Practica de Specialitate

PORTOFOLIU

PRACTICĂ DE SPECIALITATE

Grădinița cu Program Prelungit nr. 21

Studiu de caz

Grădinița cu program prelungit nr 21 este situată la extremitate de vest a cartierului Alexandru cel Bun din municipiul Iași pe strada Plăieșilor nr. 35 și este înconjurată de blocuri de locuințe, construite acum aproape 40 de ani, ca de altfel și clădirea unității noastre.
Unitatea are în preajma ei instituții importanate pentru comunitate cum sunt: Biserica Sf. Toma, Școala  Nicolae Tonitza, Grădinița cu Program Normal nr. 7, cu care se colaborează și se derulează proiecte de parteneriat.

Grădinița își desfășoară activitatea din februarie 1974 și până acum în ea s-au format zeci de generații de copii și s-au desăvârșit profesional și moral zeci de educatoare. Începând cu anul 2000 și până în prezent la clădire s-a intervenit cu reparații și consolidări astfel încât baza materială s-a îmbunatățit și modernizat an de an. Unitatea dispune de spații educaționale amenajate modern, pe arii de stimulare, de mobilier nou, de centrală termică proprie, de aparatură electrotehnică modernă și de material didacitc deasemenea de actualitate.

Viziune
Să fim reperul de excelență pentru serviciile de educație preșcolară din municipiul Iași, îndeplinind și adesea întrecând așteptările beneficiarilor noștrii interni și externi.

Misiune
Să fim prima grădiniță în preferințele părinților din municipiul Iași care locuiesc în cartierele Alexandru cel Bun, Dacia, Păcurari, Mircea cel Bătrân promovând următoarele valori cheie: încredere, competență, inovație și creativitate.

Valori
Pentru dezvoltarea individuală a copilului se vor aborda:

Stimularea interesului copiilor pentru cunoaștere;

Asimilarea unui sistem de cunoștințe specifice vârstei;

Educarea gustului pentru literatură, artă, sport;

Dezvoltarea creativității;

Formarea de valori umane: cinste, hărnicie, dreptate, adevăr, omenie, prietenie

Parteneriate

Se păstrează o bună colaborare cu unități școlare din zonă precum școlile: „N. Tonitza”, „Al. Vlahuță”, „Al. cel Bun” cărora le predăm copii foarte bine pregătiți, dar și cu școli mai îndepărtate precum „Șt. Bârsănescu” sau liceele „Octavian Băncilă” și „C. Negruzzi” unde mulți copii de la grădinița noastră susțin probe de selecție pe care le trec cu rezultate foarte bune.

Avem o colaborare permanentă cu familiile copiilor. Elaborăm și aplicăm sistematic proiecte de parteneriat transformând comitetele de părinți în structuri active și dinamice.

Printre alți colaboratori permanenți amintim: Primăria mun. Iași, Biblioteca „Gh. Asachi”, Teatrul „Luceafărul”, Casele de Cultură, Ateneul, Insp. de poliție, Insp. de situații de urgență, Protecția copilului, etc.

Obiective

Prin calitatea comunicării, prin obținerea corectă și la timp a informațiilor urmărim:

identificarea și îndepărtarea prejudecăților cu privire la reticența la schimbări și transformări necesare prin reforme;

conștientizarea și înlăturarea barierelor ce pot apărea în relațiile interpersonale;

crearea unui climat de muncă pozitiv, permisiv, deschis, transparent;

identificarea unor obiective comune pe baza cărora să se poată construi o comunitate nouă, modernă.

Dicționar de termeni

Aria curriculară – reprezită un grupaj de discipline școlare care au în comun anumite obiective și metodologii care oferă o viziune multi- și/ sau interdisciplinară asupra obiectelor de studiu. Curriculum Național din România este structurat în șapte arii curriculare, desemnate pe baza unor principii și criterii de tip epistemologic și psiho-pedagogic. Ariile curriculare au fost selectate în conformitate cu finalitățile învățământului, ținând cont de importanța diverselor domenii culturale care structurează personalitatea umană, precum și de conexiunile dintre aceste domenii. Ariile curriculare asupra cărora s-a convenit în învățământul românesc sunt următoarele:

Limbă și comunicare

Matematică și Stiințe ale naturii

Om și societate

Arte

Educație fizică și sport

Tehnologii

Consiliere și orientare

Trunchi comun – reprezintă numarul de ore care trebuie parcurse în mod obligatoriu de către toții elevii unei clase, pentru o anumită disciplină. Acest număr de ore este alocat prin planurile cadru de învățământ și asigură egalitatea șanselor la educație.

Planificare calendaristică – este un document administrativ alcătuit de institutor/ profesor care asociază într-un mod personalizat elemente ale programei (obiective de referință și conținuturi, respectiv competențe și conținuturi) cu alocarea de timp considerată optimă de către acesta pe parcursul unui an școlar.

Curriculum elaborat în școală – vizează activități adaptate intereselor elevilor, posibilităților și cerințelor specifice ale școlii. Acest tip de curriculum este introdus în planurile de învățământ sub forma disciplinelor opționale și se poate adresa tuturor categoriilor aptitudinale de elevi.

