Program de Formare a Competentelor Cadrelor Didactice Pentru Implementarea Noii Metodologii de Evaluare In Invatamantul Primar

Pedagogie

Program de Formare a Competentelor Cadrelor Didactice Pentru Implementarea Noii Metodologii de Evaluare In Invatamantul Primar

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I- Evaluarea Națională la clasele primare

I.1 Definirea evaluării

I.2 Elaborarea instrumentelor de evaluare

I.3 Metodologia de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale de la

clasele primare

I.3.1 Organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale la clasele

a II-a și a IV-a

I.3.2 Evaluarea testelor

I.3.3 Planul individualizat de învățare

CAPITOLUL II- Program de formare a competențelor cadrelor didactice pentru implementarea noii metodologii de evaluare în învățământul primar

Concluzii
Bibliografie
Anexe

CAPITOLUL I

EVALUAREA NAȚIONALĂ LA CLASELE PRIMARE

I.1 Definirea evaluării

„Evaluarea cunoștințelor este actul didactic complex, integrat întregului proces de învățământ, și care privește valoarea acestora la un moment dat- în mod curent, periodic și final, oferind soluții de perfecționare a actului de predare-învățare,” (Bontaș I., Pedagogie, 2001)

„Evaluarea școlară este procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare. Actul evaluării presupune trei momente relativ distincte: măsurarea, aprecierea rezultatelor școlare și adoptarea măsurilor ameliorative.” ( Cucoș C., 2008, p. 28)

Evaluarea, se realizează în procesul de învățământ sub trei forme:

evaluarea inițială – cu funcție de diagnostic al stării instruirii unei clase de elevi; se realizeză de obicei la începutul anului școlar. „Identifică nivelul achiziiilor inițiale ale elevilor, în termeni de cunoștințe, competențe și abilități, în scopul asigurării premiselor atingerii obiectivelor propuse pentru etapa imediat următoare.”(Oprea C.L., 2006, p. 235)

evaluarea formativă – cu funcție formativă, de control și de autocontrol continuu al performanțelor și progreselor în învățare; se practică în timpul și la sfârșitul fiecărei activități didactice. „Urmărește dacă obiectivele concrete propuse au fost atinse și permit continuarea demersului pedagogic spre obiective mai complexe.” (Ibidem)

evaluarea sumativă sau cumulativă – cu funcție de verificare a reintegrării conținutului în structuri coerente de învățare (teme, capitole, module) și se realizează la sfârșituri de semestre și de ani școlari. „Stabilește gradul în care au fost atinse finalitățile generale propuse, comparându-i pe elevi între ei, ori comparând performanțele manifestate de fiecare cu performanțele așteptate.” (Ibidem)

Evaluarea națională este activitatea desfășurată la sfârșitul anului școlar de către o instituție abilitată oficial pentru a cunoaște nivelul pregătirii elevilor și a-i informa pe ei, pe profesorii lor, directorii școlii, pe managerii, părinții și ISJ-urile în legătură cu progresele și cu eforturile pe care trebuie să le depună pentru a atinge anumite standarde de performanță prestabilite. Evaluările naționale se pregătesc pe baza programelor de la clasă. Evaluările naționale se desfășoară pe bază de: probe de evaluare sumative scrise, orale sau practice. Subiectele din care vor fi alcătuite probele au funcție de orientare a studiului și vor fi cunoscute de elevi încă de la debutul perioadei de pregătire, conform unor metodologii speciale. Alcătuirea itemilor și a probelor se realizează de către specialiști: pedagogi și psihopedagogi competenți în elaborarea de standarde de performanță minimală, optimală și maximală. Evaluarea Națională de la clasele primare se realizează prin teste scrise.

I.2 Elaborarea instrumentelor de evaluare

Centrul Național de Evaluare și Examinare, denumit CNEE, elaborează instrumentele de evaluare necesare desfășurării Evaluării Naționale, care constau în: testele de evaluare, caietele cadrului didactic și fișele de evaluare.

Testul de evaluare este corectat pe baza caietului cadrului didactic, profesorul completând o fișă de evaluare pentru fiecare test administrat.

“Test pedagogic de cunoștințe , test docimologic sau simplu test sunt doar câțiva din termenii folosiți în literatura de specialitate pentru a desemna instrumentul și metoda de evaluare având itemul ca element specific și care este caracterizat de o obiectivitate mai mare în aprecierea rezultatelor școlare în raport de alte metode de evaluare didactică” (I.Jinga, E.Istrate, 2oo1, p. 334). Testul docimilogic are rolul principal de a verifica progresele școlare, atât cantitatea cât și calitatea informațiilor pe care un elev le achiziționează pe parcursul procesului instructiv-educativ, raportându-se strict la conținuturile de învățat .

„Testul este o probă complexă cu ajutorul căreia se verifică și se evaluează nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară etalon, elaborată în prealabil” (I. Nicola, 1994, p. 335). Este o probă standardizată, care este utilizată în procesul de evaluare deoarece asigură o obiectivitate mai mare.

Testul docimologic este „ un set de întrebări ajutătoare, cu ajutorul cărora se pot verifica și evalua cunoștințele și capacitățile dobândite, prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere elaborată anterior.” (http://www.icmcs.utm.md/volumul/Volume%201/Sectii/D_NewTehn/1_Shishianu_articol%20conf%20ICNCS.pdf, pag. 433)

Principalele calități ale unui test sunt: validitatea; fidelitatea; reprezentativitatea; obiectivitatea; aplicabilitatea.

Demersul metodic al unui test are în vedere (M. Stanciu, 2003, pp. 301-302):

 Proiectarea testului.

 Aplicarea testului.

 Evaluarea răspunsurilor.

 Analiza rezultatelor testului.

 Valorificarea rezultatelor testului.

Un test de evaluare scrisă conține un anumit număr de itemi.

„Itemul reprezintă cea mai mică componentă identificabilă a unui instrument de evaluare și care cuprinde o sarcină de rezolvat în concordanță cu un obiectiv operațional” (M. Stanciu, 2003, p. 295).

Înainte de construirea itemului trebuie formulat obiectivul de evaluare, între acestea existând o legătură foarte strânsă.

Itemii pot fi clasificați după mai multe criterii, iar unul dintre criteriile cel mai des utilizate este acela al gradului de obiectivitate oferit în corectare. În funcție de acest criteriu, itemii sunt clasificați în trei mari categorii:

 itemi obiectivi;

 itemi semiobiectivi;

 itemi subiectivi.

 Itemii obiectivi (cu răspuns închis) „testează rezultate ale învățării situate la niveluri cognitive inferioare: cunoștințe, priceperi, capacități de bază. Se caracterizează prin

obiectivitate ridicată, prin urmărirea capacității elevului de a identifica, de a recunoaște și selecta răspunsul corect din mai multe variante propuse. Se mai numesc itemi închiși, deoarece elevul nu este pus în situația de a elabora răspunsul, ci de a-l identifica din mai multe variante posibile. Testează un număr mare de elemente de conținut într-un interval relativ scurt, asigurând un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor școlare.”(Pălășan T. și coord., p. 27)

Din categoria itemilor obiectivi fac parte:

1. itemii cu alegere duală

2. itemii de tip pereche

3. itemii cu alegere multiplă.

1. Itemii cu alegere duală- elevii trebuie să selecteze răspunsul corect din doar două variante posibile: adevărat / fals, da / nu, corect / incorect, acord / dezacord, varianta 1 / varianta 2 etc.

Itemii de tip da / nu, adevărat / fals sunt cel mai frecvent folosiți.

Un dezavantaj al acestui tip de item este acela că nu implică cunoașterea de către elev a alternativei adevărate. Putem elimina acest dezavantaj prin solicitarea elevului de a modifica varianta falsă sau prin argumentarea variantei alese.

Exemplu EN II, 2014, Limba și literatura română:

Dacă ai primi scrisoarea cercetătorilor, ai participa la ,,Operațiunea o mie șase sute

panda”?

Bifează căsuța corespunzătoare răspunsului corect.

Da Nu

Explică, în spațiul dat, răspunsul tău.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

2. Itemii de tip pereche- elevul trebuie să determine corespondența corectă între cuvinte, propoziții, fraze, valori numerice, semnificații, litere, simboluri, informații etc.

Elementele între care trebuie stabilită corespondența sunt distribuite în două coloane:

– prima coloană conține elementele ce constituie, de fapt, enunțul itemului și care sunt denumite premise;

– a doua coloană conține elementele care reprezintă răspunsurile.

