Metodologia Implementarii Mijloacelor de Fitness In Cadrul Procesului de Educatie Fizica
METODOLOGIA IMPLEMENTARII MIJLOACELOR DE
FITNESS ÎN CADRUL PROCESULUI DE EDUCATIE FIZICA
A ELEVELOR SUPRAPONDERALE
2
CUPRINS
ADNOTARE (în româna, rusa, engleza)
LISTA ABREVIERILOR
INTRODUCERE
SUMARUL LUCRARII
1. Cadrul teoretico-metodologic al procesului de educatie fizica în ciclul gimnazial
1.1. Tendinte si orientari metodologice actuale în educatia fizica scolara
1.2. Particularitatile morfo-functionale ale elevelor din treapta gimnaziala
1.3. Fenomenul aparitiei supraponderabilitatii si obezitatii
1.4. Structura si continutul aplicarii mijloacelor de educatie fizica în ciclul gimnazial
1.5. Rolul si contributia mijloacelor de fitness în educatia fizica scolara
1.6. Concluzia la capitolul 1
2. Reconsiderarea sistemului gimnazial de educatie f izica în functie de nivelul
dezvoltarii somatice, functionale si motrice al elevilor
2.1. Metodele si or ganizarea cercetarii
2.2. Opiniile specialistilor privind organizarea educatiei fizice din ciclul gimnazial
2.3. Nivelul dezvoltarii morfo-functionale, fizice si psihomotrice a elevelor
supraponderale din ciclul gimnazial
2.4. Concordanta dintre ratia alimentara si regimului activitatii motrice
2.5. Program experimental de aplicare a mijloacelor de fitness în lectia de educatie
fizica din ciclul gimnazial la elevele supraponderale
2.6. Concluzii la capitolul 2
3. Argumentarea experimentala a programului de aplicare a mijloacelor fitness în
procesul educatiei fizice la nivelul elevelor supraponderale
3.1. Analiza si interpretarea experimentului pedagogic
3.1.1. Analiza comparativa a indicilor dezvoltarii fizice a elevelor incluse în
experimentul pedagogic
3.1.2. Analiza comparativa la testele functionale ale elevelor incluse în
experimentul pedagogic
3.1.3. Analiza comparativa a nivelului de pregatire fizica a elevelor incluse în
experimentul pedagogic
3.1.4. Analiza manifestarii nivelului pregatirii psihomotrice a elevelor
supraponderale incluse în experimentul pedagogic
3
3.1.5. Analiza comparativa a conditiei fizice a elevelor supraponderale incluse în
experimentul pedagogic
3.2. Determinarea influentei mijloacelor de fitness a elevelor supraponderale incluse în
experimentul pedagogic
3.3. Concluzii la capitolul 3
CONCLUZII GENERALE SI RECOMANDARI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Anexa 1. Ancheta
Anexa 2. Rezultatele anchetarii profesorilor
Anexa 3. Compozitia alimentelor
Anexa 4. Regimuri alimentare
Anexa 5. Jocuri de miscare
Anexa 6. Planul calendaristic
Anexa 7. Rezultatele initiale si finale la grupa experimentala
Anexa 8. Rezultatele initiale si finale la grupa martor
Anexa 9. Determinarea influentei mijloacelor de fitness si a regimului alimentar
DECLARATIA PRIVIND ASUMAREA RASPUNDERII
CV-UL AUTORULUI
4
ADNOTARE
Teodorescu Cosmina Rodica „Metodologia implementarii mijloacelor de fitness în
cadrul procesului de educatie fizica a elevelor supraponderale (ciclul gimnazial)”, Teza de
doctor în pedagogie, Chisinau, 2013.
Structura tezei: Introducere, 3 capitole, concluzii generale si recomandari, bibliografie din
212 titluri, 124 pagini în partea fundamentala, 16 tabele, 40 figuri si 9 anexe.
Rezultatele obtinute sunt publicate în 10 lucrari stiintifice.
Cuvinte cheie: treapta gimnaziala, lectia de educatie fizica, fitness , aerobica, pregatire
fizica, supraponder abilitate, vârsta pubertara, exces ponderal, fenomenul obezitatii.
Domeniul de studiu: pedagogie
Scopul cercetarii consta în fundamentarea teoretico-aplicativa a progr amului de aplicare a
mijloacelor de fitness în procesul educational la lectia de educatie fizica.
Obiectivele cercetarii:
1. Studierea literaturii de specialitate în problema perfectionarii lectiei de educatie fizica si
formularea reperelor teoretice ale metodologiei de dezvoltare a competentelor motrice.
2. Aprecierea nivelului dezvoltarii si pregatirii fizice a elevelor supraponderale din ciclul
gimnazial si elaborarea bazei de reglare a efortului dinamic.
3. Determinarea eficacitatii lectiei de educatie fizica prin aplicarea mijloacelor de fitness.
4. Argumentarea experimentala a eficacitatii aplicarii mijloacelor fitness în lectiile de
educatie fizica la nivelul elevelor treptei gimnaziale.
Noutatea si originalitatea stiintifica consta în argumentar ea s tiintifica a perfectionarii
procesului de educatie fizica prin utilizarea eficienta a mijloacelor de f itness pentru elevele
supraponderale la treapta gimnaziala.
Problema stiintifica solutionata consta în fundamentarea teoretico-metodologica a
Programului de fitness în vederea eficientizarii lectiei de educatie fizica în contextul reducerii
supraponderabilitatii elevelor din ciclul gimnazial.
Semnificatia teoretica consta în abordarea complexa a notiunilor de fitness, aerobica,
exces ponderal, supraponderabilitate din perspectiva pedagogica, în conceptualizarea procesului
de educatie fizica prin aplicarea mijloacelor de fitness în vederea eficientizarii lectiei pentru
elevele supraponderale.
Valoarea aplicativa a cercetarii consta în restructurarea continuturilor din programele de
fitness pentru elevele supraponderale, aplicabilitatea metodologiei utilizate, a modelelor
operationale si a algoritmilor de activitate propusi, la lectia de educatie fizica în învatamântul
gimnazial.
Implementarea rezultatelor stiintifice. Continutul Programei de fitness elaborate pentru
elevele supraponderale a fost implementat în scolile „Dimitrie Bolintineanu" si "Dinu Lipatti"
din Bucuresti pe parcursul anului de învatamînt 2009 – 2010, în cadrul lectiilor de educatie
fizica.
5
? ? (
) , ? , , 2013.
: , 3 , ,
212 , 124 , 16 , 40 9 ? .
? 10- ..
: , , , ,
? , ? , , .
– ? .
: ? ?
– ? ? ?
? .
:
? ? ?
? , ?
.
? ?
, , ?
.
? ?
.
?
? ? .
? ?
.
? –
-? ? ,
? ? .
, ? ?
, , ? , ?
? ? ? ?
.
,
-? ,
?
? .
. –
? ,
? . , ? 2009-1010
? ? .
6
ANNOTATION
Teodorescu Cosmina Rodica "Methodology of implementing the means of fitness
within the process of physical education on overweight schoolgirls (secondary school)",
PhD in Pedagogy, Chisinau, 2013.
The structure of the thesis: introduction, three chapters, general conclusions and
recommendations, bibliography consisting of 212 titles, 124 pages of fundamental parts, 16
tables, 40 figures and 9 annexes.
The results will be published in 10 scientific papers.
Keywords: secondary school, physical, fitness and aerobic education lesson, physical
preparation, overweight, pubertal age, the obesity phenomenon.
Field of study: pedagogy
The goal of the research is to optimize the theoretical and practical implementation of the
fitness program in the educational process within physical education class.
The objectives of the thesis:
1. Studying literature on the issue of improving the physical education lesson and the
theoretical formulation of the methodology for developing motor skills.
2. Assessing the level of the development and physical preparation for secondary school
female students overweight and elaboration of the dynamic adjustment effort.
3. Determining the effectiveness of the physical education lesson by applying means of
fitness.
4. Experimental arguments of the effective application fitness means in physical education
lessons with schoolgirls from gymnasium.
The novelty and scientific originality lies in the scientific argumentation of the physical
education improvement through the efficient use of the fitness resources for overweight
schoolgirls at secondary school.
The scientific problem solved consists in the theoretical and methodological optimization
of the Fitness Program in order to improve the physical education lesson for reducing
overweight female students in secondary schools.
The theoretical value consists in the complex approach to the concepts of fitness, aerobic,
excess weight, overweight from a pedagogical perspective in conceptualizing the process of
physical education by applying fitness means to streamline the lesson to schoolgirls overweight.
The value of the research is to restructure the fitness programs for overweight
schoolgirls, the applicability of the method used by us, the technology used, operating models
and correctly proposed algorithms within the lesson of physical education in high school.
Implementation of the scientif ic results. The content of the developed Fitness Program
for overweight f emale students in secondary school was implemented in high schools "Dimitrie
Bolintineanu" and "Dinu Lipatti" Bucharest during 2009 – 2010 within physical education
lessons.
7
LISTA ABREVIERILOR
B – brat
C.V. – coeficient de variabilitate
cal – calorie
den. stand – densitate standard
dr – dreapta/dreptul
Ex – exercitii
FC – frecventa cardiaca
FCDR – frecventa cardiaca de revenire
FCDR – frecventa cardiaca de revenire
FCL – frecventa cardiaca de lucru (dupa exercitiu)
FCL – frecventa cardiaca de lucru (dupa exercitiu)
FCR – frecventa cardiaca în repaos
FCR – frecventa cardiaca în repaos
g – grame
Gen. – genunchi
I – intensitate
IMCn lesson, physical
preparation, overweight, pubertal age, the obesity phenomenon.
Field of study: pedagogy
The goal of the research is to optimize the theoretical and practical implementation of the
fitness program in the educational process within physical education class.
The objectives of the thesis:
1. Studying literature on the issue of improving the physical education lesson and the
theoretical formulation of the methodology for developing motor skills.
2. Assessing the level of the development and physical preparation for secondary school
female students overweight and elaboration of the dynamic adjustment effort.
3. Determining the effectiveness of the physical education lesson by applying means of
fitness.
4. Experimental arguments of the effective application fitness means in physical education
lessons with schoolgirls from gymnasium.
The novelty and scientific originality lies in the scientific argumentation of the physical
education improvement through the efficient use of the fitness resources for overweight
schoolgirls at secondary school.
The scientific problem solved consists in the theoretical and methodological optimization
of the Fitness Program in order to improve the physical education lesson for reducing
overweight female students in secondary schools.
The theoretical value consists in the complex approach to the concepts of fitness, aerobic,
excess weight, overweight from a pedagogical perspective in conceptualizing the process of
physical education by applying fitness means to streamline the lesson to schoolgirls overweight.
The value of the research is to restructure the fitness programs for overweight
schoolgirls, the applicability of the method used by us, the technology used, operating models
and correctly proposed algorithms within the lesson of physical education in high school.
Implementation of the scientif ic results. The content of the developed Fitness Program
for overweight f emale students in secondary school was implemented in high schools "Dimitrie
Bolintineanu" and "Dinu Lipatti" Bucharest during 2009 – 2010 within physical education
lessons.
7
LISTA ABREVIERILOR
B – brat
C.V. – coeficient de variabilitate
cal – calorie
den. stand – densitate standard
dr – dreapta/dreptul
Ex – exercitii
FC – frecventa cardiaca
FCDR – frecventa cardiaca de revenire
FCDR – frecventa cardiaca de revenire
FCL – frecventa cardiaca de lucru (dupa exercitiu)
FCL – frecventa cardiaca de lucru (dupa exercitiu)
FCR – frecventa cardiaca în repaos
FCR – frecventa cardiaca în repaos
g – grame
Gen. – genunchi
I – intensitate
IMC – indice de masa corporala
IOTF – International Obesity Taskforce
Înt. – întoarcere
lat. –lateral
m – metrii
M. – mâna
Max. – maxim
Med. – mediu
min. – minut
n – numar de cazuri
P – prag de semnificatie
P.- picior
P.I. – pozitia initiala
Perim. – perimetru
RLD – rezistenta de lunga durata
s – secunda
8
S.A – sisteme de actionare
SB – subiect
Stg – stânga/stângul
t – testul student
T.I. – testare finala
T.I. – testare initiala
T1,2,3 – timpul 1,2,3
UMF – Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" Bucures ti
9
INTRODUCERE
Actualitatea temei si importanta problemei abordate
Tendintele societatii actuale presupun cerinte crescânde fata de sanatatea tinerei generatii.
În ultimele decenii se observa o micsorare evidentiata a parametrilor capacitatilor fizice si
functionali ai organismului elevilor [154].
Cercetarile din domeniul arata ca, datorita lipsei de activitate fizica, apar diverse af ectiuni,
care pot fi însa prevenite prin exercitiul fizic [ 112, 192].
În etapa actuala asistam la o intensa informare a tineretului. Copiii stau ore în sir nemiscati
în fata ecr anului computerului sau a televizorului. Printre cauzele majore al e acestui fenomen se
afla reducerea activitatii fizice [ 208]. Aceste practici priveaza copilul de timpul de odihna si de
recuperare a fortelor organismului.
Având în vedere influentele specifice în plan biologic, motric, psihic si social, educatia
fizica este cuprinsa în planul de învatamânt, la nivel gimnazial, ca arie curriculara distincta.
Prin intermediul educatiei fizice, în învatamântul gimnazial se urmareste realizarea
urmatoarelor obiective specifice: întretinerea si îmbunatatirea starii de sanatate, dezvoltarea
fizica armonioasa, dezvoltarea capacitatii motrice generale si a celei specifice unor ramuri si
probe sportive, educar ea unor trasaturi pozitive de caracter.
Educarea interesului pentru cultura fizica în scoala repr ezinta una dintre probleme le cele
mai importante ale activitatii de educatie scolara cu elevii. Problema interesului a necesitat o
atentie deosebita si a fost tratata de nenumarati cercetatori, care sustin ca atitudinea pozitiva fata
de lectia de educatie fizica scade de la o clasa la alta, în special la elevii mai mari, ceea ce se
reflecta negativ asupra sanatatii lor, asupra activitatii si vietii lor [155, 173, 183, 211, 212].
Unul dintre obiectivele educatiei fizice este legat de integrarea viitoare a tinerilor si în
special a fetelor în activitatea sociala. Pregatirea fizica a fetelor tr ebuie sa corespunda cerintelor
unei activitati intensive pentru a-si putea mentine capacitatea de munca pe o perioada cât mai
îndelungata. Astfel, devin din ce în ce mai constiente de viata sedentara pe care o duc,
manifestata prin acumularea unor kilograme în plus datorita hipodinamiei, de aceea sunt tot mai
atrase de practicarea unor discipline sportive cum ar fi înotul, ciclismul, gimnastica aerobica,
fitness-ul etc.
Educatia sportiva, prin efectele instructive si formativ-educative, contribuie în mai mare
masura la formarea personalitatii femeii, ajutând-o sa se adapteze la modificarile rapide ce apar
în dezvoltarea societatii, dându-i posibilitatea sa obtina „o buna stare fizica si morala” (conform
Organizatiei Mondiale a Sanatatii). Actiunea preventiva a educatiei fizice si a sportului asupra
10
Factorul principal, în cazul elevelor din ciclul gimnazial, care determina dezvoltarea
calitatilor motrice este atât dezvoltarea somato-functionala, cât si regimul de miscare.
În prezent, se atesta lipsa unor recomandari stiintifice si metodice directionate spre
solutionarea problemelor sedentarismului, ale obezitatii, ale alimentatiei nerationale, ale lipsei
motivatiei pentru miscare, specifice vârstei tinerelor eleve. Obezitatea repr ezinta o mare
amenintare pentru sanatate deoarece, pe lânga efectul estetic si afectarea vietii sociale, obezitatea
are o mare influenta asupra functionarii organismului ca întreg si asupra unor anumite organe în
mod special. Efectele sunt cu atât mai importante cu cât obezitatea debuteaza mai devreme,
astfel ca trebuie sa constientizam pericolul acestuia si sa încercam cu or ice pret sa restabilim
gr eutatea normala.
De aceea, cercetarea de fata a fost axata pe motivarea elevelor din ciclul gimnazial pentru
activitatea sportiva în general, si a grupului de eleve supraponderale, în special, a modernizarii si
optimizarii lectiei de educatie fizica de la acest nivel. Daca tinem cont de faptul ca, obezitatea în
copilarie sau adolescenta mareste riscul unei sanatati precare la maturitate, indiferent daca
adultul este sau nu obez cel mai mare risc pe termen lung pentru obezitatea din copilarie este
continuarea sa si la maturitate, asociata cu numeroase riscuri asupra sanatatii si calitatii vietii.
Scopul cercetarii consta în fundamentarea teoretico-aplicativa a progr amului de aplicare a
mijloacelor de fitness în procesul educational la lectia de educatie fizica.
Obiectivele cercetarii:
1. Studierea literaturii de specialitate în problema perfectionarii lectiei de educatie fizica si
formularea reperelor teoretice ale metodologiei de dezvoltare a competentelor motrice.
2. Aprecierea nivelului dezvoltarii si pregatirii fizice a elevelor supraponderale din ciclul
gimnazial si elaborarea bazei de reglare a efortului dinamic.
3. Determinarea eficacitatii lectiei de educatie fizica prin aplicarea mijloacelor de fitness.
4. Argumentarea experimentala a eficacitatii aplicarii mijloacelor fitness în lectiile de
educatie fizica la nivelul elevelor treptei gimnaziale.
In contextul problematicii abordate de o importanta deosebita sunt:
– conceptia despre teoria educatiei fizice scolare [ Gh.Mitra, A.Mogos, 127; G.Cârstea,
34-35; T.Badiu, 12-15; A.Dragnea, 68-71; E.Firea, 86-88; G.Rata, 143-144; . , 175];
– legitatile dezvoltarii copiilor de vârsta scolara [C.Baciu, 11; M.Ifrim, 108-109];
11
organismului elevei se impune nu numai asupra sferei somato-functionale, ci si asupra
echilibrului psiho-afectiv. Astfel, se justifica aplicarea unor metode active si participative în
întreaga activitate scolara a elevelor.
– conceptiile despre programarea educatiei fizice scolare [ G.Cârstea, 34-35; C.Cucos, 59;
E.Scarlat, 147-148; T.Grimalschi, 97-98];
– conceptiile despr e optimizarea lectiilor de educatie fizica scolara [G.Chirita, 47-49;
I.Bratu, 30; A.Dragnea, 68-71; V.Farcas, 81-85; M.Dragomir, 72; E.Scarlat, 147; St. Dragomir,
A. Barta, 73];
– conceptiile despr e formarea deprinderilor si priceperilor motrice în cadrul educatiei
fizice scolare [Gh.Cârstea, 34-35; T.Badiu, 12-15].
Ipoteza cercetarii.
S-a presupus ca utilizarea mijloacelor de fitness în lectia de educatie fizica cu eleve
supraponderale va avea o influenta majora asupra optimizarii procesului instructiv-educativ, prin
implementarea unor noi modalitati de abordare a continuturilor specifice tr eptei gimnaziale, care
se vor reflecta prin:
– sporirea nivelului pregatirii fizice si functionale;
– îmbunatatirea nivelului însusirii deprinderilor si priceperilor motrice;
– îmbunatatirea calitatii obiectului „educatia fizica";
– sporirea interesului fata de disciplina data.
Noutatea si originalitatea stiintifica consta în argumentar ea s tiintifica a perfectionarii
procesului de educatie fizica prin utilizarea eficienta a mijloacelor de fitness pentru elevele
supraponderale la treapta gimnaziala.
Problema stiintifica solutionata consta în fundamentarea teoretico-metodologica a
Programului de fitness în vederea eficientizarii lectiei de educatie fizica în contextul reducerii
supraponderabilitatii elevelor din ciclul gimnazial.
Valoarea teoretica consta în abordarea complexa a notiunilor de fitness, aerobica, exces
ponderal, supraponderabilitate din perspectiva pedagogica, în conceptualizarea procesului de
educatie fizica prin aplicarea mijloacelor de fitness în vederea eficientizarii lectiei pentru elevele
supraponderale.
Valoarea aplicativa a cercetarii consta în restructurar ea continuturilor din programele de
fitness pentru elevele supraponderale, aplicabilitatea metodologiei utilizate, a modelelor
operationale si a algoritmilor de activitate propusi, la lectia de educatie fizica în învatamântul
gimnazial.
Aprobarea rezultatelor. Rezultatele cercetarii efectuate au fost prezentate în cadrul unor
lucrari expuse la conferinte stiintifice, simpozioane si în reviste de specialitate din tara si de
peste hotare.
12
SUMARUL LUCRARII
În Capitolul 1 „Cadrul teoretico-metodologic al procesului de educatie fizica în ciclul
gimnazial” sunt analizate tendintele si orientarile metodologice în cercetarile ce vizeaza educatia
fizica scolar a, în special ideile promovate de E. Firea, P. Golu, E. Scarlat, T. Bocu, C Atanasiu,
J. Markova, ? . . , . . etc.
Un loc aparte ocupa studiul sintetic privind particularitatile morfo-functionale ele elevelor
din ciclul gimnazial (I. Hantiu, M. Stanescu, Gh. Mitra, Al. Mogos, V Achim, V Farcas, A.
Bârna, A. Demeter, etc.).
Periodizarea vârstei fiziologice si a celei cronologice, dobândirea indicilor somatici
superiori în vederea dezvoltarii fizice armonioase si echilibrate, caracteristicile pubertatii,
specificul sistemului nervos, fenomenul de neotenie, sunt aspecte care marcheaza actiunile
metodologice privind procesul de educatie fizica în ciclul gimnazial: organizarea efortului fizic
dinamic într-o perioada scurta de timp, cu pauze de relaxare relativ lungi.
Sunt examinati factorii care contribuie la aparitia obezitatii la copii (factori genetici, factori
de mediu, psihici, etc.), în vederea specif icarii cauzelor exterioare ale obezitatii s i
supraponderabilitatii si a unor actiuni de ameliorare a situatiei.
Pornind de la opiniile lui A. Dragnea, M. Marolicaru, Gh. Mitra, Al. Mogos, etc. privind
mijloacele nespecifice procesului de educatie fizica, printre care si cognitivizarea elevilor, au
fost sintetizate directiile de sporire a eficientei lectiei de educatie fizica (influentele complexe,
activitatea de recreere, fortificarea organismului).
Un sir de constatari metodologice vizeaza programele si lectiile de educatie fizica în
viziunea diversilor autori, ideea de baza formulata fiind necesitatea constientizarii de catre elevi
a importantei reale a educatiei fizice.
Dintr-o perspectiva conceptuala, este abordata notiunea de fitness (E. Colibaba, I. Bota, E.
Sabau, etc.) în aspectul evolutiei istorice, cu ideea gimnasticii – dans în Grecia Antica,
gimnasticii aerobice în sec. XIX-XX, a fitness-ului la etapa actuala, cu exercitiile aerobice
sistematizate în câteva grupe de referinta si efectele lor sesizabile în mentinerea si fortificarea
sanatatii, în educarea miscarilor estetice.
În Capitolul 2 „Reconsiderar ea sistemului gimnazial de educatie fizica în functie de nivelul
dezvoltarii somatice, functionale si motrice al elevelor” sunt descrise un sir de actiuni
experimentale de sondaj a opiniilor profesorilor de educatie fizica privind influenta mijloacelor
de fitness asupra starii functionale a organismului elevului, formele ef ective de desfasurare a
procesului educational cu elevele supraponderale. Rezultatele sondajului aplicat au ilustrat
13
De asemenea, sunt sintetizate datele studiului de apreciere a nivelului de dezvoltare morfo-
functionala, fizica si psihomotrica a elevelor din ciclul gimnazial.
Într -un cadru analitic generalizator este reflectata importanta concordantei dintre ratia
alimentara si regimul activitatii motrice la etapa pubertatii fetelor din gimnaziu s i sunt analizate
rezultatele unui esantion de 580 de eleve din gimnaziu privind preocuparile pentru propria
greutate corporala.
În ceea ce priveste sistemul de planificare a procesului de educatie fizica, acesta trebuie sa
se bazeze pe identificarea tipului constitutional al elevelor, raportul dintre rezultatele obtinute s i
resursele consumate, pe dinamica efortului în dezvoltarea competentei motrice, pe densitatea
motrica a lectiei.
Este descris Programul de aplicare a mijloacelor de fitness la lectiile de educatie fizica
din ciclul gimnazial la elevele supraponderale.
Capitolul 3 „Argumentarea experimentala a Programului de aplicare a mijloacelor de
fitness în procesul educatiei fizice la nivelul elevelor supraponderale” reprezinta metodologia
experimentului pedagogic realizat, tehnologia didactica diferentiata, care include structuri de
exercitii analitice, metode operationale si algoritmi de lucru specifici.
Prin constatarea situatiei în care elevele au un regim motric redus, fapt care genereaza
acumularea unui nivel supraponderal, s-a ajuns la concluzia necesitatii implementarii în procesul
educational a Programului de aplicare a mijloacelor de fitness.
Analiza comparativa a indicilor de dezvoltare fizica si de dezvoltare a competentei motrice
în esantionul experimental si în esantionul martor ilustreaza ca se atesta deosebiri semnificative
în favoar ea es antionului experimental.
Eficienta mijloacelor de fitness a fost demonstrata în baza aplicarii sistemului de exercitii
proiectat, prin corelarea diverselor rezultate ale indicilor dezvoltarii fizice, psihomotorii s i
nivelului de supraponderabilitate.
14
necesitatea reconsiderarii procesului educational la disciplina scolara respectiva în ciclul
gimnazial.
1. CADRUL TEORETICO-METODOLOGIC AL PROCESULUI
DE EDUCATIE FIZICA ÎN CICLUL GIMNAZIAL
1.1. Tendinte si orientari metodologice actuale în educatia fizica scolara
În ultimul secol, dar mai ales în ultimele decenii, s-a constat la copiii si tinerii din
majoritatea tarilor europene si din alte continente un important fenomen biologic, denumit de
Gh. Roberts (1876) si E. W. Koch (1953) „secular trend” (tendinta seculara), caracterizat printr -o
crester e accelerata a unor indici de dezvoltare; astfel valorile medii ale înaltimii si greutatii
copiilor si adolescentilor de azi sunt mai mari decât în secolul trecut, iar maturitatea sexuala
apare mai timpuriu.
Învatamântul gimnazial este considerat drept cel mai semnificativ ciclu din punct de vedere
al achizitiilor de orice gen, datorita surprinderii biologicului în etapa evolutiva cea mai
importanta si mai spectaculoasa prin transformarile pe care le înregistreaza – etapa pubertara.
Pubertatea este perioada de dezvoltare a corpului de la copilarie spre maturitate. Este marcata de
mari modificari fizice, cea mai importanta fiind maturizarea din punct de vedere sexual al
baietilor si a fetelor, care face posibila reproducerea [27]. În jurul vârstei de 10 ani la fete si între
12-13 ani la baieti are loc un salt de crestere. Rata de crester e se diminueaza semnificativ în jurul
vârstei de 14-15 ani la fete si 16-17 ani la baieti. În acest moment, corpul este aproape adult si
matur din punct de vedere sexual.
Orientarea moderna în organizarea procesului instructiv-educativ accentueaza functia
formativa si caracterul metodologic al acestuia [86, 124, 126].
Continutul si structura lectiei de educatie fizica se perfectioneaza continuu [120, 147, 148,
176], punându-se accent pe actiuni metodice si pe procedee de organizare a lectiei care sa
antreneze activ elevii si sa le stimuleze spiritul inventiv, gândirea creatoare, initiativa si
independenta.
Progresului social se axeaza si pe necesitatea de a îmbina eficient diferitele aspecte ale
educatiei în orice demers pedagogic, axat pe orientarea generala a instruirii catre dezvoltarea
armonioasa [5, 95, 137].
Instruirea multilaterala în educatia fizica se bazeaza pe mijloace, metode si conditii
specifice care determina atât dezvoltarea fizica a individului cât si cea spirituala (morala,
volitiva, estetica si intelectuala) [ 17, 78, 146].
Specialistul în educatie fizica îsi orienteaza activitatea în concordanta cu scopul general al
sistemului de educatie fizica care vizeaza pe lânga pregatirea fizica si dezvoltarea armonioasa,
formarea constiintei si comportarea individului în societate [8, 54, 97, 145].
15
Realizarea dezvoltarii multilaterale a personalitatii elevului în procesul de educatie fizica
se materializeaza în atingerea obiectivelor generale:
– întarirea starii de sanatate a elevilor;
– cresterea indicilor functionali ai aparatului respirator si cardiovascular;
– dezvoltarea armonioasa respectând indicii de proportionalitate;
– formarea unei posturi corecte si estetice a corpului;
– dezvoltarea unor calitati moral volitive;
– dezvoltarea simtului ritmului si a autoaprecierii la executia unor elemente sau procedee
tehnice.
Dezvoltarea multilaterala devine un obiectiv de baza, conform legitatilor naturale ce se
manifesta în contextul evolutiei sociale a individului [ 120]. Posibilitatile de adaptare ale
organismului la cerintele în continua schimbare a mediului extern sunt într -o continua dinamica,
sustinându-se ideea ca „numai prin dezvoltarea armonioasa a tuturor organelor, organismul
omenesc este în stare sa se perfectioneze si sa execute un volum de munca cât mai mare si cu cât
mai mica cheltuiala de material si de forte” [9, 151].
Trebuie sa mentionam ca pregatirea fizica multilaterala nu cuprinde o formula general
valabila prin care calitatile fizice pot fi uniformizate si stabilizate la un anumit nivel indiferent de
individ, ci ea se modifica permanent, având ca factor permanent de influenta evolutia si variatia
principalelor conditii sociale, economice, financiare si de clima [135, 151].
În cadrul oricarei forme de educatie fizica, principiul general al dezvoltarii fizice
multilaterale se reflecta în nevoia unui echilibru între pregatirea fizica generala si cea speciala,
neexcluzând dezvoltarea preponder enta a uneia sau mai multor calitati fizice în anumite conditii
[151].
Continutul, organizarea si desfasurarea unor cicluri de lectii care vizeaza dezvoltarea
multilaterala trebuie sa tina cont de o serie de factori obiectivi si subiectivi legati de procesele de
crester e si fenomenele morfo-functionale proprii vârstei scolare [181] .
Din diverse motive, copiii prefera sa stea în casa în detrimentul activitatilor în aer liber, iar
cei care nu au calculator în casa prefera sa-si petreaca timpul liber în cluburi sau la prieteni.
Foarte rar ies însotiti de parinti la plimbare în aer liber sau practica împreuna cu ei – exercitii
fizice. Din cer cetarile efectuate de ? . . ., reiese ca peste 70% dintre elevii din clasele
IX-X considera ca nu au beneficiat în scoala de cunostintele necesare si deprinderile pentru a
face sport individual. Absolventii scolilor nu stiu sa utilizeze mijloacele de educatie fizica pentru
a-si organiza timpul liber în mod sanatos si plin de continut [ 179].
16
Dupa opinia lui . . si . ., cauzele principale ale atitudinilor
negative ale copiilor fata de orele de educatie fizica în scoala sunt reflectate în fig.1.1 [185].
Cauzele principale ale atitudiniilor negative ale copiilor fat a de orele de educatie
fizica în scoala
Monotonia
Plictiseala
Încarcatura fizica mica pentru baieti si prea mare pentru unele fete
insuficienta materialelor si echipame ntelor sportive moderne
abse nt a emotiilor pozitive si a acompaniamentului muzical la lectii
Fig.1.1. Cauzele principale ale atitudinilor negative ale copiilor
fata de orele de educatie fizica în scoala
Desfasur area dupa un sablon a etapei de pregatire a lectiei si absenta, de cele mai multe ori,
a etapei de încheiere le da elevilor impresia unei lectii neterminate, ceea ce induce spre o stare de
neliniste, insatisfactie si scadere nu numai a interesului fata de lectia respectiva, dar genereaza si
dezinteresul pentru lectia urmatoare. Autorii nominalizati sustin ca prin chestionarea profesorilor
de educatie fizica, participanti la cursurile de perfectionare din Sankt-Petersburg (studenti în anii
III-IV si masteranzi ai Facultatii de Educatie Fizica), în vederea determinarii atitudinii
specialistilor fata de introducerea celei de-a treia lectii de educatie fizica în scoala, au stabilit ca
toti participantii la chestionar (100%) sunt în acord cu modificarile aduse, ca rezultat al cercetarii
efectuate, contribuind la crester ea interesului si al eficientei procesului didactic de profil. Totusi
multi specialisti în educatia fizica (68,4%) subliniaza ca exista o serie de motive care vor
îngreuna eficienta desfasurarii celei de-a treia lectii. Definindu-le în ordinea importantei, pe
primul loc respondentii au evidentiat lipsa unei programe pentru a treia lectie. În acelasi timp,
55% dintre profesorii de educatie fizica au mentionat ca elaborarea ei trebuie facuta nu de
metodisti (22%), nici de oameni de stiinta (14,8%), ci de catre pedagogii-practicanti. Al doilea
motiv, reiesind din rezultatele chestionarii specialistilor si studentilor, îl constituie lipsa, în multe
scoli, a spatiului necesar desfasurarii lectiei, întrucât multi profesori lucreaza, pâna în prezent,
17
Este bine stiut faptul ca educatia fizica desfasurata, atât la nivel de învatamânt primar cât si
la nivel de învatamânt gimnazial, liceal sau chiar universitar îndeplineste un rol deosebit în
procesul de formare si dezvoltare a personalitatii. Specialistii din domeniul psiho – pedagogic
recunosc valentele formative în plan biologic, motric, psihic si social ale acestei discipline.
În acest context putem afirma ca societatea actuala datorita politicilor educationale
neadecvate, dar si datorita problemelor de ordin financiar cu care se confrunta are o pozitie
rigida (cu privire la introducerea celei de-a tr eia ora de educatie fizica scolara), fata de
necesitatea practicarii zilnice a exercitiilor de miscare, de întretinere, motivând aceasta de cele
mai multe ori prin lipsa timpului necesar ori greutatilor de ordin material.
Educatia fizica a fost diminuata în planurile de învatamânt, fiind introdusa în trunchiul
comun, cu doua ore pâna la clasa a VIII-a, iar de la aceasta clasa si pâna la absolvirea liceului în
trunchiul comun exista o ora de educatie fizica pe saptamâna. Pe lânga unica ora de educatie
fizica din trunchiul comun, elevii pot beneficia, optional, dar în afara orarului, fara nici un fel de
obligativitate, de înca una sau mai multe ore de educatie fizica, care vor fi organizate în functie
de oferta scolii respective, de posibilitatile acesteia legate de bazele sportive si de resursele
umane – prof esorii, care ar urma sa realizeze aceste activitati.
În aria acestei problematici, trebuie sa mentionam ca unica ora de educatie fizica prevazuta
în trunchiul comun este absolut insuficienta pentru ca un copil sa ajunga sa-si însuseasca la un
nivel cât de cât acceptabil competentele pe care acesta ar trebui sa le aiba la sfârsitul ciclului
gimnazial, asa cum sunt cuprinse în programele de educatie fizica [ 95, 129].
Lipsa obligativitatii participarii la orele de educatie fizica suplimentare determina o foarte
slaba participare a elevilor la aceste forme de activitati, aceasta si pe fondul lipsei de educare si
informare a populatiei scolare cu privire la importanta si rolul miscarii în dezvoltarea
psihosomatica a elevilor, în integrarea lor sociala, în definirea si formarea caracterului viitorului
18
concomitent cu doua clase în aceeasi sala. Pe locul trei, respondentii motiveaza insuficienta
materialelor si a dotarii moderne, iar pe locul patru – insuficienta cadrelor de specialitate (cauza
principala reflectându-se în salariile mici ale profesorilor din scoala). Trebuie remarcat ca
problema privind scaderea interesului fata de lectie (în 1996 si 2010) si cea a introducerii celei
de a treia lectii sunt practic analogice. La întrebarea: „Cum vedeti cea de-a treia lectie?”, parerile
respondentilor s -au repartizat dupa cum urmeaza: 2% dintre interogati prefera lectia integrata,
bazata pe ideile conexiunilor interdisciplinare, ca si lectia orientata pe cunoastere, 14,5% dintre
respondenti au pr eferat lectia sportivizata, 24,3% – lectia cu tendinta de joaca si cei mai multi au
preferat lectia cu utilizarea tehnologiilor inovatoare de îmbunatatire a sanatatii (tehnologii
fitness), pentru care au optat 49% dintre specialisti.