Manuale școlare – concretizează programele școlare în diferite unități didactice sau experiențe de învățare, operaționalizabile în relația didactică profesor-elev. În cadrul manualului, conținuturile învățării sunt sistematizate pe capitole, subcapitole, lecții, teme.

Multidisciplinaritatea – reprezintă o formă mai puțin dezvoltată a transferurilor disciplinare care se realizează de cele mai multe ori prin juxtapunerea anumitor cunoștințe din mai multe domenii, în scopul reliefării aspectelor comune.

Planul de învățământ – este un document oficial în care structurează conținutul învățământului pe niveluri și profile de școli și în care se stabilește numărul de ore (minim și maxim) pe diferite discipline sau arii curriculare.

Competențe generale – se definesc pe obiect de studiu și se formează pe durata învățământului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale dobândite de elev prin învățare.

Transpunerea didactică – exprimă transformarea informației și cunoașterii științifice sau savante în cunoștințe oferite spre asimilare în școală.

Competențele – reprezintă ansambluri structurate de cunștințe și deprinderi dobândite prin învățare, acestea permit identificarea și rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu.

Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) – este una dintre cele mai utilizate forme de analiză a unei afaceri. Prin SWOT se analizează și se evaluează impactul punctelor forte (strengths) și a slăbiciunilor interne (weaknesses), a oportunităților (opportunities) și a amenințărilor (threats) ce provin din mediul extern.

Autocunoaștere – presupune autoevaluarea personalității, a atitudinii față de carieză, precum și a aptitudinilor.

Consiliere pedagogică – este o intervenție psihologică care se adresează persoanelor aflate în situații de criză, sau care se află în impas în ceea ce privește rezolvarea unor situații din viața personală sau profesională. Persoanele care apelează la consiliere psihologică sunt deci persoane sănătoase, care au nevoie de consiliere pentru a găsi soluții legate de problemele cu care se confruntă.

Specialitate – ramură a științei, a tehnicii a artei etc. din studiul și din aplicarea căreia cineva își face o profesie.

Educație – ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale indivizilor.

Deprindere – ușurință căpătată de-a lungul timpului într-o îndeletnicire oarecare; pricepere, destoinicie, dexteritate.

Activitate asistată – activitate deschisă la care iau parte mai multe persoane cu scopul de a afla lucruri importante pentru ei; a participa la o activitate.

Experiență – totalitatea cunoștințelor pe care oamenii le dobândesc în mod nemijlocit despre realitatea înconjurătoare în procesul practicii social-istorice, al interacțiunii materiale dintre om și lumea exterioară.

Competențe – capacitatea unei persoane de a se pronunța asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție, de a exercita anumite atribuții.

Fundație – element sau ansamblu de elemente de construcție care servește ca suport sau ca bază de susținere; instituție.

TEME REPREZENTATIVE PENTRU ȘEDINTA CU PĂRINȚII

1. Rolul mijloacelor mass-media in dezvoltarea psihica a elevului; 
2. Tulburari de comportament la preadolescenti; ; 
3. Alegerea prietenilor; 
4. Complexele de inferioritate la preadolescent; 
5. Cunoasterea aptitudinilor preadolescentilor; 
6. Timpul liber al preadolescentului; 
7. Metode si procedee de educatie utilizate in familie; 
8. Atitudini gresite ale parintilor in relatia cu preadolescentul; 
9. Timiditatea la preadolescenti; 
10. Banii de buzunar ai preadolescentului

ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE

1. Ziua mondiala a curațeniei – activități de curățare a împrejurărilor școlii

2. Vizită la muzeul de istorie

3. Activități cultural-sportive

4. Activități de protecție personală – e mai ușor să previi decât să vindeci

5. Activități de cunoaștere și ecologie a mediului

DOCUMENTE CURRICULARE

I. PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

Matematică

INTRODUCERE

Studiul matematicii în școala primară își propune să asigure pentru toți elevii formarea competențelor de bază vizând: calculul aritmetic, noțiuni intuitive de geometrie, măsurare și măsuri.

În ansamblul său, concepția în care a fost construită noua programă de matematică vizează următoarele:

– schimbări în abordarea conținuturilor:

trecerea de la o aritmetică teoretică la o varietate de contexte problematice care generează aritmetică;

– schimbări în ceea ce se așteaptă de la elev:

trecerea de la aplicarea unor algoritmi la folosirea de strategii în rezolvarea de probleme;

– schimbări în învățare:

trecerea de la memorizare și repetare la explorare-investigare;

– schimbări în predare:

trecerea de la ipostaza de transmițător de informații a învățătorului la cea de organizator al unor activități variate de învățare pentru toți copiii, în funcție de nivelul și ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia;

– schimbări în evaluare:

trecerea de la subiectivismul și rigiditatea notei la transformarea evaluării într-un mijloc de autoapreciere și stimulare a copilului.

Acestea impun ca învățătorul să-și schimbe în mod fundamental orientarea în activitatea la clasă.

