proveniență.
1.5. Răspunsul societății asupra fenomenului
De-a lungul istoriei, societățile umane au avut mereu tendința de a domina și exploata pe cei slabi, astfel fenomenul sclaviei este considerat unul dintre cele mai inumane modalități de a trata ființa umană (Dascălu, 2008).
Având în vedere complexitatea fenomenului, Fleșner (2010) susține că este necesară o abordare care leagă o multitudini de inițiative precum cele de ordin politic, economic, social și legislativ. După cum este de așteptat, cadrul legislativ este esențial și totodată primul pas spre prevenirea și combaterea acestui fenomen. S-au format astfel în timp, la nivel internațional și național o serie de inițiative menite să prevină și să combată fenomenul, însă datorită particularităților fiecărui stat în parte, există diferențe și adaptări legislative(Fleșner, 2010).
Pentru a aduce în vizor cadrul istoric al traficului de persoane din punct de vedere legislativ, se amintește Declarația de la Viena din 1815,unde a fost pentru prima dată adusă în discuție problema sclavilor, urmând ca la începutul anilor 1900 să se utilizeze pentru prima dată termenul de trafic cu referire la comerțul cu „sclave albe” (Dascălu, 2008). Având în vedere epoca în care trăim, modernizarea intervine și în acest cadrul, astfel sclavia fiind acum prezentată precum: vânzare de copii și femei, prostituție și pornografie atât adultă cât și infantilă, exploatare prin muncă, mutilare sexuală, utilizarea copiilor în conflicte armate sau trafic de organe (Dascălu, 2008).
Dascălu (2008), subliniază ultimele schimbări care au totodată și cel mai mare impact asupra fenomenului, precum căderea Cortinei de fier și globalizarea, transformând traficul de persoane într-un fenomen complex, ce apare mai puternic datorită implicării rețelelor de crimă organizată și formează una din cele mai globalizate piețe din prezent. Prin urmare, legislația se bazează pe definirea fenomenului, incriminare, prevenție și servicii acordate victimelor.
1.5.1. Standarde internaționale
Traficul de persoane este incriminat în mod indirect de tratatele internaționale asupra drepturilor omului și alte acte, cu scopul principal de a protejara unele grupuri sociale vulnerabile,
precum femeile și copii, a căror discriminare are un impact important asupra traficului de persoane (Fleșner, 2010). Astfel, sunt puse în discuție obiective precum: garantarea libertății, independenței și autonomiei individului, eliminarea discriminării asupra femeilor și copiilor și protejarea acestora, prevenirea traficului de copii și incriminarea traficului în general. Toate acestea sunt prezentate în următoarele documente de referință, după Fleșner (2010):
Carta Africană a Drepturilor Omului – adoptată la 27 iunie 1981, interzice toate formele de exploatare, sclavism și susține respectul pentru ființa umană;
Convenția Americană asupra Drepturilor Omului – interzice sclavia, comerțul cu sclavi și traficul de persoane;
Convenția privind drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 44/25 din 1989 – protejarea copilului și incriminarea exploatării copilului;
Convenția împotriva sclavismului (Slavery Convension) din 1927,susține prevenirea și eliminarea comerțului cu sclavi africani și desființarea tuturor formelor de sclavie;
Acordul Internațional din 18 Mai 1904 pentru suprimarea traficului cu sclavi albi;
Convenția Internațională din 4 Mai 1910 pentru suprimarea traficului de sclavi albi;
Convenția Internațională din 30 Septembrie 1921, suprimarea traficului de femei și copii;
Convenția Internațională din 11 Octombrie 1933, suprimarea traficului de femei adulte;
Convenția pentru suprimarea traficului de persoane și a exploatării prostituării altora adoptată de ONU în Decembrie 1949.
Dintre măsurile destinate reducerii vulnerabilității la trafic, precum discriminarea femeilor, promovarea drepturilor copilului sau incluziune socială, Fleșner (2010) amintește următoarele documente:
Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 18 decembrie 1979;
Convenția inter-americană cu privire la prevenirea, sancționarea și eradicarea violenței asupra femeilor adoptată la Belem do Para în 9 iunie 1994;
Convenția nr. 182, privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării, Organizația Internațională a Muncii la Geneva 17 iunie 1999;
Convenția asupra protecției copiilor și cooperării în privința adopției inter-statale;
Convenția ONU cu privire la protecția Drepturilor Lucrătorilor Migranți și Membrilor Familiilor, Decembrie 1990;
Protocolul adițional Convenției de la Geneva din August 1949 privitor la protecția victimelor conflictelor armate non-internaționale, Iunie 1977;
Carta Africană asupra Drepturilor și Bunăstării Copilului 1990;
Protocolul Opțional la Convenția drepturilor copilului privind Vânzarea Copiilor, Prostituția Copiilor și Pornografia Infantilă adoptată de Națiunile Unite în 2000;
Convenția inter-americană asupra traficului internațional de minori adoptată la Mexico în martie 1994;
Protocol asupra drepturilor femilor adițional la Carta Africană asupra drepturilor oamenilor, adoptată la iunie 2003.
1.5.2. Standarde naționale
Situația din România după 1990 este marcată de creșterea fenomenelor negative datorate stării de anomie care se stabilește la nivel de societate, urmată de scăderea controlului social, scăderea nivelului de trai, creșterea infracționalității, creșterea migrației și extinderea fenomenului de trafic de persoane (Fleșner, 2010). Începând cu 2001 s-a format cadrul legislativ pentru trafic de persoane, care atinge subiecte precum: lipsa de libertate în mod ilegal, sclavia, supunerea la muncă forțată sau obligată, viol, rele tratamente aplicate minorului, proxenetism.
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane menționează următoarele prevederi legale la nivel național:
Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combatarea traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 1654/2006 pentru aprobarea Strategiei Naționale împotriva traficului de persoane 2006-2010;
Hotărârea Guvernului nr. 1238/2007 pentru aprobarea Standardelor Naționale specifice pentru serviciile specializate de asistență a victimelor traficului de persoane;
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
Hotărârea Guvernului nr. 1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români neînsoțiți aflați pe teritoriul altui stat și asigurarea măsurilor de protecție specială în favoarea acestora;
Hotărârea Guvernului nr. 1295/2004 privind aprobarea Planului Național de acțiune pentru prevenirea și combaterea traficului de copii;
Hotărârea Guvernului nr. 1769/2004 privind aprobarea Planului Național de acțiune pentru eliminarea exploatării copiilor prin muncă;
Hotărârea Guvernului nr. 1504/2004 privind aprobarea Planului Național de acțiune pentru prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copilului și a exploatării sexuale a copiilor în scopuri comerciale;
Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor;
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală;
Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate;
Legea 47/2006 privind sistemul național de asistență socială;
Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale;
Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor.
În concluzie, cadrul legislativ la nivel național urmărește derularea activităților pe trei direcții, referitor la prevenție, asigurarea unui cadrul legal care să permită sancționarea și serviciile acordate victimelor în vederea integrării sociale (Fleșner, 2010).
1.5.3. Limite legislative și sugestii de îmbunătățire
Dificultățile care se regăsesc atât pe plan național cât și internațional, fac referire la faptul că o lungă perioadă nu a existat o definiție a fenomenului și un cadru legal de lucru. Totodată, în definiția recunoscută în prezent la nivel de protocol și UE este permisă dezvoltarea de riscuri și vulnerabilități specifice la nivel de stat (Fleșner, 2010). În ceea ce privește alte aspecte considerate disfuncționale, Fleșner (2010) menționează îmbunătățirea măsurilor care încurajează victima să incrimineze traficantul, sensibilizarea și conștientizarea publicului cu privire la fenomen și nu în ultimul rând, diminuarea cererii în țările de destinație. Pe lângă acestea, o mai bună colaborare între state, diminuarea corupției, îmbunătățirea condițiilor de trai, și extinderea serviciilor de protecție socială ar fi de altfel benefice în prevenirea și combaterea fenomenului trafic de persoane.
Capitolul 2. Vulnerabilitate, Risc și Prevenție
2.1. Considerații privind vulnerabilitatea și riscul
”Stabilitatea lumii sociale nu este niciodată garantată.
În general, lumea socială este vulnerabilă”.
T. Parsons
Termenul de vulnerabil sau vulnerabilitatea este folosit în zonele de dezvoltarea economică, de științe sociale, de securitate umană, prevenire a criminalității, cercetarea de mediu, cazuri de dezastre, boli contagioase sau sănătate mintală (UNODC, 2008). Astfel, UNODC (2008) definește vulnerabilitatea precum o posibilitate a unui individ de a fi atacat sau rănit, fie fizic, fie emoțional, prin urmare un răspuns la vulnerabilitate trebuie să aibă în vedere condițiile externe ale individului.
Fleșner (2010, pg. 146), definește vulnerabilitatea precum ”o caracteristică a grupurilor sociale, a indivizilor și a altor sisteme naturale care există atunci când este îndoielnic că acestea vor reuși să facă față schimbărilor”, fiind astfel determinat de capacitatea de a face față stimulilor exteriori sau interiori sau schimbărilor sociale. Riscul, este de altfel în concordanță cu vulnerabilitatea, fiind un rezultat al acesteia și modificându-și dimensiunea în funcție de factorii amintiți mai sus. Vulnerabilitatea este legată și de resursele pe care le deține individul, grupul sau comunitatea și de gradul de expunere la stimuli negativi (Fleșner, 2010). Printre cele mai vulnerabile grupuri, indiferent de caracteristici, Fleșner (2010) menționează copii și adolescenții. Vulnerabilitatea acestora atât la trafic, cât și la alte fenomene negative, nu este determinată doar de caracteristicile lor ca și categorie de vârstă ci și prin faptul că pentru o perioadă lungă de timp nu a existat un cadru legal care să le protejeze drepturile. Acesta din urmă, este un argument pentru desfășurarea cercetării ulterioare și intervenției pe grupul de adolescenți.
2.2. Condiții ale vulnerabilității în trafic de persoane
Exită mai multe clasificări făcute de specialiști și organizații în domeniu, cu privire la condițiile vulnerabilității în trafic de persoane și factori care cresc riscul de a fi traficat. Toate acestea au la bază caracteristici comune, cu referire la mediul intern al individului și mediul exterior.
Dascălu (2008) împarte factorii care determină vulnerabilitatea la trafic de persoane în două mari categorii și anume factori economici și factori sociali, următoarea clasificare aparținându-i.
Factorii economici reprezentați de sărăcie și scăderea nivelului de trai, nivelul ridicat al șomajului, niveul redus al salariilor, nesiguranța unui loc de muncă, instabilitatea politică.
Factorii sociali caracterizați prin nivelul scăzut de educație al familiei de proveniență, dezagregarea familiei sau existența unor relații deficitare, valorile și scopurile familiei, poveștile de succes din partea celor plecați la muncă în străinătate, lipsa de informare.
Pasca (2010), face o analiză mai amănunțită asupra factorilor de risc și vulnerabilitate cu privire la trafic de persoane, identificând factorii exogeni de ordin extern creați de contextul micro și macro social generator de criminalitate, și factori endogenii determinați de planul intern individual, istoria vieții persoanei și alte caracteristici ale individului. Apare în discuție și educația sau carențele educaționale fiind considerați factori principali care grăbesc angajarea în prostituție, proxenetism în împosibilitatea de a alege alte alternative (Pasca, 2010). Alți factori de vulnerabilitate exogeni pe care Pasca (2010) îi prezintă în analizele sale referitoare la trafic sunt:
Factori juridici: legislația lacunară și eficiența redusă a controlului în acest domeniu.
Factori socioculturali: percepția discriminatorie asupra genului feminin și poziția de defavorizare a persoanele de gen feminin.
Aparteneța la diverse grupuri de socializare negativă și influența acestora datorată unui nivelul scăzut de educație și lipsa experienței sociale.
Factorii endogeni sunt legați de persoanlitatea individului, consecințele debutului sexual și disponibilitatea acestuia de a exercita ocupații interesante ce promit avantaje (Pasca, 2010).
Lăzăroiu (2000), susține că un factor de risc este și capitalului uman scăzut, caracterizat printr-un nivel de educație redus, pregătire profesională precară, lipsa experienței sociale și a relațiilor umane deficitare.
ANIMANOVA (2012) în studiul Speranțe, la vânzare urmărește identificarea riscului de a fi traficat, identifică următorii factori de vulnerabilitate: vârsta scăzută, nivel de școlarizare redus, mediul de proveniență, familia de origine și disfuncționalitatea acesteia, experiența profesională redusă, rețeaua socială a victimelor, rețeaua afectivă cu traficantul, motivația economică. Tot în acest cadru, se consideră necesară la nivel de societate și actori sociali depășirea viziunii care susține că traficul de persoane este o consecință a unui proiect de migrație (ANIMANOVA, 2012, pg. 82).
Pe lângă factorii de vulnerabilitate la trafic enumerați anterior, care se găsesc deopotrivă în majoritatea studiilor făcute pe domeniu, Lăzăroiu și Alexandru (2003) în studiul Who is the next victim, aduc în discuție și valorile și atitudinle individului, ca potențial factor de vulnerabilitate. Aceștia identifică în urma cercetării lor, faptul că victimele de gen feminin de obicei sunt mai independente și dispuse să își asume riscuri și consideră că situația economică este un factor decisiv pentru reușita în viață. Totodată, sunt foarte încrezătoare în forțele proprii pentru a reuși în viață și manifestă o dorință generală de a face bani și a atinge succesul material.
Fleșner (2010), utilizează și nivelul scăzut de informare ca factor de vulnerabilitate și subliniază necesitatea unei corecte informări la nivelul societății cu privire la amploare, riscuri și situația traumatizantă la care este supusă victima.
Concluzionând această parte, observăm multitudinea de factori care cresc vulnerabilitateași riscul de a fi traficat. Astfel, asistenții sociali datorită pregătirii și abilităților de a lucra la toate aceste nivele enumerate mai sus, sunt capabili să creeze programe destinate prevenției.
2.3. Teoria sistemelor ecologice
Consider necesară utilizarea teoriei sistemelor ecologice pentru a explica vulnerabilitatea și riscul la nivel individual, mai ales din perspectiva asistenței sociale, ca și metodă de lucru a profesioniștilor în domeniu. Teoria sistemelor ecologice adoptă concepte din teoria sistemică și cea ecologică, astfel habitatul se referă la locul unde trăiește persoana, mediul fizic și social cu contexele culturale aferente (Hepworth et al, 2006). Partea de ecologie, este recunoscută prin influența manifestată de un sistem în interacțiune cu alte sisteme, fiecare sistem fiind unic și colaborând la satisfacerea nevoilor individului (Hepworth et al, 2006).
Conform Payne (2011, pg. 163), teoria sistemelor ecologice ”se axează pe indivizi văzându-i ca făcând parte din unele sistem și încorporând altele, astfel integrează atât elemente ale practicii psihologice cât și sociale”. Între indivizi și mediile sociale se formează conexiuni bazate pe adaptare și ajustare între interacțiunile dintre sisteme, astfel este nevoie de efort pentru a menține și îmbunătății rețelele sociale și formele de sprijin reciproc (Payne, 2011). Disfuncționalitățile dintre sisteme, factorii stresori sau inadaptarea individului la sistem dezvoltă vulnerabilitate la nivel individual, prin urmare, vulnerabilitatea la trafic de persoane.
Cele mai importante caracteristici ale sistemelor care inluențeză vulnerabilitatea sunt după Payne (2011) homeostazia și reciprocitatea. Homeostazia sau echilibrul sistemului, mențin individul la un nivel de funcționare normal, satisfacă nevoile acestuia și oferă sprijin. Un exemplu ar fi familiile disfuncționale care nu satisfac nevoile membrilor, prezintă o formă de stres pentru individ, devenind un factor de vulnerabilitate la trafic. Reciprocitatea, este la fel determinată de măsura în care o schimbare afectează toate celelalte părți ale sistemului, astfel în cazul unor probleme sociale (exemplu: șomaj) care afectează direct individul și totodată celelalte subisiste ale acestuia, cresc vulnerabilitate.
Subsistemul individual, este alcătuit din compontentele care asigură individului integrarea în mediul său social și buna funcționare a acestuia, precum subsistemul bilogogic, cognitiv sau emoțional (Roth-Szamoskozi, 2003). Acest subsistem presupune și rolul individului, simțul identității, respectul de sine, capitalul social și educațional, în concluzie tot ce ține de individ la nivel personal, iar după cum este prezentat într-un capitol anterior aceste caracteristici, reprezintă factorii care duc la vulnerabilitatea de a fi traficat.
Subsistemul interpersonal este alcătuit din relațiile dintre indivizi și rețelele sociale în care individul se dezvoltă, acestea prin funcționalitatea sau disfuncționalitatea lor pot deveni factori de vulnerabilitate. În final, susbsitemul organizațiilor, instituțiilor, al comunității și per ansamblu macrosistemul, reprezintă un factor de vulnerabilitate în funcție de modelele culturale, atitudinea societății și problemelor sociale care intervin și impactul acestora asupra individului (Roth-Szamoskozi, 2003).
Pentru a restabili echilibrul între sistemele individului, pentru a găsi mijloace în rezolvarea problemelor și a crește cooperarea cu mediul încorjurător, Roth-Szamoskozi (2003) susține necesitatea muncii sociale și asistenței acordate individului.
2.4. Copiii și adolescenții: categorie vulnerabilă
Conceptul de adolescență a fost adus pentru prima dată în atenție de către Hall la începutul secolului XX. Adolescența fiind considerată o etapă a ciclului vieții care face legătura între copilărie și perioada adultă (Encyclopedia of Social Work, 1995). De atunci s-au format mai multe cadre de definire ale adolescenței, implicând complexitatea fenomenului și factorii care contribuie la denfinirea lui, precum factori ce țin de aspectul biologic și psihologic al ființei umane, factori sociali și culturali.
Un aspect important și necesar de amintit în acestă lucrare, este legat de teoria socială a învățării, care descrie adolescența precum o perioadă de dezvoltare, pornind din copilărie și accentuându-se pe parcursul formării ca și adult, cu efecte asupra comportamentului, relațiilor interpersonale și evaluării de sine (Encyclopedia of Social Work, 1995). De altfel, procesul socializării are un impact important având în vedere modul în care adolescentul își dezvoltă paternuri comportamentale, atitudini și valori, fiind inflențată și vulnerabilitatea acestora referitoare la trafic de persoane.
UNODC (2008), consideră copiii și adolescenții (persoanele care nu au împlinit încă vârsta de 18 ani) ca fiind cea mai vulnerabilă categorie de persoane față de traficare și exploatare, deoarece, vulnerabilitatea acestora este reflectată pe mai multe planuri pusă în primul rând pe diferența de autoritate dintre ei și adulți. Din punct de vedere fizic ei nu sunt capabili să se protejeze, nu cunosc legile care îi protejează și se află în imposibilitate de a negocia un tratament echitabil pentru ei înșiși (UNODC, 2008).
În România, vârsta persoanelor cu risc de a fi traficate o reprezintă grupa tinerelorîntre 14 – 17 ani (ANIMANOVA, 2012). Conform ANIMANOVA (2012, pg. 34), este foarte evidentă tendința de scădere a vârstei victimelor, numărul victimelor minore fiind în creștere.
2.5. Prevenția: ’Peer Education’ sau ’Educația de la Egal la Egal’
Reducerea fenomenului de trafic de persoane și combaterea acestuia, este necesară având în efectele negative care le produce asupra individului și a societății și totodată amploarea fenomenului. Existența sintagmei ’este mai bine să previi decât să tratezi’ poate fi utilizată cu succes cu privire la acest fenomen și a efectelor negative pe care le produce. Prevenția fiind de altfel, măsura cea mai ușor de utilizat de către asistenții sociali, prin realizare de programe și proiecte în domeniu.
UNODC (2008) consideră că prevenția reprezintă o măsură absolut necesară în ceea ce privește traficul de persoane, prin conștientizare și informare corectă a populației și în special a grupurilor vulnerabile, în cercetare de față adolescenții. Prezentarea informațiilor corecte, a riscului și a alternativelor în cazul grupurilor vulnerabile, ajută la conștientizare și sensibilizare cu privire la fenomen, însă limitele se prezintă în modul de evaluare a programelor de preveniție, deoarece după cum susține UNODC (2008), de multe ori evaluare nu este făcută corespunzător. Nu trebuie însă excluse din discuție și cazurile în care victimele aveau cunoștințe despre fenomen și cu toate acestea au căzut pradă traficului. Explicația vine prin faptul că traficul este un fenomen complex, sensibil la schimbare și prezintă o multitudine de factorilor de vulnerabilitate, asupra cărora nu se poate lucra în același timp, mai ales în cadrul campaniilor de informare și sensibilizare. Cu toate acestea, campaniile de informare reprezintă un prim pas de acțiune din partea organismelor statului sau a societății civile și nu își pierd utilitatea în ceea ce privește conștientizarea. ANIMANOVA (2012), susține că fenomenul de trafic de persoane în România este o realitate puțin cunoscută de către indivizi și de o importanță nesemnificativă, ca explicație fiind interesul scăzut față de fenomen, neînțelegerea consecințelor și vizibilitatea redusă a acestuia.