Specificul calitativ al educatiei fizice nu consta în faptul ca se depune un efort fizic, ci în
obiectivele urmarite, în modul în care aceasta activitate se desf asoara si în accentul pus pe
valoarea formativa a continutului instruirii [186]. Astfel, subiectul care participa la lectia de
educatie fizica reactioneaza printr -o conduita complexa, care înglobeaza deprinderile motrice,
conditia fizica, cunoasterea si placerea pentru miscare.
Lectia este factorul cel mai important care asigura succesul formarii culturii fizice a
persoanei, iar introducerea celei de-a treia lectii poate schimba substantial continutul educatiei
scolare, o poate face mai interesanta si atractiva pentru elevi, poate creste eficienta si calitatea
procesului educational [185] .
De asemenea, evidentiem faptul ca educatia fizica si sportul în scoala nu reprezinta scopuri
în sine, ci contribuie la realizarea finalitatilor generale ale educatiei, alaturi de celelalte discipline
din curriculumul scolar.
Profesorii de educatie fizica trebuie sa fie permanent preocupati sa asigure un continut
atractiv pentru lectiile organizate, astfel încât educatia fizica scolara sa puna bazele educatiei
fizice permanente, care înseamna un stil de viata, un mod de a gândi si de a actiona în beneficiul
propriu si în interesul societatii.
. . [187], a avut unele argumente în legatura cu diferitele conceptii privind
îmbunatatirea sanatatii prin cultura fizica, acestea sunt:
– absenta unui mecanism sigur de realizare a obiectivelor legate de educatia fizica,
elaborat la nivel national, care sa reuneasca forte din medicina, educatie si educatie fizica;
– prioritatea desavârsirii fizice si nu a formarii culturii fizice în ansamblu;
– aprecierea incompleta a importantei factorului psiho-pedagogic de formare a orientarilor
motivationale si valorice (cunostinte, motive, convingeri, interese, necesitati);
– atentie insuficienta în procesul de initiere a elevilor fata de perfectionarea fizica, fata de
un mod sanatos de viata, fata de învatarea unor metodici si sisteme de îmbunatatire a sanatatii;
– absenta comenzii guvernamentale pentru realizarea de manuale, a subventiilor
educationale si metodice în domeniul educatiei fizice pentru participantii din institutiile
educationale la toate nivelurile;
– pentru cursului teoretic de educatie fizica insuficienta timpului suplimentar.
Dimensiunea temporala a educatiei fizice si sportului impune reconsiderarea acestora ca
activitati, în sensul prelungirii lor de la etapele scolaritatii la celelalte etape de dezvoltare, astfel
19
adult, în conformitate cu principiile sanatoase ale vietii în contextul abordarii acestora ca cetateni
europeni educati, sanatosi si informati [171].
Conform unor studii [98, 107], numarul persoanelor supraponderale din Uniunea
Europeana este de 14 milioane, din care peste trei milioane copii. Cauzele acestei cifre
îngrijoratoare sunt dieta nepotrivita si lipsa activitatilor fizice. În noiembrie 2007, Parlamentul
European si-a îndreptat atentia asupra raportului prezentat de deputatul Pál Schmitt cu privire la
educatia fizica. Frecventa obezitatii este în crestere, odata cu vârsta, fiind mai mare la sexul
feminin. Se apreciaza ca prevalenta depaseste 20-30% din populatie. Prin complicatiile pe care le
produce, obezitatea scurteaza durata de viata cu circa 9-10 ani.
La întrebarea „Se practica suficiente activitati sportive în scoli?”, raspunsul dat de cetatenii
europeni a fost „nu”. Au fost identificate o serie de probleme de importanta majora: prea putin
timp acordat sportului si scaderea mediei de timp alocat activitatilor sportive la 109 minute pe
saptamâna în scolile primare si 117 în liceu. Ambele cifre sunt în cadere libera începând cu
2002. Alte deficiente constatate: optiunile sportive în scoli nu sunt suficient de interesante pentru
a motiva elevii, activitatile sportive practicate au un înalt grad de competitivitate, lipsa de
coordonare dintre sportul din interiorul si din afara scolilor. Se propune un orar scolar care sa
includa cel putin trei ore de activitati fizice pe saptamâna si o conexiune între activitatile fizice
din interiorul si din afara scolii. De asemenea, se doreste includerea minoritatilor etnice si a
persoanelor cu dezabilitati, precum si introducerea educatiei fizice ca disciplina obligatorie în
scoala primara si în liceu. Astfel, educatia fizica ar trebui sa fie obligatorie în programele
educationale, iar copiii ar trebui sa aiba cel putin trei ore de sport pe saptamâna. În plus, se cere
Statelor Membre sa asigure obligativitatea unei anumite cote de or e pentru educatie fizica în
scoli, în ciclul primar si secundar, iar, la nivel academic, sa asigure un grad mai mare de
integr are între sport si cursurile obisnuite. Este necesar sa continue campaniile de informare
destinate copiilor de vârsta scolara si parintilor acestora cu privire la conexiunile între modul de
viata sanatos, exercitiul fizic si alimentatie. Mai mult, se sustine ca ar trebui acceptate acele
principii conform carora în orar ar trebui sa fie prevazute cel putin 3 ore de educatie fizica pe
saptamâna, urmând ca scolile sa depuna eforturi pentru a depasi acest prag, în functie de
posibilitati. Se recomanda utilizarea fondurilor structurale pentru înfiintarea si dezvoltarea
unitatilor sportive scolare din regiuni defavorizate si se solicita ca, tinând seama de principiul
subsidiaritatii, sa fie elaborat un cadru legislativ care sa ajute la cresterea investitiilor si a
mijloacelor materiale alocate pentru activitatile sportive ale tinerilor. În contextul în care se
subliniaza ca educatia fizica este singura disciplina din programa scolara care urmar este
pregatirea copiilor pentru un stil de viata sanatos si care transmite valori sociale importante
20
încât ele sa devina un continuum care însoteste individul din primii ani ai vietii pâna la
senescenta [184] .
Promovând respectul pentru organismul propriu si al altora, educatia fizica si sportul se
constituie în forme de educatie pentru sanatate. Omul este, în primul rând, o fiinta biologica ale
carei componente structural-functionale sunt, în mod general si specific, influentate prin educatie
fizica si sport. Functia de dezvoltare a potentialului biologic reprezinta, de fapt, punctul de
plecare al tuturor influentelor exercitate asupra organismului uman.
O solicitare adecvata, din punct de vedere cantitativ si calitativ, în educatia fizica, conduce
la modificari morfologice si functionale relevante, care permit o mai buna adaptare a individului
la cerintele vietii cotidiene [106, 113, 119].
Organizatia Mondiala a Sanatatii sustine ideea importantei practicarii sistematice a
activitatilor fizice pentru sanatate, cu prioritate la copii si tineri. Cercetarile au aratat ca exercitiul
fizic, practicat pe termen lung, îmbunatateste sanatatea fizica si mentala, având o contributie
pozitiva la procesul de învatare si dezvoltare a personalitatii, la reducerea riscului aparitiei
afectiunilor fizice si psihice, asociate stilului de viata modern. În acest sens, se recomanda
practicarea a cel putin 30 de minute, zilnic, de activitate fizica, ce necesita efort moderat – pentru
adulti si 60 de minute – pentru copii.
Lipsa de activitate fizica conduce la excesul de greutate, favorizeaza aparitia obezitatii si a
unor afectiuni cronice, precum bolile cardiovasculare si diabetul, care afecteaza calitatea vietii,
pun în pericol viata persoanelor si creeaza probleme economiei si bugetului alocat sanatatii
(Cartea Alba privind Sportul, Comisia Comunitatilor Europene, 2007). Studiile efectuate în
diferite tari evidentiaza ca fiecarui dolar investit pentru educatie fizica si sport îi corespunde o
reducere de 3,8 dolari pentru cheltuielile medicale (Declaratia de la Putna de Est a Ministrilor
Educatiei, 1999).
Tabelul 1.1. furnizeaza o perspectiva a studiilor de preponderenta din lumea întreaga care
sunt bazate pe criteriul international de masuri recomandat IOTF pentru exces de greutate si
obezitate în rândul copiilor si adolescentilor.
În aceste conditii, domeniul educatiei fizice si sportului trebuie sa îsi asume rolul de
promotor al starii de sanatate, pe de o parte, prin competentele complementare ale specialistilor
(profesori, antrenori, kinetoterapeuti) si, pe de alta parte, prin realizarea unor programe-cadru
profilactice, pe categorii de vârsta, în directia realizarii obiectivelor specifice ariei de competenta
a specialistilor [56, p. 88].
21
(autodisciplina, solidaritatea, spiritul de echipa, toleranta si sportivitatea) e clar ca toate aceste
recomandari ar trebui de urgenta puse în practica.
Tabelul 1.1. Preponderenta excesului de greutate si a obezitatii în rândul copiilor
si al adolescentilor (International Obesity Taskforce)
Preponderenta
Nr. Tara An Vârsta Preponderenta
obezitatii
excesului de greutate
1 USA 1994 6-18 ani 23,7% baieti, 15,6% fete 7,7% baieti, 8,4% fete
2 Rusia 1992 6-18 ani 18,7% baieti, 19,6% fete 6% baieti, 6,3% fete
3 China 1991 6-18 ani 7,3% baieti, 7,8% fete Foarte scazut
4 Australia 1995 7-15 ani 20% baieti, 21,5% fete 4,7% baieti, 5,5% fete
5 Scotia 1994 4-11 ani 10% baieti, 15,8% fete 2,1% baieti, 3,2% fete
6 Anglia 1998 5-17 ani 15% baieti, 20% fete
7 Franta 2000 7-9 ani 17,9% baieti, 18,3% fete 4,0% baieti, 3,6% fete
8 Finlanda 1999 12-18 ani 16,7% baieti, 9,8% fete 2,7% baieti, 1,4% fete
9 Tarile de Jos 1997 3-18 ani 10,7% baieti, 11,1% fete 1,3% baieti, 1,1% fete
10 Belgia 1997 3-18 ani 11,5% baieti, 12,7% fete 2,1% baieti, 1,6% fete
1.2. Particularitatile morfo-functionale ale elevilor din treapta gimnaziala
Este cunoscut faptul ca, exista o mare variabilitate individuala a particularitatilor morfo-
functionale si psihice la persoanele de aceeasi vârsta cronologica, dar ca aceasta variabilitate este
mai mica daca grupam copiii dupa vârsta fiziologica.
Datorita faptului ca perioadele vârstei fiziologice nu corespund celei cronologice si deci
nici etapelor de scolarizare, vom pune accentul pe periodizarea biologica si se vor evidentia
etapele de scolarizare si vârstele cronologice care corespund, în general, acestor perioade
biologice.
Aceasta periodizare bazata pe cel mai important eveniment biologic si psihologic, nu
numai al vârstei de crestere, dar si ale întregii vieti, grupeaza copiii si juniorii în urmatoarele
perioade de vârsta [50]:
1. Vârsta antepubertara (6-11/12 ani);
2. Vârsta pubertara (12-14 ani);
3. Vârsta postpubertara, adolescenta (14-18 ani).
Dobândirea unor indici somatici, morfologici si functionali superiori ai organismului
asigura dezvoltarea fizica armonioasa si echilibrata, ceea ce constituie scopul, tinta activitatii de
educatie fizica în scoala [172]. Întarirea si mentinerea unei stari optime de sanatate este rezultatul
cresterii si dezvoltarii normale a corpului.
22
Aceasta componenta a procesului instructiv-educativ constituie fondul biologic de baza ce
se realizeaza prin practicarea exercitiilor fizice si a sportului, contribuind la dezvoltarea
calitatilor motrice, la formarea si perfectionarea deprinderilor si competentelor [101, 156].
Perioada de scolar mic (de la 6-12 ani pâna la pubertate) este apreciata de unii autori ca
fiind sfârsitul copilariei si un început primar al pubertatii. Este perioada caracterizata de o
crester e fizica mai redusa, dar foarte intensa din punct de vedere al dezvoltarii emotionale si
sociale. Familia nu mai reprezinta unica sursa de influenta a copilului, scoala are acum un rol
important în influentarea si dezvoltarea comportamentului. Problemele acestei etape sunt legate
de adaptarea scolara [170].
La vârsta de 6-7 ani copilul intra în scoala. Întreaga sa dezvoltare fizica si psihica este
influentata de acest nou factor. Învatarea devine tipul fundamental de activitate, solicitând intens
intelectul si determinând dezvoltarea unor capacitati si strategii de învatare. Paralel cu acest
proces, copilul face achizitii importante, competentele de scris-citit devin conditia si
instrumentul însusirii celorlalte achizitii. Aspectele cele mai importante ale dezvoltarii fizice sunt
urmatoarele: crester ea în înaltime este usor încetinita între 6 si 7, ani dar apoi ritmul este mai
mare si la sfârsitul stadiului, înaltimea medie este la baieti de 132 cm, iar la fete de 131 cm.
Exista însa tendinta ca fetele sa aiba pentru prima data un usor avans fata de baieti; cresterea în
gr eutate este relativ constanta si se ajunge, în medie, la 29 kg la baieti si 28 kg la fete; osificarile
cele mai importante din acest stadiu se petrec în urmatoarele zone: la nivelul coloanei vertebrale,
dar curbura lombara este înca instabila si în pericol de a se deforma, daca scolarii au pozitie
proasta la scris sau duc greutati mari; în zona bazinului, la mâini (carpiene si falange);
continuarea schimbului dentitiei provizorii [24]. Se întaresc articulatiile si creste rezistenta
generala a sistemului osos; cele mai importante perfectionari ale sistemului muscular sunt la
nivelul mâinii, a grupelor musculare implicate în scriere; la nivelul sistemului nervos sunt
importante urmatoarele schimburi [ 169]:
a) cr este masa creierului pâna la 1200-1300 g;
b) din punctul de vedere al structurii neuronilor creierul scolarilor mici este aproape ca al
adultului;
c) se dezvolta în mod deosebit sub raport functional lobii frontali;
d) creste viteza de formar e a legaturilor dintre neuroni.
Odata cu intrarea în functie a glandelor sexuale, transformarile cuprind influente referitoare
la fenomenele calitative legate de marirea dimensiunilor corporale, precum si atingerea unor
niveluri în care evolutia proceselor functionale capata un rol important [ 81, 127, 132].
23
Toate aceste procese de crestere si dezvoltare au o evolutie aleator ie, fara un „scenariu”
strict si cu o viteza care se diminueaza o data cu vârsta adulta [ 1].
Pubertatea (12 – 14 ani) este perioada de dezvoltare a corpului de la copilarie spre
maturitate. Este marcata de mari modificari fizice, cea mai importanta fiind maturizarea din
punct de vedere sexual al baietilor si a fetelor, care face posibila reproducerea. În jurul vârstei de
10 ani la fete si între 12-13 ani la baieti are loc un salt de crestere [164]. Rata de crestere se
diminueaza semnificativ în jurul vârstei de 14-15 ani la fete si 16-17 ani la baieti. În acest
moment, corpul este aproape adult si matur din punct de vedere sexual [119]. Pubertatea începe
la orice vârsta cuprinsa între aproximativ 11 si 16 ani, media fiind de 13 ani. De obicei, la fete
începe cu un an mai devreme decât la baieti.
S-a constatat, în ultimii 150 de ani, ca în tarile dezvoltate copiii ajung la pubertate la o
vârsta din ce în ce mai mica. Aceste aspecte fizice sunt controlate de variatiile rapide ale
hormonilor, mesagerii chimici ai corpului. Aceste schimbari includ cresterea rapida si
dezvoltarea muschilor, împlinirea corpului, cresterea sânilor la fete, îngrosarea vocii si cresterea
parului pe corp la baieti, etc. [1, 5, 9, 10, 17].
Sistemul nervos, slab dezvoltat la aceasta vârsta, este caracterizat prin manifestari
fluctuante si prin maturizarea ariei cor ticale a analizatorului motor [7, 124].
În ceea ce priveste sfera proceselor corticale fundamentale, în aceasta etapa excitatia este
predominanta în fata inhibitiei, fapt demonstrat de „agitatia motrica", de miscari de prisos etc.,
iar în sfera activitatii psihice, de labilitate, instabilitatea atentiei, vointa slaba etc. [141] . Totusi,
la vârsta pubertara persista într -o oarecare masura insuficienta proceselor de inhibitie
conditionata [64].
Sistemul nervos cunoaste acum o specializare functionala însotita de cresterea numarului
conexiunilor segmentelor nervoase. Acest lucru conduce la dezvoltarea functiilor de analiza si
sinteza ale scoartei cerebrale [79].
Activitatea sportiva are ca efect reglarea si modelarea functiilor sistemului nervos doar
daca activitatile fizice sunt bine dozate si sunt practicate cu o anumita regularitate, atenuând si
nivelând anumite manifestari de comportament [118, 233]. Deprinderile motrice sunt acum mai
bine si mai operativ însusite, ca urmare a plasticitatii crescute a sistemului nervos [70, 177].
Exercitiile de forta si viteza trebuie sa fie simple, bazate pe eforturi de scur ta durata, deoarece
intensitatea proceselor nervoase fiind joasa, capacitatea centrilor nervosi de a mentine excitatia
un timp îndelungat este mica [ 19].
Sistemul cardiovascular, aparatul respirator, inima si plamânii cunosc o dezvoltare
progresiva, dar lenta. Astfel, inima are pereti subtiri si un volum sistolic mic, iar frecventa
24
Elasticitatea vaselor sanguine determina valori scazute ale tensiunii arteriale 105/72
mmHg [109], în ciuda frecventei cardiace ridicate. Indicii functionali – tensiune arteriala si
frecventa cardiaca – sunt foarte sensibili la aceasta vârsta si prezinta uneori valori exagerate în
efort, datorita labilitatii mari. Continutul de hematii din sânge este bun (4,5-5 mii/mm), iar
hemoglobina este în cantitati mai mari comparativ cu adultii.
Ritmul cardiac crescut determina un consum suplimentar de ener gie si acest fapt conduce
la instalarea unei stari de oboseala timpurie. Ca urmare, dozarea efortului trebuie sa se faca cu
mare grija, tinând cont de natura si intensitatea acestuia, precum si manifestând o grija deosebita
pentru pauzele de revenire [10, 64].
Aparatul respirator are o functionalitate relativ buna, caracterizata printr -o respiratie de tip
diafragmatic cu un ritm de 24 respiratii/min, ceea ce nu indica o economie functionala.
Parametrii respiratori se amelioreaza astfel: creste amplitudinea miscarilor respiratorii (de la 230
ml. volum curent la 12 ani, la 350 ml. la 15 ani), scade frecventa respiratorie (de la 22 resp./min
la 18 resp./min), cr este capacitatea vitala [15, 62].
Diafragma este mai ridicata la copil decât la adult, iar toracele are forma cilindrica cu
diametrele aproape egale. Articulatia aproape orizontala a coastelor si faptul ca toracele copiilor
se gaseste într -o stare de destindere maxima aproape permanent, reduce mult posibilitatile
acestora de a-si mari volumul cutiei toracice în inspiratie. Tipul respirator este diafragmatic.
În timpul efortului fizic, posibilitatea maririi capacitatii cutiei toracice este foarte redusa,
însa aceasta deficienta este compensata prin marirea frecventei respiratiilor, care si ea este
limitata, dar suficienta pentru satisfacerea cerintelor normale [143].
Neuniformitatea ritmului respirator, oarecum normala în primele luni, se accentueaza în
efort si sub influenta factorilor mecanici. Marirea amplitudinilor miscarilor respiratorii se
realizeaza prin deplasarea muschiului diafragmei.
Consumul maxim de O2 – indice care reflecta capacitatea aeroba de efort la 7 ani este, în
medie de 1,5 l/minut, la 10 ani ajunge la 2 l/minut, la baieti si 1,7 l/minut la fete, ca la 13 ani sa
fie aproximativ egal 2,5 l/minut la cele doua sexe [87, 159].
Mecanismele de coordonare si reglare neuro-hormonala au o eficienta redusa la aceasta
vârsta, ca urmare a faptului ca sistemul nervos vegetativ si glandele cu secretie interna sunt slab
dezvoltate. Exista mijloace de reglare si per fectionare a functiilor vitale care, în aceasta perioada,
cunosc asa numita „furtuna vegetativa”. Dintre aceste mijloace fac parte exercitiile atletice cu
caracter ciclic si cu influenta generala asupra organismului.
25
cardiaca, desi mare la începutul perioadei (90-100 batai/min) tinde sa scada catre sfârsitul
perioadei (80-85 batai/min) [ 64].
Aceste consideratii legate de particularitatile morfo-functionale si psihice ale elevelor din
gimnaziu pot fi completate cu câteva aspecte sociale semnificative, legate de accelerarea
maturizarii somatosexuale si întârzierea maturizarii psihice sociale, adica fenomenul de neotenie
[108, p.51]. Aceste manifestari se concretizeaza în fenomene de detasare fata de parinti, conflicte
cu adultii, tendinte de autonomie si asumar e a raspunderii. Ca urmare, relatiile dintre adolescenti
si educator trebuie redefinite, asezate pe principii noi, încât interesul elevilor din gimnaziu sa fie
mentinut constant.
Musculatura elevilor de vârsta pubertara se dezvolta mai repede în prima parte a perioadei
pubertar e, pe baza alungirii, dar mai ales datorita îngrosarii fibrelor musculare. Forta muschilor
extensori o depaseste pe cea a flexorilor atât la baieti câr si la fete. Catre sfârsitul perioadei
pubertar e viteza de crestere a fortei este mai mare la baieti decât la fete [11, 19, 65]. Introducerea
exercitiilor de forta în programa scolara si în antrenament este o necesitate incontestabila. Etapa
pubertar a reprezinta un interval optim pentru învatarea majoritatii deprinderilor motrice specifice
ramurilor de sport, precum si pentru dezvoltarea calitatilor: viteza, rezistenta, coordonare [36,
124, 137].
Practicarea sistematica a educatiei fizice si sportului de catre elevi determina o evidenta
îmbunatatire a parametrilor somatici si fiziologici. Influentele favorabile ale educatiei fizice si
sportului asupra cresterii normale si dezvoltarii armonioase, precum si asupra prevenirii
tulburarilor si deficientelor de crestere si dezvoltare pot constitui unul dintre cele mai mari
succese ale acestei activitati în cazul aplicarii lor corecte [90].
Capacitatea de efort.
Mentinerea echilibrului în repaus si mai ales în timpul efortului este mai dificila din cauza
ritmului muschiului insuficient dezvoltat, precum si datorita faptului ca centrul de greutate al
corpului este relativ mai îndepartat de sol, iar baza de sustinere mai redusa.
În orele de educatie fizica este necesar sa se acorde o atentie mai mare dezvoltarii
musculaturii extensoare a muschilor spatelui si gâtului, ceea ce favorizeaza instalarea
echilibrului între marile grupe antagoniste.
Rezistenta copiilor de vârsta antepubertara la efort este mica, deoarece acest gen de efort
este obositor datorita blocajului toracic (apnee) si aprovizionarii insuficiente cu 02 si substante
energetice a segmentului activ, în schimb activitatea dinamica caracterizata, de contractii si
relaxari mecanice, este mai putin obositoare, fiind favorizata de hiperexcitabilitatea corticala
existenta si de conditiile favorabile de desfasurare ale circulatiei si respiratiei. Aparatul circulator
în timpul efortului fizic dinamic reuseste sa satisfaca în mare masura aprovizionarea cu O2 si
substante energetice, segmentele active, iar prin intensificarea circulatiei de întoarcere se creeaza
26
Daca indicii fiziologici ai aparatului circulator, dupa efort, arata o revenire mai rapida, alti
indici functionali cum sunt: rezistenta la hipoxie, indicii respiratori (consumul de O2, durata
lichidarii datoriei de O2) îsi revin relativ mai tardiv. De aceea se recomanda ca efortul depus de
copii la aceasta vârsta sa aiba caracter dinamic de scurta durata cu pauze de relaxare relativ
lungi. Eforturile de forta cu greutati mari nu sunt recomandate la aceasta vârsta si trebuie evitate
suprasolicitarea si accidentarile [72, 74].
Rezistenta aeroba va depinde de capacitatea de captare, de transportare si utilizarea de
catre muschi a oxigenului, nivelul acestor functii fiind oglindit fidel de consumul maxim de
oxigen (VO2max).
În concluzie, se pot desprinde câteva aspecte fundamentale legate de modificarile
substantiale care au loc în etapa pubertara:
– la nivelul acestei etape de vârsta, se constata o eterogenitate puternica, determinata de
marea diversitate a indivizilor, de ritmurile diferite de crestere si dezvoltare ale copiilor din
gimnaziu;
– nu exista o corespondenta perfecta între vârsta cronologica si cea biologica; ca urmare,
pregatirea trebuie sa tina cont de acest aspect [36, 124, 137];
– decalajul între vârsta cronologica si cea biologica este completat de tendintele de
acceleratie si de neotenie în fenomenele de crestere si de dezvoltare, fenomen sesizat de
antropologi, pediatri, fiziologi, igienisti, psihologi, sociologi [13, 18, 32, 47, 67, 68, 191].
1.3. Fenomenul aparitiei supraponderabilitatii si obezitatii
Orice greutate care depaseste cu 10% greutatea ideala se defineste ca exces ponderal.
Excesul ponderal poate fi realizat prin cresterea masei musculare, cresterea masei adipoase sau a
ambelor. Dezvoltarea masei musculare da abateri moderate, de pâna la 10% fata de greutatea
ideala, iar cresterea masei adipoase da cele mai mari abateri de greutatea ideala. Dezvoltarea
masei adipoase presupune depozitarea grasimilor neutre, fie într -un tesut adipos hiperplaziat
(obezitate prin dezvoltarea absoluta a tesutului adipos), fie într -un tesut adipos ale carui celule se
hipertrofiaza (obezitate prin dezvoltarea relativa a tesutului adipos – nu creste numarul
adipocitelor, ci creste volumul lor), fie ambele modalitati. Programul genetic de multiplicare a
27
conditii favorabile eliminarii de CO2 si a celorlalte substante de uzura. Totusi trebuie retinut
faptul organismul la aceasta vârsta este înca departe de a fi perfect dezvoltat, iar eficienta
sistemelor respiratorii de reglare trebuie sa asigure mentinerea si reechilibrarea în caz de
dezechilibru functional al homeostaziei.
Exista mai multi factori care contribuie la aparitia obezitatii la copii, iar cresterea
ponderala excesiva este determinata de o combinare a acestor factori.
Obiceiurile proaste de a mânca si lipsa exercitiilor fizice se numara printre cei mai
importanti dintre acestia. În majoritatea regiunilor globului, modul de alimentatie nu este
determinat în primul rând de foame, ci de o serie de factori, cum ar fi cei sociali si psihici.
Educatia, obiceiurile si traditia joaca un rol important, dar si starea psihica a tinerilor care, în
aceasta perioada, este în formare.
Factori genetici – supraponderabilitatea este prima etapa spre obezitate, care este
considerata o boala cu componenta genetica. Riscul de a deveni obez este mai mare la copiii ai
caror parinti sunt obezi. S-a demonstrat existenta unei pr edispozitii genetice spre obezitate,
deoarece doar 10% dintre copiii cu parinti normoponderali sunt obezi, în timp ce 40% dintre
copiii, care au unul dintre parinti obezi, se confrunta cu astfel de probleme, riscul atingând 80%
atunci când ambii parinti sufera de obezitate [ 205].
Factorii de mediu joaca un rol important în aparitia obezitatii la un copil. Factorii de
mediu pot influenta comportamentul copilului fata de aportul caloric si activitatea fizica si sunt
raspunzatori de aparitia supraponderabilitatii si obezitatii [ 190, 206].
Obiceiul nesanatos de a consuma alimente cu multe calorii poate cauza obezitatea. Timpul
petrecut în fata televizorului poate avea si el ca efect obezitatea. În timp ce sta pe canapea,
copilul înlocuieste activitatea fizica si consuma multe dulciuri, snacksuri, bogate în calorii.
Factorii psihici contribuie si ei la aparitia obezitatii, deoarece influenteaza obiceiurile
copiilor de a mânca. Multi oameni manânca mai mult atunci când sunt tristi, nervosi sau când
trec prin alte stari asemanatoare, iar copiii pot fi influentati de aceste obiceiuri alimentare
nesanatoase.
Termenul de copil supraponderal sau de copil cu tendinta de a dezvolta obezitate
reprezinta una din plagile societatii moderne. In copilarie, se stabilesc obiceiuri, se imprima un
anumit stil de viata privind alimentatia, bautura, modul de petrecere a timpului liber, obiceiuri
care influenteaza în mod hotarâtor tot restul vietii.
Aparitia supraponderabilitatii si obezitatii se datoreaza faptului ca nivelul de activitate
fizica este în continua scadere. Foarte multi copii prefera sa petr eaca ore întregi în fata
televizorului sau în fata calculatorului, în defavoarea practicarii unui sport.
28
celulelor adipoase se încheie în primii ani dupa nastere, cu posibilitate de reluare pr epubertar, dar
obezitatile apar în copilarie foarte timpuriu.
Solutiile propuse de specialisti se refera în principal la reducerea semnificativa a numarului
de calorii consumate de copii, precum si la deter minarea copiilor sa duca o viata mai activa din
punct de vedere fizic.
Date alarmante au fost publicate de Institutul de Endocrinologie Parhon, care arata ca un
român din patru sufer a de obezitate si jumatate sunt supraponderali. Femeile conduc în topul
supraponderalilor: 30% dintre românce sufera de aceasta boala, si 20% dintre barbati. Nici la
capitolul obezitate infantila nu stam mai bine, iar România se afla pe locul trei în Europa.
In SUA dar si în alte tari dezvoltate, obezitatea infantila a crescut dramatic în ultimele
decenii. Înca din anii 60, incidenta obezitatii în rândul copiilor a fost semnalata de catre mai
multe anchete reprezentative. Se estimeaza ca obezitatea afecteaza aproximativ 30% din totalul
copiilor de la nivelul unei tari. Estimându-se proliferarea factorilor de risc, obezitatea urmeaza sa
afecteze 54% la copii cu vârsta cuprinsa între 6-11 ani si 39% dintre adolescentii cu vârsta între
12-17 ani.
Cauzele principale ale obezitatii juvenile tin strict de mediul de viata al copilului, de
alimentatie, relatia cu parintii, personalitatea parintilor, activitatile fizice desfasurate etc. Alte
cauze ale obezitatii juvenile sunt dereglarea hormonala si efectul unui defect genetic. Însa,
trebuie mentionat ca, un numar foarte mic de copii cu obezitate au la baza aceste cauze. Dintre
toate cazurile diagnosticate cu obezitate juvenila, aproximativ 90% dintre acestea sunt
considerate ca având o cauza exterioara si numai 10% tin strict de mediul endogen.
Copilul se afla într -un continuu proces de dezvoltare fizica si intelectuala, de aceea unui
parinte îi este destul de dificil sa identifice daca copilul sau se confrunta cu un exces de greutate.
Deci, obezitatea este o acumulare în exces de tesut adipos, iar supraponderabilitatea este
crester ea greutatii corpului pe seama masei musculare si/sau a acumularii de grasime în exces.
Pentru a stabili daca un copil prezinta un surplus de kilograme se face o medie între înaltimea si
greutatea sa si se raporteaza aceasta medie la vârsta copilului.
Calcularea indicelui de masa corporala ( IMC) reprezinta evaluarea standard a obezitatii în
cazul adultilor, iar utilizarea acestui indice în rândul copiilor, cu toate ca eficienta este limitata,
reprezinta reperul standard pentru identificarea excesului de greutate. Un indice de masa
corporala IMC de 18,5 pâna la 25 încadreaza greutatea în limite normale, în timp ce o valoare
cuprinsa între 25 si 30 semnifica o greutate peste normal (persoane supraponderale), iar indicele
IMC de peste 30 indica o obezitate clara.
Definitii ale obezitatii [114, p. 15-18]:
29
– Din punct de vedere fiziologic, obezitatea reprezinta o acumulare excesiva a tesutului
adipos. În mod obisnuit un subiect când devine obez nu câstiga numai grasime, ci si tesuturi moi
sub piele, 80% din greutatea acestui tesut adipos este grasime, 2% proteine si restul apa.
– Din punct de medical, se considera obez orice subiect la care o pierdere ponderala este
susceptibila de a aduce o ameliorare a starii generale, a unei functii vitale compromise sau chiar
a prognosticului vital.
– Din punct de vedere statistic, un subiect este obez atunci când cântareste mai mult decât
gr eutatea ideala pentru înaltimea, sexul si vârsta sa.
– Din punct de vedere estetic, se considera obeza orice persoana care crede ca prin slabire
îsi poate modifica într-un mod avantajos forma sa fizica, fizionomia, sansele sale în viata,
comportamentul sau af ectiv, viata sa intima etc.
Diagnosticul de obezitate la copiii mici se pune dupa un criteriu usor modificat al evaluarii
IMC: pâna la vârsta de 5 ani se considera obezitate daca IMC este mai mare de 20, pâna la vârsta
de 10 ani se considera obezitate daca IMC este mai mare de 24, iar peste aceasta vârsta se
considera obezitate daca IMC este mai mare de 30. Un copil al carui indice de masa corporala se
încadreaza între 25 si 30 raportat la vârsta si sex trebuie sa fie consult de specialist pentru a
preîntampina efectele secundare ale obezitatii.
IMC a fost inventat între anii 1830 si 1850 ce catre belgianul Adolphe Quetelet în timpul
dezvoltarii „fizicii sociale”.
Rezultatele se analizeaza dupa criteriile expuse în tabelul 1.2.
Tabelul 1.2. Interpretarea IMC-ului (indicele lui Quetelet)
Clasificare
Valoare I.M.C.
Slab
Sub 18,5
Normal
18,5 – 25
Supraponderal
25 – 30
Obezitate
Peste 30
În cazul copiilor, cresterea anuala cu 3-4 unitati în cadrul IMC reflecta o crestere a stratului
de tesut adipos în organism. In 2001, circa 1,7% dintre elevii de gimnaziu din România erau
obezi, însa în 2010, numarul acestora a crescut la 3,6% din totalul copiilor din aceasta categorie
de vârsta, potrivit ultimelor statistici în domeniu.
30
Fig. 1.2. Interpretarea indicelui de masa corporala
Majoritatea copiilor supraponderali servesc mai multe gustari pe parcursul unei zile,
constând în dulciuri, minuturi, snacks-uri si, rareori, consuma fructe. În alimentatia copiilor si
adolescentilor supraponderali si obezi se regaseste de mai multe ori pe zi consumul de produse
fast-food, dulciuri, bauturi racoritoare carbogazoase. Astf el ca, în structurarea regimului de
activitate si odihna, sunt prezenti numerosi factori de risc, dintre care cei mai importanti vizeaza
regimul alimentar dezechilibrat, cu consum crescut de alimente hipercalorice, activitatea fizica
redusa, sedentarismul si durata insuficienta a somnului. Obezitatea aparuta la copii si adolescenti
are un impact deosebit asupra starii de sanatate, atât fizica cât si psihica.
Pentru schimbarea indicelui de masa corporala este necesara evaluarea starii de sanatate a
copilului si recomandarea câtorva trucuri pentru adoptarea unei alimentatii sanatoase, fapt care
ajuta astfel la mentinerea unui greutati constante.
Excesul ponderal poate avea drept consecinta aparitia de probleme la nivelul articulatiilor
sau oaselor (cum ar fi, de exemplu, alunecarea epifizei femurale, picioare deformate), aparitia de
hipertensiune craniana benigna (caracterizata prin dureri de cap si tulburari de vedere), instalarea
hipoventilatiei (care explica starea de ameteala si performantele slabe în timpul zilei), aparitia de
boli ale vezicii biliare, cresterea tensiunii arteriale si aparitia nivelurilor înalte ale grasimilor sau
glucidelor în sânge.