I. Obiective cadru

Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii

Dezvoltarea capacităților de explorare/investigare și rezolvare de probleme

Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul matematic

Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea matematicii în contexte variate

A. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii

2. Dezvoltarea capacităților de explorare/investigare și rezolvare de probleme

3. Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul matematic

4. Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea matematicii în contexte variate

B. CONȚINUTURlLE ÎNVĂȚĂRII

Elemente pregătitoare pentru înțelegerea conceptului de număr natural: exerciții practice pentru formarea ideii de corespondență între mulțimi de obiecte, pentru clasificarea unor obiecte după formă și/sau culoare.

Numere naturale:

– de la 0 la 10;

– de la 10 la 20;

– de la 20 la 100.

Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0-10.

Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0-20, fără trecere peste ordin.

Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentratul 0-20, cu trecere peste ordin, cu obiecte.

Adunarea și scăderea fără trecere peste ordin, în concentrul 0-30:

– cu numere formate din zeci întregi;

– cu numere formate din zeci și unități.

Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100 fără trecere peste ordin

– cu numere formate din zeci întregi;

– cu numere formate din zeci și unități.

Figuri geometrice: triunghi, pătrat, cerc, dreptunghi.

Exerciții de observare a obiectelor cu forme de cub sau sferă.

Măsurări cu unități nestandard (palmă, creion, bile, cuburi etc.) pentru lungime, capa-citate, masă.

Măsurarea timpului și unități monetare; recunoașterea orelor fixe pe ceas.

Recunoașterea orelor fixe și a jumătăților de ore pe ceas.

Unități de măsură: ora, ziua, săptămâna, luna.

Recunoașterea monedelor.

Programă școlară pentru învățământul preșcolar

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ

Denumirea opționalului: „MICII PICTORI”

Tipul : APROFUNDARE

Grupa: Mare

Număr de ore pe săptămână/an școlar: 1/ 32

Argument

„Eu cred că lumea copilăriei e stăpânită de tentația creației artistice. Mai artist decât copilul nu e nici un artist în lume. Numai să ai inimă să-l simți și minte să-l pricepi. Și mi se pare că tu ai priceput și ai simțit copilăria când le-ai pus lumină în ochi și atâta frumusețe sufletească în chip.” (Nicolae Tonitza)

Copilăria este prima etapă în care copilul își formează deprinderea de folosire a formelor și a culorilor. Această deprindere, dezvoltată încă din grădiniță, dă posibilitatea copilului să-și însușească și alte cunoștințe necesare atingerii multiplelor scopuri instructiv-educative ale predării educației artistico-plastice.

Culorile au stat, în cea mai mare măsură, la baza cunoașterii lumii de către oameni. Unii învățați au dovedit chiar că omul percepe mai întâi culoarea, apoi forma obiectelor.

Pictura este un limbaj cu ajutorul căruia, în măsura în care și-l însușește, copilul își construiește o punte între lumea lui interioară și cea exterioară.

Pictura implică nu numai structurile gândirii, ci întreaga personalitate în formare a copilului: afectivitatea, imaginația, intuiția, percepția, caracterul.

Prin pictură, copilul beneficiază de dezvoltarea priceperilor și deprinderilor de a percepe formele, culorile, relațiile spațiale.

La vârsta de 5-6 ani, copilul manifestă o deosebită curiozitate față de tot ceea ce îl înconjoară și mai ales față de natură, care îi apare într-o varietate de culori și forme. Culoarea aduce bucurie sau întristează, vindecă răni sufletești, dezvoltă inteligența și imaginația, înlătură oboseala și creează bună dispoziție. Materialele inedite utilizate deschid noi oportunități pentru preșcolari, încurajându-le latura creativă.

Placând de la importanța deosebită a culorii în mediul ambiant și în viață, am realizat opționalul „Micii pictori”, care vizează atât stimularea creativității preșcolarilor, cât și dezvoltarea și cultivarea capacității acestora de a comunica prin culoare, cunoașterea operei de artă.

Obiective cadru

Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor picturi;

Realizarea unor corespondențe între diferitele elemente de limbaj plastic și forme, obiecte din mediul înconjurător (natură, artă și viața socială);

Stimularea expresivității și a creativității prin pictură;

Obiective de referință și exemple de activități

Conținuturi

Pete de culoare;

Culori primare;

Culori secundare;

Culori calde;

Culori reci;

Nonculori;

Tonuri;

Nuanțe;

Punctul ca element de limbaj plastic;

Linia ca element de limbaj plastic;

Forma ca element de limbaj plastic și expresie artistică;

Compoziția plastică

Modalități de evaluare

Organizarea unor expoziții de 8 Martie, 1 Iunie;

Participarea la concursuri locale, naționale și internaționale;

Realizarea unor PPT-uri cu imagini din cadrul activităților de pictură;

Realizarea albumului „Micii pictori”, care cuprinde cele mai reușite lucrări.

Sugestii metodologice

Se utilizează diferite forme de activitate (individual, în perechi, în grup, frontal), în funcție de temă și gradul de dificultate în realizarea ei.

Tehnicile de lucru folosite sunt: trasare cu pensula, dactilopictură, fuzionare, ștampilare, amprentare, decolorare, tehnica suflatului (dirijarea jetului de aer), tehnica formelor obținute prin zgâriere, desen decorativ.

