Modalitati de Indrumare a Lecturii Copiilor

Pedagogie

Modalitati de Indrumare a Lecturii Copiilor

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

Capitolul I:

Text literar .Text informativ.Repere teoretice

I.1. Textul literar

I.1.1.Textul narativ

I.1.2.Textul descriptiv

I.1.3.Textul liric

I.2.Textul informativ.

I.3.Textul literar parte din curriculumul de limba și literatura română

Capitolul II:

Particularitățile psihologice ale copiilor din ciclul primar

II.1. Dezvoltarea personalității copilului prin lectură

II.2. Interdependența dintre lectură, vorbire și scriere

II. 3.Cititul ca potențator de încredere și stimă de sine

Capitolul III:

Modalități de îndrumare a lecturii copiilor. Abordări actuale

III.1. Importanța lecturii în contextul educației actuale

III. 2.Metode și procedee didactice folositete în cadrul orelor de lectură

III.3. Tehnici de predare a lecturii

Capitolul IV:

Cercetarea pedagogică . Noi abordări ale textelor literare în vederea stimulării gustului pentru citit

IV.1. Cercetarea pedagogică . Concept

IV.2.Tipuri de cercetare

IV.3.Metode de cercetare

IV.4.Ipoteza de lucru

IV.5.Descrierea eșantionului

IV.6.Obiectivele cercetării

IV.7.Desfășurarea cercetării

Capitolul V :

Texte literare accesibile școlarilor mici

V.1.Genurile și speciile literare studiate în ciclul primar

V.1.1. Genul epic

V.1.2. Genul liric

V.1.3. Genul dramatic

V. 2. Valoarea formativă a textelor literare

Concluziile cercetarii

Anexe

Bibliografie

Motivația alegerii temei

„Dacă nu ne folosim de ceea ce avem și nu căutăm ce nu avem, vom fi lipsiți de unele din pricina soartei, iar de altele din pricina noastră” (Philemon)

Am ales această temă deoarece am constatat în activitatea didactică un interes scăzut față de lectură în rândul elevilor.

Acest fapt constatat mi se pare destul de grav, deoarece capacitatea de a citi corect și de a înțelege mesajul unui text reprezintă baza activității școlare.

Această capacitate se exersează și se dobândește doar prin lectură.
Studiul limbii române literare prin lectura textelor literare are o importantă covârșitoare pentru formarea multilaterală a școlarilor, asigurându-le acestora evoluția intelectuală, exprimarea cu mijloace adecvate în activitatea de mai târziu.

Exprimarea corectă, orală si scrisă – obiectiv important al procesului de învătământ în ciclul primar – constituie unul din instrumentele de bază ale muncii intelectuale, fără de care nu poate fi concepută dezvoltarea intelectuală viitoare a elevilor.

În marele evantai al posibilitătilor de transformare și adaptare a învătământului la cerințele zilei de mâine, un loc deosebit îl au încercările de a regândi unele elemente ale fundalului pe care se organizează activitatea de învățare a elevilor.

CAPITOLUL I

TEXT LITERAR . TEXT INFORMATIV. REPERE TEORETICE

I.1. Textul literar

“ Fiecare carte pare că închide în ea un suflet. Și, cum o atingi cu ochii și cu mintea , sufletul se deschide ca un prieten bun . ”

( Maxim Gorki )

Textul, este mesajul transmis într-o anumită situație a comunicării .

Îl găsim în literatura de specialitate abordat din unghiuri diferite de vedere care pot arăta caracterul său închis sau deschis .

O clasificare a textelor poate fi în funcție de diferite criterii .

Unul ditre ele ar fi după felul cum se raportează textele la realitate :

narative;

texte poetice

științifice, istorice, jurnalistice (Cornea P.- “Introducere în teoria literaturii “1998);

Când vorbim despre textul literar, după felul în care sunt transmise pot fi împărțite în texte orale și scrise.

După forma lor, există texte literare în versuri și texte literare în proză. De asemenea distingem texte culte și texte populare.

Mesajul se poate structur sub formă de text literar sau informativ, urmarindu-se scopul comunicării și modul concret al informației transmise.

Comunicarea artistică stă la baza textului literar pentru că el se definește prin originalitate atât în opera cultă cât și în cea populară .

Funcția poetică a limbajului se manifestă în text, primând expresivitatea conținutului și nu informațiile.

Textele literare sunt ficțiuni, chiar dacă pleacă de la realitate, pe care o reflectă mai mult sau mai puțin. Lucrarea emite, de fapt, ipoteze despre realitate.

Prin raportarea la situația de comunicare în care se plasează poate fi stabilit caracterul imaginar al operei .

Pentru ca un text să fie considerat literar trebuie:

– o impresie individuală, subiectivă asupra realității

– să producă idei general umane

– să emoționeze cititorul

– să dețină o construcție specifică legată de unicitate, limbaj conotativ, bogăție lexicală, polisemantism, expresivitate

Opera literară este„un mijloc specific de reflectare a realității, de cunoaștere și transformare a acesteia” .

O operă literară poate fi analizată ținând cont de : conținut (în funcție de gen și specie literară,subiect, personaje) și formă (versuri, proză, însoțite de asemenea de diferitele genuri și specii literare) .

I.1.1.Textul narativ

Cele mai studiate texte literare sunt cele narative și descriptive .Succesiunea de evenimente desfășurate în timp și spațiu reprezintă textul narativ .

Cronologia evenimentelor este oferită de verbele folosite în opera literară. Se folosesc frecvent: prezentul, perfectul simplu, perfectul compus.

Structura textului narativ
Se știe că instanțele comunicării literare sunt: autorul, naratorul, personajul,cititorul .
a) autorul este persoana reală care creeaza o opera artistică, științifica sau publicistică și se detașează de narator sau de eul liric. Autorul are o identitate anume în literatura cultă și se mai numește scriitor,prozator, poet, dramaturg.

În literatura populară autorul este anonim.
b) naratorul este instanța intermediară între autor și cel ce relatează întâmplările în operă .

Naratorul este cel care comunică evenimentele .Autorul este cel care a creat universul epic.

Autorul este de fapt scriitorul căruia îi aparține opera, naratorul este autorul textual, entitatea fictivă care relatează textul.
Există mai multe tipuri de narator.
Naratorul se defineste prin cateva trasaturi specifice unui text epic:
– are o relație de comunicare cu lumea creată de autor;
– mediază între autor și narațiune;
– se povestesc întâmplările unui cititor fictiv și se deosebeste de autor prin faptul ca acesta este cel care a creat universul epic al operei;
c) personajul este cel care determina acțiunea, se află în centrul evenimentelor .

Personajele pot fi nu numai ființe umane, ci și supranaturale sau animale.

Ele sunt conturate de obicei, din două perspective: una socială și cealaltă psihologică.

Acestea determină conflictele în care sunt implicate personajele: conflictul exterior si conflictul interior.

d) cititorul este destinatarul unui text literar; el estecel care lecturează .

Lectorul în relație cu cu textul narativ definește mai multe categorii:
– lectorul inocent – realizează un prim nivel de lectură;
– lectorul eficient – citește textul și selectează anumite idei

lectorul competent – este cititorul cu experientă, care interpretează, explică un text. Poate emite opinii autorizate.

Într-o operă literară epică sau dramatică, subiectul este dat de o succesiune de evenimente prezentate evenimente având la bază un conflict (interior , exterior) în care sunt implicate personajele .

Felul în care se succed evenimentele într-o oreră epică sau dramatică cu o anumită gradație poartă denumirea de momente ale subiectului .

Acestea sunt expozițiunea(redă locul, timpul desfășurării acțiunii și o parte din personaje),intriga (este cea care determină conflictul), desfășurarea acțiunii ( întâmplările) , punctul culminant (momentul cel mai tensionat) și deznodământul (se ocupă de rezolvarea conflictului) .

Se poate vorbi și desrpre o taxonomie a personajelor :

principale / secundare ,

individuale/ colective

pozitive/ negative

feminine/ masculine

reale/ fantastice

Personajele pot fi caracterizate în mod direct – de către narator ,de alte personaje,sau de personajul însuși (autocaracterizare) sau în mod indirect – prin limbaj, prin fapte,comportament; prin gânduri , sentimente; prin mediul , contextul în care este pus personajul respectiv .

Limbajul artistic este incărcat de figuri de stil care sunt procedee prin care “se modifică înțelesul propriu al unui cuvânt sau construcția gramaticală uzuală pentru a da mai multă forță imaginii sau expunerii” .

În cadrul literaturii pentru copii figurile de stil întâlnite sunt :

alegoria(exprimarea unei noțiuni abstracte prin intermediul unor elemente concrete) ,

antiteza(punerea în opoziție a două elemente concrete sau abstracte),

comparaia(alăturarea a doi termeni similari, cu scopul de a reliefa unul dintre termeni) ,

enumerația(prezentarea succesivă a unor elemente din aceeați categorie),

epitetul (atribuie o însușire neobișnuită unui lucru, fenomen al naturii, unei ființe)

hiperbola(exagerarea – mărire sau micșorare a trăsăturilor ,pentru a obține un impact mai mare asupra cititorului) ,

inversiunea(schimbarea topicii în cadrul unui mesaj,pentru a subliniaanumite aspecte ale acestuia),

metafora (comparație prescurtată din care lipsește elemental de relație)

personificarea(se atribuie însușiri umane unor obiecte,fenomene),

repetiția(folosirea succesivă a unor sunete,cuvinte).
I.1.2. Textul descriptiv evocă, emoții, persoane, scene și se bazeaează pe detalii descriptive, prezentate în mod obiectiv ori subiectiv de scriitor.

Se prezintă informații despre locuri, personaje, fenomene ale naturii, obiecte.

Descrierea poate apărea atât în texte literare sub forma de :

tablou (descrierea unui peisaj, a unui interior),sau

portet – descrierea fizică, morală a unui personaj,

în texte nonliterare (texte științifice, prezentarea unor produse )

În exprimare sunt folosite substantivele care denumesc obiectul descrierii și părțile acestuia; adjectivele care arată modul în care sunt percepute proprietățile obiectelor descrise; adverbele care arată coordonatele spațiale ale obiectului descrise.

Ca timpuri verbale se folossesc prezentul și imperfectul. De asemenea sunt întâlnite figurile de stil care îmbogățesc conținutul descrierilor .

I.1.3.Textul liric

Textul în versuri se distinge printr-un limbaj poetic. Realitatea obiectivă și cea subiectivă este transfigurată în una estetică.

Limbajul poetic se caracterizează prin prezența conotativului originalitate; expresii sugestive; muzicalitate, subiectivism și afectivitate

Specific acestor tipuri de texte este că gândurile , emoțiile, sentimentele sunt exprimate direct prin confesiuni, prezent fiind eul liric .

Toate acestea creează o anumită atmosferă și transmit stări emoționale.

Imaginile artistice ,ca și la textele narative și descriptive pot fi vizuale, auditive,olfactive și motrice .

Sunt caracterizate de o anumită versificație , măsură, rimă și ritm .

Măsura reprezintă numărul silabelor dintr-un vers, rima constă în potrivirea silabelor din finalul versurilor împerecheată, îmbrățișată .încrucișată) , ritmul e format de succesiunea silabelor accentuate și nesccentuate .

Versurile sunt aranjate în strofe cu monovers, distih, terțet,catren…

“ Lectura textului este teoretic infinită: fiecare cititor sau fiecare generație citește altfel o anumită operă și, implicit, o reconstituie într-o altă formă”

I.2. Textul informativ

“Adevăratul cititor, la fel cu adevăratul drumeț, e acela care citește de dragul de a citi, care-și face din satisfacțiile ce-i procură lectura deprinderi superioare și care nu obosește niciodată.” Perpessicius

Este asociat, pe de o parte, cadrului general reprezentat de mass-media, stilului publicistic și, pe de altă parte, stilului științific .

Prezintă teme care reflectă, în stil publicistic, probleme actuale sau de interes actual destinate publiitate, subiectivism și afectivitate

Specific acestor tipuri de texte este că gândurile , emoțiile, sentimentele sunt exprimate direct prin confesiuni, prezent fiind eul liric .

Toate acestea creează o anumită atmosferă și transmit stări emoționale.

Imaginile artistice ,ca și la textele narative și descriptive pot fi vizuale, auditive,olfactive și motrice .

Sunt caracterizate de o anumită versificație , măsură, rimă și ritm .

Măsura reprezintă numărul silabelor dintr-un vers, rima constă în potrivirea silabelor din finalul versurilor împerecheată, îmbrățișată .încrucișată) , ritmul e format de succesiunea silabelor accentuate și nesccentuate .

Versurile sunt aranjate în strofe cu monovers, distih, terțet,catren…

“ Lectura textului este teoretic infinită: fiecare cititor sau fiecare generație citește altfel o anumită operă și, implicit, o reconstituie într-o altă formă”

I.2. Textul informativ

“Adevăratul cititor, la fel cu adevăratul drumeț, e acela care citește de dragul de a citi, care-și face din satisfacțiile ce-i procură lectura deprinderi superioare și care nu obosește niciodată.” Perpessicius

Este asociat, pe de o parte, cadrului general reprezentat de mass-media, stilului publicistic și, pe de altă parte, stilului științific .

Prezintă teme care reflectă, în stil publicistic, probleme actuale sau de interes actual destinate publicului larg.

Ele sunt concepute spre a fi difuzate prin intermediul mijloacelor de informare.

Textele informative din mass-media se constituie în societatea contemporană în unele dintre cele mai eficiente mijloace de informare și culturalizare.

Vizează informarea publicului, dar și culturalizarea și influențarea acestuia într-o anumită direcție .

Textele din mass-media au forme diverse: interviuri,știri, reportaje,articole, editoriale, masă rotundă, pamflet, parodie rezumat, comentariu, recenzie, cronică literară, de teatru sau film, scrisoare, comunicate ,comentarii.

Altele aduc un plus de subiectivitate transmiterii unei informații care caracterizează realitatea obiectivă.

Autorul este cel care aduce și nota de autocomunicare, pe lângă cea de comunicare.

Textele științifice reprezintă cea de-a doua categorie de texte nonliterare informative.

Ele se caracterizează prin transmiterea unor informații de specialitate unui anumit public-țintă .

Aceste texte pot fi de tipul enciclopediilor, dicționarelor, manualelor, cursurior, documentarelor, atlaselor și altele.

Prezentarea acestora este obiectivă, conținutul textului științific fiind concretizat în teorii, deducții, raționamente,ipoteze.

Expunerea ideilor este clară, coerentă, concisă, convingătoare.

Folosesc denotativul, neologisme, a structurile sintactice simple, și termeni de specialitate .

Există aceleași standarde de redactare, diferența fiind făacută poate în ce privește forma, mărimea .

Informațiile pe care le transmit au un caracter obiectiv și nu urmăresc să emoționeze cititorul.

Textul informativ are un caracter colectiv.

Textele informative au trăsături specifice :

– prezintă, în general obiectiv, un aspect din realitate;

– transmite informații;

– are drept scop informarea cititorului, și transmiterea unor convingeri,în încercarea de a-l determina să facă sau să creadă ceva;

– limbajul este neutru, dar în anumite texte se pot utiliza jocuri de cuvinte, figuri de stil;

– este folosit aspectul corect, îngrijit al limbii;

– informația este prezentată clar, accesibil;obiectiv,

– în anumite texte apar unele clișee verbale adică formule de adresare sau de încheiere;

– se adresează la persoanelor și situații reale.

Tipuri de texte informative

Textul publicitar

– prezintă în mod atrăgător, concis un lucru, cu scopul de a convinge de importanța lui;

– conține: sloganul, textul și imaginea;

– sloganul este ușor de ținut minte ( jocuri de cuvinte, repetiții);

– se adresează unui public-țintă;

2. Anunțul publicitar

– scop informativ;

– discurs scurt, fiind precizate datele importante;

– structură simplă, cuvintele fiind folosite cu sensul lor de bază;

– formulat astfel încât să convingă.

3. Articolul de ziar

– articolul care exprimă punctul de vedere al redacției unei publicații în cele mai importante probleme este articolul de fond.

-expunere scrisă cu caracter publicistic, pe o temă politică, economică, socială, sportivă, culturală, artistică, științifică;

-sunt abordate teme de interes general;

-informațiile se organizează adesea într-o argumentație;

-varietatea limbajului, putând să conțină forme de captare a atenției( figuri de stil, jocuri de cuvinte, limbaj familiar);

-se folossște limba corectă;

4. Știrea

– este de actualitate

-transmite informații reale;

-evenimentul prezentat are un caracter semnificativ sau neobișnuit;

-teme prezentate: economie, politica, probleme culturale, sociale, sport;

– utilizarea unui limbaj standard;

– folosirea unui vocabular accesibil;

– redactare obiectivă;

– titlul, subtitlul ,paragrafe, coloane

5 . Dicționare,manual,enciclopedii,tratate,cursuri, documentare , atlase

– transmit informații reale și verificate;

– termeni științifici

-temele abordate sunt de interes general;

– conțin texte și imagini

– au autori și bibliografie

I.3. Textul literar parte din curriculumul de limba și literatura română

“ Nu este alta mai frumoasa și mai de folos in viața omului zăbava , decât cetitul cărților. » Miron Costin

Limba și literatura română reprezintă prin curriculumul abordat o componentă fundamentală a procesului de învațare .

Dezvoltarea competențelor elementare de comunicare orală și scrisă, familiarizarea acestora cu texte literare si informative a școlarilor mici treprezintă obiectivul central al studierii limbii și literaturii române în învatamântul primar

Programa la clasele I-IV are în vedere, în conformitatea cu noul curriculum, dezvoltarea competențelor elementare de comunicare, orală și scrisă, și familiarizarea cu texte literare și informative semnificative vârstei școlare mici.

Exersarea mesajului scris se formează mai cu seamă prin intermediul lecturii textelor literare .

Limba română îndeplinește mai multe funcții:

instrumentală se realizează prin citire, scrierelectură,comunicare;

informatională constă în citirea informațiilor din manualele școlare sau prin orice tip de lectură;

informativ-educativă,prin exersarea actului de lectură de comunicare.

Importanța studierii textelor literare și informative în școală derivă din următoarele aspecte:

limba româna este expresia cea mai cuprinzatoare a ființei naționale , poporului român;

limba româna, având acest statut oficial, asigură dobândirea cunoștintelor din sfera tuturor celorlalte discipline de învatamânt;

procesul studierii limbii române în școală este parte integrată a acțiunii de dezvoltare a gândirii, dat fiind faptul că ideile se prefigurează si persistă în mintea omului pe baza cuvintelor, a propozitiilor, a frazelor;

textele literare contribuie la cultivarea sensibilitătii elevilor, la nuanțarea exprimării orale si scrise.

textele cu caracter informativ ajută elevii să se exprime în situații de viață foarte diverse .

Scopul studierii textelor literare ,nonliterare și informative în perioada școlaritătii este de a forma un tânar cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să comunice și să interacționeze cu cei din jur.

Prin exprimarea gândurilor, sentimenteor, părerilor,elevul este sensibilizat la frumosul din natura și mediul înconjurăor.

Ciclul primar nu are doar rolul de a-i alfabetiza pe copii. Pe lângă aceste cunoștințe, elevii pătrund, înca din clasa pregătitoare, la toate activitătile de limba română, în unele taine ale realității înconjurătoare.

Etapele pentru formarea priceperilor si deprinderilor de citire parcurse de copil sunt :

a) lectura literară -perceperea literelor, recunoasterea cuvintelor, citire corectă ;

b) lectura funcțională- înelegerea conținutului textelor și a mesajelor .

c) lectura evaluativ-critică- evaluarea informației obținute din textul citit

Literatura, așa cum este ea repartizată în manualele de citire de la ciclul primar, îi ajută pe copii să se apropie de realitate, le deschide perspective către cunoașterea acesteia. Lectura expresivă și metodele care-i fac pe elevi descoperitori ai unui întreg tezaur de sentimente și emoții, vor impune în cele din urmă literatura atenției lor.

"A înțelege literatura însemna a să raportezi impresiile, trăirile autorului la experiență proprie de viață, să stabilești legături nu numai cu cunoștințele cunoscute, ci și cu emoțiile, simțămintele pe care le-ai trait."

Trezirea interesului pentru cunoașterea și întrebuințarea adecvată a limbii și literaturii române reprezintă o sarcină didactică importantă și are multiple valențe estetice.

Abecedarul, prin metoda fonetica analitico – sintacitică, îi familiarizează pe elevi cu cele mai eficiente tehnici și instrumente ale activității intelectuale adică cititul si scrisul. Ele vor deveni pe parcurs un mijloc de autoinstruire.

În cadrul însușirii cititului ,elevii vor parcurge doar o parte din etapele care constau în familiarizarea lor cu literele, cu citirea silabelor, a cuvintelor și propozițiilor , a texteor de mici dimensiuni .

În cadrul claselor II – IV, lectura explicativa va fifolosită, în mod frecvent și creator, specific fiecărui text, fiecărui gen literar căruia îi aparține .

În acest fel li se formează copiilor deprinderea de a folosi diverse metode de lucru cu manualul, ca mijloc de a învăta independent.

Studiul literaturii în ciclul primar este grupat în trei forme de realizare:

texte literare studiate prin manualele de citire ;

texte de lectură de la sfarsitul manualului de limba română;

lecturi suplimentare

În ciclul primar, explorarea textelor literare arată, prin specificul lor, frumusețea acestora.

" Frumosul este un fenomen estetic, fluid, multifuncțional și mereu activ ca năzuință a spiritului uman către armonie, perfecțiune si mulțumire sufletească."

Această formă a educației vizează comportamentul uman estetic si artistic, explicat prin două limbaje specifice: limbajul estetic și limbajul artistic .

Textele de orice tip iși aduc aportul pe de altă parte la ancorarea în realitatea prezentă a elevului.

CAPITOLUL II

PARTICULARITĂȚILE PSIHOLOGICE ALE COPIILOR DIN CICLUL PRIMAR

II .1. Aspecte generale

“ Școlaritatea e acea perioadă când situațiile care se repetă duc la formarea de mijloace de gândire operativă. O parte din deprinderi devin active, se formează priceperea de a stabili legături între cunoștințe și deprinderi, priceperi de a valorifica cunoștințele.”

Viața de școlar este debuutul unei activități de învățare . Copilului i se cere acum un efort intelectual mai mare și o mare robustețe fizică.

Educația din școală își pune amprenta asupra particularităților psihologice de vârstă și individuale ale copilului .

Se observă o creștere în înălțime și greutate, se dezvoltă sistemul osos și muscular, iar sistemul nervos se dezvoltă și el.

Activitatea care predomină este învățătura. Jocul ocupa un rol important, dar treptat, activitatea de învațare va ocupa locul jocului .