Având în vedere cercetarea de față, grupul de lucru este reprezentat de copii și adolescenți, datorită gradului cel mai mare de vulnerabilitate, se va utiliza pentru prevenție metoda ’peer education’ după cum este numită de specialiștisau ’educația de la egal la egal’.
PRESTO (Peer Related Education Supporting Tools) definește educația de egal la egal precum o ’propunere educativă în care unii membri ai unui grup sunt instruiți pentru a juca un rol de educator’. Psihologia modernă a dezvoltării recomadă educația între egali deoarece ajută la formarea unei relații de educație reciprocă, beneficiind și cei care transmit informația și cei care o primesc (PRESTO).
United Nations Population Fund și Youth Peer Education Network (2005), susțin că educația de la egal la egal este un proces prin care tineri bine instruiți și oameni motivați întreprind activități educaționale informale sau organizate cu colegii sau prietenii lor (similarități de vârstă sau interes), pe o perioadă de timp care vizează dezvoltarea de cunoștințe, atitudini, convingeri și competențe și care le permit ulterior să fie mai responsabili cu viața lor sau să cunoască anumite probleme sociale. Are ca scop furnizarea de informații, dezvoltarea de competențe, crearea motivației, crearea de resurse și dezvoltarea capitalului uman.
Există mai multe metode aplicate în educația de la egal la egal, precum cele similare de îndrumare oficială, cum ar fi predarea la clasă sau discuția în grup în centre de tineret, sau metode informale, în cadrul expozițiilor sau a pieselor de teatru (Shepherd și Turner, 1998).
Shepherd și Turner (1998) identifică 10 justificări menționate în literatura de specialitate pentru folosirea metodei de educație de la egal la egal, precum:
Este mult mai eficientă și necostisitoare, în raportul cost-eficacitate;
Peers saugrupul de egal este considerat o sursă credibilă de informare;
Educația de la egal la egal îi împuternicește (empowering) pe cei implicați;
Se utilizează metode stabilite în prealabil pentru transmiterea de informații și sfaturi;
Grupul de egal este mai de succes în transmiterea informațiilor decât profesioniștii, deoarece cei în cauză se identifică cu colegii lor;
Educatorii de la egal la egal acționează precum modele de rol pozitiv;.
Acest tip de educație este foarte benefic pentru cei care o furnizează;
Educația de la egal la egal este mai ușor de acceptat atunci cînd alte metode nu sunt acceptate de către tineri sau prezintă dificultăți;
Educația de la egal la egal poate fi utilizată cu succes și pentru a educa pe cei care prezintă dificultăți în a fi educați în mod convențional;
Grupul de egal poate consolida învățarea prin contact permanent cu ceilalți.
2.5.1. Teoria învățării sociale
Cea mai importantă teorie care susține educația de la egal la egal este Teoria Învățării Sociale. Acesta susține că modelarea este o componentă importantă a procesului de învățare, punându-se accent pe învățarea și adoptarea unui nou comportamentul care este inițial prezentat precum pozitiv de către o persoană din grupul de egal (Shepherd și Turner, 1998). Subiecții au nevoie de o oportunitate de a practica un model comportamental pozitiv pentru a adoptat cu succes comportamentul respectiv, însă există câteva elemente importante care duc în final la materializarea acestui proces. Aceste elemente sunt credibilitatea, împuternicirea, consolidarea rolului învățat și nu în ultimul rând, responsabilitatea celor implicați (Shepherd și Turner, 1998).
PRESTO aduce contribuții esențiale la cele prezentate anterior cu privire la acest tip de educație, susținând că ajută la îmbunătățirea dezvoltării sociale, dar și în construirea personalității tinerilor. În ceea ce privește teoria învățării sociale, PRESTO consideră că identitatea personală este construită în urma contextului social de acest tip, formându-se totodată și o relație mai bună în cadrul grupului de egali ce contribuie la rezolvarea sarcinilor specifice vârstei grupului.
United Nations Population Fund și Youth Peer Education Network (2005), prezintă alte efecte pozitive ale acestui tip de educație, precum dezvoltarea abilităților de comunicare, creșterea empatiei, dezvoltarea eficiențe personale și rezolvarea de probleme și nu în ultimul rând creșterea eficacității colective.
Etapele în derualarea procesului de educație de la egal la egal sunt următoarele: crearea mediului instituțional, formarea echipei, crearea activității, selecționarea educatorilor, formarea educatorilor, evaluarea acțiunilor, prima acțiune în clasa pilot, evaluarea primelor date, acțiune în toate clasele, evaluarea acțiunilor și previziuni și îmbunătățiri, menținerea obiectivelor, promovarea noilor acțiuni (PRESTO).
În general, scopul este de a promova comportamente de prevenție privind comportamentele cu risc, învățarea unui stil de viață sănătos. Mai este utilizat și pentru a dezvolta deprinderi sau a aduce în discuție probleme sociale sau situații de risc. În ceea ce privește cercetarea de față, se urmărește prevenția cu privire la trafic de persoane, primirea de informații corecte cu privire la fenomen, conștientizare și sensibilizare. Pentru acesta se va utiliza metoda peer education, pornind de la formarea adolescenților cu scopul de a transmite informația mai departe grupului lor de egali.
II. DEMERSUL CERCETĂRII
Capitolul 3. Planul și desfășurarea cercetării
3.1. Problema cercetării
Problematica traficului de persoane nu este nouă la noi în țară, nici în lume. Zilnic la nivel global sute de persoane cad pradă acestui fenomen care distruge ființa umană, degradează societatea și lasă în urmă persoane care cu greu reușesc să își recâștige demnitatea și viața.
Doar în ultimele săptămâni în țără au fost emise știri cu titluri, precum: “Trafic de minori și proxenetism într-o pensiune construită lângă un cămin studențec” (25.04.2012, www.stirileprotv.ro), “Șeful unei rețele de traffic de personae acuzat că a racolat zeci de femei va fi extrădat în Franța”, (14.03.2012, www.mediafax.ro), „Victimele traficului de personae: Cine stă în spatele copiilor cerșetori”, (29.03.2012, www.realitatea.net), „Cinci persoane din Bacău, arestate pentru trafic de femei. Obligau fete să se prostitueze în Italia” (19.04.2012, www.rtv.net), „Rețea de trafic de persoane, anihilată de polițiștii argeșeni” (10.05.2012, www.arges-online.ro), „Șase români acuzați de proxenetism și trafic de persoane, arestați la Helsinki” (10.05.2012, www.antena3.ro), “Sârb condamnat la Cluj pentru trafic de persoane” (14.05.2012, www.citynews.ro).
Dimensiunea fenomenului este greu de evaluat, având în vedere complexitatea lui și faptului că este un fenomen ascuns, mână în mână cu crima organizată. Pe lângă aceasta, mai există și alți factori care împiedică identificarea numărului exact de victime, iar acești factori sunt prezentați de ANIMANOVA (2012) în cercetarea ”Speranța, la vânzare – Cercetare calitativă privind traficul de persoane în vedere exploatării sexuale în România și Italia în perioada 2007-2011”. Dintre acești factori amintim cadrul legal, restructurările ce au avut loc la nivel de instituții guvernamentale responsabile de fenomen, faptul că datele ANITP nu includ și victimele care rămân în țările de destinație pentru reintegrare socială, faptul că victimele refuză colaborarea cu instituțiile sau se auto-percep ca și actori benevoli în activități de prostituție și nu sesizează poziția de exploatarea în care s-au aflat (ANIMANOVA, 2012).
Un prim pas în demersul cercetării de față a fost studierea statisticilor cu privire la numărul victimelor și crearea unui analize menite să sublinieze problematica traficului de persoane, prin amploarea fenomenului și identificarea persoanelor vulnerabile asupra cărora se va aprofunda cercetarea.
La nivel mondial pot fi făcute doar estimări cu privire la numărul victimelor, având în vedere dificultatea colaborării ditre state, a legăturii cu migrația, migrația ilegală și totodată cu crima organizată, astfel numeroase organisme ale statelor, instituții internaționale și organizații nonguvenramentale încearcă să prezinte un număr cât mai apropiat de realitate al victimelor. Cu toate acestea, există discrepanțe între datele făcute publice de organismele de mai sus. Smith (2010) face o analiză asupra datelor existente cu privire la fenomen, astfel Organizația Internațională a muncii estimează că 12.3 milione de oameni sunt exploatați prin muncă din care 1.39 milione sunt sclavi sexual. Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii estimează că aproximativ 800.000 de persoane devin victime alte traficului și exploatării anual.
Conform datelor din 2009 ale raportului global al traficului de persoane realizat de United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC), se observă că anual sunt identificate peste 10.000 de victime, numărul fiind în creștere în ultimii ani. În ceea ce privește exploatarea, în 79% din cazuri este vorba de exploatare sexuală, urmată de 18% exploatare prin muncă și respectiv 3% alte tipuri de exploatare.
Grafic 1. Numărul total de victime identificare de autorități în 71 de state
Sursa: UNODC, (2009). Global Report on Trafficking in Persons.
Referitor la situația din România, conform ANITP în raportul privind situația victimelor identificate în primul semestru al anului 2011, se observă o creștere față de același semestru din anii precedenți cu aproximativ 30%, identificându-se 488 de victime, din care 341 de gen feminin. Se mai observă că majoritatea victimelor sunt de gen feminin, din totalul de 488 de victime identificate, 341 sunt de gen feminin, cu vârste cuprinse între 10 și 47 de ani, însă majoritatea cu vârste cuprinse între 14 și 25 de ani. Gradul cel mai mare de vulnerabilitate este prezent în categoria de vârstă 14 – 17 ani, fiind totodată și o premisă în cercetarea și intervenția noastră. Victimele au un nivelul de școlarizare scăzut, mediul de proveniență fiind atât rural cât și urban, provenind de obicei din familii disfuncționale sau familii cu situații speciale (ANIMANOVA, 2012).
Evoluția cazurilor identificare la nivel național și surprinse de ANITP (2012) în rapoartul din semestrul 1 al anului 2011, arată că numărul de victime de-a lungul timpului a scăzut considerabil din 2006 până în prezent. Cu toate acestea, se observă o creștere semnificativă cu aproximativ 30% în anul 2011 față de anul precedent.
Grafic 2. Număr cazuri identificate pe semestrul 1 din 2006 – 2011
Sursa: ANITP, (2012). Analiză privind situația victimelor identificate în primul semestru 2011
Consider că scăderea constantă poate fi pusă și pe seama modificărilor și inovațiilor apărute în rețelele de traficanți, noi tehnici de constrângere și noi mijloace de recrutare, având în vedere că estimările rămân foarte mari la nivel internațional. Organizațiile nonguvernamentale internaționale susțin că există un număr extrem de mare de persoane traficate și exploatate însă doar puține ajung să treacă de toți pașii necesari pentru a ajunge în țara de origine, a depune plângere împotriva traficanților și în final a fi identificată ca și victimă, procesul fiind riscant pentru victimă și dificil (ANIMANOVA, 2012).
Situația la nivelul județului Cluj, conform Bilanțului centrului regional împotriva traficului de persoane pentru anul 2011 Cluj-Napoca, arată că în anul 2011, Centrul Regional Cluj al ANITP a avut în lucru 134 de cazuri de trafic de persoane, 70 identificate în 2010 și 64 în 2011. Din aceste cazuri, 32 de cazuri au fost referite Centrului Regional Cluj pentru evaluare și asistare pe parcursul anului 2011. Numărul de cazuri aflate în lucru, ca urmare a proceselor în care victimele sunt implicate este de 368, din anii anteriori cumulându-se 234 de cazuri. În ceea ce privește modul de exploatarea al victimelor din anul 2011, 53% au fost exploatați sexual și 47% prin muncă. Exploatarea sexuală având ca victime doar persoane de gen feminin cu vârsta cuprinsă între 16-28 de ani. În ceea ce privește exploatarea prin muncă, majoritatea victimelor sunt de gen masculin (ANITP Centrul Regional Cluj, 2011).
Având în vedere că tinerii reprezintă o populație vulnerabilă iar șansele de a se expune fenomenului sunt mari, continuarea cercetării de față va avea ca obiect de lucru populația tânără, și anume elevii cu vârste cuprinse între 16-18 ani.
Scopulcercetării a fost acela de a identifica gradul de informare al elevilor cu vârsta curpinsă între 16-18 ani cu privire la fenomenul traficului de persoane, atitudinea lor cu privire la prostituție și percepția despre reușita în viață.
Cercetarea pornește de la întrebarea:Care este gradul de informare al elevilor cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani cu privire la fenomenul traficului de persoane și atitudinea aceastora față de prostituție?
3.2. Obiectivele cercetării
Pornind de la prezumțiile referitoare la faptul că elevii nu sunt informați corespunzător cu privire la fenomenul traficului de persoane și că au o atitudine discriminatorie față de prostituție, se urmăresc următoarele:
Identificarea gradului de informare cu privire la fenomen pe sexe la elevii cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani.
Identificarea diferențelor existente în funcție de gen și interesul față de fenomenul trafic de persoane.
Identificarea diferențelor existente între persoanele care provin din mediul rural și cele din mediul urban cu privire la cunoștințele despre fenomenul traficului de persoane.
Identificarea atitudinii față de prostituție în funcție de genul respondentului.
Obiectivele cercetării ne permit să identificăm gradul de cunoștințe al tinerilor, informații ce sunt relevante din punct de vedere social deoarece ne ajută să vedem în ce măsură tinerii cunosc fenomenul și sunt conștienți de el. Variabilele utilizare permit evaluarea gradului de vulnerabilitate în fața fenomenului.
3.3. Ipotezele cercetării
Ipoteze generale:
Nivelul de cunoștințe cu privire la trafic de persoane, interesul față de fenomenen și atitudinea față de prostituție este diferit în funcție de genul și mediul de proveniență elevilor.
Ipoteze de lucru:
Genul influențează gradul de informare cu privire la trafic de persoane cât și interesul pentru acest subiect. Subiecții de gen masculin vor avea un grad de informare și un interes mai scăzut față de fenomen decât subiecții de gen feminin.
Mediul de proveniență influențează nivelul de cunoștințe cu privire la trafic de persoane. Subiecții care provin din mediul urban vor avea un nivel de cunoștințe mai ridicat comparativ cu cei care provin din mediul rural.
Imaginea față de prostituției diferă în funcție de gen. Subiecții de gen masculin cred în mai mare măsura în existența unei motivații a prostituatelor bazată pe plăcerea față de actul sexual decât subiecții de gen feminin.
3.4. Desfășurarea cercetării
3.4.1. Lotul cercetării
Cercetarea s-a desfășurat pe un număr de 92 de subiecți (40 de subiecți de gen masculin și 52 de gen feminin), cu vârsta cuprinsă între 16-18 de ani.
Participanții la această cercetare sunt elevii claselor a XI-a din patru licee din Cluj-Napoca: Colegiul Tehnic de Construcții “Anghel Saligny” clasa XI-a A cu un număr de 20 de elevi prezenți și chestionați; Liceul Teoretic “Avram Iancu” Cluj-Napoca clasa XI-a A cu un număr de 17 elevi prezenți și chestionați; Liceul de Arte Plastice “Romulus Ladea” Cluj clasa a XI-a A cu un număr de 23 de elevi prezenți și chestionați; Colegiul Național George Barițiu Cluj-Napoca clasa a XI-a B cu un număr de 32 de elevi prezenți și chestionați. Aceste licee au fost alese la îndrumarea expertului în domeniu, Coordonator ANITP Cluj, având în vedere că în ultimii ani nu au fost făcute campanii de informare la clasele mari în liceele respective.
Accesul în licee a fost făcut în urma depunerii unei cereri către direcțiune din partea ANITP Cluj, a Asociației Support For Youth Development și a mea, ca practicant la cele două organizații (cererea se găsește atașată la Anexa 3). Cele patru clase au fost distribuite de către directorii liceelor în funcție de disponibilitatea profesorilor de a permite completarea chestionarului în timpul orei (la orele de educație fizică, dirigenție, sociologie și informatică).
Completarea chestionarului a decurs fără probleme majore, fiind întâmpinate dificultăți cu un număr de elevi ai Colegiul Tehnic de Construcții “Anghel Saligny” care manifestau o atitudine ostilă și neserioasă. Completarea chestionarului a durat între 15-20 de minute, subiecții fiind deschiși și interesați de participarea la cercetare în majoritatea liceelor, un aspect important în validarea rezultatelor obținute în urma cercetării desfășurate. Cercetarea s-a desfășurat în perioada 28 – 30 Martie între orele 09:00-14:00.
3.4.2. Metodologie
3.4.2.1. Variabile investigate și operaționalizarea lor
Variabile dependente:
VD1- nivelul de cunoștințe cu privire la trafic de persoane
VD2- interes pentru a primi informații despre trafic de persoane: Cu variantele de răspuns: deloc, puțin, mult, foarte mult.
VD3 – atitudine față de motivația practicării prostituției
Variabile independente:
VI1- genul subiecților: masculin, feminin.
VI2- mediul de proveniență: rural, urban.
Cercetarea a fost realizată printr-un chestionar care cuprinde 36 de itemi, aceștia fiind distribuiți în trei dimensiuni: cunoștințe despre trafic de persoane, atitudinea față de prostituție și percepția despre reușita în viață.
Variabila dependentă, nivelul de cunoștințe cu privire la trafic de persoane a fost operaționalizată prin verificarea gradului de cunoștințe specifice cu privire la trafic de persoane, dacă subiecții au auzit despre acest fenomen în comunitatea lor, cunoștințe cu privire la situația din Cluj-Napoca și precizarea de instituții care luptă împotriva traficului. Pentru stabilirea gradului de cunoștințe cu privire la fenomen s-a utilizat baremul de cunoștințe, Anexa 2., cunoștințele fiind măsurate în funcție de răspunsurile date, astfel s-a format următoarea grilă de analiză:
-între 0-2.5 nivel foarte scăzut de cunoștințe
-între 2.5-5 nivel scăzut de cunoștințe
-între 5-7.5 nivel ridicat de cunoștințe
-între 7.5-10 nivel foarte ridicat de cunoștințe
Răspunsurile au fost analizate individual și notate corespunzător.
A doua variabilă dependentă, denumită interes pentru a primi informații despre trafic de persoanea avut următoarele nivele: deloc, puțin, mult, foarte mult. Această variabilă urmărește să măsoare gradul de interes al respondenților cu privire la fenomen și primirea de informații.
A treia variabilă dependentă, denumită ’atitudine față de motivația practicării prostituției’ este materializată prin afirmația ’Prostituatele fac asta pentru că le place’ subiecții arătându-și acordul sau dezacordul prin variantele: deloc, puțin, mult, foarte mult.
Prima variabilă independentă denumită genul subiecților, este redată prin intermediul celor două valori: feminin și masculin. Această variabilă apare la finalul chestionarului, subiecții fiind rugați să își precizeze genul.
A doua variabilă independentă denumită mediul de proveniență apare la fel la finalul chestionarului, având două valori: rural și urban.
Variabile controlate: -vârsta subiecților: 16-18 de ani.
-nivel studii: cadrul superior liceal
Aceste variabile sunt controlate deoarece prezenta lucrare se bazează pe studiul adolescenților ca populație vulnerabilă, cu potențial crescut de risc.
3.4.2.2. Metode și instrumentele utilizate
Tehnicile de eșantionare folosite au fost non-probabilistice, eșantionarea stratificată deoarece subiecții au fost identificați pe baza vârstei și apartenența la liceul x, clasa x. În același timp, după cum am amintit mai sus, liceele au fost alese la îndrumarea coordonatorului de practica iar clasele au fost distribuite de către director, în funcție de disponibilitatea pentru cooperare.
În prima parte a cercetării – cea a pretestării – am discutat cu tineri de liceu (voluntari ai Asociației Support For Youth Development), despre fenomenul trafic de persoane, despre ce știu tinerii despre trafic de persoane în general, în ce măsură este cunoscut fenomenul. Totodată am asistat și am observat în diferite contexte modul de raportare al tinerilor cu privire la acest fenomen, atât în mediul intern cât și internațional, cu mențiunea că aceste discuții și observații au fost nestructurate, însă au fost direcționate spre atingerea scopului menționat mai sus (gradul de informare al tinerilor cu privire la fenomenul traficului de persoane și totodată atitudinea lor cu privire la prostituție). Pe lângă acestea, în etapa de studiu pilot am realizat un interviu cu o victimă a traficului de persoane pe care o voi prezenta și analiza spre final, aici urmărind și aspecte ce țin de importanța unei informări corecte a tinerilor cu privire la fenomen.
A doua parte a cercetării a constat în construirea instrumentului de cercetare, utilizându-se informații elementare însă esențiale în definirea și conștinetizarea fenomenului, cu referire la principalele dimensiuni ale fenomenului, precum: definirea lui, principalele victime, moduri de recrutare și de exploatare. Chestionarul a fost verificat și aprobat spre aplicare de către îndrumătorul de practică de la ANITP Centrul Regional Cluj.
Construcția chestionarului are la bază 36 de itemi direcți, grupați în 3 dimensiuni principale: 11 itemi despre cunoștințe despre trafic de persoane (1,2,3,4,5,6,7,8, 9, 10, 10.1), 7 itemi despre atitudinea față de prostituție (12, 13, 14, 15, 16, 17, 18), 16 itemi percepția despre reușita în viață (19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34).