Instrucțiunile care preced cele două coloane se referă la criteriul sau criteriile în baza cărora trebuie realizată asocierea între premise și răspunsuri.

Itemii de tip pereche permit abordarea unui volum consistent de informații într-un interval de timp relativ redus, precum și rapiditatea corectării și evaluării.

Atunci când învățătorul dorește evaluarea unor rezultate ale învățării cu caracter complex și creativ acest tip de itemi nu sunt recomandați.

Exemplu EN IV, 2014, Limba și literatura română:

Unește, prin săgeți, personajele poveștii cu acțiunile făcute de acestea.

Eliza Împletiră din trestii un covoraș.

Vrăjitoarea cea rea Se însură pentru a doua oară.

Regele Îi preschimbă pe prinți în lebede.

Prinții Lucrează cămășile pentru frații ei.

A alergat către stejarul bătrân.

3. Itemii cu alegere multiplă ( itemi cu răspuns selectat)- elevul trebuie să aleagă unul dintre răspunsurile alternative listate în item.

Itemul cu alegere multiplă este alcătuit dintr-o premisă și o listă de variante reprezentând soluțiile itemului. Lista de variante conține răspunsul corect pe care elevul trebuie să îl identifice, și un număr oarecare de alte variante de răspuns, incorecte sau plauzibile, numite distractori.

Exemplu EN II, 2014, Limba și literatura română:

Cercetătorii de la Grădina Zoologică au adresat o scrisoare copiilor. În ce scop?

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

a) ca să răspundă unei scrisori a copiilor.

b) ca să ajute la protejarea unei specii.

c) ca să se știe mai multe lucruri despre Grădina Zoologică.

d) ca să poată face copiii desene despre urși.

 Itemii semiobiectivi- sunt itemi care solicită elevului construirea parțială sau totală a unui răspuns la sarcina definită în enunțul itemului.

Utilizarea acestui tip de itemi poate încuraja elevul în aprofundarea noțiunilor învățate, creșterea vitezei de operare cu acestea, a clarității, conciziei și acurateței exprimării.

Itemii semiobiectivi au un grad mai mic de obiectivitate, elevul fiind pus în situația de a-și construi răspunsul și nu de a-l alege.

Din categoria itemilor semiobiectivi fac parte (M. Stanciu, 2003, p. 298):

1. itemii cu răspuns scurt

2. itemii de completare

3. întrebările structurate

1. Itemii cu răspuns scurt- exprimă cerința ca elevii să formuleze răspunsul sub forma unei propoziții, fraze, uneori doar cuvânt, număr, simbol. Ei sunt folosiți pentru: cunoașterea terminologiei, a unor fapte specifice, pentru aplicarea unor cunvi au un grad mai mic de obiectivitate, elevul fiind pus în situația de a-și construi răspunsul și nu de a-l alege.

Din categoria itemilor semiobiectivi fac parte (M. Stanciu, 2003, p. 298):

1. itemii cu răspuns scurt

2. itemii de completare

3. întrebările structurate

1. Itemii cu răspuns scurt- exprimă cerința ca elevii să formuleze răspunsul sub forma unei propoziții, fraze, uneori doar cuvânt, număr, simbol. Ei sunt folosiți pentru: cunoașterea terminologiei, a unor fapte specifice, pentru aplicarea unor cunoștințe.

Exemplu EN IV, 2014, Limba și literatura română:

Scrie numele personajelor date în tabelul de mai jos, în coloanele potrivite: Eliza, mama vitregă, preotul, zâna.

2. Itemii de completare- elevul trebuie să completeze o afirmație incompletă. În acest caz, se recomandă ca numărul și spațiile punctate să sugereze elemente corespunzătoare privind răspunsurile care se așteaptă de la elevi și spațiile libere să nu fie dispuse la începutul afirmațiilor.

Exemplu EN IV, 2014, Matematică:

1. Completează afirmațiile următoare:

În scrierea numărului 7326:

7 reprezintă cifra miilor, 3 reprezintă cifra sutelor, 2 reprezintă cifra zecilor, 6 reprezintă cifra unităților.

Scrie pe spațiile punctate ce reprezintă fiecare cifră a numărului 4269.

4 reprezintă cifra …………………..

2 reprezintă cifra …………………..

6 reprezintă cifra …………………..

9 reprezintă cifra …………………..

3. Întrebările structurate sunt alcătuite din mai multe subîntrebări de tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu legate între ele printr-un element comun. Ele umplu practic golul între instrumentele cu răspuns deschis și cele cu răspuns închis. Prezentarea unei întrebări structurate include: un element stimul (texte, date, diagrame, grafice etc.); subîntrebările; anumite date suplimentare; alte subîntrebări. Întrebările trebuie să aibă un grad de dificultate crescător, fiecare subîntrebare fiind independentă de celelalte.

Exemplu EN II, 2014, Limba și literatura română:

Citește textul de mai jos cu atenție, pentru a răspunde la întrebări.

Cum s-au simțit fluturașii când plopul i-a adăpostit în frunzișul lui?

Scrie, pe spațiul dat, răspunsul tău.

Ce au făcut cei trei fluturași după încetarea ploii?

Scrie, pe spațiul dat, răspunsul tău.

Itemii subiectivi (cu răspuns deschis)- sunt relativ ușor de construit, principala problemă constituind-o modul de elaborare a schemei de notare a acestora, cu atât mai mult cu cât această categorie de itemi vizează demonstrarea de către elevi în răspuns a originalității și creativității lor, a capacității de personalizare a cunoștințelor.

Ei sunt în mod special recomandați pentru realizarea evaluării în domenii trans-, inter- și multidisciplinare, date fiind particularitățile acestora, precum și natura competențelor generale și specifice pe care și le propun să le formeze la elevi.

Din această categorie de itemi fac parte:

1. itemii de tip rezolvare de probleme

2. itemii de tip eseu.

1. Rezolvarea de probleme sau de situații problematice, individuală sau în grup, constituie o modalitate prin care profesorul poate crea situații de învățare ce dezvoltă creativitatea, gândirea divergentă, imaginația, capacitatea de transfer, de generalizare sau / și de concretizare a informațiilor și procedurilor.

Exemplu EN IV, 2014, Matematică:

Ionel pleacă din București către Bacău. Traseul ales de el trece prin Ploiești și Buzău.

60km 67 km 208 km

București Ploiești Buzău Bacău

Care este distanța dintre București și Bacău pe traseul ales de Ionel? Scrie răspunsul pe

rândul liniat.

Poți efectua calculele aici!

__________________

2. Itemul de tip eseu pune elevul în situația de a construi un răspuns liber în conformitate cu un set dat de cerințe; cu cât cerințele sunt mai precis formulate și mai explicit ilustrate în schema de notare, cu atât crește fidelitatea evaluării și notării (gradul de obiectivitate în raport cu mai mulți evaluatori și / sau cu mai multe evaluări succesive).

Tipurile de eseuri se delimitează după două criterii:

1. după dimensiunile răspunsului așteptat:

-eseu cu răspuns restrâns (minieseul) – în care, printre cerințele enunțului, este precizată și dimensiunea maximă admisă a răspunsului așteptat: număr maxim de cuvinte, număr maxim de paragrafe, număr maxim de rânduri;

-eseu cu răspuns extins – la care singura limită ce operează este aceea a timpului de lucru maxim admis.

2. după tipul răspunsului așteptat:

-eseu structurat sau semistructurat – în care, prin cerințe explicite, indicii sau sugestii, răspunsul elevului este organizat, structurat, orientat, ordonat;

-eseu liber – în care originalitatea și creativitatea elevului se pot manifesta maximal.

Exemplu de eseu cu răspuns restrâns/ eseu liber, EN IV, 2014, Limba și literatura română:

Alcătuiește un text de 5-6 rânduri în care să realizezi descrierea unui colț din natură.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Exemplu de eseu structurat, EN II, 2015 , Limba și literatura română

Se apropie ziua de 1 Iunie – Ziua Internațională a Copilului.

Scrie, pe pagina următoare, un text format din șase propoziții în care să răspunzi la următoarele întrebări:

De ce crezi că ziua de 1 Iunie este una importantă pentru copii?