II.PLAN-CADRU DE ÎNVĂȚĂMÂNT

PENTRU CLASELE a III-a – a IV-a

pentru învățământul în limba română

În școlile cu predare în limba română, elevii aparținând minorităților naționale pot studia, în condițiile legii, disciplina Limba și literatura maternă. Numărul de ore acordat acestei discipline este de 3-4 ore pe săptămână, în fiecare an de studiu. Aceste ore intră în trunchiul comun și sunt incluse în schemele orare ale școlilor respective. În aceste condiții, numărul total de ore pe săptămână poate depăși, pentru acești elevi, numărul maxim de ore pe săptămână specificat în tabelul de mai sus.

Curriculum pentru învățământul preșcolar 3-6/7 ani

PLAN de ÎNVĂȚĂMÂNT

III. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Învățământ primar

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina de invățământ: Limba și literatura română

Clasa: a IV-a A

Varianta de curriculum:Curriculum extins

Număr de ore pe săptămână: 6

Manual folosit : LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, manual pentru clasa a IV-a, autori  Cleopatra Mihăilescu, Tudora Pițilă ; Editura « Aramis », București 2006

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ A TEMELOR

2. Învățământul preșcolar

Semestrul I / An școlar 2013-2014

IV. PROIECT DE UNITATE DE ÎNVĂȚARE

CLASA a-IV-a

ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare

DISCIPLINA: Limba română

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Moș Ion Roată și Cuza -Vodă de Ion Creangă

TIPUL LECȚIEI: Consolidare

SCOPUL

Formarea priceperilor și deprinderilor de citire corectă;

Dezvoltarea capacității de alcătuire a planului de idei al textului citit;

Dezvoltarea interesului pentru lectură în afara textelor din manual;

Cultivarea sentimentului de mândrie națională și a prețuirii faptelor deosebite ale înaintașilor;

Obiective:

Să realizeze o citire de calitate a textului ,,Moș Ion Roată și Cuza- Vodă’’

Să aibă capacitatea de a despărți textul pe fragmente și de a realiza planul de idei al acestuia;

Să povestească textul folosindu-se de planul de idei;

Să realizeze portretul lui Cuza folosindu-se de text și de alte texte istorice;

Să sublinieze demnitatea lui Moș Ion Roată

Să rețină mai multe aspecte despre evenimentele istorice din 1857-1859;

Să participe cu interes la lecție;

STRATEGIA DIDACTICĂ

Metode și procedee: citirea în lanț, pe roluri, povestirea conversația, problematizarea.

Resurse: manualul, Povestiri și legende istorice de D .Almaș, Să dezlegăm tainele textelor literare

Loc de desfășurare : sala de clasă

BIBLIOGRAFIE:

DEZVOLTARE GÂNDIRII CRITICE SUPORT DE CURS -Prof Gabriela Crudu

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ -Marcela Peneș Editura ALL 2007

POVESTIRI ȘI LEGENDE ISTORICE –D.Almaș

V. Proiect tematic

Primăvară dragă, bine ai sosit!

ARGUMENT

Când poate fi mai firească nemasurata curiozitate a copiilor , daca nu primavara?!

Acest anotimp isi dezvaluie in fata noastra, incet, incet, toate minunatiile si toate frumusetile naturii.

Priveste chipul fericit al unui copil, atunci cand descopera unele dintre aceste minuni si frumuseti si vei fi si tu, la randul tau, fericit!

EVENIMENT DE DESCHIDERE:

O zi frumoasa de primavara, in care nu am rezistat si am iesit cu copiii la o plimbare prin imprejurimile localitatii noastre. Privind in stanga si in dreapta, dupa floricele pentru mamele lor, copiii au observat cat de mult s-a schimbat natura si ce frumos este.

ALEGEREA SUBIECTULUI

Copiii si educatoarea

SUBTEME ALE PROIECTULUI

1. “SE TREZESTE NATURA”

2. “VESTITORII PRIMAVERII”

3 “BUCHEȚELE DE FLORI”

4. “ACTIVITATEA OMULUI IN GRADINI, PARCURI SI LIVEZI”

RESURSE:

UMANE

-educatoarea, copiii, parintii

MATERIALE

-culegeri cu texte literare, carti ilustrate pentru copii, flori, fructe legume timpurii de primavara, planse cu imagini specifice anotimpului,, fise individuale de lucru, cd muzical, combina muzicala, materiale puse la dispozitie de catre parinti, caiete speciale pentru activitati

PROCEDURALE

-conversatia, observarea spontana si dirijata, demonstratia, explicatia, experimentul, jocul, povestirea, exercitiul, problematizarea, munca independenta, lucrul in echipa, verificarea.

DE TIMP

– 4 saptamani

Perioada : 9 martie – 3 aprilie

TEMA : „CÂND/CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ ?”

PROIECT TEMATIC : „Primăvară dragă, bine ai sosit!”

Obiective de referință vizate :

DLC – Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor cât și în calitate de auditor; să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles; să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini; să fie capabil să creeze el însuși povestiri, ghicitori, mici dramatizări;să utilizeze efectiv instrumentele de scris,stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora.

