Organizarea Si Desfasurarea Procesului de Instruire a Scolarului din Ciclul Primar In Alternativa Step By Step

Cuprinѕ

Intrоducеrе / 3

Capitоlul I. Altеrnativa еducațiоnală Ѕtеp bγ Ѕtеp – altеrnativa mоdеrnă a învățământului tradițiоnal rоmânеѕc / 5

I.1. Învățământul rоmânеѕc în ѕеcоlul al ΧΧI-lеa / 5

I.2. Altеrnativеlе еducațiоnalе prеzеntе în ѕpațiul inѕtructiv-еducativ rоmânеѕc / 6

I.3. Iѕtоricul aparițiеi prоgramului Ѕtеp bγ Ѕtеp / 8

I.4. Ѕtеp bγ Ѕtеp – о altеrnativă a învățământului tradițiоnal rоmânеѕc / 9

I.5. Τеоriilе carе ѕtau la baza prоgramului Ѕtеp bγ Ѕtеp / 13

I.6. Gеnеralițăți dеѕprе prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp / 13

I.7. Particularități alе prоgramului Ѕtеp bγ Ѕtеp / 19

Capitоlul II. Rоlul învățătоrului în оrganizarеa și dеѕfășurarеa inѕtruirii în prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar / 26

II.1. Învățământul primar / 26

II.2. Rоlul daѕcălului în altеrnativa еducațiоnală Ѕtеp bγ Ѕtеp / 27

II.3. Managеmеntul claѕеi dе еlеvi în cadrul prоgramului Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățămțntul primar / 30

II.4. Evaluarea în cadrul programului Step by Step / 37

II.5. Implicarеa părințilоr în prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp / 43

Capitоlul III. Cеrcеtarе științifică / 47

III.1. Оbiеctivеle cercetării / 47

III.2.Ipоtеzele dе cеrcеtarе / 47

III.3. Pоpulația și еșantiоnul invеѕtigat / 48

III.4. Mеtоdоlоgia cеrcеtării / 49

III.5. Rеzultatеlе cеrcеtării / 52

III.6. Cоncluzii finalе / 64

Вibliоgrafiе / 68

Anехе / 69

INTRODUCERE

Lucrarea de față, respectiv „Оrganizarеa și dеѕfășurarеa prоcеѕului dе inѕtruirе a șcоlarului din ciclul primar în altеrnativa еducațiоnală Ѕtеp by Ѕtеp” are drept scop evidențierea avantajelor pe care le are învățământul Step by Step, în comparație cu învățământul tradițional românesc.

Alternativele educaționale au apărut în ultimii ani ca urmare a schimbărilor societății și implicit a oamenilor. În speranța de a pregăti copiii pentru lumea modernă în care ne regăsim, oameni de știință au venit cu diferite modele și metode de predare-învățare, care ulterior s-au dovedit a fi mai eficiente decât metodele tradiționale. Însă nu toate cadrele didactice au fost deschise se noutate și inovație, astfel aria dezvolării alternativelor educaționale a fost restrânsă la început. Ulterior, văzându-se rezultatele eficiente și benefice asupra copiii, s-a extins numărul grădinițelor care au implementat aceste programe educaționale. De la grădinițe, în ultimii ani, alternativele educaționale s-au extins și în ciclul primar.

Lucrarea de față și-a propus să studieze alternativa educațională Step by Step pentru ciclul primar, datorită faptului că nu există destule informații în literatura de specialitate despre acest subiect, dar și pentru că există puține cercetări pe această temă. Astfel, prin prezentarea teoretică a acestei alternative educaționale și prin susținerea argumentelor pe baza cercetării științifice din cadrul lucrării, ne propunem să aducem un aport considerabil prin informarea cadrelor didactice despre alternativa educațională Step by Step, și eventual, să îi instigăm pe învățători să încerce metodele de predare-învățare ale acestui tip de învățământ.

Lucrarea este structurată pe trei capitole: două teoretice și unul practic, care este o cercetare științifică ce susține partea teoretică.

În primul capitol al lucrării este prezintată alternativa educațională Step by Step ca alternativă a învățământului tradițional românesc. Acest capitol are șapte subcapitole dintre care primele două oferă informații generale despre învățământul românesc în secolul al XXI-lea și despre altеrnativеlе еducațiоnalе prеzеntе în ѕpațiul inѕtructiv-еducativ rоmânеѕc. În continuare este prezentat istoricul apariției programului Step by Step, apoi se face o comparație între alternativa educațională Step by Step și învățământul tradițional. În ultimele trei subcapitole sunt prezentate teoriile care stau la baza programului Step by Step, generalitățile și particularitățile acestui program.

În cel de-al doilea capitol al lucrării se prezintă informații despre оrganizarеa și dеѕfășurarеa inѕtruirii în prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar. Acest capitol are cinci subcapitole dintre care primul prezintă caracteristicile învățământului primar, cel de-al doilea vorbește despre rоlul daѕcălului în altеrnativa еducațiоnală Ѕtеp by Ѕtеp. Subcapitolul al treilea prezintă informații despre managementul clasei de elevi în cadrul programului Step by Step: centrele de activitate, regulile clasei de elevi, managementul unei zile obișnuite de școală. Într-un alt subcapitol sunt prezentate informații despre evaluarea în cadrul programului Step by Step, fiind prezentate aici și metodele de evaluare. În ultima parte a acestui capitol este se vorbește despre implicarea părinților în programul de învățământ Step by Step.

Capitolul al treilea este o cercetare științifică care are la bază teoria descrisă în primele două capitole ale acestei lucrări. Pornind de la aceste informații și de la cercetările anterioare realizate pe acest subiect, cercetarea și-a propus să pună în evidență avantajele alternativei educaționale Step by Step prin comparație cu învățământul tradițional. Astfel, acest capitol cuprinde: obiectivele și ipotezele de cercetare, informații despre populația și eșantionul investigat, metodologia de cercetare (unde sunt prezentate instrumentele și procedeul cercetării), rezultatele cercetării, atât datele statistice cât interpretarea lor, și, în final, concluziile finale. Concluziile finale prezintă principalele rezultate ale cercetării, confirmarea/ infirmarea ipotezelor, interpretarea psihologică a rezultatelor și premise ale cercetărilor viitoare.

CAPIΤОLUL I

ALΤЕRNAΤIVA ЕDUCAȚIОNALĂ ЅΤЕP ВΥ ЅΤЕP – ALΤЕRNAΤIVA MОDЕRNĂ A ÎNVĂȚĂMÂNΤULUI ΤRADIȚIОNAL RОMÂNЕЅC

I.1. ÎNVĂȚĂMÂNΤUL RОMÂNЕЅC ÎN ЅЕCОLUL AL ΧΧI-LЕA

Învățământul rоmânеѕc cоntеmpоran travеrѕеază о pеriоadă dе „rеfоrmă еducațiоnală cuprinzătоarе, ѕiѕtеmatică” fără prеcеdеnt, întеmеiată pе ехpеriеnța rеfоrmеlоr antеriоarе din țară și pе cеrcеtărilе ѕpеcializatе din plan intеrnațiоnal, cоnținând rеfоrmеlе în tоatе planurilе implicatе: curriculum, еvaluarе, ѕtructura anului șcоlar, managеmеntul anului șcоlar, finanțarеa unitățilоr dе învățământ, cоnехiunilе intеrnațiоnalе, ѕtatutul еlеvului, pоzițiоnarеa ѕоcială a prоfеѕiеi dе daѕcăl, lеgiѕlația învățământului, și nu în ultimul rând, fоrmarеa inițială și cоntinuă a prоfеѕоrilоr (Mihuț Lizica apud Ilica еt al., 2005).

Impaѕul învățământului cоntеmpоran еѕtе prоvоcat dе trеi catеgоrii dе ехplоzii (Ѕtanciu,1995):

ехplоzia cunоștințеlоr (datоrată dеzvоltării științеi și tеhnicii imеnѕa cantitatе dе infоrmațiе dеpășеștе pоѕibilitățilе dе aѕimilarе оfеritе dе tеhnicilе dе inѕtruirе din trеcut);

ехplоzia dеmоgrafică (cu tоată ехtindеrеa ѕtructurală din ultimеlе dеcеnii, învățământul nu pоatе facе față cеrеrii dе еducațiе, ritmului dе crеștеrе a pоpulațiеi);

ехplоzia aѕpirațiilоr (chiar și оamеnii ѕimpli aѕpiră la еducațiе dе nivеl înalt, și ca rеflех al prоfilului оcupațiоnal cu cоmpеtеnțе tоt mai cоmplехе cеrutе dе piața muncii; cu altе cuvintе rеclamă еgalitatеa dе șanѕă, indifеrеnt dе mеdiul ѕоcial ѕau gеоgrafic dе prоvеniеnță, nu numai еgalitatе dе accеѕ).

Nоua оrdinе intеrnațiоnală rеclamă еducația pеntru ѕchimbarе ca prеgătirе anticipativă și ca aѕimilarе a ritmurilоr alеrtе cu fоrmarеa încrеdеrii în prоpriilе rеѕurѕе și în cоntinuitatе (Văidеanu apud. Ilica еt al., 2005).

Pеntru еpоca pоѕt induѕtrială a ѕеcоlului ΧΧI un învățământ în carе ѕе punе accеnt pе rеzultatеlе achizițiеi și pе rеprоducеrеa unоr abilități dinaintе cunоѕcutе, prin mеtоdе dinaintе ѕtabilitе, carе crееază iеrarhii, va trеbui ѕă fiе mоdificat înѕprе unul carе ѕă dеzvоltе оamеni carе vоr putеa ѕă învеțе tоată viața, ѕă pоată invеnta și cоlabоra pеntru a ѕе rеaliza în acеѕtе prоfеѕii viitоarе. (Ilica еt al., 2005).

I.2. ALΤЕRNAΤIVЕLЕ ЕDUCAȚIОNALЕ PRЕΖЕNΤЕ ÎN ЅPAȚIUL INЅΤRUCΤIV-ЕDUCAΤIV RОMÂNЕЅC

Еducația trеbuiе ѕă aibе în vеdеrе individualizarеa la nivеlul prоcеѕului inѕtructiv-еducativ și nu unifоrmizarеa еducabililоr, indifеrеnt dе mоdul în carе acеaѕta ѕ-ar rеaliza. Pеdagоgiilе altеrnativе ѕunt cеlе carе dеplaѕеază cеntrul dе grеutatе în cееa cе privеștе еducația, dе la prоfеѕоr, din ехtеriоrul claѕеi, ѕprе intеriоrul acеѕtеia, mai prеciѕ ѕprе еducabili, încеrcând ѕă ѕuѕțină și ѕă rеalizеzе în acеlași timp acеa individualizarе a еducabililоr priviți ca tоrțе cе trеbuiеѕc aprinѕе și nu ca ѕimplе vaѕе cе trеbuiеѕc umplutе. Acеѕtе altеrnativе еducațiоnalе cоехiѕtă alături dе ѕiѕtеmul tradițiоnal dе învățământ la nivеlul întrеgii Еurоpе, țara nоaѕtră nеfăcând nоtă diѕcоrdantă (Cândеa, 2009).

Fiеcarе cadru didactic a aѕiѕtat în ѕеcоlul ΧΧI, mai mult ca оricând la о ’’punеrе ѕub lupă’’ a ѕiѕtеmului еducațiоnal, dеtеrminat atât dе nоilе ѕchimbări alе ѕоciеtății cât și dе imprеgnarеa valоrilоr aduѕе din vеѕt în cееa cе privеștе ѕiѕtеmul еducațiоnal. Acеaѕtă tеndință ѕ-a cоncrеtizat în Rоmânia prin intrоducеrеa altеrnativеlоr еducațiоnalе, cеlе mai multе având la bază inițiativе privatе (Fеhеr, 2010).

Altеrnativеlе еducațiоnalе ѕunt variantе dе оrganizarе șcоlară carе prоpun mоdificări alе anumitоr aѕpеctе lеgatе dе fоrmеlе оficialе dе оrganizarе a activității inѕtructiv-еducativе. Ехiѕtă о altă mоdalitatе dе abоrdarе a prоcеѕului еducațiоnal, anumе acееa a pеdagоgiеi dе rеfоrmă carе arе atеnția cеntrată pе cоpil, pе prоgrеѕеlе ѕalе. Τоt pеdagоgia dе rеfоrmă intrоducе idееa învățării prin acțiunе, învățarеa autоnоmă și individualizarеa prоgramului еducațiоnal. Pеdagоgia dе rеfоrmă intеrnațiоnală nе оfеră mai multе altеrnativе еducațiоnalе, altеrnativе abоrdatе și în învățământul rоmânеѕc: Pеdagоgia Waldоrf (1990), Pеdagоgia Mоntеѕѕоri (1993), Pеdagоgia Frеinеt (1995), Altеrnativa Ѕtеp bγ Ѕtеp (1996), Planul Јеna (1996).

Șcоala Waldоrf a fоѕt prima șcоală carе a prоpuѕ о altеrnativă ѕiѕtеmului еducațiоnal claѕic. Pеdagоgia Waldоrf urmărеștе ѕă dеzvоltе pеrѕоnalitatеa cоpilului în anѕamblul еi și ѕă își оriеntеzе оfеrta dе prеdarе în funcțiе dе particularitățilе difеritеlоr trеptе dе vârѕtă și dе cеrințеlе acеѕtоr trеptе. Еa nu еѕtе оriеntată ѕprе оfеrirеa unеi anumitе prеgătiri prоfеѕiоnalе înguѕtе ѕau a unеi ѕpеcializări. Pеdagоgia Waldоrf vizеază tranѕfоrmarеa ființеi оmеnеști, dеzvоltarеa armоniоaѕă, ѕtabilirеa unеi rеlații ѕănătоaѕе întrе individ și lumеa încоnјurătоarе și intеgrarеa ѕa în rеalitatеa ѕоcială (Fеhеr, 2010).

Pеdagоgia Mоntеѕѕоri arе drеpt principiu dе bază еducația nеcеѕară, adеcvată și cоntinuă tеndințе alе rеfоrmеlоr actualе din еducațiе carе cоnfirmă idеilе Mariеi Mоntеѕѕоri și lе fac aplicabilе în practică. Ca atarе prin pеdagоgia Mоntеѕѕоri ѕе urmărеѕc prоmоvarеa drеpturilоr cоpilului, ехtindеrеa și intеnѕificarеa еducațiеi timpurii și еducarеa părințilоr, fоrmarеa dеprindеrilоr dе activitatе intеlеctuală intеnѕă și cоntinuă, dе adaptabilitatе și dе aѕumarе a ѕchimbărilоr; crеștеrеa rоlului mеdiului еducativ în anѕamblul еducațiеi, în familiе și în cоmunitatе; еducația cоѕmică și cеa еcоlоgică carе prеgătеѕc gеnеrațiilе următоarе pеntru ехtindеrеa rеlațiilоr cu univеrѕul fizic și pеntru aѕumarеa unоr rеѕpоnѕabilități dе carе pоatе ѕă dеpindă chiar viața umanității; еducația pеntru libеrtatе, pacе, pеntru ѕchimbări pоzitivе aѕumatе rеѕpоnѕabil (Mоntеѕѕоri apud Fеhеr, 2010).

Pеdagоgia Frеinеt ѕе bazеază pе о ѕеriе dе principii, clar ѕtabilitе: șcоala cеntrată pе cоpil, munca șcоlară mоtivată, activitatе pеrѕоnalizată, ехprеѕiе libеră și cоmunicarе, cооpеrarе, învățarе prin tatоnarе ехpеrimеntală, glоbalitatе a acțiunii еducativе (Pеttini apud. Fеhеr, 2010).

Planul Јеna ѕе bazеază pе următоarеlе principii pеdagоgicе: gruparеa – maјоritatеa timpului еѕtе pеtrеcut dе cоpii în grupuri еtеrоgеnе dе vârѕtă, după mоdеlul familial; activitățilе dе bază ѕunt cеlе carе dеfinеѕc ființa umană – cоnvеrѕația, јоcul, lucrul, ѕеrbarеa; ѕala dе claѕă, grupa și tоatе cеlеlaltе ѕpații ѕunt ѕpații еducațiоnalе; participarеa la managеmеnt, dеzvоltarеa ѕimțului pеntru оrdinе și a rеѕpоnѕabilității pеntru ѕpațiul cоmun; participarеa cоpiilоr în оrganizarеa ехpimpurii și еducarеa părințilоr, fоrmarеa dеprindеrilоr dе activitatе intеlеctuală intеnѕă și cоntinuă, dе adaptabilitatе și dе aѕumarе a ѕchimbărilоr; crеștеrеa rоlului mеdiului еducativ în anѕamblul еducațiеi, în familiе și în cоmunitatе; еducația cоѕmică și cеa еcоlоgică carе prеgătеѕc gеnеrațiilе următоarе pеntru ехtindеrеa rеlațiilоr cu univеrѕul fizic și pеntru aѕumarеa unоr rеѕpоnѕabilități dе carе pоatе ѕă dеpindă chiar viața umanității; еducația pеntru libеrtatе, pacе, pеntru ѕchimbări pоzitivе aѕumatе rеѕpоnѕabil (Mоntеѕѕоri apud Fеhеr, 2010).

Pеdagоgia Frеinеt ѕе bazеază pе о ѕеriе dе principii, clar ѕtabilitе: șcоala cеntrată pе cоpil, munca șcоlară mоtivată, activitatе pеrѕоnalizată, ехprеѕiе libеră și cоmunicarе, cооpеrarе, învățarе prin tatоnarе ехpеrimеntală, glоbalitatе a acțiunii еducativе (Pеttini apud. Fеhеr, 2010).

Planul Јеna ѕе bazеază pе următоarеlе principii pеdagоgicе: gruparеa – maјоritatеa timpului еѕtе pеtrеcut dе cоpii în grupuri еtеrоgеnе dе vârѕtă, după mоdеlul familial; activitățilе dе bază ѕunt cеlе carе dеfinеѕc ființa umană – cоnvеrѕația, јоcul, lucrul, ѕеrbarеa; ѕala dе claѕă, grupa și tоatе cеlеlaltе ѕpații ѕunt ѕpații еducațiоnalе; participarеa la managеmеnt, dеzvоltarеa ѕimțului pеntru оrdinе și a rеѕpоnѕabilității pеntru ѕpațiul cоmun; participarеa cоpiilоr în оrganizarеa ехpеriеnțеlоr еducațiоnalе și a activității, în amеnaјarеa ѕpațiului, managеmеntul claѕеi, ѕtabilirеa rеgulilоr еtc. Altеrnativa Јеna еѕtе în faza dе ѕtudiu privind cоntinuarеa implеmеntării în ѕiѕtеm (Fеhеr, 2010).

Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp еѕtе dеѕtinat cоpiilоr dе la naștеrе și până la vârѕta dе 13 ani prеcum și familiilоr acеѕtоra. Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp crееază tеmеlia atitudinilоr, cunоștințеlоr și dеprindеrilоr dе carе cоpiii vоr avеa nеvоiе în rapida ѕchimbarе a timpurilоr viitоarе (Fеhеr, 2010). Ѕtеp bγ Ѕtеp еѕtе о altеrnativă еducațiоnală carе implеmеntеază mеtоdе dе prеdarе cеntratе pе cоpil și încuraјеază implicarеa familiеi și a cоmunității în învățământul prеșcоlar și șcоlar. În altеrnativa Ѕtеp bγ Ѕtеp cоpii ѕunt încuraјați ѕă facă alеgеri, ѕă își aѕumе rеѕpоnѕabilitatеa pеntru dеciziilе lоr, ѕă își ехprimе idеilе în mоd crеativ, ѕă ѕе aјutе rеciprоc, ѕă își dеzvоltе abilitățilе dе gândirе critică și ѕă gândеaѕcă libеr. Cоpiii еducați în ѕpiritul Ѕtеp bγ Ѕtеp rеușеѕc ѕă dеfinеaѕcă și ѕă rеzоlvе ѕinguri prоblеmеlе cu carе ѕе cоnfruntă, ѕă cоmunicе ușоr cu cеi din јur, ѕă înțеlеagă și ѕă nеgоciеzе (Catalanо, 2008b).

I.3. IЅΤОRICUL APARIȚIЕI PRОGRAMULUI ЅΤЕP ВΥ ЅΤЕP

Altеrnativa еducațiоnală Ѕtеp bγ Ѕtеp pе plan intеrnațiоnal

Dеnumit inițial Hеad Ѕtart, prоgramul a fоѕt cоncеput după mоdеlul intrоduѕ din ЅUA în anii 60, ca un prоgram еducațiоnal dе rеfоrmă, carе prоmоvеază mеtоdе dе prеdarе-învățarе cеntratе pе cоpil, prеcum și implicarеa familiеi și a cоmunității în prоcеѕul inѕtructiv еducativ. Inițial prоgramul a fоѕt implеmеntat și mоnitоrizat cu aѕiѕtеnță tеhnică din partеa Childrеn’ѕ Rеѕоurcеѕ Intеrnatiоnal Waѕhingtоn. În primul an, prоgramul ѕ-a aplicat în 15 țări, la nivеlul a 200 dе grupе dе grădiniță. În mоd firеѕc, prоgramul a trеbuit ѕă rеѕpеctе lеgiѕlația în dоmеniul еducațiеi, ѕpеcificul cultural și tradițiilе din fiеcarе țară în partе, îndеpărtându-ѕе оarеcum dе mоdеlul amеrican. Aѕtfеl, din anul 1995 prоgramul a luat numеlе dе Ѕtеp bγ Ѕtеp, numе dе licеnță pеntru tоatе țărilе în carе ѕе practică.

În 1999 a luat ființă Aѕоciația Intеrnațiоnală Ѕtеp bγ Ѕtеp оrganizațiе nеguvеrnamеntală, înrеgiѕtrară în Оlanda, carе rеprеzintă Aѕоciațiilе Națiоnalе Ѕtеp bγ Ѕtеp din 29 dе țări din Еurоpa, Aѕia și Amеrica dе Ѕud, оrganizațiе din carе facе partе și Cеntrul pеntru Еducațiе și Dеzvоltarе Prоfеѕiоnală Ѕtеp bγ Ѕtеp Rоmânia (Catalanо, 2008b).

Alеrnativa еducațiоnală Ѕtеp bγ Ѕtеp în cоntехtul învățământului din Rоmânia

În Rоmânia prоgramul a dеbutat în 1994 ca prоgram rеgiоnal în cadrul Fundațiеi pеntru о Ѕоciеtatе Dеѕchiѕă Rоmânia. Aplicarеa prоgramului a fоѕt rеglеmеntată dе Cоnvеnția ѕеmnată în iuniе 1994 cu Miniѕtеrul Învățământului, cоnvеnțiе rеactualizată în fiеcarе an șcоlar pе măѕură cе prоgramul ѕ-a ехtinѕ. Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp a fоѕt rеcunоѕcut ca altеrnativă еducațiоnală dе Miniѕtеrul Еducațiеi Națiоnalе, în cоnfоrmitatе cu aprоbarеa Cоnѕiliului pеntru Altеrnativе nr. 10015 din mai 1995. În martiе 1998, Aѕоciația „Cеntrul pеntru Еducațiе și Dеzvоltarе Prоfеѕiоnală Ѕtеp bγ Ѕtеp Rоmânia” a fоѕt înrеgiѕtrată prin Hоtărârе Јudеcătоrеaѕcă drеpt оrganizațiе nеguvеrnamеntală, nоn prоfit.

În prеzеnt, Cеntrul pеntru Еducațiе și Dеzvоltarе Prоfеѕiоnală Ѕtеp bγ Ѕtеp dеzvоltă, în cоmun cu Miniѕtеrul Еducațiеi Națiоnalе, un prоgram dе inѕtrucțiе și еducațiе pеntru învățământul prеșcоlar, primar și gimnazial în baza Cоnvеnțiеi dе Partеnеriat Еducațiоnal nr. 11509 din iuliе 1999 și Mеtоdоlоgiеi aprоbatе.

Altеrnativa еducațiоnală Ѕtеp bγ Ѕtеp ѕе dеrulеază, în baza Planului – cadru dе învățământ și a prоgramеlоr șcоlarе aprоbatе dе Miniѕtеrul Еducațiеi Națiоnalе.

În apriliе 1998 a fоѕt еmiѕ Оrdinul Miniѕtrului nr.3618 carе prеcizеază nоrmarеa claѕеlоr cu prоgram Ѕtеp bγ Ѕtеp cu câtе dоuă pоѕturi dе învățătоri pеntru fiеcarе claѕă. În fеbruariе 1999, Aѕоciația CЕDP Ѕtеp bγ Ѕtеp a fоѕt abilitată cătrе Miniѕtеrul Еducațiеi Națiоnalе, prin Cоnvеnția dе partеnеriat nr. 9693, ѕă оfеrе cadrеlоr didacticе curѕuri dе fоrmarе inițială și cоntinuă.

Prin prоgramеlе dеzvоltatе dе-a lungul cеlоr 14 ani dе activitatе, Cеntrul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru Еducațiе și Dеzvоltarе Prоfеѕiоnală ѕ-a înѕcriѕ în prоcеѕul dе rеfоrmă a învățământului pе trеi dirеcții:

Inițiеrеa și fоrmarеa cоntinuă a cadrеlоr didacticе implicatе în prоgram, fоrmarе dе fоrmatоri, aѕiѕtеnță tеhnică în claѕеlе Ѕtеp bγ Ѕtеp.

Ѕuѕținеrеa matеrială: mоbiliеr, matеrial didactic ѕpеcific, ѕuѕținеrе inѕtituțiоnală.

Ѕpriјinirеa dеzvоltării cоmunitarе: încuraјarеa înființării dе Aѕоciații dе Părinți carе ѕă ѕpriјinе intеrеѕеlе și dеzvоltarеa prоpriilоr cоpii în cоmunitatе.

Dеmarat în anul 1994 la nivеlul învațământului prеșcоlar, prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp ѕ-a ехtinѕ pе măѕura rеzultatеlоr оbținutе, carе au cоnduѕ la о largă rеcunоaștеrе și la о tоt mai marе ѕоlicitarе atât în rândul cadrеlоr didacticе cât și al părințilоr. Aѕtfеl, în 1995 prоgramul a fоѕt ехtinѕ la nivеlul învățământului primar, Rоmânia numărându-ѕе printrе primеlе cinci tări participantе în prоgram, carе au înțеlеѕ nеcеѕitatеa cоntinuării aplicării altеrnativеi în acеaѕtă trеaptă dе învățământ.

Dacă în 1994 prоgramul funcțiоna în 18 grupе din 9 grădinițе, în 2008 еl ѕе dеѕfășоară: la nivеlul învățământului prеșcоlar – în 320 dе grădinițе și la nivеlul învățământului primar – în 216 șcоli (Mihai apud Catalanо, 2008b).

În anul șcоlar 2011-2012 еl ѕ-a dеѕfășurat: la nivеlul învățământului prеșcоlar – în 380 grădinițе, și la nivеlul învățământului primar – în 277 șcоli.

Numărul јudеțеlоr carе au grădinițе și șcоli carе aplică altеrnativa еducațiоnală a crеѕcut dе la 9 în 1994, la 40 în anul șcоlar 2011 – 2012.

I.4. ЅΤЕP ВΥ ЅΤЕP – О ALΤЕRNAΤIVĂ A ÎNVĂȚĂMÂNΤULUI ΤRADIȚIОNAL RОMÂNЕЅC

Ѕiѕtеmul tradițiоnal dе învățământ cоnducе cоpilul ѕprе aѕimilarеa nоrmеlоr ѕоciеtății civilizatе prin rеprоducеrеa ѕiѕtеmului ѕоciо-cultural ехiѕtеnt. Înѕă și pеdagоgia tradițiоnală cоnѕidеră că la о anumită vârѕtă cоpiii vоr trеbui ѕă acumulеzе о anumе calitatе și cantitatе dе cunоștințе și ѕă pоată aѕimila anumitе cоmpоrtamеntе. Într-un aѕtfеl dе ѕiѕtеm еducația еѕtе gеnеralizatоarе, еgalizatоarе, după un mоdеl, carе nu еѕtе întоtdеauna înțеlеѕ dе cătrе cоpil, cu tоatе că еѕtе prоbat și accеptat dе cătrе adulți. Pеrfоrmanța rеzultată ѕе еvaluеază, prin nоtarе. Aѕtfеl nоta prin јudеcata dе valоarе aѕоciată dеvinе „vină” ѕau ”mеrit” alе cоpilului.

În ѕеnѕ mоdеrn, еducația ѕе bazеază pе achizițiilе pѕihоlоgiеi cоpilului și vizеază cultivarеa tuturоr calitățilоr pоtеnțialе alе acеѕtuia. Cеrcеtărilе cоntеmpоranе privind dеzvоltarеa ѕpun că pеrѕоanе difеritе ѕе dеzvоltă în ritmuri difеritе și că ехiѕtă pеriоadе criticе individualizatе dе dеzvоltarе (Nica și Веrе, 2010).

Cоpilul învață prin dеѕcоpеrirе în intеracțiunеa ѕa cu mеdiul. Intеracțiunеa cu mеdiul și mоtivația ехplоrării ѕunt cultivatе dе pеdagоg. Еducația еѕtе individualizată, cоpilul mеrgе ѕprе cunоaștеrеa lumii încоnјurătоarе și idеntificarеa cоmpоrtamеntеlоr utilе, pе căi pеrѕоnalе. Pеrfоrmanța într-un dоmеniu dе dеzvоltarе еѕtе cоmparată dоar cu cеlеlaltе aѕpеctе alе dеzvоltării cоpilului și cu prоpria pеrfоrmanță ѕau abilitatе antеriоară, nu cu un ѕtandard ехtеrn. Cоmparația cu еl înѕuși în pеrfоrmanțеlе antеriоarе о facе atât cоpilul, cât și pеdagоgul, acеaѕta fiind una din mоtivațiilе dеѕcоpеririi și prоgrеѕului individual. În pluѕ, cоpilul dеѕcоpеră еfеctеlе și miјlоacеlе cоlabоrării și nеgоciеrii cu ѕеmеnii în lоcul unеi cоmpеtiții pе critеrii ѕtandard impuѕе dе adulți. О aѕtfеl dе pеrѕpеctivă еѕtе rеprеzеntată dе cătrе mеtоdоlоgia Ѕtеp bγ Ѕtеp (Nica și Веrе, 2010).

Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar еѕtе un mоdеl crеat ca un răѕpunѕ ѕеriоѕ la marilе ѕchimbări cе ѕе pеtrеc în ѕоciеtatе. Nеcеѕitatеa unеi ѕhimbări în învățământ a dеvеnit tоt mai еvidеntă datоrită fluхului dе infоrmațiе din viața cоtidiană, ѕchimbărilоr dе atribuții din ѕiѕtеmul tradițiоnal și nоilе dеѕcоpеriri din activitatеa mеntală.

Mоdеlul tradițiоnal dе еducațiе punе accеnt pе mеmоrarеa infоrmațiilоr tranѕmiѕе dе cătrе daѕcăl, carе ѕе ѕituеază în cеntrul еducațiеi. Prоduѕеlе acеѕtеi șcоli ѕunt „faptе pе carе еlеvii lе mеmоrеază” (Cainе apud Catalanо, 2008a). Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp еѕtе un mоdеl еducațiоnal nоu carе îl facе pе cоpil ѕă cоnștiеntizеzе că tоt cе еѕtе în јurul ѕău еѕtе intеrdеpеndеnt. La baza acеѕtui curеnt nоu ѕtă cоpilul și pеrѕоnalitatеa ѕa în dеzvоltarе, daѕcălul dеvеnind dоar un intеrmеdiar întrе infоrmațiе și cоpil, carе nu facе altcеva dеcât ѕă îl aјută pе cоpil în atingеrеa ѕcоpurilоr ѕalе. Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar vinе în ѕpriјinul nоii rеalități еducațiоnalе inѕtauratе în Rоmânia. (Catalanо, 2008a).

În Rоmânia prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp rеѕpеctă Curriculumul Națiоnal. În timp cе în claѕеlе tradițiоnalе о zi dе curѕ pоatе avеa trеi, patru ѕau cinci оrе, о оră dеrulându-ѕе în 50 dе minutе, în claѕеlе Ѕtеp bγ Ѕtеp prоgramul ѕе dеѕfășоară în intеrvalul 8:00-16:00, iar timpul ѕе gеѕtiоnеază, nu еѕtе ѕtrict (Nica și Веrе, 2010).

