Particularitati ale Procesului de Invatare a Matematicii In Clasele Primare

Cap. III Cercetarea pedagogică

III.1. Obiectivele și formularea ipotezei—

Pentru operaționalizarea acestor obiective am pornit de la ipoteza conform căreia prin utilizarea și integrarea adecvată în lecțiile de matematică a jocul didactic se ajunge la creșterea eficienței învățării noțiunilor matematice și, prin aceasta, la creșterea randamentului școlar al elevilor din ciclul primar.

Cercetarea a vizat următoarele obiective:

O1 – investigarea utilizării jocului didactic matematic în vederea însușirii și înțelegerii noțiunilor matematice

O2 – identificarea tipurilor de probleme matematice accesibile elevilor din ciclul primar.

III.2. Metodologie

Metodele de cercetare folosite au fost:

Experimentul

Reprezentările grafice (diagrama areolară, histograma, poligonul de frecvență)

Loturile de subiecți

Cercetarea s-a efectuat pe două loturi de subiecți grupate astfel:

lotul experimental – elevii clasei I de la Școala Gimnazială “Nicolae Tonitza “, județul Constanta. Media de vârstă a elevilor este de 7,94 ani. Lotul de subiecți este neomogen din punctul de vedere al performanțelor școlare.

lotul de control – elevii clasei I de la Scoala nr.21 județul Constanta. Media de vârstă a elevilor este de 7,86 ani. Lotul de subiecți este neomogen din punctul de vedere al performanțelor școlare.

Măsurarea

Variabile:

În cercetarea pe care am realizat-o am identificat următoarele categorii de variabile:

variabila independentă – utilizarea jocului didactic în cadrul orelor de matematică

variabila dependentă – creșterea eficienței însușirii etapelor de rezolvare și compunere de probleme; creșterea randamentului școlar.

Instrumente folosite:

În cercetarea pe care am realizat-o am utilizat următoarele instrumente de cercetare:

test inițial

test final

. Procedura

Cercetarea a cuprins trei etape fundamentale:

Etapa inițială(pretest)- s-a realizat printr-un test docimologic aplicat la sfârșitul capitolului „Operatii de adunare și scădere în concentrul 0-10”; a avut un caracter constatativ.

Etapa formativă:- s-a realizat prin diferite jocuri didactice matematice pentru a-i captiva pe copii si tot odata pentru a intelege mai bine notiunile matematice

Etapa finală (posttest)- s-a realizat printr-un test docimologic aplicat la sfârșitul capitolului „Operatii de adunare și scădere în concentrul 0-100”; a avut un caracter comparativ cu privire la rezultatele obținute în urma experimentului.

Strategii didactice utilizate în perioada desfășurării experimentului

Strategia pedagogică reprezintă o manieră de abordare a educației pentru realizarea unui scop specific . Dimensiunea metodologică a strategiei arată capacitatea ei de a integra metode-procedee-mijloace de instruire, în structuri organizatorice, pentru realizarea predării-învățării-evaluării, după ce a fost proiectată.

Orice strategie didactică este eficientă numai în măsura în care, transmițând o cantitate de informație, reușește să-i antreneze pe elevi în asimilarea ei activă și creatoare.

Din multitudinea de metode didactice eu am utilizat următoarele:

Metode de comunicare:

Orală:

Metode expozitive: explicația

Metode interactive: conversația, problematizarea, brainstorming-ul, organizatorul grafic (ciorchinele, diagrama Wenn), știu-vreau să știu –am învățat, cadranele, turul galeriei;

Reală: exercițiul

Simulativă: jocul didactic.

Analiza și interpretarea rezultatelor

Etapa inițială (pretest)

Tabelul III.1. Rezultatele obtinute la testul initial de catre lotul experimental

Procentul de realizare a fiecarui item-proba initiala-lot experimental

Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute de catre lotul experimental la testul initial

Tabel analitic cu rezultatele obtinute la testul initial de catre lotul de control

Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute de catre lotul de control la testul initial

Procent mediu de ralizare a obiectivelor propuse-test initial –lot de control

Procentul de realizare a fiecarui item –proba initiala-lot de control

Din analiza comparativă a rezultatelor obținute de cele două loturi de elevi la testul inițial se constată că rezultatele pe clase sunt invers proporționale (40% lotul experimental și 60% lotul de control). Din punctul de vedere al rezultatelor pe calificative s-a constatat că elevii din lotul de control au obținut un procentaj mai mare la calificativul Foarte bine (57%), față de lotul experimental( 29%); calificativul Bine a fost obținut în procent mai mare de elevii lotului experimental (47%) față de elevii din lotul de control (22%); Calificativele Suficient și Insuficient au fost obținute în procente apropiate de cele două loturi de elevi.