DȘ – Să-și îmbogățească experiența senzorială, ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la recunoașterea , denumirea obiectelor, cantitatea lor, constituirea de mulțimi; să efectueze operații cu grupele de obiecte: comparare, apreciere a cantității; să numere în limita 1 – 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte și cifrele corespunzătoare; să efectueze operații de adunare și scădere cu 1-2 unități;să identifice poziția unui obiect într-un șir utilizând numeralul ordinal ; să cunoască unele elemente ale lumii înconjurătoare; să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate; să cunoască norme de comportare specifice asigurării sănătății și protecției omului, si a naturii.

DOS – Să aprecieze în situații concrete unele comportamente; să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective, pozitive, să manifeste prietenie, toleranță, armonie; Să participe activ la conversații, să-și argumenteze alegerea făcută; să taie după contur; să asambleze părțile pentru a realiza tema cerută; să lucreze în echipă; să-și formeze deprinderi practice și gospodărești;

DEC – Să diferențieze auditiv înălțimea sunetelor muzicale; să cânte acompaniați de educatoare; să acompanieze ritmic cântecele și jocurile muzicale; Să redea teme plastice specifice desenului,picturii; să folosească corect ustensilele de lucru;să interpreteze liber, creativ lucrări plastice;

DPM – Să fie capabil să execute mișcări motrice de bază,precum și rostogolirea mingii; Să execute corect mișcările diferitelor segmente ale corpului; să răspundă motric la o comandă dată; să-și formeze o țimută corporală corectă;

Centre de interes deschise și materialele puse la dispoziția copiilor :

Inventar de probleme :

TEMA : CÂND/CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ ?

Subtema : „ Se trezește natura ”

TEMA : CÂND/CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ ?

Subtema : „Vestitorii Primăverii” – Păsări călătoare

TEMA : CÂND/CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ ?

Subtema : „Buchețele de flori”

TEMA : CÂND/CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ ?

Subtema : „Activitatea omului în grădini, parcuri și livezi”

EVALUAREA PROIECTULUI

Album cu fotografii din timpul desfasurarii proiectului;

Expozitie cu lucrarile copiilor.

VI. Proiect de lectie

1. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Tema anuală: CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?

Subtema: “PE CĂRĂRILE PRIMĂVERII”

Tema zilei: “DE VORBĂ CU PRIMĂVARA”

Durata: O ZI

Nivelul II – GRUPA MARE

Forma de realizare: ACTIVITATE INTEGRATĂ

Forma de organizare: FRONTAL, PE GRUPE, INDIVIDUAL

Locul de desfășurare: SALA DE GRUPĂ

Data: 31.03.2011

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

ALA: a.) Știință: “Punem semințe la încolțit”

b.) Artă: “Peisaj de primăvară” – desen

c.) Construcții: “Gardul grădinii cu flori”

d.) Joc cu text și cânt: “Albăstrele”

e.) Joc de relaxare: “Grădinarul și florile”

ADE: DȘ: Joc didactic: “Să facem un tablou de primăvară”

DOS: Machetă “Primăvara în pădure”

SCOPUL ACTIVITĂȚII:

Verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor privind aspecte și caracteristici ale anotimpului de primăvară;

Să manifeste interes pentru toate activitățile, colaborând sau lucrând individual pentru realizarea sarcinilor de lucru.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

ALA: a.) Știință:

Să traseze șănțulețe, să distribuie semințe de flori, să acopere șănțulețele și apoi să le stropească;

Să explice necesitatea îngropării semințelor în pământ pentru dezvoltarea unei noi plante;

Să descrie modul de îngrijire a plantelor semănate pentru a le asigura umiditatea necesară dezvoltării lor.

b.) Artă:

Să realizeze un peisaj de primăvară care să cuprindă copaci înmuguriți și infloriți, păsări, flori de primăvară, soare, fire de iarbă;

Să folosească în realizarea desenului culori adecvate anotimpului primăvara;

Să adopte o poziție corectă la măsuță pe durata activității.

c.) Construcții:

Să mânuiască materialele puse la dispoziție

Să realizeze construcția respectând tema dată

Să coopereze cu colegii de grup

d.) Joc cu text și cânt:

Să execute corect mișcările adecvate jocului

Să interpreteze corect cântecele

Să manifeste bună dispoziție în grupul de copii

Să participe activ la joc

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE

DȘ:

Să enumere caracteristicile anotimpului primăvara;

Să așeze jetoanele corespunzător pentru realizarea tabloului de primăvară;

Să denumească florile de primăvară

Să descrie florile de primăvară, identificând și precizând părțile componente ale florii

Să descrie păsările călătoare: barza și rândunica

Să mânuiască materialul pus la dispoziție

DOS:

Să denumească materialele aflate pe măsuțe

Să realizeze corect: copacii înmuguriți, narcisele, violetele, ghioceii și rândunelele respectând etapele de lucru și păstrând acuratețea lucrării

Să realizeze macheta prin amplasarea corectă a fiecărui element

Să adopte o poziție corectă la măsuță pe durata desfășurării activității.