Prin atitudinea față de prostituție și persoanele care practică prostituția s-a urmărit măsura în care tineri discriminează astfel de comportament, cum îl percep și cum se raportează la el. În ceea ce privește percepția despre reușita în viață se urmărește identificarea sistemelor de valori alte tinerilor și modul în care apreciază mijloacele spre reușita în viață. Aceastea din urmă sunt legate de riscul de a fi traficat, după cum este specificat în literatura de specialitate.
Ultima parte a chestionarului este alcătuită din itemi de identificare al genului, mediului de proveniență.
În ultima etapă a cercetării, chestionarul a fost dat spre completare la liceele menționate mai sus, în perioada 28 – 30 Martie între orele 09:00-14:00. Subiecții au completat chestioarul în urma consințământului liber exprimat, chestionarele fiind distribuite în clasă și completate pe loc. Prima parte a chestionarului a fost completată sub îndrumare, cu timp de gândire de aproximativ 1-2 minute pentru întrebările deschise. Elvii au fost asigurați de confidențialitatea răspunsurilor, menționându-se și faptul că rezultatele vor fi utilizate în scopul cercetării.
Un alt mijloc de cercetare utlizat a fost interviul semi-structurat cu întrebări deschise. Scopul interviului a fost de a identifica percepția unei victime asupra fenomenului prin prisma propriei experiențe. Au fost utilizate trei unități tematice: traficul de persoane în general, experiența persoanlă și informare adolescenți. Interviul a fost a fost alcătuit din 10 întrebări (Anexa 4. Ghid interviu) și a durat între 15-20 de minute, menționez că în acest interval de timp au fost mai multe pauze scurte în care intervievatul se oprea așteptând să încurajări pentru reluarea discuției, totodată în aceste pauze luam notițe cu privire la relatările intervievatului. A fost un interviu de suprafață, pe orizontală și s-a realizat în limita de timp în care intervievatul era disponibil. Interviul a fost realizat cu o victimă a traficului de persoane care este în prezent în legătură cu ANITP Centrul Regional Cluj pe durata procesului, până la stabilirea sentinței judecătorești. Acesteia i-a fost adus la cunoștință de către coordonatorul ANITP Centrul Regional Cluj faptul că voi lucra la un proiect menit să informeze elevii de liceu din Cluj-Napoca cu privire la trafic de persoane, astfel ea și-a manifestat dorința de a-și aduce contribuția. Prin urmare s-a realizat interviul, menit să își aducă contribuția în partea de cercetare și intervenție – prin prezentarea cazului și a îndrumărilor făcute de către victimă elevilor de liceu. Intervievatul și-a dat acordul în ceea ce privește folosirea datelor în scopul cercetării și a fost asigurat de confidențialitate. Răspunsurile la întrebările adresate au fost transcrise pe loc, deoarece intervievatul nu a acceptat înregistrarea interviului. Cu toate acestea, nu au fost omise părți din interviu.
S-a utilizat și studiul documentelor ca și metodă de cercetare, pentru a prezenta pe scurt cazul victimei. Pentru aceasta, s-a consultat dosarul victimei cu aprobarea coordonatorului de practică, respectându-se confidențialitatea. În demersul cercetării de ansamblu, au fost respectate aspectele de natură deontologică vizate în realizarea unei cercetări.
3.5. Rezultatele cercetării și interpretarea lor
Datele statistice au fost prelucrate cu ajutorul programului SPSS 15, prin aplicarea testelor de asociere și a frecvențelor. În interpretarea rezultatelor, vom analiza datele în funcție de ipoteze și vom sublinia și alte date considerate relevante.
3.5.1. Ipoteza 1
Această ipoteză susține că genul influențează gradul de informare cu privire la trafic de persoane cât și interesul pentru acest subiect, mai mult că subiecții de gen masculin vor avea un grad de informare și un interes mai scăzut față de fenomen decât subiecții de gen feminin.
Această ipoteză a fost confirmată.
Pentru testarea acestei ipoteze am utilizat asocieri. În primă fază având ca variabilă independentă genul iar ca variabilă dependentă nivelul de cunoștințe cu privire la trafic de persoane. Se constată că există asociere între cele două variabile, testul Hi2 aplicat are valoarea de 9.787, la 3 df (grade de libertate), cu p<0.020, rezultă un nivel de încredere mai mare de 98% respingându-se ipoteza nulă. Așadar, există diferențe seminificative între subiecții de gen masculin și cei de gen feminin cu privire la nivelul de cunoștințe. Rezultatele obținute sunt sintetizate în Tabelul 1.
Tabel 1. Cunoștințe trafic de persoane în funcție de gen
Prin acestea, se confirmă faptul că persoanele de gen masculin au un grad de cunoștințe mai scăzut decât subecții de gen feminin. Se observă că 64.5% dintre subiecții de gen feminin au un grad de cunoștințe scăzut sau foarte scăzut în comparație cu 85% dintre subiecții de gen masculin care au un grad de cunoștințe scăzut și foarte scăzut. În ceea ce privește nivelul de cunoștințe ridicat și foarte ridicat, se observă următoarea diferență, subiecții de gen feminin reprezintă un procent de 34.6% pe când subiecții de gen masculin reprezintă un procent de 15%.
În ceea ce privește gradul de interes pentru primirea informațiilor și genul respondentului, s-a utilizat asocierea, având ca variabilă independentă genul iar variabilă dependentă interesul pentru a primi informații și cu privire la trafic, rezultatele fiind materializate în tabelul 3.
Tabel 3. Interes pentru a primi informații cu privire la trafic de persoane
Se constată existența asocierii între cele două variabile, testul Hi2 are valoarea 20.45 la 3 df (grade de libertate), cu p<0.001, cu un nivel de încredere mai mare de 99,9% respingând ipoteza nulă (Tabel 4). Se observă că 25% din subiecții de gen feminin consideră că nu ar fi necesară primirea de informații pe când în aceeași categorie se încadrează 65% din subiecții de gen masculin. În ceea ce privește interesul pentru a primii informații și utilitatea lor, subiecții de gen feminin răspund pozitiv într-un procent de 75% pe când cei de gen masculin într-un procent de 35%. Observându-se diferențe clare în ceea ce privește interesul celor două categorii.
Aceasta întărește faptul că persoanele de gen feminin sunt mai interesate de fenomen și au un nivel de cunoștințe mai ridicat. Cu toate acestea, datele statistice arată că victimele sunt în număr mai mare persoanele de gen feminin, principala formă de exploatare fiind cea sexuală iar jumătate din victimele de gen feminin fiind minore (ANIMANOVA, 2012). Persoanele de gen feminin sunt mai predispuse traficului și exploatării, având în vedere cererea de piață și vulnerabilitatea crescută în legătură cu restul factorilor precum situația familială, statutul socio-economic și capitalul social.
Nu trebuie neglijat însă și riscul persoanelor de gen masculin de a fi traficate. Conform ANITP în 2009 au fost 46% victime de gen masculin, în 2010 au fost 44% iar în primul semestru al anului 2011 au fost identificate 30% victime de gen masculin. Având în vedere că numărul cazurile identificate nu sunt este în concordanță cu numărul cazurilor reale de trafic, consider că și în cazul traficului indivizilor de gen masculin situația este la fel, astfel numărul cazurilor reale fiind mult mai mare. Totodată, consider că exploatarea prin muncă la bărbați este fel ca și prostituția forțată în cazul femeilor, victimele nu percep poziția de exploatare ca atare, și consideră că participă de bună voie la procesul de exploatare, chiar dacă condițiile de muncă și plata nu se încadrează în cadre normale și legale, fiind considerată exploatare.
3.5.2. Ipoteza 2
Această ipoteză susține că mediul de proveniență influențează nivelul de cunoștințe cu privire la trafic de persoane și că subiecții care provin din mediul urban vor avea un nivel de cunoștințe mai ridicat comparativ cu cei care provin din mediul rural. Pentru testarea s-a utilizat asocierea, având ca variabilă independentă mediul de proveniență iar ca variabilă dependentă nivelul de cunoștințe cu privire la trafic de persoane.
Ipoteza a fost validată. Rezultatele obținute sunt sintetizate în tabelul 5:
Tabel 5. Nivel de cunoștințe în funcție de medul de proveniență
Testul Hi2 : o valoare de 12.787, la 3 df (grade de libertate), cu un nivel de încredere mai mare de 99,4%, cu p<0.006 (Tabel 6). Așadar, există diferențe seminificative între subiecții care provin din mediul rural și cei care provin din mediul urban cu privire la nivelul de cunoștințe. Se observă că cei din mediul rural în proporție de 77.8% au un nivel de cunoștințe foarte scăzut în comparație cu 37.8% din mediul rural.
Cu toate că există mai mulți factorii care influențează nivelul de cunoștințe, mediul de proveniență influențează în mod cert acest aspect având în vedere și vulnerabilitatea mai mare a persoanelor din mediul rural (Pasca, 2010). Conform datelor naționale și rapoartelor ANITP, au existat întotdeauna diferențe în ceea ce privește mediul de proveniență al victimelor, existând o creștere ușoară a numărului victimelor provenite din mediul rural. În 2009 se înregistrează 54,5% victime din mediul rural, acestea fiind mai vulnerabile la exploatarea prin muncă și obligare la cerșetorie, provenind în proporție de 75% din mediul rural. Explicațiile acestor diferențe sunt făcute pe baza lipsei de informare mai accentuate în mediul rural, educația scăzută și lipsa experienței de viață socială (Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2009, 2010). Totodată conform cercetărilor făcute de ANIMANOVA (2012), victimele provenite din mediul rural au acces redus la informare și o experiență de viață socială redusă în comparație cu cei din mediul rural. Vulnerabilitatea în mediul rural fiind în legătură cu lipsa de informare. În ceea ce privește mediul urban, informarea exsită, însă modul de raportare la ea este diferită, ignorându-se riscurile în cunoștință de cauză (ANIMANOVA, 2012).
3.5.3. Ipoteza 3
Această ipoteză susține că imaginea față de prostituției diferă în funcție de gen. Subiecții de gen masculin cred în mai mare măsura în existența unei motivații a prostituatelor bazată pe plăcerea față de actul sexual decât subiecții de gen feminin.
Această ipoteză a fost confirmată.
Pentru testarea acestei ipoteze am utilizat asocierea, având ca și variabilă independentă genul respondentului iar ca și variabilă dependentăatitudine față de motivația practicării prostituției. Prin testare se observă o asociere, astfel în urma testul Hi2, Hi2 are valoarea de 15.16 la 3 df (grade de libertate), p<0.002, cu un nivel de încredere mai mare de 99,8% (Tabel 8).
Tabel 7. Genul * Prostituatele fac asta pentru că le place
Din răspunsurile acestora, se observă că subiecții de gen masculin în proporție de 30% consideră că prostituatele fac asta pentru că le place, răspunzând cu ‚foarte mult’ în comparație cu subiecții de gen feminin, care la aceeși întrebare au răspuns în proporție de 2% cu același răspuns. Având în vedere că exploatarea sexuală este asociată prostituției, victimele vor fi stigmatzat și învinovățite de unde se observă și reacția subiecților de sex masculin față de afirmația prezentată mai sus. Totodată subiecții de gen feminin manifestă o atitudine mai empatică față victimele traficului de persoane și totodată față de prostituate, având o viziune mai realistă asupra motivației de a practica prostituția.
După cum este prezentat mai sus, ipoteza se confirmă, urmând într-un capitol viitor să analizăm mai amănunțit atitudinea adolescenților față de prostituție în funcție de alte variabile.
3.5.4. Cunoașterea fenomenului de trafic de persoane
În ceea ce privește cercetarea de față, s-a constatat că în proporție de 100% cei chestionați au auzit de acest fenomen, pe lângă aceasta, 26% au auzit de trafic de persoane în zona în care locuiesc ei, iar 20% au susținut că au conoscut sau cunosc cazuri de trafic de persoane, de unde se poate deduce că aceștia trăiesc într-un mediu de risc. Nu s-au găsit asocieri între această variabilă și mediul de proveniență.
Există conștientizarea fenomenului în rândul celor chestinați, 88% ditre aceștia cred că există cazuri de trafic de persoane pe raza județului Cluj-Napoca.
Mediul în care subiecții au auzit de trafic de persoane este prezentatat în Graficul 1 și se constată că televizorul este principala sursă prin care tinerii sunt informați, urmată de internet și grupul de prieteni. La varianta ‘altele’ din chestionar subiecții au avut ca răspunsuri următoarele: locul de muncă, radio, sala de fitness.
Grafic 3. Mediul în care subiecții au auzit de trafic de persoane
Se observă necesitatea de a introduce informarea în cadrul școlar, aceasta va aduce cu sine transmiterea informației și în grupul de prieteni, fiind a treia sursă ca informare și fiind considerată cea mai utilă, în cazul în care elevii primesc informații corecte și acurate.
Instituțiile care luptă împotriva traficului de persoane, aproximativ 41% din cei chestionați au cunoscut o instituție și 17% au cunoscut două instituții. Cea mai cunoscută instituție fiind Poliția cu un procent de 66%, urmată de ANITP cu 25%. Alte instituții remarcate 9%: Protecția Copilului, DIICOT, INTERPOL, , Jandarmeria, ONU, World Vision.
În ceea ce privește cunoștințele în general ale elevilor cu privire la trafic de persoane, s-a constatat că aceștia nu sunt informați corespunzător și au un nivel foarte scăzut de cunoștințe. 46% din cei chestionați au un nivel de cunoștințe foarte scăzut iar 28% un nivel scăzut. Conform studiilor, această categorie poate fi reprezentată ca și vulnerabilă, având în vedere că 74% din totalul elevilor chestionați au un nivel de informare redus cu privire la acest fenomen.
Grafic 4. Cunoștințe trafic de persoane
Referitor la interesul subiecților în ceea ce constă informarea, rezultatele sunt prezentate în Graficul 3, de unde rezultă că aceștia sunt interesați în proporție de 57% să primească informații, 33% sunt puțin interesați iar 10% nu sunt deloc interesați nu consideră că informațiile referitoare la trafic le-ar fi de folos.
În ceea ce privește interesul pentru a primi informații, 10% consideră că nu ar ajuta deloc primirea de informații și că nu sunt interesați, 33% consideră că ar fi puțin folositoare informațiile, iar 57% consideră că ar fi utile si foarte utile informațiile.
Conform acestei părți din cercetare se constată gradul de cunoștințe scăzut al elevilor, fiind un fundament solid pentru intervenirea asupra acestui aspect, prevenția fiind considerată cea mai eficientă și necostisitoare metodă, utilizată atât în asistența socială cât și alte domenii.
3.5.5. Percepțiile și atitudinile față de prostituție
Am utilizat în cercetare conceptul de prostituție deoarece este legat de cel de trafic de persoane, uneori la nivel de simț comun nefiind detectată diferența dintre cele două fenomene și anume trafic de persoane și prostituție voluntară. Percepția cu privire la prostituție ne ajută să vedem și în ce măsură respondenții asociază cele două fenomene, atitudinea negativă sau discriminatorie față de unul dintre ele, la fel și o perceție greșită, are implicit impact și asupra celululalt. Astfel se ajuge la stigmatizarea victimelor traficului de persoane. Pentru a evalua atitudinea elevilor față de prostituție, am utilizat stereotipuri legate de acest fenomen cu scopul de a observa în ce măsură tinerii sunt sau nu de acord cu acestea. În analiză am utilizat frecvențele, astfel la întrebare “Cât de mult ești de acord cu cele de mai jos”, s-a surprins măsura în care aceștia sunt de acord diferite afirmații referitoare la prostituție.
La afirmația ’Prostituția este o alegere liberă pentru femei’ și ’Prostituatele fac asta pentru că le place’s-au constatat că elevii reacționează la aceste stereotipuri aproximativ egal, astfel că 51% dintre cei chestionați consideră că este o alegere liberă în măsură mare sau foarte mare, iar 40% consideră că este o alegere liberă în mică măsură (puțin). Referitor la prostituție practicată din plăcere, 67.4% nu reacționează la acest stereotip, doar 32.6% sunt de acord cu afirmația.
Grafic 5. Prostituția: alegere liberă practicată din plăcere
La afirmația ‚Prostituatele sunt femei imorale și fără viitor’ s-au observat că răspunsurile au fost aproximativ egale, aproximativ 52% nefiind de acord iar 48% fiind de acord, astfel fenomenul este perceput ca imoral având ca rezultat degradarea (Tabel 16).
Tabel 17. Acord ‚Prostituatele sunt femei imorale și fără viitor’
La afirmația ‚Prostituția poate fi un mod de viață incitant’, ‚Sistemul prostituției conferă bunăstare’ și ‚Prostituția este o infracțiune fără victime’, s-au observat următoarele:
Grafic 6. Percepție prostituție
Astfel, în acest cadru elevii nu reacționează la stereotipuri, peste 66% răspundcu varianta deloc incitant, urmat doar de 16% care sunt de acord cu această afirmație. La fel în ceea ce privește afirmația conform căreia prostituția este o infracțiune fără victime, peste 54% nu sunt de acord cu afirmația, aproximativ 20% sunt puțin de acord, 20% mult de acord iar 6% foarte mult. O ultimă observație se face cu privire la faptul că sistemul prostituției conferă bunăstare, unde peste 51% sunt de acord cu afirmația.
La afirmația ’Prostituția se întâmplă doar pe străzi’ s-au constatat că 53.6% nu consideră că se petrece doar pe străzi, 28.3% consideră că se petrece în mică măsură pe străzi și restul de 14.2 consideră că se petrece doar pe stradă.
Conform ANIMANOVA (2012), discuțiile în ceea ce privește prostituția este tabu în societate, prostituția fiind adesea condamnată, iar victimele sunt considerate vinovate fapt care duce la etichetare, stigmatizare, marginalizare în cele mai rele cazuri la excluderea din societate. În ceea ce privește cercetarea de față, se observă elemente de stigmatizare sau viziuni distorsionate cu privire la prostituție. Explicația existenței unor astfel de viziuni poate fi făcută fie din lipsa de informare corectă sau din imaginea care se crează în societate cu privire la prostituție.
Traficul de persoane este un fenomen complex, în percepția societății nefiind încă adus la un nivel maxim de înțelegere, prin urmare există confuzii cu privire la acest fenomen, iar victimele continuă să fie condamnate și stigmatizate în comunitățile de origine și nu numai (Administrația Preziențială, 2009). Acest lucru apare și în cazul prostituției, iar în situația de față se transpune în răspunsurile celor chestionați.
În concluzie, această parte a cercetării ne arată că în general elevii nu răspund la stereotipuri, existând doar câteva afirmații la care răspunsurile tind să ducă spre stereotipuri și discriminare, precum prostituatele practică prostituția pentru că le place, prostituatele sunt femei imorale și fără viitor și prostituția este o infracțiune fără victime. Astfel imaginea prostituatei este pe alocuri distorsionată, ceea ce poate duce la o atitudine ostilă, discriminatorie și respingătoare față de persoanele care practică prostituția, făcând dificilă acceptarea acestora și integrarea ulterioară în societate.
3.5.6.Percepția despre reușita în viață
În ceea ce privește reușita în viață, s-a urmărit stabilirea principalelor aspecte pe care tinerii le consideră importante pentru a reuși în viață. În ceea ce privește definirea reușitei în viață, consider relevantă explicația făcută de Merton, precum scopurile, aspirațiile și obiectivele promovate de societate reprezintă factorii ai reușitei în viață într-o anumită societate (Ogien, 2002). Astfel, anumiți factori precum abilitățile personale, efortul personal sau condiția economică pot influența reușita în viață. Pentru analiza acestor date am utilizat frecvențele care vor fi prezentate ulterior.
S-a constatat că aproximativ 73% din cei chestionați intenționează să urmeze cursurile unei universități, aproximativ 19% intenționează să-și găsescă un loc de muncă, din care 10% în străinătate. Pe lângă acestea, cei care au răspuns altele în procent de 5%, răspunsurile lor au fost: 3% facultate în străinătate, iar 2% “bișnițar”, ”cămătar”.
Grafic 7. Ce intenționezi să faci după terminarea liceului?
Referitor la aspecte pe care le consideră importante pentru a reuși în viață, variantele de răspuns ’deloc important’ și ’nu prea important’ au fost utilizate împreună pentru a defini dezacordul iar variantele ’destul de important’ și ’foarte important’ ulilizate pentru a măsura acordul, astfel prin utilizarea frecvențelor s-au obținut următoarele:
Grafic 8. Aspecte importante pentru reușita în viață
Elevii consideră cu următoarele aspecte sunt necesare pentru reușita în viață: noroc (75% dintre subiecți), munca (96%), pregatirea profesională (93%), pile și relații (75%), școala și educația (83%), părinți cu influență (72%), valori precum cinstea și corectitudinea (70%). Se obsevă că cel mai mic procent apare la ultima categorie.
Cei mai importanți și relevanți factorii pe care subiecții în consideră ca având influență asupra viitorului sau a carierei sunt prezentați în Graficul 9.