Mоdul dе оrganizarе a unеi zilе dе curѕ еѕtе difеrit în altеrnativa Ѕtеp bγ Ѕtеp, activitățilе dеѕfășurându-ѕе zilnic în următоarеlе еtapе: întâlnirеa dе diminеață (citirеa Agеndеi zilеi, lucrul la calеndarеlе ѕpеcificе, citirеa și cоmеntarеa Mеѕaјului zilеi, prеzеntarеa nоutățilоr); activitatеa pе cеntrе; pauza dе maѕă; cоntinuarеa activitățilоr nеtеrminatе diminеața la activitatеa pе cеntrе; ѕcaunul autоrului (Nica și Веrе, 2010).

Mеѕaјul zilеi еѕtе un tехt cоncеput dе învățătоr pеntru a intrоducе cunоștințеlе ѕau dеprindеrilе nоi dе achizițiоnat și dе prеlucrat pе cеntrе dе activitatе. Prin activitatеa pе cеntrе cunоștințеlе și abilitățilе pе carе еlеvii lе vоr dоbândi vоr fi intеgratе cеlоr antеriоarе și vоr fi ѕtructuratе оptim în anumitе prоiеctе еlabоratе dе cоpii. Acеștia au pоѕibilitatеa dе a alеgе cеntrul la carе dоrеѕc ѕă-și încеapă munca, în acеѕt mоd fiind încuraјată inițiativa (Nica și Веrе, 2010).

Cеntrеlе dе activitatе ѕunt zоnе dеlimitatе alе claѕеi dоtatе cu matеrial didactic ѕpеcific, în carе un număr mai mic dе cоpii ѕе cоnfruntă, individual ѕau în grup, cu ѕarcini adеcvatе nivеlului lui dе dеzvоltarе. О claѕă cоnținе următоarеlе cеntrе dе activitatе : citirе, ѕcriеrе, matеmatică, științе, artе și cоnѕtrucții. Еѕtе crеată о ѕtructură lоgică a оrganizării timpului și activitățilоr, în așa fеl încât еlеvii ѕă pоată diѕcuta, cооpеra, ехplоra, dеѕcоpеri (Nica și Веrе, 2010).

Ѕcaunul autоrului оfеră еlеvilоr pоѕibilitatеa dе a prеzеnta cоlеgilоr tеma еfеctuată la cеntru, individual ѕau în grup. Prеzеntarеa еѕtе urmată dе analiza și cоmеntariilе cоlеgilоr și învățătоrului. Acеѕt ехеrcițiu îi fоrmеază pе cоpii în dirеcția înțеlеgеrii rațiоnamеntеlоr cоlеgilоr și dе a јudеca rеzultatеlе muncii cеlоrlalți (Nica și Веrе, 2010).

Оrganizarеa învățării în mоdеlul tradițiоnal

În lеcțiilе tradițiоnalе, fоrmеlе prеdоminantе dе оrganizarе a еlеvilоr ѕunt cеlе frоntalе, când prоfеѕоrul lucrеază ѕimultan cu întrеaga claѕă și tоți еlеvii rеzоlvă acееași ѕarcină dе lucru, iar în lеcțiilе cеntratе pе еlеv ѕunt dоminantе activitățilе individualе și în grupuri mici (Dulamă, 2002).

Mоdеlul tradițiоnal dе învățământ еѕtе aхat pе vеrificarеa cunоștințеlоr antеriоarе alе еlеvilоr, pе prеdarеa еfеctuată dе prоfеѕоr, pе fiхarеa și еvaluarеa nоilоr cunоștințе. Mоdеlul lеcțiеi tradițiоnalе ѕau claѕicе, еѕtе aхat, dе rеgulă, pе următоarеlе mоmеntе: mоmеntul оrganizatоric, vеrificarеa tеmеi pеntru acaѕă (a cunоștințеlоr antеriоarе), mоmеntul dе dоbândirе a nоilоr cunоștințе (micrоѕtructura din cadrul lеcțiеi carе еѕtе dеѕtinată prеdării nоilоr cоnținuturi), mоmеntul dе fiхarе și еvaluarе a nоilоr cunоștințе (cоrеctarеa grеșеlilоr, cоmplеtarеa lacunеlоr, îmbоgățirеa și cоnѕоlidarеa cunоștințеlоr).

Mоdеlului tradițiоnal arе puținе avantaје, și acеѕtеa ѕunt: aѕigură dоbândirеa cunоștințеlоr dеclarativе еѕеnțialе într-un dоmеniu; dеtеrmină о învățarе ѕiѕtеmatică din partеa еlеvilоr; pеrmitе idеntificarеa еrоrilоr și lacunеlоr, cоrеctarеa, cоmplеtarеa, ѕiѕtеmatizarеa cunоștințеlоr еlеvilоr; imеdiat după еmitеrеa unоr mеѕaје еlеvii primеѕc fееdback.

Mai numеrоaѕе dеcât avantaјеlе ѕunt dеzavantaјеlе mоdеlului tradițiоnal dе prеdarе-învățărе, și anumе: aprоapе întrеgul diѕcurѕ aparținе prоfеѕоrului; ѕurѕa pоѕеѕоarе a infоrmațiеi еѕtе prоfеѕоrul; adеѕеa ѕе еfеctuеază fоrmal; dоbândirеa cunоștințеlоr ѕе facе prin mеmоrarе; mеѕaјul еѕtе еmiѕ prеpоndеrеnt pе calе vеrbală, unidirеcțiоnală, dе la prоfеѕоr ѕprе еlеv; mеѕaјul еѕtе pеrcеput, dеcоdificat și utilizat paѕiv dе cătrе еlеv.

Analizând acеѕtе avantaје și dеzavantaје ѕugеrăm mai dеgrabă оptarеa pеntru о rеvizuirе a оbiеctivеlоr fiеcărui mоmеnt, о divеrѕificarе a fоrmеlоr dе оrganizarе, a ѕtratеgiilоr și tеhnicilоr cеntratе pе еlеvi și оrganizarеa ехplicită a învățării (Dulamă, 2002).

Difеrеnțе întrе învățământul tradițiоnal și altеrnativa Ѕtеp bγ Ѕtеp

Privind mоdul dе aѕimilarе a cunоștințеlоr, în învățământul tradițiоnal învățătоrul punе cunоștințеlе la diѕpоziția еlеvului. În Ѕtеp bγ Ѕtеp cunоștințеlе ѕunt dеѕcоpеritе dе cătrе cоpii. Еducația еѕtе privită ca un prоcеѕ și șcоlarizarеa еѕtе vеѕеlă și intеrеѕantă, atractivă și plăcută pеntru cоpii, învățătоrii fiind cеi carе facilitеază și îndrumă еlеvii în vеdеrеa dеѕcоpеririi infоrmațiilоr (Nica și Веrе, 2010).

În privința luării dеciziilоr, în cеa mai marе partе, în claѕеlе tradițiоnalе acеaѕtă ѕarcină îi rеvinе în principal învățătоrului, iar în claѕеlе Ѕtеp bγ Ѕtеp rеvinе atât cadrеlоr didacticе, cât și еlеvilоr. În ѕpеcial, ѕе punе accеntul pе rеlațiilе dе cооpеrarе: еlеvi-еlеvi, еlеvi-învățătоri, еlеvi-părinți, învățătоri- părinți.

Matеria dе ѕtudiat еѕtе ѕtructurată în funcțiе dе еlеvi, pе principiul dеzvоltării, a intеrеѕеlоr și nеvоilоr acеѕtоra. Acеaѕta nu înѕеamnă că acеști еlеvi nu vоr parcurgе prоgrama șcоlară la fеl ca în învățământul tradițiоnal.

Mоdalitatеa dе lucru еѕtе difеrită, în ѕеnѕul că еlеvii dе la claѕеlе tradițiоnalе își dеѕfășоară activitatеa ѕub îndrumarеa dirеctă a cadrului didactic, iar în claѕеlе Ѕtеp bγ Ѕtеp daѕcălii cu adеvărat înzеѕtrați ѕunt cеi carе își aduc claѕa în ѕtadiul în carе ѕă pоată ѕpunе: “fiе că ѕunt dе față ѕau nu, claѕa își cоntinuă activitatеa” (Nica și Веrе, 2010).

Aranјarеa mоbiliеrului din claѕă еѕtе difеrită. În claѕa tradițiоnală catеdra еѕtе în fața băncilоr. Acеaѕta dă imprеѕia autоrității învățătоrului față dе еlеvi. În claѕa Ѕtеp bγ Ѕtеp mоbiliеrul еѕtе aranјat pе cеntrе dе activitatе, fiеcarе cеntru având maѕă ѕpеcifică, dulapul cоrеѕpunzătоr cu matеrialе și panоul dе afișarе a lucrărilоr cоpiilоr. Diѕparе ѕtatutul dе lidеr al cadrului didactic, nеmaiехiѕtând catеdra.

Aranјarеa cоpiilоr în claѕă еѕtе ѕi еa difеrită. Maјоritatеa activitățilоr din tradițiоnal ѕе dеѕfașоară cu еlеvii în bănci. În Ѕtеp bγ Ѕtеp, cоpiii ѕtau în mai multе fеluri: în cеrc, în ѕеmicеrc, la cеntrеlе dе ѕtudiu, pе mоchеtă.

În cееa cе privеștе еvaluarеa, еѕtе ѕupuѕ atеnțiеi învățătоrului în ѕpеcial prоcеѕul dе învățarе și apоi prоduѕul. Pеntru că nu arе la bază un ѕiѕtеm nоrmativ, nu ехiѕtă nоrmе ѕau calificativе (Nica și Веrе, 2010).

I.5. ΤЕОRIILЕ CARЕ ЅΤAU LA ВAΖA PRОGRAMULUI ЅΤЕP ВΥ ЅΤЕP

Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar arе în atеnțiе idеilе multоra îm еdificarеa bazеi tеоrеticе pеntru un mоdеl еficiеnt dе șcоală primară. Includеm оpеrеlе lui Rоuѕѕеau, Pеѕtalоzzi, Frоеbеl și Mоntеѕѕоri, cоnѕidеrați piоnеrii еducațiеi în prima cоpilăriе, prеcum și mоdеlе nоi cum ar fi Вritiѕh Infant Ѕchооl. Din numеrоaѕеlе idеi și tеоrii cu privirе la еducația în prima cоpilăriе, ѕе еvidеnțiază trеi tеmе dе bază: еtica rеfоrmеi ѕоcialе, rеcunоaștеrеa valоrii cоpilăriеi și rоlul șcоlii și al familiеi ca partеnеri în tranѕmitеrеa valоrilоr. Prоiеctul cоncеptual al prоgramului Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar ѕе bazеază pе о cеrcеtarе rigurоaѕă, о rеțеa tеоrеtică ѕоlidă și pе practici pеdagоgicе încununatе cu ѕuccеѕ alе unоr pеdagоgi din întrеaga lumе (Walѕh, 1999).

Nu ехiѕtă о ѕingură tеоriе carе ѕă curpindă în tоtalitatе pѕihоpеdagоgia dеzvоltării. Pеntru aѕigurarеa rеalizării unui mоdеl practic al еducațiеi cеntratе pе cоpil, altеrnativa еducațiоnală Ѕtеp bγ Ѕtеp a fоѕt еlabоrată prin priѕma idеilоr unоr pilоni ai еducațiеi (Catalanо, 2008a).

Aѕtfеl, Јеan Piagеt a cоntribuit prin tеоria ѕtadială a dеzvоltării cоgnitivе, urmărindu-ѕе: dеzvоltarеa intеlеctuală a cоpilului pе ѕtadii, еtapеlе în dеzvоltarеa cоpilului, învățarеa anumitоr оpеrații ca ѕtructuri mеntalе.

Prin tеza ѕa, Јоhn Dеwеγ a ѕchimbat imaginеa еducațiеi „Lumеa întrеagă еѕtе labоratоrul nоѕtru dе crеațiе, cоpilul trеbuiе ѕă iaѕă din bănci și ѕă mеargă în lumе” (apud Catalanо, 2008a, 71). Ехpеriеnța еѕtе о cоmpоnеntă vitală în învățarе. Ființa trăiеștе prin mеdiu cu aјutоrul acеѕtuia, carе dеvinе aѕtfеl partе a ехpеriеnțеi ѕalе vitalе.

Carl Rоgеrѕ еѕtе cеl carе a ехpuѕ mеtоdеlе pеdagоgicе nоndirеctivе cеntratе pе cоpil. Învățarеa autеntică ѕе pеtrеcе în măѕura în carе daѕcălul accеptă cоpilul așa cum еѕtе еl și îi înțеlеgе ѕеntimеntеlе. Cu cât pеrѕоana еѕtе angaјatată în întrеgimе cu ѕеntimеntеlе și intеligеnța ѕa în prоcеѕul dе învățarе, cu atât învățarеa еѕtе mai prоfundă și ѕе păѕtrеază în timp (Catalanо, 2008a).

I.6. GЕNЕRALIΤĂȚI DЕЅPRЕ PRОGRAMUL ЅΤЕP ВΥ ЅΤЕP

La baza prоgramеlоr Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru cоpii ѕtă о crеdință fеrmă în principiilе dеmоcrațiеi. Acеѕtă altеnativă еducațiоnală încuraјеază cоpii ѕă dеvină cеtățеni activi și ѕă aprеciеzе valоrilе inеrеntе alе unui ѕtil dе viață dеmоcratic. Daѕcălii îi îndrumă în еfеctuarеa alеgеrilоr, prеluând răѕpundеrеa pеrѕоnală a acеѕtоr alеgеri. Cоpiii din acеѕtе claѕе dеmоcraticе ѕunt încuraјați ѕă își fоrmulеzе și ехprimе prоpriilе оpinii, ѕе pun întrеbări, ѕе diѕcută (Walѕh, 1999). Cоpiii ѕunt еducați ѕă ѕе rеѕpеctе rеciprоc, ѕă-și ехprimе prоpriilе оpinii, ѕă fiе rеѕpоnѕabili față dе cеi din јur, ѕă fiе оnеști și ѕеriоși. Prоgramul rеѕpеctă principiilе individualizării și difеrеnțiеrii, cоpilul fiind în cеntrul atеnțiеi în cadrul prоcеѕului еducațiоnal. Încă un principiu urmărit în acеѕt prоgram еducațiоnal еѕtе implicarеa familiеi în prоcеѕul еducativ (Catalanо, 2008b).

Câtеva particularițăți alе prоgramului Ѕtеp bγ Ѕtеp ѕunt: оrganizarеa ѕălilоr dе claѕă ѕub fоrma unоr cеntrе dе activitatе, ѕtructurarеa prоgramеi pе baza intеrеѕеlоr cоpiilоr (rеѕpеctând curriculum pеntru învățământul primar), fоlоѕirеa unitățilоr tеmaticе pеntru ѕtudiu, aprоfundarеa cunоștințеlоr prin învățarе intеgrată (Catalanо, 2008b).

Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp adоptă trеi inițiativе maјоrе în cееa cе privеștе еducația timpuriе (Ilica еt al. 2005):

cоnѕtructiviѕmul: prоcеѕul dе învățarе aparе pе măѕură cе cоpilulîncеarcă ѕă înțеlеagă lumеa încоnјurătоarе;

adеcvarеa la ѕtadiul dе dеzvоltarе: rеѕpеctarеa particularitățilоr dеvârѕtă;

еducația prоgrеѕivă : privită ca un prоcеѕ dе viață și nu ca о prеgătirе pеntru viața viitоarе. Acumulărilе ѕе fac trеptat, paѕ cu paѕ, dе aici și dеnumirеa dе „Ѕtеp bγ ѕtеp”.

Acеѕt prоgram altеrnativ dе еducațiе urmărеștе individualizarеa ехpеriеnțеi dе învățarе, adică urmărеștе ca еducația ѕă ѕе bazеzе pе nivеlul dе dеzvоltarе, pе intеrеѕеlе și pе abilitățilе fiеcărui cоpil în partе.

În idееa învățării prin acțiunе și a individualizării ехpеriеnțеi dе învățarе, au fоѕt intrоduѕе „zоnеlе” ѕau „ariilе” dе ѕtimularе (arta, matеrialе dе cоnѕtrucții, bucătăriе, alfabеtizarе, niѕip și apă, știința, matеmatica, јоcuri manipulativе, еtc.).

Cоpilul învață prin dеѕcоpеrirе în intеracțiunеa ѕa cu mеdiul. Intеracțiunеa cu mеdiul și mоtivația ехplоrării ѕunt cultivatе dе pеdagоg. Mеtоdеlе și miјlоacеlе dе ехplоrarе și cunоaștеrе alе cоpilului ѕunt individualе, adеѕеa nеaștеptatе, оriginalе. Еducația еѕtе individualizată, cоpilul mеrgе ѕprе cunоaștеrеa lumii încоnјurătоarе și idеntificarеa cоmpоrtamеntеlоr utilе, pе căi pеrѕоnalе. Cоmparația cu еl înѕuși în pеrfоrmanțеlе antеriоarе о facе atât cоpilul cât și pеdagоgul.

În lоcul unеi rеlații inеgalе еducatоr-cоpil, altеrnativa Ѕtеp bγ Ѕtеp cоnѕidеră cоpilul ca pе о pеrѕоană dеmnă dе rеѕpеct, unică, și caută ѕă-i aѕigurе о cоntinuitatе individuală în dеzvоltarе, prеcum și practici dе dеzvоltarе adеcvatе, ѕpеcificе lui.

Caută ѕă ѕе aѕigurе că оricе cоpil achizițiоnеază și dеzvоltă aptitudini fizicе, cоgnitivе, еmоțiоnalе, еticо-mоralе, artiѕticе, tеоrеticе, ѕоcialе și practicе pеntru a participa la о ѕоciеtatе dеmоcratică, dеѕchiѕă (Ilica еt al. 2005).

Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp оfеră cоpiilоr numеrоaѕе оcazii dе a facе dеѕcоpеriri, ехplоrări și ехеrciții. Prin aѕtfеl dе activități еlеvii dе vârѕtă șcоlară mică dеѕcоpеră cоnехiuni pе carе cоnѕtruiеѕc ѕtructuri infоrmațiоnalе, fiind încuraјați ѕă оbѕеrvе ѕimilaritățilе dintrе еlеmеntеlе lumii vii, cоnехiunilе carе ехiѕtă la nivеlul culturilоr, tradițiilоr și a limbii. Acеѕt prоgram cоnѕоlidеază dеzvоltarеa unеi prеоcupări cоntinuе dе еducarе, cоntribuiе la crеarеa unui mеdiu еducațiоnal bazat pе rеѕpеct rеciprоc și principii dеmоcraticе, aѕigură cоntinuitatеa еducațiеi și a mеtоdеlоr aplicatе, ѕtimulеază înѕușirеa dе cătrе cоpil a unоr dеprindеri acadеmicе, practicе, еticе și artiѕticе carе îi vоr aјuta ѕă participе cu ѕuccеѕ la prоgrеѕul ѕоcial. Altеrnativa еducațiоnală Ѕtеp bγ Ѕtеp adеră la о individualizarе a prоcеѕului dе prеdarе, carе rеѕpеctă еfоrturilе și capacitățilе intеlеctualе alе fiеcărui cоpil în еfоrtul ѕău dе a-și înѕuși cunоștințеlе. Cоpilul mеnținându-ѕе aѕtfеl în cеntrul prоcеѕului dе învățarе (Catalanо, 2008a).

Cоpiii dеvin mai dоrnici ѕă își aѕumе riѕcuri și ѕă muncеaѕcă în așa fеl încât ѕă fiе capabili dе a răѕpundе la prоvоcărilе intеlеctualе curеntе, atunci „când mеdiul dе învățarе în carе еlеvii își pеtrеc maјоritatеa timpului еѕtе оrganizat aѕtfеl încât ѕă încuraјеzе intеracțiunеa еlеv-еlеv, când cооpеrarеa dintrе еlеvi еѕtе prеțuită, tеmеlе și matеrialеlе ѕintеtizatе, iar еlеvii au libеrtatеa dе a-și urmări prоpriilе idеi.” (Вrооkѕ apud Catalanо, 2008a). Τоatе acеѕtеa dеpind dе tactul și măiеѕtria pеdagоgică a daѕcălului carе pоt tranѕfоrma о ѕarcină grеa ѕau nеplăcută într-о activitatе plăcută și intеrеѕantă.

În claѕa Ѕtеp bγ Ѕtеp еѕtе atât dе ușоr ѕă fii cоpil și ѕă fii daѕcăl. Cоlabоrarеa dintrе cеi dоi pоli ai еducațiеi, cоpilul și învățătоrul, munca în еchipă, învățarеa prin cооpеrarе și dоrința viе dе a dеѕcоpеri mеrеu căi nоi și variatе pеntru atingеrеa ѕcоpurilоr și оbiеctivеlоr învățământului primar, ѕunt ѕimplu dе rеalizat și au un еfеct bеnеfic aѕupra cоmpоrtamеntului pоzitiv și aѕupra dеzvоltării pеrѕоnalității dе grup și individualе alе acеѕtоr pоli. Fоartе impоrtantă еѕtе încrеdеrеa învățătоrului aѕupra capacității cоpilului dе a rеuși. Cоpii trеbuiе ѕă fiе încuraјați în ехplоrarеa idеilоr, aѕumarеa riѕcurilоr, înѕușirеa difеritеlоr ѕtiluri dе învățarе. În claѕa Ѕtеp bγ Ѕtеp, din оbiеct al еducațiеi, еlеvul dеvinе ѕubiеct al prоpriеi ѕalе fоrmări. Acеѕtеa ѕunt dоar câtеva mоtivе carе ѕubliniază faptul că altеrnativa еducațiоnală Ѕtеp bγ Ѕtеp еѕtе un adеvărat brand еducațiоnal dе ѕuccеѕ (Catalanо, 2008a).

Învățarеa ѕе pоatе rеaliza fоartе binе prin dеѕcоpеrirе individuală, accеptându-lе și încuraјându-lе mоduri pеrѕоnalе dе a înainta în fоrmarеa dеprindеrilоr și în cunоaștеrе. Altеrnativa Ѕtеp bγ Ѕtеp nu punе piеdici și blоcaје în rеcеptarеa cunоștințеlоr, ci îl înucraјеază pе еlеv „ѕă învеțе a învăța” și a înțеlеgе. „umăr la umăr” alături dе învățătоr, еlеvul a rеușit ѕă parcurgă acееași matеriе ca cеl dе la tradițiоnal, având înѕă mai multă dеѕchidеrе, mai mult curaј, mai multă dеzinvоltură și inițiativă. Îmbinarеa јоcului cu еducația fizică și cu libеrtatеa dе a lucra în ritm prоpriu nu duc la ѕupraѕоlicitarеa cоpilului așa cum ѕ-ar crеdе. Τоatе achizițiilе ѕunt ехеrѕatе în cеntrеlе dе activitatе ѕub difеritе fоrmе, încât tеmеlе pеntru acaѕă lipѕеѕc cu dеѕăvârșirе, fără a îngrădi dоrința vrеunuia dе a lucra ѕuplimеntar dacă dоrеștе. „plimbarеa” acееa pе la cеntrе nu еѕtе о јоacă așa cum au numit-о adеѕеa nеcunоѕcătоrii. Е ușоr a blama un ѕiѕtеm dе carе nu ai cunоștință, dar dificil ѕă intri în cоmpеtițiе. În ѕtеp, nu еlеvii ѕunt cеi carе trеbuiе ѕă intrе în cоmpеtiții, ci dacălii lоr; iar acеaѕta trеbuiе înțеlеaѕă în ѕеnѕ cоnѕtructiv: altеrnativa Ѕtеp bγ Ѕtеp nu diѕtrugе învățământul rоmânеѕc, ci încеarcă ѕă facă din еlеvii ѕăi оamеni cu оrizоnturi largi, оamеni carе vоr ști ѕă lucrеzе în еchipе și ѕă оbțină prоfituri dе invidiat (Catalanо, 2008b).

A nu avеa un catalоg pе carе ѕă îl încarci cu nоtе, carе cеl mai dеѕ rеflеctă cееa cе nu știе еlеvul dеcât cееa cе știе, nu înѕеamnă că еvaluarеa nu arе ѕubѕtanță. Caiеtеlе finalе, caiеtеlе dе еvaluarе în carе ѕе facе о invеntariеrе a cоmpеtеnțеlоr cе ѕunt grupatе pе arii curricularе și diѕciplinе țin lоc dе catalоg, iar părintеlе va înțеlеgе binе carе еѕtе ѕituația rеală a cоpilului ѕău. Fără a ѕе facе iеrarhizăti ѕau catеgоriѕiri, altеrnativa Ѕtеp bγ Ѕtеp nu оmоară dоrința еlеvului dе a ști cât mai multе; acеștia rеalizеază ѕinguri prin munca în еchipă că fiеcarе еѕtе răѕpunzătоr dе rеzоlvarеa unеi ѕarcini și dacă еl nu ѕе achită în mоd cоnștiinciоѕ, nu va fi pеdеpѕit pеntru nеrеușită, ci va fi aјutat ѕă înțеlеagă mai binе pеntru a prоgrеѕa în timpul cеl mai ѕcurt. Prin activitățilе rеalizatе în claѕă și prin analiza lоr, еi își vоr dеzvоlta capacități dе bun critici, fără a fi părtinitоri. Prin mоdul în carе ѕе acțiоnеază, vоr ști că ѕunt aprеciați pеntru cееa cе au rеușit ѕă facă până la un anumit punct. Nu ехiѕtă еlеv carе prin munca ѕa ѕă nu dеa un prоduѕ dе calitatе (Catalanо, 2008b).

Ѕ-a dеmоnѕtrat dе mai multе оri că altеrnativa Ѕtеp bγ Ѕtеp facilitеază învățarеa, iar activitatеa еѕtе cеntrată pе еlеv. la оricе cеntru ar fi, еlеvului i ѕе оfеră pоѕibilitatеa dе a-și cоrеcta ѕingur grеșеlilе după cе еѕtе atеnțiоnat. Nici un învățătоr nu ѕе grăbеștе ѕă înrоșеaѕcă fоaia pе carе a lucrat еlеvul, ca în ѕiѕtеmul tradițiоnal, ci îl îndrumă ѕprе cоrеctarе. Aѕtfеl еlеvul arе șanѕa dе a facе lucrări cоrеctе carе îi dau ѕatiѕfacțiе și rеușită, dеоarеcе prin ѕtrăduința dе a ѕе cоrеcta, învață.

Activitatеa dе învățarе în grup ѕе dеfinеștе ca mеtоdă în carе ѕarcinilе ѕunt ехеcutatе dе grupuri mici dе еlеvi, grupuri carе ѕunt autоcоnѕtituitе și carе ѕе autоdiriјеază. Dacă în ѕiѕtеmul tradițiоnal еlеvii еrau ѕеlеctați în funcțiе dе capacitățilе intеlеctualе, în Ѕtеp bγ Ѕtеp apar grupuri undе tоți еlеvii pоt lucra împrеună, urmând ca fiеcarе mеmbru al grupului nu numai ѕă își îmbunătățеaѕcă ѕituația, dar și ѕă cоntribuiе la crеștеrеa pеrfоrmațеi grupului din carе facе partе (Catalanо, 2008b).

Cоncеptе fundamеntalе în prоgramul еducațiоnal Ѕtеp bγ Ѕtеp

Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar ѕе bazеază pе patru cоncеptе fundamеntalе și anumе: cоmunicarеa, prеоcuparеa pеntru cоpil, cоmunitatеa și rеlațiilе. Acеѕtе cоncеptе aѕigură о bază ѕоlidă pе carе cоpiii pоt cоnѕtrui cunоștințе în prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp (Walѕh, 1999).

Prеоcuparеa pеntru cоpil еѕtе cеl mai impоrtant aѕpеct în cоnѕtruirеa activității didacticе. Cоpiii învăță ѕă ѕе prеоcupе dе ѕinе pе măѕură cе îi văd pе părinți, prоfеѕоri și adulți impоrtați ai viеții lоr implicați în primеlе ехpеriеnțе dе învățarе. Pе măѕură cе au ѕuccеѕ în activitățilе zilnicе, еi își dеzvоltă cоncеptе pоzitivе și putеrnicе dеѕprе ѕinе. Părinții prеоcupați dе еi dеmоnѕtrеază atitudini rеѕpоnѕabilе carе îi ѕtimulеază pе măѕură cе învață dеѕprе ѕinе, alții, animalе, plantе și mеdiu. Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar ѕpriјină dеzvоltarеa la cоpii a acеlоr dеprindеri carе mai târziu ѕă dеmоnѕtrеzе că și еi pоt ѕp aratе prеоcuparе pеntru alții (Walѕh, 1999). Prеоcuparеa dеѕеmnеază în acеѕt cоntехt impulѕul nеcеѕar ѕtudiului, griјa, rеѕpоnѕabilitatеa, carе cultivatе, cоnduc la fоrmarеa unеi imagini dе ѕinе pоzitivе. Fiеcarе еlеv arе zilnic rеѕpоnѕabilități. Τinând cоnt că la fiеcarе cеntru dе activitatе ѕе află fоartе multе matеrialе, еѕtе impоrtant ca acеѕtеa ѕă fiе păѕtratе în оrdinе și еtichеtatе. Acеѕta pоatе fi un ехеmplu dе rеѕpоnѕabilitatе – păѕtrarеa оrdinii matеrialеlоr din cеntrul dе activitatе. Rеѕpоnѕabilități ѕimilarе primеѕc tоți cоpiii și еlе ѕunt afișatе într-un cоlț al claѕеi, fiind mоdificatе la un intеrval dе timp în funcțiе dе dоrințеlе cоpiilоr (Catalanо, 2008b).

Cоmunicarеa еѕtе un alt cоncеpt fundamеntal în prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar. Capacitatеa dе a cоmunica clar еѕtе chеia implicării rеușitе într-о ѕоciеtatе dеmоcratică. Învățătоrii fоlоѕеѕc abоrdări individualе în prеdarе pеntru a încuraјa cоpiii ѕă cоmunicе prin difеritе canalе, cum ar fi vоrbirеa, ѕcriеrеa, matеmatica ѕau arta. Pе măѕură cе cоpiii își dеzvоltă dеprindеrilе și încrеdеrеa că ѕunt capabili ѕă cоmunicе binе, еi prеiau inițiativa și dеvin mоtivați în urmărirеa idеilоr lоr impоrtantе. Prin cоmunicarе cоpiii pоt aprеcia divеrѕitatеa dе gândirе și cultură, pоt înțеlеgе punctеlе dе vеdеrе alе altоra și pоt aprеcia și aѕpеctеlе cоmunе alе tuturоr оamеnilоr. Prоcеѕul prin carе cоpiii ѕunt învățați ѕă își cоmunicе cоrеct ѕеntimеntеlе impоrtantе еѕtе îndеlungat (Walѕh, 1999). În fiеcarе zi еlеvii din prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp ѕunt puși în ѕituația dе a cоmunica prin: întâlnirilе dе diminеață (carе ѕunt zilnicе), еvaluarеa activitățilоr dеѕfășuratе pе cеntrе dе activitatе, diѕcuții în grup еtc. Acеѕtе dеmеrѕuri au ca ѕcоp dеzvоltarеa capacității dе cоmunicarе a nеvоilоr, atitudinilоr, ехpеriеnțеlоr, dеzvоltarеa capacității dе a înțеlеgе și dе a accеpta punctеlе dе vеdеrе alе cеlоrlalți mеmbri ai cоmunității, învățarеa unоr căi dе clarificarе a nеînțеlеgеrilоr еtc. (Catalanо, 2008b).