Reprezentarea grafica a rezultatelor comparative intre cele doua loturi la testul initial

ETAPA FORMATIVĂ

Aceastã etapã a avut un pronunþat caracter formativ, constând în aplicarea jocului didactic în orice tip de lecþie ºi utilizarea metodelor clasice în cadrul orelor de matematicã desfãºurate cu lotul experimental, în timp ce cu lotul de control s-au desfãºurat lecþii de matematicã folosindu-se cu precãdere metode tradiþionale.

În aceastã etapã am aplicat celor douã loturi de subiecþi un test de evaluare cu scopul de a stabili nivelul de cunoºtinþe la care a ajuns fiecare lot de subiecþi.

JOC 1

Jocul: „Trenul – cu o diferență”Scopul : sesizarea cu ajutorul conjuncției și negației deosebirile dintre

caracteristicile a două piese între care există o singură diferență și

numai una (negația unui singur atribut);Mijloace didactice : conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, modelarea.

Învățătorul anunță jocul și se implică în desfășurarea lui. Se formează un tren din piesele trusei (vagoane), care trebuie să se deosebească între ele printr-o singură caracteristică. Se alege o piesă ca locomotivă, un șef de tren (conducătorul jocului), la propunerea învățătorului se alege „locomotiva” – piesă în formă de dreptunghi – mare, gros și albastru și se așează pe bancă; se explică apoi modul de lucru. Locomotivei îi vor fi atașate vagoane; primul vagon se va deosebi de locomotivă printr-o singură caracteristică (ex. culoarea). Deci, după locomotivă se așează piese în formă de dreptunghi, mare, gros și roșu. Se desfășoară apoi jocul, copiii plasează rând pe rând vagoanele, vagonul următor fiind piese în formă de pătrat, mare gros și roșu (deosebirea: forma). Următorul poate fi piesa în formă de pătrat mic, gros, roșu (diferența de mărime)m următorul poate fi piesa în formă de pătrat mic, subțire și roșu (diferența de grosime ș.a.m.d.). Vagoanele pot fi așezate de o parte și de alta a locomotivei pentru că locomotiva poate duce trenul în două părți, înainte și înapoi. De fiecare dată copiii subliniază acțiunea stabilind deosebirea față de piesa precedentă. Dacă se așează piesa în formă de pătrat mic și roșu după piesa în formă de pătrat mic, gros și roșu se va motiva astfel: vagonul nu are aceeași grosime (negația), dar are aceeași formă, mărime și culoare. Trenul format poate arăta astfel:

Se întâmplă la un moment dat trenul să nu mai poată fi format deoarece vagoanele existente nu pot fi atașate la nici unul dintre capetele trenului, pentru că nu îndeplinesc condiția cerută, în acest caz se efectuează „manevra” care are ca scop plasarea cât mai multor vagoane. După plasarea tuturor vagoanelor șeful de tren, după o ultimă „revizie” dă cale liberă trenului. În altă variantă, jocul poate fi desfășurat între echipe, având caracter de întrecere, folosind trusa LOGI I sau trusa LOGI II.

Jocul : „Găsește jocul potrivit”Scopul : Familiarizarea copiilor cu procedeul de a forma grupe pe baza unei

însușiri (proprietăți caracteristice) precum și intuirea operațiilor cu

două mulțimi (grupe care au și obiecte comune). Astfel copiii învață

să recunoască intervenția, succesiunea, diferența și complementara

reuniunii a două grupuri.Mijloace didactice : piese subțiri din trusa LOGI I, două cercuri din sârmă colorată roșu și

verde.Strategia didactică : conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea,

modelarea.

Se trece la instruirea materialului – se constată că toate piesele au aceeași grosime (sunt subțiri). Pe bancă se așează cele două cercuri, fiind intersectate. Problemele sunt în așa fel formulate încât nu rămâne nici un sector vid. Se anunță tema: „Așează toate piesele în formă de triunghi în cercul roșu și toate piesele mici în cercul verde!”. Se repetă problema de către copii până se rețin datele ei, se execută joc de probă, învățătorul explicând și demonstrând în același timp procedeul de lucru.

Se așează o piesă în formă de triunghi, mic, de culoare roșie în intersecție motivând așezarea lui acolo: „pentru că este o piesă în formă de triunghi, face parte din cercul roșu fiindcă este mic și face parte din cercul verde” (1) Deci, piesa este în formă de triunghi și piesă mică (1), realizând astfel intersecția. Copiii vor așeza pe rând piesele găsind locul potrivit, fiind îndrumați cu mult tact de învățător.

Vor motiva, după caz în felul următor: „Așez aici (1) această piesă pentru că este piesă în formă de triunghi și piesă mică-intersecția”; „așez această piesă aici pentru că este mică dar nu este piesă în formă de triunghi (diferența în 2 )”. „așez această piesă aici (4) pentru că este piesă în formă de triunghi nici piesă mică (complementara reuniunii) în (4)”.