Copiii încep să-și autocontroleze activitățile. Atenția e destul de slabă și involuntară ,percepția e vie, incompletă.Se impun pauze pe parcursul unei lecții

Când încep școala ,copiii vin cu un vocabular destul de bogat , folosind destul de corect regulile construcției propozițiilor.

Acum se dezvoltă limbajul oral și cel scris. Școlarul mic învață treptat să asculte explicațiile învățătorului, să urmărească raționamentele .

Lecturile fac să existe o exprimare mai corectă.Se însușește fondul principal de cuvinte.Are loc contactul cu primele noțiuni de gramatică. Copilul înțelege acum rolul pe care îl joacă cuvintele în exprimare.

Limbajului se dezvoltă și în contexte diferite, la obiecte de studiu diferite .Terminologia aceasta variază de la un obiect de studiu la altul.

Îsi exprimă prin limbaj lucrurile pe care le au de făcut, le așază într-o anumită ordine acest lucru ajutând ăi intensificând dezvoltarea intelectuală, a raționamentelor.

Acum învață să argumenteze opiniile și să demonstreze anumite lucruri.

Limbajul e intuitiv, copiii fiind atrași de lucrurile concrete ,intuitive. Nu este loc înca pentru abstractizări. O imortanță majoră o are demonstrația profesorului în învățarea unor deprinderi.

La această vârstă memoria e înca mecanică. Procesele de gândire sunt prompte, dar uneori superficiale.

Din punct de vedere afectiv, sentimentele sunt încă instabile,voința dă dovada de capricii.

La începutul ciclului primar se observă caracteristici diferite la clasele I și II, comparativ cu clasele III și IV.

În prima parte a ciclului primar se observă următoarele caracteristici ale dezvoltării psihice: nevoia de joc ,atenție fluctuantă, memorie mai mult vizuală, sunt interesati de lucruri concrete din mediul înconjurător,oboseala destul de rapidă , creșterea disponibilității de a accepta regulile.

În partea a doua a ciclului primar, elevii folosesc deja tehnici intelectuale de învățare, manifestă interes pentru cunoștinte, sunt atrați de jocurile de competiție și încep să fie mai mult ancorați în realitate.

Sunt foarte curioși la aceasta vârstă și predispuși către lucrurile pe care nu au voie să le facă sau necunoscute.

Școlarul se află în stadiul concret din punct de vedere operațional în ce privește dezvoltarea cognitivă. Este timpul cand fanteziile se transforma in gândire logică , încep să perceapă lucrurile de la cauză la efect.

Cunoștințele acum se acumulează piramidal la bază stând aptitudinile avute deja.

La deprinderile de bază se adaugă celelalte cunoștințe. Ele nu pot fi asimilate decât dacă baza este formată deja.

Tot acum se dezvoltă operațiile de gândire necesare activitaților intelectuale: analiza,sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, clasificarea , concretizarea logică.

Gândirea școlarului devine mai flexibilă și mobilă, ca urmare a utilizării diferitelor procedee de activitate mintală.

Există în cadrul activităților pe care le desfasoară copilul nu numai o motivație externă ci și de o motivație internă, care ajută la asimilarea cunoștințelor într-un mod continuu.

Nevoia de explorare, a copilului este în crestere,trebuie să afle despre fapte și întâmplări.

Copiii încep să se deruleze sub semnul lui ,,trebuie”, „este necesar”, „nu trebuie”.

II.2. Dezvoltarea personalității copilului prin lectură

“ Carte frumoasă cinste cui te-a scris

Încet gândită, gingas cumpănită;

Ești ca o floare, anume înflorită

Mâinile mele, care te-au deschis.”

Tudor Arghezi

Afirmând importanța cărții pentru cititor, Morozov spunea : ,,Cartea reflectă lungul șir de secole ale vieții omenirii, suferințele, bucuriile, înfrângerile si biruințele sale toate. Iubiți cartea, ingrijiți-o și cititi mai mult! Ea ne este prieten credincios, de nădejde!” De asemenea marele cronicar Miron Costin afirma :,,că nu iaște alta și mai frumoasă și mai de folos in toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților.”

Învățătorul îndrumă gândurile copiilor pe acest drum,plin de neprevăzut, le face cunoscuta frumusețea, farmecul deosebit al limbii române prin intermediul lecturii.

În afara lecturii nu poate fi concepută azi o cultură sistematică a individului și implicit a societății.

Dintre numeroasele funcții pe care le îndeplinește lectură, cea mai înaltă menire o are cea instructiv- educativă.

Influența lecturii asupra educației este recunoscută de fiecare om de cultură.

Pe tot parcursul scolarității de la clasele mici și până la absolvire, beneficiile lecturii se resimt în viața fiecărui elev care alege să urmeze această cale .

Familia, școala si bibliotecă au un rol important,chiar covârșitor în călăuzirea tuturor cititorilor.

Copiii au fost indrumati spre biblioteca școlii,către biblioteca de acasă și către biblioteca pentru copii « Emil Garleanu « .

Ei au nevoie să invețe să trieze cărțile în : recomandabile si nerecomandabile copiilor,dar pentru aceasta au nevoie de îndrumarea învățătorului și a părinților .

Controlul cărților poate fi preventiv și documentar. Cel preventiv asigură continuu informarea învățătorului dacă elevul citește numai ce i-a fost indicat la vârsta lui și dacă ceea ce citește îi este de folos.

Controlul documentar ajută învățătorul să vadă ce citesc anumiți elevi și ce rezultate are lectura asupra educației lor.

Lectura îi conferă celui ce o parcurge satisfacții binemeritate, prilejul de a reflecta asupra celor citite , și nu în ultimul rând trăiri spirituale.Trimite către introspecție,aducându-și aportul la formarea și modelarea personalității și comportamentului celui care lecturează.

În acestă perioadă a școlarității mici, lectura are un rol covârșitor în îmbogățirea limbajului prin cultivarea și dezvoltarea unui vocabular potrivit vârstei. Varietarea creațiilor artistice face ca elevii să intre în contact cu genuri și specii literare diferite, si astfel se pune în valoare atasamentul copiilor față de frumos, dorința lor de a cunoaște.

Operele cele mai îndrăgite de copii de-a lungul vremii ,dintre creațiile in proză ,sunt poveștile si basmele. Ele au o valoare instructiv –educativă deosebită și își aduc aportul la dezvoltarea proceselor de cunoaștere,a celor afective,la formarea voinței și caracterului , deci le formează întreaga personalitate .

Prin diferitele lecturi studiate la clasă,dar și din lecturile suplimentare ,copiii înțeleg mai bine relațiile interumane,complexitatea aspectelor vieții .

Este interesant faptul că majoritatea copiilor vor alege sa fie mereu de partea dreptății,adevărului, binelui și vor manifesta repulsie față de personajele sau situațiile negative .

Prin aceste lecturi educative se formeaza atitudini pozitive, atitudini de combatere și inlaturare a unor manifestari negative din comportamentul uman .

Finalitatea educației se îndreaptă spre instruirea și educarea copilului astfel încât acesta să devină un om bine instruit . Acest deziderat e posibil doar prin cultivarea gustului pentru lectură .Permanent fiecare elev trebuie îndrumat spre lectură .

Din momentul în care gustul pentru lectură este format ,cititul poate deveni o pasiune pentru copiii.Aceasta influență bună formată în priimii ani ai copilăriei se poate resimîi întreaga viață .

Lectura ca pasiune nu trebuie să înlocuiască instruirirea din manuale.Nu trebuie neglijate nici temele și nici învățarea lecțiilor zilnice .

A citi este constructiv numai în măsura în care se împleteste dorința aceasta cu cea de a cumula informații și din alte domenii .

A îndruma lectura copiilor este o acțiune dificilă dar și de durată .

Prin studiul sistematic,elevii se obișnuiesc cu repartizarea unui anumit timp pe zi sau pe saptamână pentru activități de lectură.Aceasta este de fapt începutul unei munci organizate,care se poate constitui ca o deprindere pentru întreaga viață .

Cărțile pe care le-am recomandat elevilor mei au avut rolul să-i antreneze , să le formeze educația morală și să fie accesibile, ușor de lecturat , interesante , captivante . Cele bine alese pot fi tovarași buni în orice moment și mai ales în vacanțe si călătorii.

Ceea ce citim în copilarie rămâne în memorie, în amintire toata viața și aceasta ne formează norme de conduită.

Lectura diversifică vocabularul și contribuie la dezvoltarea culturii generale. Cine citește mult este informat în mod constant și poate socializa mai bine ,având întotdeauna subiecte multiple de discuîie pe teme diverse .Relațiile interpersonale se imbunătățesc, de asemenea crește încrederea de sine.

Memoria este exersată și antrenată mai mult, se dezvoltă și imaginația, conexiunile dintre lucruri și evenimente se va realiza mai rapid. Copiii pot jongla mai bine cu noțiunile abstracte , cu simbolurile . Puterea de a anticipa unele lucruri se dezvoltă si ea.

Dorința de a citi vine in primul rând de la parinți și ea este continuată de învățător.

Copiii privesc cu luare aminte la aceste exemple puternice și ele sunt cele care contează cu adevarat. Așa devin și ei interesați de lectură.

II.3. Interdependența dintre lectură, vorbire și scriere

,, Poveștile nasc, în copii dorința de a fi asemănători cu cei buni, fericiți, în același timp se naște în sufletul lor teama față de nenorocirile ce s-ar putea întâmpla dacă ar urma pe cei răi”.

Charles Perrault

Vorbirea scrierea și lectura au un rol important în desăvârșirea omului.

Lectura se constutuie în deprinderea de a citi și acesta determină o vorbire care ne ajuta sa ne exprimam cu usurintă,iar scrierea e cea care ne ajuta la o exprimare coerentă si precisă .

Un alt beneficiu al lecturii este ca îi învață pe copii să gândească, îi ajută la observarea mediului înconjurător,le îmbogățește cunoștințele despre lume și viață .

Nu in ultimul rând cultivă sensibilitatea și imaginația, contribuie la educatia civica,formează caracterele, ajută persoana sa se autodepășească.

Prin vorbire este antrenată gândirea, se cultivă atenția, în raport cu interventille interlocutorului, se ascute spiritul de observație ,se ajunge la replici spontane in discuție .

Prin scriere răbdarea este cultivată si se observa mai multă atenție în formularea ideilor, pentru ca astfel se disciplinează si gândirea.

Elementele principale ale comunicării, vorbirea, lectura,scrierea, sunt și componente indispensabile ale actului compozițional, ale dezvoltării pe planuri multiple a copilului

În elaborarea compunerilor libere succesul depinde de pregătirea prealabilă, atât din punct de vedere informațional, dar și din punct de vedere tehnic al elevilor. Aceasta pregătire se referă și are la bază lecturile copiilor.

Compunerile realizate trebuie să fie libere din momentul în care elevii au fost pregatiți în accest sens.

Volumul de informații necesar în realizarea unei compozitii libere e o activitate care de obicei e precedată de elaborarea unor compoziții în sala de clasă.

În ce privește pregatirea informatională, ea se referă la actiunile care se intreprrind pentru a oferi copiilor surse pentru inspiratie,care sa-i ajute să elaboreze copozitia dată .

Aceste surse vor fi completate cu informații pe care copiiiii le gasesc în lectura lor particulară.

Materialul va fi imbogătit cu experiențe personale lărgindu-se astfel orizontul copiilor.

Vor fi explorate cât mai multe surse informationale cum ar fi :opere ale unor scriitori cunoscuti de copii ,texte pecare le ofera manualele precum si alte lecturi .

Expresiile artistice, imaginile, informațiile, obtinute din lecturile citite reprezinta bogate surse de inspirație pentru copii în ce priveste realizarea unei compoziții libere.

Prelucrarea materialului e următorul pas, urmărindu-se atât conturarea structurii și conținutului, dar si conștientizarea datelorpe care elevii le-au cules.

Învățătorul,în aceasta etapă va stimula elevii, constientizându-i să fie atenti la exprimare să sesizeze esențialul, ii va ajuta să găsească relațiile cauza-efect dintre diverse lucruri si fenomene .

Numai pe un fond informațional adecvat se poate realiza aceasta etapă și se poate manifesta adevărata libertate de creație a copiilor în a realiza o compoziție originală.

Această etapă nu poate fi rezultatul unei simple inspirații de moment, cu toate că și aceasta are o mare importanță în realizarea unei compoziții libere.

Inspirația însăși se bazează pe un suport informațional, pe capacitatea copilului de a valorifica informațiile de care dispune din lecturile literare.

Până la vârsta școlară, copiii dau dovadă că și-su însușit regulile generale de formare a cuvintelor,dar , creșterea numărului de cuvinte cu care se întâlnesc zilnic și priceperea de a le folosi în vorbire rămâne un câmp deschis explorării acum dar și pe parcursul întregii vieți .

Modelul perfect de care copiii se pot folosi întodeauna rămâne lectura textelor literare.

Ea contribuie la formarea lexicului elevilor, la imbogățirea acestora cu instrumente de comunicare corectă a ideilor, dar și la crearea unui stil personal.

Înseamnă pentru copii o etapă hotărâtoare în care, odată cu cunoștințele de cultură generală, elevul urmează să-și însușească și un instrument de comunicare alcătuit dintr-un bogat registru gramatical și lexical.

Școlarul mic intră în clasa pregatitoare cu un bagaj diferit de cuvinte și expresii, limitat de particularitățile sale de vârstă.

Nivelul vocabularului existent la debutul școlarității se mai diferențiază și în funcție de factorii socio-culturali din care provine elevul, în această etapă intervine rolul instructiv-educativ și creator al învățământului în îmbogățirea și activizarea vocabularului copiilor cu expresii și cuvinte noi.

Îmbogățirea și activizarea creatoare a vocabularului elevilor se realizează permanent, preponderența având-o însă o lectură sistematică și bine dirijată.

Această sarcină pe care lectura o îndeplinește cu precădere se transformă, de fapt, într-un proces de lungă durată, complex și cu interferențe nemărginite în toate domeniile de activitate.

Rezultatul său este să formeze la copii a unui mod de exprimare cât mai elevat, în care ei să folosească neologisme, sinonime, antonime, omonime, în mod creator pentru înfrumusețarea limbajului folosit.

Lectura textelor literare formează la elevi un vocabular artistic, care stă, în același timp, la baza oricărui tip de vocabular.

În funcție de tipologia vocabularului folosit se remarcă și frecvența unui anumit tip de cuvinte utilizate.

Vocabularul artistic, însușit de copii prin lectura textelor literare, se remarcă prin expresiilor plastice variate, prin sensuri figurate, prin folosirea diminutivelor, sinonimelor, antonimelor, omonimelor și neologismelor.

Înțelegerea limbajului metaforic din lecturile literare determină și dezvoltă capacitățile creatoare ale elevilor, însușirea conotațiilor cuvintelor. De fapt acesta este un cod cu care ei pot înțelege mai ușor textele literare , dar îl pot folosi de asemenea și în comunicarea orală sau scrisă.

Descifrarea și folosirea conștientă, în contexte lingivistice adecvate, a acestui cod reprezintă condiția dezvoltării capacităților de comunicare creativă ale elevilor în perioada de școlaritate a ciclului primar.

CAPITOLUL III

MODALITĂȚI DE ÎNDRUMARE A LECTURII COPILULUI

ABORDĂRI ACTUALE

III.1. Importanța lecturii în contextul educației actuale

Cartea aduce celui care o citește, prilejuri neașteptate de trăiri spirituale, de reflecție, de introspecție, contribuind la modelarea personalității și comportamentului cititorului.

Cu toată concurența televizorului și a calculatorului care are acces la diversitatea internetului, cartea ar trebui să rămână una din constantele vieții noastre, lectura rămânând una dintre cele mai educative și mai răspândite activități instructiv-educative.

Cu cât trezim mai repede în sufletul copilului dorința de a citi și altceva decât manualul, cu atât mai importante sunt efectele lecturii asupra limbajului, comunicării, comportamentului, socializării și acumulării unei culturi generale complexă și durabilă.

Cartea ar trebui să devină prietenul nedespărțit al copilului, căci ea îi va furniza cele mai neașteptate experiențe de viață, îl va ajuta să parcurgă căile cunoașterii și îl va pune în posesia instrumentelor cu care va descoperi realitatea înconjurătoare.

Mulți dintre eroii cărților citite devin modele pentru copilul curios, care sesizează binele și răul și alege personajele pozitive cu care ar dori să se asemene. Personajele negative conturează în mintea copiilor modele negative pe care aceștia le critică și le resping.

Cum spunea Rabelais ,,copilul este un foc care trebuie aprins și nu un pahar care trebuie umplut’’.

Noi trebuie să deținem capacitatea de a prezenta elevilor noștri cartea ca pe un obiectiv care merită să fie cucerit, căci ne va deveni cel mai de nădejde prieten.

Orientarea elevilor spre cartea citită trebuie făcută în funcție de vârsta, de particularitățile individuale ale fiecăruia și de nivelul la care și-au însușit cititul.

Unui elev de clasa I, ar trebui să i se recomande cărți cu poezii pentru copii, cu literele asemănătoare cu cele din abecedar ca mărime, cu ilustrații adecvate care să îl ajute să înțeleagă mai bine textul.

Unui elev cu tendințe de nepăsare față de lumea vie, i se vor recomanda lecturi cu personaje din lumea necuvântătoarelor, pentru a înțelege că orice ființă are trăiri, dureri, suferințe și de aceea merită ocrotită.

Unui elev care citește mai greu și nu conștientizează ceea ce a citit, i se vor recomanda lecturi scurte, care să-l mobilizeze să citească din ce în ce mai bine.

Sunt numeroase activitățile extracurriculare care le pot trezi elevilor interesul pentru lectură.Trebuie început cu prezentarea bibliotecilor la care pot avea acces mai ușor : biblioteca școlii și biblioteca Metropolitana (Filiala Emil Garleanu în cazul nostru).

Finalitățile urmărite îi privesc atât pe copii, cât și pe părinți și pe cadrele didactice.

Am urmarit să proiectez activități care să trezească interesul copiilor pentru lectuă. În sala de clasă am amenajat o minibibliotecă.

Părinții s-au implicat mai mult în controlul lecturii copiilor, să le asigure fondul de lectură specific clasei în biblioteca personală și să-i îndrume și spre alte biblioteci.

Am urmărit ca toți copiii să aibă fișe de înscriere la biblioteca școlii și la biblioteca municipală și să împrumute ritmic cărți.

Din tot ceea ce am întreprins s-a dovedit că școala joacă rolul cel mai important în apropierea copilului de lumea cărții și implicit de lectură.

III. 2.Metode si procedee didactice valorificate in cadrul

orelor de lectura

„ Cartea este o făgăduință, o bucurie, o călătorie prin suflete,

gânduri și frumuseți.”

( Tudor Arghezi)

Realizarea obiectivelor formative și informative ale învățământului impun folosirea unor metode și procedee de lucru care să faciliteze creșterea eficienței învățământului.

Activitatea de instruire, de învățare tinde să ia o formă optimă de organizare a acțiunii instructiv-educative prin îmbinarea eforturilor cadrului didactic, dar și al copilului .Acest lucru se înfăptuiește grație și a ceea ce reprezintă metoda de învățământ.

Etimologic, termenul ,,metodă” este derivat din grecescul,, methodes”, care înseamnă ,,drum spre”, până în zilele noastre, el fiind însă extins și îmbogățit succesiv pe baza cercetărilor de didactica ce au surprins caracteristici noi ale sferei și conținutului noțiunii de metodă.

Predominantă este însa perspectiva acționară, prin prisma căreia metodele sunt instrumente cu ajutorul cărora copii, sub îndrumarea cadrului didactic sau în mod independent avansează în acțiunea de cunoaștere și de formare a priceperilor și deprinderilor.

Metodele sunt deci, în același timp, planuri de acțiune(suite de operații ce se derulează conștient în vederea atingerii unui scop) și modalități de acțiune (strategii acționale grație cărora copilul dezvăluie sau i se dezvăluie esența evenimentelor, proceselor sau fenomenelor).

Procesul de educație ,fiind foarte divers,necesită în ansamblul său metode diferite, fiecare utilă în anumite situații, singură sau în asociații cu altele și nepotrivită în alte situații. Pentru obiective complexe se apelează la strategii didactice, adică la asamblari în care metode diferite iși completează reciproc efectele si constituie un demers coerent de educare.

Este necesar de menționat că procedeul este subordonat metodei, este un caz particular sau un detaliu, fiecare metodă cuprinde mai multe procedee(de exemplu explicarea cuvintelor poate fi folosită și în conversație și în expunere), de asemenea o metodă poate deveni procedeu în raport cu alta.

Întrucât copilăria tuturor timpurilor nu poate fi concepută fără lumea fabuloasă oferită de basm, povești, povestiri,aceste activități implică un mare grad de pregătire a profesorului.

Literatura pentru copii dispune de bogate valențe formative, iar ceea ce trebuie sa dăm copilului pentru a pătrunde în esența lecturilor, povestirilor necesită un efort susținut și bine gradat al intelectului, el nu se poate rezolva la simpla asimilare de cunoștințe, ci trebuie să vizeze formarea unui anumit mod de a gândi.

În acest sens se folosesc metode și procedee diferite, unele noi, altele prin prelucrarea si perfecționarea celor tradiționale, ținând cont de condițiile prevăzute si de perspectiva imediata de modernizare a activității instructiv- educative.

În contextul larg al îmbunătățirii si renovării metodologiei didactice în cadrul activităților de povestire a profesorului și a copiilor se aplică o varietate de forme care să contribuie optim la pregătirea si formarea personalității elevului:

Creșterea cantitativă si calitativă a cunoștințelor copiilor, de imbogățire si activizare a vocabularului,de dezvoltare a vorbirii sub toate aspectele;

Accentuarea muncii de tratare diferențiată a elevilor atât în activitățile comune, cât și în activitățile cu grupuri mici sau individual.

Folosirea jocului ca formă de învățare,a utilizării elementelor de joc în etapele unei activități de povestire a unui basm, în funcție de specificul acestuia;

Utilizarea problematizării, a abordării euristice (modalitate de descoperire a adevărului, a mesajului educativ),a invățării prin descoperire(prin activitate proprie,independentă a copiilor);

Folosirea mijloacelor moderne de învățare pentru a- i ajuta pe elevi să pătrundă în intimitatea proceselor și fenomenelor prezentate;

Urmărirea îndeaproape a participării afectiv-activă și conștientă a fiecărui copil la rezolvarea sarcinilor didactice.

Aportul acestor metode a fost materializat în direcția încurajării spontaneității, a sincerității, a curajului, a manifestării opiniei, a spiritului de echipa.