Consecintele imediate ale supraponderabilitatii în timpul copilariei si adolescentei sunt de
natura psiho-sociala. Copiii supraponderali si obezi nu au încredere în ei si sunt nemultumiti în
ceea ce priveste aspectul lor fizic. De cele mai multe ori, copiii si adolescentii supraponderali
prezinta complexe de inferioritate, autostima relativ scazuta sau fluctuanta, adesea aceste
comportamente fiind determinate si accentuate de anturaj, prin ironii, porecle etc. Pentru copiii
obezi, îndepartarea de la jocuri este si ea o forma de stigmatizare sociala desi, adeseori,
persoanele supraponder ale devin adevarati confidenti de încredere, situati în umbra unor
persoane normoponderale pe care le invidiaza în secret. De asemenea, copiii supraponderali sunt
31
Primul obiectiv în aducerea copilului la o greutate sanatoasa nu ar trebui sa fie într -o
prima faza, pierderea kilogramelor excesive, ci stoparea procesului de îngrasare si astfel, în timp,
pe masura ce copilul cr este în înaltime, distributia kilogramelor se va modifica. Pentru scaderea
ponderala, trebuie sa se reduca numarul de calor ii consumate sub forma de alimente solide si
lichide sa se faca mai multa miscare si cel mai important, sa se combine cele doua. Un kilogram
de grasime contine 7000 de calorii si deci trebuie sa se arda 7000 de calorii, pentru a pierde un
kilogram sau sa consume 7000 de calorii pentru a pune un kilogram. Spre exemplu: pentru ca un
copil sa slabeasca 1 kilogr am la doua saptamâni, trebuie ca el sa reduca aportul caloric zilnic cu
500 de calorii. Ajutarea copiilor supraponderali sa slabeasca este un lucru important, însa
esentiala este si prevenirea obezitatii. Acest proces trebuie sa înceapa înca din copilarie si nu este
simplu. Obiceiurile alimentare nesanatoase si lipsa activitatii fizice sunt primele manifestari
comportamentale ale copilului cu tendinta de îngrasare.
Reiesind din cele expuse anterior , putem concluziona ca:
tinerele supraponderale recurg la diferite diete care se întorc împotriva lor, în vreme ce
acelea cu greutati normale din punct de vedere medical se încapatâneaza sa reduca din calorii
pentru ca se considera în mod eronat mai „plinute”;
îsi limiteaza numarul de mese, dar nu si numarul de calorii, spre exemplu, la prânz
prefera sa manânce chipsuri, iar seara, o ciocolata sau un sandvis, considerând ca au mâncat
putin – doar doua mese în ziua respectiva, dar se stie ca reducerea meselor nu este cel mai
potrivit mod de a slabi;
în rândul adolescentilor exista o legatura evidenta între greutatea si stima de sine aceasta
legatura conduce la prejudicii psihologice si emotionale, lucru care determina adolescentul sa
adopte un regim alimentar sever, fapt care conduce la aparitia tuturor complicatiilor si poate
deveni chiar fatal;
este mai usor sa prevenim obezitatea, decât sa o tratam; educarea parintilor este cea mai
importanta, ei trebuie învatati ce alimente sa le ofere întotdeauna copiilor: fructe, legume si
alimente cu numar scazut de calorii si sa îi orienteze sa faca cât mai multa miscare;
activitatea fizica si exercitiile ramân cele mai bune metode de a preveni si trata
obezitatea la copii; tratamentul mai include si terapia de comportament, reducerea sedentaritatii
si schimbarea planurilor nutritionale si ale activitatilor fizice. Pentru a putea întelege mai bine
32
mai predispusi sa aiba rezultate slabe la învatatura, sa aiba perspective mai reduse în gasirea unui
loc de munca, sa fie izolati social.
1.4. Structura si continutul aplicarii mijloacelor de educatie fizica în ciclul gimnazial
În decursul ultimilor ani sistemul de educatie fizica a trecut prin numeroase transformari,
nu atât în ce priveste cele de ordin legislativ, cât mai ales de ordin metodologic. Astf el, pornind
de la terminologie, specialistii domeniului educatiei fizice, încearca diverse variante care sa
satisfaca toate cerintele privind modul de abordare, dar mai ales pe cele de ordin semantic [70,
121, 126].
Majoritatea programelor de educatie fizica si sport scolar din Romania, cel putin în ultimii
30 de ani, au fost utilizate mijloace specifice obiectului precum s i mijloace nespecifice, autorii
considerând ca mijloc de baza – exercitiul fizic.
Referitor la mijloacele nespecifice, toate lucrarile de teorie si metodica si programele
scolare au consemnat factorii naturali (aer, apa, soare) la care s-au adaugat si mijloace ca factorii
igienici, mijloace ale educatiei intelectuale, morale, estetice, relaxarea, recuperarea si refacerea
etc., lista acestora fiind extinsa sau restrânsa.
Consideram ca eficienta procesului de educatie fizica asupra indicilor de dezvoltare fizica
si capacitate motrica, poate spori prin utilizarea sistemelor de actionare (modelelor operationale)
diferentiate pe vârste si sexe. Acestea constau, pe de o parte, dintr -un sistem de mijloace
specifice pentru realizarea fiecarui obiectiv (optimizarea dezvoltarii fizice, dezvoltarea calitati lor
motrice, initierea în practicarea ramurilor de sport, consolidarea deprinderilor si priceperilor
motrice de baza si aplicativ-utilitare etc.) si, pe de alta parte, dintr -o programare algoritmica
cantitativa în sisteme de lectii [178].
Ceea ce trebuie sa avem în vedere este f aptul ca educatia fizica are obiective permanente
(întarirea starii de sanatate, dezvoltarea fizica armonioasa, cresterea capacitatii de munca,
formarea si mentinerea atitudinii corecte) si obiective periodice, corespunzatoare unui ciclu de
învatamânt, unor sisteme de lectii etc. [139]. Dar, între obiectivele permanente si cele periodice
exista o legatura strânsa, iar ceea ce se câstiga într -o lectie, într-un sistem de lectii se
interactioneaza si conduce la saltul calitativ care este apreciat atât prin valoarea rezultatului cât si
prin priceperea exprimarii motrice [ 36, 86].
Un alt mijloc pentru îmbunatatirea procesului didactic de educatie fizica este
cognitivizarea elevilor prin accentuarea elementului cognitiv, intelectual. Ea ar e rolul de a
constientiza elevii, de a-i îndruma cum sa învete în mod temeinic si durabil, de a le forma
convingeri referitoare la necesitatea si utilitatea exercitiilor fizice în viata omului [174].
33
valoarea exercitiilor fizice în prevenirea si tratarea obezitatii, este necesar a trecerea în revista a
efectelor lor asupra organismului [89].
Preocuparile actuale ale specialistilor în vederea sporirii eficientei lectiei de educatie fizica
sunt îndreptate în urmatoarele dir ectii:
– optimizarea influentelor selectiv-analitice, în scopul asigurarii unei dezvoltari
armonioase, fortificarii si pregatirii multilaterale a organismului;
– diversificar ea exercitiilor cu sarcini suplimentare, pentru a se obtine un nivel sporit de
solicitare la efort a organismului;
– perfectionarea activitatilor cu influente complexe gen: circuite, stafete, parcursuri
aplicative, complexe de fortificare etc.;
– întocmirea unor complexe de exercitii preventiv-compensatorii, de întretinere, destinate
activitatii independente, de destindere si recreere; perfectionarea sistemelor de actionare
destinate educarii calitatilor motrice, suportul fortificarii organismului, a capacitatii de efort, al
motricitatii generale; evaluarea rezultatelor în intentia ameliorarii continue a procesului
instructiv-educativ.
Principiile de elaborare a programei scolare de educatie fizica sunt evidentiate în literatura
pedagogica si de specialitate de numerosi autori [ 36, 38, 71, 85, 100, 148].
Progr ama de educatie fizica, asigura cadrul orientativ general pentru desfasurarea
activitatii de educatie fizica din scolile de toate gradele. Continutul acesteia nu este defalcat pe
teme de lectii, nu este precizata succesiunea în care se vor îndeplini temele si nici numarul de ore
acordat fiecarei teme, asa cum se obisnuieste în programele altor obiecte de învatamânt. De
asemenea, gradul mare de dispersie al materialului de studiu în cursul întregului an, pauzele
existente între orele de educatie fizica cu aceeasi tema fiind foarte lungi duc la pierderea
obiectivelor prevazute pe o perioada lunga în numarul relativ mare de activitati desfasurate
simultan.
Conform normelor metodologice în vigoare, cerintele obligatorii mentionate în nota de
prezentare a programei scolare prevad predarea: a doua probe de atletism, un joc sportiv, una din
ramurile gimnasticii si dezvoltarea calitatilor motrice, probe care sunt selectate la decizia
profesorului în functie de conditiile materiale concrete existente în scoala.
Volumul de mijloace prevazute în programa are caracter unitar, dar nu este fix. El este
orientativ, lasând loc la îmbunatatiri permanente, programa fiind în acest fel deschisa, adaptabila.
Selectarea mijloacelor asigura o contributie multilaterala atât în realizarea obiectivelor
educatiei fizice la acest nivel de învatamânt, cât si sub aspectul aplicativitatii. Astfel, sunt
utilizate direct în cadrul unor activitati zilnice ca: mersul, aler garea, sariturile si aruncarile sau
folosite ca instrumente de lucru pentru perfectionarea capacitatii de munca.
34
Sistematizarea mijloacelor din programa dupa principiile accesibilitatii, de la cunoscut la
necunoscut, de la usor la greu, de la simplu la complex, prezinta caracterul ascendent al pregatirii
si calitatea optimala a acesteia.
Spre deosebire de alte discipline de învatamânt, la educatie fizica proiectarea realista a
demersului didactic este mai dificil de realizat, datorita faptului ca aceasta depinde în mare
masura de modul de evolutie a starii atmosferice si de stadiul de dezvoltare a bazei sportive.
Anul scolar, în mare parte din durata sa, se deruleaza în aer liber, astfel se impune ca planificarea
elaborata sa prevada, pentru perioadele de mare incertitudine atmosferica, programe de activitate
care sa ofere solutii viabile pentru adaptarea tematicilor prevazute a se realiza în aer liber, la o
activitate desfasurata în interior si aceasta particularizata la dimensiunile spatiilor utilizate si a
dotarilor materiale existente.
Aceste particularitati ale disciplinei impun, în baza realitatilor existente, sa se stabileasca o
strategie adecvata privind modalitatile de realizare a obiectivelor si continuturilor programate,
eliminând pe cât posibil improvizatiile ce pot apare datorita factorilor sus mentionati.
Asigur area unei noi calitati a procesului de învatamânt, proces complex la realizarea caruia
concura o serie de factori prin diferite si multiple forme, se obtine prin îmbinarea armonioasa a
tuturor componentelor sale cât si prin perfectionarea fiecareia în parte [ 31, 48, 49, 59].
Daca ne referim la situatia actuala, este evident faptul ca explozia informationala ce
caracterizeaza societatea contemporana influenteaza învatamântul, obligându-l sa-si reorienteze
continutul, sistemul institutional si tehnologia utilizata, datorita modalitatilor perfectionate de
stocare a informatiilor, plajei largi de documentare existente precum si al accesului facil la
sursele de informare. Toate aceste influente schimba radical esenta si functiile învatamântului,
deplasând accentul de la memorare spre formativ, ducând astfel procesul instructiv-educativ spr e
un salt calitativ [ 51].
Modernizarea, diversificarea si perfectionarea învatamântului traditional, care era bazat pe
metoda frontala de transmitere de cunostinte, deprinderi si priceperi, este o directie prioritara,
deoarece nu mai r euseste sa acopere volumul mare de sarcini date de dinamica dezvoltarii
societatii. Saltul spre o noua viziune, dinamica, activa, creatoare, reprezinta astazi o problema la
ordinea zilei, generata de realitatea obiectiva [18, 34, 140].
Privirile specialistilor se îndreapta spre metode si forme de or ganizare a activitatii didactice
mai eficiente, menite sa optimizeze procesul educational prin valorificarea unor forte interne
interpersonale ale membrilor clasei considerate a fi de mare pret atunci când sunt create conditii
pentru folosirea lor [ 22]. Azi, profesorul de educatie fizica se documenteaza mai mult ca ieri,
35
Paralel si în mod continuu, cadrele didactice vor acorda o deosebita atentie îmbinarii
metodelor si mijloacelor de instruire cu cele de educatie, realizând în final un model de absolvent
al unui an de studiu sau al unui ciclu de învatamânt, conform cerintelor dinainte stabilite.
În cadrul acestor preocupari, un loc important îl ocupa lectia. De modul în care aceasta este
conceputa, pregatita si realizata depind, în mare masura, rezultatele muncii profesorului.
Si în învatamântul contemporan, perfectionat si modernizat la limitele exigentelor si
posibilitatilor cerute si oferite de stiinta si tehnica contemporana – lectia – continua sa reprezinte
principala forma de organizare a procesului educational. Ea constituie calea pedagogica unitara
prin intermediul careia generatii de elevi, constituiti în clase omogene sau mai putin omogene,
lucrând pe grupe, echipe sau în mod independent, asimileaza sub îndrumarea profesorilor si prin
efort propriu valorile materiale si spirituale, îsi formeaza experienta de viata si de munca, îsi
dezvolta aptitudinile si capacitatile, pregatindu-se pentru viata si activitatea viitoare [ 35, 51, 110,
167].
„Lectia” va continua sa constituie pârghia metodica prin intermediul careia educatorul,
actionând sistematic în baza unui program judicios elaborat, stimulând posibilitatile de
cunoaster e, aptitudinile si interesele elevilor, contribuie la formarea si pr egatirea generatiilor în
crester e, în vederea participarii lor ulterioare la producerea de noi valori materiale si spirituale, la
progresul stiintei, tehnicii si economiei, la progresul societatii [ 61, 68, 69, 78].
Tendintele moderne duc spre o desfasurare a lectiei astfel încât profesorul sa cunoasca si sa
controleze în fiecare moment munca elevilor, sa stie daca, ce, cât si cum si-au însusit elevii din
continutul transmis, putând astfel realiza conexiunea inversa prin cunoasterea reactiilor elevilor
la mesajul transmis si dupa conduita lor, dupa atmosfera de lucru, dupa expresiile emotionale,
gesturi, mimica, dupa semnele exterioare ale atentiei lor. Îmbinarea muncii frontale cu munca
diferentiata si individualizata face posibila verificarea continua a tuturor elevilor, confirmarea
sau infirmarea imediata a raspunsului elevilor conditionând trecerea la etapa urmatoare de
învatare a exercitiilor fizice, stiut fiind faptul ca este mai greu sa corectezi o deprindere motrica
gr esit formata decât sa formezi una corecta [ 47, 59, 69].
Pentru ca fiecare elev sa participe activ si sa depuna toate eforturile în învatarea si
consolidarea structurilor si complexelor de exercitii, a sistemelor de actionare pentru dezvoltarea
diverselor functii ale or ganismului în concordanta cu efortul, este necesara o constientizare a
utilitatii educatiei fizice si sportului nu numai în cadrul lectiei de educatie fizica, ci si prin
36
compara, confrunta si îsi masoara obiectiv experienta. Calitatea muncii de fiecare zi pretinde
cunoaster ea aprofundata a cerintelor, elasticitate în gândire si creativitate.
Elevii trebuie sa devina constienti de importanta educatiei fizice din însusi modul de
organizare, desfasurare si evaluare a activitatii [73, 147, 188].
Modernizarea tot mai accentuata a diferitelor procese ale muncii cere un corespondent
definitoriu si în sistemul de educatie fizica. Copilul, în crestere si dezvoltare, ar e nevoie de o
cantitate de timp corect delimitata, destinata miscarii, cerinta fundamentala a existentei umane.
Majoritatea activitatilor – ore de curs, timpul de pregatire a lectiilor, vizionari de filme si
diferite emisiuni radio si TV, toate efectuându-se în pozitii statice, duc implicit la adaptarea la
aceasta pozitie. Aceasta stare, mentinuta si de optica unor parinti de a-i „tine” pe copii numai la
efectuarea temelor, fara a întelege nevoia obiectiva de miscare a copilului si care astazi nu se mai
face sau nu trebuie sa se faca oricum, duce la aparitia unor deficiente motrice si psiho-
intelectuale. Lipsa de miscare a devenit de pe acum un pericol social, sedentarismul fiind
considerat un flagel al secolului nostru.
Necesitatea obiectiva a introducerii unei cantitati marite de miscare a devenit o necesitate
legica. In momentul de fata, în întreaga lume, exista un puternic curent de prioritizare a educatiei
fizice [21].
Modernizarea predarii educatiei fizice scolare nu se poate face simplu, prin adaugarea de
date noi, ci prin restructurarea întregului continut, prin redefinirea unor notiuni si introducerea
unor metodologii noi, corespunzatoare paradigmei stiintei privita sub dublul ei aspect, integrare
si diferentier e, cu caracter fundamental si aplicativ [ 30].
Noile orientari, cerintele mereu mai exigente fata de aceasta activitate, genereaza eforturi
de reactualizare a infor matiilor si a practicii didactice, la realizarea noilor orientari teoretico-
metodice.
Ideile orientative privind modernizarea educatiei fizice scolare sunt axate pe trei directii si
anume:
– implicarea educatiei fizice în pregatirea si conservarea fortei de munca;
– educatia moral-cetateneasca;
– depistarea si promovarea tinerelor talente în sportul de performanta.
Evident, aria lor poate fi mult extinsa, dar ele si mai ales cele din sfera metodologiei sunt
subordonate prioritatilor mentionate.
Valorificarea exercitiilor fizice în pregatirea si conservarea fortei de munca trebuie sa se
regaseasca în continutul concret al fiecarei lectii, accentul punându-se pe cresterea capacitatii de
37
încurajarea elevilor spre o practicare independenta a sportului într-un cadru organizat [14, 37, 78,
82].
Ca aspect subordonat acestei prioritati mentionam pregatirea metodologica a elevilor, în
care ei tr ebuie sa primeasca informatiile si instrumentele metodologice de lucru, necesare
organizarii activitatii independente, conditie esentiala pentru conservarea fortei de munca;
combaterea fenomenelor degenerative ale organismului si prelungirea vietii active.
Trebuie sa punem în evidenta faptul ca educatia fizica contribuie la educatia moral-
cetateneasca a elevilor, influentând plenar initiativa, independenta, responsabilitatea si
comportamentul lor. Experienta morala, trasaturile caracteriale se dobândesc, mai ales, ca efect
al practicii nemijlocite, al exersarii în colectiv si mai putin prin intermediul prelegerilor
moralizatoare [131].
O alta directie orienteaza lectia de educatie fizica spre atmosfera specifica sportului.
Prezenta unor elemente de continut specifice ramurilor sportive, o metodologie exacta aplicata în
dezvoltarea calitatilor motrice (sisteme de actionare precis cuantificate, controlul rezultatelor
etc.), orientarea procesului de instruire în concordanta cu precizarile federatiilor de specialitate,
competitiile, spiritul competitiv sunt doar câteva din solutiile care, aplicate consecvent, explica
conceptul de educatie fizica si sportiva scolara [144] .
Obiectivele urmarite în lectii nu pot fi îndeplinite oricât de bun ar fi continutul, daca acesta
este încorsetat într-o structura nepotrivita sau este ordonat într -o succesiune neadecvata. La
rândul ei, structura nu poate fi o reusita daca lectia are un continut sarac, neatractiv, invariabil,
necorespunzator posibilitatilor elevilor si bazei materiale de care dispune scoala, iar volumul si
intensitatea efortului sunt scazute.
Existenta verigilor în structura lectiei dupa cum constata N. Alexe [6], reprezinta un pas
înainte pe linia perfectionarii acesteia si implicit a sporirii eficientei educatiei fizice scolare.
Succesiunea verigilor corespunde cerintelor didactice, cât si legilor fiziologice de adaptar e a
organismului la efort [86].
Fiecare veriga este orientata în directia realizarii unor obiective prin continutul lor specific.
Aceste momente trebuie realizate în sistem [ 68, 121]. Durata lor variaza în functie de mai multi
factori si în unele situatii pot exista contopiri a doua verigi sau chiar absenta lor. Legat de
structura lectiei este eficient dialogul specialistilor privind conceptele de momente, verigi,
evenimente [2, 142].
Forta motrice a tuturor actiunilor si a factorilor care conditioneaza desfasurarea lectiei de
educatie fizica este profesorul de specialitate. Un rol hotarâtor îl au relatiile reciproce dintre
educator, elev si ambianta de lucru din scoala [ 83, 123].
38
efort, rezistentei, preciziei, îndemânarii elevilor. De asemenea sa se realizeze prevenirea si
compensar ea eventualelor deficiente ale practicarii diverselor meserii [68].
Un nivel ridicat al capacitatii motrice trebuie realizat printr -o mai mare si multipla
solicitare în lectie. Acest lucru nu trebuie înteles prin faptul ca elevii nu trebuie sa oboseasca
lucrând, ci trebuie sa se insiste asupra dezvoltarii calitatilor motrice, a formarii deprinderilor si
competentelor motrice de baza, ca progresiv sa se ajunga la deprinderi tot mai complexe si la un
înalt grad de competente [ 64].
Sunt tot mai multi elevi care nu stiu sa mearga, sa sara, sa alerge, iar tinuta lor corporala
este incorecta. Aceste probleme trebuie sa stea în permanenta în atentia scolii, sa devina o
problema de constiinta a fiecarui profesor.
Tinând cont de toate acestea, se poate constata ca programa de educatie fizica din tara
noastra, în actuala structura si perspectiva, asigura cadrul orientativ general pentru desfasurarea
activitatii de educatie fizica din scoli.
Progr ama propusa pentru treapta gimnaziala include elemente de rationalizare si
obiectivizare, care coreleaza temele lectiilor de sistemele de actionare, cu precizarea riguroasa a
volumului si intensitatii mijloacelor [52, 58].
Rolul si contributia mijloacelor de fitness în educatia fizica scolara
În conditiile actuale de modernizare a activitatii de educatie fizica, de scadere a nivelului
starii de sanatate a generatiei în crestere si pierdere a interesului fata de exercitiile fizice,
implementarea tehnologiei de fitness este deci absolut necesara în viziunea diversilor autori
[175, 180, 182, 183].
Fitness-ul reprezinta astazi una dintre caile de crestere a interesului si activitatii creative
ale elevilor, crearea si întretinerea planificata a emotiilor pozitive, optimizarea conditiilor de
desfasur are a lectiilor de educatie fizica, cresterea consistentei si atractivitatii lor [19, 32].
Toate felurile de fitness se pot reflecta în unul sau altul dintre modurile de desfasur are a
lectiilor de educatie fizica (de atletism usor, de gimnastica, de jocuri). Ele pot facilita diversitatea
mijloacelor de desfasurare a partii pregatitoare si finale a lectiei [189].
Colibaba E. s i Bota I. considera ca: „fitness-ul înseamna vitalitate integrala (valoarea
disponibilitatilor fizice conexe) a organismului uman, susceptibil de a obtine rezultate superioare
într -o anumita activitate corporala, proba sau disciplina sportiva” [55, p. 100] . Adica, conditia
fizica generala sau fitness-ul implementeaza urmatoarele component [55, p.102] :
– starea de sanatate;
– prevenirea predisponibilitatilor de îmbolnavire;
– stagnarea fenomenelor de îmbatrânire:
– conservarea aptitudinilor profesionale sau ocupationale;
39
– bunastarea fizica si psihica câstigata si pastrata prin practicarea exercitiilor fizice sau
activitatilor sportive de loisir;
– reactualizarea sau r econstructia permanenta a propriei personalitati prin practicarea
sistematica a exercitiilor fizice:
– integrarea în mediul social;
– capacitatea fizica generala ca fundament al rezultatelor sportive de înalta performanta.
Mentinerea unei greutati corporale ideale presupune o imagine pozitiva despre propria
persoana. Prin fitness se actioneaza în buna masura asupra imaginii de sine si implicit asupra
aspectului fizic.
Fitness-ul poate fi descompus în [115, 8 p.] :
– fitness fizic – optimizarea conditiei fizice,
– fitness psihic, emotional – confort psihic, stabilitate emotionala, încredere în fortele
proprii, etc.
– fitness mental, intelectual – optimizarea proceselor mentale, gândire pozitiva,
creativitate,
– fitness social – relatii interumane, respect fata de sine, succes profesional, statut social,
etc.
– fitness estetic – aspectul, forma corporala, raportata la tendinte, moda în societate.
– fitness fiziologic, functional – optimizarea functiilor vitale ale organismului asigurate de
aparatele respirator, cardio-vascular, de un metabolism adecvat, de sistemul nervos central si de
catre analizatori.
Fitness-ul fizic este o parte a educatiei fizice care trebuie sa devina o responsabilitate a
profesorilor de educatie fizica. Exercitiile aerobe au fost pentru o perioada lunga de timp, forme
raspândite de exercitii cu scopul pierderii de greutate (masa grasa) si realizarii asa numitului
„fitness fizic” [ 115, p. 26] .
Fitness-ul motor – deriva din conceptul general de fitness si se traduce ca „eficienta
miscarii” [70, p. 224]
ECHILIBRU
COORDONARE
SEGMENTARA
AGILITATE
FITNESS
MOTOR
VITEZA
PUTERE TIMP DE
REAC IE
Fig. 1.3. Componentele fitness-ului motor [70, p. 224]
40
Fitness-ul aerobic
Gimnastica aerobica cuprinde totalitatea miscarilor efectuate pe muzica, cu complexitate s i
intensitate variabile, în scopul asigurarii unei stari generale de bine [26].
Gimnastica aerobica presupune un complex de exercitii din gimnastica de baza, pasi de
dans cu acompaniament muzical efectuate sub îndrumarea unui instructor [115. p. 29] .
„Activitatea aerobica, prin mijloacele si metodele aplicate, are rezultate deosebite
pedagogice, biologice, psihice si sociale” [ 67, 133 p.]
Începând din Grecia antica, una din tipurile gimnasticii a fost orchestrica, gimnastica
îndreptata spre dans. Specialistii evidentiaza variantele moderne ale miscarilor acesteia precum
si ritmica, gimnastica artistica si alte tipuri de sport înrudite.
La hotarele secolelor XIX – XX se formeaza directia gimnasticii legata de numele
filologului francez George Demini, sistemul lui de exercitii fizice a fost întemeiat pe antrenarea
ritmica si pe miscarile armonioase, alternarea relaxanta si încordarea muschilor. Gimnastica lui
G. Demeni s-a bazat pe miscarile libere, plastice, o mare atentie i s -a acordat dibaciei si
elasticitatii, prin care se subîntelege capacitatea de îndeplinire a miscarilor, încordarea corecta a
grupelor de muschi necesare si relaxarea lor. Autorul a evidentiat necesitatea neîntreruperii
miscarilor, adica trecerea de la un exercitiu la altul fara oprire, astfel s-a petrecut o mica minune:
dintr-o simpla gimnastica asanativa a facut o gimnastica aerobica.
Folosirea acestei metode este una din caracteristicile aerobicii moderne. Înca de la mijlocul
sec. XX s-a început conducerea expresiva. Initiatorul acestei idei a fost Francois Delisard. El a
fost cel care a încercat sa stabileasca legatura între starea emotionala si mimica. Sistemul lui
Delisard cuprinde priceperea de a conduce gesturile, mimica miscarilor si pozitiilor, pentru
aceasta ea a primit denumirea de o gimnastica deosebita care mai de mult purta numele de
pantomima.
Vorbind despre dezvoltarea muzicii, dansului si ritmicii, nu poti sa nu evidentiezi numele
profesorului Jaka Dalikroz, datorita lui îi apartine simtul ritmic în starea fizica a oamenilor.
Metoda de baza a lui Jaka Dalikroz este coincidenta organica dintre muzica si miscare, el a
reusit sa formeze miscarea corecta de nota, cu ajutorul careia a progresat simtul ritmic de dans.
Gimnastica ritmica a trecut la o larga problema – educatia prin miscare, adica la educatia fizica.
„Metodele mele în gimnastica ritmica tind la aceea ca miscarea sa fie o arta", a scris Jaka
Dalikroz. Sistemul lui Dalikroz se împarte în trei parti: gimnastica ritmica în sensul direct al
cuvântului, dezvoltarea auzului (solfegium), improvizarea si ritmica muzicii.
Epoca aerobicii a început cu doctorul Kenneth H. Cooper (nascut la 04.05.1931, în
Oklahoma City, doctor în medicina) , cunoscut specialist american în cultura fizica. El a numit
41
Însa din primele timpuri s-au admis greseli metodice, din cauza ca lectiile se efectuau în
mare parte nu doar de profesionisti, dar si de persoane care nu aveau nici o legatura cu predarea
educatiei fizice, chiar si direct cu cultura fizica si sportul de acest tip. In timp s -au modificat
structura si forma lectiilor, oamenii de stiinta au efectuat cercetari necesare si au alcatuit
metodica ocupatiilor pentru diferite vârste si pentru diferite nivele de dezvoltare fizica a
persoanelor si a aparut corectia sportiva.
Practicarea fitness-lui trebuie produce la nivelul organismului adaptari functionale care
produc la rândul sau efecte profilactice fata de diferite afectiuni.
Practicarea exercitiilor fizice este importanta pentru ca aduce numeroase beneficii
aparatelor, sistemelor si functiilor organismului uman [29], acestea fiind:
a. – sistemul cardiovascular
Adaptarile functionale care se produc la acest nivel determina o crestere a cantitatii de
sânge pe care o poate pompa inima, astfel marindu-se cantitatea de sânge existenta în vase.
Sângele devine mai fluid si circula mai usor prin vasele sanguine.
Aceste optimizari sunt fara îndoiala efecte profilactice fata de arter oscleroza, cardiopatie
ischemica pr ecum si hipertensiune arteriala. Beneficiile exercitiului fizic fata de acest sistem sunt
extraordinare, deoarece în momentul de fata aceasta categorie de afectiuni reprezinta cauza
principala de deces, cu tendinta de a se manifesta din ce în ce mai mult în rândul persoanelor
tinere. Pericolul principal vine dinspre procesul arterosclerotic, care debuteaza la vârsta de tr ei
ani de la nivelul aortei. Prin acest proces are loc depunerea de grasimi pe peretii vaselor, lucru
care perturbeaza grav circulatia sângelui si a aprovizionarii tesuturilor cu oxigen.
b. – sistemul respirator
42
aerobica sistemul sau de exercitii fizice de pentru oamenii de toate vârstele. Cercetarile atingeau
antrenamentele aerobice ca forma generala de pregatire fizica, adica practicarea sportului la nivel
de preferinte. La început, în sistemul sau de aerobica Kenneth H. Cooper a introdus doar exercitii
traditionale tipic aerobice, asa numitele exercitii ciclice, adica atunci când toata actiunea consta
din repetar ea ciclurilor de miscari, acestea sunt mers, alergare, înot, schi, rolele, canotaj. Mai
târziu lista a fost completata si în ea si-au gasit locul: jocurile sportive, sariturile cu coarda,
tenisul, calaritul, si în final dansul aerobic. Sistemul doctorului Cooper a câstigat popularitate în
toata lumea. În af ara de antrenamentele fizice de aerobica ea se bazeaza pe doi piloni:
alimentarea rationala si armonia psihica, adica pe alimentatia corecta si nu pe curele de slabire ce
disting organismul uman. Unul din sistemele ce au urmat dupa Kenneth H. Cooper este al lui
Jane Fonda, de numele caruia este legata aparitia si r aspândirea dansului aerobic la începutul
anilor 80.
Orice persoana care face un minim de efort fizic este constienta de beneficiile pentru
sistemul respirator. Capacitatea pulmonara se mareste considerabil, plamânii devin capabili sa
ventileze o cantitate mai mare de aer pe minut, reusind astfel sa îndeparteze bolile pulmonare
cronice.
c. – sistemul muscular scheletic
Exercitiile de fitness cresc atât rezistenta, forta si elasticitatea musculara, cât s i rezistenta
sistemului osos, prevenind traumatismele aparatului locomotor.
Nu în ultimul rând apare si dezvoltarea armonioasa a corpului, lucru deloc de neglijat
pentru orice individ care practica exercitiile fizice în mod organizat.
d. – tesutul adipos
Una din problemele mari, indiferent de sex, este greutatea sau, mai precis, masa de
gr asime. Prin formula de evaluar e a tesutului adipos orice individ îsi poate calcula masa totala de
gr asime si în functie de aceasta poate efectua o activitate fizica prin care sa aduca indicii obtinuti
la o cifra ideala. In plus, prin miscare se reduce cantitatea tesutului adipos.
e. – metabolismul glucidelor
Adaptarea functionala apare în momentul în care creste capacitatea muschiului de a extrage
sau a prelua glucoza din sânge, lucru care se face foarte greu fara activitatea fizica, aceasta
ineficienta putând provoca diabetul, o afectiune întâlnita foarte des în zilele noastre.
f. – metabolismul grasimilor
Exercitiul fizic creste capacitatea muschilor de a prelua grasimile din sânge si de a le
utiliza pentru producerea de energie, scazând astfel pericolul aparitiei arterosclerozei.
g. – functia de aparare a organismului (imunitatea)
Prin sport se îmbunatateste capacitatea sistemului imunitar de a raspunde la o agresiune
microbiana, lucru care reduce foarte mult aparitia infectiilor.
h. – procesele digestive
Prin miscare se optimizeaza tranzitul intestinal, înlaturându-se astfel constipatia si
prevenindu-se aparitia cancerului de colon.
i. – sistemul nervos
Se îmbunatateste coordonarea miscarilor si se formeaza reflexe foarte importante în viata
de zi cu zi.
j. – functiile cognitive
Se îmbunatateste viteza de reactie si promptitudinea raspunsurilor la diversi stimuli.
k. – comportamentul psihosocial
43
Prin sport se amelioreaza imaginea despre propria persoana, eficacitatea profesionala,
comportamentul în familie si se instaureaza „starea de bine” si bucuria de a trai.
Acestea sunt niste motive importante care ne obliga sa alegem practicarea oricar ei activitati
fizice. Efectele educative ale exercitiilor fizice se pun în evidenta prin îmbunatatirea functiilor
neuromotoare si psihomotoare [ 94].
Exercitiile fizice pot fi aerobe sau anaerobe în functie de sistemul energetic care
alimenteaza muschii în timpul unei activitati fizice. Cele anaerobe intra în functiune în cazul
activitatilor fizice intense, de scurta durata cum ar fi sprinturile sau ridicarea greutatilor.
Aerobicul reprezinta exercitiile fizice a caror energie necesara se realizeaza cu mult consum de
oxigen, iar aceasta se întâmpla în cazul activitatilor fizice cu un ritm constant si de lunga durata
de intensitate medie sau moderata [ 67].
Exercitiul aerob trebuie sa fie efectuat [115, p. 24-25]:
– fara oprire – continuitatea efortului este o conditie pentru declansarea reactiilor
metabolice scontate;
– ritmic – ritmul, în acest caz trebuie sa fie „simetric” si nu “asimetric”, în ideea
posibilitatii suprapunerii structurii exercitiului pe o fraza muzicala;
– cu o intensitate redusa pâna la moderata – aceasta înseamna ca activitatea fizica trebuie sa
fie suficient de intensa pentru a obtine efectele adaptative scontate.
Exercitiile de aerobic ard cel mai rapid grasimile din corp si de aceea sunt foarte utilizate si
recomandate în cazul în care dorim sa pierdem din greutate. Prin exercitii de aerobic întelegem,
în general, orice activitate care implica miscare, cum ar fi: alergatul usor, mersul într-un ritm
sustinut, mersul pe bicicleta, dansul. Aerobicul se bazeaza în general pe pasi de baza, pasi de
legatura, saltari, sarituri, balansari, toate executate cu miscari de brate în planuri si directii
diferite. Astfel aceste miscari au fost sistematizate astfel [153]:
1. LOW IMPACT AEROBIC: exercitii cu impact redus (L.I.A.); sunt acele miscari în
care cel putin un picior mentine permanent contactul cu solul. Pasii sunt destinati persoanelor
adulte, femeilor însarcinate si persoanelor supraponderale.
WALK – mers usor;
MARCH – mers cu ridicarea înalta a genunchilor;
SQUAT –îndoirea genunchilor cu corpul mentinut drept;
KNEE-UP – ridicarea si coborârea genunchiului îndoit înainte si lateral la 90°;
KICK – ridicarea si coborârea piciorului întins înainte si lateral la 90°;
HOPSCOTCH – transferarea greutatii cu ridicarea calcâiului înapoi
LUNGE – fandare înapoi sau lateral;
44
STEP-TOUCH – pasire later ala, înainte si înapoi cu apropierea picioarelor.
2. HIGH IMPACT AEROBIC: exercitii cu impact mare (H.I.A.); sunt acele miscari în
care în anumite momente corpul pierde complet contactul cu solul. Acest tip de aerobic
utilizeaza miscari precum saltarile, sariturile si ofera avantaje cardiovasculare deosebite
împreuna cu multe beneficii metabolice. Principalii pasi utilizati în H.I.A. sunt:
JOGGING – alergare usoara;
RUN – alergare cu genunchii ridicati sau pendularea gambelor înapoi;
HOPS – saltari, sarituri;
HIGH KICK – balansari ample înainte, lateral ale picioarelor
KNEE-UPS – saltare cu ridicarea genunchiului la 90°;
JUMPING-JACK – saritura în departat cu revenire în stând;
SKIP – saltare cu pendularea gambei înainte sau lateral la 45°
Exista efecte multiple din punct de vedere al implicatiilor biologice si fiziologice. Efectele
produse de practicarea sistematica a gimnasticii aerobice sunt complexe si de lunga durata: se
produce tonifierea musculaturii, se îmbunatateste activitatea sistemului cardio-vascular si a celui
respirator etc. Totus i, la eleve, sunt contraindicate eforturile solicitante, deoarece excitatia
mentinuta de centrii nervosi este diminuata [64, 167].