2. Cum crezi că se simt copiii în această zi?

3. Tu cum te simți în această zi de sărbătoare?

4. Ce ai vrea să faci de Ziua Internațională a Copilului?

5. Cu cine ai vrea să îți petreci această zi specială?

6. Ce ai vrea să le urezi copiilor din lumea întreagă de 1 Iunie?

I.3 Metodologia de organizare și desfășurare a Evaluărilor Naționale de la clasele primare

I.3.1 Organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale la clasele a II-a și a IV-a

Evaluarea Națională la clasele primare, constă în: evaluarea competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a, care este denumită EN II și evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar la finalul clasei a IV-a, care este denumită EN IV.

Pentru organizarea și administrarea Evaluării Naționale se realizează o comisie la nivelul unității de învățământ în care există clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, formată din: președinte, secretar, membri, administratorii de test, asistenții și evaluatorii.

Conform cu Metodologia de organizare și desfășurare a Evaluărilor Naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a din anul școlar 2014-2015, articolul 10, Evaluarea Națională la clasa a II-a constă în trei teste pentru elevii care studiază în limba română și în patru teste pentru elevii care aparțin minorităților naționale.

Pentru elevii care studiază în limba română se administrează testelele după cum urmează:

primul test care vizează evaluarea competențelor de producere a mesajelor scrise;

al doilea test care vizează evaluarea competențelor de receptare a mesajelor citite;

al treilea test vizează competențele de matematică ale elevilor.

Pentru elevii care aparțin minorităților naționale se vor administra testele în ordinea următoare:

primul test vizează evaluarea competențelor de receptare-producere a mesajelor scris-citite în limba română;

b) al doilea test vizează evaluarea competențelor de matematică;

c.) al treilea test vizează evaluarea competențelor de receptare a mesajelor citite în limba maternă;

d.) al patrulea test vizează evaluarea competențelor de producere a mesajelor scrise în limba maternă.

Pentru rezolvarea fiecărui test, elevii au la dispoziție câte 30 de minute.

Evaluarea Națională la clasa a IV-a constă în administrarea a două teste elevilor care au studiat în limba română, respectiv trei teste pentru elevii care aparțin minorităților naționale:

primul test evaluează competențele de înțelegere a textului scris în limba română;

al doilea test, evaluează competențele de matematică.

al treilea test, este pentru elevii care aparțin minorităților naționale și vizează evaluarea competențelor de înțelegere a textului scris în limba maternă.

Pentru rezolvarea fiecărui test la EN IV, elevii au la dispoziție câte 60 de minute.

La clasa a II-a, administratorul de test este învățătorul de la clasă, iar la clasa a IV-a administratorul de test este un cadru didactic care nu predă la clasa respectivă.

Conform Art. 16 din Metodologia de evaluare, EN se desfășoară în sălile de clasă în care elevii învață, așezarea în bănci fiind aceiași cu așezarea elevilor din timpul orelor de curs, fără ca aceștia să aibă în posesie materiale didactice. Administratorul de test realizează instructajul elevilor cu privire la proceduri și la importanța acestei evaluări înainte de începerea EN, apoi distribuie testele. Elevii vor rezolva singuri testele de evaluare, fiind supravegheați de către administratorul de test și de către asistentul acestuia.

Conform Art. 17 din Metodologie, administratorul de test va prelua testele de la elevi la sfărșitul timpului alocat testelor și le va preda pe bază de proces-verbal președintelui comisiei.

Elevii cu deficiențe și cei cu cerințe educaționale speciale, pot susține Evaluarea Națională, dacă părintele/tutorele legal al elevului solicită în scris dorința de participare la aceasta. Testele pentru acești elevi vor fi elaborate la nivelul unității de învățământ, prin adaptarea modelelor publicate, în funcție de fiecare elev în parte.

Calendarul Evaluărilor de la finalul claselor a II-a și a IV-a, în anul școlar 2014-2015 este următorul:
1. Evaluarea competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a – EN II:

18 mai 2015 Scris – Limba română

19 mai 2015 Citit – Limba română, Scris-Citit – Limba română pentru minoritățile naționale

20 mai 2015- Matematică

21 mai 2015 Scris – Limba maternă

22 mai 2015 Citit – Limba maternă .

2. Evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar la finalul clasei a IV-a – EN IV:

26 mai 2015 -Limba română

27 mai 2015 -Matematică

28 mai 2015- Limba maternă

I.3.2 Evaluarea testelor

Evaluatorii sunt cadrele didactice care evaluează testele de la EN pe baza Caietului cadrului didactic și completează fișele de evaluare. Pentru fiecare clasă sunt doi profesori evaluatori, unul din ei fiind învățătorul clasei respective.

Testele de la EN sunt evaluate în cadrul unității de învățământ și finalizate în termen de cel mult 7 zile de la data la care s-a susținut ultimul test la clasa respectivă. Metodologia prevede că directorul școlii trebuie să asigure încărcarea rezultatelor de la teste într-o aplicație informatică dedicată, iar fișele de evaluare și testele sunt apoi transmise către profesorii de la clasele a II-a și a IV-a, pentru ca ele să fie analizate cu elevii și părinții.

Rezultatele individuale obținute la Evaluările Naționale de la finalul claselor a II-a și a IV-a nu se afișează, nu se comunică public și nu sunt trecute în catalog.

I.3.3. Planul individualizat de învățare

Planul individualizat de învățare se elaborează până la sfârșitul clasei a doua, pe baza rezultatelor obținute în urma evaluării naționale.

Conform articolului 14 din metodologia de evaluare, rezultatele obținute la EN II sunt valorificate prin:

– elaborarea planurilor individualizate de învățare;

– consemnarea în portofoliul educațional al elevului;

– informarea părinților/ tutorilor legali asupra stadiului formării și dezvoltării competențelor evaluate.

Comisia din unitatea de învățământ trebuie să urmărească procesul de stabilire a planurilor individualizate de învățare și de informarea elevilor și părinților/ tutorilor legali.

Planul individualizat de învățare este confidențial. Accesul la acest document și informațiile transmise se limitează la corpul profesoral implicat în procesul educativ, elevul și familia acestuia.

După comunicarea către familie, se întocmește un proces-verbal, în care părinții semnează pentru luarea la cunoștință a informațiilor din planul individualizat de învățare.

„ Planul individualizat de învățare este un instrument de lucru elaborat de profesori, destinat proiectării unor parcursuri curricular adecvate posibilităților elevilor și bazat pe diagnoza profilului de competențe, evidențiat în urma administrării probelor de evaluare la finalul clasei a II-a.” (Ghid de elaborare a subiectelor pentru evaluările prin probe transdisciplinare, la finalul clasei a VI-a, pag. 8)

„Planul individualizat de învățare este un document școlar complex în care sunt consemnate activitățile de învățare propuse de cadrul didactic pentru un elev anume, în vederea creșterii performanței în învățare.” (Pălășan T. (coord.), Dezvoltarea competențelor pentru implementarea planului individualizat de învățare, p. 8)

„ Planul individualizat de învățare cuprinde informații pe două arii:

• diagnoza: care arată competențele disciplinare și/ sau transdisciplinare dobândite de elev;

• intervenția: cuprinde un miniproiect curricular destinat ameliorării sau dezvoltării acelor

competențe.

Responsabilitatea personalizării proceselor predării-învățării-evaluării îi revine profesorului, care trebuie să se adapteze celor două tipuri de particularități: particularităților de grup și particularităților individuale.

Cerința adaptării la particularitățile de vârstă și individuale este binecunoscută, fiind

formulată în cadrul unui principiu didactic. Argumentele în sprijinul diferențierii și individualizării experiențelor de învățare sunt numeroase.”

(Ghid de elaborare a subiectelor pentru evaluările prin probe transdisciplinare, la finalul clasei a VI-a, p. 8)

După Bernat S.E. planul individualizat de învățare “ reprezintă o modalitate complexă de proiectare și organizare a învățării individualizate.” (http://www.morepal.org/uploads/planul%20individual%20de%20invatare.pdf)

După Pălășan Toader, planul individualizat de învățare îndeplinește următoarele funcții:

„Funcțiile PIN – din perspectiva elevului:

Ajută elevul:

să cunoască nivelul achizițiilor personale;

să depășească dificultățile de învățare;

să-și dezvolte potențialul de învățare;

să se autoevalueze;

să-și definească / contureze traseul profesional.

Funcțiile PIN – din perspectiva profesorului

Este un instrument de:

optimizare a instruirii prin centrarea pe elev a predării-învățării (predarea este proiectată în funcție de nevoile de învățare și dezvoltare ale elevului):

comunicare între cadrul didactic și părinți;

valorificare a potențialului elevului în vederea monitorizării traseului educațional .