„Statutul de cititor se formeaza în etape, în școală, consumând, ascultând și citind literatura.Cititorii sunt diversi, iar lecturile explicative, au forme felurite ce țin de natura textului și vârsta receptorilor."

Lectura este un eveniment al cunoașterii. Ea formează gândirea și sensibilitatea elevilor asupra operei , descoperă un mod de înțelegere a lumii. Angajând elevii în cunoașterea textelor, profesorul parcurge cu ei acest drum cu întrebări și răspunsuri, surprinde noutatea, originalitatea viziunii.

În școală se dezvoltă emoția necesară parcurgerii lecturii și aceasta presupune înțelegerea valorii operei.

Când ne referim la stimularea gustului pentru citit, nu putem să nu ținem cont de îndrumarea lecturii elevilor. Dacă elevii au fost motivați să lectureze, e foarte de important să fie îndrumată această lectură .

Vorbim despre o muncă de educare și instruire. Până la un punct, munca de îndrumare a lecturii copiilor poate să se confunde cu cea de predare a literaturii la clasă. La clasă se pot face analiza literara pe text, caracterizarea unei opere, și aceasta ajută elevii să înțeleagă anumite genuri, specii literare , să înceapă să-și contureze anumite opinii cu privire la cele citite .

„Literatura se impleteste cu recomandarea unui numar mare de cărti, cu formarea unor deprinderi de a aprecia si întelege o opera literară, și de a o diferenția de alte cărti mai puțin izbutite., "

Alegerea metodelor depinde de ceea ce ne propunem, de particularitatile de varsta ale copiilor, precum și de nivelul clasei de elevi. În folosirea metodelor trebuie avut în vedere combinarea strategiilor pentru atingerea scopului dorit .

Abordarea textului liric presupune urmatoarele etape posibile :

Lecturarea textului poate fi în gând sau asistată de profesor .

Descifrarea textului se bazeaza pe explicarea cuvintelor polisemantice, familiile lexicale , despartirea in silabe.

Identificarea cuvântului –cheie –acesta definește poezia și copiii trebuie să îl identifice .Cuvântul poate sa existe sau nu în text .

Identificarea temei poeziei.

De la cuvântul cheie se trece la identificarea corectă a temei poeziei.Ea permite elevului sa vadă cadrul în care se va desfășura firul poeziei .

Identificarea figurilor de stil și a imaginilor artistice se explica limbajul artistic, sensurile figurate ale cuvintelor.

Copiii sunt încurajați să caute propria interpretare a semnificației pe care le au expresiile întâlnite în text.

Elevii vor fi îndrumați să folosească în contexte noi acest limbaj artistic prezent în text, astfel încât să devină ei înșiși mici creatori de texte literare.

Se identifica mesajul textului, stările sufletești,copiii fiind învățați să simtă înainte să înțeleagă .

Copilul va puteea să perceapă ce vrea să transmită poetul .E vorba aici de empatie cu textul, cu ceea ce transmite autorul prin el .

Este important ca elevii să ințeleagă că nu există interpretare greșită a mesajului , ci doar o apropiere mai mare sau mai mică de intențiile autorului .

Semnificația titlului este un punct de sprijin pentru elev în înțelegerea semnificației textului. În mod normal titlul reprezintă esența textului din perspectiva autorului.

Eul liric sau eul poetic este o voce care comunica idei, gânduri, sentimente, un alt chip al poetului.

Elemente de prozodie sunt cele legate de strofă, vers, rimă. Aceste elemente vor fi e explicate după lecturarea textului .

Ceea ce trebuie să înțeleagă elevul este faptul că descrierea aparține trăirilor, gândurilor si sentimentelor poetului . Aceasta este realizată prin imagini (motive literare).

În abordarea unui text epic se ține cont de următoarele etape :

Lectura textului individuală , pe roluri sau lectura anumitor fragmente reprezentative. Rolul lecturii este acela de a se familiariza cu textul. Ar fi de dorit sa se realizeze daca timpul si mărimea textului permite, o dublă lectura. Primul contact cu textul să fie în gând si al doilea cu voce tare ca textul să se aseze in mintea copilului.

Urmează descifrarea textului prin explicarea expresiilor,cuvintelor necunoscute,aplicații cu sinonime,antonime,familie lexicala,arhaisme, regionalisme. Cuvintele și expresiile sunt folosite în enunțuri și contexte noi pentru o mai bună însușire a lor.

După citirea textului se poate interveni cu explicatii și adaugiri după caz.

Se trece la elaborarea planului de idei și a povestirii/ rezumatului.

Textul este citit pe fragmente. Dacă nu este delimitat se urmărește fiecare idee și se stabilește numărul de fragmente .

După citirea fiecărui fragment se povestește și se extrage ideea principală alcatuindu-se astfel planul simplu de idei . Planul de idei corect realizat stă la baza unuei bune povestiri .

De menționat este faptul că elevii pot fi încurajați să -și imagineze un alt posibil final al întâmplărilor ,în funcție de imaginația și creativitatea fiecăruia .

Metodele folosite la clasă au fost următoarele :

Am utilizat citirea expresivă, citind povești scurte care se terminau într-o oră. Citirea întreruptă într-un moment interesant al acțiunii i-a determinat pe copii să continue independent lectura.

Expunerea pentru că se potrivește la clasele mici când elevii nu pot distinge ce e important si ce nu , de asemenea nu fac diferență între ptincipal și secundar .

„Expunerea nu trebuie sa se rezume întotdeauna la relatarea cuprinsului, ci trebuie sa urmareasca stimularea interesului pentru o lectura buna.Aceasta poate fi realizată prin descrierea unei scene emotionante, de pildă , sau prin infatisarea unui moment dramatic ."

Copilul care urmareste expunerea va deveni interesat sa citeasca cât mai repede cartea recomandată, va urmări scenele prezentate de învățător

Conversația e cea mai eficientă dintre toate metodele. Ea oferă posibilitatea de a vedea framantarile, preferințele și opiniile copiilor.

Poate îmbrăca o forma neorganizată, o nedumerire a unui copil, de aplecarea elevilor spre un anumit fel de cărti, sau în bibliotecă atunci când elevii vin să împrumute cărti.

Prin conversatie se ajunge mai usor la obiectiv, învățăorului îi este mai usor sa castige atentia copiilor, sa meargă la sufletul lor si să îi directioneze pe calea dorită de el .

Se obțin rezultate bune pe baza conversatiei dacă se folosesc exemple din textele studiate ca material intuitiv sau dacă conversatia alternează cu lecturarea unor fragmente din operele studiate. La sfârșitul conversației este bine ca elevii să ajungă la o concluzie.

Dacă concluziile sunt lungi și enuntate de profesor obosesc copiii și nu mai pot fi interesati, astfel anuland-se efectul conversatiei.

Această metodă duce la formarea gândirii independente a copilului, la formarea clară a părerilor personale și la lămurirea eventualelor confuzii. În timpul conversatiilor profesorul ar trebui sa nu impuna un caracter prea didactic.

Lucrul cu cartea

Se folosește mai ales la clasele mici. Nu se poate citi integral o carte în timpul unei ore,dar se formeaza la elevi deprinderea de a munci cu cartea.

Această deprindere dobândită de timpuriu este nepretuită în toată activitatea ulterioară a copiilor. Se pune accentul pe stimularea citirii integrale a unei cărti și nu doar pe reproducerea ideilor.

După ce copiii se obișnuiesc cu această metodă,se poate trece la extragerea ideilor dintr-un text lecturat.

Această metodă se foloseste și la clasele mari pentru alcatuirea planului simplu de idei.

Am folosit fișe de lectură pentru cărțile citite . Ele conțin autorul, titlul operei, rezumatul si pe scurt câteva impresii asupra operei. Copiii au fost îndrumați să sa extragă citatele preferate.De asemenea să deseneze uneori o scenă din cartea citită.

„ Copiii nu știu întotdeauna cum să citească o carte. Folosind metoda lucrului cu cartea mai des ,va fi frânată tendința unor elevi de a frunzări cărțile ori să-și formeze o idee falsă despre cărțile citite."

Metoda demonstratiei

E folosită în îndrumarea lecturii la clasele mai mari, când elevii au nevoie de mai multe argumente. Se poate folosi și împreună cu metoda expunerii sau cu metoda conversației.

Metoda exercițiilor e folosită mult în domeniul literaturii, mai ales în orele de compunere prevăzute în programa școlară .De asemenea rezumatul, caracterizarea personajelor,analiza literară reprezintă un bun început pentru viitoarele creații literare ale copiilor .

Povestirea, răspunde unei inclinații normale si puternic resimțite de elevii, aceea de miraculos, de fantastic. Cu ajutorul povestirii copiii pătrund ușor in lumea povestirilor, gustând farmecul legendelor .Ei fac cunoștința cu întâmplări deosebitee din viata unor personaje și călătoresc imaginar în trecut .

Povestirea se caracterizează prin prezentarea unei întâmplări simple,de către un participant la fapte, la persoana întăi. Prin claritatea exprimării ideilor, povestirea pune bazele însușirii unor reprezentări clare, conduc la analiza si comparații. Ea facilitează înțelegerea lucrurilor esențiale, tragerea unor învățăminte.

Dacă povestea este atractivă, redată cu talent, gestica, și ton potrivit, ea este mereu urmărita cu interes . Îi sensibilizează pe copii , le trezește sentimentele bune ,frumoase, îi îndrumă către valori morale precum adevăr și cinste.

Povestirea are rolul de activizae a vorbirii coerente,logice. Din punctul de vedere al conținutului, al identificării personajelor, al expresiilor artistice folosite si al valorificării mesajului educativ, ea trebuie să fie bine concepută pentru elevi.

Prin întrebări, copiii reușesc să denumească personajele, să explice de cine le-a plăcut, pe cine nu au îndrăgit.

Povestirile duc spre o o serie de transformări deosebite din punct de vedere calitativ în sfera vorbirii, astfel, am pus accent pe exprimarea corectă, cursivă, logică sub toate aspectele: lexical, expresiv, fonetic gramatical.

Pregătirea temeinică a povestirii revine învățătorului care trebuie să cunoască foarte bine povestea, să adapteze conținutul ei, evitând improvizațiile, care nu au o influență favorabilă asupra elevului.

Trebuie să se țină cont de posibilitățile de dezvoltare psihoindividuale ale copiilor, capacitatea lor intelectuală, nivelul limbajului, de puterea de concentrare a copiilor,

Un rol foarte important pe care îl are învățătorul este acela de a creea condiții favorabile de menținere a atenției, interesului copiilor.

Pentru aceasta se pune accent pe respectarea pauzelor , pe accentuarea unor cuvinte , expresii,fraze, pe mimica si gestica pentru a întări mijloacele verbale de exprimare.

Această metoda povestirii va fi de calitate dacă e folosită în strânsă legătură cu descrierea, cu explicația care reprezintă un suport de analiză si argumentare a cunoștințelor noi.

Explicația e metoda la care recurge învățătorul atunci când conținuturile prezentate copiilor au nevoie de argumente suplimentare pentru a fi mai bine înțelese.

Repovestirea reprezintă o centrare a activității pe copil . Elevul urmează să elaboreze un subiect prezentat anterior de invățătoror .Pus în această situație, copilul își va dezvolta capacitățile de exprimare corectă cu ajutorul vocabularului pe care îl stăpânește, plus expresiile împrumutate din povestirea audiată .

Dramatizările sau punerea în scenă a poveștilor, cu scopul de forma impresii adânci , de a retrăi framântările personajelor.

Rolul lor se vede în dezvoltarea vorbirii pentru că îi învață pe copii să folosească vocabularul ,să stăpâneasca bine mișcările. Îi învată de asemenea să se exterorizeze, să exprime acțiunile specifice unui anumit personaj .

Poveștile dramatizate trebuie să se respecte câteva cerințe : conținutul să fie simplu,dialog bogat dar expresiv, dinamism .

Ea se desfășoară în spiritul și limitele conținutului epic, învățătorul fiind animatorul și îndrumătorul ei principal. Un alt rol al învățătorului este de a-i ajuta să învețe și să interpreteze rolurile , să creeze climatul favorabil pentru ca elevii să-și manifeste inițiativa pentru o interpretare personală.

Modalitățile folosite ar putea fi : demonstrarea si explicarea tuturor rolurilor ; încadrarea profesorului în jocul copiilor , o îndrumare exterioară;

Participarea elevilor trebuie să fie vie, fiecare din ei sunt tentați să colaboreze la dramatizare, să dea sfaturi colegilor atunci când observă o nepotrivire, să dea replici .

Acest procedeu este eficient pentru că el contribuie la formarea personalității copilului,la creștera sferei de cunoaștere și îi dă șansa învățătorului de a cunoaște copilul prin descoperirea calităților care trebuie cultivate.

III.3. Tehnici de predare a lecturii

„Elevii trebuie să-și pună unii altora întrebări și să spună lumii ceea ce știu pentru a afla ce știu. Spunând vor învăța, spunând vor interpreta lumea așa cum o văd ei pentru noi ceilalți”

Judith Renyei

În proiectarea unei activități educative, se pune accent pe modul cum se desfășoară aceasta având în vedere problemele organizatorice, materialele folosite, resursele procedurale în general .

Ne putem referi la mijloacele audio-vizuale utilizate în educație, pe de o parte , iar pe de alta la totalitatea metodelor, mijloacelor, strategiilor predării-învățării, aduse în strânsă corelare cu obiectivele, conținuturile, și modalitățile de evaluare urmărite.

Atunci când alegem una dintre metode, ținem cont de finalitățile educației, de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor și trebuie avută în vedere și natura mijloacelor de învățământ.

A afirma despre o metodă că e mai bună decât alta, fără a ține cont de contextul în care metoda se dovedește a fi eficientă,contituie o afirmație nonsens.

Încadrarea metodei într-o anumită clasă este relativă. O metodă tradițională poate tinde spre modernitate, în măsura în sunt ingăduite anumite restructurări inedite sau când circumstanțele aplicării acelei metode sunt absolut noi.

O metodologie care va asigura succesul va apela împletirea celor două modele (clasic și modern), în proporții diferite, depinzând de situație ,moment, colectiv și obiectivele educaționale propuse.

Elevii au nevoie să ajungă dincolo de căutarea informației, să realizeze asocieri între ceea ce au învățat din propriile experiențe și experiențele celorlalți. Acest lucru se obține prin interogare, argumentare, analizând consecințele, cauzele, efectele. E nevoie de multă căutare, structurare și imaginație.Se pornește de la algoritmi cunoscuți către găsirea de soluții noi pentru problemele ce se ridică.

Activitatea de la clasă a arătat mereu că formarea de competențelor de lectură și de interpretare a ei,se produce prin valorificarea potențialului intelectual al copiilor în strânsă legătură cu situațiile de învățare, în care rolul determinant îl au tehnicile de învățare folosite.

Ceea ce am aplicat la clasă au fost următoarele metode și tehnici de lucru :

Brainstormingul

E o metodă folosită în stimularea creativității în mai multe domenii de activitate. Principiul care stă la baza metodei e cantitatea conduce spre calitate. Pentru a ajunge la idei noi și inedite este nevoie de o creativitate sporită.

Metoda provoacă, solicită participarea elevilor cu idei novatoare, dezvoltându-le capacitatea de analiză, deciziile, alegerea soluțiilor, creativitatea, întreaga personalitate.

Optimizează relațiile interpersonale pentru că le oferă copiilor ocazia să constate că cei din jur pot fi buni și valoroși, că pot avea idei importante.

Obiectivul metodei este de asemenea ca elevii să identifice soluțiile pentru o problemă

Metoda îi determina pe elevi să exprime liber părerilele, să exprime idei proprii ,să fie deschiși și creativi în grup. De asemenea îi ajută să fie motivați să participe la activitate, să învețe într-un mod atractiv.

Prin folosirea acestei metode avem următoarele avantaje : se obțin ușor idei și soluții , se poate aplica în mai multe domenii, stimulează ușor elevii să participe activ, spontan, creativ, mărește încrederea în sine și dezvoltă lucrul în echipă.

Învățătorului are rolul de a asculta cu atenție pe fiecare fără a interveni în discuții. Această metodă folosită înțelept stimulează creativitatea și conduce la lecții creative.

Ciorchinele

Ciorchinele este o metodă prin care se porne;te de lao idee, iar copiii pot orice cuvânt legat ca sens de ideea de la care s-a pornit.

Se scrie un cuvânt care se încercuiește. Poate fi scrisă și o scurtă propoziție. Sunt scrise toate variantele propuse de copii fără a face o evaluare.

Poate fi folosit de asemenea în fixarea cunoștințelor, permițând gruparea informațiilor primite în funcție de anumite criterii.

Această metodă poate stimula comunicarea, antrenând copiii în lectură și obligându-i să citească termenii folosiți.

Am folosit ciorchinele având la bază nu numai un cuvânt ci și o expresie întălnită în textul lecturat.

Lectura ghidată

E indicată la un text de dimensiuni mai mici sau pe un text nou cu un subiect captivant.

Se prezintă titlul, autorul,subiectul. Se oferă elevilor textul și poate fi prezentat integral sau cu pauze.

Se citește pînă la prima oprire,învățătorul pune întrebări legate de sentimente trăite,sau cu privire la conținutul prezentat.

La fiecare fragment, întrebările vor fi diferite.La sfârșit, se poate desfășura o discuție asupra detaliilor importante.

E binevenită la o lecție de lectură suplimentară, deoarece contribuie la atingerea obiectivului legat de identificarea personajelor,a rolului acestora. De asemenea se pot exprima reacțiil proprii la cele citite., la mesajul transmis de lectură .

Această metodă are un impact pozitiv în dezvoltarea reflecției, contribuie la motivarea plăcerii lecturii, a pasiunii pentru citit în general.

Harta povestirii

Reprezintă elementele din poveste într-un mod în care elevul să poată reține esențialul legat de conținut , personaje , data , locul desfășurării acțiunii , cuvinte,expresii noi si sentimente legate de citirea lecturii .

Cvintetul

E metoda care pune accentul creativitatea elevului. Sunt cinci versuri a căror construcție au la bază anumite reguli . Li se oferă un subiect, un cuvânt-cheie din textul respectiv.

Regulile de întocmire a unui cvintet:

cuvântul tematic

două cuvinte însușiri ;

trei cuvinte acțiuni ;

patru cuvinte – o propoziție

un singur cuvânt care sintetizează tema .

Cadranele – e o metodă prin care se realizează în fiecare parte a cadranului altă cerintă . Cerințele pot fi foarte diferite .Spre exemplu,în primul cadran se pot nota imagini , în al doilea sunnete, în al treilea sentimente , iar în ultimul se poate realiza un desen care să reprezinte tema operei studiate .

Portofoliul e o colecție de produse ale activității copiilor realizate de ei într-o anumită perioadă de timp . Poate conține texte, compuneri, rezumate ,fise , teste, jurnale , creații ale elevilor.

Am demarat începând cu clasa a II –a proiectul “ Cartea pe care o recomand colegului meu “.Au fost recomandate cărți precum : » Heidi fetița munților, Pinocchio, Povestea ursului cafeniu, Făt frumos când era mic, 20 de povești alese,Lecția de mulțumire, Povestea prințului fals,Batalionul pâine coaptă… » ș.a.

Le-am cerut lunar să prezinte jurnalul de lectură în care să aibă notații referitoare la lecturile citite, conform unor cerințe date ca model și care a avut următoarea structură:

– autorul , titlul, editura

conținutul pe scurt al povestirii, personajele întâlnite,

– fragmentul ce le-a plăcut mai mult,citit în fața clasei

ce învățătură se desprinde,

– cu ce culoare ar putea reprezenta cartea și de ce

– de ce ar recomanda aceasta carte

Aceste însemnări au devenit o preocupare permanentă după fiecare carte citită.

Am oferit listele de lecturi suplimentare pentru clasele a II a si a a III a și am urmărit evaluarea lecturilor prin fișe de lectură pe care elevii le-au copmpletat după fiecare lectură parcursă .

Aici pot spune că am colaborat foarte mult cu părinții și i-am implicat în aceste demersuri.

Am organizat o expoziție cu desene reprezentând scene din povești, cărți, portrete ale unor scriitori. De asemenea am realizat cu elevii la abilități practice semne de carte și cartea castel cu personajele preferate de copii .

Am realizat la clasă scenetele „Puișorul și vulpea după”Ion Pas ,”D-l Goe ”,după I.L . Caragiale, și,„Cinci pâini”după Ion Creangă .

Jocurile literare au ajutat mult la stimularea interesului pentru lectură. ,,Recunoaște autorul’’ – se citește un fragment , se cere copiilor să recunoască autorul și opera literară din care face parte fragmentul respectiv .

Lanțul povestirii

Jocul se poate organiza cu cel puțin cinci participanți. Conducătorul jocului îi adună pe ceilalți în jurul lui și le explică regulile jocului. Se alege o carte despre care va fi vorba în acest joc, spre exemplu “Amintiri din copilarie « de Ion Creangă. Primul jucator începe povestirea. La un moment dat conducatorul jocului îl întrerupe și pune pe următorul elev să continue exact din locul în care a rămas primul. Apoi și cel de-al doilea este întrerupt și un al treilea este solicitat să continue povestirea. Repetând jocul și schimbând frecvent povestirea prinsă în lanț, copiii vor dobândi deprinderea de a citi cu atenție.

Descurcarea ițelor

Jocul acesta se referă la mai multe cărți citite recent de participanți. Conducatorul jocului anuntă că i s-a întamplat un lucru foarte curios: în mintea lui s-au încurcat toate în legatura cu cărtile citite. S-au amestecat întâmplări dintr-o carte cu cele din alte cărti; personaje dintr-o carte s-au trezit eroi în alte cărti. De aceea el roaga participantii la joc să îl ajute să facă ordine. Astfel începe jocul, numind primul copil menit să îl ajute.

Jocul de rol

Datorită acestor situații create elevii se transpun în diverse situații și reușesc să rezolve anumite sarcini sau dileme. (“La teatru”,La bibliotecă”,” Familia”)

Pe lângă metodele menționate mai sus, se mai pot folosi alte activități și metode pe care le voi aborda în capitolul următor.

O doză mare de perseverență și un ocean de dragoste vor putea modela munca dascălului , deoarece prin dragoste , el este chemat să crească și să educe.

Lectura este o fărâmă din tot ce reprezintă munca vizibilă a învățătorului și capabilă să străbată barierele timpului .

În continuare sunt prezentate câteva fișe folosite la clasă.

COPACUL IDEILOR

Scrieți expresii frumoase despre primăvară !

