Proiectarea, Organizarea Si Desfasurarea Metodica a Jocului Didactic Matematic

. Proiectarea, organizarea si desfasurarea metodica a jocului didactic matematic.

Reușita jocului didactic este condiționată de proiectarea, organizarea si desfășurarea lui metodică, de modul în care institutorul știe să asigure o concordanță deplină între toale elementele ce-l definesc.

Pentru aceasta, institutorul va avea în vedere următoarele cerințe de bază:

pregătirea jocului didactic;

organizarea judicioasă a acestuia;

respectarea momentelor jocului didactic;

ritmul și strategia conducerii lor;

stimularea elevilor în vederea participării active la joc;

asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;

varietatea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea altor variante).

Pregătirea jocului didactic presupune, în general, următoarele:

studierea atentă a conținutului acestuia, a structurii sale;

pregătirea materialului (confecționarea sau procurarea lui);

elaborarea proiectului (planului) jocului didactic.

Organizarea jocului didactic matematic necesită o serie de măsuri. Astfel, trebuie

sa se asigure o împărțire corespunzătoare a elevilor clasei în funcție de acțiunea jocului și, uneori, chiar o reorganizare a mobilierului sălii de clasă pentru buna desfășurare a jocului, pentru reușita lui în sensul rezolvării pozitive a sarcinii didactice.

O altă problemă organizatorică este aceea a distribuirii materialului necesar desfășurării jocului. In general, materialul se distribuie la începutul activității de joc, și aceasta

pentru următorul motiv: elevii cunoscând (intuind) în prealabil materialele didactice necesare jocului respectiv, vor înțelege mult mai ușor explicația institutorului referitoare la dcsfășurarea jocului.

Acest procedeu nu trebuie aplicat în mod mecanic. Există jocuri didactice rnatematice în care materialul poate fi împărțit elevilor după explicarea jocului.

Organizarea judicioasă a jocului didactic are o influență favorabilă asupra ritmului de desfășurare a acestuia, asupra realizării cu succes a scopului propus.

Desfășurarea jocului didactic cuprinde, de regulă, următoarele momente:

introducerea în joc (discuții pregătitoare);

anunțarea titlului jocului si a scopului acestuia;

prezentarea materialului;

explicarea și demonstrarea regulilor jocului;

fixarea regulilor;

executarea jocului de către elevi;

complicarea jocului (introducerea unor noi variante);

încheierea jocului (evaluarea conduitei de grup sau individuale).

Introducerea în joc, ca etapă, îmbracă forme variate în funcție de tema jocului.

Uneori, atunci când este necesar să familiarizăm elevii cu conținutul jocului, activitatea poate să înceapă printr-o scurtă discuție cu efect motivator. Alteori, introducerea în joc se poale face prinlr-o scurtă expunere care să stârnească interesul și atenția elevilor. In alte jocuri, introducerea se poate face prin prezentarea materialului, mai ales atunci când de logica materialului este legată întreaga acțiune a elevilor. Introducerea în jocul matematic nu esie un moment obligatoriu. Institutorul poate începe jocul anunțând direct titlul acestuia.

Anunțarea jocului trebuie făcută sintetic, în termeni preciși, fără cuvinte de prisos, spre a nu lungi inutil începutul activității.

Un moment hotărâtor pentru succesul jocului didactic matematic este demonstrarea și explicarea acestuia. Institutorul trebuie să-i facă pe elevi să înțeleagă sarcinile ce le revin, să precizeze regulile jocului, asigurând însușirea lor rapidă și corectă de către elevi, să prezinte conținutul jocului și principalele lui etape, în funcție de regulile jocului, să dea indicații cu privire la modul de folosire a materialului didactic, să scoală în evidență sarcinile conducătorului de joc și cerințele pentru a deveni câștigători.

Uneori, în timpul explicației sau după explicație, se obișnuiește să se fixeze regulile transmise. Acest lucru se recomandă, de regulă, atunci când jocul are o acțiune mai complicată, impunându-se, astfel, o subliniere specială a acestor reguli.
Jocul începe la semnalul conducătorului de joc. La început, acesta intervine mai des în joc, reamintind regulile, dând unele indicații organizatorice. Pe măsură ce se înaintează în joc sau elevii capătă experiența jocurilor matematice, propunătorul acordă independența copiilor si îi lasă să acționeze liber.