Funcțiile PIN – din perspectiva părinților

Este un instrument de:

cunoaștere a nivelului achizițiilor copilului, printr-o informare direct și confidențială;

cunoaștere a demersului instructiv-educativ individualizat;

sprijinire a învățării copilului;

comunicare cu cadrele didactice sau alți specialiști implicați în educație.”

(Pălășan T. (coord.), Dezvoltarea competențelor pentru implementarea planului individualizat de învățare, p. 9)

Planul individualizat de învățare cuprinde două părți ( Idem, p. 15, Anexa 4):

A) date personale:

– numele și prenumele elevului, cu menționarea inițialei tatălui;

– data de naștere, în ordinea zi-lună-an;

– menționarea clasei în care este școlarizat elevul la întocmirea planului individualizat de învățare;

– școala de apartenență a elevului, cu denumirea oficială ;

– mediul de rezidență;

– limba maternă;

– limbi prezente în comunitatea locală;

– vârsta debutului școlar, în ani și luni;

– menționarea frecventării grădiniței, cu da sau nu și numărul de ani;

B) implementarea planului individualizat de învățare:

1.standardele. vizate de Evaluarea națională a competențelor fundamentale, corelate cu cele corespunzătoare claselor a III-a și a IV-a;

2. nivelul de performanță atins de elev în urma evaluarii nivelul de performanță atins de elev la finele clasei a III-a, respectiv a IV-a, în urma implementării PIN;

3. activitățile de învățare;

4. strategiile de învățare;

5. stilul de învățare;

6. alte elemente.

CAPITOLUL AL II-LEA

PROGRAM DE FORMARE A COMPETENȚELOR CADRELOR DIDACTICE PENTRU IMPLEMENTAREA NOII METODOLOGII DE EVAUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

TITLUL PROIECTULUI DE PROGRAM DE FORMARE: Program de formare a competențelor cadrelor didactice pentru implementarea noii metodologii de evaluare în învățământul primar

PUBLIC ȚINTĂ: Profesorii pentru învățământul primar din județul Brașov

INGINERIE DE FORMARE:

DEFINIREA PROFILULUI DE FORMARE

La sfârșitul programului de formare, profilul profesorilor va fi caracterizat prin:

Completarea cunoștințelor legate de:

strategii eficiente utilizate în procesul instructiv-educativ

metodologia de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale;

realizarea subiectelor pentru EN II și IV;

evaluarea subiectelor de la EN II și EN IV;

planul individualizat de învățare.

Capacități de:

implementarea noului sistem de evaluare din noua metodologie de la clasele primare;

implementarea procedurilor pentru asigurarea calității procesului de Evaluare Națională;

proiectare și realizare a planului individualizat de învățare.

ANALIZA NEVOII DE FORMARE

Instrumentele de analiză utilizate în cercetare sunt chestionarul, alcătuit din întrebări închise și întrebări deschise ( Anexa 1) și focus-grupul (Anexa 2).

Analiza și interpretarea calitativă a datelor din chestionar

Chestionarul de la anexa numărul 2 a fost aplicat în anul școlar 2014/2015 la 30 de cadre didactice din învățământul primar, din cinci școli, după cum urmează: 5 cadre didactice de la Școala Gimnazială Ghimbav din localitatea Ghimbav; 12 cadre didactice de la Școala Gimnazială nr. 2 din Făgăraș; 5 cadre didactice de la Școala Gimnazială nr. 4 din Făgăraș; 5 cadre didactice de la Școala Gimnazială Voila din comuna Voila și 3 cadre didactice de la Școala Gimnazială Șoarș din localitatea Șoarș. Toate cadrele chestionate au domiciliul și predau în județul Brașov.

Conform Tabelului și Figurii nr. 1, la întrebarea nr.1: În ce măsură cunoașteți Metodologia de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale de la finalul claselor a II-a și a IV-a din anul școlar 2014-2015, 53,3% au răspuns că au cunoștințe despre metodologia de evaluare la clasele primare în foarte mare măsură, 40% în mare măsură, iar 6.7% în mică măsură. Niciunul din dascăli nu a ales răspunsul deloc. Foarte puțini dascăli au recunoscut că au cunoștințe puține despre EN, majoritatea considerând subiectul foarte cunoscut sau cunoscut în mare măsură.

Tabelul nr. 1- Cunoașterea Metodologiei de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale de la finalul claselor a II-a și a IV-a din anul școlar 2014-2015

Figura nr. 1- Cunoașterea Metodologiei de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale de la finalul claselor a II-a și a IV-a din anul școlar 2014-2015

La întrebarea numărul 2: Considerați utilă Evaluarea Națională la clasele primare?, 50% din cadrele didactice chestionate au considerat utilă Evaluarea Națională de la clasele primare în mare măsură; 26,7% în mică măsură; 13,3% în foarte mare măsură și 10% deloc. Profesorii care nu au considerat utilă EN II și EN IV nu au avut sugestii de subiecte pentru un program de formare în acest sens, la fel și 3 cadre didactice care au considerat utilă EN doar în foarte mică măsură.(conform Tab. Nr. 2 și Fig. Nr.2)

Tabelul nr. 2- Utilitatea EN la clasele primare

Fig. Nr. 2- Utilitatea EN la clasele primare

46,67% din respondenți consideră scopul EN II ca fiind acela de a evalua elevii, 43,33% dintre aceștia sunt de acord că scopul EN II este acela de a sugera ce schimbări trebuie făcute în strategia de predare a profesorului, iar 10%, respectiv 3 persoane au dat alt răspuns, respectiv:

De a identifica și corecta eventualele deficiențe;

Statistică- testarea nivelului elevilor din învățământul românesc și reformă în învățământ;

De a diagnostica învățământul primar. .(conform Fig. Nr.3)

Fig. Nr. 3- Scopul EN II

Scopul EN IV este de a pune un diagnostic al învățământului primar, sunt de părere 56,67% dintre profesorii chestionați, 36,67% consideră că scopul EN IV este de a evalua elevii, iar 6,667% de a sugera ce schimbări trebuie făcute în strategia de predare a profesorului.

Fig. Nr. 4- Scopul EN IV

La întrebarea numărul 5, ponderea itemilor subiectivi este considerată potrivită în proporție de 73,33%, prea mică de 20% din cei chestionați și doar 6,667% consideră ponderea itemilor subiectivi prea mare (vezi Fig. Nr.5 și tabelul nr. 3). Ponderea itemilor obiectivi este potrivită în proporție de 83,33%, prea mică 10% și 6,67% prea mare ( Fig.nr. 6). Ponderea itemilor semiobiectivi este considerată potrivită în proporție de 90%, prea mică 6,667% și prea mare 3,33%( Fig. Nr. 7). Majoritatea cadrelor didactice chestionate consideră potrivită ponderea itemilor: subiectivi, obiectivi și semiobiectivi.

Fig. Nr. 5- Itemi subectivi

Tabelul nr. 3- Itemi subectivi

Fig. Nr. 6- Itemi obiectivi

Fig. Nr. 7- Itemi semiobiectivi

La întrebarea nr. 6: Cum vi se pare nivelul/ gradul de dificultate al testelor de la Evaluare Națională elaborate de CNEE?, la limba și literatura română, clasele a II-a și a IV-a, 73,3% au considerat gradul de dificultate ca fiind de nivel mediu, 20% le-au considerat grele, iar 6,7% ușoare ( Fig. Nr. 8 și Tab. Nr. 4 ).

La matematică, clasele a II-a și a IV-a, subiectele sunt considerate cu grad de dificultate de nivel mediu în proporie de 73,33%, grele în proporție de 23,33% și ușoare în proporție de 3,333% ( Fig. Nr. 9 și Tab. Nr.5).

Subiectele au fost considerate grele în mare parte de către profesorii care predau în mediul rural și se confruntă cu elevi care au dificultăți de învățare sau cu elevi ai căror părinți nu sunt interesați de școală.