După ce toate piesele sunt la locul potrivit, avem următorul model:

Orice piesă care ocupă unul dintre sectoarele incluse (1,2,3) îndeplinește condiția de a fi piesă în formă de triunghi sau piesă mică (reuniunea). Piesele pot avea simultan ambele caracteristici: exemplu sectorul 1 (intersecția). Cu ajutorul întrebărilor învățătorul îi va ajuta pe copii în conectarea greșelilor: „sunt tot atâtea și numai piese în formă de triunghi în cercul roșu?”, „Sunt toate piesele mici în cercul verde?”, verificându-se prin prezentarea unuia dintre cercuri.

JOC 2Exercițiu – joc scris cu ajutorul figurilor geometrice:

Jocul : „Cât a rezultat, cât a rămas?”Scopul : Exersarea adunării și scăderii numerelor în concentrul de

învățatMijloace didactice : foi din caietul de matematică pentru toți elevii

Desfășurarea jocului: Învățătorul pregătește pe tablă pătrățele cu numere conform figurii următoare:

Pătrățelul cel mare (figura care poartă numărul 6 constituie punctul de plecare. urmărind direcția săgeților, trebuie să se reîntoarcă din nou la același număr (6). Pentru a se da exercițiului-joc o mai mare notă distractivă, învățătorul anunță că pătrățelele sunt popasuri, iar cifra din aceasta reprezintă numărul excursioniștilor care se opresc sau se duc mai departe). Pe foile pregătite din timp, elevii desenează figura de pe tablă iar apoi cu creionul în mână urmăresc cu atenție textul rostit de învățător: 6 elevi au plecat în excursie. La primul popas s-au alăturat încă 3 elevi, la popasul următor au rămas din ei 2 și așa se continuă până se ajunge la ultima căsuță din figură. Concomitent cu expunerea învățătorului elevii notează cu creion colorat semnele potrivite (semnul plus pentru numărul celora care se alătură, iar pentru numărul celor care nu mai continuă excursia, semnul minus) deoarece pe parcursul jocului numărul care urmează se adaugă sau se scade din numărul anterior. Rezultatul final al jocului este numărul de la care s-a plecat. După aceasta, fiecare elev, în mod individual, trece sub desen și rezolvarea exercițiului:6 + 3 = 9 10 – 7 = 3 8 – 2 = 69 – 2 = 7 3 + 4 = 77 + 3 = 10 7 + 1 = 8 Jocul se poate efectua și într-un concentru mai mare.

Jocul : „Un fel de domino”Scopul : Exersarea adunării și scăderii, formarea deprinderii de a raporta

cantitatea la număr, obișnuirea elevilor cu munca independentăMijloace didactice : cartonașe tip domine și cu numere sau exerciții

Desfășurarea jocului: Învățătorul dă într-un plic fiecărui elev un număr egal de cartonașe cu numere în așa fel, ca o parte din elevi să aibă același fel de exerciții. În felul acesta comparația și controlarea rezultatelor merge mai departe. Elevii care stau în aceeași bancă nu trebuie să primească exerciții asemănătoare. Jocul are diferite variante și pentru fiecare variantă se distribuie alte plicuri care conțin exerciții potrivite variantei respective. Fiecare variantă se joacă în scopuri și în ocazii diferite.

Varianta IO variantă a acestui joc cere raportarea cantităților la numere. Cartonașele tip domino cu „puncte” sunt puse pe bancă, iar sub fiecare din ele elevul așează cartonașele cu numere.

Varianta a II-aO variantă mai abstractă este jocul domino cu „exerciții de calcul”. La acest joc pe o parte a cartonașelor se află un număr, iar pe cealaltă parte o operație de adunare sau scădere. Elevii vor combina aceste cartonașe potrivit numerelor și exercițiilor trecute pe ele în așa fel încât numărul să fie plasat deasupra sau dedesubtul operației al cărei rezultat îl reprezintă.

Jocul : „Racheta cu mai multe trepte”Scopul : Exersarea celor patru operații în concentrul învățat; respectarea

ordinii efectuării operațiilor; dezvoltarea gândirii logice

Mijloace didactice : foi din caietul de matematică pentru toți elevii pe care este