Grafic 9. Factori care influențează viitorul/cariera personală
Astfel, abilitățile personale reprezintă (68% din subiecți consideră important și foarte important), efortul personal (78%), stima de sine (66%), alți oameni (18%) aici un procent de 54% consideră că cei din jur pot influența oareacum viitorul și cariera lor. La varianta presiunea socială, 16% consideră că poate influența, 43 % consideră că poate influența oarecum. 58% consideră că situația economică precedentă influențează viitorul, urmată de un procent de aproximativ 30% care consideră că influențează oarecum viitorul. Iar ultima variantă, norocul, 48% consideră că influențează iar 28% consideră că influențează oarecum.
Având în vedere ordonarea celor mai importante aspecte pe care subiecții le consideră definitorii ale reușitei în viață, se observă că pe primul loc cu cel mai mare procentaj este familia (43%), cariera (31%) și situația financiară (26%). Dintre toate aspectele, cel mai puțin important este aspectul financiar cu un procentaj de aproximativ 54%.
Grafic 10. Reușita în viață. Semnificație
Lăzăroiu și Alexandru (2003) aduc în discuție valorile ca și factori de risc în a fi traficat, făcând referire la victimă precum la un inovator social, susținând cele prezentate anterior în partea de teorie cu privire la devianță și presiunea socială exercitată asupra indivizilor. Aceștia menționează câteva aspecte legate de valori și vulnerabilitate, care cresc riscul de a fi traficat, precum faptul că persoanele de gen feminin sunt mai independente și mai dispuse să experimenteze, cu toate că sunt conștiente de riscuri. Lipsa de valorificare a educației și considerarea creșterii situației economice ca și principal scop de atins, încrederea prea mare în abilitatea de a reuși pe cont propriu și în general dorința de a face bani sunt reprezentate ca factori de risc (Lăzăroiu și Alexandru (2003).
În concluzie, referitor la cercetare de față, se observă cel mai mic procent la valori precum cinstea și corectitudinea (70%), de unde deducem că există posibilitatea de încălcarea a normelor sociale și de apariția inovatorilor sociali. Abilitățile personale și efortul personal sunt considerate foarte importante pentru reușita în viață astfel se poate se poate face legătura cu independența și încrederea mare în sine a indivizilor, ce poate fi considerat factor de risc. În final, norocul văzut ca și aspect important în reușită în viață (70 -75% de acord în mare măsură) este legat de ușurința de a-și asuma riscuri a indivizilor, crescând riscul de a fi traficat. Închei această parte prin a semnala că există riscuri la indivizii chestionați de a fi traficați sau exploatați, în măsura în care vulnerabilitatea referitore la valori coexistă cu alți factori ai vulnerabilității amintiți pe parcurs.
Prezentare caz trafic și interpretarea interviului
Scopul interviului a fost de a identifica percepția unei victime asupra fenomenului prin prisma propriei experiențe. Totodată, prin interviu și prezentarea pe scurt a unui caz real, se face trecerea de la teorii, studii și cercetări la empiric, la situații concrete, considerându-le necesare în demersul meu de cercetare și totodată intervenție. Interviul mai este important deoarece în partea de final se pune accent pe informarea corectă a tinerilor și totodată sunt transmise îndrumări de către victimă tinerilor, indiferent de vulnerabilitatea lor.
Prezentarea pe scurt a cazului, ne permite în primul rând redarea unui cadru empiric asupra teoriilor cu privire la problema socială. În al doilea rând, se pot analiza efectele traficului asupra victimei atât din datele preluate din dosar, din relatările acesteia în cadrul interviului și nu în ultimul rând prin observarea comportamentului, limbajul corpului, paralimbaj. În al treilea rând, consider că în partea de intervenție care urmărește pe lângă informare și sensibilizarea tinerilor cu privire la fenomen, redarea unui caz real, victima fiind din aceeași comunitate cu subiecții vizați în cercetare și intervenție, are un impact mai mare în ceea ce privește conștientizare fenomenului și sensibilizare. Un ultim argument cu o importanță majoră legată de interviu, este că dorința victimei de a coopera și de a contribui la informarea și sensibilizarea tinerilor cu privire la acest fenomen are un efect benefic asupra ei. Se satisface nevoie de afirmare, de exprimare a simțului civic deoarece este interesată de soarta tinerilor “nu doresc nimănui să treacă prin ce am trecut eu”, recunoaștere și nevoia de a se simți util (transmite sfaturi tinerilor).
Datele pentru prezentarea cazului sunt luate din dosarul victimei, respectându-se confidențialitatea. Tânăra este în prezent de 20 de ani, în 2010, imediat după terminarea școlii a plecat împreună cu iubitul ei în Spania (Sevillia). Datorită neînțelegerilor cu mama (părinții tinerei au divorțat cu mulți ani în urmă, tânăra nu păstrează legătura cu tatăl ei) și a conflictelor apărute din cauza relației în care aceasta era implicată, a luat ușor hotărârea de a pleca din țară împreună cu iubitul ei.Acesta susținea că sora lui este în Spania de câțiva ani și o duce foarte bine, fapt pentru care ei ar putea să plece acolo în vacanță câteva săptămâni, după care să își găsească eventual și ei un loc de muncă. Aceasta acceptă propunerea, datorită încrederii în el, pe fondul unei relații de trei luni în care acesta s-a comportat exemplar, fiind o sursă de suport pentru ea. Pleacă din țară fără să își anunțe mama deoarece erau în conflict și se îndreaptă spre Spania împreună cu iubitul ei, acesta plătind biletul ei de autocar. Ajungând în Sevilia, este dusă într-un apartament unde i se prezintă într-un mod brutal faptul că trebuie să se prostitueze, fiind predată unui proxenet român (traficantul rămâne însă în peisaj având în vederă ca lucra cu echipa proxenetului). I s-a interzis să ia legătura cu mama ei, fiind amenințată cu moartea acesteia. Pe perioada de 4 luni în care acesta a fost exploatată sexual, a fost supusă agresiunilor fizice și psihice, a fost bătută de nenumărate ori, violată, amenințată cu moartea și obligată să întrețină relații sexuale zilnic cu diferiți indivizi, atât în apartamentul în care locuia, cât și într-un club de noapte. În prima lună nu a părăsit deloc din apartamentul în care locuia împreună cu alte două fete. Tot în prima lună și-a contactat mama telefonic sub supravegherea proxenetului și a asigurat-o că totul este bine și că o va contacta prin sms în perioada viitoare de pe telefonul prietenului ei. Nu avea voie să iasă singură din apartament, fiind permanentsupravegheată. Tânăra a reușit să scape datorită unei razii a poliției spaniole în localul de noapte unde se afla, astfel împreună cu mai multe fete au depus plângere împotriva proxenetului și a celor implicați, urmând să mai rămână o perioadă scurtă în Spania după care a fost trimisă în țară unde a intrat în atenția ANITP Centrul Regional Cluj în Noiembrie 2010. S-a inițiat procesul de judecată care este încă în lucru în prezent, datorită complexității cazului (fiind mai multe persoane implicate, mai multe victime printre care și minore și mai mulți martorii). Victima este și în prezent în colaborare cu ANITP, a beneficiat de servicii de asistență psihologică, reintegrare școlară și consiliere juridică de care dispune și în prezent.
În prima parte a interviului, sunt puse în discuție aspecte generale legate de trafic, victima definind fenomenul precum o ’situația marcantă, urâtă, traumatizantă’, de unde se se deduce impactul negativ asupra victimei și trauma psihologică suferită pe parcursul celor 4 luni în care a fost exploatată, această traumă survine în toate cazurile de exploatare. Cu siguranță este important și cadrul în care se petrec lucrurile, relația victimei cu traficanții și totodată stare psihologică, încredere în sine și tăria de caracter a victimei. În ceea ce privește instituțiile care ar trebui să se implice în diminuarea fenomenului, victima consideră că instituțiile ar trebui să se implice însă subliniază ideea că este nevoie o implicare din partea societății, în cazul ei, acesta susține că ’erau multe persoane din exterior care au vazut situația mea și nu au făcut nimic, au închis pur și simplu ochii’, menționând clienții. Sensibilizarea societății cu privire la fenomen este una crucială, conștientizare impactului asupra victimei și cunoașterea situațiilor de exploatare, ar permite într-o oarecare măsură diminuarea exploatării, în cazul persoanelor traficate. Clientul nu a fost studiat decât recent, acțiunile lui nu sunt văzute ca și condamnabile din punct de vedere moral, prin urmare, un bărbat care cumpăra sex este văzut ca și un ‘bărbat’ care face ‘ce fac bărbații’. Din acest motiv, sexul plătit este considerat legitim chiar ‘natural’ astfel o mare parte din acest subiect ramane neatinsă (Giusta, Tomasso, Strom, 2008). Victima a auzit de fenomen însă precum în cazurile din mediul urban, informația există dar este ignorată și netratată corespunzător, pe principiul
’mie nu mi se poate întâmpla’.
Tânăra consideră că viața ei s-a schimbat doar în mod negativ în urma experienței, enumerând aspecte precum frica permanentă, lipsa de încredere în ceilalți, reacția la violență, maturizarea bruscă și o crearea unei viziuni negative asupra realității din societate. Consilierea psihologică a contribuit la stabilitatea psihologică a tinerei, la refacerea relațiilor, diminuarea sentimentului de vinovăție și crearea unui cadru mai pozitiv și speranță cu privire la viitor (’consilierea psihologică m-a ajutat mult să trec peste tot’). Sprijinul și suportul în prezent vin din partea mamei și a prietenului ei, urmate de activitățile în aer liber și momentele în natură.
În viziunea victimei, tinerii ar trebui ’să nu aibă încredere în nimeni’, să fie atenți, iar în cazul în care sunt victime, să găsească modalități de scăpare și ’să nu se dea bătuți’. Este susținută și menținerea unei relații pozitive cu familia, bazată pe încredere, susținere și reciprocitate (’nimeni nu te poate ajuta mai mult decât părinții’). Se face referire și la ’curățenia corpului și a sufletului’, fiind considerate esențiale și importante pentru fericire, la fel și cinstea și educația fiind prezentate ca și valori esențiale pentru reușita în viață și satisfacție personală.
Tânăra consideră că o campanie de informare în ceea ce privește traficul de persoane ar fi ajutat-o să își pună întrebări, să fie mai atentă și conștientă asupra riscurilor. Informarea este utilă în ciuda faptului că circumstanțele de trafic nu sunt asemănătoare tuturor cazurilor.
Interviul s-a desfășurat la sediul ANITP Cluj, într-o încăpere separată, neexistând factori disturbatori. În ceea ce privește comportamentul nonverbal al victimei, am observat expresiile faciale, postura, paralimbajul și reacțiile fizice. Brațele încrucișate și evitarea contactului vizual exprimând nesiguranță, jenă, sau frică. S-a observat și o stare de agitație în timp ce vorbea se balasa pe scaun și își tot aranja hainele, distrăgând atenția și având o tonalitate scăzută, vorbea foarte rar și cu au existat și câteva pauze, perioadă în care se gândea la răspuns. S-a observat o discrepanță între relatările făcute de victimă precum: ’nu mai am încredere în nimeni’, însă are o relația foarte bună cu mama ei și cu prietenul ei în care are încredere. În același timp, le sugerează tinerilor ’să nu aibă încredere în nimeni’ sau ’să aibă încredere în părinți’. Acestea pot fi puse pe seama nesiguranței și a fricii pe care o manifestă. S-a mai observat atât la începutul interviului cât și la sfârșit exprimarea unui sentiment de bucurie din partea victimei, deoarece îți satisface nevoia de afirmare, de utilizare a experienței negative într-un mod pozitiv, acestea fiind relatete de ea la final ’mă bucur că pot să fac și eu ceva în sensul ăsta’, ’sper să ajute informațiile pe care ți le-am dat.’
În concluzie, consider că scopul interviului a fost atins, de a identifica percepția unei victime asupra fenomenului prin prisma propriei experiențe. Se ating și aspecte care susțin faptul că fenomenul este o problemă socială și are un impact devastator asupra individului, se confirmă și partea de ordin teoretic în legătură cu teorii ale devianței și vulnerabilității victimei și nu în ultimul rând cadrul de referință cu privire la fenomen: modul în care victima este recrutată, profilul traficantului, factorii de risc, metode de explatare și efectele asupra individului.
3.6. Concluziile cercetării
Traficul de persoane este un fenomen complex având un impact negativ asupra societății și asupra individului. Cu toate că s-a încercat eradicarea lui atât prin legislație cât și prin lupta continuă a diferitelor instituții și organizații la nivel național cât și internațional, statisticile arată în continuare situații alarmante în ceea ce privește numărul victimelor, mai ales prin estimări. Prin trafic de persoane și exploatarea se încalcă drepturi fundamentale ale omului.
Cercetarea de față a urmărit să identifice gradul de informare al elevilor cu vârsta cuprisă între 16-18 ani cu privire la fenomenul traficului de persoane, atitudinea lor cu privire la prostituție și percepția despre reușita în viață, având în vedere că tinerii reprezintă o populație vulnerabilă referitoare la acest fenomen, urmând să se intervină în funcție de rezultate.
Au fost confirmate ipoteze care susțin că nivelul de cunoștințe cu privire la trafic de persoane, interesul față de fenomenen și atitudinea față de prostituție este diferit în funcție de genul și mediul de proveniență elevilor. Astfel, subiecții de gen masculin au un nivel de cunoștințe și interesul pentru fenomeni mai scăzut în comparație cu subecții de gen feminin, iar subiecții din mediul rural au un nivel de cunoștințe mai scăzut în comparație cu cei din mediul urban. Relevanța acestora este dată de identificarea vulnerabilității în funcție de acești factori, precum genul, mediul de proveniență și gradul de informare, astfel întervenția poate să atingă exact acele puncte care necesită schimbate și se stabilesc cadre clare de lucru, în funcție de grup cu potențial de risc.
Legat de cunoștințe în general cu privire la trafic de persoane, se constată că 74% din totalul elevilor chestionați au un nivel de informare redus cu privire la acest fenomen, reprezentând un fundament solid pentru realizare intervenției asupra acestui aspect. Informarea corectă și conștientizarea fenomenului fiind factori importanți în prevenția și sensibilizare cu privire la fenomen, diminuarea stării de stigmatizare cu privire la victime și totodată prostituție (ANIMANOVA, 2012). De altfel, prevenția fiind cea mai eficientă și puțin costisitoare metodă, utilizată atât de asistenții sociali cât și specialiștii din alte domenii.
Atitudinea elevilor cu privire la prostituție a urmărit identificarea măsurii în care subiecții tind să discrimineze, stigmatizeze prostituția și să atribuie stereotipuri acestui fenomen. Traficul de persoane este legat la nivel de cunoaștere comună de prostituția, victimele celor două fenomene fiind stigmatizate iar la nivel de societate se crează o percepție negativă asupra lor (ANIMANOVA, 2012). În general, această parte a cercetării ne arată că în general elevii nu răspund la stereoptipuri, existând doar câteva afirmații la care răspunsurile tind să ducă spre stereotipuri și discriminare, precum prostituatele practică prostituția pentru că le place, prostituatele sunt femei imorale și fără viitor și prostituția este o infracțiune fără victime. Astfel imaginea prostituatei este distorsionată, ceea ce poate duce la o atitudine ostilă, discriminatorie și respingătoare față de persoanele care practică prostituția, făcând dificilă acceptarea acestora și integrarea ulterioară în societate. Cu toate acestea, a fost confirmată ipoteza referitoare la prostituție, conform căreia există diferențe de percepția a prostituției în funcție de gen, remarcându-se o atitudine discriminatorie a subiecților de gen masculin în comparație cu cei de gen feminin. Din aceste constatări rezultă că este necesară informarea corectă a persoanelor de gen masculin la fel și sensibilizarea acestora cu privire la situația victimelor traficului de persoane și a persoanelor care practică prostituția, a factorilor care determină astfel de fenomene. Este important deoarece subiecții de gen masculin sunt principalii clienți ai serviciilor sexuale desfășurate voluntar sau involuntar (Giusta, Tomasso, Strom, 2008).
Prin reușita în viață, s-a urmărit stabilirea principalelor aspecte pe care tinerii le consideră importante pentru a reuși în viață, acestea reprezentând deseori factori de vulnerabilitate în ceea ce privește fenomenul analizat. Se observă cel mai mic procent la valori precum cinstea și corectitudinea, în schimb abilitățile personale, efortul personal și norocul sunt considerate foarte importante pentru a atinge succesul. Conform studiilor făcute pe vulnerabilitate și rezultatelor obținute în cercetare de față, consider că există risc în situația de față asupra celor chestionați de a fi victime ale acestui fenomen, însă riscul crește în funcție de existența mai multor factori ai vulnerabilității.
Prin interviu se face o trecere la partea empirică, se observă impactul fenomenului asupra individului și se confirmă că fenomenul este mult mai grav decât este perceput. Prezentarea cazului este utilă în partea de intervenție, pentru că redarea unui caz real, victima fiind din aceeași comunitate cu subiecții vizați în cercetare, prin urmare are un impact mai mare în ceea ce privește conștientizare fenomenului și sensibilizare.
În concluzie, cercetarea a atins și a măsurat ceea ce urmărea, răspunzând la întrebarea de la care pornește, și anume: Care este gradul de informare al elevilor cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani cu privire la fenomenul traficului de persoane și atitudinea aceastora față de prostituție?
Cercetarea de față are însă și o serie de limite, dintre care vom aminti:
– existența dificultăților și reticienței în a răspunde la întrebări deschise, neputând controla acest fapt;
– subiecții nu sunt selectați după o eșantionare reprezentativă, ci după o eșantionare nonprobabilistă;
– numărul subiecților este restrâns, un număr mai mare ar fi mai reprezentativ;
– lipsa unui asistent sociale și a unui psiholog la ANITP Centrul regional Cluj, accesul la informații utile și relevante ar fi fost mai ușor de făcut, la fel și primirea unor îndrumări cu privire la cercetare.
În final, putem afirma că această cercetare poate fi punctul de pornire pentru posibile cercetări viitoare. Ele ar putea investiga și compara nivelul de cunoștințe despre trafic și atitudinea față de prostituție în funcție de alte variabile. De asemenea, ar fi interesant ca o cercetarea asemenea celei de față să fie realizată la nivel de Cluj, pe diferite categorii de vârstă.
III. DEMERSUL INTERVENȚIEI
Capitolul 4. Planul intervenției și desfășurarea ei
”Sclavia poate fi eliminată întărind caracterului oamenilor care compun națiunea; acesta se poate face numai arătându-le caractere puternice.”
Maria Weston Chapman
4.1. Scopul intervenției
Având în vedere problematica traficului de persoane, a impactului devastator asupra individului și asupra societății, amploarea fenomenului și a grupului de vulnerabilitate reprezentat de adolescenți și copii, se materializeză intervenția de asistență socială urmărind prevenția traficului de persoane.
Pornind de la indicatorii găsiți în cercetarea prealabilă privind gradul de informare al elevilor cu privire la fenomenul trafic de persoane care este extrem de scăzut și atitudinea lor cu privire la prostituție care tinde să fie discriminatorie, se urmărește informarea corectă a elevilor, sensibilizare cu privire la fenomen și reducerea atitudinii discriminatorii cu privire la prostituție. În același timp, se urmărește formarea subiecților ca educatori de la egal la egal (peer educators), pentru ca aceștia să fie capabili să transmită corect informația mai departe grupului de egali.
4.2. Obiectivele intervenției
Oferirea de informații corecte cu privire la trafic de persoane și totodată cu privire la instuțiile și organismele implicate.
Sensibilizarea cu privire la fenomen și victime prin oferirea unei viziuni de ansamblu în ceea ce privește efectele și implicația socială.
Formarea subiecților ca educatori de la egal la egal prin informarea acestora despre metodă, desfșurarea de activități menite să dezvolte competențe de comunicare și crearea unui plan de informare.
Desfășurarea unei ore de informare la clasă cu privire la fenomen realizată de către elevii participanți la workshop.
4.3. Desfășurarea intervenției
4.3.1. Grupul țintă
Intervenția s-a realizat pe un număr de 8 elevi care au dorit să participe la seminarul de informare și formare privind traficul de persoane în urma prezentării acestuia la liceele și clasele în care s-a desfășurat cercetarea. Participanții au vârsta de 17 și 18 ani și s-au prezentat în felul următor: cinci elevi de la Colegiul Național ”George Barițiu” Cluj-Napoca, un elev de la Colegiul Tehnic de Construcții “Anghel Saligny”, o elevă de la Liceul Teoretic “Avram Iancu” Cluj-Napoca și o elevă de Liceul Teoretic ”Nicolae Bălcescu” (eleva este voluntară a asociației Support For Youth Development și a manifestat interes în participarea la workshop, liceul ei nu a luat parte la cercetare). Anexa 12 conține lista de prezența la workshop.
Intervenția se va realiza în faza de început asupra acestui grup, schimbările urmând să fie observate asupra lor, iar în partea de final se va interveni asupra unui grup mai mare de elevi, informarea despre trafic de persoane realizându-se la clasă.