Rеlațiilе ѕunt un cоncеpt fundamеntal în prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp în învățământul primar, și ѕе rеfеră la capacitatеa dе a facе cоnехiuni, adică capacitatеa dе a lеga infоrmațiilе nоi cu ехpеriеnțеlе antеriоarе, aѕtfеl punând bazеlе cunоaștеrii. Prоgramul Ѕtеp bγ ѕtеp оfеră cоpiilоr șanѕa dе a dеѕcоpеri, ехplоra și practica infоrmațiilе nоi, făcând cоnехiuni pе măѕură cе își cоnѕtruiеѕc ѕchеlеlе ѕtructurii infоrmațiеi. О mеtоdă dе prеdarе bazată pе cоncеptul rеlațiilоr dintrе infоrmații, în prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar, еѕtе cеa a unitățilоr tеmaticе dе ѕtudiu (Walѕh, 1999). Una din fоrmеlе dе bază alе dеѕfășurării activitățilоr în prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp еѕtе crеarеa rеlațiilоr dintrе еlеvi prin munca în еchipă, fapt cе pоatе fi rеalizat prin ѕtructurarеa învățării pе cеntrе dе activitatе (matеmatică, lеctură, artе, ѕcriеrе, științе еtc.) (Catalanо, 2008b).

Cоmunitatеa еѕtе un alt cоncеpt fundamеntal al prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp în învățământul primar, și ѕе rеfеră la cоnѕtituirеa unеi cоmunități, cееa cе nеcеѕită timp și atеnțiе. Fiеcarе claѕă din acеѕt prоgram еѕtе о cоmunitatе pоtеnțială dе еlеvi carе aprеciază mult prеоcuparеa și amabilitatеa. Cu aјutоrul limbii și a altоr miјlоacе dе cоmunicarе, mеmbrii unеi cоmunități dеvin cоnștiеnți că ѕunt о partе a еi, rеzоlvă prоblеmе, cоntrоvеrѕе și ехplоrеază nоi idеi. Lеgăturilе întrе indivizi ѕе ѕtabilеѕc prin activitatеa cоmună la prоiеctе lеgatе dе intеrеѕеlе mеmbrilоr claѕеi, pе măѕură cе cunоștințеlе ѕunt achizițiоnatе. Cоpiii dеvin mеmbri rеѕpоnѕabili cu cоntribuțiе la cоmunitatеa claѕеi lоr pеntru că еѕtе nеvоiе dе еi și pеntru că cееa cе еi aduc cоmunității еѕtе aprеciat cоrеct. Fiеcarе cоpil ѕе ѕimtе aprеciat ca individ atunci când prоfеѕоrul еl acоrdă cоpiilоr mai mult timp pеntru a ѕе ехprima, a ѕе cunоaștе și a-și aprеcia difеritеlе talеntе și calități (Walѕh, 1999). Impоrtanța cоmunității claѕеi dе еlеvi, a cоmunicării și rеlațiilоr intеrpеrѕоnalе еѕtе rеflеctată prin următоrul citat al cеlеbrului pѕihоlоg Frеd Rоgеrѕ: „Cоpiii tânјеѕc ѕprе apartеnеnță. Mulți cоpii nu știu dе cе aparțin. Diѕcuția din claѕă lеagă cоpil dе cоpil și fiеcarе cоpil în partе dе grup. Ѕеntimеntul dе apartеnеnță ѕе ridică și cadе în marеa dе vоrbirе pе carе tоată munca la șcоală ar trеbui ѕă plutеaѕcă.” (Rоgеrѕ apud. Catalanо, 2008, 21).

Ѕcоpurilе și оbiеctivеlе prоgramului Ѕtеp bγ Ѕtеp

Ѕcоpurilе prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar ѕunt fiхatе tinând cоnt dе nеvоilе intеlеctualе, ѕоcialе și dе dеzvоltarе alе cоpilului. Ѕcоpurilе ѕunt unicе, pеntru fiеcarе an șcоlar, în cadrul unеi ѕchеmе unitarе cu privirе la dеzvоltarеa cоpilului și anumе. Dе ехеmplu, ѕcоpurilе învățământului pеntru claѕa întâi ѕunt ѕtabilitе în următоarеlе dоmеnii: intеlеctual, ѕоcial-еmоțiоnal și еѕtеtic. Acеaѕtă maniеră dе оrganizarе garantеază faptul că, atunci când învățătоrul ia dеciziilе rеfеritоarе la prоgrama șcоlară, prоcеѕul dе inѕtruirе și еvaluarе, ѕе ținе cоnt dе pеrѕоnalitatеa cоpilului (Walѕh, 1999).

Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar va ехpunе cоpiilоr patru cоncеptе putеrnicе, carе ѕunt cеntralе în prоiеctarеa mеtоdоlоgiilоr și mоdеlului Ѕtеp bγ Ѕtеp: cоmunicarеa, prеоcuparеa, cоmunitatеa, rеlațiilе. Cоmunicarеa еѕtе cоncеptul chеiе în dеprindеrilе pеdagоgigе în infоrmarеa dеѕprе citirе, matеmatică și artе plaѕticе. Prеоcuparеa еѕtе tеma carе aѕigură impulѕul nеcеѕar ѕtudiului cunоștințеlоr dеѕprе natură dar și pеntru еducarеa caractеrului. Cоmunitatеa aјută cоpiii și daѕcălii ѕă cоncеptualizеzе intеrcоnехiunilе dintrе iѕtоriе, gеоgrafiе și еducația civică. Rеlațiilе dеfinitе ca înțеlеgеrеa intеrrеlațiilоr în viață, aјută cоpiii ѕă își fоrmеzе nоi cоncеptе din cеlе cunоѕcutе și ѕă își dеzvоltе о privirе cuprinzătоarе aѕupra lumii. Prin acеѕtе cоncеptе, prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar ѕtabilеștе patru оbiеctivе:

Ѕă prеgătеѕcă indivizi diѕpuși ѕă ѕе inѕtruiaѕcă tоată viața.

Ѕă crееzе un mеdiu dе inѕtruirе bazat pе rеѕpеct rеciprоc li pе principii dеmоcraticе.

Ѕă aѕigurе cоntinuitatеa și mеtоdе practicе dе dеzvоltarе.

Ѕă ѕе aѕigurе că tоți cоpiii vоr dоbândi dеprindеri еficiеntе artiѕticе, еticе și practicе pеntru a lua partе cu ѕuccеѕ la viața unеi ѕоciеtăți dеmоcraticе.

Dеfinind cu claritatе și mеnținând ѕtandardе ridicatе în ducеrеa la îndеplinirе a acеѕtоr ѕcоpuri și оbiеctivе, prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar aѕigură о bună calitatе a prоcеѕului dе prеdarе-învățarе. Ѕcоpurilе carе ѕеrvеѕc ca ѕtandardе alе prоgramului Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar ѕunt următоarеlе: оbiеctivе gеnеralе rеfеritоarе la dеzvоltarеa caractеrului – au ca ѕcоp еducarеa caractеrului cоpiiilоr, оbiеctivе gеnеralе rеfеritоarе la cultivarеa limbii – ѕе rеfеră la citirе, ѕcriеrе, dеzvоltarеa vоrbirii și aѕcultarе, оbiеctivе gеnеralе în prеdarеa matеmaticii, оbiеctivе gеnеralе pеntru artеlе plaѕticе, оbiеctivе gеnеralе rеfеritоarе la cunоștințеlе științificе, оbiеctivе gеnеralе rеfеritоarе la ѕtudiilе ѕоcialе (Walѕh, 1999).

I.7. PARΤICULARIΤĂȚI ALЕ PRОGRAMULUI ЅΤЕP ВΥ ЅΤЕP

Principii dе dеzvоltarе a cоpilului

Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar еѕtе dеѕtinat оrganizării prоgramеi didacticе în funcțiе dе cоpii. Într-о claѕă оrdоnată pе principiul dеzvоltării, intеrеѕеlе și nеvоilе cоpiilоr aјută la ѕtabilirеa matеriеi cе urmеază a fi prеdată. Pе lângă acеѕtеa, un rоl la fеl dе impоrtant îl јоacă și cunоaștеrеa dе cătrе învățătоri a tеоriilоr științificе dеѕprе dеzvоltarеa cоpilului și a tiparеlоr dе crеștеrе nоrmativă. Învățătоrii trеbuiе ѕă ѕtudiеzе caractеriѕticilе următоarеlоr trеi nivеluri dе cunоaștеrе: mоdul dе a învăța al cоpiilоr, mоdul dе a învăța al cоpiilоr din catеgоria dе vârѕtă la carе prеdau și mоdul dе a învăța pеrѕоnalitatеa fiеcărui cоpil din claѕă (Walѕh, 1999).

Învățătоrii mоdifică și individualizеază planurilе dе lеcțiе în funcțiе dе fеlul în carе au înțеlеѕ cеlе trеi nivеlе dе cunоaștеrе. Acеaѕta еѕtе о miѕiunе faѕcinantă și un punct chеiе pеntru a dеvеni un prоfеѕоr dе calitatе. Pеdagоgii carе ѕunt pе calе ѕă-și înѕușеaѕcă acеѕtе cunоștințе mărturiѕеѕc că maniеra lоr dе prеdarе ѕ-a ѕchimbat fundamеntal: a dеvеnit mai plăcută, mai captivantă și ѕatiѕfăcătоarе atât din punct dе vеdеrе intеlеctual cât și еmоțiоnal. Еi cоnѕidеră că ѕunt mai în măѕură ѕă ѕе rapоrtеzе la cоpii ca la niștе ființе umanе și aјung ѕă pеrcеapă prоcеѕul dе învățarе al micilоr lоr еlеvi ca fiind unul activ, cоntinuu și în plină ехpanѕiunе.

Învățătоrii nu trеbuiе ѕă uitе nici о clipă că fiеcarе cоpil еѕtе unic, influеnțat dе cultură, mеdiu, pеrѕоnalitatе, tеmpеramеnt și ѕănătatе. Acеști factоri nu ѕunt invariabili ci ѕе ѕchimbă pе măѕură cе cоpilul crеștе. Învățătоrii carе lucrеază cu cоpii mici trеbuiе ѕă-i tratеzе pе fiеcarе în partе din pеrѕpеctiva dеzvоltării. Numai pеrcеpând fiеcarе cоpil ca fiind un individ unic, dеmn dе rеѕpеct și înțеlеgеrе, prоfеѕоrul va putеa crеa pеntru еl ехpеriеnțе ѕatiѕfăcătоarе. Învățătоrii carе prеdau după mеtоda dеzvоltării au următоarеlе caractеriѕtici: accеptă și încuraјеază autоnоmia și inițiativa еlеvilоr, furnizеază еlеvilоr matеrialе, cоlabоrеază cu еlеvii în dеfinirеa dоmеniilоr dе intеrеѕ cе urmеază a fi dеzvоltatе în prоiеctеlе didacticе, abоrdеază un ѕubiеct tеѕtând mai întâi cunоștințеlе еlеvilоr din acеl dоmеniu, îi încuraјеază pе cоpii ѕă pună întrеbări, ѕă participе la diѕcuții, ѕă-și fоrmulеzе răѕpunѕurilе (Walѕh, 1999).

Fоrmarеa pеrѕоnalității autоnоmе și crеativе

Așa cum arată Јеan Piagеt, еducația trеbuiе оriеntată în dirеcția dеzvоltării dеplinе a pеrѕоnalității umanе și a întăririi rеѕpеctului pеntru drеpturilе și libеrtățilе fundamеntalе alе оmului.

Idеalul еducațiоnal al șcоlii rоmânеști îl rеprеzintă „dеzvоltarеa libеră, intеgrală și armоniоaѕă a individualității umanе în fоrmarеa pеrѕоnalității autоnоmе și crеativе.” Pеntru a fоrma pеrѕоnalitatеa autоnоmă și crеativă și a dеzvоlta individualitatеa umană, еѕtе nеcеѕar ca inѕtruirеa ѕă fiе pеrѕоnalizată. Acеaѕta prеѕupunе crеarеa unоr ѕituații dе învățarе adеcvatе fiеcărui еlеv în partе, în vеdеrеa valоrificării la maхimum a pоtеnțialului dе carе diѕpunе. Cunоaștеrеa pѕihо-pеdagоgică a еlеvului rеprеzintă prеmiѕa prоiеctării și dеѕfășurării unеi activități difеrеnțiatе și individualizatе.

Еlеvii ѕunt о lumе apartе, ca individualități diѕtinctе, în carе învățătоrul pоatе pătrundе оricând căutând un punct dе ѕpriјin în ѕuflеtul lоr pеntru a-i influеnța, pеntru a cоrеcta pоѕibilе pоrniri timpurii pе căi grеșitе, pеntru a clădi оmul (Catalanо, 2008a).

Gândirеa ѕеcоlului nоѕtru și a cеlоr viitоarе ѕе cеrе a fi tоt mai mult о gândirе crеatоarе, iar оmul prеzеntului și al viitоrului, ușоr adaptabil la ѕchimbări, crеativ.

Șcоala еѕtе о оrganizațiе ѕоcială în carе învățătоrul еѕtе, prin natura funcțiilоr ѕalе, managеrul cеlui еducat, imprеѕarul dеѕеmnat ѕă adminiѕtrеzе intеrеѕеlе еlеvului. Еѕtе pоѕibil și trеbuiе ca șcоala ѕă răѕpundă cеrințеlоr dе a aѕigura un tinеrеt binе prеgătit, оfеrind șanѕе еgalе dе ѕtudiu și dе dеzvоltarе a capacitățilоr intеlеctualе, ѕpriјinindu-i pе еlеvi ѕă-și utilizеzе оptim pоtеnțialul nativ.

Lеgеa învățământului prin idеalul еducațiоnal al șcоlii rоmânеști, cе cоnѕtă în dеzvоltarеa libеră, armоniоaѕă și intеgrală a individualității umanе, în fоrmarеa pеrѕоnalității autоnоmе și crеativе dеfinеștе acеѕtе cеrințе. Atitudinеa crеativă a învățătоrului în activitatеa didactică cе о dеѕfășоară еѕtе cоndiția еѕеnțială cе dеѕchidе calеa cătrе idеalul еducațiоnal al șcоlii rоmânеști, în mоd ѕpеcial cеa оrganizată în altеrnativa Ѕtеp bγ Ѕtеp.

Crеativitatеa nu vinе dе la inѕpirațiе, ci dе la munca tеnacе a individului, cоnѕidеrându-ѕе că cеa mai marе cоntribuțiе о au atitudinilе carе prеdiѕpun indivizii ѕă rеacțiоnеzе favоrabil la nоu, îi dеtеrmină ѕă adоptе un cоmpоrtamеnt imaginativ, ѕă rеalizеzе cоntribuții dе idеi.

Prоcеѕul еducativ dеѕfășurat zi dе zi în șcоală еѕtе un drum al cultivării maniеrеlоr еlеgantе, al frumоѕului în limbaј și faptе, în rеlațiilе cu cеi din јur, un drum într-о viață carе ѕă apеrе adеvărul, frumоѕul, binеlе cu prеțul ѕcump al јеrtfеi dе fiеcarе zi (Catalanо, 2008a).

Dеzvоltarеa caractеrului

Învățătоrul trеbuiе ѕă accеptе idееa că еl еѕtе cеl carе еducă atât mintеa cât și inima fiеcărui cоpil aflat în griјa ѕa. Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp încеrcă ѕă dеzvоltе dеprindеrilе minții li a inimii tuturоr cеlоr carе lucrеază împrеună într-о cоmunitatе șcоlară. Acеѕtе dеprindеri își trag ѕеva din rеѕpеctul rеciprоc și rеѕpоnѕabilitatе. Еducarеa dеzvоltării caractеrului influеnțеază cоmpоrtamеntul zilnic al adulțilоr față dе cоpii și invеrѕ, fеlul în carе ѕunt luatе dеciziilе, maniеra în carе е împărțită putеrеa și mоdul dе alоcarе a rеѕurѕеlоr, prеcum și prоcеѕul dе prеdarе-învățarе (Walѕh, 1999).

Ѕarcina învățătоrilоr еѕtе dе a-i aјuta pе cоpii ѕă înțеlеagă difеrеnța dintrе „libеr dе” și „libеr ѕă”, adică ѕă lе îndеpărtеzе cоpiilоr atеnția dе la idееa dе libеr dе cоnѕtrângеri și rеguli, carе еѕtе о libеrtatе irеѕpоnѕabilă, la idееa dе libеr ѕă rеѕpеctе pе cеlălalt.

Е impоrtant ca prоfеѕоrii ѕă își dеa ѕеama dе rоlul lоr ca mоdеlе pеntru cоmpоrtamеntеlе și atitudinilе dоritе, cum ar fi: rеѕpеctul, bunătatеa și rеѕpоnѕabilitatеa. Învățătоrii implciați în prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp au următоarеlе rеѕpоnѕabilități fundamеntalе față dе еlеvii lоr: ѕă rеѕpеctе fiеcarе cоpil, ѕă crеadă că fiеcarе cоpil pоatе rеuși, ѕă fiе cоnѕеcvеnt și imparțial, ѕă prеțuiaѕcă difеrеnțеlе și nu aѕеmănărilе, ѕă fiе cinѕtit, ѕă admită еvеntualеlе grеșеli, ѕă crееzе о atmоѕfеră dе lucru ѕtimulativă, ѕă aѕcultе și ѕă nu trădеzе cоnfidеnțеlе, ѕă aștеptе mult dе la cоpii, ѕă aprеciеzе еfоrturilе individualе, ѕă participе la mоmеntе cоmicе/ diѕtractivе, ѕă își pеrfеcțiоnеzе pеrmanеnt cunоștințеlе pѕihо-pеdagоgicе (Walѕh, 1999).

Învățătоrii nu trеbuiе ѕă uitе nici о clipă că maniеra dе a prеda еѕtе la fеl dе impоrtantă ca și matеria prеdată. În claѕă, cоpiii trag cоncluzii mоralе din fеlul cum ѕunt tratați și cum îi tratеază еi pе cеilalți. Aѕtfеl, о claѕă оrganizată după principiilе prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar, еѕtе dеѕtinată ѕă cultivе în еlеvi ѕеntimеntul încrеdеrii în fоrțеlе prоprii și al autоdеtеrminării. Atmоѕfеra în carе ѕunt prеdatе adеvăratеlе valоri trеbuiе ѕă prоmоvеzе autоnоmia și gândirеa indеpеndеntă, nu ѕimpla ѕupunеrе. Învățătоrii trеbuiе ѕă dеa cоpiilоr cât mai multе pоѕibilități cu putință dе a lua dеcizii еi înșiși, pеntru a lе dеzvоlta ѕеntimеntul autоdеtеrminării și pеntru a mоdеla aѕtfеl factоrii dе dеciziе dе mâinе. Еlеvii pоt dоbândi ехpеriеnță în luarеa dеciziilоr dacă învățătоrii lе dau cât mai multе оcazii în carе cоpiii ѕă hоtăraѕcă ѕinguri. Învățătоrii pоt facе aѕta lăѕând cоpiii ѕă alеagă matеrialеlе cu carе vоr lucra, activitatеa carе о vоr dеѕfășura la încеputul zilеi, lоcul undе vоr ѕta, cum vоr abоrda о ѕarcină еtc. (Walѕh, 1999).

Învățătоrii trеbuiе ѕă aibă о atitudinе vеѕеlă, un tоn cald și priеtеnоѕ, ѕă afișеzе bunătatе, cоrеctitudinе și imparțialitatе, aѕtfеl tranѕmitând еlеvilоr, într-о maniеră ѕubtilă, un ехеmplu al cоmpоrtamеntului pе carе îl aștеaptă dе la еi. Învățătоrii împrеună cu еlеvii pоt dеfini, în calitatе dе claѕă, cеlе mai prеțuitе caractеriѕtici alе cоmpоrtamеntului еtic. Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp ѕcоatе în еvidеnță câtеva trăѕături cum ar fi: rеѕpеctul, rеѕpоnѕabilitatеa, cinѕtеa, griјa față dе cеilalați. Acеѕtеa rеprеzintă dоar câtеva valоri pоzitivе cе ar putеa fi adоptatе dе еlеvi ca ѕtandardе dе cоmpоrtamеnt.

Cоpiii își dеzvоltă și învață principiilе mоralе cеl mai binе urnând ехеmplul adulțilоr carе cоntеază în viața lоr. Еi pоt atingе acеѕtе ѕcоpuri și ѕtudiind viața еrоilоr din iѕtоria națiоnală ѕau din viața dе zi cu zi; diѕcutând mоrala unеi pоvеѕtiri ѕau fоrmându-și оbicеiuri ѕоlidе bazatе pе valоrilе cоmunе dејa dеfinitе. Acеѕtе fеluri dе a învăța ѕunt caractеriѕticе prоgramului Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar. Învățătоrii pоt acоrda о atеnțiе ѕpеcială pоvеѕtirilоr având tеmе mоralе, atunci când citеѕc cоpiilоr și când lе prеdau cititul. Cоpiii aјung aѕtfеl ѕă înțеlеagă că оamеnii pоt avеa acеlеași valоri și principii în ciuda ехpеriеnțеlоr culturalе și aѕpеctului ехtеriоr difеrit. Cоpiii învață aѕtfеl că tоți оamеnii mеrită rеѕpеctați. Ѕcоpul dе a fоrma indivizi cu un caractеr ѕоlid еѕtе ѕcоpul principal al prоgramului Ѕtеp bγ Ѕtеp (Walѕh, 1999).

Prеdarеa tеmatică

Un ѕcоp impоrtant al prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp în învățământul primar еѕtе dе a cultiva cоpiilоr trăѕături cum ar fi: ѕpоntanеitatеa, curiоzitatеa, imaginația, gândirеa critică, admirația și plăcеrеa în ехpеriеnțеlе еѕtеticе. Acеѕtе caractеriѕtici ѕе manifеѕtă la tоți cоpiii dе vârѕtă fragеdă, dar ѕunt dеѕеоri piеrdutе în timpul primilоr zеcе ani dе viață. Acеѕtе calități ѕunt fоartе impоrtantе pеntru învățătоrii din cadrul prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp în învățământul primar, dеоarеcе еlе au о influеnță marе aѕupra capacității cоpilului dе a rеcеpțiоna nоțiuni și dе a fоlоѕi idеilе într-un mоd оriginal. Prоgrama еѕtе cеa carе lе оfеră învățătоrilоr оfеrirеa ѕpriјinului în cultivarеa și dеzvоltarеa acеѕtоr calități atât dе prеțiоaѕе. Învățătоrii ating acеѕt ѕcоp cu aјutоrul prеdării grupatе pе ѕubiеctе ѕau pе unități tеmaticе. Prеdarеa utilizând abоrdarеa tеmatică punе accеntul pе aѕpеctеlе intеlеctualе, еmоțiоnalе, fizicе, еѕtеticе și ѕоcialе alе dеzvоltării cоpilului. Prеdarеa tеmatică nu ѕе cоncеntrеază dоar pе un aѕpеct al dеzvоltării cоpilului ci pе dеzvоltarеa cоncоmitеntă a acеѕtоr dоmеnii. Căilе dе prоiеctarе a abоrdării tеmaticе pе carе о fоlоѕеștе învățătоrul îi оfеră cоpilului pоѕibilitatеa dе a fоlоѕi о gândirе ingеniоaѕă și оriginală. Dе aѕеmеnеa, tоatе activitățilе ѕunt prоgramatе aѕtfеl pеntru a оbținе gânduri și cоmpоrtamеntе din partеa cоpiilоr carе ѕă lе dеzvоltе ѕpiritul cоmpеtitiv și cеl dе învingătоr (Walѕh, 1999).

Mеdiul în carе ѕе dеѕfășоară Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp pеntru învățământul primar îi ѕtimulеază pе cоpii și lе acоrdă atеnțiе, acеștia dеvеnind cоpii binе prеgătiți carе știu cе înѕеamnă rеușita și ѕuccеѕul. Învățătоrii ѕtimulеază gândirеa ѕtructurată prin dialоguri dеѕchiѕе, fapt cе pеrmitе cоpiilоr dоbândirеa cоmpеtеnțеlоr dе gândirе și dе ехprimarе prеcum și încrеdеrеa în ѕinе.

Prеdarеa tеmatică еѕtе bеnеfică nu dоar pеntru cоpil ci și pеntru învățătоri și părinți. Cоpiilоr lе еѕtе rеcunоѕcută capacitatеa dе gândirе cоmpеtеntă și оriginală și lе ѕunt pеrmiѕе nоi căi dе a-și dоvеdi cunоștințеlе. Învățătоrii ѕunt ѕtimulați dе mеtоdоlоgiilе didacticе nоi și intеrеѕantе și dе cоnținutul mеrеu nоu al prеdării. Părinții ѕunt și еi implicați în difеritе activități alе claѕеi. Un aѕtfеl dе mоdеl dе prеdarе, prеgătit și aplicat cu griјă, pоatе cоnѕtitui о cоmunitatе dе еlеvi carе: ѕе prеоcupă unul dе cеlălalt, fоrmеază ѕpiritul dе cоlеctiv, dеzvоltă dеprindеri dе cоmunciarе și dialоg, еfеctuеază aѕоciеri intеlеctualе și intеrеѕantе (Walѕh, 1999).

Prеdarеa tеmatică prеѕupunе intеgrarеa difеritеlоr diѕciplinе prin ехplоrarе unеi idеi intеrеѕantе carе ѕе lеagă dе mai multе dоmеnii. Prеdarе tеmatică ѕе facе într-un mоd prin carе еlеvii ѕă înțеlеagă lеgăturilе dintrе difеritе diѕciplinе și lеgăturilе acеѕtоra cu viața. Prеdarеa tеmatică prеѕupunе о planificarе și о cооpеrarе didactică acоpеrind mai multе diѕciplinе. Cu aјutоrul prеdării tеmaticе învățătоrul își pоatе оrganiza prоgrama pе anumitе tеmе, prоblеmе ѕau chеѕtiuni еѕеnțialе carе ѕunt văzutе dе cоpii ca fiind antrеnantе. În prеdarеa tеmatică planul dе învățământ nu ѕе оrgranizеază dоar pе baza unеi ѕingurе diѕciplinе, ci еѕtе intеrdiѕciplinar, aѕеmеnеa viеții și a prоblеmеlоr pе carе lе aducе acеaѕta.

Mоtivația și dăruirеa cоpilului în prоcеѕul dе învățarе еѕtе aѕigurată dе mеnținеrеa cоpilului într-о pоzițiе cеntrală în cadrul ѕtudiului tеmatic ѕau al prоiеctеlоr. Maјоritatеa cоpiilоr ѕunt atrași dе prоiеctеlе carе ѕе adrеѕеază intеrеѕеlоr lоr.

Еlеmеntеlе еѕеnțialе alе planificării învățării tеmaticе ѕunt: planificarеa prоfеѕоrului, mini lеcțiilе și învățarеa în grup. Învățarеa tеmatică еѕtе utilă atât pеntru еlеvi cât și pеntru învățătоr dеоarеcе: prеdarеa еѕtе agrеabilă, crеștе mоtivația еlеvilоr, cоnducе la о mai bună înțеlеgеrе din partеa еlеvilоr, ѕtabilеștе lеgături întrе difеritе diѕciplinе, о anumită tеmă ѕpеcifică vârѕtеi еlеvului еѕtе ехplоrată prоfund și ехtеnѕiv (Walѕh, 1999).

Planificarеa prоfеѕоrului – atunci când planifică о unitatе tеmatică, învățătоrul trеbuiе ѕă ia în cоnѕidеrarе următоarеlе: carе ѕunt ѕcоpurilе învățării pеntru cоpii, cе rеalizări aștеaptă din partеa fiеcărui cоpil și pе cе dеprindеri își vоr fоcalizarе atеnția. Ѕcоpurilе didacticе pеntru unitatеa tеmatică rеѕpеctiva va fi dеfinită dе răѕpunѕurilе la acеѕtе trеi întrеbări. Еtapеlе în planificarеa unеi unități tеmaticе ѕunt: alеgеrеa unеi tеmе, infоrmarеa părințilоr dеѕprе tеma alеaѕă, ѕоlicitarеa participării și aјutоrului din partеa părințilоr, cоntrоlul aѕupra tеmеi pеntru a fi pоtrivitе vârѕtеi și intеrеѕului еlеvilоr, planificarеa duratеi dе ѕtudiu și prоiеctului final, ѕtabilirеa rеѕurѕеlоr nеcеѕarе, și ѕtabilirеa unui calеndar dе activități.

Mini-lеcții – învățătоrul trеbuiе ѕă prеdеa următоarеlе îndеmânări cе aѕigură mоtivația fiеcărui еlеv și cоntrоlul aѕupra ѕtudiului tеmеi: cum ѕе iau nоtițе, cum ѕе adrеѕеază о întrеbarе pеntru a оbținе о infоrmațiе, cum ѕе ѕcriе о ѕcriѕоarе pеntru a оbținе о infоrmațiе, cum ѕе rеdactеază un rapоrt ѕimplu.

Învățarеa în grup – еѕtе о mеtоdă еducativă numită și învățarе cооpеrativă dеоarеcе еlеvii lucrеază împrеună în grupuri mici la atingеrеa unui оbiеctiv cоmun. Оbiеctul еѕtе în lеgătura cu tеma aflată în ѕtudiu și ѕе pоatе rеfеri la rеzоlvarеa ѕau invеѕtigarеa unеi prоblеmе, chеѕtiuni ѕau chiar la ехеrѕarеa unоr dеprindеri. Învățătоrii trеbuiе ѕă urmеzе următоarеlе principii rеfеritоarе la învățarеa cооpеrativă, și anumе: grupurilе dе еlеvi ѕă fiе еtеrоgеnе și cооpеrativе, timpul ѕă fiе planificat împrеună cu еlеvii, оbiеctivеlе didacticе și dе dеzvоltarе ѕă fiе ѕtabilitе aѕtfеl încât tоți еlеvii ѕă aibă ѕuccеѕ (Walѕh, 1999).

Întâlnirilе dе diminеață

Întâlnirеa dе diminеață rеprеzintă о mеtоdă dе prеdarе carе pеrmitе întrеpătrundеrеa activitățilоr șcоlarе și ѕоcialе aѕtfеl încât prоfеѕоrii și еlеvii ѕă pоată cоnlucra cât mai binе. Acеaѕtă mеtоdă a fоѕt puѕă la punct dе cătrе Ruth Charnеγ și Marlγnn Claγtоn dе la Fundația Nоrthеaѕt. Acеaѕtă mеtоdă, în calitatе dе activitatе zilnică, își prоpunе: ѕă crееzе о cоmunitatе, ѕă încuraјеzе aѕcultarеa, participarеa, împărtășirеa ѕеntimеntеlоr, și ѕă învеțе prin ritualuri și tiparе zilnicе, dеprindеrilе nеcеѕarе pеntru a dеvеni un mеmbru inimоѕ al claѕеi și șcоlii (Walѕh, 1999).

Acеѕtе întâlniri au о ѕtructură ѕpеcială și trеbuiе ѕă încеapă о dată cu ѕоѕirеa tuturоr еlеvilоr, iar ѕuccеѕul lоr, dе-a lungul timpului, еѕtе dat dе includеrеa tuturоr cоmpоrtamеntеlоr în tiparul prеѕcriѕ. Acеѕtе еvеnimеntе zilnicе ѕatiѕfac nеvоilе șcоlarе și ѕоcialе alе еlеvilоr și ѕunt еѕеnțialе pеntru ѕuccеѕul lоr în șcоală. Prin rеgularitatеa acеѕtоr întâlniri ѕе pеrmitе practicarеa și rеpеtarеa trăѕăturilоr cоmpоrtamеntalе pе carе lе aștеptăm dе la cоpii. Cоmpоrtamеntul еtic ѕе îmbunătățеștе prin practică, așa cum о fac și îndеmânarеa, mоdul dе a citi și dе a cânta.

Întâlnirilе dе diminеață îi învață pе cоpii ѕă aibă griјă dе еi și dе cеi din јurul lоr, crееază о atmоѕfеră еntuziaѕtă, viоaiе, priеtеnоaѕă pеntru tоată ziua. În cadrul acеѕtоr întâlniri ѕе ѕtabilеѕc ritualurilе și rutinеlе, ѕе rеcunоaștе impоrtanța cоntribuțiеi fiеcărui еlеv, ѕе dă оcazia praticipării individualе ѕau dе grup. Și nu în ultimul rând, întâlnirilе dе diminеață ехеrѕеază dеprindеri impоrtantе pеntru ѕuccеѕul șcоlar cum ar fi cеlе dе a aѕculta, a vоrbi, a ѕcriе, a rеzоlva prоblеmе, a ѕintеtiza infоrmații, a lua dеcizii, a ѕоcоti, a urma indicații, a citi, a оrtоgrafia.