desenată o rachetă ca în modelul următor

Desfășurarea jocului: În treapta întâi elevul are de rezolvat calcule simple de adunare, scădere, înmulțire, împărțire. Dacă rezolvă corect ce i se cere, devine „pilot de elicopter”. Continuă apoi calculele din treapta a II-a, unde sunt date spre rezolvare exerciții combinate. Trecerea peste treapta a II-a îi aduce elevului satisfacția de a fi considerat pilot de cursă internă. În treapta a III-a se cere rezolvarea unor exerciții combinate, elevul având obligația de a respecta ordinea efectuării operațiilor. Dacă va reuși să lucreze corect și acest exercițiu, va putea fi numit „pilot de cursă lungă”. În treapta a patra, elevul va efectua un exercițiu combinat, cu paranteze mici. Aceasta îi va da satisfacția de a fi numit pilot de încercare. Ultima treaptă și cea mai dificilă va fi un exercițiu combinat, pe baza căruia elevul va trebui să compună o problemă. Abia acum el va avea satisfacția de a deveni pilot cunoscut. Sarcinile acestui joc sunt rezolvate alternativ cu sarcini de lucru frontale la tablă. Elevii care au rezolvat corect toate sarcinile jocului, trecând cu bine peste toate treptele, primesc drept recompensă numele de pilot cosmonaut și imagini cu diferite rachete și cosmonauți. Acest joc poate fi aplicat la orice clasă și la orice temă într-o diversitate de variante.

JOC 3 Jocul : „Câte soluții ai găsit?”Scopul : Efectuarea unor operații de adunare în limitele 1 – 20

Mijloace didactice : caietele de matematică pe care vor desena trei pătrate cu latura de ,

care le vor împărți în nouă căsuțe și sub ele vor scrie cifrele: 0, 1, 2,

3, 4, 5, 6, 7, 8, 9

Desfășurarea jocului: Pentru a obține rezultate bune la această temă învățătorul este bine să facă cu elevii unele exerciții pregătitoare indicând anumite numere, de exemplu: 12, 14, 16, 17, etc., la care le care să găsească cât mai multe soluții de formare a lor din trei valori 6 cm După ce se anunță faptul că tema va fi un joc, învățătorul le va expune regulile. Acesta le va arăta elevilor că vor avea de desenat trei pătrate cu latura de , care le vor împărți în nouă căsuțe și sub ele vor scrie cifrele: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. Dacă le vor folosi cu atenție, vor reuși să completeze fiecare căsuță cu numere care, adunate pe orizontală, pe verticală sau pe diagonală, vor da suma 15. Vor fi evidențiați elevii care au găsit mai multe posibilități de rezolvare a sarcinii.6 cm Iată câteva variante pentru completarea căsuțelor:

Jocul : „Găsește cât mai multe soluții!”Scopul : Consolidarea deprinderilor de calcul și dezvoltarea capacității de a

opera cu numere în schema dată

Mijloace didactice : caietele cu pătrățele pe care vor desena pătrate pe care le vor

împărți în nouă căsuțe.Sarcina didactică : găsirea unor perechi de numere în limitele 1 – 100 care prin

repetarea în anumite condiții să dea același rezultat

Desfășurarea jocului: Jocul începe în clasă cu numerele 1 și 2 date de învățător (care va linia la tablă două pătrate împărțite în câte 9 căsuțe). Învățătorul cere elevilor să găsească în ce aranjament vor putea fi folosite numerele date pentru a obține pe verticală și orizontală același rezultat. Condiția care se pune este ca fiecare număr să fie folosit de același număr de ori. La semnalul dat de învățător, elevii vor copia desenul de pe tablă, se vor gândi și apoi vor completa căsuțele cu numerele date conform regulilor stabilite. Cele două variante posibile sunt: Se cere copiilor ca acasă să găsească și alte numere care, repetate de același număr de ori și în același aranjament în pătrate asemănătoare, să dea pe verticală același rezultat ca pe orizontală. Verificarea se va face la tablă, iar elevii care au găsit cele mai multe variante vor fi evidențiați.

Câteva variante posibile sunt:

JOC 4

Jocul: „ Jocul figurilor geometrice”Scopul : Formarea deprinderii de a desena figuri geometrice cu creta pe

tablă

Desfășurarea jocului: Se împart elevii pe două grupe. Se împarte și tabla în două părți. La comanda învățătorului, câte un elev din fiecare grupă trece la tablă și desenează câte un cerc. Grupa care are cele mai reușite cercuri este câștigătoare.Observație: În acest fel se pot desena și alte figuri geometrice cunoscute de elevi (pătrat, dreptunghi).

Jocul : „ Ghicește unde s-a ascuns iepurașul”Scopul : Cunoașterea figurilor geometrice, folosirea corectă a denumirii

acestora, recunoașterea culorilor

Mijloace didactice : figuri geometrice diferit colorate (pătrat, dreptunghi, cerc, oval,

triunghi), un iepuraș decupat

Sarcina didactică : găsirea unor perechi de numere în limitele 1 – 100 care prin

repetarea în anumite condiții să dea același rezultat

Desfășurarea jocului: Figurile geometrice vor fi așezate pe flanelograf în coloană una sub alta, în linie orizontală sau împrăștiate (având spațiu suficient printre ele) la mijlocul flanelografului. În partea dreaptă a coloanei stă un iepuraș. Figurile pot fi așezate și într-un rând orizontal, iar iepurașul într-un colț al flanelografului. Elevii sunt numiți vânători. Iepurașul, mânuit de conducător se ferește de vânători, fuge și se ascunde în stânga sub una din figuri.