4.3.2. Încadrarea în timp și spațiu. Metode și instrumente utilizate
Intervenția a fost creată și adaptată după modelul prescris de PRESTO și Youth Peer Education Network cu privire la metode și mod de organizare, iar partea teoretică adaptată după ASTRA și Red Cross Serbia (2006) în manualul Human Trafficking – Our Response, Manual for peer education. Prin urmare, pașii intervenției au fost adaptați după PRESTO, având următoarea structură:
Crearea mediului instituțional, a activităților și pregătirea;
Selecționarea participanților;
Formarea educatorilor – etapa principală pe care am pus accent în intervenție;
Evaluarea formării;
Acțiune în clasă;
Evaluarea acțiunii și feedback;
Intervenția s-a desfășurat în mare parte la sediul asociației Support for Youth Developement (S4YD), Cluj-Napoca, str. Constanța, nr. 10, ap. 2, unde au fost desfășurate 5 întâlniri (3 în cadrul workshop-ului, o întâlnire de pregătire și în final o întâlnire de feedback), o întâlnire la Iulius Mall și o întâlnire la Colegiul Național ”George Barițiu” Cluj-Napoca. Perioada de desfășurare a intervenției a fost cuprinsă între 1 Mai și 14 Iunie 2012, după cum urmează:
Între 1 – 4 Mai a fost perioada de pregătire a workshop-ului prin: pregătirea materialelor, a spațiului de desfășurare a workshop-ului, contactul cu elevii și confirmarea prezenței, discuții și îndrumări cu membrii asociației S4YD și coordonatorul ANITP Cluj, pregătirea metodelor și tehnicilor de lucru și totodată pregătirea mea ca și coordonator prin studiu și informare cu privire la metodele pe care le voi utiliza.
Tot aici, doresc să menționez și faptul că am realizat practica în cadrul asociației Support for Youth Development, asociația care s-a înființat în anul 2009, asociație dedicată în totalitate dezvoltării tinerilor și are ca scop de a stimula și susține participarea activă, civică și responsabilă a tinerilor la viața educațională, socială, culturală și economică a comunității în care trăiesc(http://www.s4yd.ro/).
Vineri, 4 Mai începând cu ora 15:00 a început workshop-ul inFORMARE – Trafic de Persoane, activitățile desfășurându-se pe tot parcursul workshop-ului conform programului (acesta se găsește la Anexa 6). Am început prin a mă prezenta și a prezenta scopului workshop-ului, după care am continuat cu un joc de prezentare și cunoaștere a participanților. Jocul s-a desfășurat în felul următor: fiecare participant se prezenta, își prezenta motivația de a participa la workshop, urmând să spună o calitate, un defect, un hobby și un animal care îl definește. Acest joc a fost distractiv pentru participanți, contribuind în primul rând la cunoașterea participanților la nivel de grup, formarea grupului și totodată autocunoaștere. A urmat prezentarea propriu-zisă a seminarului și activităților, după care am aplicat fișa de evaluare inițială alcătuită din 19 itemi, menită să identifice nivelul de cunoștințe al elevilor cu privire la trafic de persoane și atitudinea față de prostituție (fișa de evaluare inițială se găsește la Anexa 7). După completarea fișei de evaluare, am stabilit împreună cu grupul câteva reguli de grup, precum: respect reciproc, încurajare, feedback pozitiv, să vorbim pe rând, să nu întârziem la activtități și să avem telefonul pe silent pe tot parcursul activităților.
După pauză, am urmărit documentarul Inhuman Traffic sau Breaking the chain (2005) în care este prezentat pe scurt fenomenul în 25 de minute, într-o campanie realizată de MTV și Angelina Jolie pentru lupta împotriva traficului și exploatării (http://mtvexit.org/). A urmat prezentarea fenomenului printr-un power-point care a cuprins următoarele teme: definire fenomene, factori de risc și fenomene conexe, vulnerabilitate, etape alte traficului și traficantul, impactul asupra victimei, impactul asupra societății, amploare fenomen prin date statistice în lume, în România și la nivel de Cluj, cadrul legislativ, instituții și organizații care luptă în combaterea și prevenirea fenomenului. Prezentarea s-a încheiat cu întrebari și lămuriri, urmată de o discuție cu privire la diferența dintre trafic de persoane și prostituție în care s-a pus accent pe contribuția participanților și s-a răspuns la întrebări precum: Cum ați defini prostituția? Ce diferențe vedeți între prostituție și trafic? Cum este văzută prostituția în societate, dar traficul? Care este părea voastră cu privire la prostituție? Stimgă, discriminare și răspunsul societății la cele două fenomene. Discuțiile s-au încheiat cu reflecții asupra ceea ce s-a discutat și cu jocuri de socializare.
Obiectivele atinse prin această întâlnire, au fost oferire de informații corecte și sensiblizare cu privire la fenomen iar evaluarea s-a facut prin fișa de evaluare inițială. Această parte a durat 3 ore și jumătate.
Metodele folosite: joc de cunoaștere, dialog, probelmatizare, completare fișă de evaluare, film, prezentare power-point, reflecții, joc de echipă și socializare.
Mijloacele utilizate: comunicare verbală, videoproiector, laptop, boxe, fișe de evaluare, joc jungle speed.
Sâmbătă, 5 Mai începând cu ora 10:00 a început a doua zi a workshop-ului, cu jocuri de deschidere după care a urmat vizionarea filmului Human Trafficking (2005), a durat aproximativ 3 ore. Filmul prezintă fenomenul într-un mod complex, atingând toate părțile prezentate și nu numai, în același timp a fost recomandat de către coordonatorul ANITP Cluj. Am utilizat metoda filmului deoarece are cel mai mare impact asupra receptorilor prin imagini, prezentarea experiențelor și a materialelor de tip documentar dramă (ANIMANOVA, 2012). În urma filmului, participanții au fost rugați să noteze pe bilețele 3 stări, emoții, trăiri pe care le-au avut pe parcursul filmului, prin aceasta s-a făcut ventilarea sentimentelor. Totodată participanții au completat o fișă de evaluare a filmului care se găsește la Anexa 8, folosită cu scopul de a identifica măsura în care filmul ajută la înțelegerea fenomenului. Am discutat despre impactul fenomenului asupra victimei și am prezentat un caz de trafic de persoane din Cluj-Napoca cu scopul de a face referire la realitatea înconjurătoare și riscul de a fi traficat. Pentru a schimba starea participanților, au urmat jocuri de socializare și energizers (jocuri și activități cu scop de energizare) propuse de ei. În final am prezentat conceptul și metoda de peer education, utilitatea acesteia și cum vom utiliza noi această metodă în acțiunile viitoare. Am utilizat prezentarea power-point și materiale video realizate de UNICEF cu privire la peer-to-peer education în programe de sănătate publică. La final am discutat și am răspuns la întrebările lor, după care participanții au primit pliate despre trafic de persoane și manualul electronic Human Trafficking – Our Response, Manual for peer education (ASTRA, Red Cross Serbia, 2006). Întâlnirea a durat aproximativ 5 ore și a urmat atingerea obiectivelor precum oferirea de informații, sensibilizare și introducerea în temă a educației de la egal la egal.
Metodele folosite: jocuri de socializare, dialog, probelmatizare, film, completare fișă film, ventilarea sentimentelor, prezentare power-point, joc de echipă și energizers.
Mijloacele utilizate: comunicare verbală, videoproiector, laptop, boxe, fișe de evaluare film, bilețele, jocuri.
Duminică, 6 Mai începând cu ora 10:00 am deschis ce-a de-a treia zi a workshop-ului, prin jocuri și activități energizante, după care am continuat cu o scurtă prezentare despre vorbitul în public în care s-a pus accent pe dezvoltarea competențelor necesare vorbitului în public, precum controlul emoțiilor, pregătirea discursului, comunicarea non-verbală, comunicarea cu publicul și metode de realizarea a unei bune prezentări. Această prezentare a fost realizată de către Angela Anton, vicepreședinte S4YD, cu experiență în domeniu. A fost urmată de către o activitate prin care participanții au ales un bilet dintr-o urnă, urmat de timp de gândire de câteva minute după care trebuiau să vorbească liber 3 minute pe teme precum: materia sau domeniul mea preferat, prezentarea unei experiențe importante din viața mea, prezentarea celui mai bun prieten, prezentarea orașului natal, cea mai frumoasă excursie, familia mea, visul meu, cartea mea preferată. Fiecare a primit feedback în urma prezentării, cu încurajări, aprecieri și posibilități de îmbunătățire. Această metodă a ajutat parțial tinerii să își depășească teama de a vorbi în public însă consider că pentru o îmbunătățire remarcabilă este nevoie de mult exercițiu, acestă activitate reprezentând doar o mică formă de îmbunătățire. Am observat că tinerii care sunt mai implicați în activități de voluntariat și care au participat la training-uri, workshop-uri și alte activități extrașcolare, au abilități de comunicare mai dezvoltate decât ceilalți. Programul a continuat cu o activitate de lucru în echipă în care participanții au fost împărțiri pe două echipe și au lucrat la realizarea unui plan de informare la clasă cu privire la trafic de persoane, urmată de prezentarea pe echipe. Unul dintre planuri fiind pus în aplicare și la clasă și va fi prezentat ulterior. După prezentare, s-au discutat cele mai bune metode prin care se stântrește interesul elevilor cu privire la fenomen și cum se pot atinge obiectivele dorite. Ulterior aceastei discuții, participanții au completat fișa de evaluare finală cu privire la trafic și workshop, aceasta se găsește la anexa 9, urmată de discuții, impresii și feedback cu privire la workshop. În final participanți au primit un certificat de participare la workshop care se găsește la anexa 11. S-a încheiat cu jocuri realizate de către participanți, iar activitatea a durat aproximativ 4 ore. În această întâlnirea a fost atins obiectivul 3, cu privire la formarea subiecților ca și educatori de la egal la egal și crearea unui plan de informare la clasă.
Metodele folosite: jocuri de socializare, dialog, probelmatizare, prezentare powerpoint, activitate de vorbit în public, feedback, activitate de echipă pentru realizarea unui plan de lucru la clasă, prezentare plan,
completare fișă evaluare finală,
Mijloacele utilizate: comunicare verbală, videoproiector, laptop, boxe, certificat, planșă, carioci, fișă de evaluare finală.
Sâmbătă, 2 Iunie la Iulius Mall a avut loc o campanie de informare și conștientizare cu privire la trafic, realizată de ANIMANOVA. Prezentarea a fost realizată sub forma unei expoziții de desene, spot audio și video realizate de victime ale traficului de persoane prin care își spuneau povestea lor. Parte din prezentare a fost făcută în felul următor: Veți asculta și înțelege experiența victimelor și veți învăța să recunoașteți situațiile de risc, dar și cele mai întâlnite profiluri ale traficanților. Vrem să vă împărtășim experiențele de viață ale victimelor traficului de persoane și urmărim să atragem atenția în legătură cu factorii de risc care conduc la situații de trafic de persoane (http://blog.animanova.ro/cum-fost-la-cluj-napoca-happening-iulius-mall).
Am participat la acest eveniment împreună cu patru dintre participanții la workshop, astfel aceștia au beneficiat de încă de un mijloc de informare făcut de către profesioniști în domeniu.
Marți, 12 Iunie a avut loc o întâlnire cu 4 dintre participanți, elevi ai Colegiului Național ”George Barițiu” Cluj-Napoca, la sediul asociației S4YD cu privire la stabilirea planului de desfășurare a activității de predare. Întâlnirea a durat aproximativ 40 de minute și a fost o întâlnire de organizare a activităților în care au discutat mai mult între ei, rolul meu a fost de mediator și supervizor.
Miercuri, 13 Iunie a avut loc la Colegiului Național ”George Barițiu” Cluj-Napoca activitatea de informare realizată de către 4 elevi ai liceului participanți la workshop. Întâlnirea a a avut loc de la ora 10:00, la clasa a XI a B și a durat aproximativ 50 de minute, în cadrul orei de sociologie (la anexa 13 este atașat procesul verbal). Menționez că doar în această zi am avut accesul la oră, deoarece perioada precedentă a fost marcată de teze și evaluări ale elevilor iar disponibilitatea profesorilor de ne permite să realizăm activitățile la oră a fost redusă. Activitățile au fost realizate de către cele 4 eleve, prin prezentarea scopului acestei activități, prezentarea pe scurt a workshop-ului și participarea lor, vizionarea filmului Inhuman Traffic, prezentare PowerPoint, fiecare având o parte din prezentare și încheierea cu întrebări și discuții adresate de către cei din sală. Prin această activitatea s-au atins trei dintre obiectivele intervenției, având în vedere informarea și sensibilizarea elevilor și desfășurarea unei ore de informare de către elevii participanți la workshop. Evaluarea a fost făcută prin observație, la anexa 10 este atașată fișa de observație.
Joi, 14 Iunie a avut loc o ultimă întâlnire la sediul S4YD cu cei 4 elevi care au participat la workshop și care au desfășurat ora de informare în liceul lor. Întâlnirea a fost realizată cu scopul de oferire de feedback, impresii și discuții despre menținerea obiectivelor și promovarea de noi acțiuni. S-a răspuns la întrebări precum: Care au fost cele mai mari dificultăți în timpul lecției? Ce dificultăți au apărut în timpul lecției? Cum apreciați eficacitatea lecției? Cum vi s-a părut această experiență? Ce ați învățat din această experiență? Aceste întrebări au urmărit gradul de mulțumire și satisfacție a elevilor cu privire la activitățile realizate.
Pentru concretizarea primului obiectiv, oferirea de informații corecte cu privire la trafic de persoane și totodată cu privire la instuțiile și organismele implicate, s-a pus accent în prima zi pe informare, prin prezentarea cursului, aplicarea fișei de evaluare inițială, vizionarea documentarului Inhuman Traffic, prezentarea power-point cu privire la fenomen, discuții despre diferența dintre trafic de persoane și prostituție, vizionarea filmului Human Trafficking și participarea la campania de informare și sensibilizare realizată de ANIMANOVA.
Concretizarea celui de-al doilea obiectiv, sensibilizarea cu privire la fenomen și victime prin oferirea unei viziuni de ansamblu în ceea ce privește efectele și implicația socială, s-a făcut prin vizionarea documentarului Inhuman Trafficking și filmul Human Trafficking, discuții și ventilarea sentimentelor, prezentarea caz din Cluj-Napoca și participarea la campania de informare și sensibilizare realizată la Iulius Mall de către ANIMANOVA.
Pentru al treilea obiectiv, formarea subiecților ca educatori de la egal la egal prin informarea acestora despre metodă, realizarea de activități menite să dezvolte competențe de comunicare și crearea unui plan de informare, s-a lucrat prin prezentarea metodei peer education, prin prezentarea despre cum se realizează o prezentare în fața unei audinețe, competențele necesare, exercițiul de vorbit în public și exercițiul de creare a unui plan de realizare a unui întâlniri de informare și prezentarea acestuia.
Realizarea ultimului obiectiv, desfășurarea unei ore de informare la clasă cu privire la fenomen realizată de către subiecții participanți la workshop, s-a materializat prin realizarea unui plan de desfășurare al orei și prin activitatea propriu-zisă de informare la clasă desfășurată de către participanți la workshop.
Pe lângă aceste obiective, amintesc și obiectivul de construire al unei echipe (team building) și întărirea acesteia, astfelpe parcursul workshp-ului s-au realizat mai multe jocuri, de cunoaștere, socializare, destindere a atmosferei și energizare având în vedere formarea relațiilor dintre subiecți. Colaborarea și dezvoltarea abilităților de lucru în echipă, chiar dacă în mică măsură, s-a făcut și prin activitatea pe echipe în vederea realizării planului de desfășurare al lecției de informare și prezentarea acesteia.
Majoritatea activităților au fost coordonate de către mine, per asnsamblu întreaga activiate însumând mai multe roluri ale asistentului social, remarcate prin activități precum:
Munca cu grupurile – conducerea întâlnirilor de grup pe tema trafic de persoane, moderarea activităților și a jocurilor realizate cu scopul de a informa participanții și a dezvolta abilități sociale.
Formator – coordonarea și realizarea de activități cu scopul de a forma participanții ca viitori educatori de tineret pe tema trafic de persoane.
Avocat al intereselor – promovează drepturile omului și încearcă să îmbunătățească imaginea victimelor traficului de persoane, urmărind sensibilizarea elevilor cu privire la fenomen.
Poate fi considerat și rolul de director de program având în vedere realizarea proiectului de informare și sensibilizare a tinerilor cu privire la fenomenul trafic de persoane.
4.4. Metode de evaluare a intervenției
Evaluarea intervenției s-a realizat pe mai multe planuri, precum testarea cunoștințelor cu privire la fenomen prin aplicarea unei fișe de evaluare inițiale și finale care cuprind 9 itemi despre cunoștințe cu privire la trafic de persoane și 7 itemi referitori la atitudinea față de prostituție, acestea constituind și dimensiuni folosite în chestionarul utilizat în cercetare. Totodată evaluare cunoștințelor s-a realizat și prin fișa de observație utilizată la ora de informare, prin itemul referitor la acuratețea informațiilor.
Evaluarea conștientizării și sensibilizarea cu privire la fenomen și totodată utilitatea filmului ca metodă de lucru, s-a realizat prin fișa de evaluare a filmului alcătuită din 8 itemi și prin activitatea de ventilare a sentimentelor.
Evaluarea formării de peer educator a fost făcută prin observație directă a exercițiului de vorbit în public, prin realizarea planului de informare la clasă și prezentarea lui și prin fișa de observație găsită la Anexa 10 (alcătuită din 10 itemi), referitoarea la observația propriu-zisă desfășurată la ora de informare.
Evaluarea workshop-ului și a tuturor activităților a fost făcută prin 7 itemi regăsiți în fișa de evaluare finală și totodată la ultima întâlnire prin feedback adresat direct.
4.5. Rezultate obținute și interpretarea lor
Pentru a observa dacă activitățile desfășurate în intervenție au schimbat cu ceva cu privire la cunoștințele elevilor referitoare la trafic de persoane, atitudinea acestora față de prostituție și formarea acestora ca educatori de la egal la egal am folosit mai multe metodele de evaluare prezentate anterior, urmând să prezentăm rezultatele obținute.
4.5.1. Informarea și sensibilizare cu privire la trafic de persoane
Pentru a verifica gradul de cunoștințe al elevilor participanți la workshop s-a utlizat în primul rând fișa de evaluare inițială completată de către aceștia în prima zi înainte de a începe activitățile și în ultima zi, înainte de final, utilizându-se compararea răspunsurilor inițiale cu cele finale. Totodată, precum și în cercetare, s-a utilizat acceași metodă de stabilirea a gradului de cunoștințe, ultilizându-se baremul de la anexa 2 și modul de evaluare corespunzător.
În primă fază, cunoștințele tuturor celor 8 participanți testate prin fișa de evaluare inițială au fost identificate precum scăzute și foarte scăzute, pornind de la definirea fenomenului care este considerată ”o trecere a oamenilor de la normalitate la un formă de constrângere” sau ”un fenomen tragic care are repercurisuni în rândul tinerilor dar care totodată lasă urme și în familie, declinând echilibrul acesteia”, la factori de risc precum ”neatenție, egoism, neinformare, neglijența părinților, circulația pe timp de noapte în locuri rău famate”, etapele ale traficului: ”răpire, ademenire, înșelăciune, promisiuni false”, impactul asupra individului: ”traume, suferință, moarte”, cum poate fi exploatată o persoană: ”fizic, psihic, muncă, prostituție”.
În ceea ce privește aceste aspecte, în fișa de evaluare finală se observă o creștere foarte mare a nivelului de cunoștințe, răspunsurile sunt corecte sau semnificativ mai dezvoltate și apropiate de forma corectă, astfel toți participanții se încadrează în grupa cu nivel de cunoștințe ridicat și foarte ridicat. De altfel, în primă fază aceștia nu cunosc nicio lege cu privire la fenomen iar ca și instituție au amintit doar poliția, în partea de final toți cunosc Convenția Națiunilor Unite Împotriva Traficului de Persoaneiar ca și instituții au amintit cel puțin trei, dintre care ANITP. Nivelul de cunoștințe a fost verificat și prin observarea modului de prezentare a fenomenului la clasă și modul în care subiecții au răspuns la întrebările colegilor și au explicat fenomenul. Consider că informațiile transmise au fost corecte și utilizate în mod corespunzător.
Referitor la atitudinea față de prostituție, în primă fază, răspunsurile care desemnează o atitudine negativă față de prostituție sunt marcate de afirmațiile ”Prostituatele sunt femei imorale și fără viitor”, ”Prostituția este o alegere liberă pentru femei” și ”Prostituția este o infracțiune fără victime.” la care 5 dintre subiecții răspund cu varianta mult și foarte mult iar în fișa de evaluare finală răspunsurile fiind la toți subiecții deloc și puțin. Prin aceasta se observă că subiecții își schimbă atitudinea față de prostituție, devenind mai toleranți și sensibili la subiect.