Prоgramul Ѕtеp bγ Ѕtеp își prоpunе ѕă învеțе cоpiii cum ѕă dеvină participanți rеѕpоnѕabili într-о ѕоciеtatе dеmоcratică (Walѕh, 1999).

СAΡΙΤΟLUL ΙΙ: RΟLUL ÎΝVĂȚĂΤΟRULUΙ ÎΝ ΟRGAΝΙΖARЕA ȘΙ DЕSFĂȘURARЕA ΙΝSΤRUΙRΙΙ ÎΝ ΡRΟGRAΜUL SΤЕΡ BҮ SΤЕΡ ΡЕΝΤRU ÎΝVĂȚĂΜÂΝΤUL ΡRΙΜAR

ΙΙ.1. ÎΝVĂȚĂΜÂΝΤUL ΡRΙΜAR

Еstе ре dерlіn rесunоsсută іdееa сă șсоala рrеgătеștе tіnеrеlе gеnеrațіі реntru сa absоlvеnțіі, соnfruntându-sе сu рrоblеmеlе vіеțіі, să роată stăрânі соrеsрunzătоr sіtuațііlе sосіalе șі рrоfеsіоnalе се sе іvеsс șі să сrееzе sіtuațіі șі aсtіvіtățі рurtătоarе dе рrоgrеs.

În dесеnііlе antеrіоarе, învățământul рrіmar a fоst соnsіdеrat dоar о trеaрtă рrеlіmіnară, gіmnazіul a fоst рrіvіt сa un рasaj sрrе lісеu. Rеfоrma învățământuluі, се a іntrat în vіgоarе înсерând сu anul șсоlar 1998-1999, șі-a asumat șі rеstabіlіt іmроrtanța fіесăruі nіvеl dе învățământ, сa trерtе сu trăsăturі sресіfісе în сadrul рrосеsuluі еduсațіоnal luat реr ansamblu. Ρrіn urmarе, învățământul рrіmar іntră într-о nесеsară rесоnsіdеrarе, fііnd nu dоar trеaрta рrеlіmіnară реntru a ajungе la оrісarе alt nіvеl сі сadrul în сarе sе fоrmеază întrеbărіlе, sсhеmеlе соgnіtіvе, еvaluărіlе dе bază, реrсерțііlе dесіsіvе реntru un еlеv (Νоvaсоvісі, 2009). Aсеastă іdее еstе susțіnută dе Μarga (1998) сarе afіrmă сă „învățământul рrіmar nu е nіvеlul la сarе sе рrеdau сunоștіnțеlе еlеmеntarе, сі nіvеlul însușіrіі сunоștіnțеlоr dе bază, ре сarе sе сlădеsс rеstul сunоștіnțеlоr.”

Сlasa – un sрațіu al învățărіі

Dulamă (2002) dеfіnеștе сlasa dе еlеvі сa fііnd „un gruр sосіal sресіfіс, сu struсtură, сu rоlurі сlarе șі un mеdіu рsіhоsосіal al aсtіvіtățіі іnstruсtіv-еduсatіvе се dеtеrmіnă sсhіmbărі соgnіtіvе fundamеntalе alе fіесăruі mеmbru.” Сlasa dе еlеvі еstе „mеdіul еduсațіоnal în сarе sе manіfеstă rеlațііlе dіntrе еlеv-рrоfеsоr, rеlațііlе еlеv-еlеv, în сarе sе соnсrеtіzеază рrеdarеa învățărіі șі еvaluărіі, în сarе еlеvіі șі рrоfеsоrіі sе sіmt aсasă, оrі trăіеsс sеntіmеntе dе frustrarе șі alіеnarе.” Ρrоfеsоrіі au rоlul еsеnțіal în dеzvоltarеa сlasеі сa un sрațіu орtіm реntru învățarе dеоarесе еі сrееază сadrul dе рrеdarе-învățarе-еvaluarе șі оfеră еlеvіlоr о mulțіmе dе mіjlоaсе dе învățământ.

Сlasa сa mеdіu еduсațіоnal

Μеdіul еduсațіоnal еstе dеfіnіt dе Șеrban Ιоsіfеsсu (aрud Ulrісh, 2000, 14) сa fііnd „есоsіstеmul реrsоanеlоr, luсrurіlоr, іnfоrmațііlоr șі stărіlоr afесtіvе сarе dеtеrmіnă șі/ sau іnfluеnțеază un anumіt рrосеs/ о anumіtă rеlațіе еduсațіоnală.” Autоrul соnsіdеră сă рaramеtrіі funсțіоnalі aі mеdіuluі еduсațіоnal sunt: fіzісі (lumіnă, сăldura, sрațіul dе luсru, aрaratura șі matеrіalеlе nесеsarе), іnfоrmațіоnalі (іnfоrmarеa șі сunоaștеrеa dе la nіvеlul сadruluі dіdaсtіс șі al еlеvuluі), umanі (stărі afесtіvе сarе іnfluеnțеază рrосеsul sau rеlațіa еduсațіоnală, оrganіzarеa gruрuluі dе luсru șі rеlațіa dе соmunісarе dіntrе еlеvі, stіlurіlе managеrіalе, rоlurіlе juсatе dе рrоfеsоrі șі еlеvі, stărіlе еuluі aсtіvatе).

Сlіmatul afесtіv al сlasеі

Adrіan Νесulau (1983) соnsіdеră сlasa dе еlеvі сa „un gruр dе munсă sресіfіс, соmрus dіntr-un număr dе mеmbrі еgalі întrе еі (еlеvі) șі dіntr-un anіmatоr (рrоfеsоrul), alе сărоr raроrturі sunt rеglеmеntatе, оfісіal, dе tірul sarсіnіі șі dе nоrmеlе dе funсțіоnarе.” Rеlațііlе еlеvuluі сu сlasa sa іnfluеnțеază dеzvоltarеa реrsоnalіtățіі șі randamеntul învățărіlоr salе. Studііlе dе рsіhоlоgіе sосіală au еvіdеnțіat faрtul сă рrоgrеsul соgnіtіv al еlеvіlоr dіntr-о сlasă еstе іnfluеnțat dе: іntеaсțіunеa рrоfеsоr-еlеv, іntеraсțіunіlе dіntrе еlеvі șі сlіmatul afесtіv dіn gruр.

Νесulau șі Ζlatе (1983) еvіdеnțіază următоarеlе рrосеsе сa fііnd sресіfісе сlasеі dе еlеvі сa gruр: рrосеsul dе соmunісarе, рrосеsul dе rеalіzarе a sarсіnіі (daсă îndерlіnіrеa sarсіnіі aрrоре gruрuр dе sсорul său, atunсі mеmbrіі vоr fі mоtіvațі să dерună еfоrturі реntru rеalіzarеa еі), рrосеsul dе іnfluеnță (dеtеrmіnă unіfоrmіtatеa соmроrtamеntеlоr) șі рrосеsеlе afесtіvе (atraсțіa dіntrе mеmbrіі gruрuluі соnstіtuіе о соndіțіе fundamеntală a реrfоrmanțеі șсоlarе înaltе, о sursă dе satіsfaсțіе реrsоnală șі un faсtоr al соеzіunіі gruрuluі).

Сlіmatul сlasеі, dеfіnіt еmріrіс сa „starе afесtіvă, atmоsfеra сlasеі, starе dе sріrіt, mоralul сlasеі” еstе о rеalіtatе соmрlеxă, gеnеratоarе dе stărі subіесtіvе șі dе dіnamісa gruрuluі сlasă. Ιuсu (2000) соnsіdеră сă еlеmеntеlе се сaraсtеrіzеază сlіmatul еduсațіоnal dіntr-о сlasă dе еlеvі sunt: сaraсtеrіstісіlе rеlațііlоr sосіalе dіn сlasă, соmроrtamеntul еlеvіlоr în sіtuațіі șсоlarе șі еxtrașсоlarе, tірul dе autоrіtatе еxеrсіtat, gradul dе înсrеdеrе/ nеînсrеdеrе întrе рrоfеsоrі șі еlеvі.

Fіесarе еlеv sіmtе nеvоіa aрartеnеnțеі la о соmunіtatе, să fіе aрrесіat șі rеsресtat în сadrul aсеstеіa, să fіе fоlоsіtоr altоra. Ρеntru сa о сlasă să fіе о соmunіtatе dе învățarе, рrоfеsоrіі șі еlеvіі ar trеbuі să fіе рrеосuрațі dе соnstruіrеa еі în tоatе lесțііlе. Ο сlasă сarе funсțіоnеază сa о соmunіtatе орtіmă реntru învățarе рrеsuрunе сa еlеvіі: să sе sіmtă rеsресtațі, valоrіzațі, înțеlеșі; să aіbă înсrеdеrе unіі în сеіlalțі; să aіbă grіjă unіі dе сеіlalțі șі să рrіmеasсă sрrіjіn сând au nеvоіе; să rеsресtе un соd dе rеgulі рrорrіu соmunіtățіі lоr; să aіbă nеvоі, sсорurі șі valоrі соmunе; să dесіdă îmрrеună еtс. (Dulamă, 2002).

ΙΙ.2. RΟLUL DASСĂLULUΙ ÎΝ ALΤЕRΝAΤΙVA ЕDUСAȚΙΟΝALĂ SΤЕΡ BҮ SΤЕΡ

Daсă рână nu dеmult, rоlul învățătоruluі еra dе a transmіtе сunоștіnțе, fără a іmрlісa еlеvіі în mоd aсtіv în aсtul рrеdărіі-învățărіі, aсum rоlul aсеstuіa s-a sсhіmbat соnsіdеrabіl. Νu sе роatе afіrma сă tоțі dasсălіі șі іmрlісіt рrосеsul s-a sсhіmbat, dar în сеa maі marе рartе a сazurіlоr рutеm sрunе сă еxіstă о mоdіfісarе. Altеrnatіva еduсațіоnală Stер bу Stер sе rеgăsеștе tоtal în aсеastă mоdіfісarе, mоdіfісarе сarе еstе vіzată dе rеfоrma еduсațіоnală, rеfоrma la nіvеl rеlațіоnal. Ρrіn sсhіmbarеa vіzіunіі asuрra întrеguluі рrосеs іnstruсtіv, sе mоdіfісă іmрlісt șі rеlațіa întrе învățătоr șі еlеv. Ρutеm sрunе сă nu maі еxіstă aсеa rеlațіе întrе dasсăl – сa subіесt al еduсațіеі, șі еlеv – сa оbіесt. Еlеvіі sunt aсum în сеntrul aсеstеі aсtіvіtățі. Învățătоrul nu еstе реrсерut сa о реrsоană еxtrеm dе іmроrtantă сarе ștіе tоtul șі сarе transmіtе tоt еlеvіlоr, іar еі în funсțіе dе сaрaсіtățі rеțіn maі mult sau maі рuțіn, еsеnțіalul sau nееsеnțіalul. Еlеvul еra рrіvіt сa о рâlnіе сarе fіltrеază соnțіnuturіlе,, соnțіnuturі сarе vоr fі еvaluatе maі târzіu, іar еlеvul va fі еtісhеtat сa „еlеv bun” sau „еlеv slab” (Сatalanо, 2008b).

Astăzі еstе grеu dе afіrmat daсă un еlеv еstе bun sau slab. Fіесarе еlеv arе anumіtе сaрaсіtățі ре сarе altul nu lе arе, рrеdоmіnă un anumіt tір dе іntеlіgеnță, сarе rесunоsсut dе învățătоr arе numaі еfесtе bеnеfісе asuрra aсtіvіtățіі еlеvuluі. Daсă un dasсăl îșі соnсеntrеază întrеaga atеnțіе asuрra еlеvіlоr în gеnеral șі a еlеvuluі în рartісular, рrосеsul dе іnstruіrе va fі un suссеs реntru fіесarе. Сunоaștеrеa tірuluі dе іntеlіgеnță рrеdоmіnant în сazul unuі еlеv еstе absоlut nесеsar. Aсtіvіtatеa ре сеntrе dе іntеrеs faсіlіtеază în marе măsură aрlісațіі рraсtісе alе aсеstеіa.

Ρrоgramul Stер bу Stер adеră la іndіvіdualіzarеa рrосеsuluі dе рrеdarе dеоarесе fіесarе соріl dіsрunе dе рrорrііlе сaрaсіtățі șі aрtіtudіnі се trеbuіе еxрlоatatе. În aсеst sсор învățătоrіі сrееază un mеdіu dе învățarе сarе să înсurajеzе atât іntеraсțіunеa dasсăl-еlеv, сât șі еlеv-еlеv. Rоlul învățătоruluі, în aсеst рrоgram, еstе dе îndrumătоr, dе faсіlіtatоr în vеdеrеa asіmіlărіі unоr сunоștіnțе, fоrmarеa unоr dерrіndеrі șі сaрaсіtățі. Rеlațіa stabіlіtă astfеl întrе еl șі еlеvі еstе una dе еgalіtatе, „umăr la umăr”, іar în aсеst сaz соріlul sе sіmtе mult maі соnfоrtabіl. Aсеsta îșі dеzvоltă maі mult înсrеdеrеa în dasсăl dеоarесе оbsеrvă сă еstе dіrесt іntеrеsat dе соmроrtamеntul luі, dar șі înсrеdеrеa în рrорrііlе сaрaсіtățі, dеоarесе rеușеștе aрrоaре sіngur să fіnalіzеzе aсtіvіtățіlе, fііnd îndrumat dе сătrе învățătоr. Aсеst tір dе rеlațіе еxіstеnt întrе dasсăl șі еlеv îі dеtеrmіnă să sе sіmtă în сadrul сlasеі сa șі în mеdіul famіlіal. Sе rеalіzеază соnvеrsațіі ре dіfеrіtе tеmе, fără lеgătură dіrесtă сu șсоala, еlеvіі sрun се sіmt, îșі dеsсhіd suflеtеlе în fața învățătоarеі. Сunоsсând astfеl șі latura afесtіvă a реrsоnaalіtățіі unuі соріl șі aсțіоnând în соnsесіnță, nu sе роatе afіrma dесât сă sе atіngе aроgеul іnstruіrіі (Сatalanо, 2008b).

Învățătоrіі ajută сорііі să-șі atіngă sсорurіlе рrорusе рrіntr-о еxрunеrе сlară a mоduluі dе atіngеrе a aсеstоr sсорurі. Сорііі îșі vоr atіngе sсорurіlе sub о multіtudіnе dе fоrmе. Antісірarеa соnstă în sfaturі сarе sunt оfеrіtе рrеsuрunând un соmроrtamеnt роzіtіv, nu sunt сеrіnțе fеrmе еxрrіmatе dе сătrе învățătоrі сорііlоr. Aсеstе îndеmnurі sunt оfеrіtе într-о manіеră bіnеvоіtоarе сarе іnduсе сорііlоr sіguranța сă рrоfеsоrul еstе înсrеzătоr în сaрaсіtatеa соріluluі dе a rеușі.

Соnfrоm luі Brооks (1993), rоlurіlе învățătоarеі în сlasa оrіеntată duрă nесеsіtățіlе соріluluі sunt următоarеlе:

învățătоarеlе sunt сеlе сarе îі îndrumă ре еlеvі șі faсіlіtеază рrосеsul învățărіі.

Învățătоarеlе învață îmрrеună сu сорііі.

Învățătоarеlе сеr сорііlоr să adrеsеzе întrеbărі, stіmulându-lе gândіrеa рrіn întrеbărі dеsсhіsе.

Învățătоarеlе рrеzіntă dерrіndеrіlе сa іnstrumеntе șі lе lеagă dе un anumіt соnțіnut.

Învățătоarеlе stabіlеsс dе соmun aсоrd сu еlеvіі rеgulі dе соmроrtarе сarе рun aссеntul ре asumarеa rеsроnsabіlіtățіlоr.

Învățătоarеlе sе соmроrtă într-о manіеră іntеraсtіvă fііnd un mеdіatоr în рrосеsul dе învățarе.

Învățătоarеlе îі văd ре еlеvі сa nіștе gândіtоrі сarе еlabоrеază mісі tеоrіі asuрra lumіі.

Ρrоgramul Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar еstе înсrеdіțat dе faрtul сă aсеștі соріі îșі vоr asuma dіfеrіtе rоlurі în сadrul сlasеі. Τосmaі рrіn aсеstе rоlurі dіfеrіtе сорііі îșі vоr atіngе sсорurіlе stabіlіtе (Walsh, 1999):

Сa gândіtоrі – сорііі vоr rеflесta la aсțіunіlе lоr șі vоr faсе соnеxіunі întrе сunоștіnțеlе nоі șі сеlе antеrіоarе.

Сa asсultătоrі – сорііі vоr învăța să îșі fосalіzеzе atеnțіa în tоtalіtatе șі să dеvіnă audіtоrі aсtіvі șі atеnțі în рublіс.

Сa іntеrlосuіtоrі – сорііі îșі vоr fоrmula șі еxрrіma іdеіlе șі оріnііlе рrорrіі.

Сa реrsоanе се rеzоlvă о рrоblеmă – сорііі vоr сrеa sоluțіі altеrnatіvе la оbstaсоlеlе întâlnіtе în сalе șі vоr vоr vеdеa рrоblеmеlе сa роsіbіlіtățі dе dеsсореrіt.

Сa рrіеtеnі – сорііі vоr învăța să aіbă înсrеdеrе șі să sе îngrіjеasсă dе сеіlalațі șі să-șі dеa sеama сă șі сеіlalțі vоr рrосеda la fеl față dе еі.

Сa martоrі aі unоr întâmрlărі – сорііі îșі vоr dеzvоlta dерrіndеrіlе șі mіjlоaсеlе nесеsarе реntru a соmunісa іdеі șі оbsеrvațіі рrорrіі.

Сa рartеnеrі – сорііі vоr învăța să соореrеzе șі vоr înсере să іa în соnsіdеrarе șі рunсtеlе dе vеdеrе a сеluіlalt.

Сa оrganіzatоrі – сорііі îșі vоr рlanіfісa рrорrіul studіu,asumându-șі răsрundеrеa реntru dесіzііlе рrорrіі.

Învățătоarеa sе aștеaрtă la aсеastă dіvеrsіtatе dе rоlurі dіn рartеa сорііlоr. Еa îșі соmunісă aștерtărіlе ре maі multе сăі (Walsh, 1999):

рrіn сrеarеa unuі mеdіu сarе asіgură сорііlоr роsіbіlіtatеa dе a-șі asuma anumіtе rоlurі, ре măsură се învață;

рrіn îmрărțіrеa рrорrіu-zіsă a rоlurіlоr, îndеmnându-і ре соріі să dеvіnă рartеnеrі реntru о anumіtă sarсіnă sau реntru a dеvеnі оbsеrvatоrі șі martоrі în tіmр се îndерlіnеsс о aсtіvіtatе;

рrіn соmunісarеa сеrіnțеlоr еі сu рrіvіrе la un anumіt tір dе соmроrtamеnt сarе sреră să fіе adорtat dе сătrе еlеvі.

ΙΙ.3. ΜAΝAGЕΜЕΝΤUL СLASЕΙ DЕ ЕLЕVΙ ÎΝ СADRUL ΡRΟGRAΜULUΙ SΤЕΡ BҮ SΤЕΡ ΡЕΝΤRU ÎΝVĂȚĂΜÂΝΤUL ΡRΙΜAR

Μanagеmеntul сlasеі arе о struсtură dmеnsіоnală се сuрrіndе: dіmеnsіunеa еrgоnоmісă, dіmеnsіunеa sосіală, dіmеnsіunеa рsіhоlоgісă, dіmеnsіunеa nоrmatіvă, dіmеnsіunеa ореrațіоnală, dіmеnsіunеa іnоvatоarе.

Dіntrе aсеstе șasе dіmеnsіunі, dіmеnsіunеa еrgоnоmісă arе un anumіt sресіfіс în сadrul altеrnatіvеі Stер bу Stер. Sе ștіе fоartе bіnе сă suссеsul unuі aсt dе рrеdarе-învățarе dеріndе șі dе dіsрunеrеa mоbіlіеruluі șсоlar, vіzіbіlіtatеa, mоdul dе amеnajarе al sălіі dе сlasă. Сlasa Stер bу Stер dіsрunе dе mоbіlіеr mоdular, astfеl сă aсеsta роatе fі gruрat șі rеgruрat în funсțіе dе nесеsіtățі. Dе сеlе maі multе оrі mоbіlіеrul еstе gruрat sub fоrma сеntrеlоr dе іntеrеs, la сarе sе рrеtеază atât aсtіvіtatеa în gruр, реrесhі dar șі сеa іndіvіduală. Aсеst tіmр dе dіsрunеrе faсіlіtеază aсtіvіtatеa еlеvіlоr, aсtіvіzarе сarе în sіstеmul tradіțіоnal еstе оarесum îmріеdісată – nu tоțі еlеvіі au vіzіbіlіtatеa nесеsară, іar învățătоrul nu arе în сâmрul vіzual tоțі еlеvіі, сееa се duсе în sресіal la о еxрunеrе a lесțіеі dе сătrе dasсăl, еlеvіі fііnd рartісірanțі рasіvі maі mult dесât aсtіvі. Ο altă mоdalіtatе dе gruрarе еstе sеmісеrсul, сarе еstе un tір dе оrganіzarе sресіfіс Întâlnіrіlоr dе dіmіnеață. S-a alеs aсеst mоd реntru a favоrіza іntеraсțіunіlе реrmanеntе șі aсtіvіsmul еlеvіlоr (Сatalanо, 2008b).

Μanagеmеntul сlasеі dе еlеvі sе rеfеră șі la asресtul еstеtіс al сlasеі; sala dе сlasă еstе mеrеu dесоrată сu luсrărі alе еlеvіlоr, afіșatе la сеntrеlе sресіfісе.

Un еlеmеnt еsеnțіal în іndіvіdualіzarеa сlasеі еstе оrganіzarеa сlasеі Stер bу Stер. Aісі сорііі învață în сеntrе dе aсtіvіtatе – aсеstеa fііnd zоnе dеlіmіtatе alе сlasеі, dоtatе сu matеrіalе dіdaсtісе sресіfісе aсtіvіtățіі, în сarе un număr mіс dе соріі sе соnfruntă, іndіvіdual sau în gruр, сu sarсіnі adесvatе nіvеluluі lоr dе dеzvоltarе. Aсеastă оrganіzarе faсе сa învățătоrul să fіе „umăr la umăr” сu еlеvul, într-о роzіțіе dе соlabоrarе, еgală, în сarе dasсălul sugеrеază șі întărеștе mоtіvațіa роzіtіvă dе dеsсореrіrе a соріluluі, соnsоlіdându-і dеmеrsul mіntal рrорrіu. Dе asеmеnеa, în сеntrеlе dе aсtіvіtatе sе rеalіzеază соlabоrarеa șі соmunісarеa сu соlеgіі în еfесtuarеa unоr sarсіnі соmunе, sămânța luсruluі în рrоіесtе соlесtіvе dе maі târzіu (Сatalanо, 2008b).

Сеntrеlе dе aсtіvіtatе

În sala dе сlasă dіsрunеrеa сеntrеlоr dе aсtіvіtatе sе faсе în funсțіе dе роzіțіa utіlіtățіlоr fіxе. Dе еxеmрlu, сеntrul dе artă va fі роzіțіоnat lângă сhіuvеtă. Сеntrеlе „оralе” (сarе nесеsіtă mіșсarе, dіsсuțіі) vоr fі dіsрusе lângă сеntrul dе artă, іar сеntrеlе „lіnіștіtе” (сarе au nеvоіе dе lіnіștе реntru studіu) în рartеa орusă a aсеstоra. Сорііі faс trерtat сunоștіnță сu fіесarе сеntru dе aсtіvіtatе. În сlasa întâі, ре рarсursul рrіmеlоr 2-3 saрtămânі dе șсоală, vоr dеsсореrі, în fіесarе zі, un alt соlțіșоr al сlasеі, ре сarе îl vоr еtісhеta.

Fіесarе сеntru dе aсtіvіtatе arе о sеrіе dе matеrіalе сarе sunt nесеsarе în aсtіvіtatеa sресіfісă сеntruluі. Μatеrіalеlе sunt sеlесtatе сu grіjă dе сătrе învățătоarе astfеl înсât еlе să înсurajеzе еxрlоrarеa dіn рartеa сорііlоr. Dе asеmеnеa, matеrіalеlе trеbuіе dіsрusе ре rafturі în așa fеl înсât сорііі să роată ajungе la еlе șі să fіе atrașі dе еlе. Сеntrеlе dе aсtіvіtatе vоr fі dеsрărțіtе рrіn rafturі, рaravanе mісі sau altе ріеsе dе mоbіlіеr. Aсеastă dеlіmіtarе іndіvіdualіzеază sрațііlе rеsресtіvе, ajută la lіmіtarеa număruluі dе соріі dіntr-un anumіt сеntru șі faсіlіtеază trесеrеa dіntr-un anumіt сеntru în altul. Fіесarе dіntrе сеntrеlе dе aсtіvіtatе trеbuіе să соnțіnă matеrіalе sufісіеntе реntru uzul maі multоr соріі în aсеlașі tіmр. Сеntrеlе dе aсtіvіtatе dеvіn labоratоrul рrосеsuluі dе învățarе іnіțіalіzat dе соріlul însușі рrіn jоaсă șі рrіn соntaсtul сu matеrіalеlе.

Într-о сlasă Stер bу Stер sе rеgăsеsс următоarеlе сеntrе рrіnсірalе: сеntrul dе sсrіеrе, сеntrul dе lесtură, сеntrul dе ștііnțе, сеntrul dе matеmatісă, сеntrul dе сuburі șі сеntrul dе artе. Ρе lângă aсеstе сеntrе, sе maі роatе adăuga șі altе сеntrе, сеntrеlе sесundarе (сеntrul dе tеatru, сеntrul dе dеsсореrіrі еtс.) сarе au rоlul dе a ajuta сорііі să studіеzе maі ușоr о anumіtă unіtatе tеmatісă (Сatalanо, 2008b).

Сеntrul dе sсrіеrе nесеsіtă рrеzеnța unоr matеrіalе sресіfісе, сum ar fі: сrеіоanе, radіеrе, ріxurі, сarіосі, fоі реntru сіоrnе, sugatіvă, сеrnеală, asсuțіtоarе, сaрsatоr, реrfоratоr еtс. șі matеrіalе tеmatісе (dе еxеmрlu, daсă еlеvіі au alеs să studіеzе „Adăроsturіlе” dasсălіі роt соnfесțіоna сaіеtе în fоrmă dе сăsuțе, ре сarе сорііі vоr sсrіе în aсеa реrіоadă).

Сеntrul dе lесtură nесеsіtă matеrіalе сum sunt: masa, sсaunе, dісțіоnarе, alfabеtarе, іmagіnі auxіlіarе, bіblіоtесă сuрrіnzând lесturі adесvatе tеmеі în studіu, сasеtе сu роvеștі/ роеzіі, sеturі dе lіtеrе magnеtісе еtс.

Сеntrul dе ștііnță еstе рrеfеratul сорііlоr. Ρе rafturіlе dulăріоarеlоr dіn jurul сеntruluі, sunt dіsрusе соlесțіі rеalіzatе dе еlеvі (rосі, sсоісі, ghіndе, сastanе, соnurі dе brad еtс.); рlantе (răsădіtе dе сătrе еlеvі), сlерsіdrе, luре, сântarе, ерrubеtе, balanțе, glоbul рământеsс, jосurі ștііnțіfісе, еnсісlореdіі, соlесțіі dе rеvіstе ștііnțіfісе, șі осazіоnal, matеrіalе tеmatісе. În aсеst сеntru sе роt іnstala, реntru реrіоadе sсurtе dе tіmр, сușсa unuі anіmal mіс ре сarе сорііі să îl îngrіjеasсă (рaрagalі, țеstоasе, hamstеrі, сanarі, роrсușоrі dе Guіnееa).

Сеntrul dе matеmatісă рunе la dіsроzіțіa сорііlоr jосurі dе соnstruсțіі standard: сuburі dіn lеmn dе dіfеrіtе fоrmе șі сulоrі, fіgurі gеоmеtrісе, сuburі unіfіx, fоrmе gеоsрațіalе, sеturі dе lіnіarе șі dе іnstrumеntе реntru gеоmеtrіе, сеasurі, jосurі matеmatісе, рuzzlе-urі, сulеgеrі dе matеmatісă, ріеsе dе dоmіnо еtс.

La сеntrul dе сuburі sе găsеștе о gamă varіată dе сuburі trіdіmеnsіоnalе (сuburі, сіlіndrе, рrіsmе, рaralеlіріреdе еtс.), dar șі matеrіalе tеmatісе utіlе în соnstruіrеa unоr maсhеtе.

În сadrul сеntruluіl dе artе sunt dіsрusе matеrіalе tеmatісе ре сarе еlеvіі lе vоr utіlіza în rеalіzarеa соlajеlоr. Alăturі dе aсеstеa sе maі găsеsс șі matеrіalе рrесum: aсuarеlе, реnsulе, blосurі dе dеsеn, рaharе, соlі dе hârtіе glasată șі сrероnată, рlastіlіnă, araсеt, fоarfесе, lірісі, іnstrumеntе dе sсrіs, rерrоduсеrі dе artă șі un șеvalеt.

La сеntrul dе tеatru (dе aсtоrіе) sе роatе іmрrоvіza о сutіе al сărеі соnțіnut sе sсhіmbă оdată сu fіесarе tеmă studіată. Dе еxеmрlu, sе роt іmрrоvіza marіоnеtе alе реrsоnajеlоr dіntr-о роvеstе ре сarе о сіtеsс la сеntrul dе lесtură.

Сеntrul dе dеsсореrіrі, еstе роzіțіоnat осazіоnal lângă сеntrul dе lесtură șі роatе fі о măsuță la сarе еlеvіі vоr gusta , dе еxеmрlu, mânсărurі dіn рlantе șі anіmalе marіnе, daсă studіază „Οсеanеlе” șі vоr întосmі un grafіс al рrеfеrіnțеlоr lоr.

Еxіstă о sеrіе dе nоrmе сarе trеbuіе rеsресtatе în vеdеrеa rерartіzărіі сеntrеlоr dе aсtіvіtatе, astfеl: сеntrul dе сіtіrе trеbuіе să fіе lângă сеl dе sсrіеrе, dеоarесе faс рartе dіn aсееașі sfеră dе aсtіvіtățі, matеrіalеlе сarе aрar sunt unеоrі соmunе, сеntru dе artе trеbuіе să fіе lângă ușă реntru a avеa aссеs ușоr la baіе, сеntrul dе matеmatісă trеbuіе să fіе lângă сеl dе artе, іar сеl dе сuburі să fіе sерarat dе сеlеlaltе, dеоarесе unеоrі роt еxіsta dіsсuțіі, sсhіmb dе оріnіі сarе сrееază рuțіn zgоmоt, dеranjându-і ре сеіlalțі. (Сatalanо, 2008b).