Conducătorul jocului întreabă: – Unde s-a ascuns iepurașul? Elevul trebuie să răspundă: – Iepurașul s-a ascuns după pătrat (dreptunghi, triunghi, etc.) Pătratul are culoarea roșie

Variantă: Jocul se poate organiza și sub formă de concurs, fiind câștigător rândul care denumește corect cele mai multe ascunzători ale iepurașului. Pentru aceasta se va adresa fiecărui rând un număr egal de întrebări cu cel pus celorlalte rânduri, iar răspunsurile vor fi date de copii diferiți, indicați de învățător și aleși astfel încât să fie întrebați cât mai mulți elevi. Se va evita ca unul sau doi copii să răspundă mereu. Un elev care a dat un răspuns corect va avea dreptul să mai răspundă numai atunci când unul din colegii lui din același rând cu el n-a știut să răspundă sau a răspuns greșit la solicitarea profesorului. Acest răspuns însă nu va fi luat în considerare la calculul rezultatelor.

Jocul : „Tic – Tac!”Scopul : Dezvoltarea percepției auditive și formarea deprinderii de a stabili

raportul corect între cifră și cantitate

Mijloace didactice : case confecționate din carton

Desfășurarea jocului: Elevii au în față câte un ceas confecționat din carton, cu acele din material plastic colorate diferit. De exemplu, acul mare de culoare roșie și cel mic de culoare verde. Învățătorul bate de câteva ori cu creionul în mână și spune „roșu”. Elevii ascultă atenți, numără în gând, iar apoi așează acul indicator roșu la numărul care corespunde numărului de bătăi cu creionul în mână. Se bate din nou și se spune „verde”. Elevii fixează acul ceasornicului verde în dreptul numărului corespunzător numărului de bătăi. (Se poate juca și cu numărătoarea mică atunci când toți elevii au o astfel de numărătoare sau cu buline confecționate din material plastic sau carton). De fiecare dată învățătorul controlează corectitudinea așezării bilelor sau bulinelor.

Jocul : „ În lanț”Scopul : Formarea deprinderii de a opera adunări și scăderi; formarea

capacității de a face calcul mintal corect

Mijloace didactice : caietele cu pătrățele pe care vor desena pătrate pe care le vor

împărți în nouă căsuțe.Sarcina didactică : găsirea unor perechi de numere în limitele 1 – 100 care prin

repetarea în anumite condiții să dea același rezultat

Desfășurarea jocului: Învățătorul determină concentrul în cadrul căruia elevii trebuie să socotească. Acest joc se poate folosi pentru orice concentru numeric. Elevii sunt împărțiți în echipe cu număr egal de elevi. Membrii unei echipe sunt așezați pe două rânduri față în față, în așa fel încât fiecărui copil dintr-un rând să-i corespundă un altul în celălalt rând. Unul dintre elevi pune prima întrebare celui din fața sa, d exemplu 3 + 3, celălalt pune celui din stânga o întrebare cuprinzând un exercițiu format cu rezultatul corespunzător întrebării ce i-a fost pusă, ca de pildă, 6 – 4 cât fac? Acesta trebuie să continue jocul adresându-se vecinului, de exemplu 2 + 7 cât fac? În felul acesta jocul se desfășoară până când unul din cei întrebați spune un rezultat greșit ceea ce atrage după sine ruperea lanțului.

Câștigătoarea jocului estre echipa în care elevii nu au întrerupt lanțul sau aceea în care au lucrat corect mai mulți elevi.

JOC 5

Jocul: „Vreau în căsuța mea!” Prin acest joc se constituie submulțimi după criteriul formei, sistematizând cunoștințele copiilor cu privire la gruparea figurilor geometrice după formă. Ca mijloace de realizare am folosit trei forme pentru delimitarea căsuțelor confecționate din carton. O căsuță în formă de cerc, alta în formă de pătrat, alta în formă de triunghi. Metodele folosite au fost povestirea, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul și observația. Introducerea în activitate am realizat-o printr-o povestire scurtă cu ajutorul ursulețului Martinică, care a găsit un săculeț din care se auzeau mai multe voci ce se plângeau că și-au pierdut căsuța. Ursulețul roagă copiii să ajute vocile din săculeț, (piese în formă de figuri geometrice) să-și găsească căsuța. La propunerea ursulețului, piesele vor fi așezate în cele trei căsuțe, astfel: piesele în formă de cerc în căsuța în formă de cerc, piesele în formă de dreptunghi în căsuța în formă de dreptunghi, iar cele în formă de triunghi în căsuța în formă de triunghi, alcătuindu-se astfel cele trei grupe de obiecte (mulțimi). Utilizând metoda povestirii, apoi demonstrația îmbinată cu explicația, urmate de efectuarea exercițiilor propuse toate piesele își vor găsi căsuța, după modelul de mai jos: În completarea jocului ursulețul Martinică va schimba locul a două căsuțe între ele, copiii vor fi puși cu mâinile la ochi și apoi li se cere să observe modificările și să le cerceteze. În ultima parte copiii vin la cele trei căsuțe și vor efectua diferite construcții fie chiar și în felul următor:

JOC 6 Jocul:”Cine știe, scrie!” L-am folosit cu scopul de a verifica și consolida cunoștințele aritmetice, de a dezvolta deprinderi de calcul oral și scris. Sarcina didactică a fost formularea și rezolvarea unor exerciții de compunere a numerelor în limitele 0 – 10, citirea și scrierea lor. Am format grupe de câte doi elevi care au venit pe rând la joc. Reprezentanții grupei A au lucrat în jumătatea stângă a tablei, iar cei ai grupei B în jumătatea dreaptă. Prima pereche de elevi a venit la tablă, iar conducătorul de joc le-a indicat un număr și le-a cerut să formuleze în scris diferite exerciții de adunare al căror rezultat să fie egal cu numărul dat. După 4 minute s-a dat semnalul de încetare și s-au făcut aprecieri. Pentru a menține trează atenția elevilor, aprecierea rezultatelor a fost făcută de elevii echipei adverse. Pentru fiecare greșeală a celui care a verificat s-a acordat, după consultarea clasei câte un punct echipei adverse celei din care a făcut parte verificatorul. Pentru fiecare răspuns bun s-a acordat echipei respective un punct. A fost declarată câștigătoare echipa care a totalizat cel mai mare număr de puncte. Exemplu: conducătorul de joc a indicat ambilor concurenți numărul 6. Aceștia s-au străduit să scrie la tablă cât mai multe exerciții de compunere a numărului 6. De pildă: 1 + 5 = 6 1 + 1 + 4 = 6 3 + 3 = 6 1 + 2 + 3 = 6 4 + 2 = 6 2 + 1 + 3 = 6 2 + 2 + 2 = 6 3 + 2 + 1 = 6 3 + 1 + 2 = 6 La repetarea jocului, pentru a spori gradul de solicitare, am anunțat elevii că se va acorda echipei câte un punct în plus, pentru fiecare elev care a dat cele mai multe răspunsuri bune.

JOC 7

Jocul : „Socotește cu atenție!” Scopul : Consolidarea deprinderilor de calcul și dezvoltarea capacității de a

opera cu numere în schema dată

Material didactic : un disc cu diametrul de colorat în galben. În interior are lipite la

distanțe egale 8 discuri mai mici; cu diametrul de , colorate în

verde.

În interiorul fiecăruia sunt lipite 8 buline maro, iar în centrul

discului mare, săgeată mobilă. 50 cm-18 cmSarcina didactică : scăderea numerelor naturale în limitele 1 – 20

Desfășurarea jocului: Jocul a fost antrenant și l-am desfășurat individual. Pentru buna desfășurare le-am explicat elevilor că vor scădea numărul de buline aflat în dreptul săgeții din numărul de buline de pe discul opus. Le-am precizat elevilor că nu sunt permise intervențiile din bancă și că, în caz contrar, vor fi penalizați cu un punct. Am indicat numărul „4”. Elevul a căutat discul cu 4 buline, a îndreptat săgeata cu vârful spre el și a observat că, coada săgeții este formulat și a scris exercițiul de forma 4 din 8 = 4 sau 8 – 4 = 4.8. A Au fost situații când coada săgeții s-a îndreptat spre un număr mai mic decât cel din vârf. Într-o astfel de situație un elev a rezolvat în loc de „1 din 5, 5 din = 4 ceea ce constituie o greșeală. Dacă s-au ivit astfel de situații elevii au avut recomandarea să împrumute o zece adică să spună „nu 5 din ci „5 din = 6.1”1”11” Au fost evidențiați toți elevii care au formulat scris și rezolvat corect exerciții

JOC 8

Jocul: „Cine urcă scara mai repede”Sarcina didactică : Efectuarea unor exerciții de adunare și scădere

Desfășurarea jocului: Am desenat pe tablă două scări pe treptele cărora au fost scrise exerciții fie de adunare, fie de scădere. Numărul treptelor a fost în funcție de numărul copiilor din grupă. Pe ultima treaptă a fost fixat un steguleț, uneori un timbru sau alt premiu. După ce-am stabilit grupele și ordinea în care elevii vin la tablă, am dat semnalul de începere a jocului. Prima pereche a venit la tablă, a rezolvat mintal exercițiul de pe scara grupei lui și a scris rezultatul. S-a început jocul cu prima treaptă. Răspunsul corect este încercuit cu cretă și el dă dreptul următorului elev să vină să rezolve mai departe. Dacă răspunsul a fost greșit îl obligă pe jucător să rezolve exercițiul corect și numai apoi trece mai departe.