Prin eficienta si aria larga de aplicativitate devine o alternativa optionala valoroasa pentru
sustinerea formativ-educationala, a diverselor categorii ale populatiei, dar mai ales a populatiei
scolare [ 67].
Deoarece activitatea aerobica permite un consum deosebit de ridicat de energie, în jur de
400/800Kcal/ora, folosind muzica si coregrafia, are urmatoarele efecte asupra corpului si mintii
umane:
– reducerea semnificativa a riscului de monotonie si repetitivitate, tipice pentru alte
activitati aerobice, cum ar fi joggingul sau practicarea activitatilor cardio în interior ;
– favorizarea activitatilor ce urmaresc o stare de bine si dezvolta nivelul de rezistenta si
dexteritate;
– dezvoltarea coordonarii si echilibrului prin intermediul coregrafiei [92, 128, 168];
– îmbunatatirea activitatii sistemului cardio-vascular (întarirea muschiului inimii,
îmbunatatirea circulatiei sângelui, normalizarea tensiunii arteriale);
– îmbunatatirea apararii imune prin cresterea numarului de globule rosii circulante, în
special de limfocite, precum si prin stimularea productiei de betaendorfina la nivelul creier ului;
– îmbunatatirea functionalitatii sistemului respirator: frecventa respiratorie în repaus
prezinta valori mai scazute; amplitudinea miscarilor respiratorii se mareste pe seama dezvoltarii
45
– relaxare neoro-psihica (crearea unor stari psihice favorabile derularii efortului,
diminuarea trairilor afective negative, ameliorare a imaginii de sine prin reducerea mâniei si a
frustrarii) [83];
– reglarea echilibrului metabolic;
– îmbunatatirea functionalitatii aparatului locomotor (întarirea muschilor, oaselor si
tesutului conjunctiv);
– încetinirea procesului de îmbatrânire;
– dezvoltarea rezistentei aerobe la nivelul întregului organism.
Prin practicarea gimnasticii aerobice energia consumata apeleaza la depozitele de grasimi
ale organismului, fapt care determina o reechilibrare a metabolismului si o mai buna functionare
a raportului între masa activa si masa pasiva – respectiv reducerea tesutului adipos.
Structura si continutul lectiei de fitness – aerob
Structura lectiei de fitness – aerob se împarte în trei parti: partea pregatitoare, partea de
baza, partea de încheiere. Partea pregatitoare a lectiei de aerobica este încalzirea care trebuie sa
contina exercitii pentru grupele mari de muschi si articulatii. Specificul partii de încalzire consta
atât în importanta ei pentru grupele de muschi cât si în trecerea catre partea de baza, în care este
nevoie de un efort mai mare pentru efectuarea întregului antrenament.
Exercitiile incluse în perioada de încalzire nu sunt grele în plan de coordonare si se
îndeplinesc cu amplitudine joasa [99]. Este necesar ca încalzirea sa se înceapa cu folosirea
miscarilor „obisnuite”, care se întâlnesc în practica de fiecare zi si care impun functionarea unor
grupe mari de muschi, precum ar fi: mersul obisnuit, pasi adaugati cu miscari diferite ale
mâinilor, schimbarea diferitilor pasi, exercitii în pozitia cu picioarele departate, cu îndoirea si
întinderea picioarelor si miscari ale bratelor.
În timpul încalzirii trebuie folosite exercitii de efort mic (Slow -impact). Încalzirea si
transpiratia usoara indica începutul folosirii exercitiilor dinamice de întindere, care sunt mai mult
de preferinta statica si permit pastrarea dispozitiei celor care se ocupa, miscându-se în tempoul
muzicii. In timpul efectuarii exercitiilor de elasticitate intensitatea exercitiilor se micsoreaza
putin [44].
În partea fundamentala se creste treptat intensitatea pâna la o limita dorita, care se mentine
pentru realizarea obiectivelor. Parte fundamentala cuprinde combinatii de aerobic cu impact
usor, puternic sau combinat (low, hi low, hi impact), dans aerobic, realizate pe loc sau din
deplasare.
46
musculaturii toracice, debitul respirator se mareste pe seama mar irii amplitudinii respiratorii,
ajungând în timpul efortului la 150-180 l/min;
Revenirea are ca scop reducerea frecventei cardiace si diminuarea cantitatii de acid lactic
în mus chi si trebuie sa dureze 4-5 minute.
Acompaniamentul muzical
Noile orientari în fitness necesita r evederea continutului educatiei fizice în folosul alegerii
si utilizarii eficiente a noilor si celor mai populare mijloace si metode. Unele din cele mai noi
mijloace ale aerobicii sunt cele însotite de acompaniament muzical care atrage cu dinamica si
caracterul sau. Prin diferitele elemente ale sale, muzica actioneaza asupra organismului dupa
nivelul la care se adreseaza în sistemul nervos. Dupa cum se stie, aceasta are o structura
complexa, care contine atât regiunea instinctelor, a emotiilor primare ale trunchiului cerebral, cât
si regiunea functiilor psihice superioare realizata în scoarta cerebrala. Aceasta structura lucreaza
ca un tot unitar, iar muzica se adreseaza în acelasi timp diferitelor etaje ale acestui sistem.
Cercetatorul rus Dogiel a facut o serie de experiente pentru a determina influenta muzicii
asupra subiectilor normali si a ajuns la urmatoarele concluzii:
– muzica exercita la om influenta asupra circulatiei sanguine, vasoconstrictie periferica si
vasodilatatie centrala;
– presiunea sanguina se ridica sau invers, coboara, în cele mai multe cazuri;
– modificarile presiunii arteriale sunt în raport cu înaltimea intensitatii si timbrului
sunetelor.
Muzica pune la contributie un anumit numar de facultati si prin aceasta favorizeaza
dezvoltarea lor, ascute finetea auzului, obliga atentia de a fixa, face sa intervina memoria, suscita
imaginatia si creativitatea.
Ea ajuta la cresterea gustului pentru efortul perseverent si la aprofundarea cunoasterii de
sine, la sporirea sensibilitatii si a formarii estetice.
În aerobica se folosesc melodii moderne cu accente ritmice care definesc tempoul
miscarilor. Muzica este un important factor de stimulare a miscarilor si de ridicare a nivelului
emotional. Pentru a obtine rezultate bune sunt esentiale urmatoarele conditii: este necesar ca
tempoul muzical sa fie bine definit si trebuie sa se ia în considerare preferintele muzicale [198].
Instructorul de aerobica mai întâi de toate trebuie sa posede destula experienta în ascultarea
muzicii si sa stie dupa primul sunet al compozitiei muzicale care sunt partile accentuate si
neaccentuate. Un alt moment important al lectiei este legat de acompaniamentul muzical ce
consta în aceea ca muzica în fitness este legata de respiratia corecta într-un efort fizic.
Alegerea muzicii pentru fazele lectiei decide tonul pentru încalzire, faza aerobica si partea
de încheiere. Încalzirea se începe într-un tempo lent, faza de dezvoltare a sistemului vascular
include exercitii aerobice cu marimea intensitatii cu un tempo al muzicii mai rapid. Faza de
47
În felul acesta, reiesind din cele expuse anterior, putem stabili ca scopul de baza al
aerobicii se refera la principalele grupe de cunostinte si relatii structurate în procesul de învatare
a miscarilor:
Formarea cunostintelor elementare, învatarea miscarilor si actiunilor exercitiilor fizice
asupra organismului copiilor.
Dezvoltarea miscarilor de baza a capacitatilor în procesul executarii exercitiilor cu
caracter aerobic.
Formarea relatiilor pozitive, a responsabilitatii si interesului fata de creatiile muzicale si
formarea unei ambiante placute pentru orele de educatie fizica.
Sarcinile ce decurg de aici sunt urmatoarele:
1. Folosirea tuturor mijloacelor si metodelor aerobice care ajuta la însanatosire în
institutiile scolare.
2. Dezvoltarea fizica si armonioasa generala a copiilor.
3. Dezvoltarea la timp a capacitatilor necesare de miscare si a capacitatilor volitive,
calitatile motrice ale copiilor.
4. Dezvoltarea capacitatilor, dorinta de a executa exercitiile fizice de tip aerobic.
5. Formarea capacitatilor de ascultare a muzicii.
Tipurile activitatii de instruire – blocurilor de cunostinte (instruir e, de fixare, de
perfectionare a capacitatilor si aptitudinilor) , care sunt baza atingerii scopului formarii capacitatii
motrice si psihomotrice a copiilor:
1. Ascultarea melodiilor, bucatilor de melodii cu definirea caracterului lor, demonstrarea
sentimentelor si dispozitiei generate de acestea;
2. Improvizarea celor mai simple ritmuri si melodii la temele miscarilor;
3. Combinarea ritmurilor si melodiilor ritmice cu miscarii de mâini, cap, trunchi,
picioarele, pe loc si în miscare;
4. Demonstrarea si improvizarea miscarilor în concordanta cu caracterul si continutul
muzicii;
5. Mers, sarituri, alergare pe fondul muzicii;
6. Exercitii pentru muschii mâinii, centurii scapulare, gâtului, trunchiului si picioarelor;
48
dezvoltare a fortei musculare se petrece într -un tempo mai lent, în partea de încheiere a lectiei
tempoul si volumul muzicii se micsoreaza, provoaca relaxarea sf ârsitului. Modalitatea cea mai
usoara de a respecta diversitatea miscarilor în raza programului prevede alegerea muzicii
concrete pentru diferite parti ale corpului.
7. Jocuri de miscare minima si jocuri dinamice îndreptate asupra dezvoltarii capacitatilor
locomotorii si psihomotrice, asupra formarii simtului ritmului si miscarea dupa muzica.
Problema stiintifica solutionata consta în fundamentarea teoretico-metodologica a
Programului de fitness în vederea eficientizarii lectiei de educatie fizica în contextul reducerii
supraponderabilitatii elevelor din ciclul gimnazial.
Scopul cercetarii consta în fundamentarea teoretico-aplicativa a progr amului de aplicare a
mijloacelor de fitness în procesul educational la lectia de educatie fizica.
Obiectivele cercetarii:
1. Studierea literaturii de specialitate în problema perfectionarii lectiei de educatie fizica si
formularea reperelor teoretice ale metodologiei de dezvoltare a competentelor motrice.
2. Aprecierea nivelului dezvoltarii si pregatirii fizice a elevelor supraponderale din ciclul
gimnazial si elaborarea bazei de reglare a efortului dinamic.
3. Determinarea eficacitatii lectiei de educatie fizica prin aplicarea mijloacelor de fitness.
4. Argumentarea experimentala a eficacitatii aplicarii mijloacelor fitness în lectiile de
educatie fizica la nivelul elevelor treptei gimnaziale.
Concluzii la capitolul 1
În rezultatul analizei literaturii de specialitate, privind organizarea si desfasurarea
procesului de educatie fizica cu elevele din învatamîntul gimnazial sau putut scoate în evidenta
urmatoarele concluzii:
1. Specialistii din domeniul culturii fizice considera ca, procesul instructiv-educativ la
disciplina „Educatia fizica” nu mai poate fi bazata pe instruirea traditionala, prin metoda frontala
de transmitere a cunostintelor, deprinderi si priceperi. Acest proces nu mai poate acoperi
volumul mare a sarcinilor date de dinamica dezvoltarii societatii.
2. Prin rezultatul studiului s-a stabilit ca, la etapa actuala exista putine recomandari
teoretice si metodice directionate spre înlaturarea confuziilor legate de problemele
supraponderalitatii, ale alimentatiei nerationale, lipsei motivatiei pentru miscare specifica a
vîrstei pubertar e.
3. Cercetarile stiintifice realizate de specialistii din diferite domenii privind problema
excesului ponderal constata ca, fenomenul dat s -a extins mult, astfel în spatiul european se
numara mai mult de 14 milioane persoane cu obezitate accentuata din care 4 milioane sunt copii.
4. În vederea diversificarii si eficientizarii structurii si continutului educatiei fizice
specialistii din domeniu propun includerea unor mijloace fizice netraditionale, dupa cum ar fi
49
5. Practicarea sistematica si metodica a gimnasticii aerobice are efecte multidirectionate,
complexe si de lunga durata. Gimnastica aerobica este o alternativa optionala valoroasa pentru
sustinerea formativ educationala, a diverselor categorii ale populatiei dar mai ales a populatiei
scolare.
6. S-a constatat faptul ca introducerea a trei ore de educatie fizica saptamânal, în trunchiul
comun, pentru fiecare clasa satisface nevoile biologice ale vârstei – este perioada marilor
acumulari în vederea sustinerii „exploziei” pubertare; efectuarea acesteia întru-un cadru
regulamentar, garanteaza îndeplinirea obiectivelor activitatii de educatie fizica si sport.
50
diferitele forme de fitness, aerobicul, aquaerobicul, pilatesul. În acest sens autorii constata ca,
procesul instructiv va perfectiona si va moderniza învatamîntul educatiei fizice traditionale.
2. RECONSIDERAREA SISTEMULUI GIMNAZIAL DE EDUCATIE FIZICA
ÎN FUNCTIE DE NIVELUL DEZVOLTARII SOMATICE,
FUNCTIONALE SI MOTRICE AL ELEVELOR
2.1. Metodele si organizarea cercetarii
În vederea fundamentarii teoretice a demersului experimental precum si pentru
identificarea stadiului actual de cunoastere a temei propuse, s-au folosit urmatoarele metode de
cercetar e, care evidentiaza efectele unei noi abordari metodologice prin introducerea mijloacelor
de fitness în lectia de educatie fizica [ 20, 75, 80, 91, 104, 136]:
1. Metoda studiului bibliografic;
2. Metoda anchetei tip chestionar;
3. Metoda observatiei pedagogice;
4. Metoda masuratorilor si testarilor;
5. Experimentul pedagogic;
6. Metodele statistico-matematice.
Metoda studiului bibliografic
Documentatia bibliografica si studiul documentelor operationale au fost efectuate în scopul
culegerii materialului necesar pentru fundamentarea teoretica si metodologica a temei.
Un loc important în fundamentarea teoretica a cercetarii l-au avut lucrarile publicate si
cercetarile unor specialisti români si straini.
În mare masura au fost folosite cuvinte cheie pentru identificarea urmatoarelor categorii de
lucrari:
lucrari cu caracter general din domeniul educatiei fizice
studii si cercetari stiintifice
documente de evidenta si planificare
teze de doctorat
brosuri de specialitate
Metoda anchetarii tip chestionar
Studierea opiniilor, motivelor sau atitudinilor subiectilor cuprinsi în cercetare, cu toate ca
reprezinta o metoda auxiliara a cercetarii complexe [ 77], se dovedeste a fi o sursa foarte
importanta de date în întelegerea unor factori subiectivi nedezvaluiti prin celelalte metode si
tehnici.
În domeniul educatiei, ancheta aduna informatii ce pot pregati o decizie sau sa aduca
elementele necesar e pentru formularea unor concluzii. Ancheta este realizata prin doua procedee:
51
Chestionarele furnizeaza opiniile asupra unor aspecte delimitate prin întrebari foarte bine
formulate, a caror interpretare conduce la generalizarea si extinderea unor concluzii.
Chestionarele trebuie sa fie bine fundamentate metodologic, întelegând prin aceasta ca se
stabilesc apriori conditiile de folosire, se manifesta atentie la alegerea esantioanelor si se aplica
toate principiile si tehnicile chestionarului.
Structura chestionarului este conceputa astfel încât sa se atinga câteva obiective esentiale
pentru cercetarea propusa. Astfel, primele patru întrebari ale chestionarului au rolul de a testa
opiniile subiectilor chestionati asupra orelor de educatie fizica, asupra timpului alocat acestora în
planurile de învatamânt cât si asupra oportunitatii unor modificari metodologice. Urmatoarele
trei întrebari ale chestionarului au rolul de a evidentia orientarile metodologice noi, gradul de
dotare a unitatilor scolare pentru implementarea acestora, cât si ciclul de învatamânt în care s -ar
putea implementa aceste noi metode cu succes.
Urmatorul set de întrebari al chestionarului urmareste modul în care s -ar putea folosi
mijloacele fitness în lectia de educatie fizica, momentele lectiei în care acestea ar fi oportune,
frecventa cu care subiectii folosesc în prezent mijloacele fitness, tipuri de mijloace audio si video
folosite frecvent sau oportune pentru o atingere a obiectivelor propuse în scurt timp.
Rezultatele obtinute în urma analizei opiniilor subiectilor arata daca folosirea mijloacelor
fitness în lectia de educatie fizica în gimnaziu este oportuna sau nu.
Metoda observatiei pedagogice
Cu ajutorul acestei metode, selectam date concrete dupa care trecem la elaborarea analizei
stiintifice a acestora. Observatia, ca metoda de cercetare, presupune urmarirea constienta a
procesului educational, a influentelor exercitate asupra subiectilor si a comportarii lor sub aceste
influente conform unui scenariu dinainte stabilit [166].
În studiul nostru am folosit observatia ca metoda de cercetare asupra activitatii elevelor la
lectia de educatie fizica. Cunoasterea stiintifica a unei realitati prin observatie intentionata si
metodica este materializata prin prelucrarea r ationala a datelor obtinute. Observatia trebuie sa fie
obiectiva, continua si sistematica. Informatiile culese au fost înregistrate, clasificate, prelucrata si
pe baza lor au fost formulate concluzii.
Etapele parcurse în observatia pedagogica sunt urmatoarele:
52
convorbirea si chestionarul. Prin primul procedeu se afla opiniile subiectilor si se dezbat unele
probleme legate de fenomenul studiat. Remarcam importanta relatiei ce se stabileste între cadrul
didactic ce efectueaza studiul si subiectii cercetati, o relatie de încredere si sinceritate. Ancheta
realizata prin cel de al doilea procedeu, chestionarul, este indirecta, subiectul trebuind sa
raspunda unor într ebari în scris, foarte precis determinate.
– alegerea esantioanelor supuse observarii, care ulterior au constituit grupa experimentala;
– alegerea perioadei de observare împreuna cu cea mai oportuna modalitate de observare,
cu scopul obtinerii unor rezultate valoroase si semnificative pentru desprinderea unor concluzii
cu caracter general;
– efectuarea testarilor initiale si finale, care au furnizat informatii semnificative privind
limitele si conditiile de desfasurare a activitatii în cadrul lectiilor de educatie fizica la nivel
gimnazial.
Rezultatele observatiilor pedagogice demonstreaza ca implementarea mijloacelor de fitness
în lectia de educatie fizica din gimnaziu reprezinta o optimizare a acesteia, obiectivele lectiei de
educatie fizica fiind atinse cu mai multa usurinta.
Metoda masurarilor si testarilor
Testele au fost grupate astfel:
a. Teste antropometrice
Metoda antropometrica face parte din metodele si criteriile de apreciere a cresterii si
dezvoltarii fizice, bazata pe masurarea corpului omenesc ca un întreg si a partilor acestuia.
Metodele prezinta avantajul exprimarii cifrice a rezultatelor, ceea ce ofera obiectivitate si
exactitate.
În cercetar e s -au efectuat deferite masuratori antropometrice: înaltimea, greutatea,
perimetrul toracic, al taliei si bazinului. Valorile înregistrate au fost trecute în tabelele testarilor
initiale si finale, atât pentru lotul experimental cât si pentru lotul martor.
Pentru masuratori au fost necesare instrumente ca banda metrica de masurat, taliometrul,
cântarul de persoane, tija rigla.
Înaltimea corporala (talia) este reprezentata de distanta de la vertex la planul de sprijin al
membrelor inferioare. Subiectul, fara încaltaminte, se afla în pozitie de drepti la un perete, la o
placa de masurat, pe care o atinge cu calcâiele, sezutul si spatele, în timp ce capul, usor flexat, nu
atinge placa. Cercetatorul se afla postat în dreapta subiectului, potriveste antropometrul pe linia
mediana a persoanei examinate, fixeaza cu mâna dreapta linia antropometrului pe vertex, iar cu
mâna stânga verifica contactul placii cu crestetul capului. Masuratoarea se face aproximativ la
aceleasi ore, deoarece apare o diferenta de cir ca 3cm între valorile înregistrate dimineata si seara.
Cursorul taliometrului, sprijinit pe crestet, va indica valoarea exprimata în centimetri (figura
2.1.).
53
Fig. 2.1. – Taliometru
Greutatea corporala este un indicativ al cresterii cantitative a corpului. Se raporteaza la
sex, vârsta, înaltime si starea de nutritie. Este un indice perfectibil, care se poate modifica sub
actiunea diferitilor factori, cum ar fi: alimentatia, efortul fizic, metabolismul, stresul, factori
educativi, posibilitati materiale etc. Greutatea corporala se masoara cu ajutorul cântarului de
persoane, fiind exprimata în kilograme si sute de grame (figura 2.2.).
Fig. 2.2. – Cântar profesional electronic
Am acceptat drept criteriu de baza sa aflam greutatea corporala “ideala” a fiecarui subiect
dupa formula lui Lorenz, considerata formula cea mai des utilizata în Europa în testarea acestui
indice:
100
T
G = T – 100 – 2
(2.1.)
G = greutatea (kg);
T = înaltimea (cm)
Perimetrul toracic furnizeaza date de un real folos privind evaluarea functionala si
motrica a subiectilor luati în studiu. Reflecta dimensiunea actului respirator pe lânga atestarea
gr adului de dezvoltare al cutiei toracice, precum si al adipozitatii localizate la nivelul trenului
superior. Se masoara cu banda metrica care se trece pe spate, pe sub unghiul inferior al scapulei,
apoi pe axile, închizându-se cercul deasupra glandelor mamare. Se poate masura în pozitie
54
Perimetrul taliei. Banda de masurat se plaseaza la mijlocul distantei între arcurile costale
si osul coxal, pe locul unde abdomenul, privit din fata, are cea mai mica latime. Fiind vorba de
eleve, în timpul masurarii acestui indice subiectul va efectua o respiratie superficiala, evitând
respiratia abdominala care poate duce la valori eronate.
Perimetrul bazinului. Banda de masurat se trece peste cele doua creste iliace, dreapta si
stânga (fig. 2.3.).
Fig. 2.3. Banda de masurat
b. Teste functionale
Ca teste functionale au fost folosite urmatoarele: volumul cutiei toracice, testul Ruffier si
capacitatea generala de efort PWC170.
Volumul cutiei toracice (în stare de repaus, inspiratie, expiratie) se masoara cu ajutorul
bandei metrice, gradata în centimetri cu exactitatea de 0,5cm.
Proba Ruf fier denumita si „test de evaluare a conditiei fizice”, se bazeaza pe reactia
frecventei cardiace în repaos (sezând), dupa efort (30 de genuflexiuni în 45 sec) si revenire
(sezând). Masuram FC în repaus 15 sec –P1, apoi masuram FC tot în sezând dupa efort – P2, iar
în secundele 45-60 dupa efort (tot sezând) – P3 (sau pulsul de revenire). Valorile se înmultesc cu
4 pentru a avea FC/min. Formula este:
(2.2.)
200)
P
P
(P 3
1
2
10
Interpretarea rezultatelor este urmatoarea:
– valori negative – adaptare foarte buna;
– valori între 0-5 – adaptare buna;
– valori între 5-10 – adaptare medie;
55
intermediara respiratorie (mediu), dupa inspiratia maximala profunda si dupa expiratie
maximala, fortata. Calculându-se diferenta dintre aceste doua momente, se afla si indicele de
elasticitate toracala, un indice de masurare functional-constitutionala. Banda de masurat se
mentine pe parcursul masuratorilor mulata pe torace. Subiectul se afla în ortostatism, cu bratele
pe lânga corp, relaxate.
– valori între 10-15 – adaptare slaba;
– valori >15 – adaptare foarte slaba.
Capacitatea generala de efort PWC170
Proba Astrand-Ryhming utilizeaza o nomograma stabilita pe baza experimentelor cu
subiecti tineri, a caror frecventa cardiaca maxima în efort a avut valori medii de 195 pulsatii/min.
În cadrul acestei metode subiectul executa un efort submaximal impus, cunoscut ca valoare
prin care se obtine accelerarea frecventei cardiace în limitele 125-175 c/min dupa 6 minute de
efort în care se atinge starea stabila. VO 2max se obtine prin citire pe nomograma propusa de cei
doi autori.
Testul se poate realiza prin folosirea scaritei (Step test) la înaltimea de 40-50 cm si fixarea
ritmului la metronom în functie de greutatea subiectului si intensitatea efortului propus (W)
conform formulei :
4W / IG x 0.232 (2.3.)
unde : W = wattaj
I = înaltimea scaritei
G = greutatea corporala
Valoarea frecventei cardiace se transpune pe nomograma Astrand, unde se poate citi direct
VO2max exprimat în ml/min; numarul astf el obtinut se împarte la greutatea corporala si se obtine
astfel consumul maxim de O2 raportat la kg corp. In continuare pe baza valorilor VO2max se
calculeaza PWC170(kgm) prin utilizarea tabelului corespunzator.
c. Teste motrice (fizice)
Ca teste motrice au fost folosite urmatoarele: naveta 3xl0 m, ridicarea trunchiului din
culcat dorsal.
Naveta 3×10 m
Se masoara timpul realizat pentru parcurgerea de trei ori a distantei dintre doua linii, în
secunde si fractiuni de secunda.
Se traseaza pe sol doua linii paralele, situate la l0 m distanta între ele. Executantii stau
înapoia liniei de start, în pozitia initiala a startului de sus. La semnal, alergare cu viteza maxima
pâna la cea de-a doua linie, cu calcarea acesteia, cu un picior. Se înregistreaza timpul realizat
pentru par curgerea de trei ori a distantei dintre linii, în secunde si fractiuni de secunda.
Ridicarea trunchiului din culcat dorsal
Se înregistreaza numarul de executii timp de 60 sec.
56
d. Teste psihomotrice
Ca teste psihomotrice au fost folosite urmatoarele: coordonarea miscarilor, orientarea în
spatiu si aprecierea vitezei de actiune.
Coordonarea miscarilor
Se propune spre îndeplinire un exercitiu, care se demonstreaza de 3 ori. Dupa aceasta
copiilor li se propune sa efectueze exercitiul din 3 repetari.
Aprecierea se face în puncte: pentru fiecare miscare corecta se acorda 1 punct. Cel mai
înalt nivel de apreciere se obtin 16 puncte.
Descrierea exercitiului:
I. 1-2. Ridicarea genunchiului, bratul drept lateral, stângul înainte.
2-4. Piciorul stâng înainte, bratul drept înainte, stângul lateral.
5. Fandare spre dreapta, mâna dreapta sprijin pe picior, mâna stânga sus.
6. Fandare, bratele înainte.
7. Picioarele putin departate, bratele lateral.
8. Prin saritura pozitia initiala.
II. 1-4. Pas încrucisat lateral în dreapta, mâinile pe talie.
5-8. Pas încrucisat lateral spre dreapta, bratele sus.
Orientarea în spatiu
Exercitiul consta în urmatoarele: copiii arunca mingea în sus cu o mâna, o rotatie de 360°,
prinderea mingii cu ambele mâini. Se propun 3 încercari si se considera numarul de aruncari
corecte din încercarile date.
Aprecierea fazelor de actiune (miscare)
Consta în îndeplinirea batailor din pozitia de baza prin saritura, departarea picioarelor în
lateral si bataie cu mâinile prin lateral deasupra capului.
Aprecierea: numarul de batai timp de 20 sec.
Experimentul pedagogic
A presupus introducerea modificarilor în desfasurarea actiunii educationale cu scopul
verificarii ipotezei de lucru. În acest scop, am format o grupa de 30 elevi de aceeasi vârsta dupa
cum urmeaza: 15 fete grupa experimentala si 15 fete grupa martor.
Metoda statistico-mat ematica
Aceasta metoda a fost utilizata pentru a prelucra si interpreta înregistrarile efectuate [ 77,
104, 105, 150].
57
Media aritmetica – reprezinta valoarea care indica tendinta centrala a caracteristicii a
esantionului studiat si se determina ca raport între suma Xi a valorilor caracteristicii si numarul
de subiecti n, conform r elatiei de mai jos:
n
x
i
(2.4.)
X n
1
i
X – valoarea mediei aritmetice;
– semnul sumatiei;
i – indicele sumatiei;
x – fiecare rezultat al masurarii;
i
n – numarul elevilor cercetati.
Media aritmetica este un indicator sintetic, abstract, a carei valoare semnifica cea mai buna
masura a tendintei centrale a valorilor caracteristicii si totodata, un etalon de referinta pentru
pozitionarea valorica în cadrul esantionului, a fiecarui subiect.
Daca diferenta dintre cea mai mare si cea mai mica valoare a caracteristicii studiate este
foarte mare, media aritmetica nu va mai reflecta corect tendinta centrala a sirului de valori.
Abaterea standard – reprezinta unul dintre cei mai folositi indicatori ai dispersiei valorilor
unei caracteristici fata de media lor aritmetica.
Abaterea standard ( ) se obtine prin extragerea radacinii patrate din raportul ce are la
numarator suma patratelor diferentelor dintre valorile caracteristicii masurate si media lor
aritmetica iar la numitor numarul n-1, adica, numarul de subiecti minus 1:
n
2
xX
i
(2.5.)
1 1
i
n
– abaterea medie patrata;
X – valoarea mediei aritmetice;
x – fiecare rezultat al masurarii;
i
n – numarul elevilor cercetati
O valoare mare a abaterii standard indica o împrastiere mare a datelor caracteristicii
masurate fata de medie pe când o valoare mica a abaterii standard ne indica o împrastiere mica a
datelor fata de medie. Cu alte cuvinte abaterea standard ne ajuta sa ne formam un punct de
vedere asupra omogenitatii esantionului referitor la caracteristica observata statistic.
58
Eroarea standard a valorii medii:
(2.6.)
± m = n
± m – abaterea standard a valorii medii;
– abaterea standard;
n – numarul elevilor cercetati.
Determinarea relatiilor cumulurilor cercetate la alegere, catre repartizarea necesara
– dupa metoda Sapiro-Uilki
b
2
W =
(2.7.)
1
n
2
unde:
b – suma evidentierii diferentelor Xmax si Xmin la nivelul de valoare critic a perechilor
comparate;
2 – dispersia;
n – numarul de observari.
Relatia apropiata de repartizarea normala a cumulurilor experimentale selectate confirma si
coeficientul variatiilor, care se calculeaza dupa formula:
(2.8.)
% 100%
V X
unde:
%
V – coeficientul de variabilitate;
– abaterea standard;
X – valoarea mediei aritmetice Particularitatile cumulurilor selectate (relatia la
repartizarea normala) ne-a permis sa aplicam metoda parametrica: t – criteriu, S – student.
Analiza comparativa a datelor experimentale – testul Student
S-au utilizat urmatoarele formule:
Pentru esantioane corelate (dependente)
XX unde f n
2
t =
,1
(2.9.)
1
2
r m m
m
m
2 2
2
1 2
1
r – coeficientul de corelatie.
59
Pentru esantioane necorelate (independente)
XX
(2.10.)
,
2
unde f n n
t = 1 2
1 2
m
m
2 2
2
1
f – numarul gradelor de libertate.
Determinarea coeficientului corelatiei s-a efectuat cu ajutorul metodei Brave-Pearson
n
x X y Y
ii
r =
(2.11.)
1
i
n
x y
În aceasta formula coeficientii veridici sunt considerati cei car e se încadreaza între 0,576 si
0,823, la pragul de semnificatie P< 0,05 – 0,001.
2. Organizarea si desfasurarea cercetarii
În scopul îmbunatatirii procesului educational la disciplina educatie fizica în gimnaziu, s -a
realizat un experiment bazat pe organizarea si conducerea lectiilor de educatie fizica folosind
mijloace de fitness.
În acest scop, s -a intervenit atât asupra programarii cât si asupra planificarii activitatii la
orele de educatie fizica din gimnaziu. Au fost stabilite teste, probe si masuratori, menite sa
evidentieze oportunitatea si eficacitatea folosirii acestor mijloace audio-vizuale în lectia de
educatie fizica.
Ca metoda de înregistrare a rezultatelor privind dezvoltarea fizica, adaptar ea organismului
la efort si nivelul capacitatii motrice, am folosit controlul pedagogic si tehnicile metrice [68,
124].
Pentru a stabili care este tendinta parametrilor somatici, functionali si motrici, precum si
nivelul de dezvoltare fizica si de pregatire motrica a elevelor din ciclul gimnazial, am stabilit o
serie de teste pe care le-am aplicat asupra unei grupe de control si asupra unei grupe
experimentale, la care am implementat lectii de educatie fizica bazate pe diverse tipuri de
mijloace fitness [66, 103, 160].
În studiul nostru ne-am propus sa stabilim aportul modelarii si al tratarii diferentiate în
efortul de a apropia indicii de dezvoltare armonioasa deficitari ai elevelor supraponderale de
valorile modelului individual [122]. Lucru posibil prin abordarea unei tehnologii didactice
diferentiate, utilizând structuri de exercitii analitice, modele operationale si algoritmi de lucru
specifici [144].
Cercetarea s-a realizat în trei etape, dupa cum urmeaza:
60
Etapa I. (septembrie 2008 – septembrie 2009), a cuprins studierea literaturii de specialitate
si a altor domenii adiacente ce prezinta interes pentru tema abordata. S-au studiat aspectele
generale ale educatiei fizice în învatamântul gimnazial, a programelor de specialitate si a
orientarii acestora spre generalizarea tratarii în lectia de educatie fizica a elevelor
supraponderale, în special.
S-au efectuat investigatii somato-functionale si cele ale capacitatii motrice în rândul
elevelor din liceul „Dinu Lipatti” din Bucures ti. S-au completat fisele de dezvoltare si pregatire
fizica a elevelor. S-au stabilit (euristic), la începutul anului scolar, tipurile morfologice specifice
si s-a stabilit un program model care urma sa fie efectuat pentru ameliorarea acestora.
Ancheta chestionar s-a aplicat în rândul specialistilor din educatie fizica scolara.
Chestionarea de diagnosticare sub forma de ancheta s-a desfasurat pe un esantion alcatuit din 80
de profesori de educatie fizica, din municipiul Bucuresti.
Etapa a II – a (septembrie 2009 – decembrie 2010), care a avut ca obiective principale:
desfasur area experimentului constatativ, aprecierea nivelului pregatirii fizice, compararea
programelor scolare la disciplina educatie fizica.
Etapa constatativa. Dupa ce au fost studiate particularitatile morfo-functionale ale
tinerelor de gimnaziu, la care se integreaza si elevele din liceul „Dinu Lipatti”, s -au formulat
anumite precizari privind nivelul dezvoltarii somatice a elevelor si a pregatirii lor motrice. S- a
trecut apoi la organizarea experimentului cu elevele supraponderale.
Subiectii. Având în vedere numarul mare de eleve supraponderale din liceul „Dinu
Lipatti”, ce au devenit un factor de frânare în cursivitatea si dinamica lectiilor de educatie fizica,
am hotarât separarea lor într -un grup aparte. Am considerat ca atractivitatea lor pentru miscare,
pentru exercitiu fizic, va fi mult stimulata datorita gruparii lor pe criterii asemanatoare,
mobilizându-le astfel pentru efortul special din lectie. Experimentul constatativ s-a realizat pe un
esantion format din 30 de fete. Scopul acestui studiu consta în aprecierea nivelului general al
pregatirii fizice a elevilor din gimnaziu, în vederea demonstrarii oportunitatii folosirii unor
mijloace noi în lectia de educatie fizica.
Alcatuirea grupului de formare (15 eleve) s-a efectuat prin adeziune facultativa, elevele
fiind „invitate” sa ia parte la aceasta activitate absolut inedita dupa ce, în prealabil, în fata tuturor
elevelor s-a prezentat ideea activitatii diferentiate cu elevele „handicapate” de excesul ponderal.
S-a mentionat perspectiva ameliorarii aspectului fizic, pe de o parte, îmbunatatirea capacitatii
motrice si posibilitatea de a obtine note mai bune la probele de control – specifice grupului de
experiment – si, implicit, un posibil avantaj scolar, pe de alta parte.