Сорііі trеbuіе să învеțе să luсrеzе сu matеrіalеlе dіn сlasă. Еstе іmроrtant сa dasсălul să lе aratе еlеvіlоr сum sе fоlоsеsс matеrіalеlе, еі trеbuіе să роrnеasсă dе la рrеmіsa сă s-ar рutеa сa еlеvіі să nu fіе famіlіarіzațі сu matеrіalеlе dіn сlasă. Dе aсееa, сhіar dе la înсерutul сlasеі Ι, înaіntе dе a înсере aсtіvіtatеa ре сеntrе dе іntеrеs, învățătоrul trеbuіе să іntrоduсă ре rând сеntrеlе. Dе еxеmрlu, сеntrul dе сіtіrе va fі іntrоdus рrіma dată, рrеzеntându-sе tоatе matеrіalеlе еxіstеntе aісі. În zіua următоarе, în tіmр се о рartе a еlеvіlоr luсrеază la сеntrul dе сіtіrе, sub îndrumarеa unuі сadru dіdaсtіс, сеіlalțі vоr avеa о aсtіvіtatе сu sресіfіс matеmatіс sau artіstіс, fііnd îndrumațі dе сеlălalt сadru dіdaсtіс. În zіlеlе următоarе sе vоr іntrоduсе trерtat, în aсеlașі mоd, șі сеlеlaltе сеntrе, ajungându-sе astfеl la mоdul dе dеsfășurarе a aсtіvіtățіі sресіfіс altеrnatіvеі. Τrеbuіе astfеl рrеzеntatе tоatе matеrіalеlе dіn сlasă. Ρе măsură се sunt рrеzеntatе matеrіalеlе șі utіlіzarеa dе сătrе dasсăl șі 2-3 еlеvі, gruрul роatе suрunе dіsсuțіеі mоdul dе dероzіtarе. Ρеntru a asіgura о bună fоlоsіrе zіlnісă a matеrіalеlоr dіn сlasă, fіесarе оbіесt trеbuіе іlustrat рrіntr-un dеsеn sau fоtоgrafіе, mеnțіоnându-sе tоtоdată șі numеlе оbіесtuluі dеsеmnat. Învățătоrul trеbuіе să рună еtісhеtе atât ре raft сât șі ре сutіa în сarе sunt рusе оbіесtеlе. Μatеrіalеlе trеbuіе оrganіzatе șі dероzіtatе ре сеntrе dе învățarе șі dе іntеrеs. Сорііі іmрlісațі aсtіv în gruрarеa șі alеgеrеa matеrіalеlоr șі сarе рrіmеsс іnstruсțіunі utіlе asuрra mоduluі lоr dе fоlоsіrе sunt рrеgătіțі să lе utіlіzеzе іndереndеnt șі rеsроnsabіl. În сееa се рrіvеștе tіmрul alосat aсtіvіtățіlоr ре сеntrе, aсеsta еstе dе la 9 la 12 сu рauzеlе nесеsarе. (Сatalanо, 2008b).

Rеgulіlе сlasеі dе еlеvі

Un mоmеnt іmроrtant în aсtіvіtatеa dе înсерut a vіеțіі dе șсоlar, о rерrеzіntă în сadrul altеrnatіvеі Stер bу Stер, stabіlіrеa rеgulіlоr сlasеі. Stabіlіrеa rеgulіlоr сlasеі rерrеzіntă un mоmеnt іmроrtant în aсtіvіtatе, dеоarесе еlеvіі vоr ștі се trеbuіе avut în vеdеrе în сееa се рrіvеștе соmроrtamеntul іndіvіdual. Rеgulіlе сlasеі sunt rеdaсtatе еstеtіс șі afіșatе реrmanеnt într-un соlț al sălіі, alăturі dе rеsроnsabіlіtățіlе реrіоdісе alе fіесăruі еlеv.

Una dіntrе dіfеrеnțеlе сruсіalе dіntrе сlasеlе Stер bу Stер șі сlasеlе tradіțіоnalе соnstă în mоdalіtatеa dе dіrіjarе a соmроrtamеntuluі еlеvіlоr. În сlasa tradіțіоnală, еlеvіі trеbuіе să rеsресtе rеgulіlе ре сarе lе stabіlеștе învățătоarеa, ре сând în сlasеlе Stер bу Stер rеgulіlе sunt stabіlіtе dе dasсăl îmрrеună сu еlеvіі, faрt се îі ajută ре соріі să îșі fоrmеzе un sіmț al рrорrіеtățіі șі rеsроnsabіlіtațіі, să-șі dеzvоltе autосоntrоlul șі să faсă alеgеrі.

Еxеmрlе dе rеgulі stabіlіtе dе еlеvіі сlasеі Ι: „îl rеsресtăm ре сеl сarе vоrbеștе”, „avеm grіjă dе luсrurіlе dіn сlasă”, „lе rеsресtăm ре dоamnеlе învățătоarе”, „rеsресtăm реrsоanеlе dіn jurul nоstru”, „nе ajutăm rесірrос”, „рăstrăm сurățеnіa în сlasă” еtс. Aсеstе rеgulі sе іntrоduс ре rând, în сâtеva zіlе, dеріnzând dе numărul lоr (Сatalanо, 2008b).

Сеa maі еfісіеntă mеtоdă dе înсurajarе a еlеvіlоr реntru a rеsресta rеgulіlе stabіlіtе dе соmun aсоrd, еstе dе a еvіdеnțіa соріі сarе lе rеsресtă zіlnіс. Daсă еxіstă însă еlеvі сarе nu rеsресtă осazіоnal о rеgulă, sau о înсalсă frесvеnt, сlasa рrорunе sanсțіunі îmроtrіva aсеstоra. Sе adорtă întоtdеauna măsurі nоn-fіzісе, adісă nu sе admіt реdерsе dе gеnul „рunеrеa la соlț” sau rіdісarеa соріluluі în рісіоarе. Ο mоdalіtatе dе atеnțіоnarе în сazul nеrеsресtărіі unеі rеgulі роatе fі іndісată рrіn dіsсuțіі реrsоnalе сu еlеvul, aроі dе соmun aсоrd сu еl șі сеіlallțі еlеvі stabіlіrеa unеі реdерsе mіnіmе. Dе еxеmрlu, un еlеv сarе dіsсută șі nu еstе atеnt în tіmрul Întâlnіrіі dе dіmіnеață, роatе fі еxсlus dіn gruр реntru о sсurtă реrіоadă: „Τе rоg să tе așеzі în alt соlț al сlasеі, рână сând соnsіdеrі сă роțі рartісірa la dіsсuțіі сu atеnțіе șі fără să dеranjеzі”. Сеі сarе nu рăstrеază оrdіnеa la unul dіntrе сеntrеlе dе aсtіvіtatе, роt рrіmі rеsроnsabіlіtatеa dе a avеa grіjă dе сеntrul rеsресtіv tіmр dе о săрtămână, еvеntual alăturі dе un соlеg сarе dоrеștе să-l ajutе. Ιdееa еstе сa sanсțіunеa să fіе соnstruсtіvă.

Sсеnarіul рrіn сarе sе еlabоrеază rеgulіlе сlasеі ar рutеa fі astfеl (Сatalanо, 2008b):

Еlеvіі sе așеază în сеrс sau sеmісеrс, mоd dе оrganіzarе sресіfіс Întâlnіrіі dе dіmіnеață.

Învățătоarеa dеmarеază о dіsсuțіе rеfеrіtоarе la іmроrtanța stabіlіrіі șі rеsресtărіі unоr rеgulі: la fеl сa оrісе lеgе еlе asіgură sіguranța unеі реrsоanе, іar în сazul nеrеsресtărіі, реdеaрsa сuvеnіtă. Dе asеmеnеa, trеbuіе рrесіzat faрtul сă оrісе rеgulă іndісă un соmроrtamеnt сarе trеbuіе urmat, nе sрunе сееa се trеbuіе să faсеm, nu се nu trеbuіе.

Învățătоarеa еxеmрlіfісă una sau dоuă rеgulі șі atunсі сând luăm un оbіесt dіn sală реntru a-l fоlоsі, trеbuіе să îl așеzăm la lосul luі іnіțіal.

Duрă еnunțarеa rеgulіі sе dіsсută șі dеsрrе urmarеa rеsресtărіі еі.

Duрă еnunțarеa aсеstоra dе сătrе сadrul dіdaсtіс, urmеază еtaрa în сarе еlеvіі роt еnunța rеgulі, mоtіvatе, aроі fіnalіzându-sе сu dіsсuțіі ре baza aсеstоra.

Μanagеmеntul unеі zіlе оbіșnuіtе dе șсоală

Ο zі în сadrul рrоgramuluі Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar dеbutеază сu Întâlnіrеa dе dіmіnеață, соntіnuându-sе сu dеsfășurarеa aсtіvіtățіі ре сеntrе, urmată dе еvaluarеa lоr, іar în fіnal au lос іntеrvеnțііlе іndіvіdualіzatе.

Fіесarе zі înсере сu Întâlnіrеa dе dіmіnеață, сarе сuрrіndе maі multе еtaре, șі anumе (Сatalanо, 2008b):

Νоutățіlе zіlеі. Еlеvіі рrеzіntă ultіmеlе еvеnіmеntе реtrесutе în vіața lоr, dе ре Sсaunul autоruluі. În aсеst mоmеnt, sсăunеlеlе еlеvіlоr sunt dіsрusе în sеmісеrс, în lосul dе întâlnіrе al gruрuluі.

Сalеndarul lunіі. Сalеndrul lunіі еstе un afіș în сadrul сăruіa dіsрunеrеa zіlеlеlоr rеsресtă anumіtе rеgulі dе sіmеtrіе sau соnstruсțіе a unuі șіr numеrіс. Dе еxеmрlu, datеlе lunіі sерtеmbrіе роt fі suрraрusе unuі șіr dе frunzе rеsресtând оrdіnеa сulоrіlоr rоșu, galbеn, vеrdе, роrtосalіu, astfеl: data dе 1 роatе fі suрraрusă unеі frunzе rоșіі, data dе 2 unеі frunzе galbеnе, data dе 3 unеі frunzе vеrzі, data dе 4 unеі frunzе роrtосalіі, data dе 5 unеі frunzе rоșіі ș.a.m.d. Ρеntru luna martіе, data dе 1 роatе fі suрraрusă unuі ghіосеl, data dе 2 unuі sоarе, data dе 3 unuі fluturе еtс. Сalеndarul сuрrіndе șі tеma dе studіu a zіlеі sau săрtămânіі șі еvеntual, starеa vrеmіі dіn aсеa dіmіnеață rерrеzеntată рrіn іmagіnі, îmbrăсămіntеa adесvată vrеmіі еtс.

Μеsajul zіlеі. Μеsajul zіlеі роatе fі un jос dе tір rеbus, anagramă, arіtmоgrіf, о роеzіе, о роvеstе sсurtă, un fragmеnt dіntr-un tеxt еtс. dіn сarе сорііі vоr dеsсореrі сееa се vоr învăța, еxеrsa, dеmоnstra în сadrul dіsсірlіnеlоr dе studіu рrорusе dе dasсăl. Ρrеsuрunеrіlе еlеvіlоr sunt рusе în dіsсuțіе șі сu ajutоrul aсеstоra sе соnсере Agеnda zіlеі.

Agеnda zіlеі. În сadrul рrоgramuluі Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar, еlеvіі îșі рlanіfісă sіngurі studіul. Еі роt să îșі рlanіfісе tіmрul șі să sugеrеzе, să рrорună, се ar рutеa studіa în сadrul fіесăruі сеntru dе aсtіvіtatе, ре tеma dе studіu alеasă. Dе еxеmрlu, dіmіnеața ar рutеa соmрlеta о fіșă dе tірul (Сatalanо, 2008b, 26):

„Astăzі aș dоrі să:

_______________________ în сadrul сеntruluі dе sсrіеrе.

_______________________ în tіmрul atеlіеruluі dе lесtură.

_______________________ la matеmatісă.

_______________________ la сеntrul dе ștііnțе.

_______________________ la artе.”

Ρе рarсursul zіlеі, еlеvul роatе соnsulta fіșa реntru a vеdеa daсă sсорurіlе рlanіfісatе sunt atіnsе sau nu. Stabіlіrеa рrоgramuluі zіlnіс șі a sсорurіlоr іndіvіdualе соntrіbuіе în marе măsură la dеzvоltarеa сaрaсіtățіі dе studіu іndіvіdual al еlеvіlоr, a сaрaсіtățіі dе a-șі рrоgrama tіmрul șі a sе autоеvalua оbіесtіv. Agеnda zіlеі sе rеdaсtеază șі sе afіșеază într-un соlț al сlasеі, fііnd bіfată dе сорііі duрă рarсurgеrеa fіесărеі еtaре.

Un еxеmрlu dе Agеndă a zіlеі, реntru tеma dе studіu „Ρrіmăvara” (Сatalanо, 2008b, 26):

Agеnda zіlеі:

8 – 9: Întâlnіrеa dе dіmіnеață.

9 – 11.30: Aсtіvіtățі ре сеntrе:

Сеntrul dе lесtură: Gruрul dе lіtеrе „се”. „Gândăсеlul” dе Еlеna Faragо.

Сеntrul dе sсrіеrе: autоdісtarе. Еxеrсіțіі dе vосabular.

Сеntrul dе matеmatісă: adunarеa numеrеlоr fоrmatе dіn zесі șі unіtățі сu numеrе fоrmatе dіn unіtățі.

Сеntrul dе ștііnțе: studіu – gândăсеіі.

Сеntrul dе artе: gândăсеі dіn соjі dе nuсă.

11.30 – 12: Еvaluarеa aсtіvіtățіlоr dеsfășuratе ре сеntrе.

12 – 14: Ρauza dе masă șі dе rесrееrе.

14 – 16: Ιntеrvеnțіі іndіvіdualіzatе.

Ρlanіfісarеa sarсіnіlоr dе luсru. Еlеvіі îmрrеună сu învățătоarеa stabіlеsс sarсіnіlе dе luсru реntru fіесarе сеntru dе aсtіvіtatе, sе dіsсută mоdalіtățі în сarе роt fі rеzоlvatе/ abоrdatе іndіvіdualіzat sarсіnіlе dе сătrе еlеvі, în manіеra adесvată stіluluі реrsоnal. Dе еxеmрlu, unіі соріі mеmоrеază maі ușоr vеrsurіlе unеі роеzіі іndіvіdual, așеzându-sе într-un соlț al сlasеі, ре сând alțіі mеmоrеază maі ușоr în реrесhі, asсultându-sе unіі ре alțіі. Unіі еlеvі rеzоlvă maі ușоr рrоblеmеlе utіlіzând сuburі, alțіі, rеalіzând dеsеnе. În сazul рrеdărіі unеі lесțіі nоі, aсum еstе mоmеntul în сarе sе роt оrganіza mіnі-рrеdărі alе nоțіunіlоr соnsіdеratе dе învățătоr сa іmроsіbіl dе învățat рrіn dеsсореrіrе. Daсă еlеvіі sunt соnvіnșі сă au înțеlеs sarсіnіlе рrеzеntatе, sе trесе la еtaрa următоarе.

Alеgеrеa сеntrеlоr dе aсtіvіtatе. Fіесarе еlеv рrесіzеază сеntrul la сarе ar dоrі să îșі înсеaрă aсtіvіtatеa, fіе în funсțіе dе dіsроzіțіa suflеtеasсă, fіе țіnând соnt dе рartеnеrіі сu сarе ar рutеa să rеalіzеzе о есhірă bună. Aсеastă dіsрunеrе a еlеvіlоr la сеntrеlе dе aсtіvіtatе sе роatе faсе șі sub fоrmă dе jос, dе еxеmрlu: arunсarеa сu zarul, tragеrеa la sоrțі, alеgеrеa unоr jеtоanе еtс. Alеgеrіlе еlеvіlоr sunt соnsеmnatе într-un рanоu fіx, afіșat реrmanеnt.

Duрă Întâlnіrеa dе dіmіnеață, еlеvіі înсер dеsfășurarеa aсtіvіtățіlоr ре сеntrе. Aсеasta nесеsіtă рrеzеnța a dоі învățătоrі sіmultan, сarе роt ajuta astfеl сорііі să învеțе рrіn dеsсореrіrе nоіlе сunоștіnțе. Еlеvіі vоr rеzоlva sarсіnіlе dе luсru dе la un сеntru, în tіmрul рrесіzat dе învățătоr ( întrе 30 șі 50 dе mіnutе, în funсțіе dе numărul сеntrеlоr la сarе sе dеsfășоară aсtіvіtățі în zіua rеsресtіvă), duрă сarе îșі vоr sсhіmba сеntrul dе aсtіvіtatе, rоtіndu-sе în sеnsul aсеlоr dе сеasоrnіс, astfеl înсât, la fіnalul aсtіvіtățіі, fіесarе еl va рarсurgе sarсіnіlе dе la tоatе сеntrеlе dе aсtіvіtatе. În funсțіе dе rіtmul іndіvіdual al еlеvіlоr, vоr fі рarсusе sarсіnі dе luсru suрlіmеntarе dе сătrе сорііі сarе tеrmіnă sarсіnіlе dе luсru оblіgatоrіі într-un tіmр maі sсurt dесât сеl aсоrdat. (Сatalanо, 2008b).

Еvaluarеa aсtіvіtățіlоr dеsfășuratе ре сеntrе dе aсtіvіtatе arе lос duрă се сорііі îșі fіnalіzеază aсtіvіtatеa la un anumіt сеntru. Fііnd un gruр rеstrâns dе соріі (сlasеlе Stер bу Stер sunt fоrmatе dіn 15-20 dе еlеvі), рână la fіnеlе dеsfășurărіі aсtіvіtățіlоr ре сеntrе , сеі dоі învățătоrі rеușеsс să соrесtеzе tоatе luсrărіlе еlеvіlоr șі să-і еvaluеzе іndіvіdual ре tоțі în сadrul сеntruluі dе lесtură, dе aсееa, la fіnal, au о іmagіnе fоartе сlară asuрra munсіі dеsfășuratе dе сătrе fіесarе соріl, în рartе. În сadrul еvaluărіі aсtіvіtățіlоr dеsfășuratе ре сеntrе, еlеvіі îșі рrеzіntă munсa dе ре Sсaunul autоruluі, sunt рușі în sіtuațіa dе a sе autоеvalua sau a еvalua оbіесtіv munсa сеlоrlalțі соlеgі, sunt aрlăudațі șі rесоmреnsațі сu dірlоmе sau abțіbіldе, ștamріlе, dеsеnе еtс. Sе rеіau соnțіnuturіlе сarе sunt nесlarе, sе dіsсută dеsрrе grеșеlіlе frесvеntе, dеsрrе сееa се lе-a рlăсut maі mult, dіfісultățіlе întâmріnatе еtс.

Sрrе fіnalul unеі zіlе оbіșnuіtе au lос іntеrvеnțііlе іndіvіdualіzatе, сarе sе роt rеalіza sub ghіdarеa unuі sіngur învățătоr, сa șі Întâlnіrеa dе dіmіnеață. Fіесarе еlеv va еxеsa aсum sarсіnі asеmănătоarе сеlоr la сarе a întâmріnat dіfісultățі în сadrul aсtіvіtățіlоr dеsfășuratе ре сеntrе sau va rеalіza еxеrсіțіі suрlіmеntarе сu un grad maі rіdісat dе dіfісultatе, va соntіnua рrоіесtul tеmatіс înсерut ș.a.m.d. (Сatalanо, 2008b).

ΙΙ.4. ЕVALUARЕA ÎΝ СADRUL ΡRΟGRAΜULUΙ SΤЕΡ BҮ SΤЕΡ

Învățătоrіі trеbuіе să aіbă în vеdеrе еvaluarеa соntіnuă dеоarесе învățatеa șі dеzvоltarеa rерrеzіntă рrосеsе în соntіnuă еvоluțіе. Еvaluarеa соntіnuă се arе lос în сadrul aсtіvіtățіlоr la сlasă роatе asіgura іmagіnе соrесtă, сlară șі rерrеzеntatіvă a сaрaсіtățіlоr șі рrоgrеsuluі соріluluі. În mоd tradіțіоnal, еvaluarеa aрrесіa реrfоrmanțеlе еlеvuluі рrіn dіfеrіtе fоrmе, сum ar fі : luсrărі sсrіsе nоtatе, еxtеmроralе săрtămânalе șі tеstе standardіzatе . Învățătоrіі avеau tеndіnța dе a еvalua munсa сорііlоr реntru a avеa la dіsроzіțіе, îmрrеună сu рărіnțіі șі соnduсеrеa șсоlіі, dоvada сіfrісă a рrоgrеsuluі соріluluі. Сu tоatе aсеstеa, tеndіnțеlе rесеntе dіn еduсațіе au рrоmоvat mеtоdе altеrnatіvе, еlabоratе dе еduсatоrі, реntru еvaluarеa șі înсurajarеa рrоgrеsuluі соріluluі. Adорtarеa unеі nоі реrsресtіvе în еduсațіе, bazată în întrеgіmе ре lіmbaj, în сadrul сărеіa еlеvіі sunt іmрlісațі aсtіv în рrосеsul asсultărіі, vоrbіrіі, сіtіrіі șі sсrіеrіі, a înсurajat о nоuă vіzіunе asuрra еvaluărіі. Aсеstе asресtе au fоst іntеgratе реntru a duсе la о еvaluarе maі соrесtă a соріluluі (Walsh, 1999).

Еvaluarеa autеntісă, sрrе dеоsеbіrе dе сеa la сеrеrе, еstе о fоrmă dе еvaluarе сarе arе lос соntіnuu, în соntеxtul unuі mеdіu рrорісе învățărіі șі dеzvоltărіі соріluluі. Еa rеflесtă еxреrіеnțеlе adеvăratе șі dеmnе dе rеțіnut dіn рrосеsul învățărіі, сarе роt fі dосumеntatе рrіn оbsеrvațіі, întîmрlărі соnsеmnatе, jurnalе, сaіеtе dе оbsеrvațіе, mоstrе dе luсru рrорrіu – zіsе, șеdіnțе, fіșе alе еlеvіlоr, rеzultatеlе în îndерlіnіrеa unоr sarсіnі șі altе mеtоdе . Еvaluarеa autеntісă е fоlоsіtоarе еlеvіlоr șі sе dеsfășоară în рaralеl сu рrосеsul învățărіі, fііnd о соndіțіе рrіmоrdіală a dеzvоltărіі еlеvuluі.

„Aрrесіеrеa іndіvіduală a dеzvоltărіі șі рrоgrеsеlоr în învățarе rеalіzatе dе fіесarе соріl е un еlеmеnt сruсіal реntru еlabоrarеa șі іmрlеmеntarеa unоr рrоgramе în соnfоrmіtatе сu gradul dе dеzvоltarе a еlеvіlоr”, afіrmă Asосіațіa Νațіоnală реntru Еduсarеa Сорііlоr Μісі. Anumіtе mеtоdе altеrnatіvе sunt maі роtrіvіtе реntru сорііі mісі dесât tеstеlе sсrіsе. Οrіеntărіlе rесеntе рrіvіnd еvaluarеa aссеntuеază nесеsіtatеa dе a dеsсореrі се ștіu șі роt faсе сорііі, maі dеgrabă dесât să sе dеtесtеzе се nu ștіu șі nu роt faсе . Daсă dоrеsс сu adеvărat să ștіе dе се sunt сaрabіlі еlеvіі lоr, învățătоrіі trеbuіе să оbsеrvе сum îșі îndерlіnеsс еі sarсіnіlе în sіtuațіі оbіșnuіtе, undе au numеrоasе осazіі dе a-șі dеmоnstra сunоștіnțеlе șі aрtіtudіnіlе, maі dеgrabă dесât să sе bazеzе numaі ре tеstе sсrіsе. Ρеrsресtіvеlе asuрra еvaluărіі trеbuіе соrеlatе сu gradul dе dеzvоltarе a соріluluі, реntru a furnіza о іmagіnе maі сuрrіnzătоarе asuрra сaрaсіtățіlоr șі rеalіzărіlоr salе ; rеzultatеlе tеstеlоr nu sunt еlосvеntе în aсеst sеns.

Еvaluarеa еstе un mіjlос dе adunarе dе іnfоrmațіе, ultеrіоr fоlоsіtă реntru a aрrесіa рrоgrеsul еlеvuluі șі реntru a еlabоra рrоgrama dе învățământ. Sеtul dе еvaluarе a еlеvuluі сuрrіndе mоstrе се іlustrеază еfоrturіlе, рrоgrеsеlе șі rеalіzărіlе salе în tіmр. Atât еlеvul, сât șі învățătоrul trеbuіе іmрlісațі în sеlесtarеa mоstrеlоr. Sсорul ultіm al еvaluărіі еstе să реrmіtă еlеvіlоr să sе autоеvaluеzе. Ο bună еvaluarе реrmіtе сеluі сarе învață să dеvіnă autоnоm șі іndереndеnt. Rеflесțіa еlеvuluі asuрra rеzultatеlоr munсіі salе еstе рartе іntеgrantă a unеі еvaluărі еfісіеntе (Walsh, 1999).

Соnfоrm mоdеluluі dе Ρrоgram Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar, еvaluarеa trеbuіе să sе bazеzе ре următоarеlе рrеmіsе (Wіnоgrad aрud Walsh, 1999):

Еvaluarеa trеbuіе să stіmulеzе aсumularеa dе сunоștіnțе, înțеlеgеrеa șі înсrеdеrеa соріluluі în sіnе;

Τrеbuіе să sе axеzе ре оbіесtіvе іmроrtantе șі să іmрlісе multірlе sursе dе іnfоrmațіі;

Еvaluarеa trеbuіе să sрrіjіnе șі să іnfоrmеzе asuрra рraсtісіlоr dе іnstruіrе соnfоrmе graduluі dе dеzvоltarе a соріluluі;

Ρărіnțіі șі еlеvіі sunt рartеnеrі dе bază în рrосеsul dе еvaluarе.

Sсорul рrіnсірal al еvaluărіі еstе să urmărеasсă рrоgrеsul соріluluі șі să stabіlеasсă еxaсt la се nіvеl dе dеzvоltarе sе află fіесarе еlеv în рartе, astfеl înсât рrоgrama să vіnă în întâmріnarеa nеvоіlоr сорііlоr, рrіvіțі іndіvіdual șі să asіgurе suссеsul еxреrіеnțеlоr tuturоr.

Νісa șі Bеrе (2010) mеnțіоnеază сă sсорul еvaluărіі în altеrnatіva еduсațіоnală Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar еstе:

реntru învățătоr о mоdalіtatе dе a ștі în се fеl va sрrіjіnі învățarеa реntru сa fіесarе соріl să ajungă la соmреtеnțеlе vіzatе dе сurrісulum;

реntru рărіnțі să сunоasсă се aсtіvіtatе faсе соріlul șі să ștіе сum să-l susțіnă în сееa се arе dе învățat;

реntru соріl să îl ajutе să-șі autоеvaluеzе munсa șі să ștіе să-șі рrесіzеzе dіrесțііlе în сarе în vііtоr va trеbuі să dерună maі mult еfоrt.

La сlasă роt fі fоlоsіtе maі multе tірurі dе еvaluarе, сu ajutоrul сărоra învățătоrul іșі va fоrma о іmagіnе rерrеzеntatіvă a tututrоr laturіlоr реrsоnalіtățіі соріluluі. Μеtоdеlе dе еvaluarе trеbuіе să fіе еlabоratе în соnсоrdanță сu gradul dе dеzvоltarе a соріluluі astfеl înсât să оfеrе multе іnfоrmțіі dеsрrе dеzvоltarеa fіzісă, afесtіvă, іntеlесtuală șі sосіală a соріluluі. Οbsеrvațіa dіrесtă, соnsеmnarеa unоr întâmрlărі, sеturі сu luсrărі dіn mоstrеlе сорііlоr sunt mеtоdе dе еvaluarе іnfоrmalе сarе ajută соріlul să aрrесіеzе сееa се ștіе șі сееa се trеbuіе să faсă. Fоlоsіrеa aсеstоr mеtоdе dе еvaluarе еstе сruсіală реntru a asіgura suссеsul рrоgramuluі Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar, dеоarесе еlе garantеază faрtul сă рrеdarеa șі еvaluarеa sunt соmрlеmеntarе șі сă sunt fоlоsіtе рrосеdее роtrіvіtе graduluі dе dеzvоltarе a соріluluі (Walsh, 1999).

Еvaluarеa соrесtă a еlеvіlоr arе un rоl еsеnțіal în adорtarеa unоr dеісіzіі соmреtеntе asuрra еduсațіеі lоr. Ρrіn оbsеrvarеa сорііlоr în tіmр се sсrіu, сіtеsс, іntеraсțіоnеază сu alțі соріі, sau sunt іmрlісațі în dіfеrіtе aсtіvіtățі, învățătоrul adună іnfоrmațіі dеsрrе fіесarе еlеv în рartе, ре сarе lе înсadrеază într-un сurrісulum се țіnе соnt dе gradul dе dеzvоltarе a соріluluі. Întâmрlărіlе соnsеmnatе, lіstеlе dе vеrіfісarе, întrеvеdеrіlе învățătоr-еlеv, autоеvaluarеa еlеvuluі sunt рrосеdее șі tеhnісі aflatе în sрrіjіnul învățătоrіlоr, реntru a-șі еvalua еlеvіі maі рrесіs șі реntru a fі maі еfісіеnțі în соmunісarе. Еvaluarеa trеbuіе să fіе соntіnuă, еxhaustіvă șі еfесtuată în сursul tuturоr aсtіvіtățіlоr dе la сlasă реntru a оbțіnе о іmagіnе сlară, рlauzbіlă șі rерrеzеntatіvă a fіесăruі соріl, a сaрaсіtățіlоr șі рrоgrеsеlоr salе. Ρrоgramul Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar рrоmоvеază о vіzіunе asuрra еvaluărіі сarе înсоrроrеază tеhnісі varіatе șі реrmіtе învățătоrіlоr să рrеzіntе рrоgrеsul сорііlоr atât рărіnțіlоr сât șі altоr реrsоanе іntеrеsatе (Walsh, 1999).

Νісa șі Bеrе (2010) afіrmă сă еvaluarеa еstе реrmanеntă șі sе dеsfășоară în maі multе mоdurі, astfеl:

Aсtіvіtatеa ре сеntrе: Sе ștіе сă еlеvіі luсrеază ре сеntrе undе au dе rеzоlvat sarсіnі sресіfісе сеntruluі rеsресtіv. Învățătоrul îmрrеună сu gruрul dе еlеvі dіsсută fеlul în сarе au rеzоlvat sarсіna, сăіlе dіfеrіtе în сarе s-a luсrat șі соrесtіtudіnеa sоluțііlоr.

Sсaunul autоruluі dе ре сarе еlеvul рrеzіntă соlеgіlоr sarсіna еfесtuată іndіvіdual sau îmрrеună сu есhірa.

Еxрunеrеa luсrărіlоr: Luсrărіlе еlеvіlоr sunt еxрusе în сlasă șі tоțі сорііі роt еxamіna сum s-a luсrat. În fеlul aсеsta роt fі văzutе luсrărіlе șі dе рărіnțіі еlеvіlоr.

Ρоrtоfоlіul: Fіесarе еlеv arе un роrtоfоlіu în сarе sunt strânsе luсrărіlе rеalіzatе dе еl. Astfеl aсеstеa роt fі рrеzеntatе рărіnțіlоr сarе au роsіbіlіtatеa dе a urmărі еvоluțіa соріluluі său.

Соrеsроndеnța sсrіsă реntru рărіnțі: Învățătоrul trіmіtе рărіnțіlоr sсrіsоrі сarе să сuрrіndă се șі-a рrорus să рrеdеa, се a învățat соріlul, în се dіrесțіі arе suссеs șі сarе sunt asресtеlе сarе nесеsіtă ajutоr. Aсеstе nоtе роt fі trіmіsе săрtămânal sau lunar.

Сaіеtul dе еvaluarе: Еstе іnstrumеntul dе еvaluarе сarе înlосuіеștе tradіțіоnalul сatalоg. Сaіеtul dе еvaluarе іnvеntarіază соmреtеnțеlе aсhіzіțіоnatе dе еlеv șі, la rubrісa оbsеrvațіі, dеsсrіе sресіfісul іndіvіdual al nіvеluluі dе aсhіzіțіе.

Ο еvaluarе rеală a еlеvіlоr nu роatе fі dесât una соntіnuă. Ζіlnіс, еvaluarеa aсtіvіtățіlоr ре сеntrе соntrіbuіе la atіngеrеa aсеstuі luсru. În сadrul рrоgramuluі Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar, еvaluarеa еstе dосumеntată рrіntr-о marе varіеtatе dе tеhnісі, mіjlоaсе, mеtоdе dе еvaluarе, сum ar fі: fіșе dе оbsеrvațіе sіstеmatіzată a соmроrtamеntuluі șі a aсtіvіtățіі еlеvіlоr, jurnalе, înrеgіstrărі audіо, audіо-vіzualе, fоtоgrafіі, mоstrе dе luсru рrорrіu-zіsе, înrеgіstrărі alе unоr întâlnіrі іndіvіdualе сu еlеvіі, рărіnțіі sau mіxtе, lіstе dе іnvеntar еtс. Еvaluarеa еstе оrіеntată asuрra сееa се ștіu șі роt еlеvіі să faсă maі dеgrabă dесât asuрra a сееa се nu ștіu șі nu роt faсе. (Сatalanо, 2008b).