STRATEGII DIDACTICE

METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, exercițiul dirijat, expunerea, „Mâna oarbă”, turul galeriei, problematizarea, descoperirea, observația

MATERIAL DIDACTIC: pământ, semințe de grâu, porumb, boabe de fasole, apă, farfurii PVC, o grădină cu flori confecționată din carton colorat și hârtie creponată, jocuri de construcție, foi de desen, creioane colorate, copaci înmuguriți, flori de primăvară, colivii pentru păsări, hrană pentru păsări, siluete cu imagini reprezentative anotimpului primăvara, pălării pentru flori, aripi de fluturi, rămurele, hârtie creponată verde, polistiren, aracet, carton colorat, lipici, pălării pentru albastrele , trianglu, costumație de grădinar, Cd-player

TRANZIȚII: “Sosește primăvara”, “Trenul prieteniei”, “Cocorul”

RUTINE: “Singurel îmi fac ordine la locul de muncă”

“Prosopelul însetat” – exersarea unor deprinderi de igienă

SCENARIUL ZILEI

Activitatea zilei debutează cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ.

Copiii sunt așezați în semicerc pe covor pentru a putea stabili fiecare un contact vizual cu toți membrii grupei. Educatoarea pentru a constitui un model de comportament, zâmbește, îi privește, transmite căldură și încurajare prin toate formele de comunicare – verbală și nonverbală.

Educatoarea rostește următoarele versuri:

1. SALUTUL “Dimineața a sosit

Toți copiii au venit

În cerc să ne adunăm

Pe covor să ne-așezăm

Cu toții să salutăm:

Bună dimineața, dragi pitici,

Mă bucur că sunteți aici,

A-nceput o nouă zi

Bună dimineața, copii!”

Copiii răspund la salutul educatoarei.

2. PREZENTAREA MUSAFIRILOR

3. COMPLETAREA ÎN CALENDARUL NATURII

Se completează Calendarul naturii, discutându-se despre condițiile meteorologice, stabilindu-se ziua săptămânii, luna și anotimpul

4. GIMNASTICA DE ÎNVIORARE:

Dacă vreau să cresc voinic,

Fac gimnastică de mic.

Merg în pas alergător,

Sar apoi într-un picior.

Mă opresc, respir ușor

Întind brațele să zbor

Toată lumea e a mea

Când m-așez jos la podea

Ăsta-i doar un început

Ia, priviți cât am crescut!

5.DISCUȚII DESPRE TEMA SĂPTĂMÂNII: se va cere copiilor să răspundă corect la o ghicitoare: “Când zăpada se topește/ Ghiocelul se ivește/ Vreau să-mi spuneți negreșit/ Ce anotimp a sosit?. Trezirea interesului pentru activitate se va face prin apariția Zânei Primăvara:

“Eu sunt Zâna Primăvara

Ce colind întreaga țară

Astăzi am venit la voi

Peste câmpuri și zăvoi

Flori pe câmp am semănat

Păsărele am chemat

Gâzele eu le-am trezit

Și zăpada am topit.

Vântul cald mi-a povestit

Că natura-ați observat

Despre mine-ați învățat

Multe lucruri sunt schimbate

Mi le povestiți pe toate?

Copiii se arată încântați de sosirea Zânei Primăvara și o invită să rămână mai mult timp în grupa lor pentru a-i povesti și arăta toate lucrurile minunate pe care le-au învățat la grădiniță despre anotimpul primăvara în activitatea care se numește “De vorbă cu primăvara”. Un copil va recita poezia “Primăvara” de Ioana Chiriță urându-i astfel bun venit Zânei Primăvara.

Educatoarea dă citire poveștii zilei în care protagoniștii Tomiță și Lulu sunt invitați de fermierul Gogu la o plimbare cu tractorul pe câmp. Copiii răspund apoi la întrebările adresate de educatoare pe marginea povestirii: “Ce au făcut Tomiță și Lulu?”, “Ce le-a arătat fermierul Gogu?”, “Ce a așezat fermierul în mașina de împrăștiat pentru a ajuta plantele să crească?”, “Credeți că le-a plăcut copiilor pe câmp în tractorul fermierului Gogu?”

Împreună cu copiii voi vizita centrele de interes și vom descrie materialele pe care le vom utiliza. La centrul “Știință” vom pune semințe la încolțit și am pregătit pe măsuțe pământ, caserole PVC, semințe de flori, greble de plastic pe care le vom folosi pentru a face șănțulețe și apă pentru a uda pământul. La centrul “Artă” vom desena un peisaj de primăvară și am pregătit foile de desen și creioanele colorate. La centrul “Construcții” vom construi gardul grădinii cu flori și am pregătit pe măsuțe grădina cu flori și cuburile necesare construirii gardului grădinii.

Fiecare copil își va alege singur centrul de interes unde dorește să lucreze. În timpul activității pe centre de interes voi supraveghea activitatea desfășurată în fiecare centru dându-le explicațiile necesare copiilor.

ACTIVITATEA PE DOMENII EXPRENȚIALE (DLC + DȘ + DOS)

RUTINE: “Prosopelul însetat” – exersarea unor deprinderi igienice

TRANZIȚIE: “Cocorul” – joc muzical

Urmează apoi a doua parte a ALA care constă în Jocul cu text și cânt “Albăstrele”. Copiii interpretează rolul albăstrelelor executând mișcările sugerate de text.