Echipa cu cele mai bune rezultate ajunge în vârf și ia premiul.

JOC 9 Am enunțat o problemă fără a pune întrebarea la care elevii să răspundă. A câștigat jocul acel elev care a reușit să pună cele mai multe întrebări în legătură cu problema enunțată. Problemă: Dănuț are 8 creioane din care dă Anei 3. Ce se poate întreba?Câte creioane i-au rămas lui Dănuț?Cu câte creioane are Dănuț mai mult decât Ana?Cu câte creioane are Ana mai puțin decât Dănuț?În ce numere putem descompune numărul 8?Câte creioane au avut în total?

JOC 10 Problemă: „Pe o bancă sunt 14 creioane albastre și 16 creioane galbene. Din toate acestea Ioana a luat 17 creioane. Câte creioane albastre și câte galbene pot fi printre cele luate?”. Scopul: consolidarea cunoștințelor privind adunarea numerelor, dezvoltarea gândirii probabilistice, creatoare a elevilor. Sarcina didactică: verificarea cunoștințelor despre descompunerea unui număr într-o sumă de 2 termeni. Elemente de joc: întrecerea individuală. Regula jocului: elevii au scris soluțiile posibile pe o foaie de hârtie, iar eu am strâns foile după un timp dinainte stabilit. Au apărut următoarele soluții:

JOC 11 Pentru jocul „Completează!

1) Școala „ Gabriel Drăgan" din Nicorești a organizat o expoziție la muzeul de istorie în perioada 5 – 14 mai 2008. Observați și completați: În ziua de 10 mai au fost………… vizitatori. În zilele de……….. au fost mai mult de 40 de vizitatori. Cei mai mulți vizitatori au fost………………2) Găsește numerele lipsă:3) Compară, apoi completează fiecare grup de note:

JOC 12Introducerea în joc se realizează prin versuri ca:Să gândiți, să socotiți Și jocul să-1 isprăviți.Completați, încât pe orizontală Să fie adevărat Cum Sandu le-a calculat,Calculați și verticalNu numai orizontal!Eu, feciorul lui Păcală, Câteva scrisoreleCe-1 cunoaște-ntreaga țară Cu mici păcăleliCă tot râd și tot glumesc Căci de ce s-o ocolesc?Și pe mulți îi păcălesc Aș vrea să vă păcălescVă trimit prin Moș Arici Și mă iscălesc aiciÎn trăistuța cu arnici. Șugubățul Păcălici. Învățătorul arată că Păcălici a trimis copiilor bilete cu exerciții în care a strecurat greșeli pentru a-i păcăli. Jocul didactic „Unde este greșeala?" are ca scop: dezvoltarea gândirii convergente, a capacității de sesizare a greșelilor, antrenarea atenției și a spiritului de observație, iar ca sarcină didactică: sesizarea și corectarea greșelilor. Trăistuța cu scrisori-problemă antrenează elevii în jocul didactic „Citește, apoi rezolvă", care are drept început și sfârșit versuri caAm venit la voi copii Pentru azi atât a fostCu o traistă fermecată În curând veni-voi iarășiTu să încerci să scoți din ea Cu-a mea traistă cu povești,O problemă minunată Ce-ar vrea să vă găseascăCe-o rezolvi cât poți de-ndată Mai cuminți și mai isteți. ……………………………………………………………….

Ghicitorile-matematice sunt așteptate în lecție de copii. Dau exemplu:Pune un 10La 15Eu tac, iar tu spune cât fac?Și 50La 20

JOC 13Orizontal: 1. Dublul lui 10. □ Număr format din zeci și unități, folosind cifra 3. 2. Succesorul lui 3. □ O sută de 9 ori. 3. Cel mai mic număr natural, având cifrele: 4, 8 și 2. □ Zero. 1. 6x (2 x 5). 2. (7 x 10 ) + 9.Vertical 1. Dublul lui 121. □ Predecesorul lui 8. 2. Nici o unitate. O Cel mai mic număr scris cu cifrele 9, 6 și 4.

TEST FINAL

.

Tabel analitic cu rezultatele obtinute la testul final de catre lotul experimental

Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute de catre lotul experimental la testul final

Procent mediu de realizare a obiectivelor propuse-test final-lot experimental

Procent de realizare a fiecarui item –test final-lot experimental

Tabel analitiv cu rezultatele obtinute la testul final de catre lotul de control

Procent mediu de realizare a obiectivelor propuse –test final-lot de control

Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute de catre de control la testul final

Procent de realizare a fiecarui item –test final-lot de control

Analizând reprentarea grafică a rezultatelor comparative între cele două loturi la testul final se pot constata următoarele:

– lotul experimental a obținut un procent dublu de calificative de Foarte bine față de lotul de control;

– calificativul Bine a fost obținut în procente aproximativ egale de către cele două loturi;

– procentul de calificative de Suficient și Insuficient este mai mic la lotul experimental decât la cel de control;

– obiectivele propuse au fost realizate în proporție de 67% de către lotul experimental și 42% de către lotul de control.