Cuibul de păsărele

după Cezar Petrescu

Fișe pe grupe

Grupa 1

Ajută rândunica să completeze propozițiile alegând cuvintele potrivite din lista dată:

Când?

Întâmplarea s-a petrecut………………………….. razele calde

Ce?

Soarele dăruise………………………………….. primăvara

Cu ce ?

Lunca era acoperită cu un………………………… covor verde

Grupa 2

Barza nu știe ce trebuie să facă. Ajut-o tu,completând după modelul dat:

Grupa 3

Cucul e nedumerit. Nu știe care e forma corectă. Ajută-l s-o găsească, tăind forma greșită:

Gheorghiță și prietenul său a fost/au fost în luncă. Ei a văzut/au văzut un cuib de păsărele.

Ouăle din cuib era/erau albastre și mici ca două bonboane/bomboane.

Din ouă au ieșit patru puișorii/puișori. Pui/puii au devenit prietenii/prieteni copilor/copiilor.

Grupa 4

Pupăza trebuie să găsească cuvintele cu sens asemănător.

Dă-i o mână de ajutor!

luncă-………………. minune-………………………..

a dărui-…………….. crenguță-………………………

a se înveșmânta-……………….. a atinge-………………………..

a ticăi-……………… prieteni-…………………………

pufos-………………. pom-…………………………….

dinăuntru-………………. afară-…………………………..

Grupa 5

Privighetoarea se uită la cuvinte, dar nu știe ce să facă cu ele. Ajut-o să găsească cuvintele cu sens opus:

calde-……………….. a se înveșmânta-…………………….

moale-……………… a se așeza-………………………….

a acoperi-………………. a se duce-…………………………..

a plecat-………………… mărișori-……………………………..

Grupa 6

Ciocârlia vrea să alinte cuvintele. Nu vrei s-o ajuți?

cald-………………….. inimă-…………………………..

copac-………………… pui-…………………………..

pom-………………….. creangă-…………………….

ramură-…………………. pasăre-………………………

bomboană-………………… mare-………………………..

mic-……………………….. covor-……………………….

FIȘĂ DE LECTURĂ

Titlul: …………………………………………………………………………………………..

Autorul: ………………………………………………………………………………………..

Locul și timpul desfășurării acțiunii:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Personajele:

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Principalele evenimente ale întâmplării:

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

Scrie expresiile frumoase din text:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

Realizează un desen în care să reprezinți scena care te-a impresionat!

FIȘĂ DE LECTURĂ

Părinții mei

de Elena Dragoș

Părinții mei sunt oameni buni

Și dragi îmi sunt părinții mei.

Căsuța noastră cu minuni

Se -ascunde-n umbra unor tei.

E leagănul a trei copii,

Căsuța albă cu pridvor;

Ne poartă grijă zi de zi

Părinții noștri iubitori.

Când vom fi mari, de vom pleca

Din locul drag și cunoscut,

Cinstiți părinți, nu vom uita

Că v-ați trudit și ne-ați crescut…

Dați un alt titlu poeziei………………………………………………………..

Explicați expresiile:

"căsuța noastră cu minuni"; "leagănul a trei copii".

…………………………………………………………………………………………………

3. Precizați ce sentiment are copilul față de părinții săi. Discutați în echipă

……………………………………………………………………………………………………….

4. Spuneți colegilor ce fac părinții voștri pentru a vă ajuta să creșteți frumos.

5. Explicați proverbul: "Părinții – lauda copiilor, copiii – cinstea părinților".

6. În ciorchine enumerați sentimentele care există între copii și părinții acestora.

7. Ce sfaturi privind comportamentul vostru ( la școală, pe stradă, în vizite, în excursii,…) vă dau părinții?

8. Joc de rol: Familia. Prezentați cu echipa din care faceți parte, una dintre situațiile:

Un copil este foarte grav bolnav;

Unul copil câștigă o excursie în străinătate.

Părinții pleacă din țară și copiii rămân în grija unei mătuși.

Reguli:

– fiecare copil să aibă un rol;

– să exprimați sentimente în legătură cu rolul prezentat;

– replicile să fie clare și potrivite situației date;

– 5 minute/ echipă – pentru prezentarea scenetei

9. Desenati-vă familia.

Lupul la stână

de Ion Creangă

Fișă de lectură

Pe când întunericul se lupta cu lumina și voia să-i ia locul, un lup flămând veni, trântindu-se pe labe, până lângă staul.

Acolo stătu puțin și se uită prin gard la oi și la miei, gândindu-se cum ar putea sări înăuntru, fără să fie simțit de cineva.

Un miel dintre cei ce se jucau văzu prin gard strălucind ceva, ca două lumânări aprinse. El se apropie de locul acela ca să afle ce-i acolo.

Atunci lupul îi spune încet și cu blândețe:

-Bună seara, voinice! Apropie-te! Nu te teme; eu sunt un prieten al vostru.

-Mulțumesc dumitale! Nu te cunosc. Ce cauți?

-O, doamne!…mai apropie-te, căci nu prea aud bine și nu pot vorbi tare. Sunt slab și am nevoie de ajutor…

-Ei bine, iată-mă-s lângă gard; cine esti și ce voiești?

-Eu mă numesc lup și aș voi să pasc puțină iarbă verde. Du-mă, te rog, unde-a fi iarba amestecată cu trifoi, că mult îmi place!

-A! Tu ești lup și mănânci carne, nu iarbă verde cum zici!

-Ba!…Mă jur pe părul meu, nu mănânc defel carne! Vino cu mine și-om paște împreună …O! cât îmi ești de drag! Ce frumușel și drăguț mai ești! Vino mai iute, iacă…eu sunt gata să te îmbrățișez!

-Ba nu, iaca, mă strigă mama și trebuie să mă duc!

-Ce fel? Vino doar să te sărut și te-i duce.

Neînțeleptul miel ieși, dar …. înțelegeți cum l-a îmbrățișat și sărutat lupul…Mielul d-abia putu zbiera puțin…și sărmana lui mamă, trezindu-se atunci, rămase înmărmurită când îl văzu în gura lupului.

Găsește expresii asemănătoare în conținut cu:

pe când întunericul se lupta cu lumina și voia să-i ia locul

……………………………………………………………………………

ca două lumânări aprinse …………………………………………

înmărmurită ……………………………………………………..

Ce a pățit mielul care nu a ascultat de învățăturile mamei sale?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Ce se potrivețte mielului din poveste? Subliniază .

era frumușel, era isteț, era ascultător, era naiv, era grăsuț, avea blănița moale și cârlionțată, avea coada mare și stufoasă, avea urechi lungi și ascuțite, avea glasul subțirel, mânca numai carne, avea o mamă ce-i da numai sfaturi bune, îi plăcea să fie lăudat, îi plăcea să fie mângâiat și îmbrățișat.

Ce sfaturi ai da copiilor care obișnuiesc să stea de vorbă cu persoanele străine :

……………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………….

Explică proverbul

„Lupu-și schimbă părul, dar năravul – ba!”

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Fișă lectură-Coronița de rouă

A fost odată un rege care nu avea decât o singură fată. Și cum era doar una la părinți, tatăl ei o răsfăța fără margini, împlinindu-i toate poftele, care mai de care mai trăznite. Și, într-o bună dimineață, pe când se plimba prin grădina palatului, rămase cu privirea asupra perlelor de rouă care pâlpâiau pe florile și frunzele din jur. Îi veni o idee năstrușnică și alergă într-un suflet la tatăl ei, cu gândul să-i îndeplinească și această dorință:

– Tată, dă poruncă să mi se facă o coroniță din picăturile de rouă. Sunt mai frumoase și mai sclipitoare decât perlele adevărate!

Tatăl ei, știind bine că asemenea ispravă nu e cu putință, încercă în fel și chip să-i schimbe gândurile, dar fata atâta îl rugă și atâta plânse, încât bietul om se lăsă convins de ea și dădu poruncă să i se facă prințesei coronița din perle de rouă.

Au fost aduși la palat cei mai pricepuți giuvaergii din ținut. Și, la cerința prințesei, li s-a spus că cel ce va izbuti va primi zece saci cu galbeni, iar cei ce nu vor fi în stare, după trei zile și trei nopți, o vor plăti cu capul. Giuvaergiii ascultară porunca și în gând își rosteau rugăciunea cea din urmă. Se sfătuiră în ce chip ar putea să se salveze de năpastă. Cel mai bătrân dintre ei le grăi astfel:

– Eu vă scap de urgie! Fiți pe pace și duceți-vă liniștiți la casele voastre. Aveți încredere în mintea mea, că a avut mai multe de judecat decât voi!

A treia zi de dimineață se duse la rege și spuse:

– Prealuminate! Eu mă ofer să-i fac fetei tale o coroniță de rouă, dar boabele să le iau din mâna ei.

Regele pricepu vorbele cu tâlc ale bătrânului și se învoi, sperând că astfel și fata lui să se mai înțelepțească.

Auzind fata că i se va face pe plac, nici nu judecă prea mult cererea bătrânului giuvaergiu și se arătă încântată. Ba chiar se grăbi să-l poftească în grădină. Bătrânul o urmă, iar copila încercă să ia câteva picături de rouă de pe o frunză dar ele, cum era și firesc, i se risipiră în palmă. Și la fel se întâmplă și cu altele, ori de câte ori încerca.

După o zadarnică strădanie, prințesa se uită la giuvaergiu și apoi la tatăl ei și, îmbujorată de rușine, se aruncă în brațele tatălui, făgăduindu-i că de acum încolo nu avea să mai ceară ceva imposibil de realizat.Bătrânul luă galbenii de la rege, dăruiți drept mulțumire pentru lecția dată fetei și îi împărți cu ceilalți, cărora nu le venea să creadă că, pe lângă norocul de a fi scăpat de la moarte, deveniseră și înstăriți.

1.Specificați dacă afirmațiile sunt adevărate sau false .

a) Împăratul avea trei fete. A F

b) Prințesa dorea o coroniță din perle de rouă. A F

c) Cei ce ar fi reușit să facă coronița ar fi primit trei saci cu galbeni. A F

2. Găsiți cuvăntul cu sens asemănător:

rege =………………………….

fată =…………………………..

castel =…………………………

giuvaergiu =…………………….

a vorbi=…………………………

a zice

fiică

bijutier

a grăi

palat

împărat

3. Scrieți pe fiecare linie orizontală cuvântul cu înțeles opus:

a) tânăr;

b) minciună;

c) dimineață;

d) urât;

e) fantastic;

Pe verticala A-B:……………………………………………………..

4. Alcătuiți propoziții cu diferitele înțelesuri ale cuvintelor: care, ceară.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5. Completați :

Un împărat avea…………………. fată. Aceasta dorea să i se facă………………

Împăratul a chemat pe cei mai pricepuți………………………………

Dacă reușeau, ei ar fi primit drept recompensă……………

Cel mai…………… dintre ei i-a dat o lecție prințesei.

El a promis că va face coronița dacă fata………………………. perlele de rouă cu mâna ei.

Prințesa a înțeles că dorea un lucru…………………………. de făcut.

CAPITOLUL IV

CERCETAREA PEDAGOGICĂ

NOI ABORDĂRI ALE TEXTELOR LITERARE

ÎN VEDEREA STIMULĂRII GUSTULUI PENTRU LECTURĂ

IV.1. Cercetarea pedagogică.Concept

Cercetarea pedagogică este o acțiune de observare și investigare, pe baza căreia cunoaștem, ameliorăm sau inovăm fenomenul educațional.

Practica educativă constituie, pentru cercetător, o sursă de cunoaștere, un mijloc de experimentare, de verificare a ipotezelor și de generalizare a experienței pozitive. În același timp, cercetarea pedagogică, prin concluziile ei, contribuie la inovarea și perfecționarea procesului de învățământ și de educație.

“Cercetarea stiintifică reprezintă o investiție pentru progres pe termen lung, pentru dezvoltarea durabilă. Ea trebuie realizata numai în scopul progresului umanitâtii, al binelui, ca o dimensiune etică a dezvoltării sociale. În acest cadru se înscrie și cercetarea pedagogică”.

Cercetarea știintei pedagogice și nemijlocit a învățământului este strâns legată de cercetarea pedagogica. Cercetarea în domeniul pedagogiei este efectuată de cercetători profesioniști , dar ea poate fi realizată și de cadrele didactice de la toate nivelurile de învățământ, preocupate în aceeași măsură de asigurarea organizării și desfășurării eficiente a activității instructive-educative și de investigare a fenomenelor pedagogice în vederea optimizării lor, a introducerii și realizării inovațiilor în învățământ; de aceea se impune inițierea viitorilor educatori nu numai în tema metodologiei instruirii și educării, ci și în cea a cercetării pedagogice .

Cercetarea pedagogică este “ o strategie desfășurată în scopul surprinderii unor relații noi între componentele acțiunii educaționale și al elaborării, pe această bază, a unor soluții optime ale problemelor pe care le ridică procesul instructiv-educativ, în conformitate cu exigentele sociale și cu logica internă a desfășurării lui ”.

“Educația este un proces asemanator cu alte procese, cum ar fi munca, jocul, schimbul economic, sacrul, cotidianul, personalitatea etc. Această complexitate evidenta și indiscutabilă a fenomenului educație determină o pluralitate a modalităților de abordare. În fapt, este cercetată de o diversitate de discipline teoretice sau aplicative, fiecare precedând din punctulul său de vedere, utilizând propriile teorii, propriul aparat conceptual, urmărind propriile obiective și punând în operă, pe lângă universaliile logico-metodologice, propriile metodologii ”.

Rolul cercetării pedagogice constă în: explicarea, interpretarea, generalizarea și inovarea fenomenului educațional prin schimbări de structură, sau prin introducerea de noi metodologii mai eficiente.

În pedagogie, cercetarea ia forma inovatiilor.Se cunosc două nivele ale inovației:

inovația macroeducativă – la nivelul întregului sistem de învățământ;

inovația la nivel microeducativ – în școală, la nivel de lecție etc.

IV.2.Tipuri de cercetare

Lucrarea metodico-științifică poate fi elaborată într-una din următoarele categorii:

Cercetare fundamentală (teoretică)

Cercetare aplicativă (orientată/aplicativă propriu-zisă/operațională)

Cercetarea-acțiune (operațională) valorifică metoda științifică mai liber, mai relaxat, focalizându-se pe o problemă specifică analizată în condiții specifice.

Cercetări de metaanaliză

Cerințe fundamentale: includerea unui număr suficient de ridicat de studii publicate pe tema respectivă, criterii adecvate de includere-excludere în studiu, procedură adecvată de analiză, finalizarea analizei prin concluzii relevante, care depășesc simpla adiționare a concluziilor unor cercetări diferite.

Cercetare calitativă

Cerințe fundamentale: tema să fie abordabilă numai prin metode calitative, definirea clară a temei, definirea riguroasă a metodei și aplicarea ei sistematică, să conțină datele necesare unei eventuale replicări a studiului, concluzii concordante cu datele recoltate.

Cercetarea constatativă

Cerințe fundamentale: descrierea amanunțită a unei situații, activități instructiveeducative, a factorilor și implicațiilor acestora într-un anumit proces.

Cercetarea ameliorativă

Cerințe fundamentale: verificarea eficienței unor inovații, ameliorări ale randamentului activității instructive-educative, în diverse problem pedagogice (plan și programe, metode de predare-învățare și de evaluare a progresului școlar, manual școlare și mijloace de învățământ, consiliere și oreintare școlară și profesională etc.)

Studiul de față și-a propus ca, pornind de la cunoașterea particularităților de vârstă specifice școlarității mici și ale limbajului în mod special,să evidențieze influența lecturii asupra formării și dezvoltării gustului pentru lectură, având un caracter experimental.

IV.3. Metode de cercetare

Cele mai importante metode folosite în cercetarea pedagogică:

1.Metoda observației.

Este una dintre cele mai utilizate metode ale pedagogiei și constă în urmarirea intenționată, după un plan, a fenomenelor specifice educației în condițiile derulării lor normale, naturale. Chiar dacă în fazele inițiale observația este neintenționată, difuză, fragmentată, în timp, ea se specializează devenind sistematică, organizată, continuă. Eficiența observației sistematice este dată de respectarea unor condiții : subiecții studiați nu trebuie să afle că asupra lor se exercită observarea (astfel conduita lor se schimbă), faptele observate se vor consemna imediat și complet – pentru a nu interfera cu alte fapte sau cu opiniile observatorilor.

Observația de calitate se face după un anumit plan. Cadrul didactic care dorește să afle mai multe lucruri despre elevii săi utilizând această metodă trebuie să parcurgă următorii pași :

evidențierea unui fapt demn de observat sau stabilirea unui domeniu de urmărit;

informarea de ordin teoretic asupra specificității domeniului observat;

observarea propriu-zisă a faptelor și consemnarea rezultatelor;

interpretarea rezultatelor și integrarea acestora în câmpul practicii educaționale.

Această metodă are avantajul că nu cere condiții speciale de cercetare (aparatură sofisticată, laboratoare etc.) și nici alocarea unui timp special pentru cercetare. Ea poate fi efectuată în orice moment al activității educatorului cu elevii.

Metoda în discuție prezintă și unele limitări: observatorul este dependent de fenomenele observate, rezultatele observației sunt mai mult abordări calitative ce nu suportă prelucrări de înalt nivel, prin observație sunt surprinse consecințele, nu și cauzele care generează anumite fenomene.

Metoda observației trebuie corelată și complementată cu alte metode de cercetare.

2. Metoda experimentului pedagogic. Experimentul pedagogic este o „observație provocată” și constă în producerea sau modificarea intenționată a fenomenelor cu scopul de a le urmări în condiții favorabile.

Această metodă are următoarele caracteristici : fenomenul ce urmează a fi cercetat se produce „sintetic”, în condiții determinate ; se repetă producerea fenomenului respectiv în anumite condiții ; condițiile de producere se supun unor variații sistematice ce pot fi controlate. Experimentul pedagogic se poate clasifica astfel :

După obiectul cercetat : individual si colectiv.

După scopul urmărit : constatativ, constructiv, de verificare.

După condițiile de desfășurare : de laborator, natural.

După problematica cercetării : educativ, didactic, organizatoric.

După numărul variabilelor independente: univariat,multivariat.

După nivelul investigației:transversal,longitudinal.

3. Interviul. Interviul sau ancheta își propune să descopere adevăruri pedagogice prin intermediul discuțiilor directe cu actorii implicați în educație : elevi, profesori, parinți. Interviul trebuie dinainte pregătit, în funcție de obiectivul de cercetat și de natura proiectului de cercetare.

Pentru a ajunge la rezultate relevante ancheta pedagogică trebuie să respecte o serie de reguli procedurale : subiectul va fi convins de necesitatea cunoașterii realității, se va crea o atmosferă de încredere și convivialitate, se vor asigura discreția și anonimatul în legătură cu răspunsurile date, interviatorul va manifesta o atitudine de neutralitate științifică, nu se va utiliza un limbaj tehnicist, subiecții nu vor fi forțați să spună altceva decât doresc, se va evita atitudinea autoritară, nu se vor ironiza subiecții.

Cercetătorul pedagog trebuie să tragă concluzii numai din ceea ce spun efectiv subiecții, și nu din ceea ce crede el despre fenomenul investigat.

4. Chestionarul. Acest instrument reprezintă o succesiune de întrebări adresate subiecților într-o formă scrisă, într-o ordine de natură logică și psihologică. În elaborarea unui chestionar sunt parcurse mai multe etape :

elaborarea setului de întrebări în raport cu scopul cercetării ;

aplicarea inițială la un grup restrâns în scopul perfecționării setului de întrebări ;

aplicarea chestionarului la eșantionul supus cercetării ;

deschiderea chestionarului și interpretarea lui.

Un chestionar presupune două părți :

a) o parte introductivă, în care se argumentează necesitatea aplicării acestuia, se scot în evidență scopul și obiectivele aplicării acestui instrument, se dau o serie de indicații de completare corectă a răspunsurilor;

b) o parte în care sunt evocate întrebările punctuale, într-o anumită succesiune și gradație.

Pornind de la natura întrebărilor, chestionarele sunt de mai multe feluri :

cu răspunsuri închise, ce permit alegeri din mai multe variante fixate

cu răspunsuri deschise, la care subiectul își construiește răspunsul în totalitate ;

cu răspunsuri mixte, care îmbină atribute ale variantelor de mai sus.

Formularea întrebărilor se face respectând anumite condiții : întrebările trebuie să fie în corcondanță cu natura cercetării, ele trebuia să fie formulate corect și să aibă sens, să vizeze un singur aspect, să nu inducă sau să nu sugereze răspunsurile celor anchetați, să fie explicite și redactate într-un limbaj cunoscut de elev.

5. Metoda cercetării produselor activității. Produsele activității sunt materializări ale cunoștințelor, abilităților valorilor incorporate de elevi și ele pot da seama de calitatea și profunzimea activității instructiv-educative. În gama produselor realizate de elevi pot intra caietele de teme sau notițe, tezele, lucrările trimestriale sau semestriale, referatele, portofoliile, compozițiile, alte lucrări personale (desene, albume).

Aceste lucrări reflectă în mod fidel calitatea instrucției, înclinațiile, dispozițiile naturale, interesele și aspirațiile elevilor. Se poate constata cu acest prilej nivelul pregătirii elevilor în raport cu cerințele politicilor școlare, dar și atenția acordată de cadrele didactice unor aspecte importante ale pregătirii elevilor.

6. Metoda cazului. Constă în studierea unor situații reprezentative pentru a ajunge la anumite concluzii cu caracter teoretic sau practic. Punerea în aplicare a acestei metode presupune parcurgerea următoarelor etape :

selectarea subiecților ce vor fi supuși studiului;

adunarea unor date despre subiecți prin aplicarea mai multor metode;

realizarea unor sinteze în legătură cu datele adunate sub formă de diagnostic;concretizarea în timp a măsurilor adoptate.

În situație de insecces, se reia studiul de caz, se identifică un alt diagnostic și se prescrie un alt tratament.

7. Testul. Acest instrument reprezintă o probă standardizată, de obicei scrisă, care se administrează subiecților și prin care se urmărește măsurarea cât mai obiectivă a unui fenomen psihic, comportamental, aptitudinal, achizițional. Implicarea testelor în cercetarea pedagogică presupune parcurgerea mai multor etape : elaborarea propriu-zisă a testului, aplicarea testului, interpretarea datelor.

Cel mai utilizat test este testul de cunoștințe (sau docimologic). Rezultatele obținute în urma recurgerii la testare nu sunt întotdeauna concludente, fapt ce impune necesitatea recurgerii la instrumente complementare de cunoaștere a realității educaționale.