Tabelul Nr. 4- Gradul de dificultate al testelor de evaluare de la Limba și literatura română, clasele a II-a și a IV-a

Fig. Nr. 8- Gradul de dificultate al testelor de evaluare de la Limba și literatura română

Tabelul Nr. 5- Gradul de dificultate al testelor de evaluare de la matematică, clasele a II-a și a IV-a

Fig. Nr. 9- Gradul de dificultate al testelor de evaluare de la matematică, clasele a II-a și a IV-a

Întrebați dacă au utilizat planul individualizat de învățare după Evaluarea Națională de la clasa a doua, 46,67% din învățători au răspuns da, cu toate că doar 26,7% dintre ei au clasa a III-a în anul școlar 2014-2015, deci au participat la EN II în anul școlar 2013-2014 și 53,3% au răspuns nu. Majoritatea cadrelor didactice care au răspuns da și au clasa a III-a, la întrebarea: De ce?, au răspuns că au utilizat planul individualizat de învățare deoarece au dorit să îndrepte lacunele elevilor și pentru a obține rezultate mai bune la EN IV. Majoritatea profesorilor care au dat răspunsul nu la întrebarea: De ce?, au răspuns că nu au utilizat planul individualizat de învățare deoarece nu au predat la clasa a II-a în anul precedent ( Fig. Nr. 10 și Tab. Nr. 6).

Tabelul Nr. 6- Utilizarea planului individualizat de învățare la sfârșitul clasei a II-a

Fig. Nr. 10- Utilizarea planului individualizat de învățare la sfârșitul clasei a II-a

La întrebarea numărul 8: Considerați că participarea dumneavoastră la programe de formare privind Evaluarea Națională a elevilor din clasele primare ar contribui la dezvoltarea propriei competențe de evaluare?, 43,3%, respectiv 13 cadre didactice, consideră că participarea la programe de formare privind EN II și EN IV ar putea contribui în mare măsură la dezvoltarea propriei competențe de evaluare, 26,7% au răspuns în foarte mare măsură, tot 26,7% în mică măsură și 3,3% deloc. Profesorii care au dat răspunsurile: deloc și în foarte mică măsură nu au avut propuneri pentru un program de formare privind EN la clasele primare, decât un respondet a specificat trei elemente care ar trebui abordate într-un curs de formare și doi din cei care au răspuns în mică măsură au dat răspuns și la întrebarea numărul 9, dar parțial.

Tabelul nr. 7- Participarea la programe de formare privind Evaluarea Națională

Fig. Nr. 11- Participarea la programe de formare privind Evaluarea Națională

La întrebarea 9: Enumerați 3 elemente care considerați că ar trebui abordate într-un program de formare a cadrelor didactice, care să vă fie utile pentru Evaluarea Națională, cele mai importante teme care se doresc a fi abordate într-un program de formare sunt:

Scopul Evaluării Naționale;

Elaborarea de teste pentru EN;

Interpretarea rezultatelor de la EN;

Elaborare caiet de evaluare;

Realizarea planului individualizat de învățare;

Strategii eficiente de pregătire a elevilor în vederea obținerii unor bune rezultate la EN.

Din 30 de cadre didactice, 6 nu au precizat niciun element care ar dori să fie abordat într-un program de formare, deoarece nu consideră utilă participarea la un curs de formare privind EN sau o consideră utilă în mică măsură; o persoană a completat o singură temă, iar altă persoană două teme, pe care le-au considerat importante de abordat într-un program de formare.

Referitor la datele personale, 93,3% din respondenți au fost femei, datorită faptului că acestea predomonă în învățământul primar, 46,7% au studii superioare de scurtă durată, 36,7% au studii superioare de lungă durată, 13,3% au masterat, iar restul au studii liceale; 90% dintre aceștia au statutul de titular, iar 80% au rezidența în mediul urban; 16,7% din profesorii chestionați predau la clasa pregătitoare, 23,3% la clasa I, 23,3% la clasa a II-a, 26,7% la clasa III-a și 10% la clasa a IV-a; după gradul didactic: 6,7% sunt stagiari, 26,7% au definitivatul, 26,7% au gradul II și 40% au gradul I; 30% dintre profesorii chestionați au o vechime în învățământ între 26-35 de ani, 26,7% între 16 – 25 ani, 13,3% între 0-3 ani și câte 10% pentru fiecare din categoriile de vârstă: 4-7 ani, 8-15 ani și peste 35 de ani.( Anexa 3)

Analiza și interpretarea calitativă a datelor din focus-grup

Focus-grupul a fost aplicat cadrelor didactice din învățământul primar de la Școala Gimnazială Voila, județul Brașov, în număr de cinci persoane.

Pentru deschidere s-au adresat următoarele întrebări: 1.Se știe că actuala evaluare se face de 3 ani. Vi se pare o îmbunătățire a metodologiei în acest an? Ați fost implicată în evaluare și în anii precedenți?

Părerile au fost împărțite referitor la îmbunătățirea metodologiei de evaluare, pentru unele cadre didactice existând o îmbunătățire a metodologiei în acest an, iar pentru altele nu. Majoritatea cadrelor didactice interogate au participat în anul precedent la Evaluarea Națonală și chiar și în acest an școlar.

La întrebarea: Elevii dvs. au fost pregătiți în timpul anului pentru a face față acestui sistem de evaluare?, majoritatea cadrelor didactice au pregătit elevii pentru evaluarea națională administrând teste asemănătoare în timpul anului școlar, doar la pregătitoare nu s-au dat teste, aceștia fiind prea mici.

Instruirea primită de la director a fost considerată suficientă pentru buna desfășurare a evaluării elevilor, au răspuns dascălii la întrebarea numărul 3.

La întrebarea numărul 4: Credeți că introducerea unui program/unui modul de formare referitor la noua metodologie de evaluarea națională de la clasele primare ar fi utilă în dezvoltarea propriei competențe de evaluare sau a competențelor administrativ-birocratice?, cadrele didactice au fost și pro și contra introducerii unui modul de formare referitor la metodologia de evaluare.

Temele propuse pentru programul de formare a competențelor cadrelor didactice pentru implementarea noii Metodologii de Evaluare în învățământul primar sunt.

O.R. Pentru programul de formare, eu propun următoarele teme:

a) Aplicarea unor metode noi de învățare

b) Creșterea randamentului în activitatea cu elevii

c) Folosirea eficientă a resurselor

d) Comunicarea eficientă cu elevii și părinții

O.C. Eu propun următoarele module:

a) Metodologia de evaluare

b)Proiectarea și evaluarea testelor

c) Planul individualizat de învățare

d) Creșterea randamentului elevilor prin metode eficiente de învățare

C.D. După părerea mea ar trebui introduse următoarele module:

a) Organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale la clasele primare

b) Proiectarea și evaluarea testelor pentru EN II și EN IV

c) Proiectarea și implementarea planului individualizat de învățare

d) Strategii eficiente de pregătire a elevilor în vederea obținerii unor rezultate bune la EN

P.C. Pentru programul de formare, propun următoarele module:

a) Metodologia de desfășurare și organizare a Evaluării Naționale

b) Planul individualizat de învățare

c) Predarea diferențiată, centrată pe elev

d) Proiectarea și evaluarea testelor de la Evaluarea Națională.

La întrebarea: Credeți că e necesar și un modul de formare pentru Planul de individualizat de învățare?, cadrele didactice au răspuns afirmativ, deoarece acesta are un rol important în corectarea lacunelor elevilor.

La întrebarea de încheiere: În opinia dumneavoastră, care este locația optimă pentru desfășurarea unui astfel de program, cât timp ar trebui să dureze și în ce perioadă a anului ar trebui să se desfășoare?, pentru locația optimă opiniile au fost împărțite între localitatea cea mai apropiată de școala în care predau cadrele didactice și localitatea în care predau aceștia, ar trebui să dureze între două și câteva luni și să se desfășoare la momentul potrivit, cu două luni înainte de desfășurarea evaluării sau la începutul anului școlar.

Pornind de la datele culese prin metoda cantitativă și cea calitativă, cât și pe baza interpretărilor statistice, am elaborat modelul unui program de formare, privind implementarea noii metodologii de evaluare în învățământul primar.

OBIECTIV GENERAL

Formarea/Dezvoltarea competenței de evaluare a profesorilor pentru învățământul primar conform noii metodologii de Evaluare Națională.

Obiective specifice:

Aplicarea strategiilor eficiente în pregătirea elevilor;

Identificarea prevederilor noi din Metodologia de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale;

Ameliorarea competențelor de evaluare a cadrelor didactice prin asimilarea operațiilor specifice noii metodologii de evaluare;

Dezvoltarea abilităților de a genera itemi/ de a operaționaliza competențele de evaluat pentru probele de la EN II și IV;

Elaborarea unor modele de subiecte pentru EN II și IV;

Aplicarea procedurilor pentru asigurarea calității procesului de Evaluare Națională;

Proiectarea unui plan individualizat de învățare în contextul noului sistem de evaluare;

Implementarea planului individualizat de învățare;

Evaluarea planului individualizat de învățare.