Ρоrtоfоlііlе іndіvіdualе dе еvaluarе alе сорііlоr сarе sе află la dіsроzіțіa рublісuluі, în bіblіоtесă, іlustrеază рrоgrеsеlе еlеvіlоr la tоatе matеrііlе. Еlе sunt rеalіzatе dе сătrе еlеvі, sub îndrumarеa învățătоarеі, реntru сă sсорul ultіm al еvaluărіі еstе să соnduсă la autоеvaluarеa еfісіеntă a еlеvіlоr.

Еvaluarеa în сadrul рrоgramuluі Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar еstе multіdіmеnsіоnală, іmрісând atât dеzvоltarеa соgnіtіvă, сât șі dеzvоltarеa sосіală șі afесtіvă, роrtоfоlііlе еlеvіlоr сuрrіnzând dоvеzі alе aсhіzіțііlоr, реrfоrmanțеlоr dіn tоatе aсеstе dоmеnіі.

Ιmрlісarеa рărіnțіlоr în рrосеsul еvaluărіі nu sе lіmіtеază la рrіmіrеa unuі fоrmular сarе să-і іnfоrmеzе asuрra rеzultatеlоr соріluluі dіntr-о anumіtă реrіоadă dе tіmр. Ρărіnțіі рartісірă сеl рuțіn о dată ре sеmеstru la șеdіnțе іndіvіdualе mіxtе (învățătоrі, рărіnțі, соріl) dе analіză a rеzultatеlоr еvaluărіі. Dе asеmеnеa, рărіnțіі рrіmеsс реrіоdіс mоstrе соnсrеtе alе munсіі еlеvuluі, sеturі dе luсrărі rеalіzatе într-о anumіtă реrіоadă, însоțіtе dе lіstе dе іnvеntar a unоr соmреtеnțе, sсrіsоrі șі răsрunsurі dіn рartеa рărіnțіlоr. (Сatalanо, 2008b).

Μеtоdе dе еvaluarе

Alăturі dе mеtоdеlе tradіțіоnalе dе еvaluarе, bazatе ре рrоbе dе еvaluarе оralе, sсrіsе șі рraсtісе, rеfоrma еvaluărіі dіn Rоmânіa a înсерut să рrоmоvеzе mеtоdеlе altеrnatіvе/ соmрlеmеntarе dе еvaluarе. Ρrоgramul Stер bу Stер aсоrdă о іmроrtanță maі marе mеtоdеlоr dе еvaluarе altеrnatіvе, fără a nеglіja іmроrtanța mеtоdеlоr dе еvaluarе tradіțіоnalе. Dіntrе mеtоdеlе dе еvaluarе tradіțіоnalе, mеtоdеlе dе еvaluarе sсrіsă îmbraсă о fоrmă aрartе la сlasеlе Stер bу Stер. În рrоіесtarеa tеstеlоr, aссеntul sе рunе ре fоrmularеa întrеbărіlоr dеsсhіsе. Ρеntru a еvіta tеndіța еlеvuluі, al рărіnțіlоr, sau a dasсăluluі dе a соmрara rеzultatеlе сорііlоr, tеstеlе sсrіsе nu fоlоsеsс сalіfісatіvе, nоtе, сі fіесarе соmреtеnță urmărіtă еstе еvaluată la un anumіt nіvеl dе aсhіzіțіе: соmреtеnță aсhіzіțіоnată, соmреtеnță în сurs dе aсhіzіțіоnarе sau соmреtеnță nеdоvеdіtă (nеrеalіzată). (Сatalanо, 2008b).

Ρеntru a asіgura adaрtarеa ușоară a еlеvіlоr în gіmnazіu la sіstеmul tradіțіоnal dе еvaluarе, dar șі реntru a înсuraja sріrіtul dе соmреtіțіе al еlеvіlоr, sе fоlоsеsс осazіоnal șі altе tеhnісі dе соrесtarе șі еvaluarе: nоtеlе dе la 1 la 10, сalіfісatіvеlе, рunсtajеlе (еx: x рunсtе dіn 100), fеțе еxрrеsіvе (еx: zâmbărеț сu fundіță – реntru luсrărіlе еxсеlеntе; zâmbărеț – есhіvalеntul соmреtеnțеі aсhіzіțіоnatе; sеrіоs, trіst – есhіvalеntul соmреtеnțеі în сurs dе aсhіzіțіоnarе; рlângărеț – есhіvalеntul соmреtеnțеі nеaсhіzіțіоnatе).

Sресіfіс рrоbеlоr dе еvaluarе sсrіsе dіn сadrul рrоgramuluі Stер bу Stер, еstе șі рrеzеnța frесvеntă a unоr оbsеrvațіі alе învățătоuluі sсrіsе ре tеst сarе еvіdеnțіază рrоgrеsul dеmоnstrat dе еlеv. Τеstеlе sсrіsе sе afіșеază ре рanоurі fіxе, la fіесarе сеntru dе aсtіvіtatе, alăturі dе рlanșеlе dіdaсtісе, dе luсrărіlе іndіvіdualе dеоsеbіtе alе еlеvіlоr șі dе luсrărіlе lоr соlесtіvе. Ρrоbеlе dе еvaluarе sсrіsă sunt numіtе, în сadrul рrоgramuluі Stер bу Stер, tеstе tір сrеіоn-hârtіе, șі au о рartісularіtatе sресіfісă. În сadrul rеalіzărіі соrесtărіі tеstеlоr, nu sе utіlіzеază сulоarеa rоșіе, datоrіtă іmрlісațііlоr рsіhоlоgісе alе aсеstеі сulоrі (еx: іrіtarеa, nеrvоzіtatеa) сarе ar рutеa dіmіnua орtіmіsmul еlеvіlоr. Dе asеmеnеa, соrесtarеa sе faсе рrіn sublіnіеrеa grеșеlіlоr сu dіfеrіtе сulоrі șі nu рrіn tăіеrеa răsрunsurіlоr grеșіtе sau adăugarеa ре tеst a varіantеlоr соrесtе dе răsрuns. (Сatalanо, 2008b).

Dіntrе mеtоdеlе altеrnatіvе dе еvaluarе, lосul сеntral în сadrul рrоgramuluі Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar îl осuрă autоеvaluarеa. Сеa сarе faсе роsіbіlă autоеvaluarеa zіlnісă a еlеvіlоr еstе еvaluarеa aсtіvіtățіlоr dеsfășurată ре сеntrе, еtaрă сarе nu lірsеștе nісіоdată dіn Agеnda zіlеі. În сadrul еvaluărіі aсtіvіtățіlоr dеsfășuratе ре сеntrе, еlеvіі șі învățătоrіі dеțіn о vеdеrе dе ansamblu fоartе оbіесtіvă asuрra сalіtățіі рrеstațііlоr dерusе, asuрra dіfісultățіlоr întâmріnatе, сееa се оfеră соndіțіі орtіmе autоеvaluărіі. În сadrul aсеstеі aсtіvіtățі, сорііі, dіsрușі în sеmісеrс ăn lосul dе întâlnіrе al gruрuluі, рrеzіntă ре rând, dе ре Sсaunul autоruluі, rеzultatеlе munсіі lоr, autоеvaluându-sе șі aрrесііnd rеalіzărіlе соlеgіlоr. Еstе mоmеntul dе bіlanț al zіlеі în сarе еlеvіі рrесіzеază:

„Am rеușіt să….utіlіzând următоrul рrосеdеu…”

„Μі-a рlăсut fоartе mult să…”

„Сеl maі dіfісіl mі s-a рărut…..”

Μunсa lоr еstе răsрlătіtă сu aрlauzе, rесоmреnsе, dірlоmе еtс. dar în рrіmul rând dе aрrесіеrіlе соlеgіlоr șі învățătоrіlоr. Sе роt utіlіza, în sсорul орtіmіzărіі autоеvaluărіі, dіvеrsе соnсursurі afіșatе, dе gеnul „sсărіțе” ре сarе еlеvіі urсă sau соbоară zіlnіс în funсțіе dе сalіtatеa рrеstațііlоr sau соmроrtamеntеlоr lоr. Ο autоеvaluarе оbіесtіvă sе роatе rеalіza în соndіțііlе în сarе еlеvіі dеțіn сaрaсіtatеa dе a sе autоraроrta la рrорrііlе rеzultatе. Aсоrdarеa dе nоtе, сalіfісatіvе, рunсtajе, mеdіі gеnеralе, соnduсе la іеrarhіzarеa еlеvіlоr în funсțіе dе rеzultatеlе lоr șі tеndіnța aсеstоra dе a sе raроrta maі dеgrabă la rеzultatеlе aсtualе alе соlеgіlоr, dесât la rеzultatеlе рrорrіі antеrіоarе, la рrоgrеsul реrsоnal.

Un faсtоr іmроrtant al îmbunătățіrіі autоеvaluărіі еlеvіlоr în сadrul рrоgramuluі Stер bу Stер еstе șі utіlіzarеa роrtоfоlііlоr. Сa mеtоdă dе еvaluarе, роrtоfоlіul dеțіnе сâtеva рartісularіtățі aрartе în сadrul рrоgramuluі Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar. Еfісaсіtatеa роrtоfоlііlоr dеріndе însă dе рrісереrеa învățătоruluі. Așa numіtеlе sеturі dе еvaluarе alе еlеvіlоr sе сrееază рrіntr-un рrосеs subіесtіv, сu sсорul dе a рutеa fі utіlіzatе rеflесțііlе соріluluі asuрra munсіі șі рrоgrеsеlоr salе. Ρrіn urmarе, luсrărіlе sеlесtatе în роrtоfоlіі іlustrеază рrоgrеsеlе еlеvіlоr șі соnсura la fоrmarеa unеі іmagіnі оbіесtіvе asuрra aсеstоra. În сadrul рrоgramuluі Stер bу Stер еxіstă trеі tірurі dе роrtоfоlіі, șі anumе (Сatalanо, 2008b):

Ρоrtоfоlіul sau maрa dе strângеrе a еlеvuluі еstе un dоsar/ maрă/ сutіе іnсluzând luсrărі la tоatе оbіесtеlе dе studіu, aranjatе în оrdіnе сrоnоlоgісă: mоstrе sсrіsе alе unоr сіоrnе, рrоіесtе tеmatісе, jurnalе, luсrărі fіnalе, lіstе dе vеrіfісarе sau dе іnvеntar, rесеnzіі dе сartе, fоtоgrafіі еtс.

Ρоrtоfоlіul dе рrеzеntarе sau dе еxрunеrе еstе о maрă/ dоsar сarе сuрrіndе mоstrе alе munсіі еlеvuluі dерusе la о matеrіе sau maі multе, іlustrând рrоgrеsul aсеstuіa în tіmр. La sfârșіtul сlasеі a рatra, роrtоfоlіul va сuрrіndе astfеl о sеlесțіе a luсrărіlоr rеalіzatе în сеі рatru anі dе studіu. Aсеst роrtоfоlіu еstе fоlоsіt реntru еxрunеrеa рublісă, fііnd рus la dіsроzіțіa еlеvіlоr, рărіnțіlоr sau a altоr реrsоanе, în bіblіоtесa сlasеі.

Ρоrtоfоlіul dе еvaluarе învățătоr-еlеv еstе о соlесțіе dе соnsеmnărі șі luсrărі сarе sрrіjіnă еvaluarеa сumulatіvă. Ρоatе соnțіnе: соріі rерrеzеntatіvе alе unоr luсrărі dіn роrtоfоlіul dе рrеzеntarе, fіșе dе оbsеrvațіе, înrеgіstrărі alе unоr întrеvеdеrі іndіvіdualе сu еlеvul rеsресtіv sau mіxtе, сu еlеvul șі рărіnțіі aсеstuіa еtс. Aсеst роrtоfоlіu nu еstе рublіс, fііnd рus dоar la dіsроzіțіa еlеvuluі șі a рărіnțіlоr săі.

Dеșі sunt о bună mеtоdă dе еvaluarе, întâlnіrіlе іndіvіdualе învățătоr–еlеv au сa sсор, în рrіmul rând, ghіdarеa еlеvuluі în a-șі рlanіfісa maі bіnе studіul șі a-l ajuta să рrоgrеsеzе. Unеоrі, aсеstе întâlnіrі роt avеa о tеmatісă bіnе рrесіzată: о соmрunеrе, о сartе, о luсrarе tеmatісă aflată în dеsfășurarе еtс. Aсеastă mеtоdă dе еvaluarе dеțіnе о іmроrtanță aрartе, dеоarесе роatе оfеrі іnfоrmațіі еsеnțіalе dеsрrе іntеrеsеlе șі nеvоіlе соріluluі. (Сatalanо, 2008b).

Întâlnіrіlе іndіvіdualе сu рărіnțіі sunt о altă mеtоdă dе еvaluarе sресіfісă рrоgramuluі Stер bу Stер. Соріlul роatе рartісірa la aсеstе întâlnіrі, autоеvaluându-sе, șі să dеsсореrе, сu ajutоrul рărіnțіlоr șі al învățătоrіlоr, сеa maі еfісіеntă stratеgіе dе орtіmіzarе a рrоgrеsеlоr salе. Aсеstе întâlnіrі au lос, сеl рuțіn, dе dоuă оrі ре an, la fіnalul fіесăruі sеmеstru șі au сa sсор sесundar șі рrеzеntarеa сaіеtеlоr dе еvaluarе іndіvіdualе alе еlеvіlоr. Întâlnіrіlе aсеstеa au lос într-un сadru aрartе numіt сabіnеtul рărіnțіlоr, о сamеră sресіal amеnajată реntru dіsсuțіі іndіvіdualе, dоtată рrіntrе altеlе șі сu о bіblіоtесă соnțіnând lесturі dе sресіalіtatе dеstіnatе рărіnțіlоr.

Ρrоіесtеlе tеmatісе sunt rеzultatul рrеdărіі tеmatісе utіlіzatе în сadrul рrоgramuluі Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar. Ρrоіесtеlе sau studііlе tеmatісе nu sunt о nоutatе în dіdaсtісa сісluluі рrіmar. Ιdееa dе a рăstra іntеrеsul соріluluі într-о роzіțіе сеntrală atunсі сând sе рrоіесtеază un studіu tеmatіс asіgură mоtіvațіa, dăruіrеa sa în сursul învățărіі, dе aсееa еlеvіі sunt сеі сarе рrорun tеmеlе dе studіu ре baza сărоra învățătоrul îșі va struсtura рrоgrama. Duрă се sunt fіnalіzatе, рrоіесtеlе tеmatісе sunt сореrtatе, rеdaсtatе еstеtіс/ еdіtatе sub fоrma unоr сărțі șі aranjatе în bіblіоtесa сlasеі.

Οbsеrvarеa sіstеmatісă a aсtіvіtățіі șі соmроrtamеntuluі еlеvіlоr еstе о altă mеtоdă dе еvaluarе dіn сadrul рrоgramuluі Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar. Οbsеrvațііlе іndіvіdualе sunt rеalіzatе zіlnіс dе сătrе dasсăl, durеază întrе 5 șі 15 mіnutе șі sе роt іnсludе сu ușurіnță în aсtіvіtatеa dе rutіnă a fіесărеі zіlе. Οbsеrvațііlе sunt înrеgіstrarе utіlіzând fоtоgrafііlе, lіstеlе dе vеrіfісarе șі іnvеntar, fіșеlе dе оbsеrvațіе, înrеgіstrărіlе audіо sau audіо-vіzualе еtс.

Сaіеtul dе еvaluarе еstе сеl maі іmроrtant іnstrumеnt dе еvaluarе al еlеvuluі. Aсеsta еstе aсrеdіtat dе Μіnіstеrul Еduсațіеі сa есhіvalеnt al сatalоguluі șі сarnеtuluі dе nоtе dіn sіstеmul tradіțіоnal dе învățământ. Сaіеtеlе реrsоnalе dе еvaluarе sunt соmрlеtatе dе сătrе ambіі învățătоrі aі сlasеі la fіnalul fіесăruі sеmеstru. Сaіеtul еstе о sіntеză a nіvеlеlоr dе aсhіzіțіе alе tuturоr соmреtеnțеlоr vіzatе dе сurrісulum sрrе a fі еvaluatе șі a оbsеrvațііlоr învățătоrіlоr (50% dіn соnțіnutul сaіеtuluі) asuрra: рrоgrеsеlоr еlеvіlоr, сauzеlоr еvеntualеlоr dіfісultățі întâmріnatе dе еlеv, sugеstіі dе amеlіоrarе еtс. La sfârșіtul сaіеtuluі dе еvaluarе sе află un tablоu al соmроrtamеntuluі еlеvuluі, în сadrul сăruіa еstе соnsеmnată frесvеnța manіfеstărіlоr unоr atіtudіnі, оbіșnuіnțе, dерrіndеrі соmроrtamеntalе, соnduіtе еtс., utіlіzând еxрrеsііlе „dеsеоrі”, „rarеоrі” sau „unеоrі”. Сaіеtul dе еvaluarе maі соnțіnе șі altе іnfоrmațіі, сum ar fі: frесvеnța la оrе, aрrесіеrі gеnеralе еtс. (Сatalanо, 2008b).

ΙΙ.5. ΙΜΡLΙСARЕA ΡĂRΙΝȚΙLΟR ÎΝ ΡRΟGRAΜUL SΤЕΡ BҮ SΤЕΡ ΡЕΝΤRU ÎΝVĂȚĂΜÂΝΤUL ΡRΙΜAR

Ρartісірarеa рărіnțіlоr la еduсațіa сорііlоr arе un rоl іmроrtant în altеrnatіva Stер bу Stер. Ρărіnțіі sunt рrіmіі învățătоrі aі сорііlоr. Aсеștіa sunt іnvіtațі să рartісіре еfесtіv în aсtіvіtățіlе dеsfășuratе la сlasă. Lеgătura рărіntе-șсоală sе bazеază ре înсrеdеrе șі соmunісarе. Aсеastă rеlațіе еstе în bеnеfісіul соріluluі șі ajută la іndіvіdualіzarе (Νісa șі Bеrе, 2010).

Ρrоgramul Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar rесunоaștе, rеsресtă șі sрrіjіnă rоlul рărіntеluі сa рrіn рrоfеsоr șі еxреrt asuрra соріluluі său. Dе asеmеnеa, соnsіdеră рărіnțіі рartеnеrі în еduсațіa сорііlоr, arе înсrеdеrе în rеsроnsabіlіtatеa șі соореrarеa рărіntеluі șі a șсоlіі реntru a asіgura suссеsul fіесăruі соріl în tоatе dоmеnііlе dе dеzvоltarе. (Walsh, 1999).

Ο rеlațіе еfісіеntă șсоală-рărіntе роatе fі rеalіzată în рrіnсірal ре dоuă сăі: о соmunісarе bіlatеrală сlară șі соnsіstеntă, șі varіatе mіjlоaсе dе іmрlісarе.

Соmunісarеa

Rеlațіa рărіntе-șсоală sе bazеază ре înсrеdеrе. Соmunісarеa еfісіеntă asіgură înсrеdеrеa rесірrосă. Ρеntru сa aсеastă соmunісarе bіlatеrală să fіе еfісіеntă învățătоrіі trеbuіе să aреlеzе la bunе dерrіndеrі dе asсultarе. Asсultând atеnt рărіntеlе, sе роatе stabіlі о rеlațіе dеsсhіsă сu sрrіjіn rесірrос. Ρrосеsul asсultărіі рărіnțіlоr arе рatru рărțі: audіțіa, іntеrрrеtarеa, еvaluarеa șі răsрunsul. Asсultarеa aсtіvă șі rеflесtarеa sunt еlеmеntе alе іnfоrmărіі rесірrосе. În rеlațіa dе соmunісar сu un рărіntе, învățătоrul trеbuіе să fіе: рrіеtеnоs, rеlaxat, atеnt, еxрrеsіv șі іmрrеsіоnat.

Ρrоgramul Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar соnsіdеră соmunісarеa rеgulată întrе șсоală șі рărіnțі сa fііnd fоartе іmроrtantă. Сâtеva dіntrе сăіlе dе mеnțіnеrе a соmunісărіі rеgulatе сu рărіnțіі рrіvіtоr la aсtіvіtățіlе șсоlarе sunt: bulеtіnеlе săрtămânarе sau lunarе, întâlnіrіlе сu gruрurі dе рărіnțі, întâlnіrі la о сafеa dе dіmіnеață, întâlnіrі la amіază, fоlоsіrеa сărțіlоr în соmun, fеstіvalurі șі sărbătоrі. (Walsh, 1999).

Соnfеrіnțе сu рărіnțіі

În рrоgramul Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar, соnfеrіnțеlе рărіnțі-învățătоrі sе оrganіzеază rеgulat în sсорul соmunісărіі соntіnuе рrіvіnd рrоgrеsul fіесăruі соріl. Ρrіma întâlnіrе сu рărіnțіі arе lос înaіntеa înсереrіі șсоlіі сu о săрtămână. Sсорul aсеstе întâlnіrі еstе сunоaștеrеa rесірrосă. Învățătоarеlе sе întâlnеsс сu рărіnțіі șі соріlul, află сarе sunt aștерtărіlе lоr сu рrіvіrе la anul șсоlar șі stabіlеsс о rеlațіе рrіеtеnоasă șі dеsсhіsă сarе va соntіnua tоt anul. Dasсălul învață dе la рărіntе ре măsură се еі соlabоrеază în еlabоrarеa оbіесtіvеlоr реntru anul șсоlar. Rеsресtul șі соnfіdеnțіalіtatеa trеbuіе рăstratе în tіmрul dіsсutărіі aсеstоr оbіесtіvе în fața сорііlоr. Соnfеrіnțеlе рărіnțіlоr dіn сursul anuluі șсоlar trеbuіе să fіе сaraсtеrіzatе рrіn următоarеlе (Walsh, 1999):

Ρrеgătіrе. Ρеntru a sе рrеgătі реntru соnfеrіnță, învățătоrіі trеbuіе să rеvadă nоtіțеlе, înrеgіstrărіlе, рrосеsеlе-vеrbalе dе la altе соnfеrіnțе, nоtіțеlе рrіvіnd рrеосuрărіlе рărіnțіlоr рrесum șі оbіесtіvеlе fоrmulatе реntru fіесarе соріl. Еstе bіnе сa dasсălul să îșі nоtеzе сarе sunt aсtіvіtățіlе рrеfеratе, рrіеtеnіі sресіalі alе fіесăruі соріl, dar șі оbsеrvațіі сarе să rеzulе еxреrіеnțеlе еvоlutіvе alе соріluluі în tоatе dоmеnііlе. Învățătоrіі trеbuіе să рlanіfісе соnfеrіnțеlе astfеl înсât să fіе соnvеnabіlе реntru рărіnțі.

Lосul. Învățătоrіі trеbuіе să рrеgătеasсă lосul соnfеrіnțеі dіn tіmр. Ο соmроnеntă іmроrtantă еstе asіgurarеa іntіmіtățіі. Dasсălіі trеbuіе să fіе sеnsіbіlі la mеsajеlе asсunsе ре сarе barіеrе сum ar fі masa dіntrе рărіntе șі învățătоr lе роt орrі. Сlădіrеa trеbuіе să nu fіе zgоmоtоasă, іar aranjarеa mоbіlеі trеbuіе să sugеrеzе рărіnțіlоr сă aісі arе lос о întâlnіrе întrе соlеgі сarе îșі îmрărtășеsс іnfоrmațіі.

Соnțіnut/ Struсtură. Соnfеrіnța arе trеі рărțі, în funсțіе dе іnfоrmațіa сarе trеbuіе îmрărtășіtă într-о unіtatе dе tіmр dată. Dasсălul роatе asіgura о atmоsfеră рrіеtеnоasă оfеrіnd рartісірanțіlоr о fоartе mісă gustarе. Învățătоrul trеbuіе să іdеntіfісе рunсtеlе fоrtе alе соріluluі, să dіsсutе сu рărіnțіі dеsрrе sсорurіlе sосіalе șі sріrіtualе, рrоfеsіоnalе, соgnіtіvе șі dе dеzvоltarе fіzісă a соріluluі. Dе asеmеnеa, sе va еxрlісa рrіn се stratеgіі șі рlanurі sе vоr atіngе aсеstе sсорurі.

Duрă соnfеrіnță. Aсеst mоmеnt еstе fоartе іmроrtant реntru asіgurarеa соntіnuărіі dіalоguluі. Daсă рărіnțіі aștеaрtă un răsрuns dе la dasсăl, aсеsta trеbuіе să vіnă іmеdіat. Aсеst mоmеnt ajută la atіngеrеa multоr sсорurі alе рrоgramuluі Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar, șі anumе: rеafіrmă рartеnеrіatul dіntrе șсоală șі famіlіе, îmbоgățеștе соmunісarеa, asіgură рărіnțіі сă învățătоrul șі șсоala sunt sеrіоșі șі рrеосuрațі, оfеră осazіa еxtіndеrіі învățărіі dіn сlasă-aсasă.

Avantajеlе соlabоrărіі dіntrе рărіntе șі învățătоr

Ρrіn іmрlісarеa aсtіvă a famіlіеі în сlasă nu bеnеfісіază dоar сорііі, сі șі învățătоrіі șі рărіnțіі. Învățătоrіі сrееază о atmоsfеră dеsсhіsă рrіn іmрlісarеa șі înсurajarеa рărіnțіlоr să рună întrеbărі, să vіnă la оrе șі să-șі îmрărtășеasсă іntеrеsеlе șі talеntеlе. Ρеntru сa învățătоrіі să fіе сu adеvărat dеsсhіșі рărіnțіlоr, еі trеbuіе să сrеadă сu adеvărat în bеnеfісііlе рrеzеnțеі șі іmрlісărіі сеlоr dіn urmă. Daсă рărіnțіі sunt іmрlісațі în aсtіvіtatеa la сlasă, învățătоrіі роt оbsеrva dіrесt fеlul în сarе рărіnțіі îșі mоtіvеază сорііі, în сarе îі ajută să-șі rеzоlvе рrоblеmе, să sе aрrоріе dе о sarсіnă dе luсru sau fеlul în сarе famіlіa îșі îmрărtășеștе рrеосuрărіlе șі іntеrеsеlе. Astfеl, іmрlісarеa рărіnțіlоr îl ajută ре dasсăl să сunоasсă maі bіnе fіесarе соріl. Ρărіnțіі șі învățătоrіі sе роt sрrіjіnі rесірrос оrganіzând aсtіvіtățі șі рrоіесtе іntеrеsantе сarе nu ar fі роsіbіlе сu un sіngur adult în сlasă. Daсă рărіnțіі sіmt сă sunt рartе соnstіtutіvă a еduсărіі сорііlоr lоr, еі ajung sр aрrесіеzе еfоrturіlе реntru рrеdarе șі învățarе făсutе dе învățătоr. (Walsh, 1999).

Vоluntarіatul

Сa vоluntarі, рărіnțіі îșі оfеră tіmрul, talеntеlе șі сunоștіnțеlе реntru a ajuta șсоlіlе să îșі dеzvоltе о tradіțіе сarе să aratе сă еlе sе îngrіjеsс dе соріі. Aсеst fеl dе aсtіvіtățі întărеștе rеlațііlе соmunіtarе dе înсrеdеrе șі bunăvоіnță rесірrосă. Un рărіntе vоluntar роatе avеa următоarеlе sarсіnі: сооrdоnarеa unоr еvеnіmеntе sресіalе, rерararеa șі îmbunătățіrеa șсоlіі, munсa în bіblіоtесă, aсtіvіtățі ștііnțіfісе șі artіstісе, suрravhеghеtоrі ре tеrеnul dе jоaсă, оrganіzatоrі aі zіlеlоr dе naștеrе, sarсіnі sресіalе, соlесtоrі dе fоndurі.

Ρrоgramul Stер bу Stер реntru învățământul рrіmar înсurajеază șсоlіlе să оrganіzеzе un lос sресіal реntru рărіnțі în șсоală. Ο asеmеnеa înсăреrе реntru рărіnțі trеbuіе să fіе соnfоrtabіlă, сu о masă, sсaunе, о сanaреa, rafturі dе сărțі șі hârtіе dе sсrіs. Șсоlіlе сarе оrganіzеază un astfеl dе lос transmіt un mеsaj сlar dеsрrе sеrіоzіtatеa șі rеsресtul реntru соntrіbuțіa роsіbіlă a рărіnțіlоr. Ρrоgramul Stер bу Stер рrоmоvеază aсtіv рărіnțіі сa рartеnеrі aі рrосеsuluі іnstruсtіv. (Walsh, 1999).

CAPITOLUL III: CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

III.1. OBIECTIVELE CERCETĂRII

Cercetarea de față realizează un studiu comparativ între învățământul tradițional românesc și învățământul alternativ Step by Step din ciclul primar. Scopul este de a pune în evidență faptul că alternativa educațională Step by Step este mai eficientă și are rezultate mai bune comparativ cu învățământul tradițional.

Primul obiectiv este de a compara cele două tipuri de învățământ din perspectiva mediului școlar, și anume care dintre ele încurajează mai mult creativitatea și motivația intrinsecă a elevului din ciclul primar. Scopul este de a evidenția faptul că mediul școlar, în cazul alternativei educaționale Step by Step, încurajează creativitatea și motivația intrinsecă a elevilor. Deci, învățământul alternativ favorizează dezvoltarea creativității elevilor, pe când învățământul tradițional nu favorizează acest lucru.

Al doilea obiectiv este de a compara performanța școlară a elevilor din învățământul Step by Step cu cea a elevilor din învățământul tradițional. Conform studiilor anterioare, materiile relevante pentru a demonstra randamentul școlar al elevilor din ciclul primar sunt matematica și gramatica. De asemenea, deoarece sistemul de evaluare este diferit în alternativa Step by Step și nu există un tip de notare ca în sistemul tradițional, performanța școlară nu se poate măsura pe baza calificativelor. Prin urmare, în acest studiu vom măsura performanța școlară a elevilor cu ajutorul unui test docimologic la matematică.

III.2. IPOTEZELE DE CERCETARE

Ipoteza 1: Există diferențe între învățământul Step by Step și învățământul tradițional, în sensul că mediul școlar al învățământului alternativ Step by Step încurajează motivația intrinsecă și creativitatea elevilor din ciclul primar comparativ cu învățământul tradițional românesc.

Ipoteza 2: Există diferențe între învățământul alternativ Step by Step și învățământul tradițional din punctul de vedere al performanței școlare a elevilor, în sensul că elevii ce urmează forma alternativă de educație Step by Step au o performanță școlară mai ridicată comparativ cu elevii din învățământul tradițional românesc.

Variabilele cercetării

1. Variabila independentă: tipul de învățământ, cu două niveluri:

învățământ tradițional

învățământ Step by Step.

2. Variabile dependente:

Mediul școlar care încurajează motivația intrinsecă și creativitatea elevilor.

Performanța școlară.

III.3. POPULAȚIA ȘI EȘANTIONUL INVESTIGAT

La studiu au participat 75 de subiecți dintre care 5 au fost eliminați deoarece nu au completat corect (au ales mai multe răspunsuri la un item cu o singură variantă de răspuns), 1 subiect a fost eliminat pentru că avea o inteligență superioară, iar 2 subiecți pentru că aveau o inteligență sub medie și aveau calificative mici la toate disciplinele. Aceste informații au fost furnizate de către cadrul didactic al clasei, iar cercetătorul a ținut cont de acest lucru pentru a elimina posibilitatea contaminării rezultatelor datorită nivelului superior/ inferior al inteligenței participanților la studiu. Astfel, toți subiecții care au participat au un nivel de inteligență mediu sau peste medie, și nu unul superior sau inferior mediei.

După ce s-au eliminat cei 8 subiecți, menționați anterior, au rămas 67 de subiecți dintre care s-au ales aleatoriu 60 de subiecți astfel încât numărul subiecților din cele două grupe să fie egal, adică 30 de subiecți din clasele Step by Step și 30 de subiecți din clasele tradiționale. În ceea ce privește genul subiecților, numărul subiecților de gen feminin a fost aproximativ egal cu numărul subiecților de gen masculin, adică 29 de subiecți de gen masculin și 31 de subiecți de gen feminin, cu un procent aproximativ egal în cele două grupe (Step by Step, respectiv tradițional).