61
Pentru a determina eficienta activitatii diferentiate desfasurata cu grupul experimental am
organizat si un grup martor, format din 15 eleve supraponderale care, din diferite motive, nu au
dorit sa participe la experiment.
Investigatii. S-au ef ectuat: investigatii somatometrice initiale la lotul experimental si lotul
martor, valorile fiind înscrise în tabelele intitulate “Indici somato-metrici la prima testare”. S- a
efectuat si investigarea indicilor motrici la prima testare, valorile trecute pe tabelul indicilor
respectivi.
2.2. Opiniile specialis tilor privind organizarea educatiei fizice din ciclul gimnazial
Una din metodele de baza în cercetarile stiintifice în domeniul educatiei fizice este
anchetarea (interogarea) specialistilor din domeniu, pe diferite probleme supuse studierii.
Cu scopul de a studia baza metodologica a procesului de învatamânt la educatia fizica în
perioada actuala, examinând, totodata, unele aspecte metodologice ref eritoare la aplicar ea
diferitor mijloace ale educatiei fizice în procesul educativ cu elevii din ciclul gimnazial, s-a
organizat anchetarea profesorilor de educatie fizica (Anexa 1), având urmatoarele obiective:
– cunoasterea nivelului de corespundere a continutului materiei de învatamânt din
programa scolara necesitatilor dezvoltarii motrice a elevilor la vârsta gimnaziala;
– determinarea influentei mijloacelor educatiei fizice asupra starii functionale a
organismului elevului;
– evidentierea formelor efective în desfasurarea procesului educational cu elevele
supraponderale.
Ancheta pe baza de chestionar (Anexa 1), la care au participat peste 80 de specialisti –
profesori de educatie fizica din liceele din Bucuresti.
Chestionarul a cuprins 11 întrebari, la care subiectii anchetati si-au expus opiniile privind
reflectarea rezultatelor experientei de viata în utilizarea continuturilor programelor de
învatamânt si planificarea continuturilor didactice prin diverse forme.
Toate rezultatele au fost prelucrate statistic (Anexa 2) si sunt prezentate în figurile de mai
jos.
În debutul anchetei am cautat sa determinam care sunt conditiile obiective de desfasurare a
procesului educational la disciplina educatia fizica în scoala (Figura 2.4.). Astfel, în opinia
profesorilor de educatie fizica, participanti la ancheta, s-a constatat ca procesul educational la
aceasta disciplina se afla la un nivel mediocru – 32,5 %. Realitatea corespunde unui nivel bun de
desfasur are a educatiei fizice în scoala în viziunea a 28,75 %, si numai 17,5% pentru un nivel
foarte buna [39] .
62
7.5%
13,75%
-mediocru
-bun
-slab
-foarte bun
-foarte slab
32,5%
17,5%
28,75%
Fig. 2.4. Nivelul de desfasurare a procesului educational
la disciplina Educatia fizica în scoala
Conditiile existente si modalitatile de desfasurare a procesului educational la educatia
fizica, vârsta gimnaziala, au fost apreciate cu calificativul „bine”, pentru el pledând peste 40 %
din cei chestionati (Figura 2.5.).
5%
7,5%
-bun
-mediocru
-foarte bun
-slab
-foarte slab
39%
15%
32,5%
Fig. 2.5. Nivelul de desfasurare a educatiei fizice gimnaziale
În scopul îmbunatatirii procesului educational, lectia de educatie fizica, fiind si
actualmente forma de baza în practicarea exercitiilor fizice, în opinia a 36,25 % de respondenti
(26 profesori), urmeaza a fi modernizata considerabil. Aceasta se explica prin faptul ca
majoritatea elevilor, în afara de activitatea motrica desfasurata la lectiile incluse obligatoriu în
orar, nu practica alte exercitii fizice. De asemenea, necesita o atentie deosebita si sectiile pe
probe de sport -26,25% (Figura 2.6.).
63
5% 3,75% 1,25% -lectia de educatie fizica
-sectii pe probe de sport
7.5%
-concursuri. competitii.
olimpiade
-marsuri turistice
36,25%
20%
-gimnastica de dimineata
26,25%
-recreatii cu jocuri
organizate
Fig. 2.6. Forme de organizare a educatiei fizice
Prin aceasta prof esorii scot în evidenta tendinta de a intensifica activitatea motrica a
elevilor la aceste forme de organizare, determinând în unele cazuri si continuturi concrete pentru
vârste diferite.
Totodata, profesorii constientizeaza rolul lectiei de educatie fizica în îmbunatatirea
activitatii motrice la elevi (Figura 2.7.), acesta indicând un nivel mediocru de 37,5%. Si numai
18 profesori considera ca lectia de educatie fizica joaca un rol hotarâtor în dezvoltarea fizica a
elevilor: 13,75% pentru un nivel mare si 8,75% – nivel foarte mare.
Fig. 2.7. Rolului lectiei de educatie fizica în procesul educational
Analizând lectia din punct de vedere structural în practica educatiei fizice scolare, se
mentioneaza ca eficacitatea ei în majoritatea cazurilor depinde foarte mult de modalitatea de
organizare si desfasurare a partilor ei. Aici se poate accentua continutul selectat pentru vârsta
respectiva de elevi, formele de or ganizare si metodele de instruire.
Astfel, dintre partile lectiei care necesita o atentie sporita în scopul îmbunatatirii procesului
educational, cea mai solicitata a fost partea de baza (42,5%) (figura 2.8.). Profesorii insista pe
aceasta componenta a lectiei, deoarece aici trebuie sa se rezolve cele mai multe obiective.
64
Fig. 2.8. Realizarea obiectivelor lectiei în functie de structura ei
Referitor la obiectivele lectiei de educatie fizica, carora ar trebui sa li se acorde o atentie
mai sporita, profesorii si-au repartizat optiunile dupa cum urmeaza: întarirea sanatatii (35%),
dezvoltarea calitatilor motrice (25%), însusirea curriculumului scolar (20%). Interesului pentru
sport (8,75%) ar trebui sa fie în centrul unei atentii sporite (figura 2.9.).
Fig. 2.9. Obiectivele lectiei de educatie fizica
Pentru formarea priceperilor si deprinderilor motrice la un nivel înalt în procesul
educational la educatia fizica scolara este necesara o pregatire fizica optimala. Aceasta este
posibila prin dezvoltarea calitatilor motrice de baza.
În viziunea profesorilor (Figura 2.10.), calitatile motrice care ar trebui dezvoltate mai bine
pe parcursul anului scolar, luând totodata în consideratie compartimentul practicat, au fost
esalonate în f elul urmator:
– rezistenta – 25 %;
– forta-viteza – 20 %;
– capacitatile coordinative – 17,5 %;
– forta – 13,75 %;
– elasticitatea – 10%;
– viteza – 11,251 %;
– alte calitati – 2,5 %.
65
Fig. 2.10. Dezvoltarea calitatilor motrice la lectia de educatie fizica
Formarea deprinderilor motrice la elevii vârstei gimnaziale depinde într -o oarecare
masura si de nivelul de dezvoltare a capacitatilor coordinative. În acest context (Figura 2.11.),
profesorii (33,75 %) sunt de parerea ca în timpul lectiei de educatie fizica e necesar de a acorda
atentie dezvoltarii componentelor capacitatilor coordinative în complex.
Fig. 2.11. Componentele capacitatilor coordinative
Aceasta se explica prin faptul ca evident, continutul curriculumului scolar la educatia
fizica, care include diverse probe din gimnastica, atletism si jocuri sportive, necesita o aplicare
eficienta a mijloacelor pentru dezvoltarea coordonarii specifice fiecarei probe de sport.
Totodata, cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a capacitatilor coordinative, dupa
parerea profesorilor (Figura 2.12.), sunt:
– jocurile de miscare – 31,25%;
– elementele din jocurile sportive – 28,75%;
– elemente de gimnastica – 20 %;
– elemente din atletism – 17,5 %.
Fig. 2.12. Mijloacele de dezvoltare a capacitatilor coordinative
Reiesind din structura lectiei de educatie fizica, dezvoltarea optimala a capacitatilor
coordinative este mai eficienta în partea pregatitoare, fapt ce este argumentat si de profesorii
anchetati – 48,75%. În partea de baza aceste capacitati pot fi dezvoltate în viziunea a 33,75% din
profesori, si numai 12,5% pledeaza pentru partea de încheiere (Figura 2.13.).
Fig. 2.13. Dezvoltarea capacitatilor coordinative în functie de partile lectiei
Datorita faptului ca ne-am propus sa organizam procesul de educatie fizica cu eleve care au
surplus de greutate, am concretizat în acest sens daca în scoli se lucreaza cu astfel de persoane
Profesorii de educatie fizica au afirmat ca nu se ocupa în mod special de acesti copii. De
asemenea, am încercat sa stabilim daca în procesul de educatie fizica cu elevii din gimnaziu se
aplica mijlocele aerobice, respondentii au accentuat ca în principiu aceste mijloace se aplica,
30% au mentionat ca „Da”, si 70% „Nu”.
În concluzie se poate afir ma ca rezultatele chestionarii au permis sa scoatem în evidenta ca
elevii care au deficiente de sanatate nu s unt luati în consideratie pentru a organiza cu ei procesul
de educatie fizica specific starii lor functionale si motrice.
67
2.3 Nivelul dezvoltarii morfo-functionale, fizice si psihomotrice a elevelor
supraponderale din ciclul gimnazial
Pregatirea fizica multilaterala, care include în anumite situatii chiar specializarea sportiva,
ocupa un loc important în preocuparile specialistilor din domeniul educatiei fizice. În etapa
initiala a pregatirii sportive interesul trebuie centrat pe educar ea calitatilor fizice si largirea
sistematica a fondului de competente motrice formate [39, 46, 125].
Cultura fizica si sportul pun la dispozitie posibilitati pentru educarea aptitudinilor de a
percepe, aprecia corect, la justa valoare, manifestarile de ordin motric si totodata pe cele de ordin
psiho-social [69, 120]. Nu mai putin importante sunt si principiile fiziologice, deoarece acestea
stau la baza pregatirii si joaca un rol principal în realizarea sarcinilor si obiectivelor educatiei
fizice, alaturi de principiile pedagogice si igienice [ 10, 29].
Continutul, organizarea si desfasurar ea unor cicluri de lectii ce vizeaza însusirea
multilaterala trebuie sa tina seama de o serie de factori obiectivi si subiectivi, legati de procesele
de crestere si fenomenele morfo-functionale proprii vârstei scolare [ 1, 4, 9].
Pentru a raspunde cerintelor prevazute în programa scolara referitoare la efectuarea
anumitor eforturi sau participarea în competitii scolare, rezultatele obtinute în urma observatiilor
pedagogice recomanda insistarea asupra pregatirii fizice generale prin practicarea multilaterala a
exercitiilor fizice, având ca finalitate o dezvoltare a capacitatii de lucru a întregului organism
[18, 113, 147].
Ca orice alta disciplina si educatia fizica este marcata de noile transformari ale procesului
instructiv-educativ, fapt sustinut de noile orientari metodice care au fost implementate în
demersul didactic [133].
În scopul realizarii principiului dezvoltarii multilaterale în procesul de educatie fizica se
aplica mijloace si metode care conduc la dezvoltarea armonioasa a tuturor calitatilor fizice de
baza ale organismului, care contribuie la dezvoltarea aptitudinilor fizice individuale si care
formeaza competente motrice de importanta vitala [ 38, 135].
Sarcinile instruirii multilaterale în educatia fizica sunt:
– dezvoltarea calitatilor motrice de baza în anumite conditii;
– crearea unui numar mare de competente motrice;
– dezvoltarea armonioasa, corecta si proportionala, dinamica si simetrica a principalelor
grupe musculare;
– cresterea parametrilor fortei absolute si relative;
– educarea capacitatii de a aplica competentele motrice formate, în conditii cât mai
variate.
68
abordat problema dezvoltarii morfologice, functionale si fizice [ 33, 88, 111]. În acelasi timp, în
literatura se analizeaza putin influenta capacitatilor psihomotrice asupra nivelului de
supraponderabilitate a copiilor de aceasta vârsta.
Prezentam în continuare modelul elaborat de Institutul de Igiena Bucuresti, considerat de
referinta, al proportiilor ideale ale corpului femeii tinere în functie de greutatea si înaltimea
corporala (Tabelul 2.1.).
Tabelul 2.1. Proportiile ideale în functie de greutate si înaltime
(dupa Institutul de Igiena Bucuresti)
Perimetrul
Perimetrul
Înaltime
Greutat
Perimetrul
bustului
bazinului
(m)
e (kg)
taliei (cm)
(cm)
(cm)
1,50 47-49 60 81,5 89
1,51 48-50 60 83 89
1,52 48-50 60,5 84 89,5
1,53 49-51 61 84 90
1,54 50-51 61 84 90,5
1,55 50-52 61,5 84 91
1,56 50-52 62 85,5 91,5
1,57 51-53 62 86 92
1,58 52,54 62,5 86 92
1,59 52-54 63 86,5 92,5
1,60 53-55 63 87 93
1,61 53-55 63 87 93
1,62 54-56 63,5 87,5 93,5
1,63 55-57 63,5 88 94
1,64 55-57 63,5 88 94
1,65 56-58 64 88 94
1,66 57-59 64,5 88,5 94,5
1,67 57-59 64,5 89 95
1,68 58-60 64,5 89 95
1,69 59-61 65 89 95,5
1,70 60-62 66 90 96
1,71 60-62 66,5 90 96
1,75 63-65 67 91 97
69
În procesul analizei literaturii de specialitate s -au evidentiat un sir de lucrari în care s -a
ponderala (supraponderabilitate) sau prin scaderi ponderale (subponderalitate), greutatea
corporala trebuie comparata cu o valoare standard, numita „greutate ideala”, corespunzatoare
înaltimii si vârstei.
Greutatea ideala la fete se poate determina din Tabelul 2.2.
Tabelul 2.2. Media si deviatia standard a greutatii si înaltimii
(dupa datele Institutului de Endocrinologie „C. I. Parhon”)
Greutatea (kg) Înaltimea (cm)
Vârsta
Media Deviat ia
standard Media Deviat ia
standard
11 35,82 6,782 142,51 6,938
12 41,59 7,914 149,32 7,547
13 46,09 7,951 154,05 6,454
14 50,09 7,923 154,38 6,026
15 52,52 7,803 158,41 5,293
16 54,05 7,896 159,10 5,884
17 56,48 7,799 160,05 6,012
18 55,54 6,577 159,58 2,278
În contextul celor mentionate mai sus, am efectuat un studiu unde s-a apreciat nivelul de
dezvoltare morfo-functionala, fizica si psihomotrica a elevelor din ciclul gimnazial.
Rezultatele testarii pregatirii fizice functionale si psihomotrice, verificarea nivelului de
supraponderabilitate a elevelor din ciclul gimnazial au demonstrat ca procesul de educatie fizica
nu întotdeauna corespunde cerintelor si obiectivelor caracteristice perioadelor de dezvoltare a
copiilor si a modificarilor fiziologice care apar la fetele în aceasta perioada [190].
Dupa prima testare s -au înregistrat indicii somato-metrici, care ulterior, fiind raportati la
indicii elaborati de Institutul de Igiena din Bucuresti (Tabelul 2.3.), am obtinut abaterea de la
forma modelului standard.
Constatam ca, marea majoritate a indicilor testati prezinta valori negative, dar foarte
dispersate privind abaterea de la model. Constatam ca valorile greutatii corporale, ale
perimetrelor taliei, bazinului si cel al bustului sunt foarte departe de model, fiind vorba de o
adipozitate clara.
70
Pentru a aprecia abaterile de la greutatea normala, care se pot manifesta prin cresterea
actuala se aplica diferite metode si mijloace noi preluate din sportul pentru toti. Un curent
modern care a aparut în ultimii ani bazat pe sportul aerobic si a diferitelor directii ale formelor de
fitness a permis implementarea lor în procesul de educatie fizica.
Tabelul 2.3. Abaterea de la modelul standard de dezvoltare
(dupa Institutul de Igiena din Bucuresti)
Înaltime
Perimetrul
Perimetrul
(m) Greutate (kg) Perimetrul
toracic (cm)
taliei (cm)
bazinului (cm)
S S M Ds S M Ds S M Ds S M Ds
1,67 71 58 -13 88,4 88 -0,4 72,1 63,5 -8,6 102,4 94 -8,4
1,67 70 58 -12 85,2 88 2,8 65,5 63,5 -2 95,8 94 -1,8
1,55 63 51 -12 85,5 84 -1,5 70,7 61,5 -9,2 89,8 91 1,2
1,70 76 62 -14 82,5 90 7,5 66,6 66,5 -0,1 93 96 3
1,69 72 58 -14 79,1 89 9,9 65,5 65 -0,5 88 95 7
1,64 70 56 -14 101,4 88 -13,9 84 63,5 -20,5 104 94 -10
1,58 62,5 52 -10,5 90,2 86 -4,2 70,5 62,5 -8 97,7 92 -5,7
1,52 58 47 -11 89,5 84 -5,5 70 60,5 -9,5 97 89,5 -7,5
1,63 67,5 56 -11,5 86,7 88 1,3 65,6 63,5 -2,1 94,6 94 -0,6
1,69 72 62 -10 99,4 90 -9,4 84,2 66,5 -17,7 100,7 96 -4,7
1,69 75 58 -17 85,5 89 3,5 70,7 65 -5,7 87,2 95 7,8
1,63 67 56 -11 96,7 88 -8,7 82,2 63,5 -18,7 103,3 94 -9,3
1,65 73 61 -12 104 90 -14 84,4 66 -18,4 110 96 -14
1,62 67 55 -12 90,2 87,5 -2,7 70,5 63,5 -7 97,7 93,5 -4,2
1,58 64 52 -12 87,2 86 -1,2 70,3 62,5 -7,8 99 92 -7
Nota: S – subiectul; M – modelul; Ds – diferenta
În acest context, aceste mijloace pot fi folosite atât pentru dezvoltare fizica generala,
functionala si motrica cât si în vederea îmbunatatirii starii morfologice si constitutionale a
persoanelor care practica aceste exercitii.
2.4. Concordanta dintre ratia alimentara si regimului activitatii motrice
Cresterea în greutate pe seama maririi tesutului gras poate aparea în ur matoarele cazuri:
lipsa de activitate fizica eficienta, sedentarismul, stresul cotidian, nutritia incorecta.
71
În vederea îmbunatatirii procesului de educatie fizica în învatamântul gimnazial în etapa
suprafetei corporale relative si prin diminuarea neta a ritmului de crestere. În momentul
pubertatii, necesarul caloric este la maximum în valoare absoluta, deoarece în aceasta perioada
organismul creste deosebit de repede si se produce maturizarea sexuala [ 167] . La fete, aceasta
valoare maximala este atinsa între 12 – 15 ani, la baieti între 15 – 18 ani [59].
Fitness-ul corelat cu regimul alimentar favorizeaza consumul de energie [199].
Pe lânga cheltuiala de ener gie minima, organismul necesita un supliment energetic pentru:
– mentinerea constanta a temperaturii corpului;
– activitatea musculara;
– ingerarea hranei;
– incorporarea hranei ce se numeste „actiune dinamica specifica” (caloriile cheltuite în
cursul digestiei si asimilarii hranei) si variaza în functie de principiul nutritiv utilizat: mai mica
pentru glucide si lipide si foarte ridicata pentru proteine;
– travaliul muscular sau activitatea fizica depusa.
Pentru diferite categorii de vârsta a copiilor (Tabelul 2.4.), schema metabolismului
energetic se prezinta astfel:
Tabelul 2.4. Metabolismului energetic la copii si adolescenti
(dupa KRAUT H., WIRTHS W, [204])
Energie (kcal/Kilocorp/zi)
Baieti Fete
1-3 ani 90-80
4-6 ani
7-9 ani
80
70
Copii
10-12 ani
13-14 ani
60 50
50 45
Adolescenti 15-18 ani 50 45
Ratia ener getica trebuie sa contina furnizori de energie (proteine, lipide, glucide) si
biocatalizatori (vitamine si minerale) [ 29, 201].
Proteinele, adevarate „caramizi ale constructiei”, au extrem de multe roluri în organism,
dar principal este cel de modelare al acestuia. Prin arderea în organism, 1g de proteine elibereaza
4,1 calorii.
Din punct de vedere al valorii lor biologice, proteinele se împart în:
72
La copii necesarul caloric scade odata cu cresterea, ceea ce se explica prin reducerea
carne, brânza);
2. proteine de clasa a II-a – contin toti aminoacizii esentiali, dar nu în proportii optime
(cereale si leguminoase uscate);
3. proteine de clasa a III-a – nu contin toti aminoacizii esentiali (zeina din porumb,
gelatina).
Necesarul de proteine depinde de mai multi factori: vârsta, greutatea corporala, efortul fizic
depus, diferite boli si conditii medicale. Nou nascutii si adolescentii în crestere au un necesar de
proteine crescut.
Un adult normal necesita 1 – 1,5 g proteine/kg/corp/zi, ceea ce reflecta necesarul optim
fiziologic si reprezinta 11 – 13% din valoarea calorica a ratiei zilnice – cantitate de proteine din
care cel putin jumatate trebuie sa fie din clasa I.
În general, consumul proteic pentru adulti (Tabelul 2.5.) în rezultatul unui efort fizic, se
recomanda a fi urmatorul:
Tabelul 2.5. Consumul proteic pentru adulti
Tipul de efort Necesarul pe kg/corp
Sedentar
0,88
Efort moderat 1,1-1,3
Efort intens 1,5-2 si peste
Lipidele sau grasimile sunt substante cu roluri complexe în organism:
1. rezerve concentrate de energie;
2. izolatie termica si împotriva socurilor solvent pentru transportul vitaminelor liposolubile
(A, D, E, K);
3. furnizor de acizi grasi esentiali, fara de care corpul nu poate functiona.
Fara grasimi nu s -ar putea sintetiza diferite substante, printre care si hormonii. Grasimile
produc prin ardere aproximativ 9 calorii/gram. Necesarul de grasimi în ratia normala este de 1 -2
g/kg corp/zi.
Din moment ce grasimile au rolul lor în organism, ele trebuie consumate în anumite
cantitati. Însa, având în vedere ca furnizeaza 9 calorii pe gram, pot fi un factor important în
depasirea numarului de calorii optim zilnic si deci în acumularea de tesut adipos.
73
1. proteine de clasa I – contin toti aminoacizii esentiali în proportii optime (oua, lapte,
Glucidele sunt cunoscute sub numele de zaharuri sau carbohidrati. Prin carbohidrati se
întelege un grup de substante chimice ce contin în molecule carbon, hidrogen si oxigen. In
organism au rol de sursa ener getica. Prin arderea unui gram de glucide se elibereaza 4,1 calorii.
Necesarul de glucide se apreciaza la 4 – 8 g/kg corp/zi si se prefera glucidele naturale
provenite din legume, cereale, fructe.
Sarurile minerale sunt incluse în structura celulelor, intra în constitutia unor enzime,
vitamine si hormoni, facilitând functionarea acestora în organism. Nu produc calorii, iar
necesarul lor cantitativ variaza în functie de marimea sportivului, efortul depus si tr anspiratia
(care este mai mare vara).
Sursele de saruri sunt: fructele, legumele, carnea, ouale si laptele.
Vitaminele sunt substante nutritive vitale, prezente în cantitati infime în alimentatie,
indispensabile numeroaselor functii ale or ganismului. Spre deosebire de celelalte elemente din
alimentatie (furnizorii de energie – proteinele, glucidele si lipidele), vitaminele nu livreaza
energie. Rolul lor este însa foarte important, far a ele furnizorii de energie neputându-si realiza
functiile.
Vitaminele patrund în organism prin alimentatie, dar sunt utilizate abia la încheierea
procesului de digestie. Functia lor este asemenea unor substante catalizatoare, care asigura
desfasur area corecta a proceselor metabolismului. Ele au rol în dezvoltarea celulara, au rolul de
antioxidanti, contribuie la producerea globulelor în sânge, a hormonilor si a substantelor chimice
care transmit influxul nervos. Vitaminele nu produc direct energie, dar sunt indispensabile
proceselor de producere a energiei. Organismul nostru nu poate produce singur vitaminele, ceea
ce face cu atât mai necesar aportul lor prin alimentatie si suplimente. Administrarea insuficienta
cu vitamine poate determina pe termen scurt scaderea energiei, iar pe termen lung anemie si
diverse boli.
Apa si fibrele vegetale nu produc calorii, în schimb apa este indispensabila organismului,
ea compunând 70% din masa unui om, iar fibrele vegetale, desi nu sunt indispensabile
supravietuirii, sunt foarte utile din doua puncte de vedere: atunci când vrei sa slabesti, ele pot da
senzatia de satietate fara sa aduca calorii în organism si în general regularizeaza circulatia în
intestinul gros, ceea ce reduce riscul de cancer al colonului. Apa trebuie consumata în cantitati
suficiente pentru a nu avea niciodata senzatia de sete, pentru ca deja acesta este semnalul ca
organismul este usor deshidratat. Necesarul hidric al organismului este de 2500 – 3000 ml/zi.
Continutul în proteine, lipide, glucide (în grame la 100 g aliment consumabil), dupa
Societatea de Nutritie din România, este prezentat în Anexa 3.
74
realizarea unei greutati ideale.
Pasii pe care familiile trebuie sa-i urmeze sunt:
– constientizarea obiceiurilor alimentare, a activitatii fizice;
– identificarea, cu ajutorul clinicienilor, a alimentelor bogate în calorii si a obstacolelor
pentru o activitate fizica mai sustinuta;
– modificarea treptata a stilului de viata – pas cu pas, initial cu mici modificari, apoi cu
altele dupa ce primele au fost bine învatate;
– recunoasterea unor probleme de comportament ale copilului care devine mai
independent odata cu înaintarea în vârsta, schimbarea programului familiei sau orice alta
schimbare ce modifica planul initial.
Reducerea consumului de calorii
Trebuie cautate schimbari permanente si nu unele temporare în alimentatie care ar duce la
o scadere rapida în greutate. Calcularea caloriilor este dificila, plictisitoare si de multe ori
inexacta. Reducerea sau eliminarea unor anumite alimente poate reduce caloriile.
Nutritionistii împart alimentele în grupe („culorile semaforului”) în functie de valoarea
caloriilor continute:
– „Verde” (grupa alimentelor care se consuma fara limite): legume verzi, morcovi, rosii,
apa, iaurt natural, brânza de vaci cu grasime 0%;
– „Galben” (grupa alimentelor care vor fi consumate în cantitate moderata): brânza de
vaci cu grasime 20%; peste slab; carne de pasare fara piele; de vitel, fara gr asime; cartofi, paste
fainoase, pâine; fructe;
– „Rosu” (bogate în grasimi si carbohidrati, indicate a se consuma maxim o data pe
saptamâna): lapte integral, ou, cereale dulci, sucuri, alune, nuci, fructe uscate, carne sau peste
preparat cu grasimi.
Valoarea calorica a dietei este cuprinsa între 100-1300 Kcal/zi.
Progr amele cu diete foarte scazute în calorii sunt utilizate, în general, la copiii cu IMC
peste percentila 95, dar pe o durata de maxim 4-12 saptamâni, sub supraveghere medicala.
Aceste diete nu aduc îmbunatatiri evidente pe termen lung si nu sunt recomandate copiilor în
perioada prepubertara. Dieta cuprinde între 600 si 900 Kcal/zi, continut redus de proteine cu
valoare biologica mare ( 1,5-2,5 g/kg/zi) si restrictie a consumului de carbohidrati la 20-40 g/zi.
Efectele adverse ale programului de scadere în greutate includ:
– boli ale colecistului la copiii care scad rapid în greutate;
75
Scopul controlului supraponderabilitatii este o alimentatie si activitate sanatoasa si nu
– reducerea vitezei de crestere în înaltime, ceea ce impune monitorizarea atenta a copiilor
în timpul dietei restrictive, chiar daca deficitul caloric este prudent;
– sindroame carentiale datorita aportului inadecvat de minerale, vitamine (A, C, E),
calciu, fier;
– probleme emotionale sau deteriorarea relatiei parinti-copii, daca dieta si activitatea
zilnica devine subiect de conflict.
Pentru a determina preocuparea elevelor pentru propria greutate corporala, utilizarea si
eficienta exercitiilor fizice si modalitatile prin care încerca sa realizeze mentinerea propriei
gr eutati, au fost folosite chestionare anonime care au fost completate de peste 580 de eleve de
vârsta gimnaziala din scolile din Bucuresti (septembrie 2008 – ianuarie 2009).
Elevele au fost rugate sa completeze un chestionar anonim care urmareste evaluar ea unor
comportamente cu risc pentru sanatate.
Tabelul 2.6. Rezultatele preocuparii elevelor pentru propria greutate corporala
(n=580)
1. Esti îngrijorata de propria greutate corporala?
52,4 %
(DA)
Ce faci în prezent legat de greutatea ta corporala?
– încerc sa slabesc
46,5 %
10,2 %
43,3 %
2.
– încerc sa ma mentin
– nimic
Ce metode ai folosit în ultimul an pentru a slabi?
– dieta
16,8 %
26,7 %
– activitate fizica
3.
– provocarea vomei
1,6 %
3,9 %
4,8 %
– pastile pentru slabit
– ceaiuri pentru slabit
– nimic
46,2 %
Una din doua eleve de scoala generala, a declarat ca este cu adevarat preocupate de propria
greutate. Mai mult de jumatate dintre fete ( 52%) au apelat în ultimul an la diferite metode pentru
a slabi [42, 117].
Rezultatele studiului (Figura 2.14.) arata ca aproximativ jumatate dintre fetele de vîrsta
gimnaziala 46,5 % încearca sa slabeasca, iar 43,3 % nu fac nimic în prezent pentru propria
gr eutate corporala.
76
Fig. 2.14. Actiunile fetelor supraponderale privind greutatea corporala
Dintre fetele care au încercat sa faca ceva, principala metoda pentru a slabi a fost
practicarea unor activitati fizice – 26,7 %, urmata de adoptarea a diferite diete pentru slabit –
16,8% (Figura 2.15.). Un procent foarte mic de subiecti au apelat la diverse modalitati:
provocarea vomei – 1,6 %; pastile pentru slabit – 3,9 % si ceaiuri pentru slabit – 4,8 %.
Fig. 2.15. Metodele utilizate pentru slabire
Rezultatele studiului arata faptul ca preocuparile elevelor pentru propria greutate corporala
încep înca din scoala generala. Aceste tendinte sunt strâns corelate cu expunerea elevelor la
informatiile din mass-media, care promoveaza ideea ca succesul este determinat de o silueta cât
mai supla. Pentru a atinge greutatea dorita, multe dintre fetele incluse în studiu au recunoscut ca
apeleaza la restrictii alimentare.
Practicarea activitatilor fizice are un rol benefic în mentinerea unei greutati adecvate si a
unei bune stari de sanatate. Este însa foarte important ca aceste activitati sportive sa fie însotite
de o dieta echilibrata [ 157, 200]. Apelarea la restrictii alimentare pentru reducerea greutatii
provoaca dezechilibre si efecte negative privind starea de nutritie si starea de sanatate în general.
77
elevelor sa adopte un stil de viata sanatos si sa obtina o greutate ideala.
2.5. Program experimental de aplicare a mijloacelor de fitness în lectia de educatie
fizica din ciclul gimnazial la elevele supraponderale
Tratarea diferentiata este una dintre cele mai des practicate metode în lectie, prin
aplicarea sa în situatiile reclamate de diferentele nivelului bio-motric si de practicarea unor
discipline diferite de catre elevii unui colectiv [9, 134, 149].
Un aspect important pentru acest ciclu de învatamânt îl reprezinta, dupa parerea noastra,
posibilitatea ca în baza ofertei curriculare si în functie de optiunile elevilor, acolo unde exista
conditii, sa poata fi prezente simultan într -o lectie obiectivele operationale a mai multor unitati
de învatare, abordate câte una sau câte doua pentru fiecare grupa de elevi, permanent constituita
la educatie fizica. În acest mod este respectat principiul privind parcurgerea în lectii a traseelor
individuale de pregatire [25, 76, 93].
Profesorului îi revine sarcina ca în aceste situatii sa elaboreze continuturi diferentiate
pentru fiecare grup, nefiind exclusa nici varianta individualizarii, în vederea asigurarii unei
pregatiri eficiente si temeinice [ 53].
Capacitatea de autoorganizare, autoconducere, autoapreciere este vizata prin toate
actiunile metodico-organizatorice în care sunt implicati elevii: amenajarea spatiului de
desfasur are a lectiei, dispunerea materialelor necesare la desfasurarea lectiei, dispunerea
materialelor necesare exersarii în anumite configuratii si apoi retragerea lor, conducerea
complexelor de exercitii ce urmaresc pregatirea organismului pentru efort sau influentarea
selectiva a aparatului locomotor, asigurarea executiei altor elevi, arbitrajul jocului bilateral sau
altor întreceri din timpul lectiei etc.
Toate aceste actiuni pot fi înscrise în cea ce se numeste activitatea independenta a elevilor
în lectia de educatie fizica. Rolul lor se rasfrânge în mod evident si asupra capacitatii si
obisnuintei de practicare independenta a exercitiului fizic, care la acest nivel capata mai multa
gr eutate datorita posibilitatilor motrice crescute si constientizarii la un nivel mult mai ridicat a
importantei si rolul educatiei fizice în viata fiecaruia.
Dezvoltarea calitatilor motrice
Specialistii considera aceasta etapa cea mai prioritara în identificarea s i dezvoltarea
calitatilor motrice [45, 158]. În etapa antepubertara, particularitatile morfo-functionale ale
elevilor determina orientarea preocuparilor spre dezvoltarea vitezei, substratului morfologic si
78
Rezultatele arata necesitatea de a dobândi cunostinte si competente care sa le permita
functional, predispunând la eforturi mare viteza, dar de durata scurta. La aceasta vârsta,
dezvoltarea calitatilor motrice se pr ezinta la cel mai înalt nivel [12].
Timpul de reactie, apreciat prin determinarea perioadei latente a reactiei motrice, se
îmbunatateste treptat, începând de la 9-10 ani, pentru ca în perioada pubertara sa se apropie mult
de timpul de reactie adultilor.
Efortul de rezistenta, într -un volum si cu o intensitate adecvate vârstei fiziologice a
elevelor aflate în plin proces biologic de transformari pubertare, reprezinta un stimulent biologic
pretios dezvoltarii marilor sisteme functionale [28].
Efortul de forta nu trebuie sa lipseasca din programul pregatirii sportive a elevilor de
vârsta pubertara si nici din lectiile de educatie fizica [ 3, 16].
Capacitatile coordinative – îndemânarea, fiind strâns corelata cu viteza, se poate dezvolta
în anumite conditii la elevii de vârsta pubertar a. Marea plasticitate a scoartei cerebrale, tendinta
de iradiere a excitatiei si predominanta starii de excitabilitate corticala la aceasta vârsta
favorizeaza realizarea miscarilor si exercitiilor de îndemânare care solicita atentia si concentrarea
elevilor timp mai îndelungat, deoarece provoaca oboseala precoce si în consecinta
dezavantajeaza fixarea legaturilor temporare necesare învatarii miscarilor [ 130, 167].
Pentru a lucra eficient cu elevele supraponderale este necesar sa cunoastem carui tip
constitutional apartin, prin tip constitutional întelegându-se totalitatea caracterelor morfologice,
functionale si psihice care definesc o anumita fiinta umana, luata ca un tot unitar. Tipul
constitutional este direct influentat de mostenirea ereditara si de influenta factorilor din mediul
extern.
Au existat mai multe scoli antropologice care au studiat tipologiile constitutionale,
începând de la Hipocrate si pâna în zilele noastre. Printre cele mai importante scoli din Europa
amintim pe cea franceza (directionata spre morfologia descriptiva, bazata pe observatiile
constructiei corpului), cea italiana (preocupata de antropometrie) si cea germana (ce a studiat
influenta si actiunea glandelor cu secretie interna).
Tipul muscular se caracterizeaza printr -o puternica dezvoltare a extremitatilor si a
musculaturii, cutia toracica este bine dezvoltata, în forma de tr apez, proportionala cu abdomenul,
extremitatile relativ lungi, pilozitatea este accentuata, fata este dreptunghiulara, scheletul robust,
umerii lati. Tânara cântareste cu 4–5 kg mai mult decât colegele de aceeasi înaltime dar cu o
dezvoltare somatica diferita. Nu exista tendinte de îngrasare.