Apoi urmează etapa de relaxare care constă în Jocul liniștitor “Grădinarul și florile”. Copiii sunt așezați în cerc pe covor interpretând rolul florilor care dorm. Un copil interpretează rolul grădinarului care trezește florile cu ajutorul sunetului produs de trianglu. Atunci când floarea care doarme aude sunetul trianglului, aceasta trebuie să se ridice și să adopte o poziție a corpului reprezentând o floare de primăvară. Când toate florile au fost trezite, grădinarul trece pe la fiecare floare și o întreabă:”Tu ce floare ești?”, iar copilul-floare trebuie sa spună numele florii pe care o reprezintă poziția adoptată de acesta. Jocul se execută de 3-5 ori.

Copiii se așează pe perinițe, activitatea zilei încheindu-se printr-o discuție cu copiii asupra lucrurilor desfășurate în această zi la grădiniță. Zâna Primăverii oferă recompense copiilor.

2. Proiect didactic învațământul primar

Clasa: a- IV-a

Aria curriculară: Matematică și Științe ale naturii

Disciplina: Matematică

Subiectul lectiei: Exerciții și probleme recapitulative

Tipul de activitate: consolidare

Scopul: cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii; dezvoltarea capacităților de explorare/ investigare și rezolvare de probleme;

Obiective operaționale:

O1 – să efectueze exerciții aplicând tabla înmulțirii și a împărțirii;

O2 – să cunoască legătura dintre înmulțirea si împărțirea numerelor naturale

O3 – să-și însușească și să aplice procedee rapide de calcul mintal ;

O4 – să aplice în calcul înțelegând semnificația relației matematice „de atâtea

ori mai mare „

O5 – să scrie rezolvarea unei probleme sub forma de exercițiu cu mai multe operații

O6 – să alcatuiască probleme dupa exerciții date ;

STRATEGII DIDACTICE:

Metode și procedee: conversatia, explicatia, demonstratia, exercițiul

problematizarea

mijloace si materiale: planșe, fișǎ de lucru,

durata: 50 minute

FIȘA PSIHOPEDAGOGICĂ

Numele și prenumele copilului _______________________________________________

Grupa __________________

I.Date generale despre copil și familia sa

1. Date biografice despre copil:

a) Data si locul nasterii _______________________________________

b) Adresa __________________________________________________

2. Date medicale: (se completeaza din fisa medicala):

a) Antecedente patologice ____________________________________

b) Evolutia psiho-fizica _______________________________________

3. Date despre familia copilului:

a) Structura familiei: tata, mama, frati ( ), surori ( ), bunici si alte rude cu care locuieste copilul

b) Profesia parintilor: Tata __________________________ Mama _________________________

c) Conditii de locuit:

foarte bune – satisfacatoare

bune – nesatisfacatoare

d) Climatul educativ in familie:

relatii interfamiliale: favorabile, nefavorabile

relatii intrafamiliale: organizate, dezorganizate, favorabile, defavorabile

cine se ocupa in mod special de copil: mama, tata, bunicii, alte persoane ____________________

e) Aspecte semnificative ( privind atitudinea parintilor fata de copil: autoritarism, protectie exagerata, neimplicare, nerabdare, nervozitate, empatie, caldura afectiva, acceptare neconditionata a copilului etc.)

II. Activitatea copilului în grădiniță și în afara grădiniței

1.Rezultatele obținute de copil în cadrul activităților de învățare pe domeniile experiențiale din curriculum

( se apreciaza cu A – comportament atins; D – comportament în dezvoltare și se atașează la fișă date din evaluarea inițială și evaluarea formativă )

2. Jocuri preferate de copil:

– Jocuri de creatie cu subiecte si roluri  – Jocuri logico-matematice 

– Jocuri de constructie  – Jocuri de miscare si cu caracter sportiv

3. Conduita copilului în gradiniță:

– si-a insusit deprinderile de comportare civilizata, le aplica in relatiile cu copiii si adultii 

– si-a insusit deprinderile de comportare civilizata, dar le aplica numai in relatiile cu adultii 

– conduita nu este constanta 

– nu si-a insusit deprinderile de comportare civilizata 

4. Concordanta între comportamentul copilului în familie și în grădiniță:

– exista concordanta 

– nu exista concordanta 

– anumite aspecte difera  Se mentioneaza _______________________________________________________

5. Modul de îndeplinire a sarcinilor :

– indeplineste sarcinile intotdeauna  – indeplineste sarcinile daca se insista 

– indeplineste sarcinile uneori (sarcinile preferate)  – refuza indeplinirea sarcinilor 

– refuza ocazional indeplinirea sarcinilor  (cauzele:____________________________________________ )

6. Adaptarea la grădiniță:

– adaptare foarte buna  – adaptare continuu tensionata 

– adaptare buna  – adaptare dificila 

– adaptare intermitent tensionata  – inadaptare 

7. Rolul pe care îl îndeplinește în grupul de joc :

– prefera rolul de conducator  – trece cu usurinta de la un rol la altul 

– prefera sa fie condus 

III.Caracteristici ale persoanei

1. Motricitate:

– Controlul si coordonarea miscarilor : foarte bine, bine, slab

– Ritmul miscarilor: rapid, mediu, lent

2. Capacități cognitive:

Percepția: – Orientarea in spatiu: foarte buna, buna, slaba

Perceperea formei : foarte buna, buna, slaba – Orientarea in timp: foarte buna, buna, slaba