Se desprind, în general, două moduri de a conduce jocul elevilor:

– conducerea directă (institutorul având rolul de conducător al jocului);

– conducerea indirectă (conducătorul ia parte activă la joc, fără să interpreteze rolul de conducător).

Pe parcursul desfășurării unui joc didactic matematic, institutorul poate trece de la conducerea directă la cea indirectă sau le poate alterna.

Totuși, chiar dacă institutorul nu participă direct la joc, sarcinile ce-i revin sunt deosebite. Astfel, în ambele cazuri, institutorul trebuie să imprime un anumit ritm jocului (timpul este limitat); să mențină atmosfera de joc; să urmărească felul în care se respectă cu strictețe regulile jocului; să urmărească evoluția jocului, evitând momentele de monotonie; să eontroleze modul în care elevii rezolvă sarcina didactică, respectându-se regulile stabilite; să creeze condițiile necesare pentru ca fiecare elev să rezolve sarcina didactică în mod independent sau în cooperare; să urmărească comportarea elevilor, relațiile dintre ei; să activeze toți copiii la joc, găsind mijloacele potrivite pentru a-i antrena pe cei timizi.

Sunt situații când pe parcursul jocului pot interveni elemente noi: autoconducerea jocului (elevii devin conducătorii jocului, îi organizează în mod independent), schimbarea materialului între elevi (pentru a le da posibilitatea să rezolve probleme cât mai diferite în cadrul aceluiași joc), complicarea sarcinilor jocului, introducerea unui element de joc nou, introducerea unui material nou etc.

Valoarea formativă a jocurilor didactice sporește cu atât mai mult cu cât propunătorul dă curs liber principiilor de bază care le călăuzește:

rolul lor nu se reduce la contemplarea situației în care a fost pus. Elevul refleclă asupra acestei situații, își imaginează singur diferite variante posibile de rezolvare, își confruntă propriile păreri cu cele ale colegilor săi, rectifică eventualele erori;

elevul studiază diverse variante care duc la rezolvare, alegând-o pe cea mai avantajoasă, mai simplă și creează pe baza ei unele noi alternative de rezolvare, pe care să le formeze corect și coerent;

elevul are deplină libertate în alegerea variantelor de rezolvare, el trebuie

totuși să motiveze alegerea sa, arătând în fața colegilor, avantajele pe care le prezintă ea;

în timpul jocului s-ar putea face si unele greșeli. Elevul învață multe lucruri corectându-și propriile greșeli; dacă nu poate el, îl vor ajuta colegii. Institutorul nu poate interveni decât cu sugestii;

în desfăsurarea jocului este esențială activizarea conștientă de continuă căutare, de descoperire a soluțiilor. Verbalizarea acțiunilor, exprimarea rezultatelor obținute, deși sunt importante, nu se situează pe același plan cu activitatea însăși, putându-se folosi vocabularul comun.

Realizarea acestor principii depinde în primul rând de modul în care propunătorul își începe organizarea muncii, înțelegând să renunțe în mod deliberat la unele pregătiri tradiționale stabilite în relația „institutor- elev".

În încheiere, institutorul formulează concluzii și aprecieri asupra felului în care s-a desfășurat jocul, asupra modului în care s-au respectat regulile de joc și s-au executat sarcinile primite, asupra comportării elevilor, făcând recomandări si evaluări cu caracter individual si general.

Jocul didactic matematic poate fi organizat cu succes la orice tip de lecție și în orice clasă a ciclului primar.

CAP.III. MODALITĂȚI DE UTILIZARE A JOCURILOR DIDACTICE

LA LECȚIILE DE MATEMATICĂ

III.1. Jocuri didactice matematice pentru insusirea notiunii de multime si operatii cu multimi.

GĂSIȚI PROBLEMA ! – este un joc pentru învățarea și consolidarea operațiilor cu mulțimi.

Scopul:

– să cerceteze proprietățile tuturor pieselor,găsind-o pe cea caracteristică.

Sarcina didactică:

– copiii trebuie să așeze piesele la locul potrivit după proprietatea caracteristică a fiecăruia.

Materialul didactic:

– cercurile pentru diagrame,flanelograf, piesele trusei.

 Regula jocului

: – copiii trebuie să cerceteze proprietățile tuturor pieselor din cercul verde, găsind-o pe cea caracteristică (proprietatea pe care o posedă toate piesele din cerc și numai ele). La fel vor proceda și cu piesele din cercul roșu. Confruntând apoi concluziile cu intersecția și cu complementara reuniunii, vor ajunge la rezultatul sigur:"așezați toate pătrățele în cercul verde și toate piesele roșii în cercul roșu."