Ipoteze:

Obținerea de rezultate școlare de către elevi în conformitate cu modelul de competențe din programele școlare se poate realiza prin:

utilizarea unor strategii eficiente de pregătire a elevilor în procesul instructiv-educativ;

buna organizare și desfășurare a Evaluării Naționale;

proiectarea și administrarea corectă a instrumentelor de evaluare;

realizarea, proiectarea și implementarea planului individualizat de învățare.

PRECIZAREA MODULUI ÎN CARE SE CONSTITUIE ECHIPA DE FORMATORI

Programul de formare va fi prezentat de către un formator cu experiență teoretică și practică în învățământul primar.

STABILIREA STRATEGIEI DE EVALUARE FINALĂ A PROGRAMULUI DE FORMARE

Pentru evaluare, fiecare participant va elabora un portofoliu, care va cuprinde aplicațiile lucrate la curs și cele lucrate individual.

Evaluarea pe parcurs va consta în evaluarea portofoliului și a activității participanților la finalul fiecărui modul.

Evaluarea finală se va realiza prin prezentarea portofoliului elaborat în conformitate cu cerințele programului de formare.

Evaluarea cursului de către cursanți se va face prin intermediul unui chestionar în care aceștiavor preciza: ce activități le-a plăcut cel mai mult, care dintre aceste activități cred că le vor utiliza la clasă, ce ar îmbunătăți la programul de formare prezentat etc.

REALIZAREA INGINERIEI PEDAGOGICE

Formula de organizare a programului: Program tematic sau modular, realizat prin stagii de perfecționare a cadrelor didactice; cursurile programului de formare se desfășoară la zi.

Competențele formate

Competențe generale:

Îmbunătățirea calificării cadrelor didactice prin implementarea noii metododologii de Evaluare Națională de la clasele primare

Competențe specifice:

Dezvoltarea competențelor de utilizare a strategiilor eficiente de pregătire a elevilor în procesul instructiv-educativ

Dezvoltarea competențelor de organizare și monitorizare a Evaluării Naționale

Dezvoltarea de competențe pentru proiectarea și administrarea instrumentelor de evaluare

Dezvoltarea competențelor de evaluare a testelor conform caietelor de evaluare

Dezvoltarea competențelor de realizare, proiectare și implementare a planului individualizat de învățare

Conținuturile implicate de program (ca tematică generală)

T1- Strategii eficiente de pregătire a elevilor în vederea obținerii unor rezultate bune la Evaluarea Națională de la clasele primare

T2- Organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale

T3- Proiectarea și evaluarea testelor pentru Evaluarea Națională

T4- Planul individualizat de învățare

Formele de organizare pe teme

T1- Strategii eficiente de pregătire a elevilor în vederea obținerii unor rezultate bune la Evaluarea Națională de la clasele primare: curs+aplicații

T2- Organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale: curs+aplicații

T3- Proiectarea și evaluarea testelor pentru Evaluarea Națională: curs+aplicații

T4- Planul individualizat de învățare: curs+aplicații

Detalierea activităților pe trunchi comun și opționale

Toate temele vor fi comune. Acestea vor fi structurate pe curs+aplicații.

Grupul de cursanți va fi format din 10-15 persoane, organizat atât pentru cursuri cât și pentru aplicații.

Trunchi comun: 24 de ore (8 ore curs, 16 ore aplicații);

Evaluarea pe parcurs a cursului: 4 ore

Evaluarea finală: 4 ore

Total ore: 32 .

Programul de formare se desfășoară pe o perioadă de 5 zile, respectiv câte 8 ore pe zi- de luni până vineri, între orele 08:00-16:00

Pauza de masă: ora 12:00-13:00

Orarul

Legendă: T- tema

T1- Strategii eficiente de pregătire a elevilor în vederea obținerii unor rezultate bune la Evaluarea Națională de la clasele primare

T2- Organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale

T3- Proiectarea și evaluarea testelor pentru Evaluarea Națională

T4- Planul individualizat de învățare

Desfășurătorul activităților:

Detalierea unui modul din programul de formare

Modulul 3: Proiectarea și evaluarea testelor pentru Evaluarea Națională

Grup țintă – cadre didactice din învățământul preuniversitar .

Argument:

Scopul acestui curs de formare este de a informa cadrele didactice cu privire la modul de proiectare și evaluare a testelor pentru EN II și EN IV.

Obiective specifice:

Dezvoltarea abilităților de a genera itemi/ de a operaționaliza competențele de evaluat pentru probele de la EN II și IV;

Elaborarea unor modele de subiecte pentru EN II și IV;

Aplicarea procedurilor pentru asigurarea calității procesului de Evaluare Națională.

Activități:

Definirea evaluării;

Testul docimologic;

Tipuri de itemi;

Realizarea unor teste pentru EN II și EN IV

Evaluarea testelor de la EN conform caietului cadrului didactic

Analiza caietelor cadrului didactic de la EN

Interpretarea rezultatelor de la EN;

Strategiile de instruire – metodele, formele de organizare și mijloacele prin care se asigură formarea competențelor propuse

Forme de organizare: învățare individuală, pe grupe, frontală

Metode: brainstorming, expunerea condusă sub formă interogativă, dezbaterea, metoda învățării pe grupe mici, exercițiul.

Mijloace utilizate: prezentare PPT, flipchart, fișe de lucru, fișe de documentare, suport de curs etc.

Dotările, echipamentele necesare formării: calculatoare, boxe, videoproiector, internet, markere, foi de flipchart, xerox, modele teste de EN din anul precedent.

Procedura de evaluare

Elaborarea unui portofoliu, care va cuprinde aplicațiile lucrate la atelier.

Descrierea activității

Sunt prezentate obiectivele cursului, modulele care se vor desfășura, câteva activități pentru fiecare modul în parte, modul de desfășurare al activităților și evaluarea cursului de formare.

Formatorul scrie pe foaia de flipchart titlul modulului, iar în mijloc Evaluarea Națională, cursanții fiind rugați să spună tot ce le trece prin cap atunci când aud aceste cuvinte. Pornind de la aceasta se dau câteva definiții pentru evaluare, sunt specificate tipurile de evaluare și modul în care pot fi evaluați elevii. Deoarece Evaluarea Națională se realizează prin teste scrise, se va prezenta și discuta testul docimologic: definiții și tipuri de itemi. Teoria va fi prezentată sub formă de expunere condusă sub formă interogativă cu ajutorul slide-urilor.

Se împart fișe cu testele date la EN II și EN IV în anul precedent și va avea loc o dezbatere pe această temă în care se va urmări:

Modul de realizare al testelor

Ponderea itemilor

Gradul de dificultate al itemilor.

Individual, cursanții vor rezolva exercițiile date pe o fișă de lucru, apoi acestea vor fi discutate la nivel de grup.

Se prezintă modul de evaluare al testelor de la EN II și EN IV și modele de caiete ale cadrelor didactice după care se evaluează testele de la EN II și EN IV, se analizează modul de realizare al acestora și are loc o dezbatere pe această temă.

Evaluarea modulului: Pe grupe mici, de 3-4 cursanți, se vor realiza subiecte pentru EN II și EN IV la limba și literatura română și matematică. Fiecare grupă va realiza câte un subiect de evaluare diferit, astfel încât la sfărșit să se prezinte câte un test pentru fiecare disciplină și clasă. Testul realizat în echipă va fi introdus în portofoliul individual.

Înainte de terminarea cursului, cadrele didactice vor completa reflecția zilei:

Astăzi am învățat ………………………………………………..

Astăzi mi-am reamintit ……………………………………………

Astăzi am descoperit ………………………………………………

Astăzi mi-am dat seama ………………………………………….

Astăzi m-a surprins ………………………………………………..

Astăzi m-am bucurat ……………………………………………

Astăzi m-a dezamăgit …………………………………………….

Astăzi (eu)……………………………………………..

CONCLUZII

Evaluarea este o componentă importantă a procesului instructiv – educativ. Ea are rolul de a măsura și aprecia, în funcție de obiective, eficiența procesului de predare – învățare, raportată la îndeplinirea funcțiilor ei, la cerințele economice și culturale ale societății contemporane.

Evaluarea națională reprezintă o evaluare sumativă, o evaluare de bilanț a instruirii, care intervine la sfârșitul parcurgerii unui ansamblu de sarcini de învățare ce constituie un tot unitar, de exemplu: parcurgerea unei programe.