8. Metodele sociometrice.

Astfel de instrumente se utilizează pentru diagnosticarea și ameliorarea calității relațiilor interpersonale de la nivelul grupului școlar. În această categorie intră următoarele tipuri de metode :

– Testul sociometric. Acest instrument a fost sugerat de sociologul american de origine română Jacob Moreno. Constă într-un set de întrebări prin care se încearcă să se cunoască preferințele socioafective ale membrilor unui grup, care sunt liderii informali, care sunt antipatiile sau simpatiile în grup, care sunt marginalii sau exclușii dintr-o clasă. Întrebările trebuie să.i vizeze pe elevi în situații reprezentative, concludente.

– Matricea sociometrică. Reprezintă un tabel bidimensional cu două intrări în care sunt consemnate rezultatele testului sociometric.

– Sociograma. Reprezintă forma grafică a raporturilor interpersonale așa cum sunt configurate la nivelul microgrupului-clasă. În ea se vizualizează rezultatele de la cele două instrumente de mai sus.

IV.4. Ipoteza de lucru

Ipoteza generală:

Dacă se utilizează noi abordări ale textelor literare în procesul instructiv-educativ,se cultivă și se dezvoltă gustul pentru citit precum și capacitățile creative ale elevilor .

Ipoteze de lucru:

I1:Dacă folosesc noi abordări în cadrul tuturor lecțiilor, îmbunătățesc semnificativ performanțele școlare în învățarea limbii romăne la clasa a III-a;

I2:Presupunem că prin folosirea acestor metode se dezvoltă gustul pentru citit;

I3:Presupunem că prin folosirea noilor abordări didactice crește dorința de a citi,creativitatea, originalitatea și capacitatea de exprimare a elevilor.

IV. 5. Descrierea eșantionului de lucru

Eșantionarea reprezintă alegerea unui număr de subiecți din populația școlară ce urmează a fi supuși experimentării sau controlului cercetării. În aceste cazuri, se folosește numai eșantionul experimental, testându-se înainte de experimentare, situația de la care se pornește. Cercetarea a fost efectuată la clasa a III-a, Liceul Teoretic „Mihai Ionescu”, compusă din 14 elevi care prezintă un nivel de dezvoltare intelectuală normală. Subiecții au vârste între 9 și 10 ani. Sunt 5 băieți și 9 fete.

IV. 6. Obiectivele cercetării

Obiectiv general- teoretic:

Identificarea locului și rolului noilor abordări ale demersului didactic în dezvoltarea gustului pentru lectură în cadrul orelor de limba română;

Obiective practic- aplicative:

Dezvoltarea gustului pentru lectură în mod individual;

Dezvoltarea creativității individuale prin metodele și mijloacele de participare activă la procesul instructiv- educativ.

IV. 7. Desfășurarea cercetării

Etapele desfășurării cercetării:

I. Etapa inițială cu caracter constatativ

S-au aplicat câteva chestionare inițiale părinților și copiilor.

II. Etapa propriu-zisă (experimentală) cu valoare formativă.

S-au organizat și desfășurat lecții în cadrul orelor de limbă și lectură urmărindu-se folosirea altor metode în procesul de predare –învățare-evaluare .

III. Etapa finală cu caracter comparativ

I. Etapa inițială cu caracter constatativ

Realizând câtă nevoie au copiii să își îmbunătățească competențele de citit am ales împreună cu părinții opționalul “ Cartea prietena mea ”.

În aceasta etapă s-au aplicat trei chestionare copiilor și un chestionar pentru părinti. De asemenea am dat elevilor o probă de evaluare inițială la lectură și câteva teste de verificare a lecturilor studiate .

PROBĂ DE EVALUARE INIȚIALĂ

Citește cu atenție textul următor:

A fost odată, într-o țară îndepărtată un împărat. Acesta avea trei fete tare frumoase și vesele. Pentru că era văduv și amărât revărsase toată dragostea lui asupra fetelor sale.

Într-una din zile, împăratul a întrebat-o pe fata cea mai mare:

Fata mea, cum mă iubești tu pe mine ?

Cum să te iubesc, tată ? Eu te iubesc ca mierea, răspunse ea, fiindcă

ar fi vrut să creadă împăratul că ea îl iubește cel mai mult.

După Petre Ispirescu – Sarea în bucate

Cerințe :

a) Precizează autorul textului.

_______________________________________________________________

b) Care este titlul textului?

c) Identificați care sunt personajele care apar în text.

_______________________________________________________________

Înlocuiește cuvintele de mai jos, enunțate în text cu altele cu înțeles asemănător:

împărat _____________

amărât _____________

odată _____________

dragoste _____________

ar fi vrut _____________

3. Identifică 3 însușiri care îl caracterizează pe împărat și subliniază cuvintele. văduv, trist, vesel, singur, politicos, curios.

4. Găsește cui i se potrivesc trăsăturile :

a. amărât

b. dulce

c. frumoase

Din perechile de trăsături încercuiește- le pe cele care corespund fetei cele mari a împăratului.

b)

1. egoistă /altruistă

2. modestă /încrezută

3. amabilă /nepoliticoasă

4. cinstită /vicleană

6. Redactează în 10 rânduri o compunere despre un împărat în a cărui împărăție nu

ajungea niciodată IARNA.

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ

În urma testului inițial rezultatele obținute au fost următoarele :

FB- 5 copii

B – 7 copii

S- 2 copii

Au fost constatate greseli de exprimare cat și de conținut care au fost remediate prin măsuri de ameliorare.( exerciții diverse de scriere , de exprimare orală, povestire,exerciții cu ortograme și semne de punctuație ).

Test 1

Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele:

„ Mai erau cinci zile până la Școala domnească. Toate lighioile din curte aflaseră că va să mă duc la o școală mare. Câinele, pisica și cei patru cai ai tatii știau pe de rost cum trebuie să fie în ochii Domnului: niciunul nu s-ar fi dus fără botini în picioare, căci desculți nu i-ar fi primit decât Nea Nicuță, c-un șfanț pe lună.

Noaptea visam școala: un palat mare, mare și frumos, ca în basme, cu porți de fer, cu geamlâcuri, cu uși de cleștari, cu ziduri văpsite ca niște icoane, și mai împodobite decât steaua lui Nea Nicuță, încondeiată de Burghelea, zugrav vestit, căriua îi frecam văpsele între pietre, ca să mă uit la el zile întregi cum din nimic scotea sfinți, îngeri, cai și balauri.”

(„Școala domnească” – Barbu Ștefănescu Delavrancea)

Scrie titlul lecturii și numele autorului.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care sunt personajele prezentate în text?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Explică cuvintele subliniate din text:

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru:

deslușit = __________________________

zugrav = __________________________

lighioane = ___________________________

Citește seriile de cuvinte și barează intrusul:

citire, scriere, etichetă, lectură, poezie, proză;

ghiozdan, carte, mărgele, caiet, numărătoare;

baba-oarba, șotron, ștafeta, lapte gros, parașutiști.

Continuă textul cu încă șase versuri și dă-i un titlu potrivit. Fii atent la regulile de așezare în pagină !

„Lângă lacul legănat

Cine iese la vânat?”

………………………….

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

La Testul 1 au fost obținute următoarele rezultate

FB- 5 copii

B – 8 copii

S- 1 copil

De asemenea s-au constatat diverse greșeli de exprimare în scris care au fost corectate prin diferite activități la clasă.

Aplicând primul chestioar, ( Anexa 2) am vrut să observ dacă elevii mei citesc cu plăcere,ce personaje au îndrăgit până în acest moment și dacă ar recomanda lecturile lor și celorlalți colegi .

La acest chestionar am avut următoarele rezultate :

71% citesc cu plăcere , 29 % se plictisesc

78% îsi doresc cărti de aventură și care să îi motiveze.

71 % le place să citească pentru că își îmbogățesc vocabularul, află lucruri noi, 29% se plictisesc, nu le găsesc atractive.

Personaje preferate Heidi , Pinocchio , Domnul Trandafir , Goe, Nică…, Cărti preferate : Heidi fetița munților, Pinocchio, Povestea ursului cafeniu, Făt frumos când era mic, 20 de povești alese,Lecția de mulțumire, Povestea prințului fals,Batalionul pâine coaptă…

a .Da 71% spun despre cărți că sunt amuzante, le plac, învăță din ele…

b. 29 % nu sau nu știu , poate că da , le e rușine să prezinte în fața clasei…

Al doilea chestionar,(Anexa 3) a urmărit să surprindă ce le place elevilor să facă în timpul liber, unde le place să petreacă timpul liber,ce reprezintă lectura pentru ei,ce tip de lectură preferă ,disponibilitatea de a participa la un atelier de lectură .

1.În timpul liber preferă să citească doar 8 copii, să vadă un film 3 copii,să navigheze pe internet 5copii,să facă altceva 3 copii.

2.Le place să își petreacă timpul liber la bibliotecă 4 copii ,la teatru 5 copii, în natură 7 copii ,altfel 3 copii.

3.Lectura reprezintă pentru ei o plăcere 5 copii, o obligație 3 copii ,o ocazie de instruire 5 copii, o activitate plictisitoare 1 copil.

4.Atunci când citesc preferă să aleagă reviste 1 copil, poezii 2 copii, povestiri,basme 4 copii, cărți de aventuri 7 copii.

5.Îi va ajuta să participe la un atelier de lectură în mică masură 2 copii, în mare măsură 4 copii, în foarte mare măsură 7 copii ,deloc 1 copil.

Chestionarul pentru părinți “Cum îndrumă familia lectura elevilor?”

( Anexa 1) a încercat să evidențieze gradul de implicare al părinților în îndrumarea copiilor, timpul și locul alocat lecturii în familie. Rezultatele acestui chestionar au fost următoarele :

85 % din elevi au o biblioteca , 15 % nu

93% din elevi au un raft personal

În biblioteci predomină cărți diverse – literatură română ,universală,cărți de specialitate ,cărți cu conținut spiritual.

Copiii preferă în proporție de 85% povești , cărți de aventuri , 15% alte cărți

78% au afirmat că citesc împreună cu copiii lor

71 % discută cele citite

64% au scriitori si poeti preferati ( Mihai Eminescu , Ion Creangă, I.L. Caragiale, H. Ch. Andersen … ) 36% nu au un scriitor , poet preferat.

71% citesc seara ,29% in weekend , în timpul liber

78% cuvintele noi sunt explicate

86% își doresc cărți , 14% nu.

Citesc, fară să fie obligați 50 %,citesc fără să fie obligați,dar mai rar ,28%, iar 22 % doar obligați.

Al patrulea chestionar a fost“Personajul literar în viziunea mea “. Prin acest chestionar elevii au fost puși în diverse situații de a-și folosi cunoștințele acumulate din lecturile studiate ,dar a vizat de asemenea creativitatea și imaginația lor.( Anexa 4)

După aplicarea testelor și interpretarea chestionarelor am înțeles că e nevoie de o nouă abordare a textelor literare,că doar folosind alte metode și tehnici de predare în orele de lectură,literatură și opțional voi reuși să trezesc și să dezvolt elevilor mei gustul pentru citit.

II. Etapa propriu-zisă (experimentală) cu valoare formativă

”Elevii trebuie să-și spună unii altora și să spună lumii ceea ce știu pentru a afla ce știu.

Spunând vor învăța. Spunând, vor interpreta lumea așa cum o văd ei, pentru noi, ceilalți.”
Judith Renyi

Atunci când s-a studiat un text narativ, indiferent de specie, am folosit fișe de lucru și aplicat teste de evaluare formativă, unde am propus elevilor itemi variați, ce solicită gândirea creatoare și capacitatea elevilor de a analiza textul.

Aceste teste și rezultatele lor mi-au permis cunoașterea imediată a erorilor,a dificultăților de receptare,îndreptarea și eliminarea lor din mers prin îmbunătățirea demersului metodic și a calității metodologiei aplicate.

Atât metodele,cât și mijloacele didactice folosite în cadrul activităților, au stimulat potentialul creativ al copiilor. Strategiile euristice îl implică pe copil în activitatea de descoperire,de investigare a realității, în timp ce strategiile creative pun accentul pe spontaneitate, originalitate, gândire divergentă, analogică .

Modul în care am realizat aprecierea rezultatelor obținute a influențat conduita emotivă a elevilor. De aceea am apreciat pozitiv răspunsurile originale, spontaneitatea, exprimarea liberă a propriilor opinii. Am considerat că dacă rămân indiferentă, conduita participativă, cât și cea creativă, se inhibă, copilul se demoralizează, diminuându-se astfel flexibilitatea și originalitatea. Aprecierile pe tot parcursul activităților desfășurate au determinat stări afective tonifiante, dar și mobilizarea subiecților în rezolvarea sarcinilor.

Elevii au primit la începutul semestrului liste de lectură cu titluri din literatura română și universală. Literatura “obligatorie” a fost asigurată și prin volumul de lecturi pentru clasa a III- a de la Editura JOY.

La orele de lectură am folosit un auxiliar de la Editura JOY ,”Caiet de lectură”,iar pentru textele din manual și cele studiate la opțional am lucrat pe un caiet dictando metodele și tehnicile care mi le-am propus.Metodele și tehnicile abordate au fost următoarele :

Prezentari ppt la textele din manual precumm și la cele din lectura obligatorie sau cele din cadrul opționalului Cartea,prietena mea.

Povestirea model folosind vorbirea coerentă și expresivă, am putut să deschid un drum către crearea de povești și poezii, lucru pe care elevii au reușit să îl facă în cadrul orei de opțional Cartea prietena mea .

Lectura predictivă

Lectura predictivă este o metodă care solicită imaginația elevilor, le stimulează exprimarea orală și, mai ales, îi motivează pentru lectură. E bine să se facă cât mai multe predicții. În felul acesta elevii capătă și coștiința interpretării diferite a unei lecturi.

O modalitate de stimulare a interesului pentru lectură, este înmânarea unei fișe în care se află continuarea povestirii începute în clasă elevilor. Aceștia vor citi acasă restul textului, despre care se poate discuta ora următoare.

Metoda cubului

Este o modalitate de lucru care poate fi aplicată individual, în perechi sau în grupuri pentru o abordare a unei situații problematice, prin solicitarea gândirii elevului;

Etapele acestei metode corespund celor 6 fețe ale unui cub:

Descrie – explică/definește o noțiune un concept

Compară – stabilește asemănări și deosebiri

Asociază – la ce te face să te gândești

Aplică – ce aplicabilitate practică poate avea

Analizează– analizează conceptual din diferite puncte de vedere

Argumentează pro sau contra – este bine/rău, util/nefolositor.

Pălăriile gânditoare

Acest tip de metodă de predare – învațare este un joc în sine. Copiii se impart în șase grupe – pentru șase pălării.

Fiecare culoare reprezintă un rol.

Pălăria albă este obiectivă asupra informațiilor;este neutră;

Pălăria roșie lasă liber imaginației și sentimentelor;reprezintă o bogată paletă a stările afective;

Pălăria neagră exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata;reprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste;

Pălăria galbenă oferă o pespectivă pozitivă și constructivă asupra situației;culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul;

Pălăria verde exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă;

Pălăria albastră exprimă controlul procesului de gândire;supraveghează și dirijează bunul mers al activității;

Deci:

Pălăria albastră → clarifică

Pălăria albă → informează

Pălăria verde → generează ideile noi și efortul

Pălăria galbenă → aduce beneficii creative

Pălăria neagră → identifică greșelile

Pălăria roșie → spune ce simte despre

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competențele inteligenței lingvistice, inteligenței logice și inteligenței interpersonale.Această metodă a avut mare succes la clasă,elevii fiind foarte încântați să “poarte ”pălăriile .

Fișe pe baza inteligețelor multiple

Cele opt categorii identificate de teoria lui Gardner a inteligențelor multiple sunt următoarele:

-talentul lingvistic cu deprinderile verbale cum ar fi vorbirea și scrierea

-talentul logico-matematic, cu numere și modele logice

-talentul spațial cu deprinderi vizuale, cum ar fi desenatul

-talentul kinestezic corporal cum ar fi atletismul sau dansul

-talentul muzical cu deprinderi muzicale

-talentul naturalist ce vizează animalele și mediul înconjurător

-înțelegerea interpersonală

-cunoașterea sinelui-intrapersonală.

Deși criticată, această teorie are marele merit de a fi subliniat diferențele evidente între elevi, în ceea ce privește inteligența, respectiv formele prin care aceasta se prezintă.Și această metodă a fost primită cu entuziasm de copii.

Reacția cititorului

La Reacția cititorului se înscriu: impresii la prima lectură, scrierea liberă, reacția cititorului după studiul textului.

Impresii la prima lectură este o tehnică prin care profesorul angajează reacția cititorului la primul lui contact cu textul dat. Deosebim două modalități de aplicare a acestei tehnici: o primă impresie sau „Bliț” și triada VAS.

Bliț-ul presupune o primă reacție a cititorului ca răspuns imediat la următoarele întrebări:

1. Ce te-a impresionat?

2. De ce anume aceasta?

3.Ce emoții ai trăit la prima lectură?

Triada VAS (Văd, Aud, Simt )

Vizează reacția cititorului implicînd trei acțiuni psihice de achiziționare a informației: vizuală, auditivă și cinetică.

Această modalitate de lucru asupra textului este eficientă, fiindcă solicită din partea elevului o mai bună concentrare a atenției, fiindcă este o primă motivație pentru a savura plăcerea lecturii, o mobilizare și o antrenare a tuturor elevilor într-un act de reflecție asupra textului citit, raportarea la propriile experiențe de viață, la fenomenele și evenimentele cotidiene.

Este, de fapt, un prim impact al textului citit în formarea concepției despre lume, în formarea personalității elevului, un moment important în care se produc primele conexiuni personale între cititor și autor.

Predarea reciprocă

Se realizează cu un grup mic de elevi care, după ce citesc un fragment din textul propus, joacă pe rând rolul profesorului, rezumând ce au citit, punând întrebări celorlalți elevi în legătură cu ce s-a citit, clarificând ambiguitățile și făcând predicții asupra secvenței următoare, în ultimă instanță trecând apoi rolul „profesorului” asupra altui elev din grup.Le-a plăcut mult și le place elevilor mei această metodă.

Rezumatorii,Întrebătorii,Clarificatorii,Prezicătorii

Clasa de elevi este împărțită în patru grupuri. Timp de lucru: 10 minute.

Fiecare grupă de elevi va primi un număr de la 1 la 4. Un reprezentant din fiecare grupă va extrage câte un bilet de pe catedră cu unul din cuvintele:

1. rezumatorii 2. întrebătorii 3. clarificatorii 4. prezicătorii

Nr. 1. va avea sarcina să realizeze rezumatul pe scurt al lecției .

Nr. 2 va adresa diferite întrebări, altele decât cele din manual.

Nr. 3 va clarifica cuvintele noi și expresiile.

Nr. 4 va face anumite preziceri asupra unor acțiuni ale personajelor din text.

După expirarea timpului, va fi delegat un elev care va prezenta clasei ceea ce a lucrat echipa lui și se va completa tabelul dat.

Floarea de nufăr

Elevii sunt grupați în echipe.Fiecare echipă va completa o floare de nufăr despre un anumit subiect.Se vor extrage bilete pe cate se va afla scris un concept din unitatea de învățare studiată.Se vor dezvolta conceptele date,apoi se vor afișa în fața clasei și se vor citi.

Pro și contra

Elevii sunt grupați în două echipe: unii pro(afirmații), alții contra (negații).

Vor forma două echipe egale ca număr. Cei care sunt pro vin în fața clasei, iar cei care sunt contra se vor așeza față în față cu primii, dar în spatele clasei. Fiecare elev trebuie să dea o singură replică și să o argumenteze. Se organizează sub forma unei întreceri fiecare elev avand sarcina de a raspunde repede și bine.„Îmi place iarna, pentru că …”

„Nu îmi place iarna, pentru că …”. Este o metodă excelentă pentru ca elevii să învețe să își susțină părerile cu argumente potrivite. De asemenea metoda implică răspunsuri rapide . Copiii s-au adaptat foarte bine metodei.

Toți pentru unul,unul pentru toți

Activitatea se realizează în echipe de câte trei. Elevul cu numărul 1 trebuie să redacteze propozițiile afirmative, elevul cu numărul. 2 trebuie să dezvolte propozițiile (propoziții dezvoltate), elevul cu numărul 3 trebuie să alcătuiască propoziții negative. Caietele se plimbă de la un elev la altul, într-o ordine stabilită în echipă. Fiecare scrie câte o propoziție, până la terminarea compunerii. Toți elevii redactează aceeași compunere.S-au realizat compuneri frumoase și bune.

Copacul ideilor

Elevii sunt împărțiți în grupuri de patru Vor scrie tot ce este important despre un anumit subiect (scoală,iarnă ,copilărie,țară…) sub formă de propoziții.

Hârtia de un minut

Timp de un minut, fiecare elev va scrie pe o foaie un răspuns la o întrebare din lecția studiată . După expirarea timpului, se citesc toate răspunsurile.

Eseul de 5 minute

Se folosește în etapa de reflecție, la sfârșitul ore. Îi ajută pe elevi să își adune ideile legate de lecția predată .Îi oferă profesorului o idee clară despre ce s-a întâmplat în acea oră.Reprezintă un feed-back oferit profesorului de către copii. Etape:

Să scrie un eseu în cinci minute în care:

să indice un aspect important pe care l-au învățat din lecție;

să formuleze o întrebare legată de subiect și la care așteaptă răspuns;

să facă o sugestie cu privire la activitatea respectivă.

elaborarea eseului.

Gândiți ,lucrați în perechi

Copiii alcătuiesc cu perechea propoziții cu toate sensurile cuvintelor date.

Hexagonul

După citirea individuală a lecției,eleviii au sarcina de a completa triunghiurile din interiorul hexagonului cu răspunsurile la întrebările de pe laturile lui. Se prezintă colegilor răspunsurile găsite.

Privește,gândește,redactează

Copiii sunt grupați în echipe de câte patru. Fiecare copil va avea de lucrat ,timp de 5 minute:

1. planul de idei , respectând părțile compunerii;

2. titlul potrivit;

3. informații despre imaginile date;

4. folosirea expresiilor frumoase.

La final, elevii se consultă timp de 5 minute și cad de acord cu privire la textul pe care îl vor redacta împreună. Timpul de redactare este de 25 de minute. Va fi citită o compunere a fiecărui grup.

Exprimă-te liber

Se citește cu atenție poezia,se scrie în primul chenar tot ceea ce au reținut din versuri timp de 5 minute.Se citește colegilor de echipă. Se desenează în al doilea chenar un tablou semnificativ al versurilor.

Propoziții expresive

Timp de 10 minute se alcătuiesc enunțuri cu cele mai frumoase expresii întâlnite în text . Sunt citite și apreciate cele mai reușite enunțuri .