În ceea ce privește sensiblizarea și conștientizarea fenomenului s-a utilizat fișa de analiză a filmului, deoarece filmul reprezintă scene preluate din realitate și ajută la transpunerea teroriei și informațiilor în empiric. Se urmărește și modul în care vizionarea de film este utilă pentru informare. La prima afirmație toți au răspuns că filmul ajută la înțelegerea fenomenului cu variantele de răspuns mult și foarte mult. Majoritatea consideră că ”am reușit șă înțeleg mai bine fenomenul”, ”este nevoie de atenție pentru că pericolul poate veni de oriunde”, ”am aflat în ce pericol ne aflăm, oricând putem fi victimele traficanțilori”. Luând în considerare aceste răspunsuri, putem să spunem că filmul ajută la conștientizarea și sensibilizarea cu privire la fenomen. Referitor la celelalte întrebări, voi aminti doar aspecte care mi-au atras atenția, precum:
Cele mai importante lucruri pe care le-ai învățat din film: ”să ai încredere în tine”, ”să îți alegi cu grijă anturajul”, ”implicarea atâtor persoane în rețea”, ”comunicarea în familie este esențială pentru a face față la presiune”, ”nu credeam că există o realitate atât de brutală și că asemenea lucruri pot să se întample”, ”am fost uimită de brutalitatea acestor persoane”, ”existența clienților în număr așa mare și cererea față de sex comercial”.
Cum crezi că te-ai putea implica pentru a ajuta la combaterea fenomenului: ”proiecte și dezbateri pe această temă”, ”campanii de informare a populației”, ”de a colabora cu poliția sau alte instituții în cazul în care observ cazuri asemănătoare traficului”, ”să informezi pe cei din jurul meu”.
Ce te-a impresionat cel mai mult în film: ”imaginea victimei”, ”nu credeam că aceste situații sunt posibile în realitate”, ”nu mi-am imaginat că există un număr așa mare de persoane traficate”, ”impactul asupra victimei”, ”că suntem așa vulnerabili”, ”trauma asupra victimei”, ”că fenomenul este așa de grav și serios, că poate aduce și moartea”.
Pentru ventilarea sentimentelor, participanții au fost rugați să scrie ce simt, ce emoții sau trăiri au avut pe parcursul filmului pe bilețele pentru a vedea a identifica modul în care emaptizeză cu victimele, atitudiea față de fenomen și pentru a-i ajuta să-și identifice stările. Astfel au reieșit următoarele: frustrare, furie, nervozitate, tristețe, scârbă, milă, părere de rău, dezgust. După discuția avută cu aceștia pe tema sentimentelor și trăirilor, s-a constat că se formează empatie față de victimă deoarece toți au simțit în acord cu victima părere de rău, milă, frustrare, iar în legătură cu traficanții și fenomenul: nervozitate, furie, scârbă și dezgust.
Un ultima aspect asupra informării și sensibilizării, este redat prin observația făcută în momentul în care le-am prezentat cazul de trafic de pe raza orașului Cluj-Napoca, deoarece s-a observat un interes crescut din partea participanților, urmată de seriozitate și indignare.
4.5.2.Informare prin metoda educației de la egal la egal
Pentru evaluarea succesului determinat prin metoda educației de la egal la egal, am observat în primă fază modul în care elevii au răspuns la activitatea de vorbit în public. S-au observat diferențe mari referitoare modul de a vorbi și de a-și controla emoțiile a acestora, în funcție de experiențele anterioare. Doar trei persoane întâmpinând dificultăție legate de emoții și stăpânirea acestora. Trebuie luat în considerare că grupul deja se cunoaște, se formează anumite relații (între cei de la Colegiul Național George Barițiu există deja relații) și astfel este reprezentat ca și un grup de egali. Consider că este nevoie de mai multe activități în acest cadru, ceea ce am realizat noi prin prezentarea vorbitului în public și realizarea unei prezentări reprezentând doar o mică parte din ceea ce elevii ar trebui să-și dezvolte referitor la competențe.
Realizarea planului de informare la clasă a decurs fără probleme, cele două grupuri terminând sarcina mai repede decât era de așteptat. Aceasta s-a datorat în mare măsură timpul limitat pe care trebuie să-l utilizeze la oră (50 minute), astfel au realizat sarcini pe care le-au considerat ei relevante. Prezentarea planurilor a fost făcută pe scurt și explicit. Prin urmare, ora de informare a fost realizată de către 4 eleve ale Colegiului Național George Barițiu la clasa lor, desfășurându-se în felul următor:
-prezentarea proiectului și a workshop-ului la care elevii au participat;
-vizionarea documentarului Inhuman Traffic;
-prezentare power-point, fiecare elev a prezentat o parte a fenomenului;
-încurajarea celorlalți elevi la discuție, lămuriri sau întrebări.
Celălalt plan conținea și un joc de rol ce urma să fie realizat de elevi voluntari, realizarea de planșe și pliante. Acestea au fost excluse din cauza timpului limitat avut la dispoziție.
Pentru a evalua măsura în care a fost atins acest obiectiv și modul în care s-a realizat, am utilizat fișa de observație care se găsește la anexa 10, remarcând următoarele:
Acuratețe înformațiilor – prezentarea a fost făcută corect, elevii au răspuns la întrebările colegilor în mare măsură, am intervenit și eu la un moment dat și profesoara de sociologie prezentă la oră.
Modul de organizare a prezentării – orgizarea s-a realizat fără probleme, elevii au pregătit materialele necesare (proiector, laptop, boxe, film, prezentare power-point) la fel și modul în care au stabilit că vor prezenta power-point-ul a fost făcut fără probleme.
Modul de desfășurare a orei de informare – ora a decurs conform planului, încadrându-se în timp.
Comunicare nonverbală și contact cu publicul – a existat o bună colaborare între elevii educatori și elevii prezenți în clasă, elevii care au prezentat au avut o atitudine deschisă, a existat contact cu publicul iar comuniarea nonverbală s-a desfășurat în mod diferit la cei patru elevi. Doi dintre ei au avut emoții, aceasta s-a observat printr-o gesticulare exagerată, tremuratul vocii și a repetițiilor.
Puncte tari – faptul că elevii se cunoșteau între ei, faptul că două dintre eleve au experință de vorbit în public și abilități foarte bune de socializare, filmul a stârnit interes.
Puncte slabe – timpul limitat, lipsa de elemente interactive.
Dificultăți întâmpinate de către educatori – singurele dificultăți au întâmpinate au fost legate de stăpânirea emoțiilor și starea de emotivitate a două dintre eleve.
Implicare și interesul elevilor – în partea de final 3 elevi au pus întrebări, nu a existat o colaborare foarte mare din partea celor din sală.
Alte observații – consider că ora de informare și-a atins scopul, atât în ceea ce privește prestația și sarcina elevilor educatori cât și informarea și sensibilizarea celor din sală cu privire la fenomen.
Un alt mijloc prin care s-a realizat evaluarea acestei activități, a fost întâlnirea de feedback, care a durat aproximativ 40 de minute, participând doar cu cei 4 elevi care au realizat ora de informare. S-a evaluat gradul de satisfacție al acestor cu privire la activitate de informare realizată, în ce măsură i-a ajutat această activitate, ce au învățat din această experiență, cum s-au simțit ca și peer educators și acordarea unui feedback al tuturor activităților. În ceea ce privește primul item, aceștia au fost mulțumiți de activitatea realizată și consideră că mai mult timp la dispoziție ar ajuta la realizarea unor activități mai interactive. Pentru ceilalți itemi: activitatea ”m-a ajutat să îmi cunosc limitele”, ”mă simt utilă pentru că mă implic și mi-a plăcut să fac asta, mă simt bine când vorbesc în fața celorlalți, mai ales când sunt pregătită și am ceva interesant de spus”, ”nu m-am simțit bine deoarece m-am încurcat și am avut emoții”, ”cred că am învățat mai multe noi decât colegii noștrii”, ”mi-ar fi plăcut mai multă implicare și întrebări din partea colegilor”, ”a fost o experiență interesantă și aș mai încerca”, ”mă bucur că am participat”, sper să mai relaizăm astfel de ore și pe alte teme”, ”cred că am învățat lucruri interesante și sunt conștientă de ce se întâmplă în jurul meu”. Având în vedere răspunsurile lor, consider că întreaga activitate a avut o finalitate pozitivă iar scopurile au fost atinse.
O ultimă parte evaluată, a fost gradul de satisfacție cu privire la workshop, aceasta realizându-se prin 7 itemi în fișa de evaluare finală. S-a constatat că toți cei prezenți la workshop au spus că utilitatea workshop-ului a fost bună și foarte bună, toți considerând că pot folosi ceea ce au învățată în viitor și ar recomanda și altora participarea la asemenea întâlniri. Majoritatea au considerat calitatea informațiilor, modul de prezentare și tehnicile utilizate ca fiind foarte bune la fel și prestația moderatorului și organizarea. Pentru sugestii, amintim următoarele: ”participarea mai multor persoane”, ”organizarea mai multor workshop-uri pe mai multe teme”, ”continuarea printr-o campanie de informare la nivel mai mare”, ”prezentarea mai multor cazuri de la nivel de Cluj”.
Pe lângă toate cele prezentate, am observat și faptul că participanții s-au simțit bine, grupul fiind format în final. Au fost foarte activi și interesați de jocurile realizate iar în general a fost o atmosferă pozitivă, relaxantă și nu au existat conflicte.
4.6. Concluziile intervenției
Având în vedere scopul și obiectivele intervenției, consider că activitățile realizate au fost relevante și au atins în mare măsură ceea ce urmăreau. Astfel, obiectivele referitoare la oferirea de informații corecte cu privire la trafic de persoane și sensibilizarea cu privire la fenomen a elevilor participanți au fost atinse relativ ușor. Obiectivele cu privire la formarea educatorilor de la egal la egal consider că necesită o pregătire mai intensă, precedată de o selecție riguroasă a participanților bazată atât pe interes cât și pe abilități deja dobândite.
Traficul de persoane reprezintă o problemă socială care necesită conștientizare la nivel de societate cu atât mai mult în grupuri vulnerabile, astfel prin intervenția realizată s-a atins și acest aspect, cu toate că numărul celor care au primit informații este relativ scăzut. Prin metoda de formare utilizată, tind să cred că elevii participanți au trimis informația mai departe de colegii lor de la clasă, atingând și grupul lor de prieteni (reprezentând scopul metodei) și familia acestora.
În ceea ce privește practica asistenței sociale, cred că această metodă poate fi utilizată cu succes atât în ceea ce privește traficul de persoane cât și alte probleme sociale sau de sănătate publică. Reprezintă o metodă ușor de utilizat, nu necesită multe resurse însă cere experiență și o permanentă supervizare, formare și încurajare a educatorilor.
Referitor la experiența mea personală și profesională dobândită pe parcursul implementării intervenției, m-a ajutat să mă dezvolt și să îmi formez noi obiective și mi-a adus multe satisfacții. Totodată au existat și părți negative precum stres, neliniște, emoții, lucru mult și insistență, inclusiv dezamgire cu privire la anumite aspecte. Am fost dezamăgită de dezinteresul elevilor de a participa la acest workshop și lipsa de seriozitate a unora dintre ei. Pentru a forma grupul de 8 persoane, a fost necesară implicare mai multor persoane din același liceu și a unei persoane din exterior, nu a mai existat omogenitatea pe care am pretins-o inițial. Un alt aspect care nu a ieșit conform așteptărilor mele este referitor la orele de informare, inițial am dorit să fac cel puțin 2 ore de informare în diferite clase, în toate liceele participante la cercetare, însă timpul și disponibilitatea elevilor nu ne-a permis. Cu toate acestea, consider că am atins ceea ce am urmărit și am fost foarte fericită când în primă fază când am citit fișa de evaluare finală și am vazut gradul de satisfacție al participanților cu privire la workshop, de altfel și la final în partea de feedback. Am învățat multe din această experiență, cu toate că am mai organizat și coordonat întâlniri de acest fel și am mai avut mici experiențe asemănătoare, niciodată nu am lucrat singură cu un grup timp de 3 zile, ceea ce a reprezentat o adevărată provocare pentru mine.
Tot acest șir de experiențe m-a motivat ca pe viitor să mă implic mai mult în acest cadru, mai ales lucrul cu tineretul și să devzolt noi proiecte urmărind acest model. De altfel, mă bucur că am reușit să fac cunoscut grupului cu care am lucrat fenomenul, că am reușit să le dezvolt interesul pentru acest domeniu și să îi implic activ în prevenție, să le dezvolt toleranța cu privire la prostituție.
În concluzie, intervenția și-a atins scopul, informarea corectă a elevilor, sensibilizare cu privire la fenomen și reducerea atitudinii discriminatorii cu privire la prostituție urmată deformarea subiecților ca educatori de la egal la egal (peer educators), pentru ca aceștia să fie capabili să transmită corect informația mai departe grupului de egali.
Intervenția are însă și o serie de limite, dintre care vom aminti:
– numărul restâns de participanți la workshop;
– puține activități activități desfășurate în vederea dezvoltării de abilități de comunicare și vorit în public;
– doar o oră de informare realizată de participanții la workshop;
– doar 4 elevi au pus în practică ceea ce au învățat la worskhop;
– timpul scurt de desfășurarea a intervenției și activităților de informare.
În final, putem afirma că această intervenția poate fi continuată prin realizarea de întâlniri cu elevii participanți, exerciții și activități necesare dezvoltării lor, urmate de realizarea unor noi metode de informare și aplicarea acestora în diferite cadre: tabere de vară, întâlniri de tineret, grupuri nonformale sau în cadrul școlii în limita posibilităților.
CONCLUZII ȘI IDEI DE VIITOR
În ceea ce privește cercetarea de față, obiectivele noastre au fost atinse. Am fost interesați să identificăm gradul de informare al elevilor cu vârsta cuprisă între 16-18 ani cu privire la fenomenul traficului de persoane, atitudinea lor cu privire la prostituție și percepția despre reușita în viață. Acestea, deoarece adolescenții reprezintă o populație vulnerabilă, iar indicatorii studiați contribuie la creșterea vulnerabilității.
Primele obiective vizau identificarea gradului de informare și interesul cu privire la fenomenul trafic de persoane în funcție de gen, la elevii cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani. Astfel, am demonstrat că subiecții de gen masculin au un nivel de cunoștințe și interes pentru fenomenai scăzut în comparație cu subiecții de gen feminin. Legat de cunoștințe cu privire la trafic în general, se constată că elevii chestionați au un nivel de informare foarte scăzut cu privire la acest fenomen.
Un alt obiectiv viza identificarea diferențelor existente între persoanele care provin din mediul rural și cele din mediul urban cu privire la cunoștințele despre fenomenul traficului de persoane. Astfel s-a demonstrat că subiecții care provin din mediul urban au un nivel de cunoștințe mai ridicat în comparație cu cei care provin din mediul rural.
Un ultim obiectiv al cercetării, viza identificarea atitudinii față de prostituție în funcție de genul respondentului. Se demonstrează că există diferențe de atitudine, subiecții de gen masculin tind să aibă o atitudine mai discriminatorie în comparație cu cei de gen feminin.
Prin reușita în viață, s-a urmărit stabilirea principalelor aspecte pe care tinerii le consideră importante pentru a reuși în viață, acestea reprezentând deseori factori de vulnerabilitate în ceea ce privește fenomenul analizat. Se observă cel mai mic procent la valori precum cinstea și corectitudinea, în schimb abilitățile personale, efortul personal și norocul sunt considerate foarte importante pentru a atinge succesul.
În ceea ce privește intervenția, obiectivele acesteia au fost atinse, urmărindu-se informarea corectă a elevilor, sensibilizare cu privire la fenomen și reducerea atitudinii discriminatorii cu privire la prostituție, urmată de formarea subiecților ca educatori de la egal la egal (peer educators), pentru ca aceștia să fie capabili să transmită corect informația mai departe grupului de egali.
Primul obiectiv, oferirea de informații corecte cu privire la trafic de persoane și totodată cu privire la instuțiile și organismele implicate, s-a realizat prin prezentarea cursului, aplicarea fișei de evaluare inițială, vizionarea documentarului Inhuman Traffic, prezentarea PowerPoint cu privire la fenomen, discuții despre diferența dintre trafic de persoane și prostituție, vizionarea filmului Human Trafficking și participarea la campania de informare și sensibilizare realizată de ANIMANOVA. Astfel s-au constatat în evaluarea finală o creștere extrem de mare a nivelului de cunoștințe a subiecților.
Cel de-al doilea obiectiv urmărea, sensibilizarea cu privire la fenomen și victime prin oferirea unei viziuni de ansamblu în ceea ce privește efectele și implicația socială, aceasta s-a realizat prin vizionarea documentarului Inhuman Trafficking și filmul Human Trafficking, discuții și ventilarea sentimentelor, prezentarea unui caz din Cluj-Napoca și participarea la campania de informare și sensibilizare realizată la Iulius Mall de către ANIMANOVA. De astfel s-au constatat îmbunătățiri, elevii devenind mai sensibili la subiect, schimbându-și și atitudine față de prostituție, aceștia devin mai toleranți observându-se diferențe cu privire la atitudinea față de prostituție.
Al treilea obiectiv urmăreșteformarea subiecților ca educatori de la egal la egal prin informarea acestora despre metodă, realizarea de activități menite să dezvolte competențe de comunicare și crearea unui plan de informare. S-a lucrat prin prezentarea metodei peer education, prin învățarea acestora despre cum se realizează o prezentare în fața unei audiențe competențele necesare, exercițiul de vorbit în public și exercițiul de creare a unui plan de realizare a unui întâlniri de informare și prezentarea acestuia. Acest obiectiv a fost atins în mare măsură, însă necesită mai multă muncă și exercițiu pentru îmbunătățirea aptitudinilor necesare unui peer educator.
Ultimul obiectivviza desfășurarea unei ore de informare la clasă cu privire la fenomen realizată de către subiecții participanți la workshop, s-a materializat prin realizarea unui plan de desfășurare al orei și prin activitatea propriu-zisă de informare la clasă desfășurată de către participanți la workshop. Acest obiectiv a fost atins, consider că elevii au atins scopul și ora de informare a fost desfășurată corespunzător.
În final, putem afirma că atât cercetarea cât și intervenția și-au atins scopul, în ciuda limitelor prezentate anterior. Cercetare poate fi punctul de pornire pentru posibile cercetări viitoare. Ele ar putea investiga și compara nivelul de cunoștințe despre trafic și atitudinea față de prostituție în funcție de alte variabile. De asemenea, ar fi interesant ca o cercetarea asenănătoare celei de față să fie realizată la nivel de Cluj, pe diferite categorii de vârstă.
Utilizarea prevenției este de extrem de importantă în traficul de persoane, reprezentând un cadrul prioritar de lucru pentru asistenții sociali și specialiștii din domeniu, astfel în ceea ce privește metoda de lucru utilizată în intervenție, aceasta poate fi continuată pe viitor cu un grup deja format, precum este cel de față. Astfel, intervenția poate fi continuată prin realizarea de întâlnire cu elevii participanți, exerciții și activități necesare dezvoltării lor, urmate de realizarea unor noi metode de informare și aplicarea acestora în diferite cadre: tabere de vară, întâlniri de tineret, grupuri nonformale sau în cadrul școlii în limita posibilităților. Totodată, după acumulare de experiență necesară, elevii înșiși pot realiza grupuri menite să formeze educatori de la egal la egal.
Prin urmare, fenomenul trafic de persoane și atitudinea societății cu privire la fenomen deschid largi posibilități de investigare și intervenție.
BIBLIOGRAFIE
Administrația prezidențială, Comisia Prezidențială pentru Analiza riscurilor sociale și demografice (2009). Riscuri și Inechități Sociale în România.
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Inspectoratul General al Poliției Române (2010). Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2009, București – http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/studii/evaluare%202009.pdf
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Ministerul Administrației și Internelor (2011). Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2010, București – http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/studii/evaluare%202010.pdf
Agenția Națională Împotriva Traficului De Persoane Centrul Regioanl Cluj. (2012). Bilanțul centrului regional împotriva traficului de persoane pentru anul 2011: Cluj-Napoca;
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Centrul de Cercetare și Informare Publică (2012). Analiză prinvind situația victimelor identificate în primul semestru 2011, http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/studii/Evaluarea%20semestriala%202011.pdf
ANIMANOVA, (2012). Speranța, la vânzare – Cercetare calitativă privind traficul de persoane în vedere exploatării sexuale în România și Italia în perioada 2007-2011, București;
ASTRA (Anti-Trafficking Action), Red Cross Serbia (2006). Human Trafficking – Our Response, Manual for peer education, Serbia. http://lastradainternational.org/?main =documentation&document=1237
Dascălu, I. (2008). Traficul de minori și crima organizată, Craiova: Sitech;
Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) – http://antidiscriminare.ro/pdf/DecUniv.pdf
Esquibel, M. (2005). Human trafficking: a violation of human rights, a universal issue, art. 60, Florida State University; http://rmfoundation.arsls.net/PDF/HUMAN%20TRAFFICK ING% 20THESIS.pdf
Fleșner, M. (2010). Traficul de ființe umane – Formă modernă de sclavie într-o lume vulnerabilă, București: Editura Bren;
Giddens, A. (2006). Sociology, 5th edition, Cambridge: Polity;
Giusta, M., Tomasso, M.,L., Strom, S. (2008). Sex markets, a denied industry, London: Routledge;
Hepworth, D., Rooney, R., Larsen, J. et al, (2006). Direct Social Work Practice – Theory and Skills, seventh edition, Canada: Thomson Brooks/Cole.