În urma cercetărilor efectuate, Evaluarea Națională de la clasele primare este considerată utilă în mare măsură de către 50% din cadrele didactice chestionate.

Evaluarea Națională de la clasa a II-a are scopul de a sugera ce schimbări trebuie făcute în strategia de predare a profesorului, iar Evaluarea Națională de la clasa a IV-a are scopul de a pune un diagnostic al învățământului primar.

Obținerea de rezultate școlare de către elevi în conformitate cu modelul de competențe din programele școlare se poate realiza prin:

utilizarea unor strategii eficiente de pregătire a elevilor în procesul instructiv-educativ;

buna organizare și desfășurare a Evaluării Naționale;

proiectarea și administrarea corectă a instrumentelor de evaluare;

realizarea, proiectarea și implementarea planului individualizat de învățare.

În urma cercetării efectuate s-a propus un program de formare a cadrelor didactice din învățământul primar, care cuprinde următoarele module: Strategii eficiente de pregătire a elevilor în vederea obținerii unor rezultate bune la Evaluarea Națională de la clasele primare, Organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale, Proiectarea și evaluarea testelor pentru Evaluarea Națională și Planul individualizat de învățare.

BIBLIOGRAFIE/WEBOGRAFIE

1.Bontaș, I. (2001). Pedagogie, Editura Bic All, București.

2.Cerghit, I. (2008). Sisteme de instruire alternative și complementare. Editura Polirom, Iași.

3. Crețu, C. (2011). Teachersˊ social representations of constructivist curriculum design, Revista de Științe ale Educației, RSE.

4. Cucoș, C. (2008). Teoria și metodologia evaluării. Editura Polirom, Iași.

5. Fernandes, J. (2012). Recognition and validation of competences: Process and practices. Revista de Științe ale Educației, RSE.

6. Manolescu, M. (2010). Teoria și metodologia evaluării. Editura Universitară, București.

7. Neacșu, I. (coordonatori) (2007-2013). Ghid de evaluare a performanțelor școlare la finalul clasei a IV-a.

8. Nicola, I. (1994). Pedagogie, E.D.P , București.

9. Norel, M. (2010). Didactica limbii și literaturii române pentru învățământul primar.

Editura ART, București.

10. Oprea, C. L.(2006), Strategii didactice interactive, București, E.D.P.

11. Pălășan, T., (coord.), Ghid de elaborare a subiectelor de evaluare a competențelor fundamentale scris-citit și matematică la clasa a II-a, Titlul proiectului: Restructurarea curriculumului național în învățământul liceal, proiect 2007-2013.

12. Pălășan T. (coord.), Necșoi D., Norel, M., Voinea, M., Dezvoltarea competențelor pentru implementarea planului individualizat de învățare, proiect 2007-2013.

13. Pălășan, T., Unianu E. (2011). Demersuri aplicative în evaluarea din învățământul primar, Program de formare-dezvoltare continuă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, Editura Trans-Universitaria, Brașov.

14. Potolea, D., Manolescu, M. (2005). Teoria și practica evaluării educaționale, Proiectul pentru Învățământul Rural, Ministerul Educației și Cercetării, București.

15. Potolea, D. et al., (2008). Pregătirea psihopedagogică. Manual pentru definitivat și gradul didactic II. Editura Polirom, Iași.

16. Radu, I.T. (2005). Evaluarea în procesul didactic. București: EDP, RA.

17. Stan, M. (coord.). (2001). Ghid de evaluare. Limba și literatura română. Serviciul Național de Evaluare și Examinare, București: Aramis.

18. Stoica, A. (coord.). (2001). Evaluarea curentă și examenele. București: Editura ProGnosis.

19. Trif, L. (2010). European dimensions of educational polices in Romania, Revista de Științe ale Educației, RSE.

20. Voiculescu. E. (2001). Factorii subiectivi ai evaluării școlare. Cunoaștere și control,

București, Editura Aramis.

21. *** Evaluarea continuă la clasă. Module pentru dezvoltarea profesională a personalului

didactic, (coord Țepelea, A.), Ministerul Educației și Cercetării. Unitatea de Management a

Proiectului pentru Învățământul Rural, București, 2005.

22. *** OECD/ PISA Programul internațional OECD pentru evaluarea elevilor. Raportul

Centrului Național de Evaluare și Examinare, Centru Național Pisa. Ciclul de testare 2008-

2009, București, decembrie 2010.

23. *** (2011). Ghid de evaluare discipline socio-umane (coord. Potolea, D., Neacșu, I.,

Manolescu, M.). București: ERC Press

24. *** Ghid de elaborare a subiectelor pentru evaluările prin probe transdisciplinare, la finalul clasei a VI-a

25. *** (2014) Metodologia de organizare și desfășurare a Evaluărilor Naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a în anul școlar 2014-2015

26. *** ( 2007) Evaluarea Națională la finalul clasei a IV-a, Raport tehnic, București

27. http://subiecte2014.edu.ro/2014/evaluarenationala2/ (2014) Teste date și modele de teste pentru EN II la Limba și literatura română și Matematică. București (noiembrie, 2014)

28. http://subiecte2014.edu.ro/2014/evaluarenationala4/ (2014) Teste date și modele de teste pentru EN IV la Limba și literatura română și Matematică. București (noiembrie, 2014)

29. Stanciu. M. (2003)- www.uaiasi.ro/agricultura/ro/files/carti/agroeconomie/MStanciu.pd-, (decembrie, 2014)

30.http://www.congresuleducatiei.ro/ckfinder/userfiles/files/Toader%20Palasan.pdf, (decembrie, 2014)

31. http://www.morepal.org/uploads/planul%20individual%20de%20invatare.pdf, (ianuarie, 2015)

32.http://www.icmcs.utm.md/volumul/Volume%201/Sectii/D_NewTehn/1_Shishianu_articol%20conf%20ICNCS.pdf, (aprilie, 2015)

ANEXE

ANEXA 1

CHESTIONAR PRIVIND IMPLEMENTAREA

NOII METODOLOGII DE EVALUARE NAȚIONALĂ

DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Stimată colegă,

Stimate coleg,

Apreciez faptul că sunteți dispus(ă) să alocați din timpul dumneavoastră pentru a răspunde la întrebările din acest chestionar.

Acest chestionar este anonim. Informațiile oferite de dumneavoastră vor fi tratate cu confidențialitate.

Instrucțiuni:

• Vă rog să completați individual răspunsurile la întrebări.

• În cadrul chestionarului este precizat modul în care sunteți invitat să oferiți răspunsul pentru fiecare întrebare.

• Vă rog să citiți cu atenție întrebarea și abia apoi să oferiți răspunsul.

Vă mulțumesc!

În ce măsură cunoașteți Metodologia de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale de la finalul claselor a II-a și a IV-a din anul școlar 2014-2015? (Răspundeți prin încercuirea unui singur răspuns)

În foarte mare măsură;

În mare măsură;

În mică măsură;

Deloc.

Considerați utilă Evaluarea Națională la clasele primare? (Răspundeți prin încercuirea unui singur răspuns)

În foarte mare măsură;

În mare măsură;

În mică măsură;

Deloc.

Scopul Evaluării Naționale la clasa a II-a este: (Răspundeți prin încercuirea unui singur răspuns)

a. de a evalua elevii;

b. de a evalua profesorii;

c. de a sugera ce schimbări trebuie făcute în strategia de predare a profesorului;

d. altul (scrieți care)…………………………………………………………………………………..

Scopul Evaluării Naționale la clasa a IV-a este: (Răspundeți prin încercuirea unui singur răspuns)

a. de a evalua elevii;

b. de a evalua profesorii;

c. de a sugera ce schimbări trebuie făcute în strategia de predare a profesorului;

d. de a pune un diagnostic al învățământului primar;

e. altul (scrieți care)……………………………………………………………………………………..

Apreciați că ponderea itemilor folosiți în elaborarea testelor de Evaluare Națională la clasele primare este: (Bifați un singur răspuns pentru fiecare tip de itemi)

Cum vi se pare nivelul/ gradul de dificultate al testelor de la Evaluare Națională elaborate de CNEE? (Bifați un singur răspuns pentru fiecare disciplină)

Ati utilizat planul individualizat de învățare după Evaluarea Națională de la clasa a II-a? (Bifați cu x răspunsul ales și motivați alegerea făcută).

􀀀 Da. 􀀀 Nu.

De ce?…………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………

Considerați că participarea dumneavoastră la programe de formare privind Evaluarea Națională a elevilor din clasele primare ar contribui la dezvoltarea propriei competențe de evaluare? (Răspundeți prin încercuirea unui singur răspuns)

în foarte mare măsură;

în mare măsură;

în mică măsură;

deloc.