Banca de cuvinte/expresii

În jurnalul propriu sau pe caietul de română copiii pot să adune expresii și cuvinte întâlnite în activitățile de lectură.

Grafitti este un organizator grafic care permite fiecărui membru al grupului să contribuie cu idei la subiectul propus, fără ca în momentul producției de idei să se facă evaluarea acestora.

Lecturați,rezumați în perechi

Fiecare membru al perechii va trebui să joace două roluri distincte. Își vor asuma întâi un rol și apoi, pe parcursul lecturii și celălalt.

Primul rol este cel de raportor.Misiunea raportorului este să citească fragmentul cu atenție și să fie pregătit să rezume ceea ce se spune în el. După ce își citește fragmentul , raportorul îl va spune partenerului , în propriile lui cuvinte despre ce a fost vorba în fragment.

Al doilea rol este cel al interlocutorului – rol la fel de important ca al raportorului. Și interlocutorul citește fragmentul și apoi îl ascultă cu atenție pe raportor.Când acesta și-a terminat rezumatul, interlocutorul îi pune orice întrebări care pot clarifica conținutul fragmentului citit. Întrebările pot fi de felul: „ Dar în legătură cu ?, Îți amintești?, S-a spus ceva despre?”

Fiecare persoană în pereche va juca ambele roluri. Fragmentul va fi împărțit în mai multe părți.

Termenii cheie în avans

Stimulează copiii să își reînoiască unele cunoștințe anterioare care au o anumită legătură cu tema dată.

Etape:

1. Se aleg 4-5 termeni din text, pe care-iprofesorul îi scrie pe tablă. Copiii, în perechi, discutând sau prin brainstorming,4-5 minute, ce relație ar putea fi între termenii dați.

2. Când ajung la o concluzie, profesorul le cere să citească cu atenție textul pentru a descoperi termenii dați inițial și legăturile dintre ei, așa cum sunt date în text.

3. După studierea textului, elevii descriu/ prezintă relația care există între termenii cheie așa cum apare ea în text.

Metoda are scopul de a-i ajuta pe copii să-și concentreze atenția asupra unor termeni, esențiali în înțelegerea textului;de asemenea le stârnește imaginația și le provoacă gândirea.

Jurnal cu dublă intrare

Copiii vor stabili o legătură strânsă între text și propria lor experiență și curiozitate.

Se recomandă când există texte mai lungi, în afara clasei.

Etape:

Se împaret pagina în două, trăgând pe mijloc o linie verticală.

În stânga noteazăa pasaje care i-au impresionat în mod

deosebit, care le amintesc de experiențe personale, unul care i-a impresionat în mod neplăcut, unul care le pare relevant în text.

În dreapta argumentează alegerea pe care au făcut-o.

Scheletul de recenzie

Scheletul de recenzie este o modalitate de esențializare gradată a conținutului informational a unor texte îndeosebi literare și de dimensiuni variate. De asemenea,este o modalitate de întărire a învătării prin asocierea acestor informații cu desene, simboluri și culori induse de lectură. Se recomandă urmatorii pași pentru realizarea unui schelet de recenzie:

1) Spuneți/scrieti intr-o propoziție conținutul esențial al textului;

2) Spuneti/scrieti intr-o expresie, eventual preluată din text, care să sintetizeze acest continut;

3)Spuneti/scrieti intr-un cuvânt esența acestui continut;

4) Redați printr-un desen sau simbol problematica textului lecturat;

5) Asociați conținutului o culoare;

6) Spuneti/ scrieți cel mai important lucru, aspect, idee pe care îl conține textul.

Reclamă radio pentru cartea citită

În câteva rânduri elevii vor redacta o reclamă prin care ar putea prezenta cartea citită.

Scrisoare către autor

După lecturarea unui text sau a unei cărți elevii pot compune oscrisoare adresată autorului în care pot să își exprime liber sentimentele față de autor și de cele citite.

Mim

Copiii vor fi încurajați după citirea câtorva lecturari să încerce să mimeze personajul preferat .

Reclamă afiș pentru text

Elevii au fost îndrumați să realizeze afișe pentru unele texte citite.

Turul galeriei

Metodă activă în care copiii sunt încurajați să învețe colaborând.

Poate fi folosită la evaluare sau într-un exercițiu despargere a gheții. Etape:

1) se formeaza grupe de 3-4 copii;

2) copiii organizati in grupuri rezolva sarcina de lucru care permite mai multe solutii;

3) produsele activitatii grupelor de copii – desene,colaje,postere;

4) se expun pe pereții clasei, care se transformă într-o galerie;

5) la semnalul dat prin diferite procedee de cadrul didactic grupurile de copii (in calitate de vizitatori sau critici) trec pe la fiecare exponat pentru a vedea soluțiile sau ideile propuse de colegi și iși înscriu pe poster (intr-un loc mai interior de preferință pe margine) comentariile critice, întrebările;

6) după ce se încheie turul galeriei, grupurile revin la locul inițial și citesc comentariile, observatiile de pe lucrarea lor, reexaminându-și produsul după criticile acestora.

Sinelg

Metodă prin care cel care învață, citește și codifică un text pentru a-l înțelege în mod activ și pragmatic.Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului.

Cunoștințele anterioare ale elevilor sunt folosite ca bază de plecare pentru lectură/ascultarea textului.

Etape:

Se pune un ”√” pe margine dacă ceva din ce au citit confirmă ceea ce știau sau credeau că știu;

Se pune un “-” dacă o anumită informație pe care au citit-o contrazice sau diferă de ceea ce știau sau credeau că știu;

Se pune un “+” pe margine dacă o informație pe care au întâlnit-o este nouă pentru ei.;

Se pune un “?” pe margine dacă găsesc informații care li se par confuze sau dacă vor să afle mai mult despre acel lucru.

2) După lectură, informațiile se trec fie folosind semnele, în mod liniar, fie într-un tabel.

3) rezultatele obținute se discută pe grupuri și se comunică profesorului, care le centralizează într-un tabel similar la tablă .

Scaunul intervievatului

Este o metodă care se potrivește foarte bine la lecțiile de limba română, mai cu seamă după citirea lecției noi și explicarea cuvintelor și a expresiilor noi, în locul șirului de întrebări adresate de către învățător.

La fel de bine, această metodă se poate folosi și la sfârșitul lecției, pentru realizarea feed-back-ului.

În mod practic, un elev ia loc pe un scaun în fața clasei și va juca rolul ales de el, de învățător sau de copii. Colegii vor juca rolul de “reporteri”și vor pune întrebări din lecție.

Trebuie adresate întrebări care necesită răspunsuri argumentative. Întrebările care au răspunsul da sau nu trebuie evitate.

Această metodă oferă elevilor prilejul de a-și dezvolta capacitățile de a pune întrebări în legătură cu o problemă dată.

Schimbă perechea

Se bazează pe lucrul în perechi:

1. Se împarte clasa în două grupe egale.Se formează două cercuri concentrice,elevii stând față în față , perechi.

2. Fiecare pereche primește o întrebare, o sarcină,discută și comunică ideile.

3. Cercul din exterior se rotește și se realizează schimbarea partenerilor în pereche. Au posibilitatea să lucreze cu fiecare coleg din clasă.

Se continuă până când se ajunge la partenerii inițiali sau când se termină întrebările.

Teatru de păpuși,marionete

Am realizat cu elevii câteva interpretări ale unor texte potrivite cu nivelul lor de înțelegere și anume: “Muzicaníi din Bremen “„Nașterea Domnului Isus”,„Judecata vulpii” – Petre Ispirescu „Țapul și șarpele ” -Petre Ispirescu.,” Când stăpânul nu-i acasă” – după Emil Gârleanu și „Dumbrava minunată”- după Mihail Sadoveanu. “Muzicaníi din Bremen “ a fost prezentată în fața copiilor de la clasele pregătitoare.

Am observat că folosind această metodă,elevii au fost foarte atrași către lecturarea textului cu multă plăcere .S-au implicat foarte mult și au trăit alături de personaje emoții și momente deosebit de plăcute.

Provocarea anului a fost :

LANȚUL CELOR 20 DE CĂRȚI CITITE . Elevii au realizat lista celor zece cărți citite din bibliografia suplimentară sau obligatorie precum și lista cu următoarele zece cărți pe care ei ar dori să le citească.Scurtele rezumate ale tuturor capitolelor unei cărți citite au fost consemnate în jurnalele de lectură .

Observând din chestionare dorința elevilor de a citi cărți de aventură și motivaționale le-am făcut unele recomandări :”Colț Alb”- J. London, „Heidi” ,Johanna Spry, „Gândește cutezător ” –Ben Carson, ”Secretul multumirii ” H. L. Smith, „Robinson Crusoe ”-D. Defoe și altele.

De asemenea în cadrul opționalului copiii au realizat și propriile lor creații . Aceste creații au fost strânse în CARTEA CLASEI .Creațiile au fost citite și apreciate în cadrul orei de opțional . De asemenea au fost publicate câteva creații în REVISTA ȘCOLII .

Atelierele de lectură din cadrul opționalului „Cartea prietena mea ”au fost cele care au contribuit la lecturarea fragmentelor preferate prin șezători literare și au oferit ocazia copiilor de a se exprima liber prin interviuri și scrisori adresate autorilor și personajelor preferate.

Tot în cadrul acestiu opțional copiii au realizat postere cu scriitori români reprezentativi: MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ, I. L.CARAGIALE,MIHAIL SADOVEANU ȘI EMIL GÂRLEANU.

Am organizat concursuri literare cu premiii din literatura studiată și copiii au fost foarte încântați de participare .

Un alt concurs foarte gustat de elevii mei a fost: Cine citește cel mai corect ?Concursul presupunea citirea unui fragment cât mai lung fără nici o greșeală și folosind intonația potrivită

De asemenea am organizat audiatii ale unor povești în lectura unor actori consacrați și de asemenea am mers la spectacole de teatru.

Am sărbătorit în fiecare lună a anului 2015câte un scritor realizând calendarul scriitorilor.

Am desfășurat Proiectul educational „Cartea,prietena mea ”în parteneriat cu Biblioteca Emil Gârleanu și pentru ficare lună am avut activități diverse care au reușit să-i apropie mai mult pe copii de actul cititului.

Proiectul a cuprins activități precum:

biblioteca clasei-organizare și împrumut,

scenetă -D-l Goe ,

Dumbrava minunată-teatru de păpuși,

activități cu părinții- “Povești spuse de bunici și părinți ”,invitați speciali Roxana Lupu și Vancea Cristina.

“ O poezie pentru fiecare”, sărbătorindu-l pe Eminescu

vizite la biblioteca Emil Gârleanu“Să cunoștem mai bine scriitorii”( Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu ),

” Cartea clasei”

“Ora de lectură la bibliotecă” vizită la Biblioteca Națională.

Concurs “Cel mai bun recitator”

Premierea celui mai bun cititor al anului.

La unele texte în proză am desenat Copacul valorilor. Se desenează un copac al eroilor , pe frunze se scrie numele eroului, iar pe fructe , valorile manifestate. Este o metodă care îi ajută să descopere și să conștientizeze valorile morale ale personajelor studiate.

Jocul didactic a avut un rol deosebit în închegarea colectivului și în formarea disciplinei conștiente. În joc copilul este obligat să respecte inițiativa colegilor lui, să le aprecieze munca si să le recunoască meritele, de asemenea să respecte regulile jocului, să reacționeze in conformitate cu ele, să-și autoregleze propria activitate.

Jocuri literare organizate au fost următoarele :

,,Unde ai întâlnit?’’ – ilustrații, elevii răspund în care carte le-au întâlnit.

,,Continuă poezia’’ -se citesc câteva versuri , copiii continuă din memorie.

,,Cartonașele amestecate’’, pe care erau scrise numele autorului sau titlul unei cărți. Cerința era să găsească cât mai repede perechea.

“Greșind poveștile”

Copiilor le place sǎ asculte aceeași poveste de mai multe ori. Ei au nevoie de ordine și siguranțǎ, de aceea, la început, nu acceptǎ nici o modificare a poveștii, comportându-se ca niște conservatori.Dar totuși acest joc a avut mare trecere la elevi mei.

„Modernizarea povestilor”

Învǎțǎtorul modern ar trebui sǎ fie adeptul ideii conform cǎreia jocul este cea mai bunǎ modalitate de a te distra și a crea în același timp.

Crearea compunerilor și, implicit, a poveștilor ar trebui sǎ se bazeze pe o atmosferǎ destinsǎ care sǎ-i ajute pe copii sǎ–și descopere genialitatea. Pasiunile din copilǎrie sunt cheia geniului nostru. În toiul jocului copiii experimenteazǎ posibilitǎți nelimitate.Și acest joc s-a dovedit a fi foarte atractiv și amuzant pentru copii.

Pe langă toate aceste metode și activități desfășurate pe tot parcursul anului,am inițiat pe semestrul al doilea un alt proiect cu titlul “ Primiți cu cititul?” .

Proiectul a vizat elevii claselor pregătitoare.Elevii mei au mers si au citit copiilor de la clasele pregătitoare poveștile lor preferate.A fost o activitate primită de toți copiii cu mult entuziasm și implicare .

O altă activitate care s-a desfășurat pe tot parcursul anului a fost realizarea unui calendar al scriitorilor.

Aceste activități au creat în cadrul clasei un spirit de întrecere: care să citească mai multe cărți, care să povestească mai frumos și să prezinte în fața colegilor creații mai frumoase, mai interesante.

În urma fișelor și testelor aplicate s-au obținut rezultate mult mai bune în ce privește nivelul exprimării orale și scrise .

Chestionarele și testele aplicate elevilor atat la începutul anului cât și la sfârșitul semestrului I m-au ajutat să primesc un feedback care să mă conducă în alegerea stilului de lucru potrivit nevoilor pe care la au copiii.

Prezint mai jos câteva fișe corespunzătoare metodelor prezentate și lucrate la clasă pe grupe sau individual.

FLOAREA DE NUFAR

Elevii sunt grupați câte 3-4 în echipă. Fiecare trebuie să completez floarea cu cuvinte pe o temă dată . Exemplu IARNA : versuri , povești , tradiții , sărbători, personaje, expresii frumoase, jocuri de iarnă… Se completează florile și se citesc în fața clasei .

povești

sărbători

versuri

personaje

Tradiții

Expresii cântece,colinde

jocuri

PRO ȘI CONTRA

Ideile pot fi apoi notate în tabele.

Copacul ideilor

TOȚI PENTRU UNUL, UNUL PENTRU TOȚI

E iarnă!

Privește , gândește , redactează

EXPRIMĂ-TE LIBER !

Fragment – Vasile Alecsandri

PROPOZIȚII EXPRESIVE

Timp de 10 minute se alcătuiesc enunțuri cu cele mai frumoase expresii întâlnite în text . Sunt citite și apreciate cele mai reușite enunțuri .

ÎNVĂȚAREA RECIPROCĂ

Pantofii roșii

de N. Calma

Într-un oraș din America, trăia împreună cu mama ei o fetiță neagră pe care o chema Neuși.

Într-o noapte, șobolanii furară pantofiorul stâng al Neușei. Fetița îl căută împreună cu mama ei multă vreme, dar nu-l găsiră nicăieri. Văzând supărarea fetiței, mama îi promise că îi va cumpăra alții.

Duminică porniră împreună în oraș. S-au oprit în fața unei prăvălii. În dosul vitrinelor sclipitoare erau înșirate ghete și pantofi.
— Mamă, mamă, uite pantofiorii roșii îmi plac, strigă Neuși. Hai să intrăm mai repede.
În prăvălie, nimeni n-o luă în seamă pe negresă și pe fetița ei. Doi vânzători încercau o pereche de ghete unui băiat îmbrăcat într-un costum de sport, iar ceilalți stăteau de vorbă. Într-un târziu, mama se hotărî să-i roage:
— Iertați-mă, nu mi-ați putea arăta niște pantofiori roșii pentru fetița mea ?
Vânzătorul se apropie supărat :
— Asta-i marfă scumpă, spuse el. Ai destui bani pentru astfel de pantofi ?
— Da, domnule, stăpânul mi-a dat leafa pe o săptămână înainte. Numai atunci vânzătorul puse pe tejghea o pereche de pantofiori roșii. Erau atât de noi, luceau atât de frumos și miroseau a piele. Neuși începu să bată din palme.
Vânzătorul se încruntă și murmură printre dinți :
—Încearcă-i!
Dar el nu-i încălță pantofiorul pe picior, așa cum ar fi făcut cu alți cumpărători.
Neuși și mama ei aveau pielea neagră, și pentru cei cu piele neagră, vânzătorii nu se osteneau.
Mama se așeză în genunchi în fața fetiței și începu să-i încalțe pantofiorii roșii. Dar ce nenorocire! Pantofiorii erau prea mici.
— Nu aveți cumva o pereche mai mare ? întrebă mama. Vânzătorul o privi prin ochelari.
— Mai mari ? Avem, numai că trebuie să cumperi și perechea pe care ai încălțat-o.
— Să iau și perechea asta ? Dar pentru ce ? Dar pantofii ăștia sunt mici pentru fetiță.
Vânzătorul împacheta netulburat, pantofiorii.
— Fetița i-a încercat și cine o să încalțe niște pantofi pe care i-a pus în picioare un copil de negru. Ești obligată să-i iei perechea asta.
Mama se uită disperată la ei.
— Vai de mine! Dar n-am bani decât pentru o singură pereche. Va să zică fetița mea va rămâne fără pantofi!
Auzind acestea, Neuși începu să plângă cu sughițuri.

— Domnule nu am nici un cent mai mult, ăștia sunt bani munciți.
Patronul văzând în fața sa o negresă, făcu plictisit cu mâna.
— Nu vreau să păgubesc din cauza ta, spuse el morocănos.
Această discuție a fost auzită de un alt cumpărător, un om în salopetă de muncitor.
El se aplecă spre Neuși și-i mângâie căpușorul.
— Nu mai plânge fetiță mică ! Apoi, întorcându-se către mama Neușei, îi spune :
Dați-mi mie pantofiorii aceștia. Vor fi tocmai buni pentru fetița mea. Dumneata vei putea cumpăra alți pantofiori pentru copilul dumitale. Eu unul, știu ce înseamnă banii munciți. O salută pe mama Neușei, plăti pantofii și luând pachetul la subțioară, ieși din magazin.
Neuși se întoarse fericită acasă. La fiecare pas pantofiorii cei noi scârțâiau și Neușei i se părea că pantofiorii vorbesc. Iar mama ei nu-l putea uita pe omul îmbrăcat în salopetă de muncitor.

Pălăria albă povestește lectura, evidențiind faptele și personajele fără a exprima vreo opinie.

Pălăria albastră- clarifică, definește problema și conduce întrebările , formulează ideile principale și trage concluziile.

Pălăria roșie – spune ce simte despre…exprimă emoții și sentimente

Pălăria galbenă- face aprecieri

Pălăria neagră – identifică greșelile

Pălăria verde – generează idei noi – găsește soluții

Puișorii

Emil Gârleanu

Fișă de lucru

1.Formulează întrebări potrivite:

Cine?

De ce? Când?

Cum ? Ce?

Cine ………………………………………………………………………?

Când ……………………………………………………………………..?

Ce…………………………………………………………………………..?

Cum……………………………………………………………………….?

De ce………………………………………………………………………?

2.Completează cadranele:

3.Exprimă-te liber ! Scrie ce ți s-a părut mai interesant în această povestire.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Desenează un fragment din lecție:

Ciobănilă

dupăVasile Voiculescu

Citește cu atenție textul și rezolvă corect cerințele:

La plecarea cârdului de copiii de la școală, câinele, ieșit la poartă, se uita rugător în ochii învățătorului, cerând învoire să-i însoțească.

– Du-te! îi spuse învățătorul. Și Ciobănilă își luă slujba. Alerga ca cel cu răspundere, când în frunte cârdului, când pe laturi, cârmuindu-i grijuliu.

Din când în când, câinele întorcea capul spre învățător, să vadă dacă e mulțumit cum își face datoria.

Rămânea uluit când se desfăcea câte unul din cârd, spre a intra în curte. Nu știa ce să facă și atunci privea spre învățător.

-Lasă-l! îi poruncea dascălul. Lasă-l! Mergi cu ceilelți mai departe.El pricepea și-și urma slujba.

Dacă sărea vreun câine la mieii lui, dulăul lăsa o clipă alaiul, îl chelfănea bine pe necugetat și se întorcea liniștit.

Cârdul se împuțina. Cu învățătorul în urma lor ajungeau la capătul uliței mari. Se risipeau și ultimii copii.

Învățătorul îl chema la el și câinele venea ascultător și bucuros. Așa se întorceau amândoi la școală.

Câinele ajunsese mândria școlii.

1.Pune întrebări pentru răspunsurile următoare:

a……………………………………………………………………………………………………………………

a.Ciobănilă era un câine de la stână care s-a rătăcit și a poposit la poarta unei școli.

b……………………………………………………………………………………………………………………..

b.Câinele a fost numit Ciobănilă deoarece îi păzea pe copii întocmai ca un cioban.

c………………………………………………………………………………………………………………………….

c.La plecarea cârdului de copii din școală , dulăul cerea învoire învățătorului să-i însoțească.

d…………………………………………………………………………………………………………………………

d.Dascălul și dulăul îi însoțeau pe școlari până la capătul uliței mari.

2.Completează cadranele:

4.Atelierul de creație- “Câinele meu ”

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Teoria inteligențelor multiple

„Casa păpușii” de Titel Constantinescu

Echipa Sriitorii

Inteligența verbală / lingvistică

Descrie anotimpul în care se desfășoară întâmplarea.

Inventează un alt sfârșit pentru această întâmplare.

Selectează din text podoabele cu care salcâmul a înfrumusețat căsuța păpușii. Cu ce ai împodobi tu căsuța?

Imaginați-vă un dialog între: o fetiță, vânt și o frunză veștedă.

EchipaMatematicienii

Inteleligeța logico – matematică

Identifică cu câte obiecte a fost împodobită căsuța păpușii.

Aproximează de câți araci a avut nevoie fetița pentru a construi căsuța.

Compară vârsta fetiței cu cea a puiului de salcâm.

Aproximează distanța pe care a parcurs-o fetița pentru construirea căsuței.

Numără alineatele din fiecare fragment și citește-l pe cel care are cele mai multe alineate.

Echipa TALENTAȚII

Inteligența vizual – spațială

Descrie locul unde se juca fetița cu prietenii săi.

Ilustrează printr-un desen locul de joacă al fetiței.

Creează un colaj reprezentând locul de joacă al fetiței.

Realizează o machetă cu casa fetiței și împrejurimile acesteia.