Indicatii :
– exercitii pentru suplete si mobilitate (nu de forta specifica);
– exercitii de agilitate, îndemânare, viteza.
79
Tipul respirator se caracterizeaza prin preponderenta partii superioare a trunchiului
asupra celei inferioare. Cutia toracica este în forma de trapez, dar mai lunga, fata are forma
romboidala. Tendinta de îngrasare pe abdomen si solduri în special.
Indicatii :
– exercitii de suplete;
– exercitii de dezvoltare a musculaturii abdominale si a spatelui;
– exercitii din gimnastica de baza (întretinere), alergare, înot, etc.
Tipul digestiv se caracterizeaza printr -un abdomen mare, schelet osos subtire, încheieturi
fine si talia bine pronuntata, bazinul lat, umerii îngusti, extremitatile scurte si slab muscularizate,
fata în forma de triunghi cu maxilarele puternic dezvoltate, gâtul scurt si gros. De obicei statura e
mignona, fata cu trasaturi armonioase si tenul alb, întreaga înfatisare fiind delicata. Exista
permanenta tendinta de îngrasare motiv pentru care este necesara cântarir ea saptamânala, pentru
a preveni instalarea obezitatii. Zone vizate: abdomen, bazin, solduri, brate.
Indicatii :
– exercitii pentru dezvoltarea musculaturii: brate, abdomen, spate, membre inferioare;
– exercitii din gimnastica de baza, în special pentru partile laterale si abdomen.
Tipul cerebral–nervos se distinge printr–un cap mare, trupul longilin, schelet îngust,
torace putin dezvoltat, solduri strâmte, fara tendinta de îngrasare. Exista deci conditii naturale
pentru practicarea sportului de performanta.
Indicatii :
– exercitii de respiratie;
– exercitii pentru dezvoltarea vitezei, fortei si rezistentei în toate compartimentele.
I. Alimentatia trebuie sa asigure toate nevoile nutritive ale elevelor si sa fie adaptata
nevoilor sale fiziologice.
Pentru elevele din scoala gimnaziala se recomanda în medie 2 600 kcal/zi, cu variatii
posibile de 1800-3000 kcal/zi [ 138].
Slabirea, adica pierderea excesului de greutate corporala, este mult mai eficienta daca este
utilizata o combinatie între o dieta si exercitii fizice. Daca se consuma mai multa energie prin
exercitii fizice, restrictiile dietetice vor fi mai putin severe. In plus, implicarea în activitati fizice
poate îmbunatati confortul psihologic si o conditie buna a inimii. Motivarea supraponderalilor sa
se alature unui program de activitate este o mare provocare. Pentru a încuraja participarea la
activitati fizice, trebuie dezvoltat un program de exercitii placut si flexibil.
80
daca copilul scade cu 1 – 1,5 kg în fiecare luna, pâna ce ajunge la gr eutatea normala. Scaderi în
greutate mai mari si mai rapide nu sunt de dorit.
Dietoterapia este primul pas în tratamentului supraponderalilor. Dieta ar trebui
implementata ca facând parte din viata de zi cu zi si nu vazuta ca un regim de slabit pe termen
limitat. Elaborarea unui program nutritional se bazeaza pe faptul ca fiecare individ este unic
(bagaj genetic, istorie medicala, mod general de viata) si de aceea dieta tr ebuie personalizata în
asa fel încât sa se furnizeze alimente sanatoase, variate, echilibrate nutritional în functie de
nevoile fiecarui pacient.
O dieta echilibrata ar trebui sa acopere urmatoarele cerinte nutritionale: 12-15% proteine,
30-35% lipide s i 50-55% glucide (carbohidrati).
În dieta aportul caloric este redus, iar tipul alimentelor si frecventa meselor sunt
principala preocupare pentru a obtine efecte durabile în timp.
Odata stabilite tipul si cantitatea alimentelor, este necesara schimbarea obiceiurilor
alimentare anterioare. Astfel, gustarile permanente, cantitatile excesive de lipide si volumul
prea mare de alimente consumate în timpul meselor principale vor disparea din noul mod de
viata. Sunt recomandate trei mese pe zi si câte o gustare între mese. Este foarte important ca
fiecare masa sa se desfasoare la ore stabilite si sa se respecte programul zilnic.
Strategia slabirii în greutate se bazeaza pe succesiunea ciclurilor „slabire – mentinere”,
care cuprind:
– perioade de slabire propriu-zisa (de 1 – 3 luni) în care greutatea scade cu 3 – 8 kg prin
dieta hipocalorica si exercitiu fizic,
– mentinerea efectului 2 – 6 luni prin exercitiu fizic si dieta.
Elevele trebuie sa acumuleze o cantitate de calorii zilnica mai mica decât media normala,
pentru a da jos surplusul acumulat si pentru a ajunge la greutatea dorita. Astfel, ele vor primi în
cura de slabire 1400-1800 kcal/zi. Am studiat mai multe ghiduri de alimentatie [ 96, 209, 210] si
am stabilit câteva regimuri alimentare flexibile, echilibrate, variate si proportionale în principii
nutritive, dupa care s-au orientat elevele. Prezentam în tabelul 2.7. un model de regim alimentar
pentru 1800 cal/zi, restul fiind prezentate în Anexa 4.
81
Eficienta programului trebuie sa fie verificata prin cântariri saptamânale. Este suficient
Tabelul 2.7. Regim alimentar cu 1800 kcal/zi
Masa Alimente Calorii
200 ml lapte de vaca
Mic dejun
50 g pâine integrala
300
25 g dulceata sau miere de albine
50 g pâine
Gustare
20 g sunca presata sau salam
240
la scoala
30 g rahat
100 g carne de vaca sau porc
200 g legume si zarzavaturi
100 g cartofi
Prânz
700
100 g pâine
20 ml ulei vegetal
100 g compot sau fructe crude
200 g iaurt
100 g pâine
Cina
560
2 oua
100 g fructe
Pentru calcularea meniurilor se vor folosi urmatoarele echivalente alimentare [138]:
1. 100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte proaspat;
2. 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspat;
3. 100 g cascaval = 700 ml lapte proaspat;
4. 100 g brânza telemea de vaca = 550 ml lapte proaspat;
5. 100 g brânza telemea de oi = 450 ml lapte proaspat;
6. 100 g brânza proaspata de vaca = 400 ml lapte proaspat;
7. 100 g cas = la fel ca la brânza telemea;
8. 100 g mezeluri = 125 g carne;
9. 100 g specialitati din carne (sunca de Praga, mus chi file, muschi tiganesc, ceafa,
pastrama etc.) = 135 g carne;
10. 100 g smântâna = 40 g unt;
11. 100 g pâine neagra = 71 g faina;
12. 100 g pâine semialba (intermediara) = 73 g faina;
82
Alimentele care trebuie evitate:
grasimi animale, frisca, smântâna, lapte integral, oua, maioneze;
brânzeturi fermentate, brânza topita;
creme, înghetata, ciocolata, produse de patiserie (placinte, pateuri), prajituri;
fructe si legume uscate sau conservate prin deshidratare, fructe oleaginoase;
fructele cu continut glucidic mare (struguri, prune, banane, curmale, stafide,
smochine);
cartofi prajiti.
Alimente care se vor consuma moderat:
grasimi vegetale (mar garina vegetala, ulei de masline, floarea soarelui, soia), pâine
integr ala;
preparate de cereale, mamaliga, porumb fiert, ovaz fiert, paste fainoase fierte;
cartofi fierti sau copti;
sucuri naturale de fructe neîndulcite;
83
13. 100 g pâine alba = 76 g faina;
14. 100 g paste fainoase (inclusiv biscuiti fara crema) = 100 g faina;
15. 100 g malai, orez, gris = 100 g faina;
16. 100 g compot = 15 g zahar;
17. 100 g dulceata = 70 g zahar;
18. 100 g gem, peltea, marmelada = 40 g zahar;
19. 100 g nectar de fructe = 30 g zahar;
20. 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahar,
21. 100 g bomboane = 90 g zahar;
22. 100 g miere = 80 g zahar;
23. 100 g ciocolata = 50 g zahar si 30 g grasime vegetala;
24. 100 g bulion sau pasta de rosii = 600 g patlagele ros ii (tomate);
25. 100 g suc de rosii = 135 g tomate;
26. 100 g varza acra = 130 g varza cruda;
27. 100 g muraturi = 125 g legume crude;
28. 100 g fructe deshidratate, afumate, uscate = 400 g fructe crude;
29. 100 g morcovi deshidratati =1.700 g morcovi cruzi;
30. 100 g conserve de legume = 100 g legume crude.
peste slab, carne alba fara pielita (pui, gaina, curcan) ;
iaurt slab, lapte smântânit, brânza de vaci, albus de ou.
Alimente ce se pot consuma nerestrictionat:
legume proaspete, legume fierte (morcov, gulii, telina, conopida, sfecla);
grapefruit, capsuni, kiwi, ceaiuri de plante, bauturi hipocalorice, apa minerala.
II. Programul experimental de aplicare a mijloacelor de fitness în lectia de educatie
fizica din ciclul gimnazial
a. Exercitii de însusire în partea de introducere a lectiei, sub acompaniament muzical
Mers.
Pe vârfuri si pe calcâi, fandat, asezari cu pozitia mâinilor diferit, pas încrucisat, pas
alaturat, ca sarpele, în coloana, în perechi, pe diagonala si prin centrul salii.
Alergare
Alergare usoara pe vâr furi, cu viteza, pendularea gambelor spre înapoi (cu atingerea
coapselor), cu genunchii sus, cu pendularea gambelor spre înainte, cu spatele, cu schimbarea
directiei, obisnuita.
Sarit uri si întoarceri
Pe ambele picioare, de pe un picior pe altul, sarituri în lateral, din asezat întoarcere la 180°,
sarituri înainte, înapoi.
b. Partea de baza – Exercitii de dezvoltare generala cu obiecte si fara
Mingi, cercuri, coarde.
c. Trei complexe
Exercitii de dezvoltare generala cu obiecte mareste forta asupra anumitor grupuri de
muschi, permit un tempo mai rapid al miscarilor, marind intensitatea lor si redau interesul
elevelor.
A. Complex 1 (septembrie, octombrie, noiembrie) – cu mingi si fara obiect
Fara obiect
Exercitii pentru muschii gâtului, toracelui, picioarelor (culcat si din picioare).
Elemente cu mingea
Aruncari
– Spre înainte: aruncarea cu o mâna, prinderea cu aceeasi mâna, aruncarea cu o mâna si
prinderea cu mâna cealalta;
– Deasupra capului;
– Sub mâna;
– Sub piciorul îndreptat;
84
Rostogoliri
– Spre înainte;
– Spre înapoi;
Rasuciri
– Cu învârtirea mingii în jurul corpului;
– La 360° cu aruncare înaintea sa, cu cadere preventiva a mingii si sarituri înapoi de pe
podea;
– La 360° cu lovituri de la podea;
Predarea mingii partenerului
– Cu aruncare;
– Cu lovitura pe podea;
– Cu rostogolire pe podea.
B. Complex 2 (decembrie, ianuarie, februarie) – cercuri si fara obiect
– Fara obiect
Exercitii pentru muschii gâtului, toracelui, picioarelor, (culcat si în picioare).
Elemente cu cerc
– Învârtirea;
– rotire verticala;
– înainte, înapoi.
Aruncari
– aruncari cu o mâna, prinderea cu aceeasi mâna;
– aruncarea cu o mâna si prinderea cu cealalta.
Sarituri
– în cerc, înainte, înapoi;
Transmiterea spre partener:
– prin rostogolire pe podea;
– din mâna în mâna.
C. Complex 3 (martie, aprilie, mai) – cu coarda si fara
– Fara obiect :
Exercitii pentru muschii gâtului, centurii scapulare, toracelui, picioare (în picioare si
culcat).
Elemente cu coarda
Alergare peste coarda:
– pe loc;
85
– cu miscare.
Sarituri:
– pe 2 picioare: înainte, înapoi;
– peste coarda îndoita în 4;
– pe un picior;
Îndoiri si aplecari – în lateral, înainte.
Miscari de baza ale gimnasticii aerobice
Aceste complexe contin exercitii de dezvoltare a tuturor calitatilor locomotorii (fortei,
rapiditatii, vitezei, îndemânarii si elasticitatii) de asemenea si la dezvoltarea calitatilor
coordinative la copiii vârstei date.
d. Programe din gimnastica aerobica
1. S.A.1 = 4 x 8; pauza 15"
a) pas cu dreptul lateral, mâinile pe sold si apropiind stângul cu îndoirea genunchilor;
tempou mediu (50%); 4 x 8, pauza 15"; formatia de lucru – linii (step – touch).
b) pas cu dreptul lateral, ducerea bratelor lateral si apropierea piciorului stâng, cu îndoirea
genunchilor si coborârea bratelor prin lateral încrucisate; tempou mediu (50%); 4 x8; pauza 15";
formatia de lucru – linii.
S.A.2 = 4X8; pauza 10"
a) întoarcere 90° la dreapta în LUNGE (prin saltare – fandare înainte si revenire înapoi prin
saltare apropiat ca vârfurile orientate pe directie (înainte); mâinile pe sold, tempou mediu (50%);
4 x8; pauza 10"; formatia de lucru – linii.
b) întoarcere 90° la stânga în LUNGE (prin saltare – fandare înainte), cu vârfurile orientate
pe directie si revenire prin saltare apropopiat; tempou mediu (50%); 4 x8; pauza 10"; formatia de
lucru – linii.
c) întoarcere 90° la dreapta în LUNGE (prin saltare – fandare înainte); cu vârfurile
orientate pe directie si revenire prin saltare apropiat; bratele înainte îndoite cu unghi de 90°,
pumnii strânsi si atingerea coatelor; tempou maxim (100%); 2×8; pauza 10"; formatia de lucru –
linii.
S.A.3 = 4×8; pauza 15"
a) balansarea piciorului drept si stâng cu saltare (KICKS) înainte la 90° si mai sus;
coborârea piciorului tot prin saltare, mâinile pe sold; tempo mediu (50%); 4×8; pauza 15";
formatia de lucru – linii.
b) balansarea piciorului drept si stâng la 90° în saltare laterala cu deplasare înainte, mâinile
pe sold, tempo mediu (50%); 4×8; pauza 15"; formatie de lucru – linii.
86
concomitenta a bratelor prin înainte oblic sus; coborârea picioarelor tot prin saltare apropiat,
concomitent cu coborârea bratelor de sus prin înainte jos; tempou mediu (50%); 4×8; pauza 15";
linii.
S.A.4 = 6×8; pauza 20"
a) balansarea piciorului drept cu saltare laterala la 90°, concomitent cu ducerea bratelor
prin înainte oblic sus si coborârea picioarelor prin saltare apropiat cu coborârea bratelor de sus
prin înainte jos; tempou maxim (100%); 4 x 8; pauza 20"; coloana de gimnastica.
b) balansarea piciorului stâng cu saltare laterala la 90° concomitent cu ridicarea bratelor
prin înainte oblic sus; coborârea picioarelor prin saltare apropiat concomitent cu coborârea
bratelor de sus prin înainte jos; tempou (100%); 6×8; pauza 20"; coloana de gimnastica.
S.A.5 = 6×8; pauza 20"
a) saritura în departat cu usoara îndoire a genunchilor (vârfurile picioarelor orientate
înainte), mâinile pe sold, prin saltare – revenire în apropiat; tempou (100%); 6×8; pauza 10"
coloana de gimnastica.
b) saritura în departat cu o usoara îndoire a genunchilor (vârfurile picioarelor orientate
înainte), cu ridicarea bratelor sus prin lateral cu încrucisarea picioarelor; revenire prin saltar e
apropiat si coborârea bratelor prin arc de cerc lateral jos; tempou (100%); 4×8; pauza 20";
coloana de gimnastica.
S.A.6 – alergare înainte (5m) cu rotarea frontala a bratelor înainte; tempou (50%); 4×8;
pauza 10"; coloana de gimnastica.
S.A.7 = 6×8; pauza 10"
a) prin saltare – fandare laterala, cu ridicarea mâinilor prin lateral la ceafa, spatele drept;
revenir e prin saltare în apropiat cu bratele jos; 4×8; pauza 10"; tempou (50%); coloana de
gimnastica.
b) prin saltare – fandare laterala (dreapta, stânga) cu ridicarea mâinilor prin lateral la
ceaf a; spatele drept; revenire prin saltare în aproiat cu bratele diagonal; tempou (100%); 4×8;
pauza 10"; coloana de gimnastica.
c) Genunchiul stâng îndoit înainte cu saltare (KNEE) cu ridicare bratelor de jos înainte si
îndoite la nivelul cotului; tempou (50%); 6×8; pauza 10"; coloana de gimnastica.
S.A.8 = prin saritura coborârea picioarelor din KNEE cu saltare în apropiat, usor îndoit, cu
ducerea bratelor oblic jos înainte si înapoi; tempou (100%); 6×8; pauza 10"; coloana de
gimnastica.
S.A.9 = 6×8; pauza 20"
87
c) balansarea piciorului drept si stâng cu saltare înainte la 90° si mai sus, cu ridicarea
jos; tempou (50%); 6 x 8; pauza 20"; coloana de gimnastica.
b) întoarcere la stânga prin saltare, cu balansarea picioarelor lateral (KICKS), cu bratele
oblic jos înainte si înapoi; tempou (50%); 6×8; pauza 20"; coloana de gimnastica.
c) întoarcere la stânga prin saltare, cu balansarea picioarelor lateral (KICKS), cu bratele
oblic jos înainte si înapoi, în apropiat cu schimbarea bratelor în pozitie opusa; tempou (100%); 6
x 8; pauza 20"; coloana de gimnastica.
S.A.10 – legarea elementelor învatate si construirea "secventei"; tempou (50%); 10 x; pauza
1'; colana de gimnastica.
S.A.11 – pas lateral cu piciorul drept, cu ridicare mâinii drepte la ceaf a, bratul stâng lateral;
acelasi lucru spre partea stânga cu schimbare bratelor; tempou (100%); 4 x8; pauza 10"; coloana.
S.A.12 = 6×8; pauza 20"
a) trecerea greutatii pe piciorul drept prin pas lateral si încrucisarea piciorului stâng înapoi
cu ducerea mâinii drepte pe sold; bratul stâng îndoit la 90°; tempou (50%); 4 x 8; pauza 20";
coloana.
b) acelasi lucru spre stânga cu schimbarea bratelor; tempou (50%); 6×8; pauza 10";
coloana.
S.A.13 – pas lateral cu piciorul drept cu ridicare prin lateral a bratelor sus cu bataie din
palme; acelasi lucru cu deplasare laterala spre stânga; tempou (100%); 6×8; pauza 20"; coloana.
S.A.14 – din stând departat, apropierea piciorului stâng cu coborârea br atelor îndoite lateral
cu pumnii strânsi; acelasi lucru în partea opusa cu schimbarea piciorului; tempou (100%); 6×8;
pauza 20"; coloana.
S.A.15 – întoarcere la dreapta cu ridicarea piciorului stâng îndoit (KNEE) cu saltare, bratele
îndoite înainte suprapuse; acelasi lucru spre partea opusa; tempou (100%); 6×8; pauza 10" ;
coloana.
S.A.16 – întoarcere la dreapta, cu ridicarea piciorului stâng îndoit (KNEE) cu saltare bratele
îndoite înainte suprapuse si coborârea piciorului stâng. din saltare în fandare cu mâinile pe sold;
tempou (100%); 6×8; pauza 20"; coloana.
S.A.17 = 6×8; pauza 20"
a) balansarea piciorului stâng. cu saltare (KICKS) cu ridicarea bratelor lateral cu fata la
front, cu coborârea bratelor prin lateral jos si a piciorului drept; tempou (100%); 6×8; pauza 20";
coloana.
b) legarea elementelor învatate si constituirea "8 count”; tempou (50%); l0 x; pauza 30";
coloana.
88
a) întoarcere la stânga prin saltare cu balansarea picioarelor lateral (KICKS), cu bratele
cuprinzând 7 pasi – 4 sunt de baza iar 3 pasi de legatura.
PASII DE BAZA din „SECVENTA” sunt
1. JUMPING JACK (saritura ca mingea departat – revenir e în stând)
2. LUNGE (fandare din saltare si revenire în stând)
3. KNEE (saltare cu genunchiul ridicat si îndoit la 90°)
4. KICKS (saltare cu balansari de picioare înainte sau lateral)
PASII DE LEGATURA SUNT:
1. MARCH (variatii de mers)
2. JOG (variatii de aler gare)
3. SKIP (saltari alternative cu flexarea si întinderea genunchilor, piciorul înainte sau
lateral la 45°).
Po = pozitia initiala
1-2 – step – touch – pas cu piciorul drept lateral si apropierea piciorului stâng cu îndoirea
genunchilor, concomitent cu ridicarea bratelor lateral si coborârea bratelor prin lateral încrucisat,
mâinile înainte
3 – întoarcere 90° la dreapta în LUNGE (prin saltare fandare înainte) cu ducerea bratelor
înainte îndoite cu pumnii strânsi si atinger ea coatelor.
2. – revenire prin saltare cu mâinile pe sold.
3. – KICKS cu piciorul stâng
4. – revenire (prin saltare) bratele jos.
5. – întoarcere 90° la stânga. (fata de pct. 1) cu ridicare bratelor sus prin lateral cu
JUMPING JACK, încrucisarea bratelor
6. – revenire prin saltare apropiat si coborârea bratelor prin arc de cerc frontal lateral
stânga jos.
1=2 – alergare cu avansare, cu piciorul drept, stâng – 2 pasi alergare înainte cu rotare
frontala a bratelor înainte, alternarea bratului drept, stâng cu cotul îndoit.
3. – întoarcere 90° LUNGE cu mâinile la ceafa.
89
Unde:
S.A. – sistem de actionare
JUMPING JACK = saritura ca mingea departat revenire în stând;
LUNGE = fandare din saltare si revenire în stând;
KNEE = saltare cu genunchiul ridicat si îndoit la 90°;
KICKS = saltare cu balansari de picioare înainte sau lateral; sau pasi de legatura.
2. „SECVENTA” – este o structura motrica combinata în fraza de 2×8 timpi, aceasta
drept jos rotunjit, bratul. stâng sus rotunjit.
5. – revenire cu schimbarea bratelor în pozitie opusa.
3. „8 COUNT” – este o structura motrica combinata în fraza de 2×8 timpi, dar spre
deosebire de „secventa” al 2-lea x 8 timpi, obligatoriu se repeta ca primul x8 timpi, dar în partea
opusa, gen "oglinda".
„8 COUNT” se va încadra obligatoriu în urmatoarele cerinte:
a) repetarea identica a celui de-al 2-lea x 8 timpi („oglinda”)
b) daca se începe cu „8 count” cu piciorul drept al 2-lea x 8 timpi se va executa cu stângul,
acoordându-se prioritate piciorului respectiv care este activ denumit si piciorul conducator. Daca
„8 count” se începe cu Jumping Jack miscarea urmatoare se acorda imediat piciorului
conducator, fie dreptul sau stângul
c) în compozitia de „8 count” se permit si alte elemente în afara celor 7 pasi din
„secventa”.
d) se admite deplasarea în diverse directii si miscarile în planuri variate.
e) nu se permit miscari la nivelul solului.
Pozitia initiala – stând
1. – Pas lateral cu piciorul drept cu ridicarea mâinii drepte la ceafa, bratul stâng lateral
2. – Trecerea greutatii pe piciorul drept, si încrucisarea piciorul stâng înapoi, cu coborâre
mâinii drepte pe sold, bratul stâng. îndoit la 90°
3. – Pas lateral cu piciorul drept cu ridicare prin lateral a bratelor sus cu bataie din palme.
4. – Apropierea piciorului stâng, cu coborârea bratelor îndoite cu pumnii strânsi.
5-6 – Întoarcere la 90° la dreapta cu ridicare piciorului stâng îndoit (KNEE) cu saltare,
bratele îndoite înainte suprapuse si coborârea piciorului stâng din saltare cu mâinile pe sold.
7 – Balansarea piciorului stâng cu saltare (KICKS) cu ridicarea bratelor lateral.
8 – Aterizare cu întoarcere 90° la stânga., cu fata la punctul 1 cu coborârea bratelor prin
lateral jos si a piciorului drept;
8 timpi la dreapta toate miscarile se conduc cu piciorul drept
– 1-8 la stânga, identic cu piciorul stâng.
2. Jocuri de miscare
90
1. – revenire cu bratele diagonal.
2. – KNEE (genunchiul stâng îndoit înainte) cu saltare – bratele îndoite la 90° decalate
3. – coborârea piciorului usor îndoit cu ridicarea bratelor oblic jos, înainte si înapoi
4. – întoarcere 90° la stânga (fata de pct. 1) cu KICKS lateral cu piciorul drept – bratul
rapiditatii gândirii, dezvoltarea senzatiilor. Jocurile de miscare au legatura strânsa cu dezvoltarea
fizica si psihologica a elevului [162]. Ele sunt prezentate în Anexa 5.
3. Durata si structura orelor
Numarul total de ore pentru educatia fizica pentru copii de gimnaziu cu folosirea
mijloacelor aerobice ar trebui sa contina 108 ore; acestea ar trebui realizate în cadrul a 3 lectii pe
saptamâna (doua din programa scolara si una suplimentar).
Orele de educatie fizica ( dupa tipul de ore) se împart în modul urmator:
– ore de instruire – 40 ore;
– ore de consolidare – 38 ore;
– ore de perfectionare a aptitudinilor si capacitatilor – 30 ore.
Total – 108 ore
Toate tipurile de ore experimentale au fost împartite pe etape a câte 3 luni:
I – septembrie, octombrie, noiembrie;
II – decembrie, ianuarie, februarie;
III – martie, aprilie, mai.
Împartirea materialului tematic pe durata semestrelor într -un ciclu anual în care este
reflectata legatura într e tipurile de ocupatii (instruire, consolidar e, de per fectionare a capacitatilor
si aptitudinilor) si temele generale (dezvoltare a competentelor locomotorii si psihomotrice;
formarea simtului ritmului si miscarea cu acompaniament muzical; educarea esteticii miscarilor ).
În Anexa 6 este prezentat un model al planului calendaristic propus pentru elevii claselor a
VII a. In acest plan calendaristic au fost incluse mijloacele educatiei fizice stabilite în curriculum
scolar, în continutul carora s-au aplicat exercitii din gimnastica, atletism, jocuri. Acestea
contribuie la mentinerea capacitatii de lucru [57, 152]. În acelasi timp, în acest plan au fost
incluse un sir întreg de mijloace din fitness -aerobic, care au fost incluse în fiecare lectie de
educatie fizica în special în partea de baza. În cadrul celor doua ore din curriculumul scolar
mijloacele de fitness reprezentau un procent de 30%.
Pe lânga cele doua or e de educatie fizica s-a mai inclus o ora pe saptamâna, care s- a
organizat în afara orelor din programa. În cadrul acestei lectii, mijloacele de fitness reprezentau
un procent de 70%.
91
Jocurile de miscare ajuta pentru educarea perceperii observatiei, atentiei, imaginatiei,
consumate. Resursele asumate exprima timpul didactic necesar îndeplinirii obiectivelor [ 69,
163].
Obtinerea unor rezultate în dezvoltarea calitatilor motrice trebuie sa tina seama de
dinamica efortului. Densitatea motrica a lectiei, adica raportul dintre volum si intensitate, în
cadrul celor doua lectii din program, este de 40% (figura 2.16).
Fig. 2.16. Densitate motrica în lectiile din program
Durata lucrului efectiv al lectiei este mica, deoarece, pe lânga mijloacele din fitness sunt
incluse si celelalte mijloace pentru desfasurarea temelor lectiilor, iar pauzele sunt datorate
schimbarilor dintre ele.
In cadrul celei de a treia lectii, pe baza modificarii volumului, intensitatii sau complexitatii
exercitiilor, densitatea motrica a ajuns la 70-80%, deoarece mijloacele de fitness-aerobica (care
predomina) se desfasoara într-o atmosfera placuta, atractiva, în care oboseala nu este simtita desi
persoanele participante sunt într -o miscare continua (figura 2.17.).
Fig. 2.17. Densitate motrica în cadrul celei de-a treia lectii
92
Eficienta procesului de instruire este data de raportul dintre rezultatele obtinute si resursele
Structura si continutul lectiei de educatie fizica în scoala cu ajutorul mijloacelor
aerobicii
Pentru elevii de gimnaziu durata lectiei este de 45 min. O lectie consta din 3 parti (partea
pregatitoar e, de baza si de încheiere), lectiile sunt de trei ori pe saptamâna.
I. Partea pregatitoare
– încalzire usoara -8-10 min.
II. Partea de baza (28-30 min) include:
– gimnastica respiratorie – 2 min;
– exercitii de pregatire multilaterala – 8-10 min;
– miscarile de baza cu acompaniament muzical prin intermediul mijloacelor aerobice 12-
14 min;
– jocuri de miscare – 4 min.
III. Partea de încheiere:
Joc cu putina miscare, exercitii de stretching – 5 min.
Tabel 2.8. Proiect al lectiei de fitness la grupa experimentala (model Clasa a VII-a A)
Verigi si
Continut
Dozare Formatii
durata
de lucru
1
2
3 4
– Alinierea si raportul
– Verificarea tinutei si starii de sanatate
– Anuntarea temelor lectiei
– Întoarceri pe loc la stânga,dreapta, stânga, împrejur
45"
15"
30"
30"
Organizarea
colectivului
de elevi (2')
linie
– Mers în cadenta
– Alergare usoara
– Mers pe vârfuri mâinile la ceafa
– Alergare cu pendularea gambei spre înapoi
– Mers pe calcâie cu mâinile apucate la spate
– KNEE – saltare cu genunchiul ridicat si îndoit la 90°,
mâinile. pe sold, piciorul ridicat alternativ
– Mers pe partea exterioara a plantei picior ului
– JUMPING JACK – saritura ca mingea în departat –
revenire în stând, mâinile pe sold
– Mers cu departarea si apropierea picioarelor
– LUNGE – fandare din saltare si revenire în stând cu
4×8
6×8
4×8
6×8
3×8
3×8
Pregatirea
organismului
coloana
pentru efort
(8')
3×8
4×8
4×8
6×8
93
1
2
3 4
schimbare alternativa a piciorului din fata, mâinile pe sold
– Mers cu pas fandat, mâinile înapoi apucate
– KICKS – saltare cu balansare pe picior înainte, mâinile
apucate la spate jos
– Mers cu rotari de bratele spre înainte, înapoi simultan si
alternativ
– Alergare cu genunchii la piept
– Formarea coloanei de gimnastica
3×8
2×8
4×8
4×8
3×8
I – P.I. = stând apropiat, bratele pe lânga corp
T1-8 – mers pe loc cu miscarea bratelor pe lânga corp
T2-8 – deplasare înainte cu ridicare si coborâre pe vârful
piciorului
T3-8 – deplasare cu spatele înapoi, cu ridicare si coborâre pe
vârful piciorului
T1-2 – mers pe loc cu miscarea bratelor pe lânga corp
II-a –P.I. – stând apropiat, bratele pe lânga corp
TI – deplasare prin saritura dreapta înainte, departat cu
ridicarea bratelor încrucisate la nivelul umerilor, prin
înainte
T2 – saritura dreapta în apropiat, cu coborârea mâinilor pe
sold, prin lateral
T3-8 – idem T1-2
b – P.I. – stând apropiat, bratele pe lânga corp
TI – deplasare prin saritura în departat înapoi, cu ridicarea
bratelor încrucisate, mâinile pe umeri
T2 – saritura în apropiat cu coborârea mâinile pe sold
T3-8 – idem TI-2
c – P.I. – stând apropiat cu bratele pe lânga corp
TI – întoarcere dreapta 90 în depar tat cu ridicarea bratelor,
mâinile încrucisate pe umeri
T2 – saritura în apropiat cu coborârea mâinile pe sold
T3-8 – aceeasi miscare cu deplasare spre dreapta
d – P.I. – stând apropiat bratele. pe lânga corp 1×8
4×8
1x
1×8
Influentarea
aparatului
coloana
locomotor
(5-8')
1×8
1×8
1×8
94
T1 – deplasare înapoi prin saritura dreapta în departat cu
ridicarea bratelor, mâinile încrucisate la nivelul umerilor
T2 – saritura în apropiat cu coborâre mâinile la nivelul
soldului
T3-8 – idem T1-2
III-a – stând apropiat, bratele pe lânga corp
TI – pas lateral cu piciorul stâng, cu ridicarea bratului stâng
lateral
T2 – apropiat, piciorul drept cu ridicarea bratului drept
lateral
T3 – pas lateral cu piciorul stâng, cu ridicarea bratului stâng
sus
T4 – apropiat, piciorul drept, cu bratul drept sus
T5 – pas lateral cu piciorul stâng, cu coborârea bratului
stâng lateral
T6 – apropiat piciorul drept cu coborârea laterala a bratului
drept
T7 – pas lateral cu piciorul stâng cu coborârea bratului stâng
lânga picior
T8 – apropiat piciorul drept cu coborârea bratului lânga
picior
b – aceeasi miscare în partea dreapta
IV-a – P.I. – stând apropiat bratele pe lânga corp
T1 – deplasare cu saltare înainte cu KNEE, piciorul drept cu
ridicarea bratelor prin lateral, mâinile la ceafa
T2 – coborârea piciorului drept prin saritura cu coborârea
mâinile pe sold
T3-8 – idem T 1-2
b – aceeasi miscare T1-8 înapoi cu spatele
c – aceeasi miscare T1-8 cu deplasare în partea dreapta
d – aceeasi miscare T1-8 cu deplasare înapoi cu spatele
V – P.I. – stând apropiat – drept fata de front, bratele pe
lânga corp
2×8
4×8
4×8
4×8
4×8
95
1
2
3 4
Tl-8 – aplecarea trunchiului înainte cu ridicarea si coborârea
pe vârf a piciorului alternativ cu întinderea si îndoirea
bratelor
Tl-8 = întoarcere pe partea dreapta cu aceeasi miscare
Tl-8 – întoarcere pe partea dreapta cu aceeasi miscare
Tl-8 – întoarcere partea dreapta cu aceeasi miscare
VI-a – P.I. – stând apropiat, bratele pe lânga corp
TI – fandare din saltare (LUNGE) cu piciorul drept înainte,
cu ducerea bratului stâng înainte, bratul drept lateral,
deplasare înainte
T2 – prin saltare, revenire în stând apropiat, cu coborârea
bratelor pe lânga corp
T3 – fandare din saltare înainte cu piciorul stâng înainte cu
ridicarea bratului drept înainte, bratul stâng lateral
T4 – idem T2
T5-8 – idem TI-4
b – Tl-8 – aceleasi miscari ca la ”a” cu deplasare înapoi cu
spatele
c – Tl-8 – întoarcere dreapta – cu aceleasi miscari
d – Tl-8 – deplasare înapoi cu spatele, aceleasi miscari
VII-a – P.I. = stând apropiat, bratele pe lânga corp
TI – deplasare înainte prin saltare, cu balansarea piciorului
drept înainte, cu ridicarea bratelor lateral (KICKS)
T2 – coborârea piciorului, prin saltare cu coborârea bratelor
prin lateral jos, lânga picior
T3 – idem T1
T4 – idem T2
T5-8 – idem TI-4
b – aceleasi miscari executate cu piciorul stâng înapoi
c – aceleasi miscari executate spre partea dreapta cu piciorul
drept
d – aceleasi miscari executate înapoi cu piciorul stâng
96
Concluzii la capitolul 2.
În baza studiului literaturii de specialitate a situatiei existente, privind modernizarea
educatiei fizice scolare si a lipsei unor recomandari stiintifico-metodice directionate spre
solutionarea problemelor sedentarismului, obezitatii si alimentatiei nerationale a copiilor din
ciclul gimnazial se pot stabili urmatoarele concluzii
1. Rezultatele sondajului sociologic realizat cu profesorii de educatie fizica au demonstrat
ca, rolul educatiei fizice în îmbunatatirea activitatii motrice este la un nivel mediocru. În
procesul desfasurarii educatiei fizice gimnaziale nu sunt luati în consideratie elevii care au
deficiente de sanatate.
2. Prin analiza nivelului dezvoltarii somato-functionale s-a stabilit ca, parametrii greutatii
corporale reprezinta o abatere evidenta de la modelul standard a proportiilor ideale propuse de
Institutul de Igiena din Bucuresti diferentele variind între 10-17 kg.