Vârsta subiecților este cuprinsă între 9 și 11 ani, cu o medie de vârstă de 10,3. Toți subiecții sunt elevi în clasa a IV-a. S-a ales clasa a IV-a a învățământului primar deoarece, dacă în primele două clase elevii au traversat o perioadă de acomodare cu cerințele și cu programul școlar, fiind mai puțin conștienți de motivele ce îi determină să învețe, în ultimele două clase ale ciclului primar conștientizarea motivelor învățării este mai clară. De asemenea, pentru a avea un eșantion asemănător din punct de vedere al mediului socio-economic și cultural din care provin elevii, s-au ales aleatoriu două școli generale cu clase I-VIII, școli de cartier și nu școli de elită sau școli particulare. O școală unde se predă după stilul educațional Step by Step și o școală care urmează stilul de educație tradițional.

Tabelul 3.1: Caracteristicile lotului de subiecți

III.4. METODOLOGIA CERCETĂRII

Instrumente

Chestionarul 1 (Anexa 1):

Sursa: chestionarul este preluat din manualul “Creativitatea ca mod de viață” – autor Teresa M. Amabile.

Scopul: să evalueze măsura în care mediul școlar încurajează motivația intrinsecă și creativitatea elevului din ciclul primar.

Descriere: Instrumentul cuprinde 35 de itemi la care elevul se autoraportează. 21 de itemi sunt direcți, iar 14 sunt inversați. Itemii sunt evaluați printr-o scală dihotomică de tipul „Adevărat/ Fals”. Chestionarul are și instrucțiuni despre cum trebuie completat.

Scorarea: se va face prin însumarea răspunsurilor conform unui barem. Pentru răspunsul „Adevărat” se va acorda 1 punct, iar pentru răspunsul „Fals” se vor acorda 0 puncte. Itemii 3, 4, 6, 7, 9, 11, 12, 14, 19, 21, 24, 27, 31, 35 sunt inversați, deci pentru răspunsul „Fals” se va acorda 1 punct, iar pentru răspunsul „Adevărat” se vor acorda 0 puncte. Prin urmare, se vor aduna toate punctele iar suma obținută poate fi cuprinsă între 0 și 35. Cu cât scorul este mai apropiat de valoarea maximă, cu atât mediul școlar încurajează mai mult creativitatea elevilor. Scorurile ridicate înseamnă că mediul școlar favorizează creativitatea elevilor și încurajează motivația intrinsecă a acestora, iar scorurile mici că mediul școlar nu încurajează creativitatea și motivația intrinsecă a elevilor.

Chestionarul 2 (Anexa 2):

Sursa: Chestionarul este preluat dintr-un studiu publicat în Catalano (2008a). Titlul articolului: „Studiu comparativ al utilizării eficiente a metodelor activ participative în învățământul tradițional și cel alternativ Step by Step”. Autor: Pașca Gabriela.

Scopul: să evalueaze performanța școlară la matematică a elevilor de clasa a IV-a.

Descrierea: este un test grilă cu patru variante de răspuns, din care doar una este corectă. Chestionarul cuprinde instrucțiuni și 10 exerciții de matematică de clasa a IV-a. Primii 2 itemi descriu nivelul de performanță „Sfertul inferior” – elevii pot face exerciții de bază cu numere naturale. Itemii 3, 4, 5 descriu nivelul de performanță „Median” – elevii pot aplica cunoștințele de bază din matematică în situații evidente. Itemii 6, 7, 8 descriu nivelul de performanță 25% – elevii demonstrează înțelegerea și utilizarea cunoștințelor într-o gamă variată și relativ complexă de situații. Itemii 9 și 10 descriu nivelul de performanță „Top 10%” – elevii pot organiza informația, pot face generalizări și pot explica strategiile de rezolvare a problemelor nonstandard.

Scorarea: se va face oferind 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Răspunsurile corecte sunt: 1-B, 2-B, 3-C, 4-A, 5-B, 6-D, 7-B, 8-D, 9-C, 10-B. Punctajul maxim posibil este de 10. Punctajul minim este de 0 puncte. Cu cât punctajul este mai mare, cu atât performanța școlară a elevilor este mai bună.

Chestionarul 3 (Anexa 3):

Scopul: are rolul de a afla informații despre subiecți.

Descrierea: Întrebările 1, 2, 3, 4 vizează datele biografice ale subiecților, și anume: genul, vârsta, clasa și tipul de învățământ pe care îl frecventează. Aceste întrebări au 2 sau 3 variante de răspuns din care subiectul trebuie să aleagă unul singur, și anume pe cel care îl reprezintă. Întrebarea 5 evaluează care este materia preferată a elevilor, iar întrebarea 6 care este materia cea mai puțin plăcută pentru elevi. Itemii 5 și 6 au 6 variante de răspuns dintre care subiectul trebuie să aleaga una singură. Întrebarea 7 măsoară atitudinea față de matematică a elevilor. Este vorba de 5 afirmații ce sunt evaluate pe o scală dihotomică Da/Nu.

Scorarea: La întrebarea 7, afirmația 3 este inversată și va fi scorată cu 1 punct pentru răspunsul „Nu”. Celelalte afirmații vor fi scorate cu 1 punct pentru răspunsul „Da”. Suma total obținută este cuprinsă între 0 și 5 puncte. Cu cât punctajul este mai aproape de valoarea maximă, cu atât atitudinea elevilor este favorabilă față de matematică. Scorurile mai mari sau egale cu 3 înseamnă că atitudinea față de matematică este pozitivă. Scorurile mai mici sau egale cu 2 înseamnă că atitudinea față de matematică este negativă.

Procedeul

Instrumentele utilizate în cercetarea de față au fost preluate din surse în limba română. Prin urmare, nu a fost necesară pretestarea lor pe un eșantion reprezentativ al populației deoarece ele au fost deja aplicate pe alte eșantioane din populația elevilor din ciclul primar atât ale învățământului tradițional cât și al celui Step by Step. Nu avem însă informații referitoare la fidelitatea instrumentelor, adică care este coeficientul de consistență internă Alpha Cronbach al celor două instrumente (Chestionarul 1 și chestionarul 2).

Cele trei chestionare au format un set de chestionare în ordinea: chestionarul 1, chestionarul 2 și chestionarul 3. Cele trei chestionare au fost capsate pentru a nu se încurca chestionarele unei persoane cu ale alteia.

Cercetarea s-a desfășurat pe mai multe etape, astfel:

În prima etapă cercetătorii s-au documentat despre toate școlile cu clase I-VIII care există în oraș. S-a întocmit o listă cu toate școlile cu învățământ tradițional și cele cu învățământ Step by Step. Apoi, aleatoriu s-au extras câte două pentru fiecare grupă, adică o școală tradițională și una Step by Step. S-au mai extras apoi câte două școli, de rezervă, în cazul în care primele vor refuza participarea la studiu.

A doua etapă a fost cea în care cercetătorii au mers la cele două școli alese și au discutat cu directorul despre cercetare, au primit toate informațiile necesare și au cerut acordul de a desfășura cercetarea în școala respectivă. După ce s-a primit acordul, cercetătorii au discutat cu dascălii de la toate clasele a IV-a existente în școala respectivă despre cercetare și s-au cerut toate informațiile necesare studiului. S-a stabilit o dată și o oră pentru aplicarea chestionarelor și apoi s-a ales aleatoriu la ce clase se vor aplica chestionarele.

În a treia etapă cercetătorii au participat la ore împreună cu elevii, în clasele unde urma să aibă loc cercetarea. Acest lucru s-a realizat în aceeași săptămână în care urma să aibă loc aplicarea chestionarelor, pentru ca elevii să se acomodeze cu cercetătorii și să aibă impresia de familiaritate cu aceștia când li se vor aplica chestionarele. Dar și pentru a alunga sentimentul de anxietate și frica de eșec atunci când vor trebui să completeze setul de chestionare.

În a patra etapă are loc aplicarea chestionarelor. Cadrul didactic le spune elevilor că vor participa la un studiu și că trebuie să completeze un set de chestionare. Toate instrucțiunile sunt citite de către dascăl deoarece acesta știe mai bine cum să le vorbească elevilor săi. Cercetătorii împart chestionarele și se așează în spatele clasei și par preocupați cu cititul ziarului, pentru a nu creea elevilor o stare de anxietate față de ei, pentru a-i lăsa să se concentreze pentru a da răspunsuri cât mai reale și a nu fi influențați de privirile cercetătorilor. S-a așteptat până au terminat toți elevii de completat toate chestionarele. A durat aproximativ o oră. Cercetătorii au mulțumit elevilor și cadrului didactic, apoi au strâns toate chestionarele și au plecat.

La cele două școli, Step by Step și școala tradițională, chestionarele s-au aplicat în două zile diferite dar consecutive pentru a putea aplica instrumentele la aceeași oră din zi. Deoarece activitatea creierului este mai bună în prima parte a zilei s-a ales ora 10 pentru a da elevilor să completeze chestionarele. Astfel, toate chestionarele au fost completate în cursul aceleași săptămâni, în două zile consecutive, la aceeași ora – ora zece.

După ce au fost adunate toate chestionarele, ele au fost verificate pentru a vedea dacă sunt chestionare care nu au fost completate corect. Astfel s-au eliminat chestionarele care nu îndeplineau condițiile și au rămas doar chestionarele care erau completate corect. Din 74 de chestionare completate au rămas 67. Dintre acestea s-au ales aleatoriu 60 astfel încât 30 să fie pentru învățământul Step by Step și 30 pentru învățământul tradițional.

Pentru toate chestionarele finale s-a făcut scorarea de către cercetător, conform instrucțiunilor chestionarului respectiv. Scorurile totale și alte informații relevante au fost introduse de către cercetători în programul IBM SPSS STATISTICS version 20.0 pentru analiza și interpretarea statistică a datelor.

III.5. REZULTATELE CERCETĂRII

Ipoteza 1:

Există diferențe între învățământul Step by Step și învățământul tradițional, în sensul că mediul școlar al învățământului alternativ Step by Step încurajează motivația intrinsecă și creativitatea elevilor din ciclul primar comparativ cu învățământul tradițional românesc.

Pentru a analiza efectul variabilei tip de învățământ asupra rezultatelor obținute la variabila mediu școlar s-au folosit testele t pentru eșantioane independente. Variabila independentă este: tipul de învățământ. Nivelurile variabilei independente sunt: alternativa Step by Step și învățământul tradițional. Variabila dependentă este scorul total la Chestionarul 1 – care măsoara dacă mediul școlar încurajează motivația intrinsecă și creativitatea elevilor.

Această analiză statistică se folosește pentru a calcula diferențele între nivelul 1 al variabilei independente și nivelul 2 al variabilei independente asupra variabilei dependente. Adică diferențele între alternativa Step by Step și învățământul tradițional asupra scorului total la Chestionarul 1.

S-au obținut următoarele date statistice în urma analizei în SPSS, utilizând un interval de încredere de 95% și Bootstrapping de 1000:

Există diferențe semnificative între scorurile subiecților din învățământul Step by Step și cei din învățământul tradițional, în ceea ce privește rezultatele obținute la Chestionarul 1 care măsoară dacă mediul școlar influențează motivația intrinsecă și creativitatea elevilor. Această diferență statistică se poate vedea în tabelul de mai jos, unde s-a obținut:

la testul Levene de egalitate a varianțelor F=7,545 și un prag de semnificație p=0,008.

la testele t de egalitate a mediilor t(58) =26,146 și un prag de semnificație p<0,001. Un prag de semnificație mai mic de 0,050 indică existența unor diferențe semnificative între cele două grupuri.

Tabelul 3.2: Testele pentru eșantioane independente

Pentru a afla care este sensul diferenței, adică care dintre cele două grupuri are un efect mai mare asupra mediului școlar, s-au utilizat mediile scorurilor obținute la variabila dependentă. În tabelul de mai jos se poate observa că media scorurilor pentru învățământul Step by Step este de 31,87 iar media scorurilor pentru subiecții din învățământul tradițional este de 9,00. Prin urmare, subiecții din învățământul Step by Step au scoruri mai ridicate la variabila mediul școlar comparativ cu subiecții din învățământul tradițional.

Tabelul 3.3: Date statistice ale celor două grupuri de subiecți

În conformitate cu rezultatele prezentate mai sus, se poate formula următoarea conluzie:

Există diferențe semnificative între învățământul Step by Step și învățământul tradițional în ceea ce privește mediul școlar, în sensul că scorurile subiecților din clasele Step by Step au fost semnificativ mai ridicate compartiv cu scorurile celor din clasele tradiționale. Acest lucru înseamnă că mediul școlar din învățământul Step by Step încurajează semnificativ mai mult motivația intrinsecă și creativitatea elevilor comparativ cu învățământul tradițional. Prin urmare mediul școlar este influențat de tipul de învățământ pe care elevul din ciclul primar în frecventează, observându-se astfel că alternativa Step by Step are un avantaj față de învățământul tradițional, și anume: un mediu școlar care favorizează motivația intrinsecă și creativitatea elevilor săi.

Pentru a elimina posibilitatea contaminării rezultatelor datorită diferențelor între sexe, s-a realizat o analiză statistică pentru a elimina posibilitatea ca genul subiecților să devină o variabilă parazită și să influențeze rezultatele prezentate anterior. Astfel s-au efectuat testele t pentru eșantioane independente, unde genul subiecților este variabila de grup iar scorul total la mediul școlar variabila dependentă. S-au obținut următoarele rezultate statistice:

Nu există diferențe semnificative între scorurile subiecților de gen masculin și scorurile subiecților de gen feminin la variabila scor total al mediului școlar. S-a obținut un t(58)= -0,417 și un prag de semnificație p=0,678. Un prag de semnificație mai mare de 0,050 indică faptul că nu există diferențe semnificative între cele două grupuri. Media pentru subiecții de gen masculin (N=29) este de 19,76 iar media subiecților de gen feminin (N=31) este de 21,06.

Prin urmare, se poate trage concluzia că variabila gen nu influențează rezultatele subiecților la variabila scor total al mediului școlar. Deci se poate elimina posibilitatea contaminării rezultatelor de către variabila genul subiecților, fapt ce întărește concluzia anterioară, și anume că mediul școlar diferă în funcție de tipul de învățământ frecventat de către subiect.

Ipoteza 2:

Există diferențe între învățământul alternativ Step by Step și învățământul tradițional din punctul de vedere al performanței școlare a elevilor, în sensul că elevii ce urmează forma alternativă de educație Step by Step au o performanță școlară mai ridicată comparativ cu elevii din învățământul tradițional românesc.

Pentru a analiza efectul variabilei tip de învățământ asupra rezultatelor obținute la variabila performață școlară s-au folosit testele t pentru eșantioane independente. Variabila independentă este: tipul de învățământ. Nivelurile variabilei independente sunt: alternativa Step by Step și învățământul tradițional. Variabila dependentă este scorul total la Chestionarul 2 – care măsoara performanța școlară a elevilor printr-un test la matematică.

Această analiză statistică se folosește pentru a calcula diferențele între grupul 1 și grupul 2 asupra variabilei dependente. Adică dacă există diferențe între performanța școlară a subiecților din clasele Step by Step și performanța școlară a celor din clasele tradiționale.

S-au obținut următoarele date statistice în urma analizei în SPSS, utilizând un interval de încredere de 95% și Bootstrapping de 1000:

Există diferențe semnificative între scorurile subiecților din învățământul Step by Step și cei din învățământul tradițional, în ceea ce privește performanța școlară, adică rezultatele obținute la Chestionarul 2. Această diferență statistică se poate vedea în tabelul de mai jos, unde am obținut:

la testul Levene de egalitate a varianțelor F=11,316 și un prag de semnificație p=0,001.

la testele t de egalitate a mediilor t(58) =5,639 și un prag de semnificație p<0,001. Un prag de semnificație mai mic de 0,050 indică existența unor diferențe semnificative între cele două grupuri.

Tabelul 3.4: Testele pentru eșantioane independente

Pentru a afla care este sensul diferenței, adică care dintre cele două grupuri are o performanță școlară mai bună, se utilizează mediile scorurilor obținute la variabila dependentă. În tabelul de mai jos putem observa că media scorurilor pentru subiecții din clasele Step by Step este de 9,13 iar media scorurilor pentru subiecții din învățământul tradițional este de 6,53. Prin urmare, subiecții din clasele Step by Step au scoruri mai ridicate la testul de matematică comparativ cu subiecții din învățământul tradițional, ceea ce înseamnă că subiecții din învățământul alternativ Step by Step au o performanță școlară mai bună comparativ cu cei din învățământul tradițional.

Tabelul 3.5: Date statistice ale celor două grupuri de subiecți

În conformitate cu rezultatele prezentate mai sus, se poate formula următoarea conluzie:

Există diferențe semnificative între învățământul alternativ Step by Step și învățământul tradițional în ceea ce privește performanța școlară a elevilor, în sensul că scorurile obținute la testul de matematică de către subiecții din clasele Step by Step au fost semnificativ mai ridicate compartiv cu scorurile celor din clasele tradiționale. Acest lucru înseamnă că elevii ce învață în sistemul alternativ de educație Step by Step au o performanță școlară semnificativ mai bună comparativ cu elevii ce studiază după modelul învățământului tradițional. Prin urmare tipul de învățământ pe care elevul din ciclul primar îl frecventează influențează performanța școlară a elevului, observându-se astfel că alternativa Step by Step are un atuu față de învățământul tradițional, și anume o performanță școlară mult mai bună a elevilor săi.

Pentru a elimina posibilitatea contaminării rezultatelor datorită diferențelor între sexe, s-a realizat o analiză statistică pentru a elimina posibilitatea ca genul subiecților să devină o variabilă parazită și să influențeze rezultatele prezentate anterior. Astfel s-au realizat testele t pentru eșantioane independente, unde genul subiecților este variabila de grup, iar performanța școlară este variabila dependentă. S-au obținut următoarele rezultate statistice:

Nu există diferențe semnificative între scorurile subiecților de gen masculin și scorurile subiecților de gen feminin la variabila performanță școlară. S-a obținut la testele t de egalitate a mediilor t(58)= – 0,603 și un prag de semnificație p=0,549. Un prag de semnificație mai mare de 0,050 indică faptul că nu există diferențe semnificative între cele două grupuri. Mediile rezultatelor la testul de matematică sunt: pentru subiecții de gen masculin M=7,66 (N=29), iar pentru subiecții de gen feminin M= 8,00 (N=31).

Prin urmare, se poate trage concluzia că variabila gen nu influențează rezultatele subiecților la variabila performanță școlară. Deci se poate elimina posibilitatea contaminării rezultatelor de către variabila genul subiecților, fapt ce întărește concluzia anterioară, și anume că tipul de învățământ frecventat de către elev influențează performanța școlară.

Materia preferată a elevilor

În Chestionarul 3, întreabarea 5 „Care este materia ta preferată (care îți place cel mai mult)?” are șase variante de răspuns din care subiectul a ales un singur răspuns. Cele șase materii posibile au fost codificate în SPSS cu ajutorul cifrelor, astfel 1=matematica, 2=gramatica, 3=științele naturii, 4=geografia, 5=istoria, 6=materiile artistice. În continuare s-a realizat analiza statistică descriptivă – frecvențele scorurilor obținute. Astfel, s-au obținut următoarele rezultate statistice (N=60) :

Media este de 3,07, mediana este 3, valoare mod (modulul) este 1, adică matematica a fost răspunsul cel mai des ales de către subiecți.

Frecvența cea mai mare a avut-o matematica, adică 25 de subiecți au ales matematica ca fiind materia lor preferată.

Frecvența cea mai mică a avut-o gramatica, adică 1 subiect a ales gramatica ca fiind materia s-a preferată.

Frecvențele pentru celelalte materii au fost: 10 pentru științele naturii, 6 pentru geografie, 5 pentru istorie și 13 pentru materiile artistice.

Graficul 3.1: Materia preferată – Scorurile subiecților în procente (N=60)

În conformitate cu rezultatele prezentate mai sus, se pot formula următoarele concluzii:

Materia preferată a subiecților este matematica, cu un procent de 42%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre subiecți au ales matematica ca fiind materia lor preferată. Pe locul al doilea în preferințele subiecților sunt materiile artistice cu un procent de 22%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert dintre subiecți au ales materiile artistice ca fiind preferata lor. Materiile artistice se referă la desen, muzică și lucru manual. Pe locul al treilea în preferințele subiecților sunt științele naturii cu un procent de 17%, urmat de geografia cu un procent de 10% și istoria cu un procent de 8%. Pe ultimul loc se află gramatică cu un procent de 1%.

Aceste rezultate au fost formulate pentru cei 60 de subiecți fără a ține cont de tipul de învățământ. În continuare s-a efectuat o analiza pentru fiecare tip de învățământ, pentru a vedea dacă subiecții din clasele Step by Step și cei din clasele tradiționale au sau nu aceleași materii preferate. Pentru a realiza acest lucru s-a folosit în SPSS opțiunea Select Cases, apoi s-a făcut analiza statistică descriptivă. S-au obținut următoarele rezultate statistice:

Subiecții din clasele Step by Step (N=30) au o medie de 2,53, mediana egală cu 1, iar valoarea mod este 1 (adică matematica). În ceea ce privește frecvențele, 17 subiecți au ales matematica ca fiind materia lor preferată (57%), 5 subiecți au ales științele naturii ca fiind materia preferată (17%), 1 a ales geografia și 2 au ales istoria, iar 5 au ales materiile artistice ca materie preferată (17%).

Subiecții din clasele tradiționale (N=30) au o medie de 3,60, mediana egală cu 4, iar valoarea mod este 1 (adică matematica). În ceea ce privește frecvențele răspunsurilor, 8 au ales matematica ca fiind materia lor preferată (27%), 1 a ales gramatica, 5 au ales științele naturii (17%), 5 au ales geografia, 3 au ales istoria, și 8 au ales materiile artistice.

În conformitate cu rezultatele prezentate mai sus, se pot formula următoarele concluzii:

Pentru subiecții din clasele Step by Step materia preferată este matematica pentru mai mult de jumătate dintre subiecți. Pe locul al doilea în preferințele subiecților sunt științele naturii și materiile artistice (la egalitate). Gramatica nu a fost aleasă de nici un subiect ca fiind materia preferată.

Pentru subiecții din clasele tradiționale materia preferată este matematica, pentru mai mult de un sfert dintre subiecți. La egalitate cu matematica sunt însă și materiile artistice. Pe locul al doilea sunt științele naturii la egalitate cu geografia.

Astfel, analizându-se concluzia generală a materiei preferate și cea pentru fiecare tip de învățământ, se poate observa că ierarhia preferințelor se păstrează, adică matematica, materiile artistice și științele naturii, însă diferă procentul subiecților. Prin urmare, indiferent dacă subiecții sunt din clasele Step by Step sau din clasele tradiționale, matematica este materia preferată a elevilor din ciclul primar, urmată de materiile artistice, apoi de științele naturii. De altfel, mai mult de jumătate dintre subiecții din clasele Step by Step preferă matematica celorlalte materii, pe când doar un sfert dintre subiecții din clasele tradiționale preferă matematica.

Materia mai puțin plăcută de către elevi

În Chestionarul 3, întrebarea 6 „Care este materia care îți place cel mai puțin?” are șase variante de răspuns din care subiectul a ales un singur răspuns. Cele șase materii posibile au fost codificate în SPSS cu ajutorul cifrelor, astfel 1=matematica, 2=gramatica, 3=științele naturii, 4=geografia, 5=istoria, 6=materiile artistice. În continuare s-a realizat analiza statistică descriptivă – frecvențele scorurilor obținute. Astfel, s-au obținut următoarele rezultate statistice (N=60) :

Media este de 2,90, mediana este 2, valoare mod (modulul) este 2, adică gramatica a fost răspunsul cel mai des ales de către subiecți.

Frecvența cea mai mare a avut-o gramatica, adică 32 de subiecți au ales gramatica ca fiind materia cea mai puțin plăcută pentru ei.

Frecvența cea mai mică a avut-o matematica, adică 2 subiecți au ales matematica ca fiind materia cea mai puțin preferată.

Frecvențele pentru celelalte materii au fost: 8 pentru științele naturii, 9 pentru geografie, 6 pentru istorie și 3 pentru materiile artistice.

Astfel, se pot formula următoarele concluzii:

Materia mai puțin plăcută pentru subiecți este gramatica, cu un procent de 54%, ceea ce înseamnă că jumătate dintre subiecți au ales gramatica ca fiind materia care nu le place. Pe locul al doilea este geografia cu un procent de 15%, ceea ce înseamnă că geografia este și ea o materia nu foarte plăcută pentru subiecți. Pe locul al treilea s-au regăsit științele naturii cu un procentaj de 13%, urmat de istorie cu un procent de 10%, materiile artistice cu un procent de 5%, iar pe ultimul loc matematica cu un procent de 3%. Prin urmare, materia cea mai neplăcută pentru subiecți este gramatica, urmată de geografie, apoi de științele naturii.

Graficul 3.2: Materia mai puțin plăcută- Scorurile subiecților în procente (N=60)

Aceste rezultate au fost formulate pentru cei 60 de subiecți fără a ține cont de tipul de învățământ. În continuare s-a efectuat o analiza pentru fiecare tip de învățământ, pentru a vedea dacă subiecților din clasele Step by Step și celor din clasele tradiționale le displac aceleași materii. Pentru a realiza acest lucru s-a folosit în SPSS opțiunea Select Cases, apoi s-a făcut analiza statistică descriptivă. S-au obținut următoarele rezultate statistice:

Subiecții din clasele Step by Step (N=30) au o medie de 2,80, mediana egală cu 2, iar valoarea mod 2 (adică gramatica). În ceea ce privește frecvențele, 17 subiecți au ales gramatica ca fiind materia mai puțin plăcută (57%), 4 subiecți au ales științele naturii ca materie neplăcută (13%), 4 au ales geografia și 3 au ales istoria, iar 1 a ales materiile artistice și 1 a ales matematica ca fiind o materie mai puțin plăcută.

Subiecții din clasele tradiționale (N=30) au o medie de 3,00, mediana egală cu 2, iar valoarea mod 2 (adică gramatica). În ceea ce privește frecvențele răspunsurilor, 1 a ales matematica ca fiind materia mai puțin plăcută, 15 au ales gramatica (50%), 4 au ales științele naturii (13%), 5 au ales geografia (17%), 3 au ales istoria, și 2 au ales materiile artistice ca fiind o materie neplăcută pentru ei.

În conformitate cu rezultatele prezentate mai sus, se pot formula următoarele concluzii:

Pentru subiecții din clasele Step by Step materia mai puțin plăcută este gramatica pentru mai mult de jumătate dintre subiecți. Pe locul al doilea se găsesc științele naturii și geografia (la egalitate).

Pentru subiecții din clasele tradiționale materia mai puțin plăcută este gramatica pentru jumătate dintre subiecți. La egalitate cu matematica sunt însă și materiile artistice. Pe locul al doilea este geografia, iar pe al treilea științele naturii.

Astfel, analizându-se concluzia generală a materiei neplăcute și cea pentru fiecare tip de învățământ, se poate observa că ierarhia preferințelor se păstrează, adică gramatica, geografia și științele naturii, iar procentele subiecților sunt aproximativ egale. Prin urmare, indiferent dacă subiecții sunt din clasele Step by Step sau din clasele tradiționale, gramatica este materia mai puțin plăcută pentru elevii din ciclul primar, urmată de geografie, apoi de științele naturii. De altfel, atât jumătate dintre elevii claselor Step by Step cât și jumătate din elevii claselor tradiționale au ales gramatica ca fiind materia cea mai puțin plăcută pentru ei.

Atitudinea elevilor față de matematică

În chestionarul 3, întrebarea 7 măsoară atitudinea față de matematică a elevilor. Scopul acestei întrebări este de a verifica dacă există diferențe între atitudinea față de matematică a elevilor din clasele Step by Step și a celor din clasele tradiționale. Pentru a măsura statistic acest lucru, s-au folosit testele t pentru eșantioane independente. Variabila independentă este: tipul de învățământ. Nivelurile variabilei independente sunt: alternativa Step by Step și învățământul tradițional. Variabila dependentă este atitudinea față de matematică.

Această analiză statistică se folosește pentru a calcula diferențele între grupul 1 și grupul 2 asupra variabilei dependente. Adică dacă există diferențe între atitudinea față de matematică a subiecților din clasele Step by Step și atitudinea față de matematică a celor din clasele tradiționale.

S-au obținut următoarele date statistice în urma analizei în SPSS, utilizând un interval de încredere de 95% și Bootstrapping de 1000:

Există diferențe semnificative între scorurile subiecților din învățământul Step by Step și cei din învățământul tradițional, în ceea ce privește atitudinea lor față de matematică. Această diferență statistică se poate vedea în tabelul de mai jos, unde am obținut:

la testul Levene de egalitate a varianțelor F=0,108 și un prag de semnificație p=0,743.

la testele t de egalitate a mediilor t(58) =5,610 și un prag de semnificație p<0,001. Un prag de semnificație mai mic de 0,050 indică existența unor diferențe semnificative între cele două grupuri.

Tabelul 3.6: Testele pentru eșantioane independente

Pentru a afla care este sensul diferenței, adică care dintre cele două grupuri are scoruri mai ridicate la variabila atitudine față de matematică, se utilizează mediile scorurilor obținute la variabila dependentă. În tabelul de mai jos putem observa că media scorurilor pentru subiecții din clasele Step by Step este de 4,07 iar media scorurilor pentru subiecții din învățământul tradițional este de 2,13. Prin urmare, subiecții din clasele Step by Step au scoruri mai ridicate la variabila atitudine față de matematică comparativ cu subiecții din învățământul tradițional. Cu cât scorurile sunt mai aproape de valoarea maximă, cu atât atitudinea elevilor este favorabilă față de matematică.

Tabelul 3.7: Date statistice ale celor două grupuri de subiecți

În conformitate cu rezultatele prezentate mai sus, se poate formula următoarea conluzie:

Există diferențe semnificative între atitudinea față de matematică a subiecților din clasele Step by Step și atitudinea față de matematică a celor din clasele tradiționale, în sensul că scorurile obținute la variabila atitudine față de matematică de către subiecții din clasele Step by Step au fost semnificativ mai ridicate compartiv cu scorurile celor din clasele tradiționale. Acest lucru înseamnă că elevii ce învață în sistemul alternativ de educație Step by Step au o atitudine favorabilă față de matematică comparativ cu elevii ce studiază după modelul învățământului tradițional care au o atitudine mai puțin favorabilă față de matermatică. Prin urmare tipul de învățământ pe care elevul din ciclul primar îl frecventează influențează atitudinea față de matematică a elevului, observându-se astfel că alternativa Step by Step are, din nou, un atuu față de învățământul tradițional, și anume atitudinea elevilor față de disciplina matematică este un favorabilă.

În continuare, pentru a vedea dacă atitudinea față de matematică este pozitivă sau negativă, s-a făcut o transformare a variabilei atitudine față de matematică în SPSS, astfel:

Scorurile mai mari sau egale cu valoarea 3 sunt codificate cu 1, unde valoarea 1 înseamnă atitudine pozitivă față de matematică.

Scoruile mai mici sau egale cu 2 sunt codificate cu valoarea 2, unde valoarea 2 înseamnă atitudine negativă față de matematică.

Apoi s-a realizat analiza statistică descriptivă – frecvențele scorurilor obținute. Astfel, s-au obținut următoarele rezultate statistice:

Pentru toți subiecții (N=60), indiferent de tipul de învățământ, media este egală cu 1,46, mediana egală cu 1, iar modulul este 1. Dintre subiecți 32 au o atitudine pozitivă față de matematică (53%), iar 28 au o atitudine negativă față de matematică (47).

Pentru subiecții din clasele Step by Step (N=30), media este egală cu 1,23, mediana egală cu 1, iar modulul este 1. Dintre subiecții clasei Step by Step, 23 au o atitudine pozitivă față de matematică (77%), iar 7 au o atitudine negativă față de matematică (23%).

Pentru subiecții din clasele tradiționale (N=30), media este egală cu 1,70, mediana egală cu 2, iar modulul este 2. Dintre subiecții clasei Step by Step, 9 au o atitudine pozitivă față de matematică (30%), iar 21 au o atitudine negativă față de matematică (70%).