Enumerați 3 elemente care considerați că ar trebui abordate într-un program de formare a cadrelor didactice, care să vă fie utile pentru Evaluarea Națională:

…………………………………………………………………………………………………………………………………..

Vă rog să precizați:

Sexul:

a. masculin b. feminin

Studii:

a. liceale b. superioare de scurtă durată c. superioare de lungă durată d. masterat e. doctorat

Statut:

a. titular b. suplinitor

Rezidență:

Rural b. Urban

Clasa la care predați:…………..

Gradul didactic:

a) stagiar;

b) definitivat;

c) gradul II;

d) gradul I;

e) doctorat.

Vechimea în învățământ :

a) 0 – 3 ani;

b) 4 – 7 ani;

c) 8 – 15 ani;

d) 16 – 25 ani;

e) 26 – 35 ani;

f) peste 35 ani.

Vă mulțumesc pentru colaborare!

ANEXA 2

Analiza nevoilor de formare a cadrelor didactice din învățământul primar

prin Focus-Grup

Tema: Evaluarea Națională la clasele a II-a și a IV-a

Întrebare de deschidere

1.Se știe că actuala evaluare se face de 3 ani. Vi se pare o îmbunătățire a metodologiei în acest an? Ați fost implicată în evaluare și în anii precedenți?

O.R. Am fost imlicată în evaluarea din anul precedent ca evaluator la clasa a IV-a. Referitor la metodologia din acest an, este primul an în care la acest tip de evaluare intră elevii care au parcurs clasa pregătitoare și care ulterior, în clasele I și a II-a, au învățat după un curriculum nou, diferit de al elevilor care au susținut anul trecut evaluarea de la finalul clasei a II-a. Apreciez faptul că se dorește o evaluare firească, în aceeași clasă în care învață copiii, cu aceeași atmosferă, în așa fel încât copiii să nu fie stresați. Apreciez faptul că nu se dorește să se transmită copilului sentimentul de superioritate sau inferioritate, existând posibilitatea de îndreptare a unor lacune.

C.D. Am fost implicată în anul școlar 2013/2014 în Evaluarea Națională ca administrator de test la clasa a II-a. Consider că testele de la evaluarea din acest an au fost realizate în raport cu programa școlară pentru fiecare clasă

P.M. Anul trecut am fost evaluator la EN II, iar anul acesta tot evaluator și consider că s-a făcut o îmbunătățire a metodologiei în acest an școlar.

O.C. Anul trecut nu am predat în învățământ, dar anul acesta am predat la clasa a IV-a și am participat la EN ca evaluator.

P.C. Mie nu mi se pare că ar fi o îmbunătățire a metodologiei în acest an. Nu am fost implicată în evaluare în anii precedenți, dar în acest an da, deoarece am avut clasa a II-a.

Întrebări introductive

2 Elevii dvs. au fost pregătiți în timpul anului pentru a face față acestui sistem de evaluare?

O.R. Elevii au fost pregătiți în timpul anului pentru a face față acestui sistem de evaluare, astfel încât au fost parcurse programele claselor, s-au rezolvat baterii de teste asemănătoare celor aplicate.

C.D. Anul trecut, când am avut clasa a II-a, ampregătit elevii pentru evaluare prin administrarea unor teste asemănătoare celor date de la minister, iar anul acesta am introdus în evaluările curente exerciții asemănătoare cu cele de la EN IV, dar cu noțiuni învățate până în clasa a III-a.

P.M. Anul trecut am administrat elevilor teste pregătitoare pentru EN, dar anul acesta având clasa pregătitoare nu, voi aplica de la anul când vor mai crește.

P.C. Elevii din clasa la care predau, respectiv clasa a II-a, au fost pregătiți în timpul anului pentru a face față acestui sistem de evaluare.

Întrebări cheie

Instruirea primită de la director/inspector/șeful comisiei metodice a fost suficientă?

O.R. Instruirea primită a fost făcută în amănunt, au fost prezentate toate cerințele pentru buna desfășurare a evaluării.

P.C. Instruirea realizată în școală de către director a fost suficientă pentru buna desfășurare a evaluării.

Credeți că introducerea unui program/unui modul de formare referitor la noua metodologie de evaluarea națională de la clasele primare ar fi utilă în dezvoltarea propriei competențe de evaluare sau a competențelor administrativ-birocratice?

O.R. Metodologia de aplicare a evaluării este suficient de clară, concisă.

C.D. Consider că în cadrul unui program de formare referitor la Evaluarea Națională de la clasele primare ar trebui introdus și un modul de formare în care să fie explicată metodologia.

P.C. Și eu consider că ar fi utilă introducerea unui modul de formare referitor la Metodologia de Evaluare din învățământul primar.

Propuneți patru teme ale modului/programului care să fie dezvoltate într-un stagiu de formare a competențelor dvs. pentru implementarea noii Metodologii de Evaluare în învățământul primar.

O.R. Pentru programul de formare, eu propun următoarele teme:

a) Aplicarea unor metode noi de învățare

b) Creșterea randamentului în activitatea cu elevii

c) Folosirea eficientă a resurselor

d) Comunicarea eficientă cu elevii și părinții

O.C. a) Metodologia de evaluare

b)Proiectarea și evaluarea testelor

c) Planul individualizat de învățare

d) Creșterea randamentului elevilor prin metode eficiente de învățare

C.D. a) Organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale la clasele primare

b) Proiectarea și evaluarea testelor pentru EN II și EN IV

c) Proiectarea și implementarea planului individualizat de învățare

d) Strategii eficiente de pregătire a elevilor în vederea obținerii unor rezultate bune la EN

P.C. Pentru programul de formare, propun următoarele module:

a) Metodologia de desfășurare și organizare a Evaluării Naționale

b) Planul individualizat de învățare

c) Predarea diferențiată, centrată pe elev

d) Proiectarea și evaluarea testelor de la Evaluarea Națională.

Credeți că e necesar și un modul de formare pentru Planul de individualizat de învățare?

O.R. Este necesar un modul de formare pentru Planul individualizat de învățare. Învățătorul/Învățătoarea trebuie să îi spună fiecărui părinte care este rezultatul copilului și să îi prezinte planul individualizat de învățare pentru el, în cazul în care există anumite lacune și dificultăți pe care testarea le-a scos la lumină. Acest plan individualizat are ca scop corectarea, în următorii ani de învățământ aprimar, a lacunelor și a dificultăților. Pentru realizarea Planului individualizat ar fi necesară elaborarea unor exemple în funcție de dificultățile întâlnite la o scară mai largă (școală, localitate, județ).

P.C. Și eu consider necesar un modul de formare referitor la Planul individualizat de învățare deoarece acesta are un rol important în corectarea lacunelor elevilor.

Întrebare de încheiere

În opinia dumneavoastră, care este locația optimă pentru desfășurarea unui astfel de program, cât timp ar trebui să dureze și în ce perioadă a anului ar trebui să se desfășoare?

O.R. Consider că evaluarea și cuvântul potrivit pentru aceasta este normalitate și are caracter de îndreptare a sistemului. Deci nu cred că există o perioadă optimă a anului în care ar trebui să se desfășoare, ci la momentul potrivit.

P.M. Cred că locul cel mai potrivit ar fi orașul Făgăraș pentru noi, deoarece este mai aproape decât Brașovul, iar referitor la perioadă, cu două luni înainte de evaluarea propriu-zisă și să dureze în jur de două luni.

P.C. Locația optimă pentru desfășurarea unui astfel de program cred că este școala în care se desfășoară activitatea didactică. Ar trebui să dureze câteva luni și să se desfășoare la începutul anului școlar.

ANEXA 3

Tabele și figuri ale datelor personale din chestionar

ANEXA 4

Model de Plan individualizat de învățare la Matematică

( Pălășan T., Dezvoltarea competențelor pentru implementarea planului individualizat de învățare p. 25-28)

Date personale

Numele și prenumele elevului: C. G.

Data nașterii:

Clasa a II-a

Școala Primară Sâmbăta de Jos

Mediul de rezidență: rural

Limba maternă: română

Limbi prezente în comunitatea locală: română

Vârsta debutului școlar: 7 ani

Frecventarea grădiniței: Da

Durata frecventării grădiniței: 2 ani

Implementare PIN

APLICAȚIE PENTRU COMPETENȚA MATEMATICĂ