3. Studiul stiintific privind analiza regimului alimentar si mentinerii acestuia pentru o
gr eutate corporala optimala a scos în evidenta ca, elevele nu au regim alimentar corespunzator.
Sondajul efectuat cu un esantion de 580 fete din gimnaziu a demonstrat ca, 16,8% din
respondente folosesc diferite diete pentru slabire, 26,7% se integreaza în activitatea motrica, iar
46,2% nu sunt preocupate de propria greutate corporala.
4. În baza constatarilor mentionate s-a elaborat un Program experimental de aplicare a
mijloacelor din fitness, care au fost incluse în planul calendaristic pentru elevele din clasa VII-a,
cu un volum de 30% la cele doua lectii obligatorii de educatie fizica si cu 70% la o lectie
suplimentara în a doua jumatate a zilei.
5. Concomitent cu programul de aplicare a mijloacelor de fitness s-au elaborat si s -au
implementat cîteva regimuri de alimentare flexibile, echilibrate, variate si proportionale în
regimuri nutritive cu un numar de 1800 kcal/zi, care au fost propuse elevelor supraponderale.
97
3. ARGUMENTAREA EXPERIMENTALA A PROGRAMULUI DE APLICARE
A MIJLOACELOR DE FITNESS ÎN PROCESUL EDUCATIEI FIZICE
LA NIVELUL ELEVELOR SUPRAPONDERALE
3.1. Analiza si interpretarea rezultatelor experimentul pedagogic
Experimentul pedagogic a avut o durata de un an scolar, activitatea în clasele
experimentale fiind desfasurata dupa o noua metodologie de lucru, cu o pondere sporita de
elemente de fitness si complexe de jocuri de miscare. Î n clasele martor, s-au desfasurat lectii
obisnuite, conform metodologiei traditionale.
Unul din indicatorii ce reprezinta nivelul calitativ al procesului de instruire la disciplina
„Educatia fizica” se refera la schimbarile morfofunctionale ale elevilor, adica adaptarea
organismului acestora la efortul depus în cadrul lectiilor.
Pentru a studia schimbarile în dezvoltarea morfofunctionala a elevelor claselor gimnaziale,
am structurat un program special, în care au fost incluse teste uzuale de masurari la par ametrii
morfo-functionali, fizici si psihomotrici (Anexele 6 si 7).
Pentru aprecierea eficacitatii aplicarii metodicii propuse, au fost analizate rezultatele
testarii indicilor dezvoltarii fizice, functionale, ai pregatirii motrice si psihomotice.
Datele prealabile obtinute în rezultatul testarilor pregatirii fizice, functionale si
psihomotrice ne-au demonstrat ca copiii de aceasta vîrsta nu au nivel satisfacator motric. Aceasta
situatie permite de a concluziona ca în perioada gimnaziala se observa ca elevii au regim motric
redus, ceea ce favorizeaza acumularea unui nivel supraponderal marit. În acest context ne-am
propus sa implementam în procesul de educatie f izica Programul de aplicare a mijloacelor din
fitness cu elevele supraponderale. Aceste persoane au senzatii de timiditate si o stare de
incapacitate pentru a manifesta si a îndeplini acele obiective care sunt trasate de curriculum
educatiei fizice. Astfel, aplicarea unui program special cu mijloace din aerobica, dupa parerea
noastra, influenteaza star ea psiho-fizica a elevelor de aceasta vârsta.
3.1.1. Analiza comparativa a indicilor dezvoltarii fizice a elevelor incluse în
experimentul pedagogic
Referindu-ne la perioada de dezvoltare fizica a elevelor din ciclul gimnazial, prezentam
rezultatele testarilor somatice, obtinute la etapa initiala si finala (Tabelul 3.1.).
În tabelul prezentat sunt incluse datele prelucrate statistic la urmatorii parametri: înaltime,
gr eutate, parametrul toracic, perimetrul taliei si perimetrul bazinului. Analiza statistica s-a
efectuat prin doua modalitati. Prima s -a referit la analiza statistica a datelor esantioanelor
98
neconjugate, în care s-a urmarit obtinerea diferentelor între indicii initiali si finali ai grupelor
experiment si martor [197].
A doua modalitate a constat în stabilirea diferentelor între esantioanele conjugate la etapa
initiala comparativ cu etapa finala a experimentului.
Tabelul 3.1. Dinamica si analiza comparativa a indicilor dezvoltarii fizice pe
perioada experimentului pedagogic
Caracteristici statistice
Nr.
Paramet rii
t p
Parametrii finali
crt. TESTE Grup
e
initiali
(n=15 subiect i)
(n=15 subiecti)
E 163,40 ± 1,43 165,53 ± 1,40 2,16 < 0,05
M 164,80 ± 1,40 167,20 ± 1,36 2,15 < 0,05
1. Înaltime (cm)
t 1,97 2,21 – –
p > 0,05 <= 0,05 – –
E 68,53 ± 1,30 60,33 ± 1,52 2,97 < 0,05
M 69,33 ± 1,42 68,40 ± 1,45 2,18 < 0,05
2. Greutate (kg)
t 1,06 6,81 – –
p > 0,05 < 0,001 – –
E 90,10 ± 1,85 85,56 ± 1,84 3,58 < 0,01
M 90,85 ± 1,70 89,05 ± 1,77 1,25 > 0,05
3. Perimetrul
toracic (cm)
t 1,24 5,53 – –
p > 0,05 < 0,001 – –
E 72,85 ± 1,84 68,35 ± 2,00 3,39 < 0,01
M 73,47 ± 1,72 71,58 ± 1,73 1,71 > 0,05
4. Perimetrul
taliei (cm)
t 0,95 3,76 – –
p > 0,05 < 0,01 – –
E 97,35 ± 1,63 92,29 ± 1,46 4,37 < 0,001
Perimetrul
M 97,53 ± 1,36 95,82 ± 1,28 1,38 > 0,05
5.
bazinului
t 0,24 3,99 – –
(cm)
p > 0,05 < 0,01 – –
Nota: esantioane conjugate esantioane neconjugate
P – 0,05 0,01 0,001 P – 0,05 0,01 0,001
t = 2,145 2,977 4,140 t = 2,048 2,763 3,674
Testarea initiala la indicii somat o-metrici
În rezultatul testarilor initiale (Tabelul 3.1.) a înaltimii s-a constat ca valorile mediei
aritmetice ale grupei experimentale sunt de 163,40 cm, cu o eroare a mediei de 1,43 cm, în timp
ce la grupa martor sunt de 164,80 cm, cu o eroare a mediei 1,40 cm.
Pentru indicele de greutate valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt de
68,53 kg, cu o eroare a mediei de 1,30 kg, în timp ce la grupa martor sunt de 69,33 kg, cu o
eroare a mediei 1,42 kg.
99
martor, respectiv de 90,10 cm, cu o eroare a mediei de 1,85 cm, si 90,85 cm, cu o eroare a mediei
1,70 cm.
Media aritmetica a perimetrului taliei în grupa experimentala la testarea initiala este de
72,85 cm, cu o eroare a mediei de 1,84 cm, în timp ce la grupa martor sunt de 73,47 cm, cu o
eroare a mediei 1,72 cm.
La testarea initiala a perimetrului bazinului s-a constat ca valorile mediei aritmetice ale
grupei experimentale sunt de 97,35 cm, cu o eroare a mediei de 1,63 cm, în timp ce la grupa
martor sunt de 97,53 cm, cu o eroare a mediei 1,36 cm.
163,4
164,8
97,53
90,85
97,35
90,1
73,47
68,53
100
120
140
160
180
72,85
69,33
20
40
60
80
0
Inal ime
Greutate
Perimetrul
Perimetrul
taliei (cm)
Perimetrul
Grupa
experiment
Grupa
martor
(cm)
(kg)
toracic
bazinului
(cm)
(c m)
Fig. 3.1. – Testarea initiala la indicii somato-metrici
Astfel, analizând datele parametrilor somatici ai elevelor esantioanelor neconjugate
(experiment si martor) la etapa initiala, s-a stabilit ca între grupe nu exista diferente
semnificative între toti parametrii studiati unde pragul de semnificatie este mai mare de 0,05 (p >
0,05) (figura 3.1.).
Testarea finala la indicii somato-metrici
La testarea finala a înaltimii s-a constat ca valorile mediei aritmetice ale grupei
experimentale sunt de 165,53 cm, cu o eroare a mediei de 1,40 cm, în timp ce la grupa martor
sunt de 167,20 cm, cu o eroare a mediei 1,36 cm.
Pentru indicele de greutate la testarea finala valorile mediei aritmetice ale grupei
experimentale sunt de 60,33 kg, cu o eroare a mediei de 1,52 kg, în timp ce la grupa martor sunt
de 68,40 kg, cu o eroare a mediei 1,45 kg.
100
Valorile perimetrului toracic indica o diferenta si mai mica între grupele experimentala si
experimentale sunt de 85,56 cm, cu o eroare a mediei de 1,84 cm, în timp ce la grupa martor sunt
de 89,05 cm, cu o eroare a mediei 1,77 cm.
Perimetrul taliei atinge valori de 68,35 cm, cu o eroare de 2,00 cm în grupa experimentala
si de 71,58 cm, cu o eroare a mediei 1,73 cm în grupa martor.
Referindu-ne la perimetrul bazinului s-a constat ca valorile mediei aritmetice ale grupei
experimentale sunt de 92,29 cm, cu o eroare a mediei de 1,46 cm, în timp ce la grupa martor sunt
de 95,82 cm, cu o eroare a mediei 1,28 cm.
Fig. 3.2. – Testarea finala la indicii somato-metrici
Analiza comparativa dintre rezultatele finale între grupele experiment si martor
demonstreaza o diferenta esentiala, care este confirmata prin semnificatia dintre cele doua
marimi la pragul de p < 0,05, 0,01, 0,001, exceptie face numai înaltimea.
Rezultatele statistice obtinute între esantioanele conjugate ale grupei experiment initial-
final si ale grupei martor initial-final demonstreaza o diferenta semnificativa la toti indicii la
subiectii grupei experiment p < 0,05, 0,01, 0,001.
Astfel, experimentul pedagogic a permis sa constatam ca mijloacele si metodele folosite în
actiunile experimentale au contribuit la îmbunatatirea semnificativa a majoritatii indicilor de
dezvoltare fizica a elevelor din grupa experimentala, comparativ cu indicii grupei martor, în care
au fost desfasurate lectii traditionale de educatie fizica.
101
Referindu-ne la perimetrul toracic s-a constat ca valorile mediei aritmetice ale grupei
3.1.2. Analiza comparativa la testele functionale ale elevelor incluse în experimentul
pedagogic
Tabelul 3.2. Dinamica si analiza comparativa la testele functionale pe
perioada experimentului pedagogic
Caracteristici statistice
Nr.
t p
Parametrii
Parametrii
crt. Teste functionale Grupe
initiali
finali
E 91,68 ± 1,55 87,75 ± 1,54 2,69 < 0,05
M 91,75 ± 1,57 93,40 ± 1,56 1,40 > 0,05
1.
Insp.
t 0,03 2,58 – –
p > 0,05 < 0,05 – –
E 90,00 ± 1,63 84,48 ± 1,55 3,68 < 0,01
M 90,15 ± 1,69 90,75 ± 1,69 0,38 > 0,05
2. Exp.
t 0,07 2,74 – –
p > 0,05 < 0,05 – –
E 90,40 ± 1,45 85,56 ± 1,40 3,58 < 0,01
M 90,85 ± 1,44 92,58 ± 1,48 1,25 > 0,05
3. Rep.
t 0,22 3,46 – –
p > 0,05 < 0,01 – –
E 43,40 ± 2,24 51,97 ± 2,16 4,12 < 0,001
Capacit. gen de
M 42,93 ± 2,38 44,80 ± 2,40 0,83 > 0,05
4.
efort PWC170
t 0,14 2,22 – –
p > 0,05 < 0,05 – –
Nota: esantioane conjugate esantioane neconjugate
P – 0,05 0,01 0,001 P – 0,05 0,01 0,001
t = 2,145 2,977 4,140 t = 2,048 2,763 3,674
În cadrul testarii initiale la perimetrul toracic (Tabelul 3.2.):
– în inspiratie (cm), valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt de 91,68 cm,
cu eroare a mediei 1,55 cm, iar ale grupei martor sunt de 91,75 cm, cu eroare a mediei 1,57 cm;
– în expiratie (cm), valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt de 90,00 cm,
cu eroare a mediei 1,63 cm, iar ale grupei martor sunt de 90,15 cm, cu eroare a mediei 1,69 cm;
– în repaus (cm), valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt de 90,40 cm, cu
eroare a mediei 1,45 cm, iar ale grupei martor sunt de 90,85 cm, cu eroare a mediei 1,44 cm.
În cadrul testarii initiale între grupa experimentala si grupa martor nu exista deosebiri
semnificative între parametrii examinati p>0,05.
102
91.68 91.75
92
91.5
90.85
91
90.15 90.4
90.5
90
Grupa experiment
Grupa martor
90
89.5
89
Insp Exp Rep
Perimetrul toracic
Fig. 3.3. – Indici initiali la perimetrul toracic
În cadrul testarii finale la perimetrul toracic (Figura 3.4.):
– în inspiratie (cm), valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt de 87,75cm,
cu eroare a mediei 1,54 cm, iar ale grupei martor sunt de 93,40 cm, cu eroare a mediei 1,56 cm;
– în expiratie (cm), valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt de 84,48 cm,
cu eroare a mediei 1,55 cm, iar ale grupei martor sunt de 90,75 cm, cu eroare a mediei 1,69 cm;
– în repaus (cm), valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt de 85,56 cm, cu
eroare a mediei 1,40 cm, iar ale grupei martor sunt de 92,58 cm, cu eroare a mediei 1,48cm.
În cadrul testarii finale între grupa experimentala si grupa martor exista deosebiri
semnificative între parametrii examinati p < 0,05, 0,01.
93.4
92.58
90.75
87.75
85. 56
Grupa experiment
Grupa mart or
84.48
80
82
84
86
88
90
92
94
Insp Exp Rep
Perimetrul toracic
Fig. 3.4. – Indici finali la perimetrul toracic
103
În cadrul testarii initiale la capacitatea generala de efort PWC170 (Figura 3.5.),
valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt de 43,40, cu eroare a mediei 2,24, iar ale
grupei martor sunt de 42,93, cu eroare a mediei 2,38.
4 3. 4
4 2. 9 3
Grup a e xpe rim en t
Grup a m art or
4 3. 1
4 3. 2
4 3. 3
4 3. 4
43
4 2. 6
4 2. 7
4 2. 8
4 2. 9
C ap ac it . g en de e fo rt PW C1 70
Fig. 3.5. – Indici initiali la capacitatea generala de efort PWC170
În cadrul testarii initiale între grupa experimentala si grupa martor nu exista deosebiri
semnificative p > 0,05.
În cadrul testarii finale la capacitatea generala de efort PWC170 (Figura 3.6.), valorile
mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt de 51,97 cu eroare a mediei 2,16, iar ale grupei
martor sunt de 44,80 cu eroare a mediei 2,40.
5 1. 9 7
4 4. 8
Grup a ex p eri me n t
Grup a ma rt o r
4 0
4 2
4 4
4 6
4 8
5 0
5 2
C ap ac i t . ge n de e fo rt P WC 1 70
Fig. 3.6. – Indici finali la capacitatea generala de efort PWC170
În cadrul testarii finale între grupa experimentala si grupa martor exista deosebiri
semnificative p < 0,05.
Rezultatele experimentului pedagogic demonstreaza ca atât în grupa martor cât si în grupa
experimentala au survenit modificari la parametrii studiati.
104
diferentelor dintre testari sunt nesemnificative.
În ceea ce priveste testele functionale la testarea initiala si cea finala la lotul experimental,
rezultate semnificative s-au obtinut la capacitatea generala de efort PWC170: t = 4,12 la un p
0,001, asa cum se observa din tabelul 3.3.
3.1.3. Analiza comparativa a nivelului de pregatire fizica a elevelor incluse în
experimentul pedagogic
Nivelul pregatirii fizice a elevelor supraponderale a fost apreciat în baza urmatorilor indici
(Tabelul 3.3.): ridicari de trunchi din culcat dorsal 30 sec. (nr. repetari) si naveta, care include
alergarea de suveica 3x10m la viteza (sec.).
1. Testarea initiala
Ridicarea trunchiului din culcat dorsal 60 sec. ( nr. repetari)
În cadrul testarii initiale (Figura 3.7.) valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale
sunt de 26,00 repetari cu eroare a mediei 0,50 repetari, iar ale grupei martor sunt de 25,21
repetari cu eroare a mediei 0,52 repetari.
Analizând diferentele mediilor dintre grupa experimentala si martor la testarea initiala,
observam ca “t” calculat de valoare 1,10 este mai mic decât “t” statistic la p > 0,05, respectiv si
rezultatul fiind nesemnificativ.
Tabelul 3.3. Dinamica si analiza comparativa la testele fizice pe
perioada experimentului pedagogic
Nr.
Parametrii initiali Parametrii f inali
crt. TESTE Grupe Caracteristici statistice t p
E 26,00 ± 0,50 27,65 ± 0,44 3,66 < 0,01
Ridicarea
M 25,21 ± 0,52 26,25 ± 0,50 2,16 < 0,05
trunchiului din
1.
culcat dorsal
T 1,10 2,09 – –
(nr. repetari)
P > 0,05 < 0,05 – –
E 6,01 ± 0,24 5,08 ± 0,20 4,43 < 0,001
M 6,08 ± 0,25 5,81 ± 0,26 1,12 > 0,05
2. Naveta 3×10 m
(sec.)
T 0,20 2,21 – –
P > 0,05 < 0,01 – –
Nota: esantioane conjugate esantioane neconjugate
P – 0,05 0,01 0,001 P – 0,05 0,01 0,001
t = 2,145 2,977 4,140 t = 2,048 2,763 3,674
105
La grupa experimentala toti parametri au devenit semnificativi. La grupa martor rezultatele
Naveta 3×10 m
La testarea initiala s -a constat ca valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt
de 6,01 sec., cu o eroare a mediei de 0,24 sec., în timp ce la grupa martor sunt de 6,08 sec., cu o
eroare a mediei 0,25 sec.
Diferentele mediilor dintre grupa experimentala si martor la testarea initiala, evidentiaza ca
“t” calculat de valoare 0,20 este mai mic decât “t” statistic la p > 0,05. Aceasta demonstreaza un
rezultat nesemnificativ.
26 25.21
Grupa experiment
Grupa martor
6.01 6.08
10
15
20
25
30
0
5
Abdomen Naveta
Fig. 3.7. – Indici initiali la testele fizice
2. Testarea finala
Ridicarea trunchiului din culcat dorsal 60 sec. (nr. repetari)
La testarea finala (Figura 3.8.), valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale ajung la
27,65 repetari, cu eroare a mediei de 0,44 repetari, în timp ce valorile mediei ale grupei martor
ajung la 26,25 repetari, cu eroare a mediei de 0,50 repetari.
Privind diferentele dintre testarile initiale si finale ale grupei experimentale, se evidentiaza
ca “t” calculat de valoare 3,66 este mai mare decât “t” tabelar (Fisher) la pragul de semnificatie
0,01. În acest caz avem diferente semnificative între testari.
Aceste diferente semnificative rezulta si prin comparatia celor doua marimi ale grupei
martor, însa valoarea lui “t” calculat este de 2,16 fiind mai mare decât “t” la p <0,05.
Naveta 3×10 m
Valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale la testarea finala ajung la 5,08 sec., cu
eroare a mediei de 0,20 sec., în timp ce valorile mediei ale grupei martor ajung la 5,81 sec., cu
eroare a mediei de 0,26 sec.
106
evidentiaza ca “t” calculat de valoare 4,43 este mai mare decât “t” tabelar (Fisher) la pragul de
semnificatie 0,001.
În ceea ce priveste grupa martor, valoarea lui “t” calculat este de numai 1,12, fiind mai
mica decât “t” statistic, unde diferentele între testari sunt nesemnificative la pragul de p> 0,05.
27 . 6 5 2 6 . 25
Gru pa e xp er im en t
Gru pa m art o r
5 . 08 5 . 8 1
1 0
1 5
2 0
2 5
3 0
0
5
Ab d om e n N avet a
Fig. 3.8. – Indici finali la testele fizice
3.1.4. Analiza manifestarii nivelului pregatirii psihomotrice a elevelor supraponderale
incluse în experimentul pedagogic
Una din sarcinile experimentului pedagogic a fost determinarea gradului de influenta
directionata a mijloacelor traditionale si a celor special elaborate de noi asupra nivelului de
supraponderabilitate a elevelor incluse în experiment [ 43, 195].
Pentru aceasta s-au aplicat teste (Tabelul 3.4.) care, în viziunea noastra, reflecta nivelul de
dezvoltare a competentelor psihomotrice, exprimate prin capacitatile de coordonare, orientarea în
spatiu si aprecierea fazele de miscare pentru diverse actiuni motrice.
Tabelul 3.4. Dinamica si analiza comparativa la tes tele psihomotrice pe
perioada experimentului pedagogic
Nr.
crt. TESTE Grupe Caracteristici statistice t p
Parametrii initiali Parametrii finali
1 2 3 4
5 6 7
E 6,13 ± 0,85 9,27 ± 0,80 4,02 < 0,01
M 6,00 ± 0,84 6,87 ± 0,83 1,10 > 0,05
1. Coordonare
(puncte)
t 0,11 2,09 – –
p > 0,05 < 0,05 – –
E 0,73 ± 0,15 1,27 ± 0,10 4,15 < 0,001
2. Orientare în
spatiu (nr.)
M 0,78 ± 0,14 0,91 ± 0,14 1,00 > 0,05
107
Analizînd diferentele dintre testarile initiale si finale ale grupei experimentale se
1 2 3 4
5 6 7
t 0,25 2,12
p > 0,05 < 0,05 – –
E 23,40 ± 0,38 24,54 ± 0,35 3,26 < 0,01
Aprecierea
M 23,26 ± 0,37 23,50 ± 0,36 0,70 > 0,05
3.
fazelor de
t 0,26 2,08 – –
miscare (nr.)
p > 0,05 < 0,05 – –
Nota: esantioane conjugate esantioane neconjugate
p – 0,05 0,01 0,001 p – 0,05 0,01 0,001
t = 2,145 2,977 4,140 t = 2,048 2,763 3,674
Dupa cum reiese din analiza comparativa a rezultatelor initiale ale manifestarilor
competentelor motrice ale elevelor cercetate din grupa experimentala si grupa martor, diferenta
indicilor nu este semnificativa, ceea ce înseamna ca la începutul experimentului pedagogic
grupele erau omogene (figura 3.9.).
23.4 23.26
Grupa experiment
Grupa martor
10
15
20
25
6.13 6
0.73 0.78
0
5
Coordonare Orientare în spa iu Aprecierea fazelor de
mi care
Fig. 3.9. – Indici initiali la testele psihomotrice
La testarea finala:
– coordonarea – valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt de 9,27 cu
eroarea mediei 0,80, iar ale grupei martor sunt de 6,87, cu eroare a mediei 0,83;
– orientarea în spatiu, valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt de 1,27, cu
eroarea mediei 0,10, iar ale grupei martor sunt de 0,91, cu eroarea mediei 0,14;
– aprecierea fazelor de miscare, valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt
de 24,54, cu eroare a mediei 0,35, iar ale grupei martor sunt de 23,50, cu eroare a mediei 0,36.
108
2 4. 5 4 2 3 . 5
9 . 27
Gr up a ex p eri m en t
Gr up a ma rt o r
6. 8 7
10
15
20
25
1 . 2 7 0 . 91
0
5
C oo rd on a re Ori en t a re în sp a i u A p rec i ere a fa z el o r de
mi ca re
Fig. 3.10. – Indici finali la testele psihomotrice
În cadrul testarii finale între grupa experimentala si grupa martor exista deosebiri
semnificative între parametrii examinati p < 0,05.
De asemenea au fost analizate si rezultatele testarilor initiale si finale pentru grupele
experimentalele si martor separat, unde s-a determinat dinamica rezultatelor la testele cercetate si
starea lor în raport cu grupele cercetate.
Analiza comparativa a datelor finale privind manifestarea capacitatilor motrice la elevele
din cadrul experimentului pedagogic a indicat ca, la toate testele, grupa experimentala predomina
semnificativ asupra grupei martor – p < 0,01 – 0,01
3.1.5. Analiza comparativa a conditiei fizice a elevelor supraponderale incluse în
experimentul pedagogic
Pentru a evidentia adaptarea organismului la ef ortul fizic în cadrul lectiei de educatie
fizica, am testat capacitatea functionala prin Testul Ruffier (tabelul 3.5.).
La testarea initiala s -a constat ca valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt
de 9,36, cu o eroare a mediei de 0,80, în timp ce la grupa martor sunt de 9,89, cu o eroare a
mediei 0,85.
9 . 89
9 . 36
Grup a ex pe rim e nt
Grup a ma rt or
9 . 1
9 . 2
9 . 3
9 . 4
9 . 5
9 . 6
9 . 7
9 . 8
9 . 9
9
Pro ba Ru ff i er
Fig. 3.11. – Indici initiali la Testul Ruffier
109
eroare a mediei de 0,75, în timp ce valorile mediei ale grupei martor ajung la 9,07, cu eroare a
mediei de 0,83.
9.07
10
6.76
Grupa experiment
Grupa martor
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Proba Ruffier
Fig. 3.12. – Indici finali la Testul Ruffier
Examinând diferentele dintre testarile initiale si finale ale grupei experi mentale, se
evidentiaza ca “t” calculat de valoare 3,56 este mai mare decât “t” tabelar (Fisher) la pragul de
semnificatie 0,01, demonstrând difer ente semnificative între testari. În ceea ce priveste grupa
martor, valoarea lui “t” calculat este de 2,04, fiind mai mic decât “t” statistic, rezultând de
asemenea diferente nesemnificative între testari la p>0,05.
Tabelul 3.5. Dinamica si analiza comparativa a conditiei fizice dupa proba Ruffier pe
perioada experimentului pedagogic
Nr.
Parametrii initiali Parametrii f inali
crt. TESTE Grupe Caracteristici statistice t p
E 9,36 ± 0,80 6,76 ± 0,75 3,56 < 0,01
M 9,89 ± 0,85 9,07 ± 0,83 1,04 > 0,05
1. Proba Ruffier
(IR)
t 0,45 2,06 – –
p > 0,05 < 0,05 – –
Nota: esantioane conjugate esantioane neconjugate
p – 0,05 0,01 0,001 p – 0,05 0,01 0,001
t = 2,145 2,977 4,140 t = 2,048 2,763 3,674
Testul „t" calculat la testarea finala indica o valoare de 3,56, fapt ce demonstreaza ca între
cele doua testari în urma aplicarii Programei de fitness, grupa experimentata înregistreaza un
110
La testarea finala valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale ajung la 6,76, cu
progres semnificativ din punct de vedere statistic si matematic pentru un progres de semnificatie
de p < 0,01.
3.2. Determinarea influent ei mijloacelor de fitness si a regimului alimentar în
ameliorarea starii de supraponderabilitate a elevelor din grupa experimentala
Rezultatele experimentului pedagogic au demonstrat o îmbunatatire evidenta si
semnificativa la toti indicii grupei experimentale. In acelasi timp, consideram ca trebuie
delimitata influenta fiecarei componente aplicate în cercetare asupra starii supraponderale a
elevelor. Astfel, a fost stabilita si argumentata metodologic contributia fiecarei componente în
parte:
– influenta mijloacelor educatiei fizice stabilite în curriculumul scolar;
– influenta mijloacelor de fitness aplicate în cadrul lectiilor de educatie fizica;
– eficienta aplicarii unui regim alimentar corespunzator;
În acest sens, determinarea influentei componentelor mentionate s-a efectuat pe tot
parcursul desfasurarii cercetarii experimentale.
În urma unor teste morfo-functionale, psiho-motrice si fizice, efectuate la etapa initiala si
finala a experimentului, s-a demonstrat eficienta acestor mijloace.
Pe baza tabelelor 2.2. si 2.3. prezentate în teza, s-a facut o analiza comparativa între indicii
somato-metrici obtinuti la elevele din cele doua grupe – martor s i experiment, cu indicii somato-
metrici model.
6. Grupa martor
Pentru a stabili influenta mijloacelor de educatie fizica stipulate în curriculum scolar, am
urmarit dinamica modificarilor aparute asupra supraponderabilitatii în grupa martor, unde nu s- a
lucrat cu mijloacele folosite în grupa experiment.
Rezultatele obtinute de elevele din grupa martor au demonstrat o dinamica ascendenta la
toti parametrii testati, însa este de mentionat ca nu au fost obtinute rezultate semnificative la toti
parametrii.
Analiza comparativa între datele somato-metice obtinute initial-final s i modelul stabilit,
demonstreaza o diferenta nesemnificativa la parametrii masurati (Anexa 9).
În figurile de mai jos sunt prezentate datele reale a diferentelor stabilite între parametri
initiali (D1) si finali (D2) raportate la datele modelului caracteristice ale vârstei recomandate de
Institutul de Igiena din Bucuresti.
111
33 se poate constata ca între rezultatele obtinute la testarea initiala si model (D1), precum si la
testarea finala si model ( D2) nu exista deosebire semnificativa.
Fig. 3.13. Rezultatele comparative ale indicilor de greutate –grupa martor
La indicii de greutate s-a obtinut o medie a diferentelor de 0,93 între cele doua testari –
initial si final.
Urmarind rezultatele comparative ale indicilor perimetrelor toracice, perimetrul abdominal
si a bazinului la grupa martor se poate constata ca diferentele la testarile finale raportate la model
s-au modificat neesential, în comparatie cu diferentele de la testarile initiale.
Aceasta se poate explica ca influenta activitatii motrice efectuata de eleve, la lectiile de
educatie fizica nu contribuie la scaderea în centrimetri a tesutului adipos.
Fig. 3.14. Rezultatele comparative la perimetrul toracic –grupa martor
La indicii perimetrului toracic s-a obtinut o medie a diferentelor de 1,8 între cele doua
testari – initial si final.
112
Analizând rezultatele obtinute de grupa martor la parametri de greutate prezentate în figura
Fig. 3.15. Rezultatele comparative la perimetrul taliei – grupa martor
La indicii perimetrului taliei s-a obtinut o medie a diferentelor de 1,89 între cele doua
testari – initial si final.
Fig. 3.16. Rezultatele comparative la perimetrul bazinului –grupa martor
La indicii perimetrului bazinului s-a obtinut o medie a difer entelor de 1,71 între cele doua
testari – initial si final.
Astfel, conform datelor din tabele, se poate mentiona ca mijloacele de educatiei fizice
stabilite în curriculumul scolar nu influenteaza semnificativ nivelul de supraponderabilitate.
7. Grupa experimentala
Pentru stabilirea influentei mijloacelor din fitness si a regimului alimentar asupra elevelor
incluse în grupa experiment, prezentam analiza rezultatelor indicilor somato-metrici obtinuti în
cadrul experimentului pedagogic.
În acest sens s-a recurs la acelasi sistem de analiza si abordare a rezultatelor obtinute de
elevele din grupa martor. Astfel, datele comparative a diferentelor dintre testarea initiala si finala
raportate la modelul stabilit prezinta o schimbare esentiala în scaderea greutatii.
113
obtinut o scadere a greutatii cu 7 – 8 kilograme.
Fig. 3.17. Rezultatele comparative ale indicilor de greutate –grupa experiment
La indicii de greutate s-a obtinut o medie a diferentelor de 8,2 între cele doua testari –
initial si final.
Referindu-ne la indicii parametrilor toracic, abdominal si ai bazinului, se poate afirma ca
diferentele între datele initiale si finale sunt cu mult mai mari decât cele obtinute la grupa martor,
constând într-o medie de 4-5 cm.
Îmbunatatirile obtinute nu pot fi considerate optime însa este de mentionat ca practic toate
fetele din grupa experimentala au dezvoltat un tonus muscular bun, iar activitatea motrica s -a
îmbunatatit.
Fig. 3.18. Rezultatele comparative la perimetrul toracic –grupa experiment
La indicii perimetrului toracic s-a obtinut o medie a diferentelor de 2,14 între cele doua
testari – initial si final.
114
Este de mentionat dupa cum se observa din grafic ca la unele fete supraponderale s-a
Fig. 3.19. Rezultatele comparative la perimetrul taliei –grupa experiment
La indicii perimetrului taliei s-a obtinut o medie a diferentelor de 4,51 între cele doua
testari – initial si final.
Fig. 3.20. Rezultatele comparative la perimetrul bazinului –grupa experiment
La indicii perimetrului bazinului s-a obtinut o medie a difer entelor de 5,06 între cele doua
testari – initial si final.
Prin rezultatele date, se poate afirma ca exercitiile bazate pe fitness-aerobic au contribuit la
reducerea supraponderabilitatii cu 13,59%.
În decursul cercetarii experimentale, obiectivul prioritar a fost respectarea unui regim
alimentar corect, bazat pe o alimentatie hipocalorica. În acest sens, pe tot parcursul anului a fost
elaborat un sistem de alimentare a elevelor prin micsorarea numarului de calorii treptat, pâna la
1300cal/zi. Elevele au încercat si chiar au tinut o evidenta a alimentelor consumate, orientându-
se pe tabelul din Anexa 3, ceea ce s-a concretizat s i printr-o schimbare a stilului de viata si
alimentatie (respectarea celor trei mese principale si a gustarilor, respectarea orelor de masa).
Prin urmare, armonia dezvoltarii organismului poate fi obtinuta în baza existentei
concordantei între indicii somatometrici, functionali si psihomotrici care asigura capacitatea
115
motrica si de efort adecvata particularitatilor fiecarei categorii de subiecti angr enati în activit atea
de educatie fizica. Însa acesta se realizeaza în mod treptat cu ponderi si prioritati diferite în
functie de particularitatile morfofunctionale pentru a dezvolta o tinuta corecta sau a preveni si
corecta unele deficiente f izice.
Unii indici ai cresterii si dezvoltarii fizice se pot modifica sub actiunea factorilor de mediu
– indicii ereditari labili. Din ei fac parte:
– cresterea în grosime ( apreciata prin perimetrele corpului) care depinde de marimea
masei musculare;
– de grosimea tesutului adipos, ce pot fi modificate mult prin antrenamente si regim
alimentar adecvat.
Foarte importanta este determinarea componentei de grasime a corpului. Surplusul stratului
de grasime indica obezitatea, ca o consecinta a dereglarii metabolismului lipidic si caloric în
conditiile unei alimentatii neadecvate si abundente si a lipsei de activitate fizica. Cu vârsta, acest
proces progr eseaza. Activitatea fizica contribuie la normalizarea masei corporale si la reducerea
stratului de grasime.
În contextul afirmatiilor prezentate mai sus, s-a întreprins încercarea de a stabilii care din
parametrii studiati au legaturi corelative veridice cu indicii nivelului de suprapondera bilitate a
elevelor din grupa experimentala.
Cercetarea corelationala exploreaza relatiile care exista între variabile. Relatia este uneori
utilizata în scopul efectuarii de previziuni [ 161].
Analiza corelativa s -a efectuat între sapte parametrii – ai pregatirii fizice, functionali si
psihomotrici si sase parametrii – ai nivelului de supraponderabilitate (perimetrul toracic,
perimetrul taliei si perimetrul bazinului).
Rezultatele coeficientilor de corelatie sunt prezentate în tabelul 3.6.
Tabelul 3.6. Analiza corelativa dintre dezvoltarea fizica si parametrii nivelului
de supraponderabilitate
TESTE
Viteza de
Alergarea
în suveica Abdomen Coordonare Orientare
De miscare
executie a
în spatiu
miscarii
Dezvoltare fizica
1 2 3 4 5 6 7
0,379
0,360
0,553
0,297
1. Înaltime (cm) 0,410
> 0,05
> 0,05
> 0,05
< 0,05
> 0,05
116
1 2 3 4 5 6 7
0,566
0,719
0,609
0,833
2. Greutate (kg) 0,579
< 0,05
< 0,05
< 0,01
< 0,05
< 0,001
0,617
0,580
0,557
0,676
0,554
3. Circumferinta cutiei
toracice în repaus
< 0,05
< 0,05
< 0,05
< 0,05
< 0,05
0,554
0,486
0,515
0,613
0,567
4. Circumferinta cutiei
toracice în inspir
< 0,05
> 0,05
> 0,05
< 0,05
< 0,05
0,486
0,362
0,520
0,503
0,570
5. Circumferinta cutiei
toracice în expir
> 0,05
> 0,05
> 0,05
> 0,05
< 0,05
0,676
0,707
0,593
0,641
6. Circumferinta taliei 0,580
< 0,05
< 0,05
< 0,01
< 0,05
< 0,05
0,580
0,563
0,606
0,533
7. Circumferinta bazinului 0,555
< 0,05
< 0,05
< 0,05
< 0,05
< 0,05
0,597
0,686
0,834
0,723
8. Proba Ruffier 0,616
< 0,05
< 0,05
< 0,01
< 0,001
< 0,01
Nota: p – 0,05 0,01 0,001
t = 13 (15-2)
S = 0,553 0,684 0,801
Analizând rezultatele corelatiei între aler garea în suveica cu parametrii
supraponderabilitatii elevelor, se poate observa ca cele mai strânse legaturi s-au obtinut cu:
– greutatea corporala r = 0,579;
– circumferinta toracic în repaus r = 0,617;
– circumferinta taliei r = 0,580.