Echipa Cântăreții

Inteligența muzicală

Compune versurile și melodia unui cântecel ce îl fredona fetița păpușii.

Amintește-ți alte cântece despre păpușă și fetiță.

Echipa CERCETAȘII

Inteligența naturalistă

Descrie salcâmul.

Identifică salcâmul după mirosul florilor.

Enumeră din ce fel de lemn puteau fi aracii din care a fost construită căsuța.

Include în albumul tău imagini cu salcâmul în diferite momente ale anului.

Colecționează diferite părți ale salcâmului.

Memorează mirosul îmbietor al florilor de salcâm.

Realizează un dialog între salcâm și o albină.

FIȘĂ DE LECTURĂ

Titlul: ………………………………………………………………………………………………

Autorul: …………………………………………………………………………………………..

Locul și timpul desfășurării acțiunii:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Personajele:

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Principalele evenimente ale întâmplării:

………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………..

Ce te-a impresionat?Argumentează!

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………..

Ce ai învățat din această întâmplare?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Test 2

Citește cu atenție textul următor, pentru a putea rezolva corect exercițiile :

Soldățelul de plumb

după H. Chr. Andersen

A fost odată un băiețel care a primit cadou douăzeci și cinci de soldăței de plumb. Ei aveau puști pe umăr și purtau o uniformă splendidă, cu tunică roșie și guler albastru. Soldățeii erau identici, cu excepția unuia, care avea un singur picior, fiindcă fusese făcut la urmă, când nu mai rămăsese destul plumb topit și pentru el.

Masa pe care stăteau soldățeii era plină de tot felul de jucării. Cea mai atractivă jucărie însă, era o micuță balerină.

Ea dansa grațios lângă poarta deschisă a unui castel din carton. Purta o rochie albă de catifea, cu un nasture albastru, iar în mâini ținea un trandafir strălucitor, de beteală.

Soldățelul s-a ascuns în spatele unei cutii de lemn, astfel încât să poată trage cu ochiul la delicata balerină ce continua să danseze într-un picior, fără a-și pierde echilibrul.

– Aceasta este cea mai frumoasă fată pe care am văzut-o vreodată! zise soldățelul.Trebuie să o cunosc!

Când s-a înserat, soldățeii de plumb au fost așezați înapoi în cutie, iar oamenii din casă s-au dus la culcare.

Imediat după aceasta, jucăriile au prins viață. Au început să se joace între ele și să își facă vizite.

Era o gălăgie de nedescris!

Soldățelul se uita fermecat la micuța balerină. Ar fi vrut să o invite la dans.

La miezul nopții, dintr-odată, capacul cutiei de lemn a sărit, iar din ea a ieșit un spiriduș negru, împins de un arc. Acesta se uită amenințător la soldățelul de plumb și îi spuse:

– Nu îndrăzni să îți dorești ceva ce nu îți aparține!

– De ce? întrebă nevinovat soldățelul.

– Ai să vezi mâine! îi răspunse spiridușul misterios.

1. Completază întrebările hexagonului cu răspunsuri potrivite :

Cum se numește autorul textului ?

Care sunt personajele principale ?

Cum se

uita soldățelul ?

Unde se petrece

acțiunea ?

Ce dorea soldățelul ? De ce era gălăgie ?

2.Unește, prin săgeți, personajul cu acțiunea făcută de acesta:

Soldățelul dansa grațios lângă poarta unui castel.

Spiridușul a ieșit din cutia de lemn.

Balerina se uita fermecat la micuța balerină.

3.Care este personajul din acest text cu care vrei să te asemeni? De ce?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

4. Completează copacul ideilor cu propoziții potrivite despre soldățel,balerină,spiriduș, jucării .

Descriptori de performanta:

Item 1

FB- răspunde corect la toate întrebările

B– răspunde corect la patru întrebări

S– răspunde corect la doua întrebări

Item 2

FB- unește corect toate cele trei situații

B– unește corect două situații

S– unește corect o situație

Item 3

FB—realizeaza răspuns corect cu formulări clare,argumentează

B- realizeaza răspuns corect ,puține greșeli de exprimare,argumentează

S- răspunde ,fără să argumenteze

Item 4

FB—completeaza corect toate cele 6 spații

B- completeaza corect 3,4 din 6 spații

S- completeaza corect 2 din 6 spatii

În urma acestui test rezultatele obținute la clasă au fost :

FB-6

B-8

Rezultatele au fost mai bune în urma metodelor folosite și copiii s-au concentrat mai mult să completeze răspunsurile correct.

Test de evaluare a lecturilor din semestrul I

Unește titlul lecturii cu autorul:

La cirese

Sufletel invata

Cuore, inima de copil

La scaldat

Bunica

Domnull Vucea

Racul.broasca si stiuca

Printul fericit

Lupul la stana

Nedespartite

Cioc, cioc, cioc!

Dumbrava minunata

Stejarul din Borzesti

Cu penetul ca sideful

Somnoroase pasarele

Răspunde la urmatoarele întrebări:

Cine a fost Domnul Trandafir?

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Explica de ce povestea lui Oscar Wilde poartă titlul Prințul Fericit ?

___________________________________________________________________________

Fă o scurtă caracterizare a Lizucăi.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum învața “ Suflețel “?

___________________________________________________________________________

Redă pe scurt acțiunea povestirii “Lupul la stână”.

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cine a fost cel mai bun prieten al lui Ion Creanga?

___________________________________________________________________________

Cum se purta Domnul Vucea cu elevii săi ?Redă o expresie preferată a Domnului Vucea.

___________________________________________________________________________

Ce știți despre Mihai Eminescu? Dă exemple de alte două poezii scrise de el.

___________________________________________________________________________

Scrie versurile preferate:

“____________________________

____________________________

______________________________

______________________________”

Scrie învățătura din textul “La cireșe ” după Ion Creangă:

Completează schema :

5.Realizează un desen în care să reprezinți lectura ta preferată:

Descriptori de performanță:

Barem de corectare

Item 1

FB- realizeaza corect corespondenta pentru 14-15 situații

B– realizeaza corect corespondenta pentru 10-13 situații

S–realizeaza corect corespondenta pentru 6 -9situații

Item 2

FB- raspunde corect si coerent atat din punct de vedere gramatical cat si din punct de vedere al continutului la toate cele 6 intrebari

B– raspunde corect si coerent atat din punct de vedere gramatical cat si din punct de vedere al continutului la cel putin 4intrebari din 6

S– raspunde corect si coerent atat din punct de vedere gramatical cat si din punct de vedere al continutului la cel putin 2 intrebari din 6

Item 3

FB—redă o strofă corect

B- redă o strofă fără cu câteva mici greșeli

S- redă doar două,trei versuri, cu greșeli

Item 4

FB-scrie învățătura potrivită textului

B-scrie cu unele greșeli

S-scrie cu greșeli de exprimare

Item 5

FB—completeaza corect toate cele 4 spatii lacunare

B- completeaza corect 3 din 4 spatii lacunare

S- completeaza corect 2 din 4 spatii lacunare

Item 6

FB—realizeaza un desen reprezentativ

B- realizeaza un desen care însă nu reprezintă o lectură studiată sau existentă

S- încearcă să realizeze un desen dar nu reușește

De asemenea și în urma acestui test am conluzionat că folosirea unor metode active , folosirea desenelor, schemelor,ajută și atrag copiii spre studiu ,spre obținerea unor rezultate mai bune în redarea celor citite.

La finalul semestrului I , am oferit acest chestionar elevilor mei prin care am verificat jurnalul de lectură . Copiii au avut posibilitatea să se autoevalueze prin răspunsurile date .

Chestionar de autoevaluare a“Jurnalului de lectură”

1.Care este cea mai bună carte pe care ai citit-o în acest semestru?

Petunia cea urâtă xx ,Singur pe lume,Gândeste cutezător,Povești cu talc,Micuța fetiță din Israel,Micul prinț xx,Robinson Crusoe,Haiavatha H.W. Longelow, Heidixx,Alice in tara minunilor

2. Cum ai ales-o?

Doamna xxx x x, mama xxxx, e plina e aventuri, un prietenxxx ,nimeni , am vazut+o intr+ reclama.

3. Care este lucrul cel mai important pe care l-ai aflat din această carte?

Să știu cum să mă port cu animalele

Prietenia este prețioasă

Sa ai mereu credință în Dumnezeu

Parisul era un oraș murdar

Ben Carson a fost sărac, nu învața ,dar a devenit cel mai bun neurochirurg din lume citind.

Pamantul este foarte frumos,unele planete pot fi locuite, un puț este o fântână

Alice a avut de fapt un un vis

Heidi a avut o viața mai agitată

Robinson Crusoe a fost un marinar cinstit

Haivatha își iubea mult bunica Nehonomis și pe soția lui Mine ha ha ( Apa care râde )

Să fac bine când altcineva îmi face rău.

4. Ce ai aflat, citind-o, despre tine, despre alții?

Povestea lui Scrugi se aseamănă cu povestea mea

Să iubesc și să fiu curajoasă

Eu sunt Micul Prinț

Am învățat că trebuie să îmi iubesc mult familia și cș există oameni buni la suflet.

O mare iubire față de cărțile de aventuri

Trebuie să fiu mai atentă cu lucrurile și cu cei din jur

Am fost la fel ca Ben Carson , unii pot fi buni doar în anumite domenii.

Am părinți buni, alți copii sunt abandonați

Să fii bun cu toți oamenii

Sunt o foarte bună prietenă

Am aflat că mă enervez precum Kyla și că oamenii sunt nerăbdători și se supără prea tare.

5. Cu ce scop citeai la începutul semestrului?

Ne-a spus doamna , mama xxx x xx xx

Citeam de plăcere xx

Să învăț să mă exprim mai bine și să descopăr expresii noi xx

Nu citeam xx

6. Cu ce scop citești acum?

Mama x

Îmi place, mă relaxez x x x x x x x x x x x x

Să termin lanțul celor 20 de cărți x

7. Cum te-ai transformat ca cititor în acest semestru?

Mi-am îmbogățit vocabularul x x x

Mă exprim puțin mai bine

Citesc un pic mai bine, m-a făcut să fiu mai prietenoasă

Citesc mai bine x x x x

Citesc mult mai bine

Mă exprim mai bine

Mi-a îmbogățit mintea

Știu mai multe lucruri

8. Ce îți propui să citești în continuare?

Colț Alb , o carte dspre dinozauri,

Secretul mulțumirii x x x x x

Prințesa din mansardă

Aventurile lui Tom Sowyer x x x

Robinson Crusoe

Ocolul Pământului în 80 de zile

2000 de leghe sub mări

Micul Prinț

Răpit de pirați

Băieți de character x x

Aventurile lui Tin Tin

Heidi x x

Singur pe lume

Școala feților frumoși

Eu și bunicamea Ellen

Petunia cea urâtă

Din lumea celor care nu cuvântă

Comoara din insulă

Insula misterioasă

Doi ani de vacantă

9.În ce mod îți influențează cititul, scrisul?

Când compun o poezie găsesc mai repede expresii frumoase x x x

Învăț cum se scriu anumit cuvinte mai grele

Mă ajută în compuneri x x x x x x x

Să scriu corect x x

Să fac rezumate mai bune xx

Scriu mai cursive, îmi vin repede ideile

III. Etapa finală cu caracter comparativ

S-a aplicat un chestionar și un test de evaluare finală în urma căruia s-au constatat urmăroarele lucruri :

CHESTIONAR

Ce opere ți-a plăcut să citești:

în proză B) în versuri

Care este ultima carte pe care ai citit-o? ______________________________________________

Care este scriitorul tău preferat? _____________________________________________

Care este poezia preferată? Dar scrierea în proză (povestea, povestirea, romanul) care ți-a plăcut cel mai mult?

________________________ ________________________

Ce personaj din operele citite îți este cel mai drag? ______________________________________________________

Ce personaj nu ți-a plăcut?

______________________________________________________

Scrie trei nume de prozatori (autori de povești, povestiri, romane) și trei nume de poeți.

8. Scrie câte un titlu pentru o creație a fiecărui autor:

Scrie:

Două versuri dintr-o poezie a lui Mihai Eminescu

Două versuri dintr-o poezie a lui Vasile Alecsandri.

Două versuri dintr-o poezie a lui George Coșbuc.

O propoziție referitoare la o povestire a lui Ion Creangă.

Un personaj din operele lui I.L.Caragiale.

Test –Chestionar

Descriptori de performanta

I .7-FB- Scrie trei nume de prozatori si trei nume de poeti.

-B – Scrie doua nume de prozatori si doua nume de poeti.

– S- Scrie un nume de prozator si un nume de poet.

I.8.-FB-Scrie sase opere literare

B- Scrie patru opere literare

S-Scrie sase opere literare

I.9.-FB- Scrie zece versuri

-B- Scrie 6 versuri

-S-Scrie patru versuri

Rezultatele testului au fost foarte bune astfel încat s-au obținut

FB- 9 copii

B- 5copii

Test evaluare summativă semestrul al II-lea

Leagă titlul operei cu autorul ei:

Bunicul Hans Ch. Andersen

Fetita cu chibriturile Jean de la Fontaine

Greierele si furnica I. L. Caragiale

Iarna pe ulita Ion Creangă

Cinci paini George Coșbuc

Vizita B. Șt. Delavrancea

Pentru ce se certau copiii? Cum îi alinta bunicul pe nepoti ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.Povestiți pe scurt “Fetița cu chibriturile” după H. Ch. Andersen :

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4.Ce este fabula ? Dă câteva exemple.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5.Scrieti învățătura desprinsă din una din fabulele învățate.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

6. Dă exemplu de un proverb potrivit pentru fabula despre care ai scris mai sus.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Barem de corectare

Item 1

FB- realizeaza corect corespondenta pentru 6 situații

B– realizeaza corect corespondenta pentru 4 situații

S–realizeaza corect corespondenta pentru 2 situații

Item 2

FB- raspunde corect si coerent atat din punct de vedere gramatical cat si din punct de vedere al continutului la intrebare

B– raspunde corect dar cu unele

S– raspunde cu greșeli de exprimare și ortografie

Item 3

FB—redă povestirea corect

B- redă povestirea cu câteva mici greșeli

S- redă povestirea,cu greșeli de conținut sau ortografie și punctuație

Item 4

FB-scrie corect definiția ,dă cel puțin două exemple

B-scrie definiția incompletă, dă un exemplu

S-scrie cu greșeli de exprimare, fără exemple, sau dă doar exemple fără a da definiția.

Item 5

FB— Scrie correct învățătura desprinsă din una din fabulele învățate

B- Scrie învățătura desprinsă din una din fabulele învățate cu mici greșeli de exprimare sau ortografie

S- Scrie învățătura desprinsă cu greșeli de exprimare și ortografie.

Item 6

FB— Scrie un proverb potrivit corect și complet

B- Scrie un proverb potrivit cu unele mici greșeli

S- Scrie un proverb potrivit incomplet sau cu greșeli .

Rezultatele obținute la acest test sunt :

FB- 10 copii

B- 4 copii

Comparând rezultatele de la începutul cercetării cu cele finale se observă că prin metodele și abordările noi folosite în tot acest timp elevii au obținut rezultate mult mai bune la lectură. Mai mult decât atât,ei și-au însușit anumite deprinderi și tehnici de lectură care le vor fi de folos mult timp de aici încolo.

Am pus cele două histograme alături pentru a observa mai bine progresul realizat de elevi în tot acest timp.Avem rezultatul la proba initială și rezultatul la testul final .

CAPITOLUL V

TEXTE LITERARE ACCESIBILE ȘCOLARILOR MICI

V.1.Genurile si speciile literare studiate în ciclul primar

V.1.1. Genul epic

Termenul „epic” provine din limba greacă „epikos”și înseamnă „spunere, zicere” , genul epic construindu-se pe coordonata narațiunii.Cuprinde atât opere literare populare, cât și opere literare culte în care naratorul își transmite gândurile, ideile, sentimentele, în mod indirect, prin intermediul personajelor și al acțiunii.

Principalele coordonate pe care se construiește un text epic sunt: narațiunea , acțiunea și personajele.

„Caracteristica esențială care întemeiază genul este spunerea” (Duda 1998: 180), genul epic cuprinzând „totalitatea creațiilor, în versuri sau în proză, a căror principală cale de transmitere a mesajului este narațiunea“ (Bomher 2002: 124).

În acțiune pot fi implicate a un anumit număr (mai mare sau mai mic) de personaje,cărora li se conturează un portret fizic și/sau moral, fiind prezentate static sau evolutiv/involutiv –

Pot fi utilizate anumite moduri de expunere: narațiunea, dialogul.

Speciile genului epic pot fi organizate, în funcție de criteriul formei, în

specii literare epice în proză: basmul, fabula, legenda, nuvela, povestea, povestirea, romanul,

schița, snoava etc.;

specii literare epice în versuri: balada, epopeea, fabula, legenda, plugușorul, poemul eroic etc.

Textele literare întâlnite în literatura pentru copii sunt foarte variate:balada,basmul,fabula,legenda, nuvela, povestea,povestirea, romanul, schița și snoava .

Voi prezenta caracteristicile câorva dintre ele cu exemple care se studiază în bibliografia obligatorie sau suplimentară .

Balada este opera epică în versuri, care prezintă o acțiune simplă, asociată unor repere temporale din trecut, la care participă personaje construite pe opoziția eroi – antieroi.

La clasele mici ne putem întâlni cu baladele culte Pașa Hassan, de George Coșbuc; Peneș Curcanul, de Vasile Alecsandri .

Basmul este opera epică în proză sau în versuri, în care acțiuni din planul real se îmbină cu cele fantastice, la care participă personaje mai ales cu puteri supranaturale. Au la bază lupta dintre bine și rău, din care iese, de obicei, învingător, binele. Basmele îndrăgite de copiii sunt Făt-Frumosdin Lacrimă de Mihai Eminescu, Prâslea cel voinicși merele de aur, Greuceanu , Doi feți cu stea în frunte, de Ioan Slavici; Scufița roșie ,Cenușăreasa, de Frații Grimm și altele .

Fabula este opera epică în versuri sau în proză, care constă într-o narațiune alegorică ce prezintă o acțiune simplă, la care participă un număr mic de personaje, prin care se satirizează anumite defecte umane cu scopul de a le îndrepta.

Exemple de fabule ce se pot studia: Câinele și cățelul, Boul și vițelul, Lupul moralist, Vulpea liberală, de GrigoreAlexandrescu; Greierele și furnica, de Jean de La Fontaine

Legenda este opera epică în versuri sau în proză, în care sunt explicate – prin nararea unor întâmplări miraculoase Legenda rândunicăi, de V. Alecsandri;Legendele Olimpului, de Alexandru Mitru .

În literatura de specialitate se disting:

– legende istorice: Condeiele lui Vodă, de Călin Gruia;

– legende mitologice: Legendele Olimpului, de Alexandru Mitru;

– legende explicative: Povestea Vrancei, Legenda rândunicăi, deV. Alecsandri; Legenda ciocârliei, de V. Alecsandri; Legenda Florii-Soarelui,

– legende religioase Floarea lacrimilor, de Emil Gârleanu

Povestea este opera epică în proză sau în versuri, plasată, atât din punctul de vedere al conținutului, cât și din cel al formei, între basm și povestire, alternând elementele reale cu cele fantastice, cu accent pe primele, spre deosebire de basm, în care predominant este fantasticul. Punguța cu doi bani ,Povestea unui om leneș, Prostia omenească, de I. Creangă.

Prezentând asemănări cu basmul și cu povestirea, povestea prezintă caracteristici comune specii literare

Povestirea este opera epică în proză, de dimensiuni mai ample decât ale schiței și mai reduse decât ale nuvelei, cu o acțiune simplă, constituită dintr-un episod la care participă în general,alături de personaje aparținând planului uman, real, și naratorul-personaj.

Exemple de povestiri recomandabile pentru clasele I-IV ar putea fi : Povestiri istorice, de Dumitru Almaș, Un om năcăjit, de Mihail Sadoveanu; Povestiri eroice, Eusebiu Camilar; Cuore, de Edmondo de Amicis.

Romanul este opera epică în proză, de dimensiuni ample, cu o acțiune complexă,desfășurată pe mai multe planuri narative, la care participă un număr mare de personaje, ilustrând oviziune amplă și profundă asupra vieții.

Câteva romane care pot fi recomandate elevilor mici sunt : Amintiri din copilărie, de Ion Creangă; Fram,ursul polar, de Cezar Petrescu; Prinț și cerșetor, de Mark Twain;Singur pe lume, de Hector Malot.

Schița este opera epică în proză, de dimensiuni reduse, cu o acțiune simplă, care prezintă un episod semnificativ din viața unui personaj sau a unui număr mic de personaje.Se pot studia Căprioara, Puiul, de Ioan AlexandruBrătescu-Voinești ,Vizită, Bubico, de I.L. Caragiale; Bunicul, Bunica, de Barbu Ștefănescu Delavrancea; .

V.1.2. Genul liric

Reprezintă un gen al interiorizării și exteriorizării trăirilor, al autoexprimării și subiectivității asumate. Limbajul este poetic , imaginile artistice sunt vizuale, auditive, olfactive, motrice .

Rima poate îmbrăca forme diverse :

împerecheată

încrucișată

îmbrățișată

monorimă

versuri albe;

Iată câteva din speciile studiate în ciclul primar : cântecul de leagăn, colindul, doina și pastelul.

Cântecul de leagăn este creația lirică în versuri asociată unui context specific caracterizată printr-un stil simplu, muzical-repetitiv ludic, preponderent afectiv. Cântec de leagăn, de Șt. O.Iosif este unul foarte cunoscut in literatura pentru copii .

Colindul este creația lirică în versuri având caracter ocazional îmbinând elemente religioase și laice.

Cunoscute pentru cei mici sunt : O, brad frumos, O, ce veste minunată!, Steaua sus răsare colinde populare, Colinde, colinde!, de MihaiEminescu.

Doina este opera lirică specifică folclorului românesc, în care sunt exprimate sentimente de dragoste, de dor, de tristețe, de jale .

Tipuri de doine: de dragoste, de dor, de jale, de haiducie, sociale, de păstorie, de cătănie .

Accesibile pentru școlarii mici sunt: Doină, de Mihai Eminescu; Doină, de Șt. O. Iosif

Pastelul este opera lirică în versuri, în care se transmit anumite sentimente în asociere cu un tablou de natură descris într-un anumit anotimp.

Autorii studiați și operele lor ar putea fi : Iarna, Concert în luncă, de Vasile Alecsandri; Iarna pe uliță, Vestitorii primăverii, de George Coșbuc; Rapsodii de toamnă, de George Topîrceanu .