Horst, ter J. (2009). Social Work in Europe: Female Trafficking in Europe (Zierer, B.), Barn: Hbuitgevers;
International Labour Organization (2006). People trfficking Baseline Awarness Survey, Province of Lao PDR; http://www.ilo.org/public/english/region/asro/bangkok/child/ trafficking/ downloads/lao-awareness-survey.pdf
Isac, O. (2004). Sociologia devianței, Union Fenosa;
Lăzăroiu, S. Trafic de femei – O perspectivă sociologică, București: Organizația Internațională pentru Migrație, Revista: Sociologie Românească (2/2000).
Lăzăroiu, S., Alexandru, M. (2003). Who is the next victim? Vulnerability of young Romanian women to trafficking in human beings, International Organization for Migration -http://www.iom.int/jahia/webdav/site/myjahiasite/shared/shared/mainsite/published_docs/books/who_next.pdf
Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, modificată și completată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 79/2005;
Luca, C. (coord.) et al (Horodnicenau, D., Irimescu, G., Popa, G., Văleanu, I.) (2009). Protecția victimelor, Iași: Asociația Alternative Sociale;
Mateuț, G., Rudică, T., și colab. (2005). Traficul de ființe umane – Infractor, Victimă, Infracțiune, Iași: Asociația Magistraților, Asociația Altenative Sociale;
Mihăilă, A. (2010). Sociologia dreptului, Cluj-Napoca: Editura Sfera SRL;
National Association of Social Workers (1995). Encyclopedia of Social Work, 19th edition, (Anda, D., Adolescence Overview). Washington DC: NASW Press;
National Association of Social Workers (1997). Encyclopedia of Social Work, 19th edition Supliment, Washington DC: NASW Press;
Ogien, A. (2002). Sociologia devianței, (traducere Lungu, D., Neamțu, G.), Iași: Polirom;
Pasca, F. (2010). Fenomenul infracțional de trafic de ființe umane, București: Pro Universitaria;
Payne, M. (2011). Teoria Modernă a Asistenței Sociale, (traducere Ene, T.) Iași: Polirom;
Peer Related Education Supporting Tools (PRESTO). Instrumente de susținere a educației între egali – Ghid de educație între egali, Centro Studi Bruno Ciari; http://es.scribd.com/doc/88264703/Ghid-Educatia-Intre-Egali
Roth-Szamoskozi, M., (2003). Perspective teoretice și practice ale asistenței sociale, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană;
Shepherd, J., Turner, G., (1998). A method in search of a theory: peer education and health promotion, United Kingdom: University of Southampton; http://her.oxfordjournals.org/ content/14/2/235.full
Smith, H. (2010). Sex Trafficking: Trends, Challenges and the Limitations of International Law, Human Rights Rev 2011 – http://www.justice-studies.com/Article%202.pdf
United Nations Population Fund, Youth Peer Education Network, (2005). Yotuh Peer Education Toolkit, Training of Trainers Manual. http://pdf.usaid.gov/pdf_docs/ PNADF448.pdf
United Nations Office on Drugs and Crime (2008). An introduction to Human Trafficking: Vulnerability, Impact and Action, New York: United Nations;
http://www.unodc.org/documents/humantrafficking/AnIntroductiontoHumanTraffickingBackground_Paper.pdf
United Nations Office on Drugs and Crime (2009). Global Report on Trafficking in Persons.http://www.unodc.org/documents/Global_Report_on_TIP.pdf
Surse online:
http://www.antitrafic.ro/
http://anitp.mai.gov.ro/ro/ – Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane
http://www.s4yd.ro/
Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Barometrul Adolescenței 2009, Absolvenții de liceu – Valori și stil de viață: http://sociologiesnspa.ro/library/ rapoarte%20cercetare/Chestionar%20sociologic%20%20barometrul%20adolescentei%202009%20-%20bun%20de%20tipar.pdf
http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/strategie-trafic-de-minori-si-proxenetism-intr-o-pensiune-construita-langa-un-camin-studentesc.html
Şeful unei reţele de trafic de persoane acuzat că a racolat zeci de femei va fi extrădat în Franţa
http://www.arges-online.ro/stiri-din-arges/pitesti/item/4291-re%C8%9Bea-de-trafic-de-persoane-anihilat%C4%83-de-poli%C8%9Bi%C8%99tii-arge%C8%99eni.html
http://www.realitatea.net/victimele-traficului-de-persoane-cine-sta-in-spatele-copiilor-cersetori_927894.html
http://www.rtv.net/cinci-persoane-din-bacau-arestate-pentru-trafic-de-femei-obligau-fete-sa-se-prostitueze-in-italia_25261.html
http://www.antena3.ro/externe/sase-romani-acuzati-de-proxenetism-si-trafic-de-persoane-arestati-la-helsinki-166575.html
http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/sarb-condamnat-la-cluj-pentru-trafic-de-persoane-225959/
ANEXE
Anexa 1.
CHESTIONAR
Mă numesc Maria Turda, sunt studentă la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Cluj-Napoaca și împreună cu asociația Support for Youth Development desfășurăm o cercetare pentru a identifica nivelul de cunoștințe al elevilor cu privire la fenomenul trafic de persoane.Răspunde-ți la întrebările deschise și încercuiți variantele corecte sau cu care sunteți de acord. Menționăm că. răspunsurile sincere sunt importante pentru validitatea cercetării, sunt totodată confidențiale și vor fi folosite doar în scopul cercetării.
1.Ai auzit de fenomenul trafic de persoane în general?
a.da
b.nu
4.În ce mediu ai auzit despre acesta?
a.în familie e.internet
b.la școală f.campanii de informare
c.prieteni g.altele (specifică) ______________________________
d.televizor
5. Ce înțelegi prin traficul de persoane ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
6.Cine crezi că sunt principalele victime ale traficului de persoane?
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
7. Care crezi că sunt modurile prin care sunt recrutate victimele?
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
8.Cum crezi că poate fi exploatată o persoană traficată?
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
9.Numește cel puțin două instituții care luptă împotriva traficului de persoane:
a._________________
b._________________
c. nu știu
10.Crezi că există cazuri de trafic de persoane pe raza județului Cluj?
a. DA
b. NU
(Dacă raspunsul tău este DA la întrebarea numărul 10)
10.1.Care este numărul aproximativ de persoane traficate pe raza județului Cluj într-un an:______
11. În ce măsură te-ar ajută dacă ai primi informații cu privire la trafic de persoane?
19. Ce intenționezi să faci după terminarea liceului?
a.nu o să termin liceul
b.post-liceal
c.cursuri de specializare
d.facultate
e.căutarea unui loc de muncă
f.căutarea unui loc de muncă în stăinătate
g.altceve (specifică)_______________________
34. Ce înseamnă pentru tine reușita în viață? Ordonați următoarele aspecte în funcție de importanța lor: 1 = cel mai important, 3 cel mai puțin important.
a. Carieră profesională de succes Locul:__
b. O familie armonioasă Locul:__
c. Banii – realizare financiară Locul:__
35.Genul: a. Feminin
b. Masculin
36.Mediul de proveniență: a. rural
b. urban
Mulțumesc pentru timpul acordat!
**Întrebări preluate și adaptate din raportul „People trfficking Baseline Awarness Survey, Province of Lao PDR, July 2006 of International Labour Organization ”;
***Câteva întrebări preluate și adaptate din Barometrul Adolescenței 2009 (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, “Absolvenții de liceu – Valori și stil de viață”).
****Întrebări preluare și adaptate de pe site-ul http://www.antiprostitutie.ro/cu privire la stereotipuri despre prostituție.
Anexa 2.
Barem – cunoștințe trafic de persoane
*răspunsurile la întrebările 5,6,7,8,9 din chestionar
5. Definiție trafic de persoane – Prin trafic de ființe umane se înțelege recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea de persoane, prin amenințare sau prin utilizarea forței sau a altor forme de constrângere, prin răpire, escrocare, înșelăciune sau abuz de putere, prin utilizarea unei poziții vulnerabile, prin darea sau primirea de bani sau de beneficii pentru obținerea consimțământului unei persoane care are control asupra alteia, în scopul exploatării.
6. Principalele victime ale traficului de persoane:
-femei (18 – 35 ani), copii (5-17 ani) în special de gen feminin, bărbați;
-mediul de proveniență majoritar rural, statut socio-economic scăzut, nivel de educație scăzut.
7. Principalele moduri prin care sunt recrutate victimele:
– oferte false de locuri de muncă în străinătate făcute direct victimelor prin cunoștințe, rude, persoane apropiate;
– anunțuri la mica publicitate de tipul: “Tinere fete pentru dansatoare, balerine în țara X. Plecare imediată.”
– metoda ‘loverboy’;
– amenințare, constrângere, răpire;
– vindere de către părinți.
8. Cum poate fi exploatată o victimă:
– prostituția forțată sau alte forme de exploatare sexuală (pornografie, striptis, etc);
– muncă sau servicii forțate;
– cerșetorie forțată;
– prelevare de organe și țesuturi;
– activități delincvente – furt, tâlhărie, înșelăciune, criminalitate;
– adopțiile ilegale.
9. Instituții și Organizații Nonguvernamentale care luptă împotriva traficului de persoane: Ministerul Administrației și Internelor, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române, Oficiul Român pentru Imigrări, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Direcția Generală pentru Protecția Copilului, Agenția Națională pentru Romi, Asociația pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare și Educație (ADPARE), Forumul Român pentru Refugiați și Migranți (ARCA), Asociația Alternative Sociale, Asociația Caritas, Artemis Cluj, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Fundația Rațiu pentru Democrație, Centrul Român pentru Copii Dispăruți și Exploatați Sexual – Focus, Fundația Internațională pentu Copil și Familie, Fundația Louis Pasteur, Organizația Internațională pentru Migrație, Organizația Reaching Out Pitești, Organizația Salvați Copiii România, World Vision România, AFI-PRO Familia, Asociația Română Anti-Sida, Fundația Serviciilor Sociale Bethany, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, La Strada International Association, Academy for Education Development, Amnesty International, Coalition Against Trafficking in Women, Human Rights Watch.
*Informațiile de mai sus sunt prezentate pe parcursul lucrării, fiind totodată semnalate și sursele bibliografice.
Anexa 3.
3.1. Tabele testare ipoteze
Tabel 2. Chi-Square Tests – Cunoștințe trafic în funcție de gen
Symmetric Measures
Tabel 4. Chi-Square Tests – Interes pentru a primi informații
Symmetric Measures
Tabel 6. Chi-Square Tests – Nivel de cunoștințe și mediu de proveniență
Symmetric Measures
Tabel 8. Chi-Square Tests – . Genul * Prostituatele fac asta pentru că le place
Tabel 9. Cunoștințe trafic de persoane
Tabel 10. Interesul pentru a primi informații cu privire la trafic de persoane
3.2.Tabele analiză atitudine prostituție
Tabel 11. Prostituția este o alegere liberă pentru femei
Tabel 12. Prostituatele fac asta pentru că le place
Tabel 13. Prostituatele sunt femei imorale și fără viitor
Tabel 14. Prostituția poate fi un mod de viață incitant
Tabel 15. Prostituția este o infracțiune fără victime
Tabel 16. Sistemul prostituției conferă bunăstare
Tabel 17. Prostituția se întâmplă doar pe străzi
3.3 Tabele analiză atitudine reușita în viață
Tabel 18. Ce intenționezi să faci după terminarea liceului?
Tabel 19. Norocul – Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 20. Munca – Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 21. Pregatirea profesionala – Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 22. Pile și relații-Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 23. Educație -Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 24. Părinți cu bani și influență -Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 25. Corectitudinea și Cinstea -Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 26. Abilități personale -În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Tabel 27. efort personal -În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Tabel 28. stima de sine -În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Tabel 29. Alți oameni -În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Tabel 30. Presiunea socială -În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Tabel 31. Condiția economică -În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Tabel 32. Norocul – În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Anexa 4.
Ghid interviu
Scop interviu: De a indetifica percepția unei victime asupra fenomenului prin prisma propriei experiențe.
Unități tematice: generalități trafic de persoane; experiență personală; informare adolescenți.
A.Trafic de persoane
1. După experiența ta, cum ai defini traficul de persoane?
2. Ce instituții crezi că ar trebui să se implice mai mult pentru diminuarea sau înlăturarea fenomenului?
3. Ai mai auzit înainte de trafic de persoane și dacă da, în ce circumstanțe?
B.Experiență personală
4. În ce măsură s-a schimbat viața ta în urma acestei experiențe?
5. De ce servicii ai beneficiat după ce ai scăpat și în ce măsură te-au ajutat?
6. Cum vezi viitorul tău?
7. Ce te motivează, sau te ajută în prezent?
C. Informare adolescenți
8. Ce crezi că ar trebui să știe tinerii pentru a evita traficul de persoane?
9. În cazul tău, în ce măsură te-ai fi ajutat o campanie de informare în școală?
10. Ce le-ai transmite adolescenților expuși la fenomen și nu numai?
Anexa 5.
Transcriere interviu
1.După experiența ta, cum ai defini traficul de persoane?
O situație de viață care te marchează, imposibil de greu, te traumatizează și o să trăiești toată viața cu cele întâmplate. Nu o să uit niciodată prin ce am trecut.
2. Ce instituții crezi că ar trebui să se implice mai mult pentru diminuarea sau înlăturarea fenomenului?
Nu cred că trebuie să vorbim de instituții, desigur trebuie să se implice cele care fac asta și plătite să facă asta, însă mai mult ar trebui să se implice oamenii din exterior, cei care vad asta și sunt în implicați orarecum. Toți cei care știu de existența unui astfel de lucru oribil ar trebui să se implice. De exemplu în cazul meu, erau multe persoane din exterior care au vazut situația mea și nu au făcut nimic, au închis pur și simplu ochii.
Poți să îmi dai te rog un exemplu de astfel de persoane?
Păi în primul rând clienții, deoarece vedeau starea mea și apartamentul în care eram închisă. Mai era și proprietara apartamentului, care a trecut de câteva ori pe acolo și s-a facut că nu vede ce se întâmplă.
3. Ai mai auzit înainte de trafic de persoane și dacă da, în ce circumstanțe?
Nu îmi amintesc să fi auzit informații serioase, doar puțin pe la televizor, da nu am luat în seamă, nu m-a interesat, nici măcar nu mi-a atras atenția. O reclamă ca oricare alta.
4. În ce măsură s-a schimbat viața ta în urma acestei experiențe?
Pot să spun că doar într-un mod negativ, deoarece am o frică permanentă, mi-e frică să umblu singură pe stradă, am impresia că sunt tot timpul urmărită și că mă vor prinde iar. Nu mai am încredere în nimeni, indiferent cine este tot timpul am impresia că pot să fiu iar înșelată. Un alt lucru este că mă afectează foarte mult scenele de violență, urlatul, strigatul sau orice altceva de genul, mă panichez și încep să plâng imediat. Chiar și pe stradă, la magazin, dacă aud pe cineva că ridică tonul sau vorbește mai tare, încep să tremur imediat. Altceva, nu știu dacă este rău sau bun, e că m-am maturizat foarte mult și vad viața și lucrurile într-un alt mod, mai serios dar și mai negru, multă răutate, nedreptate și lucruri pe care nici nu ți le poți imagina.
5. De ce servicii ai beneficiat după ce ai scăpat și în ce măsură te-au ajutat?
Am avut consiliere psihologică și juridică. Consilierea psihologică m-a ajutat mult să trec peste tot. Eram foarte distrusă. Am învățat să am iar încredere în cei apropiați. M-a ajutat să îmi construiesc o relație cu mama mea cum nu am avut înainte, și am găsit sprijin. Am și un prieten momentan și cred că mă ajută mult pentru că mă înțelege, cunoaște povestea și totuși mă sprijină și e alături de mine.
6. Cum vezi viitorul tău?
Deocamdată sunt bine. Aștept să scap cu procesele și toate astea. Am un loc de muncă, am prieten și am relații foarte bune cu mama. Ce să mai spun, cred că o să îmi rămână toata viața amintirile și frica, însă o să fie bine.
7. Ce te motivează, sau te ajută în prezent?
Mă ajută mama, prietenul în ei găsesc sprijin și ajutor. Mă mai ajută mult să mă plimb prin parc, să fiu afară în aer curat.
8. Ce crezi că ar trebui să știe tinerii pentru a evita traficul de persoane?
Să nu aibă încredere în nimeni, să abiă grijă cu cine umblă și ce prieteni au. Ăsta cred că este cel mai bun sfat, să fie atenți. În cazul în care totuși pațesc așa ceva, îi îndrum să găsească o cale de ieșire, o escapadă, să nu se dea bătuți și să lupte ca să scape.
9. În cazul tău, în ce măsură te-ai fi ajutat o campanie de informare în școală?
Probabil aș fi fost mai atentă și mi-aș fi pus niște întrebări. Dar nu pot să spun în ce măsură m-ar fi ajutat deoarece depinde mult și de circumstanțele în care se întâmplă tot.
10. Ce le-ai transmite adolescenților expuși la fenomen și nu numai?
În primul rând să fie atenți cu cine merg la drum, să aibă grija la anturaj și în cine au încredere. Să aibă încredere în părinți și să discute cu ei tot ce pot, nimeni nu te poate ajuta mai mult decât părinții, nicio instituție nu te ajută mai mult decât părinții. Să aibă grijă de curățenia corpului și a sufletului, cele mai importante lucruri. Să găsească locuri de muncă cinstite. Să nu renunțe sau să întrerupă școala, pentru că se poate ajunge sus.
Anexa 6.
Program inFORMARE
Anexa 7.
Evaluare inițială
Nume și Prenume_________________________________
1.Cum ai defini feomenul trafic de persoane?
2. Prezintă cel puțin 3 factori de risc care duc la trafic și exploatare:
3. Care crezi că sunt victimele traficului de persoane?
4.Care sunt etapele traficului de persoane?
5. Care crezi că este impactul asupra traficului de persoane și a exploatării asupra individului?
6. Menționează o lege care luptă împotriva traficului de persoane:
7. Numește cel puțin 4 instituții/organizații care luptă împotriva traficului de persoane:
8. Cum crezi ca poate fi exploatată o persoană:
9. Cum crezi că poate fi prevenit și combătut acest fenomen?
Anexa 8.
Fișă evaluare film – Human Trafficking
În ce măsura te-a ajutat filmul să înțelegi fenomenul ‘trafic de persoane’?
Ce ai învățat din acest film sau care au fost lucrurile de noutate?
Ți-a schimbat oarecum viziunea, față de ce știai tu până acum în legătură cu prostituția? În ce sens?
Cum crezi că te-ai putea implica pentru a ajuta la eradicarea sau scăderea proporțiilor fenomenului?
Care a fost cel mai important lucru pe care l-ai învățat din film?
Ce te-a impresionat cel mai mult din film?
Anexa 9.
Evaluare finală
Nume și Prenume_________________________________
1.Cum ai califica utilitatea workshop-ului în general?
2.E ste posibil ca să folosești acest workshop pentu a informa alți adolescenți?
3.Ai recomanda un workshop similar unui prieten/coleg?
4. Calitatea informațiilor primite:
5. Modul de prezentare al informațiilor și tehnicile folosite:
6. Prestația moderatorului și organizarea:
Sugestii, recomandari, impresii:
Cunoștințe trafic de persoane
7.Cum ai defini feomenul trafic de persoane?
8. Prezintă cel puțin 3 factori de risc care duc la trafic și exploatare:
9. Care crezi că sunt victimele traficului de persoane?
10.Care sunt etapele traficului de persoane?
11. Care crezi că este impactul asupra traficului de persoane și a exploatării asupra individului?
12. Menționează o lege care luptă împotriva traficului de persoane:
13. Numește cel puțin 4 instituții/organizații care luptă împotriva traficului de persoane:
14. Cum crezi ca poate fi exploatată o persoană:
Anexa 10.
Fișă observație– oră de informare trafic de persoane
Au fost urmărite următoarele aspecte:
Acuratețe înformațiilor
Modul de organizare a prezentării
Modul de desfășurare a orei de informare
Comunicare nonverbalăși contactul cu publicul
Puncte tari
Puncte slabe
Dificultăți întâmpinate de către educatori
Implicare și interesul elevilor
Alte observații
BIBLIOGRAFIE
Administrația prezidențială, Comisia Prezidențială pentru Analiza riscurilor sociale și demografice (2009). Riscuri și Inechități Sociale în România.
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Inspectoratul General al Poliției Române (2010). Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2009, București – http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/studii/evaluare%202009.pdf
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Ministerul Administrației și Internelor (2011). Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2010, București – http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/studii/evaluare%202010.pdf
Agenția Națională Împotriva Traficului De Persoane Centrul Regioanl Cluj. (2012). Bilanțul centrului regional împotriva traficului de persoane pentru anul 2011: Cluj-Napoca;
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Centrul de Cercetare și Informare Publică (2012). Analiză prinvind situația victimelor identificate în primul semestru 2011, http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/studii/Evaluarea%20semestriala%202011.pdf
ANIMANOVA, (2012). Speranța, la vânzare – Cercetare calitativă privind traficul de persoane în vedere exploatării sexuale în România și Italia în perioada 2007-2011, București;
ASTRA (Anti-Trafficking Action), Red Cross Serbia (2006). Human Trafficking – Our Response, Manual for peer education, Serbia. http://lastradainternational.org/?main =documentation&document=1237
Dascălu, I. (2008). Traficul de minori și crima organizată, Craiova: Sitech;
Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) – http://antidiscriminare.ro/pdf/DecUniv.pdf
Esquibel, M. (2005). Human trafficking: a violation of human rights, a universal issue, art. 60, Florida State University; http://rmfoundation.arsls.net/PDF/HUMAN%20TRAFFICK ING% 20THESIS.pdf
Fleșner, M. (2010). Traficul de ființe umane – Formă modernă de sclavie într-o lume vulnerabilă, București: Editura Bren;
Giddens, A. (2006). Sociology, 5th edition, Cambridge: Polity;
Giusta, M., Tomasso, M.,L., Strom, S. (2008). Sex markets, a denied industry, London: Routledge;
Hepworth, D., Rooney, R., Larsen, J. et al, (2006). Direct Social Work Practice – Theory and Skills, seventh edition, Canada: Thomson Brooks/Cole.