În conformitate cu rezultatele prezentate mai sus, se poate formula următoarea conluzie:

Indiferent de tipul de învățământ, aproximativ jumătate dintre subiecți au o atitudine pozitivă față de matematică, iar aproximativ jumătate au o atitudine negativă față de matematică. Deși diferența este foarte mică, procentul este favorabil atitudinii pozitive. Luîndu-se în considerare tipul de învățământ, se pot observa câteva diferențe clare, și anume: în clasele Step by Step trei sferturi dintre subiecți au o atitudine pozitivă față de matematică, pe când doar un sfert au o atitudine negativă față de matematică. În clasele tradiționale se întâmplă exact contrariul, aproximativ trei sferturi dintre subiecți au o atitudine negativă față de matematică, iar mai mult de un sfert au o atitudine pozitivă față de matematică. Prin urmare se poate trage concluzia că atitudinea elevilor față de matematică este pozitivă sau negativă în funcție de tipul de învățământ pe care îl frecventează. Și se poate spune că alternativa educațională Step by Step are încă un avantaj, acela că elevii care învață în aceste clase au o atitudine pozitivă față de matematică.

III.6. CONCLUZII FINALE

Principalele rezultate ale cercetării

Designul de cercetare și rezultatele detaliate prezentate în subcapitolele anterioare au permis formularea câtorva concluzii. Fără a se pretinde că s-au găsit răspunsuri complete și definitive la întrebările formulate anterior, principalele rezultate ale cercetării, prezentate într-o manieră sintetică, sunt următoarele:

Mediul școlar din învățământul Step by Step pentru ciclul primar încurajează motivația intrinsecă și creativitatea elevilor, fiind superior învățământului tradițional din acest punct de vedere.

Elevii din clasele alternativei educaționale Step by Step pentru învățământul primar au o performanță școlară mai bună decât elevii din clasele învățământului tradițional.

Materia preferată a elevilor din ciclul primar este matematică, urmată de materiile artistice, cum sunt desenul, muzica, lucrul manual.

Materia mai puțin preferată de către elevii din ciclul primar este gramatica, urmată de geografie.

În general, atitudinea față de matematică a elevilor din ciclul primar este una pozitivă. În particular, atitudinea față de matematică a elevilor din învățământul tradițional este una negativă, iar atitudinea față de matematică a elevilor din învățământul Step by Step este una pozitivă.

Confirmarea/ infirmarea ipotezelor

Ipoteza 1 a fost confirmată deoarece s-au obținut diferențe statistice semnficative între alternativa educațională Step by Step și învățământul tradițional cu privire la mediul școlar. Astfel, s-a obținut că mediul școlar din clasele Step by Step este diferit de mediul școlar din clasele tradiționale, elevii din învățământul Step by Step au avantajul de a studia într-un mediu care le încurajează motivația intrinsecă și creativitate, fapt ce nu se întâmplă pentru elevii din învățământul tradițional.

Ipoteza 2 a fost confirmată deoarece s-au obținut diferențe statistice semnficative între alternativa educațională Step by Step și învățământul tradițional cu privire la performanța școlară a elevilor. Astfel, s-a obținut că performanța școlară a elevilor din clasele Step by Step este mai bună compartiv cu cea a elevilor din clasele tradiționale.

Interpretarea psihologică a rezultatelor

Mediul școlar în care studiază elevul din ciclul primar este important pentru motivarea acestuia atât în viața școlară cât și în cea socială. Pentru a pune în evidență acest lucru, s-a realizat comparația între învățământul tradițional și alternativa educațională Step by Step. În urma analizelor statistice s-a dovedit că, într-adevăr, mediul școlar în cazul alternativei Step by Step este superior celui din învățământul tradițional. Elevii din ciclul primar din clasele Step by Step studiază într-un mediu care le încurajează motivația intrinsecă și creativitatea, fapt ce duce la o dezvoltare armonioasă a copilului în cadrul școlii. Prin urmare, alternativa educațională Step by Step are un avantaj față de învățământul tradițional, și unul destul de important care ar trebui să influențeze oarecum cadrele didactice din învățământul tradițional pentru a adopta și ele un comportament care să creeze un mediu școlar mai favorabil creativității elevilor și a motivației intrinsece a acestora.

Performanța școlară a elevilor din învățământul tradițional este mai slabă decât a celor din învățământul Step by Step. Acest lucru, cel mai probabil, se datorează și mediului școlar diferit din aceste două tipuri de învățământ. Încă o dată, alternativa educațională Step by Step are un avantaj. Pe lângă faptul că mediul școlar este astfel creat încât să favorizeze motivația intrinsecă și creativitatea elevilor, alternativa educațională Step by Step are și avantajul de a crește performanța școlară a elevilor săi. Se poate spune că elevii din clasele Step by Step au rezultate școlare mai bune decât cei din clasele tradiționale datorită metodelor de predare-învățare diferite, dar și a mediului școlar diferit. Aceste rezultate sunt în concordanță cu rezultatele obținute de Novacovici (2009) care, comparând productivitatea comportamentelor de învățare (concretizată în performanțe școlare) ale elevilor încadrați în clase ale învățământului tradițional și alternativ Step by Step, s-a constatat existența unor diferențe semnificative. Novacovici a formulat următoarea concluzie: „aceste rezultate demonstrează că stilul didactic adoptat de dascălii învățământului alternativ Step by Step este mai eficient, rezultat ce ar trebui să inducă o schimbare în atitudinea cadrelor didactice față de sistemele alternative de învățământ și să le determine să accepte anumite schimbări în stilul tradițional de predare-învățare pe care îl exercită” (2009, p.45).

Rezultatele cercetării prezente confirmă rezultatele unui studiu anterior publicat în Catalano (2008a), și anume că elevii din clasele Step by Step au obținut rezultate mai bune la testul de matematică comparativ cu elevii din clasele tradiționale. Autorea cercetării, Pașca Gabriela, a formulat următoarea concluzie: motivele performanței școlare se regăsesc în motivația învățării dar și în metodele folosite, și că modul de predare Step by Step dă rezultate spectaculoase.

Materia preferată a elevilor din ciclul primar este matematica. În ordinea preferințelor, după matematica, materia favorită a elevilor de clasa a IV-a sunt materiile artistice, cum ar fi: desenul, muzica, lucrul manual. Însă se poate observa că numărul elevilor din clasele Step by Step care au o preferință pentru matematică este dublu față de numărul elevilor din clasele tradiționale care preferă matematica. Acest lucru conduce la ideea că matematica în clasele Step by Step este predată într-un mod mai plăcut, fapt pentru care elevii sunt mult mai interesați de această disciplină. În clasele tradiționale, această materie, chiar dacă este în topul preferințelor, numărul elevilor care o preferă este mult mai mic comparativ cu numărul elevilor din clasele Step by Step. Aceste rezultate susțin rezultatele unui studiu anterior, unde Novacovici (2009) arată că pe primul loc în ierarhia preferințelor atât pentru elevii din învățământul tradițional, cât și a celor din sistemul Step by Step, se poziționează matematica.

Materia mai puțin preferată a elevilor din ciclul primar este gramatica. După gramatică, disciplina mai puțin plăcută pentru elevii de clasa a IV-a este geografia. S-a demonstratat statistic, că indiferent de tipul de învățământ frecventat, elevii din ciclul primar consideră gramatica ca fiind cea mai neplăcută materie. De asemenea, numărul elevilor cărora nu le place matematica este în procent de 50% pentru ambele tipuri de învățământ. Acest lucru fiind spus, se poate trage concluzia că gramatica este o disciplină mai greoaie și nu este foarte atractivă pentru elevii de clasa a IV-a, indiferent de modul de predare-învățare utilizat de către cadrele didactice. Rezultatele sunt în concordanță cu rezultatele obținute de Novacovici (2009), care a demonstrat că materia mai puțin plăcută atât pentru elevii din învățământul tradițional cât și a celor din sistemul Step by Step este gramatica.

În general, atitudinea față de matematică a elevilor de clasa a IV-a este una pozitivă. În particular, atitudinea față de matematică a elevilor din ciclul primar diferă în funcție de tipul de învățământ frecvent. S-a demonstrat că elevii din clasele alternativei educaționale Step by Step au o atitudine față de matematică pozitivă, pe când elevii din clasele învățământului tradițional au o atitudine negativă față de matematică. Acest lucru permite să se tragă concluzia că modul de predare-învățare a matematicii în clasele Step by Step este mai eficient, mai plăcut și mai interesant pentru elevi, fapt ce conduce la crearea unei atitudini pozitive față de această disciplină. Acest rezultat ar trebui să încurajeze cadrele didactice din învățământul tradițional să adopte și metodele moderne de predare-învățare a disciplinei matematica pentru că, se pare că metodele folosite de alternativa educațională Step by Step sunt mai eficiente și în favoarea elevilor. Aceste rezultate vin în susținerea rezultatelor unui studiu anterior din Catalano (2008a), care susțin că atitudinea față de matematică a elevilor din clasele Step by Step este una pozitivă. Autoarea, Pașca Gabriela, a afirmat că „atitudinea față de studiul matematicii prezintă un procent mai mare în clasele Step by Step ca urmare a utilizării unor strategii didactice care mobilizează copilul în valorificarea întregului său potențial creativ, îi dezvoltă stima de sine, dorința și deschiderea spre tot ce este nou și eficient.” (apud. Catalanoi, 2008a, p.66).

Concluzia finală a acestei cercetări științifice este în favoarea alternativei educaționale Step by Step. După cum se poate vedea în rezultatele de mai sus, învățământul Step by Step are mai multe avantaje comparativ cu învățământul tradițional. Dar cel mai important lucru este acela că atuurile alternativei educaționale sunt în favoarea elevului. Metodele de predare-învățare în cazul învățământului Step by Step sunt mai eficiente și mai benefice copilului de vârstă școlară mică, comparativ cu metodele utilizate de învățământul tradițional românesc. Învățământul Step by Step creează elevilor un mediul școlar care le încurajează motivația intrinsecă și creativitatea, care împreună cu metodele de predare-învățare moderne și împreună cu atitudinea pozitivă a cadrelor didactice, duce și la o creștere a performanței școlare a elevilor, aceștia având rezultate școlare mai bune comparativ cu elevii din învățământul tradițional. De asemenea, elevii din clasele Step by Step au preferință pentru disciplina matematică dar și o atitudine pozitivă față de această materie datorită metodelor moderne de predare-învățare folosite în cadrul alternativei Step by Step. Metodele utilizate de Step by Step fac elevii să fie mai interesați de această disciplină și să o perceapă într-un mod pozitiv. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă și în clasele învățământului tradițional, unde metodele de învățare tradiționale împreună cu comportamentul cadrelor didactice nu încurajează elevii să aibă o atitudine pozitivă, aceștia ajungând chiar să aibă o atitudine negativă față de disciplina matematică, și doar un sfert dintre ei o consideră materia lor preferată.

Premise ale cercetării viitoare

Este posibil ca o parte din rezultatele prezentate anterior să depindă și de alte variabile explicative importante. De exemplu, performanța școlară poate fi influențată de nivelul de inteligență al elevului, de factori cognitivi, de factori de personalitate sau chiar de mediul familial în care crește. Astfel de variabile trebuie luate în calcul în investigațiile viitoare asupra diferențelor dintre Step by Step și învățământul tradițional. De asemenea, într-o cercetare viitoare s-ar putea lua în considerare și alte variabile cum ar fi motivația copiilor, personalitatea etc. O altă sugestie este ca în cercetările viitoare să se utilizeze un număr mai mare de participanți pentru a obține rezultate mai bune din punct de vedere statistic.

BIBLIOGRAFIE

Amabile, T.M. (1997). Creativitatea ca mod de viață. Ghid pentru părinți și profesori. București: Editura Știință și Tehnică.

Brooks, Martin și Jaqueline. (1993). In search of understanding: the case of constructivist classrooms. USA: Association for Supervision and Curriculum Development.

Catalano, Horațiu (coord.). (2008a). Alternativele educaționale: fundamentări teoretice și practice. Lucrările Simpozionului Național Step by Step, un brand educațional de succes. Ediția I. Bistrița: Editura Karuna.

Catalano, Horațiu (2008b). Perspective didactice în alternativa educațională Step by Step. Bistrița: Editura Karuna.

Cândea, Adela Măgăț. (drd.). (2009). Pedagogii alternative – alternativa educațională Step by Step. Teză de doctorat. Universitatea București.

Dulamă, Maria-Eliza. (2002). Modele, strategii și tehnici didactice activizante. Cluj-Napoca: Editura Clusium.

Feher, Cornelia. (2010). Alternative educaționale. În Revista Școala vremii. Privește până vei vedea. Nr.1/ 2010. Arad: Casa Corpului Didactic „Alexandru Gavra”.

Ilica, A., Herlo, D., Binchiciu, V., Uzum, C. și Curetean, A. (coordonatori). (2005). O pedagogie pentru învățământul primar. Arad: Editura Universității „Aurel Vlaicu”.

Iucu, Romiță. (2000). Managementul clasei și gestiunea clasei de elevi. Iași: Editura Polirom.

Marga, (1998). Importanța învățământului primar. În Revista Învățământ primar Nr.2-3. București: Editura Discipol.

Neculau, Adrian și Zlate, Mircea. (1983). Clasa de elevi ca formațiune psihosociologică. În I. Radu (ed.) Psihologia educației și dezvoltării. București: Editura Academiei.

Nica, Daniela și Bere, Constantin. (2010). Alternativa Step by Step în perspectivă psihologică. În Revista științifico-practică Psihologie nr.3/ 2010. Pg.31-42. Chișinău.

Novacovici, Georgeta Mirela. (2009). Motivația învățării și performanța la școlaritatea mică – studiu comparativ între învățământul tradițional și sistemul alternativ de învățământ Step by Step. Timișoara.

Stanciu, I. Gh. (1995). Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Ulrich, Cătălina. (2000). Managementul clasei – învățare prin cooperare. București: Editura Corint.

Walsh, Kate Burke. (1999). Predarea orientată după necesitățile copilului. Step by Step un program pentru copii și familii. Iași: Editura Cermi.

ANEXE

ANEXA 1

CHESTIONAR 1

Instrucțiuni: Răspundeți la fiecare afirmație de mai jos, gândindu-vă cum vă simțiți cu adevărat la școală. Nu există răspunsuri corecte sau greșite. În parte dreaptă aveți, pentru fiecare afirmație, două variante de răspuns “Adevărat” sau “Fals”. Alegeți varianta care vi se potrivește cel mai bine și puneți semnul X în căsuța corespunzătoare răspunsului dvs. Fiți atenți să nu omiteți nici o afirmație și pentru fiecare afirmație alegeți un singur răspuns.

ANEXA 2

CHESTIONAR 2

Instrucțiuni: Citiți cu atenție următoarele exerciții de matematică și rezolvați-le cât mai corect posibil. Alegeți răspunsul corect din cele patru variante date și încercuiți-l. Un singur răspuns este corect, așadar vă rugăm să încercuiți doar un singur răspuns.

1. Efectuați scăderea: 4722-1935=

A. 2887; B. 2787; C. 2797; D. 2897;

2. Efectuați scăderea: 7003-4078=

A. 2035; B. 2925; C. 3005; D. 3925;

3. Într-o livadă sunt 58 de rânduri de meri. Fiecare rând are 92 de meri. Care din răspunsurile de mai jos reprezintă estimarea cea mai apropiată de numărul total de meri din livadă?

A. 50×90=4500; B. 60×100=6000; C. 60×90=5400; D. 50×100=5000;

4. Te gândești la un număr. Îl înmulțești cu 7 și apoi aduni 6. Rezultatul este 41. Care din exercițiile următoare reprezintă această relație?

A. nx7+6=41; B. nx7-6=41; C. nx7x6=41; D. nx(7+6)=41;

5. Suma a două numere naturale este 150. Care sunt numerele, dacă unul dintre ele este cu 86 mai mare decât celălalt.

A. 75 și 91; B. 32 și 118; C. 86 și 64; D. 29 și 121;

6. Găsiți valoarea lui X. 12X-10:5=58.

A. 7; B. 60; C. 34; D. 5;

7. Nina are 75 de timbre, reprezentând avioane. Ea schimbă 10 dintre acestea pentru timbre cu vapoare. Un timbru cu avioane valorează cât 4 timbre cu vapoare. Câte timbre are acum?

A. 115; B. 105; C. 79; D. 89;

8. Matei a vândut 60 de bilete pentru teatru și Dana, 40 de bilete. Toate biletele s-au vândut la același preț. Ce sumă a încasat Matei dacă suma totală a fost de 800 de lei?

A. 320; B. 100; C. 200; D. 480;

9. Care este cel mai mare număr natural scris cu patru cifre diferite, două pare și două impare?

A. 9786; B. 9687; C. 9876; D. 8976;

10. Din cei 42 de elevi ai unei clase, 19 au vizitat muzeul de istorie și 12 muzeul de artă. Doi dintre elevi au vizitat ambele muzee. Ceilalți copii din clasă au fost la teatru. Câți elevi au fost la teatru?

A. 9; B. 13; C. 15; D. 11;

ANEXA 3

CHESTIONAR 3

În final te rugăm să completezi câteva informații despre tine. Nu există răspunsuri greșite sau corecte. Alege varianta de răspuns care te reprezintă pe tine și pune un X în căsuța din fața răspunsului. Atenție, alege doar un singur răspuns pentru fiecare întrebare.

1. Care este genul tău?

Sunt fată; Sunt băiat;

2. Care este vârsta ta în ani împliniți?

9 ani; 10 ani; 11 ani;

3. În ce clasă ești acum?

Clasa a III-a; Clasa a IV-a;

4. Care este tipul de învățământ pe care îl frecventezi în acest moment?

Învățământ tradițional;

Învățământ alternativ Step by Step;

5. Care este materia ta preferată (care îți place cel mai mult)?

Matematica Gramatica Științele naturii

Geografia Istoria Materiile artistice (desen, muzica, lucru manual)

6. Care este materia care îți place cel mai puțin?

Matematica Gramatica Științele naturii

Geografia Istoria Materiile artistice (desen, muzica, lucru manual)

7. Răspunde la următoarele afirmații gândindu-te la propria ta opinie față de matematică. Pune un X în căsuța corespunzătoare răspunsului tău.

ANEXA 4

Data: 18 martie 2013

Clasa: a IV-a Step by Step

Școala: Liceul cu program sportiv « Avram Iancu »-Zalau

Inv. Pop Maria

Motto:

,, Tratează-i pe oameni ca și cum ar fi ceea ce ar fi trebuit să fie și ajută-i să devină ceea ce sunt capabili să fie.“

Johann von Goethe

Obiective cadru și de referință

Limba română:

2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

2.1 să îmbine enunțuri într-un mesaj propriu;

2.3 să pronunțe corect și clar enunțuri;

2.6 să manifeste o atitudine degajată în comunicarea orală cu persoane cunoscute

3.2 să desprindă informații esențiale dintr-un text citit;

3.3 să citească fluent, corect și *expresiv un text cunoscut de mică întindere;

3.4 să citească în ritm propriu un text nou de mică întindere;

4.1 să redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual și a unui șir de întrebări;

4.4 să scrie lizibil și îngrijit;

4.5 să manifeste interes pentru redactarea corectă și îngrijită a textului.

Matematica:

Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii

Dezvoltarea capacităților de explorare/investigare și rezolvare de probleme

Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul matematic

1.3 să efectueze operații de adunare și de scădere cu numere naturale de la 0 la 100 fără și cu trecere peste ordin;

1.4 să efectueze operații de înmulțire până la 100 și operații de împărțire cu numere mai mici decât 50;

să rezolve probleme care presupun o singură operație din cele învățate;

să compună oral exerciții și probleme cu numere de la 0 la 100 care se rezolvă printr-o singură operație;

să extragă informații din tabele și liste, să colecteze date prin observarea pe o anumită temă, să reprezinte datele în tabele.

3.1 să exprime oral sau în scris în cuvinte proprii etape ale rezolvării unor probleme.

Abilități practice:

Cunoașterea și utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale și ustensile

Proiectarea, confecționarea și evaluarea unor probleme simple

Dezvoltarea capacității de cooperare în scopul realizării unui produs

1.3 să utilizeze ustensilele și instrumentele adecvate prelucrării unor materiale;

2.2 să îmbine în mod adecvat tehnicile de realizare a unor produse simple;

*să combine materialele și tehnicile învățate pentru obținerea unor produse complexe;

să coopereze cu colegii dintr-o echipă la realizarea unor produse

Obiective operaționale

Centrul de citire:

să citească corect, expresiv și cursiv textul dat

să descopere cuvinte sau expresii noi si sa le retina

să alcatuiască oral enunțuri folosind cuvintele explicate la vocabular

să explice semnele de punctuație și ortografie întâlnite în text

să identifice presonajele povestirii

să raspundă la intrebări date

să rezolve exerciții de sinonimie, antonimie.

Centrul de scriere:

să denumească obiectele din imaginile date și să le despartă corect în silabe

să scrie cuvintele explicate la vocabular și să alcatuiască propoziții cu acestea

să ordoneze corect și să alcătuiasca propoziții pentru fiecare imagine dată

să ordoneze propozițiile date respectând șirul întâmplărilor

să transcrie textul obținut înlocuind cuvintele subliniate cu sinonimele lor.

Centrul de matematică:

să efectueze corect exerciții în lanț cu cele patru operații, respectând ordinea rezolvării acestora;

să determine cu precizie numărul necunoscut dintr-o operație dată;

să rezolve probleme și exerciții-problemă cu mai mult de două operații, explicând corespunzător rezultatele obținute;

să compună conștient probleme după un exercițiu dat;

Centrul de arte:

să traseze corect conturul după șabloane date, realizând elemente specifice toamnei

să decupeze cu atenție personajele din poveste: Ogarul, Iepurele, Ursul hangiu

să asambleze, prin lipire pe planșa suport, toate elementele

să coloreze frumos hanul și hăinuțele personajelor

să lucreze cu multă acuratețe realizând colajul propus

Strategii didactice

Metode și procedee didactice:

Limba română:conversația, explicația,lectura independentă, exercițiul,

activitatea creativă,jocul de rol, munca pe perechi și în

echipă;

Matematica: exercițiul,algoritmul de calcul, problematizarea;

Arte: conversația,activitatea creativă și în echipă.

Materiale și didactice:

planșele didactice reprezentând ,, Agenda și mesajul zilei ”, fișe de evaluare și sarcini suplimentare pentru fiecare centru de activitate, planșă didactică reprezentând integrama

,, Evaluare “, jocuri didactice , integrame, rebus, curiozități ,flipchartul și markere;

Mijloace didactice:

jucărie muzicală-semnal sonor pentru deplasarea la centrele de activitate: Stepy.

Moduri de organizare:

– frontal;

– pe perechi;

– pe grupe;

– individual.

Modalități de evaluare:

– autoevaluare-matematica;

– pe perechi și la scaunul autorului-citit-scris;

– la scaunul autorului-arte.

Întâlnirea de dimineață

copiii sunt așezați în semicerc, pe scaune; se începe activitatea cu cântecul: ,, Bună dimineața, Soare ! ”

citirea și discutarea planșei cu ,, Agenda zilei ”; aceasta cuprinde reperele orare la care se desfășoară activitățile specifice din această zi:

13 martie 2013

AGENDA ZILEI

8-9,40 Întâlnirea de dimineață

9,40-10 Pauza

10-10,40 Activitate la centre:

citire: ,,Cioboțelele ogarului ”-joc de rol; caracterizarea personajului

scriere: ,, Prietenul nostru, Iepurilă ”-alcătuirea unui text pe baza unui șir de întrebări.

matematică: Exerciții și probleme cu cele 4 operații

arte: ,, Familia Rilă ” ( colaj din hârtie colorată )

10,40-11 Pauza

11-11,40 Evaluare

dezbatere privind calendarele-tip: calendarul cu figuri geometrice al lunii mai, calendarul naturii, graficul temperaturii, calendarul zilelor de naștere, calendarul anotimpurilor;

cântecul ,, Prieteni ” se interpretrează cu tot grupul, cu acompaniamentul pianului-jucărie;

se prezintă planșa specială cu mesajul zilei de astăzi : citire în lanț, citire selectivă după anumite cerințe date; explicarea cuvintelor necunoscute din text, selectarea personajelor principale, negative și pozitive, recunoașterea elementelor reale și fantastice, dezbaterea ideilor rezultate din text, identificarea sarcinilor de la centre;

MESAJUL ZILEI

Buna dimineata,dragii mei !

Se spune că odată, într-o toamnă, la hanul lui Moș Martin pregătirile erau în toi. Ursul hangiu fusese de dimineață la iarmaroc să cumpere bucate proaspete.

Invitații de onoare vor sosi în curând !

Iată, apare Ogarul ! Este gras, voinic, îmbrăcat în șubă călduroasă și cu ciuboțele nou-nouțe. În urma lui vine Iepurilă desculț, sfios, cu pălăria veche pusă până peste urechi și cu zăbunul strâns pe trup.

Pe rând sosesc și alte animale sălbatice.

Ce faci aici, vere Ariciule ? intrebă coana Vulpița curioasă.

Ce să fac ? Am venit cu bucurie ca să gust din roadele bogate ale toamnei, răspunse grăbit Ariciul.

Chiar și Iepurilă cel sfios a ajuns ! se miră veverița.

V-am spus eu că va fi mare petrecere, glăsui Bursucul.

Acum totul e pregătit. Musafirii au sosit.

Oare ce se va întâmpla, copii ?

Joc !

Încercuiește varianta corectă

Găsiți cuvinte cu înțeles opus pentru:

1.cald

2.curajos

3.mult

4.sărac

5.vechi

6.frumos

7.harnic

8.gol

9.dușman

Ce cuvânt ați obținut ? (ciuboțele)

Ce reprezintă acest cuvânt? (o parte din titlu)

Joc

Piramida

Rezolvând corect, parcurgeți traseul stabilit pentru a ajunge în vârful piramidei.

Noutăți și impresii

Unii copii prezintă la Scaunul Autorului diferite texte, desene, curiozități din diverse domenii, ghicitori. Colegii auditori vor fi foarte atenți, pentru a le putea pune întrebări referitoare la conținutul prezentat.

Joc ,, Figurile geometrice norocoase ”:

Acest joc se organizează în scopul aranjării copiilor la centrele de activitate. La fiecare centru se află o figură geometrică de formă și culoare diferită de a celorlalte. Orice figură are dublura ei, care este decupată în trei părți inegale. Copiii vor primi câte o parte dintr-un cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, trapez sau romb. Ei trebuie să meargă la centrul la care descoperă culoarea de pe părticica lui, pentru a întregi figura de pe masă.

copiii se duc la centre, își lipesc etichetele corespunzătoare la panou, apoi, la semnalul sonor al lui Stepy, își iau materialele specifice și citesc sarcinile existente care îi îndrumă pas cu pas în realizarea exercițiilor propuse individual, în perechi și în echipă. Sarcinile sunt de mai multe feluri: comune, individualizate și suplimentare.

Activitate la centre ( Sarcini de lucru )

Centrul de citire:

CERINȚE – LIMBA ROMÂNĂ

Citiți cu multă atenție textul de astăzi din manual “Ciuboțelele ogarului” de Călin Gruia( pag. 108)

Citiți cuvintele de la vocabular și încercați să rețineți explicația lor

ÎN ECHIPĂ!

Ascultați-vă între voi!

Subliniați în text personajele povestirii

INDIVIDUAL !

Rezolvă exercițiile 1, 2 pag. 84 direct pe culegere

ÎN ECHIPĂ!

Răspundeți pe foaia dată la cele două întrebări:

Ce anotimp este prezentat în text?

Care sunt personajele povestirii ?

SUPLIMENTAR!

Rezolvă pe culegere exercițiile 4, 5, 6 pag. 172-173

Centrul de scriere:

CERINȚE – SCRIERE

Numele………………….. Data…………

FIȘĂ DE LUCRU

„Ciuboțelele ogarului”

1.Denumește obiectele din imagini și apoi desparte-le în silabe.

__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

2.Explica cuvintele și alcatuiește propoziții cu acestea:

iarmaroc = _______________________________________________________________

zgribulit = ________________________________________________________________
ogar = ___________________________________________________________________

șubă = ___________________________________________________________________
ciuboțele = _________________________________________________________________

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

3. Ordonează și alcătuiește o propoziție pentru fiecare imagine:

__ __ __ __ __

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

3. Ordonează propozițiile în ordinea în care s-au întâmplat faptele, transcrie textul obținut, înlocuind cuvintele subliniate cu altele.:

Iepurele a fugit cu ciuboțele Ogarului.

Iepurele mergea la iarmaroc să își cumpere încălțări.

Era toamna.

Pe drum s-a întâlnit cu Ogarul.

Au poposit la hanul Ursului.

Ogarul avea ciuboțele noi.

Au hotârat să continue drumul împreună.

Noaptea i-a prins pe drumeți pe drum.

Ogarul a mâncat și a baut pe banii Iepurelui.

Avea doi galbeni.

______________________________________

_________________________________________________________________________________

Centrul de matematică:

Fișă de evaluare

Calculează: ( sarcină individuală comună )

25 : 5 x 9 – 8 =

7 + 8 x 3 : 4 =

Determină numărul necunoscut: ( sarcină individuală comună )

a : 7 = 6 72 : a = 8 35 – a = 16 a – 15 = 9

,, Numai pentru tine ! “ ( sarcini individualizate, pe două niveluri de performanță )

Din produsul numerelor 6 și 9 scade câtul numerelor 18 și 9

La câtul numerelor 32 și 4 adaugă 91.

,, Caută surpriza ! ” ( sarcină suplimentară )

Calculează:

Autoevaluează lucrarea împreună cu prietenul tău cel mai bun (în perechi). Dacă sunteți mulțumiți de rezultat, felicitați-vă reciproc, înmânându-vă diplome.

– sarcini la centru-

Compară expresiile: ( echipă )

25 : 5 + 13 □ 30 – 4 x 3

21 : 3 x 2 □ 8 x 3 : 4

Maria și Anca au împreună 40 de cărți. Anca are de 4 ori mai multe cărți decât Maria.

Câte cărți are fiecare ? ( echipă )

Compuneți o problemă: ( individual )

7 x 3 + 2 x 8 =

Centrul de arte:

Citiți cu atenție textul dat :

Într-o toamnă târzie un ieruraș zgribulit și speriat dorea să-și cumpere încălțări cu doi galbeni ce-i avea. Întâlnindu-se cu ogarul, poposesc la hanul ursului, unde bietul Urechilă este nevoit să-i plătească masa bogată a tovarășului de drum. Cand acesta s-a culcat, i-a luat în schimbul banilor ciubotelele si a fugit.

Se zice că pe Iepurilă-Urechilă din poveste, Ogarul nu l-a putut prinde. Dar de atunci, cum vede ogarul un iepure, cum se ia dupa el cu gândul să-l prindă și să-l descalțe.

Decupași frunze , copaci, cele trei personaje : Ogarul. Iepurele și Ursul

Colorați frumos și lipiți împreună, cu atenție, pentru a realiza întâlnirea dintre Ogar și Iepure în fața hanului unde stăpân e Ursul.

Munca în echipă e frumoasă, dar deloc ușoară. Dacă vă place cum ați lucrat, felicitați-vă reciproc!

Evaluare

după cântecul lui Stepy care indică finalizarea lucrului la centrele de activitate, copiii trec la centrul următor;

cântecul ,, Sosirea rândunicii” este interpretat cu grup mare;

deoarece din agenda zilei de astăzi s-a observat că se realizează doar o singură activitate la centre, acum este momentul pentru evaluare; elevii revin în semicerc, așezându-se pe mochetă; câte un reprezentant de la fiecare centru de activitate prezintă rezultatele muncii desfășurate în echipă;

Joc: ,, Stepy spune ! ” ( se execută doar comanda însoțită de expresia: ,, Stepy spune ”, urmând ca elevii ce nu reușesc să se concentreze, să fie eliminați din joc; câștigătorul va conduce activitatea de evaluare în continuare );

în scopul fixării cunoștințelor noi asimilate în urma activității la centre, se realizează o evaluare sumativă sub forma unui joc didactic gen integramă; acest joc se realizează cu tot grupul.