Desfășurarea jocului:

– educatoarea înfățișează copiilor două cercuri colorate diferit ce se întretaie incluzând un sector comun; în fiecare dintre domeniile determinate decele două cercuri au fost așezate 1-2 piese.

La fel se poate proceda pentru a arăta că mulțimile sunt disjuncte. Se lucrează cu toate piesele trusei. Pentru a găsi astfel de probleme, este suficient ca mulțimile la care sereferă enunțul să aibă ca proprietăți caracteristice variabileale aceluiași atribut (culoare, mărime, formă).

"Așezați toate piesele roșii în cercul roșu și toate piesele galbene în cercul verde.

"Așezați toate piesele mari în cercul roșu și cele mici încercul verde."

"Așezați toate piesele în formă de tniunghi în cercul roșu și cele pătrate în cercul verde", etc.

Pentru a exemplifica incluziunea, se alege o

mulțime ( formată după un anumit criteriu) și o submultime (parte) a acesteia.

– într-o cutie, separat, mai sunt alte piese:

Astfel, se pot obține formulări ca:

"Așezați toate pătratele în cercul roșu și toate pătratele mici în cercul verde.";°

"Așezați toate piesele roșii în cercul roșu și triunghiurile roșii în cercul verde.";

"Așezați toate piesele mari în cercul verde și toate piesele mari galbene în cercul roșu."

Activitățile de stabilire acorespondenței element cu element a mulțimilor, urmăresc să dezvolte la copil înțelegerea conținutului esențial al noțiunii de număr, ca o clasă de echivalență a mulțimilor finite echipotente cu o mulțime dată. Astfel, elevii vor înțelege mai bine proprietățile numerice ale mulțimilor care au același număr de elemente. Folosind denumirea de mulțimi cu "tot atâtea elemente", se detașează progresiv noțiunea de număr ca o clasă de echivalență.

PROIECT DIDACTIC

EDUCATOARE: OPREA-ROESCU MARIA-MIRELA

GRADINITA:SIRINEASA

GRUPA: MARE

DENUMIREA ACTIVITATII : Activitate matematica

TEMA : "Numeratia în concentrul 1-10"

TIPUL DE ACTIVITATE : consolidare – verificare

SUBIECTUL ACTIVITATII : "Ghici, ghici"

MIJLOC DE REALIZARE : joc didactic

SCOPUL ACTIVITĂȚII: Evaluarea capacitatii de a numara constient în limitele 1-10

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

La sfârsitul activitatii copiii vor fi capabili sa:

O1 – sa numere crescator si descrescator în limitele 1-10;

O2 – sa stabileasca vecinii unui numar:

O3 – sa raporteze numarul la cantitate si invers;

O4 – sa formeze multimea ceruta de cifra;

O5 – sa sesizeze schimbarea intervenita în multimea de pasari;

O6 – sa recunoasca cifrele în limitele 1-10;

O7 – sa mânuiasca paletele cu cifre corespunzator cerintelor.

SARCINA DIDACTICA :

    sa formeze multimi de pasari de curte dupa diferite criterii;

    sa identifice si sa selecteze paletele cu cifre corespunzatoare numarului pasarilor de curte din multime;

    sa observe diferite schimbari în multimile formate.

REGULI DE JOC: grupa e împartita în trei echipe; copilul solicitat formeaza

multimea de pasari ceruta de mine; un reprezentant din a doua echipa numara

elemntele multimii; un reprezentant al celei de-a treia echipe alege paleta cu cifra

corespunzatoare; raspunsurile corecte sunt apreciate cu aplauze si buline.

ELEMENTE DE JOC: surpriza, aplauzele, întrecerea, miscarea.

ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII :

  sala de grupa va fi aerisita;

-intrarea copiilor în sala de grupa se va face organizat;

-materialul didactic fi pregatit pe o mesuta;

-se va pregati un panou pentru marcarea scorului;

– scaunele vor fi asezate pe trei echipe în forma de careu.

STRATEGII DIDACTICE:

a)     metode si procedee: jocul, observatia, conversatia, explicatia, mânuirea materialului, problematizarea, surpriza, aplauzele.

b)    Mijloace didactice: siluetele pasarilor de curte, palete cu cifre de la l la 10, panou, buline.

c) material bibliografic :

1.     "Programa activitatilor instructiv – educative în gradinita de copii", Bucuresti 2000 ;

2.     "Activitati matematice în gradinita", G.Beraru, M.Neagu, Edituta Polirom, Iasi l997;

DURATA : 30 minute

DESFĂSURAREA ACTIVITĂȚII

III.2. Jocuri didactice matematice pentru insusirea numerelor naturale si calcului matematic.