Horst, ter J. (2009). Social Work in Europe: Female Trafficking in Europe (Zierer, B.), Barn: Hbuitgevers;
International Labour Organization (2006). People trfficking Baseline Awarness Survey, Province of Lao PDR; http://www.ilo.org/public/english/region/asro/bangkok/child/ trafficking/ downloads/lao-awareness-survey.pdf
Isac, O. (2004). Sociologia devianței, Union Fenosa;
Lăzăroiu, S. Trafic de femei – O perspectivă sociologică, București: Organizația Internațională pentru Migrație, Revista: Sociologie Românească (2/2000).
Lăzăroiu, S., Alexandru, M. (2003). Who is the next victim? Vulnerability of young Romanian women to trafficking in human beings, International Organization for Migration -http://www.iom.int/jahia/webdav/site/myjahiasite/shared/shared/mainsite/published_docs/books/who_next.pdf
Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, modificată și completată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 79/2005;
Luca, C. (coord.) et al (Horodnicenau, D., Irimescu, G., Popa, G., Văleanu, I.) (2009). Protecția victimelor, Iași: Asociația Alternative Sociale;
Mateuț, G., Rudică, T., și colab. (2005). Traficul de ființe umane – Infractor, Victimă, Infracțiune, Iași: Asociația Magistraților, Asociația Altenative Sociale;
Mihăilă, A. (2010). Sociologia dreptului, Cluj-Napoca: Editura Sfera SRL;
National Association of Social Workers (1995). Encyclopedia of Social Work, 19th edition, (Anda, D., Adolescence Overview). Washington DC: NASW Press;
National Association of Social Workers (1997). Encyclopedia of Social Work, 19th edition Supliment, Washington DC: NASW Press;
Ogien, A. (2002). Sociologia devianței, (traducere Lungu, D., Neamțu, G.), Iași: Polirom;
Pasca, F. (2010). Fenomenul infracțional de trafic de ființe umane, București: Pro Universitaria;
Payne, M. (2011). Teoria Modernă a Asistenței Sociale, (traducere Ene, T.) Iași: Polirom;
Peer Related Education Supporting Tools (PRESTO). Instrumente de susținere a educației între egali – Ghid de educație între egali, Centro Studi Bruno Ciari; http://es.scribd.com/doc/88264703/Ghid-Educatia-Intre-Egali
Roth-Szamoskozi, M., (2003). Perspective teoretice și practice ale asistenței sociale, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană;
Shepherd, J., Turner, G., (1998). A method in search of a theory: peer education and health promotion, United Kingdom: University of Southampton; http://her.oxfordjournals.org/ content/14/2/235.full
Smith, H. (2010). Sex Trafficking: Trends, Challenges and the Limitations of International Law, Human Rights Rev 2011 – http://www.justice-studies.com/Article%202.pdf
United Nations Population Fund, Youth Peer Education Network, (2005). Yotuh Peer Education Toolkit, Training of Trainers Manual. http://pdf.usaid.gov/pdf_docs/ PNADF448.pdf
United Nations Office on Drugs and Crime (2008). An introduction to Human Trafficking: Vulnerability, Impact and Action, New York: United Nations;
http://www.unodc.org/documents/humantrafficking/AnIntroductiontoHumanTraffickingBackground_Paper.pdf
United Nations Office on Drugs and Crime (2009). Global Report on Trafficking in Persons.http://www.unodc.org/documents/Global_Report_on_TIP.pdf
Surse online:
http://www.antitrafic.ro/
http://anitp.mai.gov.ro/ro/ – Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane
http://www.s4yd.ro/
Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Barometrul Adolescenței 2009, Absolvenții de liceu – Valori și stil de viață: http://sociologiesnspa.ro/library/ rapoarte%20cercetare/Chestionar%20sociologic%20%20barometrul%20adolescentei%202009%20-%20bun%20de%20tipar.pdf
http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/strategie-trafic-de-minori-si-proxenetism-intr-o-pensiune-construita-langa-un-camin-studentesc.html
Şeful unei reţele de trafic de persoane acuzat că a racolat zeci de femei va fi extrădat în Franţa
http://www.arges-online.ro/stiri-din-arges/pitesti/item/4291-re%C8%9Bea-de-trafic-de-persoane-anihilat%C4%83-de-poli%C8%9Bi%C8%99tii-arge%C8%99eni.html
http://www.realitatea.net/victimele-traficului-de-persoane-cine-sta-in-spatele-copiilor-cersetori_927894.html
http://www.rtv.net/cinci-persoane-din-bacau-arestate-pentru-trafic-de-femei-obligau-fete-sa-se-prostitueze-in-italia_25261.html
http://www.antena3.ro/externe/sase-romani-acuzati-de-proxenetism-si-trafic-de-persoane-arestati-la-helsinki-166575.html
http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/sarb-condamnat-la-cluj-pentru-trafic-de-persoane-225959/
ANEXE
Anexa 1.
CHESTIONAR
Mă numesc Maria Turda, sunt studentă la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Cluj-Napoaca și împreună cu asociația Support for Youth Development desfășurăm o cercetare pentru a identifica nivelul de cunoștințe al elevilor cu privire la fenomenul trafic de persoane.Răspunde-ți la întrebările deschise și încercuiți variantele corecte sau cu care sunteți de acord. Menționăm că. răspunsurile sincere sunt importante pentru validitatea cercetării, sunt totodată confidențiale și vor fi folosite doar în scopul cercetării.
1.Ai auzit de fenomenul trafic de persoane în general?
a.da
b.nu
4.În ce mediu ai auzit despre acesta?
a.în familie e.internet
b.la școală f.campanii de informare
c.prieteni g.altele (specifică) ______________________________
d.televizor
5. Ce înțelegi prin traficul de persoane ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
6.Cine crezi că sunt principalele victime ale traficului de persoane?
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
7. Care crezi că sunt modurile prin care sunt recrutate victimele?
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
8.Cum crezi că poate fi exploatată o persoană traficată?
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
9.Numește cel puțin două instituții care luptă împotriva traficului de persoane:
a._________________
b._________________
c. nu știu
10.Crezi că există cazuri de trafic de persoane pe raza județului Cluj?
a. DA
b. NU
(Dacă raspunsul tău este DA la întrebarea numărul 10)
10.1.Care este numărul aproximativ de persoane traficate pe raza județului Cluj într-un an:______
11. În ce măsură te-ar ajută dacă ai primi informații cu privire la trafic de persoane?
19. Ce intenționezi să faci după terminarea liceului?
a.nu o să termin liceul
b.post-liceal
c.cursuri de specializare
d.facultate
e.căutarea unui loc de muncă
f.căutarea unui loc de muncă în stăinătate
g.altceve (specifică)_______________________
34. Ce înseamnă pentru tine reușita în viață? Ordonați următoarele aspecte în funcție de importanța lor: 1 = cel mai important, 3 cel mai puțin important.
a. Carieră profesională de succes Locul:__
b. O familie armonioasă Locul:__
c. Banii – realizare financiară Locul:__
35.Genul: a. Feminin
b. Masculin
36.Mediul de proveniență: a. rural
b. urban
Mulțumesc pentru timpul acordat!
**Întrebări preluate și adaptate din raportul „People trfficking Baseline Awarness Survey, Province of Lao PDR, July 2006 of International Labour Organization ”;
***Câteva întrebări preluate și adaptate din Barometrul Adolescenței 2009 (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, “Absolvenții de liceu – Valori și stil de viață”).
****Întrebări preluare și adaptate de pe site-ul http://www.antiprostitutie.ro/cu privire la stereotipuri despre prostituție.
Anexa 2.
Barem – cunoștințe trafic de persoane
*răspunsurile la întrebările 5,6,7,8,9 din chestionar
5. Definiție trafic de persoane – Prin trafic de ființe umane se înțelege recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea de persoane, prin amenințare sau prin utilizarea forței sau a altor forme de constrângere, prin răpire, escrocare, înșelăciune sau abuz de putere, prin utilizarea unei poziții vulnerabile, prin darea sau primirea de bani sau de beneficii pentru obținerea consimțământului unei persoane care are control asupra alteia, în scopul exploatării.
6. Principalele victime ale traficului de persoane:
-femei (18 – 35 ani), copii (5-17 ani) în special de gen feminin, bărbați;
-mediul de proveniență majoritar rural, statut socio-economic scăzut, nivel de educație scăzut.
7. Principalele moduri prin care sunt recrutate victimele:
– oferte false de locuri de muncă în străinătate făcute direct victimelor prin cunoștințe, rude, persoane apropiate;
– anunțuri la mica publicitate de tipul: “Tinere fete pentru dansatoare, balerine în țara X. Plecare imediată.”
– metoda ‘loverboy’;
– amenințare, constrângere, răpire;
– vindere de către părinți.
8. Cum poate fi exploatată o victimă:
– prostituția forțată sau alte forme de exploatare sexuală (pornografie, striptis, etc);
– muncă sau servicii forțate;
– cerșetorie forțată;
– prelevare de organe și țesuturi;
– activități delincvente – furt, tâlhărie, înșelăciune, criminalitate;
– adopțiile ilegale.
9. Instituții și Organizații Nonguvernamentale care luptă împotriva traficului de persoane: Ministerul Administrației și Internelor, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române, Oficiul Român pentru Imigrări, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Direcția Generală pentru Protecția Copilului, Agenția Națională pentru Romi, Asociația pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare și Educație (ADPARE), Forumul Român pentru Refugiați și Migranți (ARCA), Asociația Alternative Sociale, Asociația Caritas, Artemis Cluj, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Fundația Rațiu pentru Democrație, Centrul Român pentru Copii Dispăruți și Exploatați Sexual – Focus, Fundația Internațională pentu Copil și Familie, Fundația Louis Pasteur, Organizația Internațională pentru Migrație, Organizația Reaching Out Pitești, Organizația Salvați Copiii România, World Vision România, AFI-PRO Familia, Asociația Română Anti-Sida, Fundația Serviciilor Sociale Bethany, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, La Strada International Association, Academy for Education Development, Amnesty International, Coalition Against Trafficking in Women, Human Rights Watch.
*Informațiile de mai sus sunt prezentate pe parcursul lucrării, fiind totodată semnalate și sursele bibliografice.
Anexa 3.
3.1. Tabele testare ipoteze
Tabel 2. Chi-Square Tests – Cunoștințe trafic în funcție de gen
Symmetric Measures
Tabel 4. Chi-Square Tests – Interes pentru a primi informații
Symmetric Measures
Tabel 6. Chi-Square Tests – Nivel de cunoștințe și mediu de proveniență
Symmetric Measures
Tabel 8. Chi-Square Tests – . Genul * Prostituatele fac asta pentru că le place
Tabel 9. Cunoștințe trafic de persoane
Tabel 10. Interesul pentru a primi informații cu privire la trafic de persoane
3.2.Tabele analiză atitudine prostituție
Tabel 11. Prostituția este o alegere liberă pentru femei
Tabel 12. Prostituatele fac asta pentru că le place
Tabel 13. Prostituatele sunt femei imorale și fără viitor
Tabel 14. Prostituția poate fi un mod de viață incitant
Tabel 15. Prostituția este o infracțiune fără victime
Tabel 16. Sistemul prostituției conferă bunăstare
Tabel 17. Prostituția se întâmplă doar pe străzi
3.3 Tabele analiză atitudine reușita în viață
Tabel 18. Ce intenționezi să faci după terminarea liceului?
Tabel 19. Norocul – Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 20. Munca – Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 21. Pregatirea profesionala – Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 22. Pile și relații-Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 23. Educație -Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 24. Părinți cu bani și influență -Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 25. Corectitudinea și Cinstea -Cât de importante crezi ca sunt urmatoarele aspect pentru a reusi în viață?
Tabel 26. Abilități personale -În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Tabel 27. efort personal -În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Tabel 28. stima de sine -În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Tabel 29. Alți oameni -În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Tabel 30. Presiunea socială -În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Tabel 31. Condiția economică -În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Tabel 32. Norocul – În ce măsură crezi ca îți vor influența viitorul/cariera?
Anexa 4.
Ghid interviu
Scop interviu: De a indetifica percepția unei victime asupra fenomenului prin prisma propriei experiențe.
Unități tematice: generalități trafic de persoane; experiență personală; informare adolescenți.
A.Trafic de persoane
1. După experiența ta, cum ai defini traficul de persoane?
2. Ce instituții crezi că ar trebui să se implice mai mult pentru diminuarea sau înlăturarea fenomenului?
3. Ai mai auzit înainte de trafic de persoane și dacă da, în ce circumstanțe?
B.Experiență personală
4. În ce măsură s-a schimbat viața ta în urma acestei experiențe?
5. De ce servicii ai beneficiat după ce ai scăpat și în ce măsură te-au ajutat?
6. Cum vezi viitorul tău?
7. Ce te motivează, sau te ajută în prezent?
C. Informare adolescenți
8. Ce crezi că ar trebui să știe tinerii pentru a evita traficul de persoane?
9. În cazul tău, în ce măsură te-ai fi ajutat o campanie de informare în școală?
10. Ce le-ai transmite adolescenților expuși la fenomen și nu numai?
Anexa 5.
Transcriere interviu
1.După experiența ta, cum ai defini traficul de persoane?
O situație de viață care te marchează, imposibil de greu, te traumatizează și o să trăiești toată viața cu cele întâmplate. Nu o să uit niciodată prin ce am trecut.
2. Ce instituții crezi că ar trebui să se implice mai mult pentru diminuarea sau înlăturarea fenomenului?
Nu cred că trebuie să vorbim de instituții, desigur trebuie să se implice cele care fac asta și plătite să facă asta, însă mai mult ar trebui să se implice oamenii din exterior, cei care vad asta și sunt în implicați orarecum. Toți cei care știu de existența unui astfel de lucru oribil ar trebui să se implice. De exemplu în cazul meu, erau multe persoane din exterior care au vazut situația mea și nu au făcut nimic, au închis pur și simplu ochii.
Poți să îmi dai te rog un exemplu de astfel de persoane?
Păi în primul rând clienții, deoarece vedeau starea mea și apartamentul în care eram închisă. Mai era și proprietara apartamentului, care a trecut de câteva ori pe acolo și s-a facut că nu vede ce se întâmplă.
3. Ai mai auzit înainte de trafic de persoane și dacă da, în ce circumstanțe?
Nu îmi amintesc să fi auzit informații serioase, doar puțin pe la televizor, da nu am luat în seamă, nu m-a interesat, nici măcar nu mi-a atras atenția. O reclamă ca oricare alta.
4. În ce măsură s-a schimbat viața ta în urma acestei experiențe?
Pot să spun că doar într-un mod negativ, deoarece am o frică permanentă, mi-e frică să umblu singură pe stradă, am impresia că sunt tot timpul urmărită și că mă vor prinde iar. Nu mai am încredere în nimeni, indiferent cine este tot timpul am impresia că pot să fiu iar înșelată. Un alt lucru este că mă afectează foarte mult scenele de violență, urlatul, strigatul sau orice altceva de genul, mă panichez și încep să plâng imediat. Chiar și pe stradă, la magazin, dacă aud pe cineva că ridică tonul sau vorbește mai tare, încep să tremur imediat. Altceva, nu știu dacă este rău sau bun, e că m-am maturizat foarte mult și vad viața și lucrurile într-un alt mod, mai serios dar și mai negru, multă răutate, nedreptate și lucruri pe care nici nu ți le poți imagina.
5. De ce servicii ai beneficiat după ce ai scăpat și în ce măsură te-au ajutat?
Am avut consiliere psihologică și juridică. Consilierea psihologică m-a ajutat mult să trec peste tot. Eram foarte distrusă. Am învățat să am iar încredere în cei apropiați. M-a ajutat să îmi construiesc o relație cu mama mea cum nu am avut înainte, și am găsit sprijin. Am și un prieten momentan și cred că mă ajută mult pentru că mă înțelege, cunoaște povestea și totuși mă sprijină și e alături de mine.
6. Cum vezi viitorul tău?
Deocamdată sunt bine. Aștept să scap cu procesele și toate astea. Am un loc de muncă, am prieten și am relații foarte bune cu mama. Ce să mai spun, cred că o să îmi rămână toata viața amintirile și frica, însă o să fie bine.
7. Ce te motivează, sau te ajută în prezent?
Mă ajută mama, prietenul în ei găsesc sprijin și ajutor. Mă mai ajută mult să mă plimb prin parc, să fiu afară în aer curat.
8. Ce crezi că ar trebui să știe tinerii pentru a evita traficul de persoane?
Să nu aibă încredere în nimeni, să abiă grijă cu cine umblă și ce prieteni au. Ăsta cred că este cel mai bun sfat, să fie atenți. În cazul în care totuși pațesc așa ceva, îi îndrum să găsească o cale de ieșire, o escapadă, să nu se dea bătuți și să lupte ca să scape.
9. În cazul tău, în ce măsură te-ai fi ajutat o campanie de informare în școală?
Probabil aș fi fost mai atentă și mi-aș fi pus niște întrebări. Dar nu pot să spun în ce măsură m-ar fi ajutat deoarece depinde mult și de circumstanțele în care se întâmplă tot.
10. Ce le-ai transmite adolescenților expuși la fenomen și nu numai?
În primul rând să fie atenți cu cine merg la drum, să aibă grija la anturaj și în cine au încredere. Să aibă încredere în părinți și să discute cu ei tot ce pot, nimeni nu te poate ajuta mai mult decât părinții, nicio instituție nu te ajută mai mult decât părinții. Să aibă grijă de curățenia corpului și a sufletului, cele mai importante lucruri. Să găsească locuri de muncă cinstite. Să nu renunțe sau să întrerupă școala, pentru că se poate ajunge sus.
Anexa 6.
Program inFORMARE
Anexa 7.
Evaluare inițială
Nume și Prenume_________________________________
1.Cum ai defini feomenul trafic de persoane?
2. Prezintă cel puțin 3 factori de risc care duc la trafic și exploatare:
3. Care crezi că sunt victimele traficului de persoane?
4.Care sunt etapele traficului de persoane?
5. Care crezi că este impactul asupra traficului de persoane și a exploatării asupra individului?
6. Menționează o lege care luptă împotriva traficului de persoane:
7. Numește cel puțin 4 instituții/organizații care luptă împotriva traficului de persoane:
8. Cum crezi ca poate fi exploatată o persoană:
9. Cum crezi că poate fi prevenit și combătut acest fenomen?
Anexa 8.
Fișă evaluare film – Human Trafficking
În ce măsura te-a ajutat filmul să înțelegi fenomenul ‘trafic de persoane’?
Ce ai învățat din acest film sau care au fost lucrurile de noutate?
Ți-a schimbat oarecum viziunea, față de ce știai tu până acum în legătură cu prostituția? În ce sens?
Cum crezi că te-ai putea implica pentru a ajuta la eradicarea sau scăderea proporțiilor fenomenului?
Care a fost cel mai important lucru pe care l-ai învățat din film?
Ce te-a impresionat cel mai mult din film?
Anexa 9.
Evaluare finală
Nume și Prenume_________________________________
1.Cum ai califica utilitatea workshop-ului în general?
2.E ste posibil ca să folosești acest workshop pentu a informa alți adolescenți?
3.Ai recomanda un workshop similar unui prieten/coleg?
4. Calitatea informațiilor primite:
5. Modul de prezentare al informațiilor și tehnicile folosite:
6. Prestația moderatorului și organizarea:
Sugestii, recomandari, impresii:
Cunoștințe trafic de persoane
7.Cum ai defini feomenul trafic de persoane?
8. Prezintă cel puțin 3 factori de risc care duc la trafic și exploatare:
9. Care crezi că sunt victimele traficului de persoane?
10.Care sunt etapele traficului de persoane?
11. Care crezi că este impactul asupra traficului de persoane și a exploatării asupra individului?
12. Menționează o lege care luptă împotriva traficului de persoane:
13. Numește cel puțin 4 instituții/organizații care luptă împotriva traficului de persoane:
14. Cum crezi ca poate fi exploatată o persoană:
Anexa 10.
Fișă observație– oră de informare trafic de persoane
Au fost urmărite următoarele aspecte:
Acuratețe înformațiilor
Modul de organizare a prezentării
Modul de desfășurare a orei de informare
Comunicare nonverbalăși contactul cu publicul
Puncte tari
Puncte slabe
Dificultăți întâmpinate de către educatori
Implicare și interesul elevilor
Alte observații
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Reducerea Vulnerabilitatii la Trafic de Persoane a Adolescentilor Prin Educatie de la Egal la Egal (ID: 160408)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.