Reprezentarea grafica a rezultatelor comparative intre cele doua lotuuri la testul final

De aici rezultă că elevii din lotul experimental și-au însușit cunoștințele referitoare la compunerea și rezolvarea de probleme mult mai bine datorită utilizării în orele de matematică a jocului didactic și a metodelor activ-participative. Prin jocurile didactice am antrenat în activitatea de rezolvare și compunere de probleme și elevii cu rezultate slabe, înlăturându-le teama de a greși, timiditatea, descurajarea, aceștia reușind să obțină rezultate școlare mult mai bune.

Poligon de frecventa –lot experimental

Poligon de frecvență –lot de control

Reprezentarea grafica a rezultatelor comparative intre cele doua loturi(testarea initiala,testarea finala)

Comparând rezultatele obținute la cele trei teste aplicate, se constată că progresul este semnificativ la elevii din lotul experimental:

Reprezentarea grafica a rezultatelor comparative obtinute de elelvii lotului experimental(test initial ,test final)

Prezentarea comparativă a rezultatelor obținute la cele trei teste evidențiază evoluția elevilor. Creșterea numărului de elevi care au obținut calificativul Foarte bine la proba de evaluare finală este semnificativă. Dacă la primul test doar 5 elevi au primit acest calificativ, la celelalte două teste 10 elevi din 17 au primit acest calificativ. Această creștere indică faptul că metodele pe care am ales să le aplic în lecțiile de matematică au avut o mare eficiență.

CONCLUZII

În experimentul pe care l-am organizat și condus mi-am propus ca obiectiv investigarea utilizãrii jocului didactic matematic în vederea însuºirii ºi înþelegerii noþiunilor matematice. În acest sens lucrarea a pus în evidenþã ideea ce confirmã ipoteza de la care am plecat și anume cã jocul didactic matematic conduce la creºterea eficienþei însuºirii noþiunilor matematice și, prin acestea, la un progres școlar al elevilor.

Folosirea jocului didactic în orele de matematică se asociază cu introducerea unor metode și procedee de muncă individuală. În acest fel, elevul își însusește deprinderea de a învăța, de a studia, este condus pe căile autocunoașterii și autoexigentei, dezvoltându-și încrederea în propriile forțe, deprinzându-se cu un ritm de muncă susținut, continuu și rapid. Prin joc, copilul se afirmă ca personalitate în raport cu un scop mai mult sau mai puțin conștientizat, se satisfac anumite trebuințe spirituale dar și sociale, de afirmare și realizare, de cooperare și integrare socio- culturală.

Utilizarea jocului didactic antrenează și stimulează imaginația, gândirea creatoare, reprezentările , memoria, precum și unele trăsături pozitive de voință și caracter 1.

Pe baza experienței acumulate aș putea afirma că folosind jocul didactic ca mijloc de învățare, am reușit în mare măsură să omogenizez colectivul de elevi, înlăturând în mare parte, la copiii mai puțini dotați, unele obstacole ca teama de greșeală, timiditatea, descurajarea.

Învățarea prin efort personal, precum și cea în grup, prin manifestarea independenței în acțiune, a spiritului de înnoire, schimbare, a depășirii modelelor și găsirii soluțiilor noi, originale, este însoțită de bucurie, satisfacții și ea va fi mai temeinică și va genera interesul în cunoaștere. Prin folosirea jocului didactic se poate instaura un climat favorabil conlucrării fructuoase între copii în rezolvarea sarcinilor jocului.

Pornind de la ideea că jocul poate fi o modalitate didactică de formare și informare a elevilor,fiecare cadru didactic trebuie sa-l foloseasca în orice moment al lecției, de fiecare dată acordându-i o bună pregătire, reușind astfel să-i fac pe elevi să înțeleagă că de fapt este un “ joc în scris ” în care trebuie antrenate eforturile creatoare.

Combinând metodele clasice cu cele moderne , adoptând cele mai eficiente strategii didactice, se poate insufla elevilor dragostea pentru matematicã, li se pot forma deprinderi de rezolvare a problemelor de aritmeticã, li se poate dezvolta gândirea, logica , imaginaþia.

Consider cã scopul propus a fost confirmat ºi cã predarea-învãþarea rezolvãrii problemelor aritmetice se datoreazã în mare parte atât capacitãþilor intelectuale ale elevilor cât ºi însuºirii corecte a metodelor diverse de predare a acestor cunoºtinþe.