Utilizând jocul în predarea matematicii am urmarit numeroase avantaje pedagogice dintre care amintesc:

-determinarea copiilor sa participe activ la lectie;

-antrenarea atât a copiilor timizi, cât si a celor slabi;

-dezvoltarea spiritului de cooperare;

-dezvoltarea iscusintei, spiritului de observatie, ingeniozitatii, inventivitatii, care constituie tehnici active de exploatare a realitatii.

Pornind de la ideea ca orice exercitiu sau problema poate deveni joc daca sunt precizate sarcinile de lucru si scopul urmarit, am cautat sa creez o atmosfera deconectanta si sa trezesc elevilor interesul, spiritul de concurenta si de echipa. Astfel, am folosit jocul didactic în întelegerea si însusirea numerelor naturale de la 0 la 10, numeratiei 0 – 10, a operatiilor de adunare si scadere în concentrul 0 – 10 si voi exemplifica cu câteva modele.

Primele 10 numere constituie fundamentul pe care se dezvolta întreaga gândire matematica a scolarului. La conceptul de numar, elevul ajunge progresiv si dupa o anumita perioada pregatitoare. Înregistrarea în scris a numarului, introducerea simbolului sau, reprezinta o etapa superioara a procesului de abstractizare.

Pentru ca activitatile sa fie mai placute si cunostintele sa fie însusite mai usor am utilizat jocurile sub forma unor ghicitori sau poezioare-numaratori despre numerele 0 – 10, deoarece cu o nota de umor ele descriu chipul cifrelor. Pe parcursul orelor în care am predat cunostinte despre numerele 0 – 10 am învatat elevii unele cântecele despre numere.

În lectiile consacrate adunarii si scaderii în concentrul 0 – 10 am folosit ghicitori – problema, de genul:

Mac, mac, mac si mac, mac, mac,

Zece rate stau pe lac.

Striga tare mama rata:

–Mac, mac, mac, nu vreti verdeata?

sase pleaca la maicuta

si-acum socotiti fuguta

Printre nuferii din lac

Câte rate baie fac?

Procesul scrierii sirului numerelor pâna la 10 se fac progresiv. Dupa însusirea numerelor 0 – 5 am practicat jocurile "Ce numere au fugit?" sau "Ce numere s-au ascuns?" prin care am urmarit deprinderea elevilor cu ordinea crescatoare sau descrescatoare a numerelor.

Jocul "Numara corect"

Obiective: -sa perceapa numerele dupa auz;

-sa poata numara respectând succesiunea numerelor.

Sarcina didactica: asculta si numara corect bataile din palme si alege numarul potrivit.

Material didactic: cartonase cu numerele de la 0 – 10

Desfasurare: învatatorul bate din palme, elevul alege cartonasul

Cercetarea derulată ne-a reconfirmat faptul că jocul didactic cu conținut matematic organizat sistematic și riguros are efecte benefice asupra copiilor. La finalul cercetării s-a constatat creșterea performanțelor, toți copiii incluși în cercetare au rezolvat integral și corect cerințele fișei de evaluare. Ei au demonstrat că și-au însușit conștient numerația, șirul numeric, asociază corect cifra la cantitate, operează corect cu relațiile spațiale, compară (respectând 2-3 atribute concomitent) obiectele pe baza criteriilor de diferențiere-asemănare și au fost formate reprezentări corecte referitoare la figurile geomterice.Efectele benefice s-au extins asupra personalității copiilor preșcolari în ansamblu, ei au învățat să coopereze, să comunice, să lupte pentru învingerea obstacolelor, să se subordoneze regulilor, au devenit mai responsabili și au manifestat mai mult interes. Toate aceste argumente ne îngăduie să afirmăm că matematica devine accesibilă fiecărui copil preșcolar și poate fi îndrăgită de fiecare copil dacă „ abstractul ” este descifrat în concordanță cu particularitățile învățării specifice vârstei și pe calea specifică- jocul.

„Cine nu știe să se joace cu copii și este destul de nepriceput ca să creadă că acest amuzament este mai prejos de demnitatea sa, nu trebuie să se facă educator“ (C.G. Salzmann)