V.1.3. Genul dramatic

Opera dramatică este opera literară destinată reprezentării scenice, care prezintă o acțiune bazată pe conflicte dramatice, la care participă personaje-tip, ilustrate prin intermediul dialogului.

Speciile genului dramatic sunt tragedia, comedia și drama,

cărora li se adaugă forme precum feeria, melodrama, tragicomedia.

Comedia este opera dramatică în proză sau în versuri, care prezintă o acțiune complexă, având la bază un conflict comic, ce provoacă râsul prin satirizarea unor situații, moravuri sau tipuri umane. (Chirița în provincie, de Vasile Alecsandri; O scrisoare pierdută, deI.L. Caragiale; )

Feeria este specia genului dramatic inspirată din basme, construită pe teme și motive specifice acestora, cu personaje și situații puse sub semnul fantasticului, al miraculosului, al supranaturalului. (Sânziana și Pepelea, de Vasile Alecsandri; Înșir-te mărgărite, deVictor Eftimiu; )

Feeria se caracterizează prin următoarele elemente: este o operă dramatică destinată reprezentării scenice concretizată, de obicei, într-un spectacol fastuos realizat într-o atmosferă magică, creată prin efecte speciale, fond muzical, dans .

Genul dramatic este mai puțin prezent în manualele și programa școlarilor mici însă terenul e pregătit prin micile dramatizări ale unor povești și povestiri .

Accesibilitaea textelor si atractivitatea lor duce la urmatoarea clasificare in functie de genuri si specii literare :

pentru clasele I si a II-a se recomanda :

genul liric: – lirica populara:coinde,cantecul de leagan,ghicitori, proverbe,zicatori,folclorul copiilor.

– lirica culta : pastelul , imnul .

genul epic: -oral ( popular )- in proza: basmul,snoava.

scris ( cult ) – in versuri : legenda

in proza :schita , povestirea

Aceste texte trebuie sa fie de dimensiuni mici,cu un numar redus de personaje , si sa nu contina abaeri de la limba romana .

pentru clasele III – IV :

genul liric :- lirica populara : colinde,ghicitori,proverbe,zicatori.

-lirica culta :oda imnul,epigrama,cantecul,pastelul

genul epic : oral – in versuri : legenda

in proza : basmul,legenda,snoava.

scris – in versuri : fabula, legenda

in proza : schita, povestirea ,nuvela ,romanul

genul dramatic – sceneta ( Molan Vasile , Didactica disciplinei limba si literature romana in ciclul primar,p.219 )

Toate aceste genuri si specii literare contribuie printr-o îmbinare armonioasă la cultivarea gustului pentru adevărata artă literară .

,, Îmbinarea între zicerea frumoasă și bogăția de idei , între expresie și fond, înseamnă literatură, adică artă cu personaje memorabile, care exprimă esențial, lumea.”

V. 2. Valoarea formativă a textelor literare

A lectura nu se rezuma doar la semnele scrise ce formeaza un text ,a luat și sensul de interpretare a unui text literar.

,, Pentru a fi operă de artă, scrierile pentru copii și tineri, trebuie să intereseze și pe oamenii maturi. Copilăria nu va dispare niciodată ,ea este izvorul din care decurg toate meandrele vieții noastre”

Acesta este unul din subiecteletele principale ale acestui tip de literatură .

Valențele educative în plan moral și estetic, contribuie la cultivarea sentimentelor cum ar fi : eroismul, curajul, bunătatea, cinstea, spiritul de dreptate . Pe de alta parte are menirea de a inlatura frica, necinstea, răutatea, lașitatea.

,,copilăria ca stare sufletească este o permanență a vieții noastre.”

Cărți ale copilăriei ar putea fi considerate: „Cuore”E. de Amicis, „Singur pe lume „ H. Malot, „Micul prinț „ A. S. Exupery ,Ulița copilăriei,”La Medeleni” I.Teodoreanu .

Cărțile acestea sunt lecturate de copii cu multa pasiune pentru frumusețea limbajului și mesajului.

Lecturile pentru copii trebuie să îndeplinească anumite criterii pentru a putea fi incluse in literatura pentru copii :

– să exploreze universul copiilor;

– să fie accesibile vârstei

– valoare educativă artistică și estetică;

– caracter moralizator;

,, Orice copil se naște curios și nerăbdător de a se orienta în lume. Literatura care îi satisface această dorință, îl încântă”.

Daca ne gândim la texte precum „Dumbrava minunată „, „Capra cu trei iezi” sau povestirile lui Sîntimbreanu, ele au fost scrise special pentru copii ,dar unele precum-„Somnoroase păsărele” „Boul și vițelul”, „Amintiri din copilărie, ele au intrat în literatura pentru copii câștigând prin conținutul atractiv, valoarea educativă și frumusețea artistică.

La fel de mult copiii prezintă interes și pentru literatura științifico-fantastică.

Acest tip de literatură are o valoare etică pentru că oferă modele de viață sau, exemple negative care trebuie evitate în viața reală.

Prin evidențierea calităților eroilor, care constituie pentru copii modele ,poveștile reprezintă și ele o deosebită importanță educativă .

Pe lângă curaj, copiii învață perseverența, modestia ,învață să fie prieteni adevărați.

Roul acestor texte este să le îmbogățeasca vocabularul, ajutându-i să cunoască și să vorbească mai bine limba maternă.

În ce privește genul liric, putem spune că versurile îi atrag pe copii încă din primii ani ai vieții. Ele au un loc important în deprinderea capacităților mnezice.

,,Literatura înseamnă suma tuturor creațiilor care, prin mesajul profund, accesibilitate și realizare artistică, se dovedesc în stare să intre în relație afectivă cu cititorul.”

Cele mai îndrăgite texte pentru copii sunt : „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, , povestiri despre viețuitoare realizate de scriitori precum Emil Gârleanu, I. Al. Brătescu Voinești, Cezar Petrescu, legende istorice sau în proză ,poezii de Otilia Cazimir, Elena Farago.

Textele din literatura universală care atrag la acesta varsta pot fi : „Micul prinț” de poveștile lui Hans Christian Andersen , „Aventurile lui Tom Sower”- Mark Twain , cartile lui Jules Verne .

În literatura pentru copii scriitorii pun acccent pe forța de sugestie a imaginilor poetice .Astfel ei îsi arată dragostea pentru limba noastra, pentru natură , pentru frumos.

În școală se studiază limba și literatura română în mod organizat și acest lucru va face elevii să conștientizeze actul comunicării.

A vorbi corect se bazează pe anumite regului pe care copiii le pot înțelege și aplica fără probleme, realizând astfel actul comunicării.

Îmbogățirea și perfecționarea limbajului elevilor se realizează în școală, prin întregul sistem de învățământ .

Se urmarește ca prin comunicare să fie dezvoltată și creativitatea , așa că elevii vor fi învățați să fie atenți la modul cum comunică între ei și cu ceilalți .Se va acorda o atenție deosebită lexicului, exprimarii corecte ,expresivitătii în vorbire .

Câteva obiective urmărite în orele lectură ar putea fi :

– citirea coerentă ,înțelegerea mesajelor , o exprimare corectă ,conversații închegate, folosirea expresiilor intr-un mod corect în contexte diferite , dorința de studiu individual, de lectură suplimentară, manifestarea creativității .

Gândirea se dezvoltă datorită multiplelor forme de exprimare:explicația, memorizarea,extragerea ideilor principale, alcătuire de enunturi, găsirea de noi soluții , ,împartirea pe fragmente, sesizarea ortogramelor, exercitiul, rezumatul.

Valențele estetice implicate sunt cele care asigură calitatea artistică a operei literare.

Particularitățile de vârstă ale copiilor impun de asemenea adecvarea conținuturilor operelor literare.

Copiii preferă subiectele cu conflicte ,cu acțiuni , cu suspans , și cu un final fericit.Ei empatizeaza cu personajele și trăiesc alături de ele toate aventurile prin care acestea trec.

Prezența conflictului bine-rău sau real-imaginar contribuie la formarea unei atitudini pozitive fată de viață și un caracter integru.

În literatură este nrcesar să se contopească valorile etice cu cele estetice.

Copilului i se dezvoltă ccapacitatea de a asculta, înțelege, și interpreta opera .

Acum trebuie speculate trăirile copilului, pentru că aceste trăiri sunt intense în fața textuluiliterar, în comparație cu cel științific.

Chipul copiilor , concentrarea cu care urmresc mesajul și liniștea din clasă vor dovedi aceasta .

Valoarea estetica a textelor se vede din varietatea si modurile diferite de expunere folosite: epic, liric sau dramatic.

Aceste modalităti sensibile de reliefare a realității pe care copilul le percepe au o funcție formativă a sensibilității , a gândirii.

Firul epic simplu, coerent, gradat, dialogul, sunt cel care îl fac pe copil să reușească să pătrundă cu mult interes în lumea cărților .

Pentru folosirea unor metode adecvate trebuie sa facem distinctia intre liric, epic si dramatic, pentru ca genurile literare sunt modurile de reflectare artistica a realitatii.

În genul liric observam prezenta scriitorului ca fiind directa, in genul epic, aceasta prezenta directa e combinata cu cea indirecta, intervenind personajele, iar in cadrul genului dramatic, personajele sunt in prim plan.

Receptarea textului trebuie să fie treptată, și doar așa se ajunge la descifrarea semnificațiilor textului, a mesajului artistic .

Manualele prezintă texte literare cu o încărcătură afectivă foarte mare. Textele citite trec prin anumite etape .

Înainte de citirea textului se realizează un dialog despre personaje, despre relatări asemanatoare, se folosesc și se explică expresiile și cuvintele noi. Apoi elevul urmează să asculte cu atenție lectura și să-i pătrundă conținutul.

Înclinația copilului pentru modul de expunere epico-dramatic, are la baza subiecte cu conflicte si actiuni antrenante. Deznodământul , în ceea ce privește personajul princpal trebuie să fie unul fericit.Aceasta reprezintă o a doua valență estetică, evidentă la orice pas.

Imaginile vizuale, auditive, olfactive sunt amplificate de figurile de stil prezente în text.Astfel se formează sensibilitatea copiilor pentru frumos .

Copilul este dornic sa cunoasca lumea si cum sa se raporteze la ea. În acest sens literatura îi poate ajuta foarte mult.

Strategiile adoptate de învatător pentru formarea deprinderilorde lectura au un rol foarte important. Acestea ii determina pe cititorii mici sa se identifice cu personajele pe care le intalnesc. Ei traiesc alaturi de personaje bucuriile si durerile acestora.

În cadrul literaturii pentru copii se impletesc principalele categorii estetice: frumosul, uratul, sublimul, miraculosul, monstruosul ,grotescul, comicul, tragicul .

Literatura pentru copii nu este mai prejos de literatura pentru cei mari , este de asemenea o componenta artistica care isi gaseste interesul atat in lumea celor mici cat si inn cea a adultilor.

,,A ieși din actul lecturii cu stimă sporită pentru oameni, acesta este cred secretul literaturii pentru tineret.”

Pentru valentele estetice e care le are , literaturii pentru copii i se pot atribui calitatile operei pentru ca in plan valoric este foarte pretioasa.

Anexa 1

Liceul Teoretic Mihai Ionescu

CLASA a III a A

Chestionar pentru parinti

Cum îndrumă familia lectura elevilor ?

Anexa 2

Liceul Teoretic Mihai Ionescu

CHESTIONAR DE EVALUARE A LECTURII

1. Citesti cu placere? Alege (a) sau (b).

(a)_____________da

(b)_____________nu

Daca ai ales (a), spune ce-ti place să citesti si de ce? Daca ai ales (b), spune de ce nu

citesti?

2. Care cărți,personaje te-au interesat? De ce?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Ai recomanda lectura colegilor tai? De ce?

(a)_____________

(b)_____________

Daca ai raspuns da, care?

Anexa 3

Liceul Teoretic Mihai Ionescu

Chestionar

1.În timpul meu liber prefer ( alege maxim 2 variante )

a. să citesc

b.să văd un film

c.navighez pe internet

d. altceva

2.Îmi place să îmi petrec timpul liber ( alege maxim 2 variante )

a. la bibliotecă

b.la teatru

c.în natură

d. altceva

3.Lectura reprezintă pentru mine

a.o plăcere

b.o obligație

c.o ocazie de a mă instrui

d.o activitate plictisitoare

4.Atunci când citesc prefer să aleg

a.reviste

b.poezii

c.povestiri,basme

d.cărți de aventuri

5.Cred că mă va ajuta să particip la un atelier de lectură

a.în mică masură

b. în mare măsură

c. în foarte mare măsură

d. deloc

Anexa 4

Personajul literar în viziunea mea

Numește primul personaj literar care-ți vine în minte. Precizează tot ce știi despre el.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………..

Desenează o persoană sau o viețuitoare în chenarul de mai jos și apoi dă-i un nume.

………………………………………………..

Motivează alegerea numelui.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte.

Numele personajului principal din “Amintiri din copilărie” este:

Trăsnea

Nică

Ștefan

Ce nume i-ai fi dat tu ștrengarului din “Amintiri din copilărie”? De ce?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Știai că Ion Creangă era poreclit când era copil “Ion Torcălăul”? Alege motivarea

corectă a acestei porecle.

pentru că era harnic și torcea lâna, luându-se la întrecere cu fetele;

pentru că torcea ca o pisică;

pentru că sforăia.

Completează enunțurile următoare:

Domnul învățător care citea elevilor “Povestea lui Harap-Alb” a lui Ion Creangă se numea …………………………………………………… .

Îi plăceau împrejurimile Borzeștilor, se juca cu ceilalți copii “de-a tătarii” și toți îl strigau …………………………………………………… .

Domnitorul ………………………………………………….. obișnuia să se îmbrace ca un om de rând și să se amestece printre oameni, pentru a vedea cum trăiește poporul.

Cum se numește băiatul care a pus dulceață în „șoșonii” musafirului? Tu ce nume crezi că i s-ar fi potrivit mai bine?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Dacă tu ai fi unul dintre personajele schiței „Vizită”, de Ion Luca Caragiale, care ar fi acela? Ce ai face tu fiind în pielea personajului ales?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

11. Pune un x în dreptul personajelor îndrăgite de tine.

Ai posibilitatea să corespondezi cu unul dintre personajele tale îndrăgite. Scrie mai jos o scrisoare eroului preferat.

__________________________

Localitatea

_______________________________

Data

Amice,

Sunt nespus de bucuros (bucuroasă) să-ți scriu acest răvaș, deoarece_____________________________________________________

______________________________________________________

Nu ne-am văzut niciodată,dar bănuiesc că arăți astfel:___________

_______________________________________________________

Mă mândresc cu tine , căci__________________________________

_______________________________________________________

Vreau să-ți spun că ai procedat corect când____________________

_______________________________________________________

Mărturisesc că mi-aș dori să-mi fii prieten/ă, fiindcă_____________ _______________________________________________________

_______________________________________________________

De azi înainte voi ști că____________________________________

_______________________________________________________

Cât de mult mi-aș dori să___________________________________

_______________________________________________________

Cu drag,____________________________

Desenează în cercurile de mai jos chipul a două personaje literare: unul pozitiv și altul negativ. Descrie în spațiile rezervate fiecare personaj.

Numele personajului:

Însușiri: …………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………..

Numele personajului: …………………………………

Însușiri: ……………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Dă-i un nume căluțului din imaginea de mai jos și inventează o scurtă poveste a lui. Colorează-l!

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Anexa 5

Chestionar de autoevaluare a“Jurnalului de lectură”

1.Care este cea mai bună carte pe care ai citit-o în acest semestru?

2. Cum ai ales-o?

3. Care este lucrul cel mai important pe care l-ai aflat din această carte?

4. Ce ai aflat, citind-o, despre tine, despre alții?

5. Cu ce scop citeai la începutul semestrului?

6. Cu ce scop citești acum?

7. Cum te-ai transformat ca cititor în acest semestru?

8. Ce îți propui să citești în continuare?

9.În ce mod îți influențează cititul, scrisul?

CONCLUZII

Aplicarea modalităților eficiente de predare-asimilare a lecturilor în școală rămîne o problemă actuală în predarea literaturii ca disciplină școlară, realizarea căreia depinde atît de nivelul de pregătire teoretico-literar și psihopedagogic al invățătorului, de obiectivele educației literare fixate în curriculum-ul școlar, cît și de elaborarea unei strategii de predare-învățare, în care rolul decisiv îl are adecvarea și mînuirea măiestrită, cu un grad sporit de eficiență a modalităților de lucru pe text.

Basmele, prin conținutul și forma lor literar-estetică, dispun de valențe formative de conturare a cititorului receptor de literatură. Epicul, caracterizîndu-se printr-o dispunere mai liberă, una mai firească a cuvintelor în frază, reușește să reflecte cu multă relevanță procesul de formare, de evoluție a caracterelor, a tipurilor umane, să dezvăluite în profunzime sufletul omului, să-l plaseze în situații de viață atît de apropiate de cele din realitate.

Aceste calității ale textelor literare narative ajută pe cititor să-și verifice prin „intermediul lor, propria experiență, atitudine față de realitate.

Cunoașterea operei epice ca formă aparte de expresie literară constituie o trăsătură importantă a elevului cititor de literatură artistică. Opera epică dispune de un potențial formativ incontestabil. Textele narative iau în discuție o multitudine de teme, de probleme din realitate, prezintă prin personajele plasate în acțiune tipologii umane care vehiculează valori etice și culturale, scot în evidență stiluri de exprimare, aspecte originale de reflectare a ambientului, devin modele de exprimare literară pentru cititori.

Opera epică, avînd potențial formativ, solicită și un demers educațional prin care să poată contura o personalitate integră, ale cărei dimensiuni definitorii să fie:

– un cititor școlit, instruit pentru receptarea textului epic;

– o persoană cu un cod de valori preluat din cărțile citite;

– un interlocutor cu abilități de comunicare, unul care să poată discuta/polemiza în baza operei epice citite;

– un cititor motivat să caute cartea de valoare.

Esența formării cititorului receptor de literatură epică depinde foarte mult de tehnologia aplicată în demersul didactic. Tehnicile propuse au urmărit transmiterea și asimilarea cunoștințelor, a priceperilor și a deprinderilor în vederea formării culturii generale, a concepției despre lume și viață; eficientizarea demersului didactic. Au fost selectate acele tehnici prin care s-au produs cu mai multă eficiență primele conexiuni personale între cititor și autor: implicarea tuturor elevilor în actul de învățare și receptare, achiziționarea și utilizarea în situații concrete a unui limbaj teoretico-literar adecvat, formarea deprinderilor de muncă intelectuală, sistematizarea anumitor concepte prin textul epic analizat, redactarea textelor proprii de interpretare a fenomenelor literare specifice genului epic, formarea deprinderilor de comunicare. Experimentul realizat a dovedit că metodele activ-participative aplicate pe texte aparținând genului predilect al acestei vârste – basmul și povestea – conduc spre achiziții de ordin creativ, problematizant și, în cele din urmă, etic, contribuind în același timp la dezvoltarea vocabularului, dar și a sensibilității micilor cititori.

BIBLIOGRAFIE

Academia României, Istoria literaturii române, vol. I, București, 1973

Blideanu, Eugen, Șerdean, Ion, Orientări noi în metodologia studierii limbii române la ciclul primar, citit-scris, citire, compunere, E.D.P., București, 1981.

Bodiștean, Florica, Literatura pentru copii și tineret dincolo de „story”,Casa Cărții de Stiință, Cluj-Napoca, 2007

Borev, I., Estetica, Cartea Moldovenească, Chișinău, 1979

Buzași, Ion, Literatura pentru copii (note de curs), București, Editura fundației „România de mâine”,1999.

Călătorie cu carte, Lecturi școlare suplimentare pentru clasele I-IV, Ed. Corint, București, 1995.

Călinescu, George, Istoria literaturii române, București Editura pentru literatură, 1968

Călinescu, George, Estetica basmului, Editura pentru literatură București, 1965

Călinescu, George,Vasile Alecsandri, București, Editura pentru literatură, 1965

Cărțile copilăriei, clasele I, II, III, IV, Ed. Z, București, 1996.

Culegere de texte literare și didactico-științifice pentru claseleI-IV, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973.

Gherghina, Dumitru, Literatura pentru copii, Craiova, Editura Didactica Nova, 2005. Gherghina, Dumitru, Didactica activităților instructiv- educative pentru învățământul perprimar, Craiova, Editura Didactica Nova, 2005.

Gorki, Maxim, Despre literatura pentru copii, Editura Tineretului, București, 1965

Hașdeu, Bogdan, Petriceicu, Etymologium Magnum Romaniae, Ed. Minerva, 1970

Herlo, Dorin, Metodologie educațională, Ed. Universității „Aurel Vlaicu”, Arad, 2000.

Ilica, Anton; Iovin, Ileana, Metodica învățării limbii române în învățământul primar, Ed. Nigredo, Arad, 2000.

Iliin, En., „Arta comunicării în „Sondaje pedagogice”, Lumina, Chișinău, 1990

Ionescu, Miron; Chiș, Vasile, Strategii de predare și învățare, Editura Științifică, București, 1992.

Ionescu, Miron; Radu, Ioan, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.

Iordan, Iorgu, Istoria limbii române (Pe-nțelesul tuturora), București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983.

Itu, Iustina, Funcția formativă a orelor de literatură, Editura Didactică și Pedagogică, București. 1981

Matei, Constantin Nicolae, Educarea capacităților creatoare în procesul de învățământ, E.D.P, București, 1982.

Molan, Vasile; Peneș, Marcela, Metodica desfășurării orelor de compunere – expunere la ciclul primar, E.D.P., București, 1983.

Parfene, Constantin, Literatura în școală , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977.

Pintilie, Mariana, Metode moderne de învățare-evaluare, Editura Eurodidact, Cluj- Napoca, 2003.

Propp V. I., Morfologia basmului, Editura Univers, București, 1970.

Silvia ,Niță, Metodica predării limbii române la clasele primare ,Editura Aramis, București,2000

Serdean, Ion, Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993.

Serdean, Ion, Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1988.

Șinca,E.; Alexandru Gh., Îndrumător metodic pentru învățători și părinți, Ed. Avrămeanca, Craiova, 1993.

Stoica, Ana, Creativitatea elevilor – posibilități de cunoaștere și educare, E.D.P., București, 1983.

Todoran, Eugen, Timpul în basmul românesc, Limbă și literatură, Editura pentru literatură, București, 1965.

Trancă, Dumitru, Biblioteca copiilor noștri, Editura Didactică și Pedagogică, București,1969.

Verzea, Emil, Conduita verbală a școlarilor mici, E.D.P., București, 1973.

Vianu, Tudor, Studii de literatură română, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1965.