Perceperea marimii: foarte buna, buna, slaba – Spirit de observatie: foarte buna, buna, slaba

Atenția:

Stabilitatea atentiei in activitatile organizate de educatoare:

pe parcursul activitatii

in anumite momente ale activitatii

Stabilitatea atentiei in joc:

in jocul individual

in jocuri cu grupuri mici de copii

Concentrarea atentiei exprimata in rezistanta la factorii perturbatori care apar in timpul activitatilor:

activitati comune cu intreaga grupa: foarte buna, buna, slaba

activitati la libera alegere: foarte buna, buna, slaba

Distributia atentiei in diferite forme de activitate ale copilului: foarte buna, buna, slaba

Memoria:

Viteza de memorare a conustintelor: rapida, medie, lenta

Durata pastrarii cunostintelor: lunga, medie, scurta

Acuratetea reproducerii cunostintelor: fidela, creatoare, rigida, cu dificultati

Imaginatia: Reproductivă Creatoare

Gandirea:

Capacitatea de a utiliza operatiile gandirii: foarte buna, buna, slaba

Analiza – Generalizarea

Sinteza – Clasificarea

Comparatia – Scrierea si ordonarea

Limbajul:

Volumul vocabularului: bogat, mediu, sarac

Forma de limbaj care predomina: Concret situativ  Monologat  Contextual  Dialogat 

Limbajul folosit de copil in activitatile organizate de educatoare si in jocurile si activitatile la alegere este:

Fonetic Lexical-semantic Gramatical

Limbajul general: Coerent Incoerent Expresiv Inexpresiv

Constructia ideilor in cadrul comunicarii cu adultii si intre copii:

Exprimare bogata in idei  Exprimare saraca in idei 

3. Trăsături temperamentale dobândite:

– Mobilitatea psihica: rapid, mediu, lent

– Stabilitatea conduitei, echilibrul: stabil, instabil

– Intensitatea reactiilor: retinut, exploziv

– Rezistanta la dificultati: rezista la solicitari, oboseste usor

4. Trăsături de caracter:

Sociabilitate, capacitate de comunicare, spirit de prietenie, sinceritate, respect fata de adulti, politete, sarguinta, spirit de ordine, harnicie, respect pentru munca, corectitudine, independenta, spirit de initiativa, disciplina, perseverenta, neglijenta, dezordine, modestie, stapanire de sine, incredere in puterile proprii, curaj, inganfare, laudarosenie, neincredere in sine, timiditate, nehotarare, nesiguranta, egoism.

5. Dezvoltarea sinelui:

– Conceptul de sine: cunoaste si poate mentiona caracteristici ale propriei persoane: nume, adresa, compozitia familiei, locul si rolul sau in familie, preferinte personale, competente proprii, etc. _________________________________________

– Aprecierea de sine: ridicata, scazuta

Atribuirea succesului: lui personal, celorlalti

Atribuirea esecului: lui personal, celorlalti

– Prezentarea de sine:

Manifesta atentie pentru propriul comportament: da, nu, in anumite situatii (_________________________).

Isi nuanteaza comportamentul in functie de situatie: da, nu, in anumite situatii (_________________________).

IV. Concluzii

Aprecieri generale in legatura cu nivelul dezvotarii copilului si/sau cu pregatirea lui pentru scoala:

Sugestii pentru activitatea viitoare cu copilul:

___________________________________________________________________

Data intocmirii

_______________________ Cadru didactic

_________________

Comportamentul în timpul jocului

– fișă de observare –

Numele și prenumele copilului: ……………………………………….

Grupa: ……………………

1. Copilul are tendința să se joace singur? a) da; b) nu.

2. Copilul are tendința să se joace cu un singur alt copil? a) da; b) nu.

Care este numele acelui copil? ………………………………………………….

3. Copilul se joacă de obicei și cu alți copii? a) da; b) nu.

Care sunt copiii cu care se joacă? …………………………………………………..

4. Copilul are tendința de a se juca cu un anumit grup de copii? a) da; b) nu.

5.Copilul are un joc preferat pe care îl joacă cu alți copii? a) da; b) nu.

Descrie jocul preferat: …………………………………………………………………

6. Estimează cât timp petrece zilnic copilul cu jocul său preferat? …………………..

7. Ce roluri își asumă de obicei copilul în timpul jocului? ………………………………………………………………………………………………

8. Care este reacția copilului atunci când pierde în timpul jocului? ………………………………………………………………………………………………

9. Ce abilități sau aptitudini ați remarcat la copil în timpul jocului? ……………………………………………………………………………………………..

10. Cum se comportă copilul atunci când alți copii nu îl acceptă să se joace cu ei? ………………………………………………………………………………………………

11. Ce strategii de rezolvare a conflictelor utilizează copilul în relațiile cu ceilalți copii? ………………………………………………………………………………………………

12. Copilul are tendința să abandoneze jocul înainte ca acesta să se încheie?

a) da; b) nu.

13. Copilul adună singur jucăriile după ce jocul s-a încheiat?

a) da; b) nu.

Alte observații: ……………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….