În celelalte cazuri coeficientii de corelatie demonstreaza o legatura mai putin semnificativa
cu toate ca exista o tendinta de îmbunatatire a p < 0,05.
Verificând legatura corelativa între rezultatele testarii fortei abdominale cu parametrii
supraponderabilitatii copiilor se poate observa ca cele mai mari valori corelative s-au obtinut:
– la circumferinta taliei r = 0,676,
– la circumferinta bazinului r = 0,580,
– la circumferinta cutiei toracice r = 0,580,
– la greutatea corporala r = 0,566.
Analizând rezultatele corelatiei între coordonare cu parametrii supraponderabilitatii
elevelor se poate observa legaturi semnificative la toti indicii, dar în mod special la greutate r =
0, 719 si circumferinta taliei r = 0,707.
117
supraponderabilitatii elevelor se poate observa ca valori corelative evidente s-au obtinut la
aproape toti parametrii, mai putin la înaltime r = 0,297.
Analizând rezultatele corelatiei între viteza de executie a miscarii c u parametrii
supraponderabilitatii elevelor se poate observa ca cele mai mari valori corelative s-au obtinut la
gr eutatea corporala r = 0,833. În celelalte cazuri coeficientii de corelatie demonstreaza o legatura
semnificativa.
Ameliorarea indicilor este posibila în continuare, ducând la apropierea de valorile ideale
ale dezvoltarii armonioase, efectuând exercitiile fizice corespunzatoare si o dieta controlata.
Problema stiintifica solutionata consta în fundamentarea teoretico-metodologica a
Programului de fitness în vederea eficientizarii lectiei de educatie fizica în contextul reducerii
supraponderabilitatii elevelor din ciclul gimnazial.
3.3. Concluzii la capitolul 3
In contextul rezultatelor obtinute si descrise în capitolul 3 se pot desprinde urmatoar ele
concluzii:
1. Prin analiza statistico-matematica a rezultatelor stiintifice obtinute prin parametrii
somato-metrici ale elevelor din ciclul gimnazial se constata o îmbunatatire considerabila a
indicilor testati final comparativ cu cei initiali, în special la elevele din grupa experimentala,
unde p<0,05 – p<0,001.
2. Calculul statistic privind dinamica îmbunatatirii rezultatelor obtinute la testarea finala a
elevelor supraponderale incluse în experiment demonstreaza ca, parametrii motrici, psihomotrici
si functionali ale elevelor din grupa experiment (p<0,05 – p<0,001) au avut o evolutie net
superioara compar ativ cu elevele din grupa martor (p>0,05).
3. În vederea stabilirii influentei programului experimental aplicat în cercetare sau putut
constata mijloacele de fitness si respectarea regimului alimentar de catre elevele din grupa
experimentala ce au contribuit la reducerea greutatii cu 7-8 kg, diferenta medie între parametrii
gr eutatii initial-final fiind de 8,2 kg, pe cînd parametrii greutatii corporale la grupa martor, a
scazut numai cu 0,93 kg, unde s-au aplicat curricule traditionale de educatie fizica.
4. Analiza corelativa între indicii somato-metrici si parametrii supraponderabilitatii au
demonstrat legaturi str ânse la greutatea corporala, coordonarea miscarilor si viteza de executie cu
0,719 si 0,833. O legatura strânsa sa mai obtinut si cu parametrii circumferintei bazinului 0,707
si 0,641.
118
Verificând legatura corelativa între rezultatele testarii orientarii cu parametrii
evident mai bune decât cele la testarea initiala, demonstrând astfel importanta implementarii
Programului de aplicare a mijloacelor de fitness la lectia de educatie fizica din ciclul gimnazial
la nivelul elevelor supraponderale. Valorificare acestui Progr am a condus la o sporire de 13,59%
în reducer ea supraponderabilitatii elevelor, fapt ce confirma valoarea lui educationala. Efectul
valorificarii a fost demonstrat prin compararea diversilor indici ai parametrilor somatici,
functionali si motrici.
119
5. Pragurile de semnificatie obtinute de lotul experimental (P<0,05, P<0,01, P<0,001) sunt
CONCLUZII GENERALE SI RECOMANDARI
1. În rezultatul cercetarii teoretico-metodologice privind abordarea continutului
procesului de educatie fizica din învatamântul gimnazial, se poate constata ca metodologia
organizarii si desfasurarii acestui proces este în continua perfectionare. Sunt propuse noi
tehnologii de lucru pentru diferite vârste si categorii de elevi. În acelasi timp, trebuie sa
mentionam ca elevii din învatamântul preuniversitar desfasoara o activitate motrica redusa, au o
pregatire fizica necorespunzatoare, persista multiple forme de sedentarism datorita carora apare
starea de supraponderabilitate.
2. S-au adus dovezi stiintifice pentru ideea ca la etapa actuala sunt stabilite diverse forme
de implementare a mijloacelor din fitness care au capatat o apreciere si extindere favorabila la
nivelul învatamântului gimnazial. În acest sens, mijloacele de fitness au capatat o aplicare larga
în procesul de educatie scolara.
3. Prin aplicarea sondajelor si chestionarelor s-a stabilit ca procesul educational la
aceasta disciplina se afla la un nivel mediocru (32,5%). O buna parte din profesori constata ca
educatia fizica nu a obtinut un rating înalt în procesul de instruire a elevelor – 37,5%. Rezultatele
chestionarii au permis sa scoatem în evidenta ca elevii care au diferite afectiuni nu sunt luati în
consideratie pentru a organiza cu ei procesul de educatie fizica specific starii lor functionale si
motrice.
4. În urma experimentului constativ s -a evidentiat ca nivelul dezvoltarii fizice si motrice
a elevelor din ciclul gimnazial este scazut si prezinta o abatere considerabila de la normal. Se
constata ca valorile somato-metrice obtinute la fetele de vârsta acesta demonstreaza o varietate
mare între model si indicii reali.
5. Pentru evitarea starii de supraponderalitate a elevilor din ciclul gimnazial s-a elaborat
programul de aplicare a mijloacelor de fitness în cadrul orelor de educatie fizica si modelul de
alimentare cu un numar de 1800cal/zi.
6. Implementarea Programului experimental la nivelul elevelor supraponderale a
demonstrat o ameliorare a starii functionale si o îmbunatatire a dezvoltarii fizice. Astfel prin
analiza statistico-matematica a parametrilor somato-motric, functionali si psihomotrici s -au
obtinut diferente semnificative la fetele din lotul experimental unde p <0,05, p< 0,01, p< 0,001.
7. Prin sintetizarea rezultatelor analizei corelative între parametrii somato-metrici,
dezvoltarii fizice si parametrii nivelului de supraponderabilitate s-au demonstrat legaturi strânse,
în special cel mai mare coeficient de corelatie obtinându-se între indicii psihomotrici si cei de
120
gr eutate, circumferinta taliei; perimetrul bazinului, unde diapazonul coeficientului variaza între
0,593-0,833.
8. Studiul experimental a confirmat ipoteza si a ilustrat ca utilizarea mijloacelor de
fitness în procesul educatiei fizice cu fetele în perioada pubertara genereaza ridicarea nivelului
starii psihomotrice, aparitia posibilitatilor de miscare si reducerii supraponderalitatii cu 13,59% .
9. S-au formulat un sir de coordonate pentru functia formativa a lectiei de fitness, care se
realizeaza prin:
– accentuarea activitatii independente a elevelor, stimulând efortul lor în formarea
competentelor motrice si cognitive;
– promovarea activa a autoconducerii, metoda eficienta pentru afirmarea personalitatii,
pentru dezvoltarea spiritului critic si autocritic;
– instaurarea unui climat de colaborare si cooperare în relatia profesor -elev. Colaborând
cu profesorul la propria sa formare, eleva devine tot mai mult subiect al educatiei, deoarece nu
receptioneaza pasiv influenta educationala, ci participa activ la propr ia sa formare. Rolul
conducator al prof esorului se realizeaza în asa fel încât creste independenta elevelor, li se
dezvolta spiritul de initiativa si de raspundere;
Problema stiintifica importanta a fost rezolvata prin fundamentar ea teoretico-metodologica
a programului de fitness care a influentat eficient procesul de educatie fizica si a contribuit la
reducerea supraponderalitatii elevelor din ciclul gimnazial
RECOMANDARI
În vederea motivarii elevelor pentru o dezvoltare somato-functionala armonioasa în general
si a evitarii fenomenului de supraponderalitate în special se propun urmatoarele recomandari
practico-metodice:
– restructur area procesului de educatie fizica în cadrul învatamîntului gimnazial si liceal
prin includerea lectiei de educatie fizica fapt ce ar echilibra;
– procesul instructiv-educativ trebuie organizata în dependenta de nivelul si starea
somato-functionala a elevelor, în special, cu persoanele care au careva deficiente fizice inclusiv
exces ponderal;
– în cadrul orelor de educatie fizica trebuie aplicate multiple si variate forme de activitate
motrica, în special din fitness;
– programul experimental a mijloacelor de fitness poate fi inclus în curricula scolara si
implementat în procesul instructiv de educatie fizica cu o durata de 30% în cadrul fiecarei lectii.
121
rational de a elabora programe tipologice de aplicare a fitness-ului aerobic în vederea
eficientizarii lectiei de educatie fizica. Aceste programe pot pune în valoare instruirea
personalizata, reiesind din specificul indicilor somatici, functionali si motrici, fapt ce ar echilibra
reglar ea efortului fizic depus de eleve, acest lucru generând la rândul lui, rezultativitate în
procesul educational în ansamblu.
Modelele de alimentare propuse au demonstrat o eficacitate incontestabila, în acest sens ele
pot fi aplicate de elevii care au exces ponderal sau care au o supraponderalitate accentuata.
122
Reiesind din datele indicilor de dezvoltare fizica furnizate de experimentul pedagogic, este
BIBLIOGRAFIE
1. Achim V. Particularitatile biologice ale vîrstei de crestere si dezvoltare. Cluj Napoca:
Consfatuirea metodico stiintifica, 1976. 118-125 p.
2. Adu I. Procesul didactic – sistem si functionalitate. Revista de Pedagogie nr. 1, 1991
3. Albu V. Teoria educatiei fizice si sportului. Constanta: Exponto, 1999. 274 p.
4. Alexandrescu C. Modificarea unor proportii ale corpului la baieti si fete între 11 si 18
ani. Bucuresti: Congr esul al II-lea de igiena si protectie a muncii, 1978. 53-68 p.
5. Alexe N. Metode de cercetare stiintifica în educatia fizica scolara. Rev. Cultura Fizica
si Sport nr. 3. 1975. 35-38 p.
6. Alexe N. Studii de sociologie, psihologie, biologie si metodica educatiei fizice si
sportului. Bucuresti: Stadion. 1970. vol. I, 245 p., vol. II, 263 p.
7. Alexei M., Utiu I. Organizarea pe grupe si ramuri sportive a lectiilor de educatie fizica
si sport. Revista EFS nr. 1/1980. 25-29 p.
8. Allport G.W. Structura si dezvoltarea personalitatii. Bucuresti: Ed. Didactica si
Pedagogica, 1981. 25-29, 224-231 p.
9. Atanasiu C. Particularitatile de crestere la copii si juniori. Revista EFS nr.ll/1988. 8-
12, 9-60 p.
10. Avramoff E. Fiziologia educatiei fizice. Bucuresti: Sport –Turism, 1979. 157-160, 348
p.
11. Baciu C. Fiziologie. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 1970. 430 p
12. Badiu T. Metodica educatiei fizice scolare. Galati: Mongabit, 2002. 152 p.
13. Badiu T. si colaboratorii. Strategii didactice de tip algoritmic si euristic folosite în
educatia fizica scolara. Galati: Fundatiei universitare „Dunarea de jos”. 2003. 23-31 p.
14. Badiu T. Teoria si metodica educatiei fizice si sportului. Universitatea Galati, 1997.
36-52 p.
15. Badiu T., Ciorba C., Badiu G. Educatia fizica a copiilor si scolarilor (metode si
mijloace). Chisinau: Garuda-Art, 1999. 360 p.
16. Baroga L. Educarea calitatilor motrice combinate. Bucuresti : Sport-Turism, 1984. 422
p.
17. Bârna A. Curs de pedagogie. Fundamentele teoretice ale educatiei. Galati, 1992. 271
p.
18. Bejat M. Talent, inteligenta. creativitate. Bucuresti: Editura Stiintifica, 1971. 14-18 p.
123
19. Belloiu M. Cercetarea potentialului biologic la tineri. Sibiu: Medicala, 1972. P 186-
194, 208
20. Bîrzu M. Control medical si antecontrol în educatie fizica si sport. Timisoara: Ed.
Mirton, 2002. 41-45 p.
21. Bocu T. Repere vizînd îmbunatatirea sanatatii populatiei scolare prin activitati de
educatie fizica si s port. Revista „Palestrica Mileniului III civilizatie si sport” vol. 12. nr.1.
România: Cluj-Napoca, 2011. 7-10 p.
22. Bocu T. Rolul educatiei fizice si sportului în formarea competentelor – cheie din
sistemul de învatamînt. Revista „Palestrica Mileniului III civilizatie si sport” vol. 10. nr.4.
România: Cluj-Napoca, 2009. 359-360 p.
23. Boian L., Lungu A. Educatia fizica a elevelor în continutul formative al învatamîntului
gimnazial. Chisinau: Cimislia, 1996. 56-70 p.
24. Bonchis E. Studierea imaginii de sine în copilarie si preadolescenta. Or adea: Editura
Imprimeriei de Vest, 2000. 204 p.
25. Bontas I. Pedagogie. Bucuresti: Ed. ALL, 1995. 25 p.
26. Bota A. Exercitii fizice pentru o viata activa. Activitati motrice de timp liber.
Bucuresti: Cartea Univer sitara, 2006. 183 p.
27. Bota A. Kinesiologie. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 2007. 44, 63, 313-315 p.
28. Bota C. Fiziologia educatiei fizice si sportului. Aspecte generale. Bucuresti: INEFS,
1993. 310-312 p.
29. Bota C., Ergofiziologie, Bucur esti, Editura Globus, 2000. 23-115, 283-288 p.
30. Bratu I. Cadrul metodic si limitele aplicarii metodelor moderne de instruire în procesul
de educatie fizica scolara. Bucuresti: EFS nr. 9, 1982. 27-31 p.
31. Bruner J.S. Pentru o teorie a instruirii. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 1970. 13,
116-120 p.
32. Carp I., Docu A. Aspecte teoretico-metodice ale formarii cunostintelor teoretice la
elevii din clasele liceale. În:Conferinta stiintifica internationala. Galati, 2007. 36-39 p.
33. Catinas I si a. Psihomotricitatea componenta a educarii si dezvoltarii îndemînarii la
elevii din clasele primare si gimnaziale. Revista „Palestrica Mileniului III civilizatie si sport”
vol. 10. nr.4. Cluj-Napoca, 2009. 438-443 p.
34. Cârstea GH. Orientari si tendinte în educatia fizica si sport. Bucuresti: Universul,
1991. 56-183 p.
35. Cârstea GH. Planificarea procesului de educatie fizica scolara. Bucuresti: I.E.F.S,
1990. 25-73 p.
124
36. Cârstea GH. Programarea si planificarea procesului în educatia sportiva si scolara.
Bucuresti: Universul, 1993. 28-40 p.
37. Cârstea Gh. si colab. Studiu privind modelarea continutului educatiei fizice scolare
pentru cr esterea eficientei sale. Bucuresti: E.F.S, 1978. 7-12 p.
38. Cerghit I. Perfectionarea lectiei în scoala moderna. Bucuresti: Didactica si Pedagogica,
1983. 120-224 p.
39. Cheran (Teodorescu) C. Rezultatele unui sondaj sociologic reflectat la educatia fizica
a elevilor. Revista Stiintifico-Metodica ”Teoria s i arta educatiei fizice în scoala”, nr. 4. Chisinau,
2010. 42-49 p.
40. Cheran (Teodorescu), C., Grigor e, M., Potop, V., Problemele coloanei vertebrale la
dansatorii sportivi si prevenirea lor, În: Ecologica Universitaria, Bucuresti: BREN, 2009, 85-92
p.
41. Cheran (Teodorescu), C., Rîsneac, B., Stabilirea nivelului dezvoltarii
morfofunctionale, fizice s i psihomotrice a elevelor supraponderale din ciclul gimnazial, Cultura
fizica: Probleme s tiintifice ale învatamântului s i sportului – Materialele Conferintei stiintifice
internationale a doctoranzilor, Chisinau, 2009
42. Cheran C. Studiu corelativ între supraponderabilitate si comportamentul alimentar.
Revista „Stiinta culturii fizice”. Chisinau: Ed. USEFS, 2011. 97 – 99 p.
43. Cheran C. Studiu privind nivelului pregatirii psihomotrice a elevelor supraponderale
din ciclul gimnazial prin introducerea mijloacelor de fitness în lectia de educatie fizica. Anuar
Stiintific – Societatea Stiintei, Excelentei Umane Si Sportului Universitar, Departamentul
Stiintific, Volumul Forumului Stiintific National Competitional. Vol. IV, Nr. 1. Bucuresti, 2012.
59 – 62 p.
44. Cheran C., Bucuresteanu L., Ivanov X. Studiu privind introducerea mijloacelor de
fitness în cadrul procesului de educatie fizica cu elevele supraponderale. În: ECOLOGICA
UNIVERSITARIA. Seria Educatie fizica si sport. Anul II nr.2. vol. 13. Bucuresti: Ecological
University press. PRO UNIVERSITARIA, 2010. 195 – 198 p.
45. Chicu V. Dezvoltarea capacitatilor coor dinative ale elevilor claselor gimnaziale
prin aplicar ea jocurilor de miscare la lectiile de educatie fizica. Teza de dr. în pedagogie.
Chisinau, 2006. 156 p.
46. Chiriac I. Unele caracteristici ale dezvoltarii capacitatii de efort fizic la vîrstele de 11-
18 ani. Bucuresti: Conferinta Stiintifica a CCST; pentru tineret. 1989. 55-63 p.
47. Chirita G. Functia formativa a activitatii corporale. Bucuresti: Sport-Turism, 1976. 10-
27 p.
125
48. Chirita G. Optimizarea lectiei de educatie fizica. Bucuresti: Stadion, 1972. 45-97 p.
49. Chirita G. Pedagogia aplicativa la domeniul educatie fizica. Bucuresti: Sport –Turism,
1974. 30-48 p.
50. Chitimia E., Mihailescu V., Popovici L. Puericultura si pediatrie. Bucuresti: Info –
Team, 1997. 42 – 50 p.
51. Ciorba C. Metodele teoretico-Stiintifice de pregatire profesionala a specialistilor de
cultura fizica si sport ca component procesul de continut al instruirii. Probleme actuale privind
perfectionarea sistemului de învatamînt în domeniul culturii fizice. Materialele conferintei
Stiintifice internationale. Chisinau, 2001. 24-29 p.
52. Cojanu F. Studiu privind elaborarea proiectelor didactice de tip curricular în EFS. În:
Educatia prin miscare si kinetoterapia pentru ameliorarea calitatii vietii: Conf. Internat. Vol. I.
Pitesti, 2006. 169
53. Cojanu F. Studiu privind optimizarea proiectarii unitatii de învatare în educatie fizica
si sport. În: Revista Citius Altius Fortius, 2006. nr. 4, p.
54. Colibaba-Evulet D. Praxiologie si proiectare curriculara în educatie fizica si sport.
Craiova: Ed. Universitaria, 2007. 94-120 p.
55. Colibaba-Evulet D., Bota I. Jocuri sportive. Teorie si metodica. Bucuresti: Aldin,
1998. 7-10, 43-64, 100, 102 p.
56. Cordun M. Kinetologie medicala. Bucuresti: Axxa, 1999. 88 p.
57. Cornesanu T. Culeger e de exercitii pentru pregatir ea fizica a tiner etului scolar .
Bucuresti: C.N.E.F.S., 1980. 143 p.
58. Cristea G. Psihologia educatiei. Bucuresti: Ed. CNI „Coresi”, 2003. 23 p.
59. Cucos C. Rationalizarea activitatii instructiv-educative si proiectarea pedagogica. Iasi:
Spiru Haret, 1994. 280 p.
60. D' Hainaut L. Programe de învatamânt si educatie permanenta. Bucuresti: E.D.P.,
1981. 128 p.
61. Danail S. Continutul de cultura fizica în sistemul lectiei stereotip de gimnastica. În:
Analele Universitatii de Vest, Timisoara, 1996. 13-17 p.
62. Danail S., Chirazi M. Optimizarea lectiei de educatie fizica prin jocuri de lupta. Iasi:
Fundatia Altius Academy, 2001. 224 p.
63. Demeter A. Bazele fiziologice ale educatiei fizice scolare. Bucuresti: Stadion, 1974.
25-42 p.
64. Demeter A. Bazele fiziologice si biochimice ale calitatilor fizice. Bucuresti: Sport –
Turism, 1981. 21-85 p.
126
65. Demeter A. Bazele fiziologice si biochimice ale formarii deprinderilor motrice.
Bucuresti: Sport-Turism, 1982. 6-20, 35-38, 87-98 p.
66. Denisiuc L. Metode de apreciere a capacitatii motrice. Teste, metode, aparate. Vol.2.
Bucuresti: CNEFS, 1990. 175 p.
67. Dobrescu T. Gimnastica aerobica – o alternativa pentru un nou stil de viata al
adolescentelor. Iasi: Editura Pim, 2008. 128, 133 p.
68. Dragnea A. Contributii privind dir ectiile de optimizare a lectiei de educatie fizica
si sport prin prisma teoriei sistemelor . Revista de educatie fizica nr.3. Bucur esti, 1984. 27 –
31 p.
69. Dragnea A. Masurare si evaluare în educatie fizica si sport. Bucuresti: Sport Turism,
1984, 64-73, 82-90, 257 p.
70. Dragnea A., Bota A. Teoria activitatilor motrice. Bucuresti: Didactica si Pedagogica,
1999. 139, 224, 242 p.
71. Dragnea C., S. Mate-Teodorescu. Teoria sportului. Bucuresti: FEST, 2002. 80-93,
165-185, 349-351 p.
72. Dragomir M. Optimizarea procesului instructiv-educativ al disciplinei educatie fizica
gimnaziala în baza efectelor cumulative ale lectiilor de antrenament fizic (de atletism). Teza de
dr. în pedagogie. Chisinau, 2001. 32-51, 80-89, 109-123 p.
73. Dragomir ST., Barta A. Educatia fizica. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 1973. 88-
97 p.
74. Dragan I. Selectia si orientarea medico-sportiva în sport. Bucuresti: Sport Turism,
1989. 11–200 p.
75. Dumitrescu V. Metode statistico-matematice în sport. Bucuresti: Ed. Stadion, 1970,
34-41 p.
76. Eclache J.P. si colab. Aptitudinile motrice, structura si evaluare. Bucuresti: CCPS,
1995. 29-55 p.
77. Epuran M. Metodologia cercetarii. Bucuresti: Ed. ANEFS, 1992. 105-109 p.
78. Epuran M. Psihologia educatiei fizice si sportului. Bucuresti: Fundatia România de
Mâine, 1995. 199 p.
79. Epuran M., Horghidan V. Psihologia educatiei fizice. Bucuresti: ANEFS, 1994. 49-
50, 88-90, 366, 109 p.
80. Epuran M., Marolicaru M. Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Cluj
Napoca: Ed. Risoprint, 2002. 170 p.
127
81. Farcas V. Didactica educatie fizice si sportului. Târgu Mures: Universitatii Petru
Maior, 2003. 52 – 61 p.
82. Farcas V. Didactica Educatiei Fizice. Târgu Mures: Universitatii Petru Maior, 2003.
40 p.
83. Farcas V. Elemente de corelare si influentare a formelor de manifestare a vitezei în
lectia de educatie fizica. În: E.F.S., nr. 1. 1990. 12-25 p.
84. Farcas V. Personalitatea profesorului de educatie fizica. Educatie fizica si sport, 1987.
Nr. 5-9
85. Farcas V. Rationalizarea si standardizarea unor metode si mijloace de dezvoltare a
calitatilor motrice. Revista EFS Nr. 7- 8. 1984
86. Firea E. Metodica educatiei fizice scolare. Bucuresti: Pedagogica, 1984. 46-58, 210-
290 p.
87. Firea E. Particularitatile somato-functionale, psihice si motrice la copii, în perioadele
prepubertara si pubertara, si valorificarea lor în domeniul sportiv. În: Culegere de material
tehnico-metodice a F.R.F. Scoala de antrenori, Bucuresti. 2002. 43-54 p.
88. Firea E. Studiu privind cresterea ef icientei fizice scolare prin tratarea diferentiata a
elevilor. In: Revista Educatia fizica si sport. nr . 12. Bucuresti. 1983. 11 – 16 p.
89. Flora D. Tehnici de baza în kinetoterapie. Oradea: Universitatii, 2002. 25 p.
90. Florescu C., Dumitrescu V. Metodica dezvoltarii calitatilor motrice. Bucuresti:
C.N.E.F.S., 1969. 174 p
91. Gagea A. Metodologia cercetarii stiintif ice în educatie fizica si spor t. Bucuresti:
Ed. Fundatiei “România de Mâine”, 1999. 15-342 p.
92. Gagea A., Eseu despre ritm. În: Revista EFS, nr. 4. Bucuresti. 1978. 15 p.
93. Ghid metodologic de aplicare a programei de educatie fizica si sport. Bucuresti:
Ministerului Educatiei si Cercetarii, Consiliul National pentru Curriculum, 2001. 8-11 p.
94. Giurculescu Z., Cristea D., Constantinescu C., Costea S. Programe de gimnastica
medicala. Bucuresti: Stadion, 1974. 22 p.
95. Golu P. Învatarea si dezvoltarea. Bucuresti: Stiintifica si Enciclopedica, 1985. 108 –
125, 230 p.
96. Graur M. si colab., Ghid pentru alimentatia sanatoasa. Iasi: Performantica, 2006
97. Grimalschi T., Boian I. Educatia fizica. Ghid de implementare a curriculumului
modernizat pentru treapta primara si gimnaziala. Chisinau: Liceum, 2011. 8, 60-70, 101 p.
98. Grimalschi, T. Tehnologia proiectarii obiectivelor pedagogice specifice în
contextul învatamântului curricular . Chisinau: INEFS, 2005. 13 – 19 p.
128
99. Gygax P. Educatia fizica în scoala. Atletism. Alergari. Bucuresti: C.C.P.S., 1992. 141
p.
100. Hamza A., Hamza M. Aspecte ale algoritmizarii în educatie fizica scolara la clasele
V – VIII. Revista EFS. Nr. 5. 1988. 42 – 50 p.
101. Hantiu I, Stanescu M. Particularitatile educatiei fizice scolare în România. Revista
„Palestrica Mileniului III civilizatie si sport” vol. 12. nr.3. Cluj-Napoca. 2011. 254-257 p.
102. Harre D., Lodz I. Antrenamentul de forta-viteza. În: Sportul de performanta,
Bucuresti. 1986. nr. 260. 34-50 p.
103. Hirtz P. Teste de motricitate sportiva în diagnosticarea calitatilor de coordonare. În:
Sportul de performanta. nr. 312. Bucuresti, 1991. 75 – 84 p.
104. Holdevici I., Epuran M. Metodologia cercetarii activitatilor corporale, vol.I -II.
Bucuresti, 1992. 21-24 p.
105. Horghidan V. Metode de psihodiagnostic. Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica,
1997. 34-36, 136-142, 164 p.
106. Iconomescu T. M. Studiu privind eficientizarea lectiei de educatie fizica din punct de
vedere al elevilor ciclului liceal. În: Sesiunea Internationala jubiliara de comunicari stiintifice.
Activitati motrice dirijate – limite si perspective. Brasov, 2008. 70 p.
107. Iconomescu, T., M., Importanta tratarii diferentiate în eficientizarea lectiei de
educatie fizica, Conferinta Internationala de Comunicari, În: Prospectiv, creativ, aplicativ în
domeniul educatiei fizice si sportului din România în perspectiva integrarii europene. Galati.
2005. 53-56 p.
108. Ifrim M. Antropologie motrica. Bucuresti: Stiintifica si Enciclopedica, 1986. 42, 51,
53-54, 58 p.
109. Ifrim M. Compendiu de anatomie. Bucuresti: Stiintifica si Enciclopedica, 1988, 200-
230 p.
110. Ionascu M., Miron I. Lectia între proiect si realizarea. Cluj Napoca: Dacia, 1982. 81 –
95, 107 – 123 p.
111. Ivan P., Povestca, L. Studiu privind dezvoltarea fortei prin metode si mijloace
specifice atletismului în cadrul lectiilor de ed. Fizica la elevii de 11-13ani. Materiale Congresului
Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”. ed. XV, vol. I. Chisinau, 2011.
510-512 p.
112. Jenkins R., Fitness si gimnastica pentru toti. Bucuresti: Editura Alex-Alex, 2001. 7 p.
113. Kozlic J., Bedrrikova J. Mijloacele si formele de dezvoltare a capacitatii fizice a
tineretului. Educatia fizica în scoala. Sector documentar MTS, 1990. 70 – 85 p.
129
114. Lacatîs D., Creteanu Gh. Obezitatea. Iasi: Junimea, 1978. 15-18 p.
115. Laszlo H.I. Fitness. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 2007. 8 p.
116. Legea Educatiei Fizice si Sportului nr. 69/11.06.2000, 34-90 p.
117. Lotrean L. M. si a. Preocuparile elevilor si a studentilor pentru managementul
propriei greutati corpor ale. Revista „Palestrica Mileniului III civilizatie si sport” vol. 10. nr.4.
Cluj-Napoca, 2009. 361-364 p.
118. Macolin U. W. Bazele Stiintifice ale educatiei fizice. MTS, 1995. 166 p.
119. Manno R. Pregatirea sportiva la copii si adolescenti. In: Efecte ale practicarii
sportului de performanta la copii si juniori. Bucuresti. 1996. 60-80 p.
120. Markova J. Influenta greutatii si înaltimii asupra capacitatii de efort a elevilor. Teoria
si practica activitatilor fizice nr. 7, 1980. 38-44 p.
121. Marolicaru M. Abordarea sistematica în educatia fizica. Educatia fizica si sport.
N r .l. 1988. 5 p.
122. Marolicaru M. Tr atarea difer entiata în educatia fizica. Bucuresti: Sport -Turism,
1986. 128 p.
123. Marolicaru M. Vocatia, stilul de munca, profilul de personalitate a profesorului de
educatie fizica. Educatia fizica si sport, 1987. 10 p.
124. Matveev L.P., Novikov A.D. Teoria si metodica educatiei fizice si sportului.
Bucuresti: Sport – Turism, 1980. 258 – 296, 420 p.
125. Milidiadis O. Cresterea eficientei lectiei de educatie fizica prin introducerea în
structura acesteia a unor verigi constante de dezvoltare a calitatilor motrice. Bucures ti: EFS,
1985. 20 – 28 p.
126. Mitra GH. Resursele formative ale educatiei fizice scolare. Revista EFS nr. 1, 1973
127. Mitra Gh., Mogos Al. Metodica educatiei fizice scolare. Bucuresti: Sport-Turism,
1980. 40-175, 502 p. 1991. 129 p.
128. Mitrache G., Tudos St. Psihomotricitate si limbaj. Bucuresti: Cartea Universitara,
2004. 80, 88, 99, 104-107 p.
129. Mocanu G., Pui E. Impor tanta particularitatilor morfof unctionale si psihice ale
elevilor ciclului gimnazial în procesul de dezvoltare a calitatilor motrice. Materialele
Conferintei Internationale a Doctoranzilor. Editia a V -a. Chisinau: USEFS, 2007. 60 p.
130. Moraru C. Dezvoltarea îndemînarii în regim de viteza la elevii din ciclul gimnazial.
Materiale Congresului Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”. ed. XV.
vol. I. Chisinau, 2011. 521-524 p.
131. Neacsu I. Metode si tehnici de învatare eficienta. Bucuresti: Militara, 1990. 54-61 p.
130
132. Necr aksov O., Cristescu M. Cercetari asupra cr esterii si dezvoltarii copiilor din
România. Wroclav 1968. 56-63 p.
133. Neculau A., Cozma T. Psihopedagogie. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 1990. 54
– 78 p.
134. Nedelcu A., Palade E. Pentru o scoala bine generata. Bucuresti: Corint, 2008. 38-40 p.
135. NegulicI D. Caracterizarea motrica a clasei de elevi. Bucuresti: EFS, 1981. 8-14 p.
136. Niculescu M. Metodologia cercetarii stiintifice în educatie fizica si sport. Bucuresti.
2002. 501 p.
137. Novikov A. D. Teoria si metodica educatiei fizice. Bucuresti: Sport – Turism, 1979.
600 p.
138. ORDIN nr. 1563 din 12 septembrie 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor
nerecomandate prescolarilor si scolarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii
sanatoase pentru copii si adolescenti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 651
din 15 septembrie 2008
139. Petracovschi S si a. Dimensiunea de gen si mobilitatea sociala în educatie fizica
scolara. Revista „Palestrica Mileniului III civilizatie si sport” vol. 12. nr.1. Cluj-Napoca, 2011.
36-42 p.
140. Petrovici F. Observatii asupra unor caractere somatofunctionale la vîrsta scolara.
Bucuresti: Conferinta MCF, 1983. 134-140 p.
141. Popescu Neveanu P. Psihologie scolara. Universitatea Bucuresti, 1978. 146-161 p.
142. Popescu V. Succesul si insuccesul scolar. Bucuresti: Revista de Pedagogie, Nr. 12.
1991
143. Rata G. Didactica educatiei fizice scolare. (Metodica educatiei fizice scolare). Bacau:
Alma Mater, 2004. 234 p.
144. Rata G., Rata B. C. Aptitudinile în activitatea motrica. Bacau: EduSoft, 2006. 9-33,
318 p.
145. Rousselet J. Adolescentul acest necunoscut. Paris, 1980. 275 p.
146. Rus V. Utilizarea traseelor si parcursurilor aplicativ-utilitare, modalitate de a mari
eficienta în lectia de educatie fizica la liceu. Revista „Palestrica Mileniului III civilizatie si sport”
vol. 12, nr.7. Cluj-Napoca, 2011. 54-59 p.
147. Scarlat E. Lectia de educatie fizica. Bucuresti: Editis, 1993. 20-48, 67-78 p.
148. Scarlat E., Scarlat M-B. Educatie fizica si sport. Manual pentru învatamântul
gimnazial. Bucuresti: Didactica si pedagogica, 2002. 48-64 p.
131
149. Sieger W. Principiile teoriei si metodicii generale ale antrenamentului, imperative pentru
organizarea pregatirii. Bucuresti: Educatie fizica si Sport nr. 9, 1980. 1-3 p.
150. Simion Gh. Metodologia cercetarii omului în miscare. Pitesti, 1998, 36-40 p.
151. Simionescu E. Educatie fizica a elevilor. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 1986.
210 p.
152. Stanescu M. Proiectarea curriculara în educatia fizica adaptata si incluziva. Revista
„Palestrica Mileniului III civilizatie si sport” vol. 10. nr.4. Cluj-Napoca, 2009. 398-404 p.
153. Stoenescu G. Gimnastica aerobica si sportul aerobic. Bucuresti: ISPE, 2000. 17-114
p.
154. Stoica M. Pedagogia scolara. Craiova: Cârtan, 1995. 19-27 p.
155. Stoica, A., Evaluarea progresului scolar, de la teorie la practica, Bucuresti:
Humanitas Educational, 2003, p. 72-156
156. Saragov N. Rolul educatie fizice si sportului în mediul scolar contemporan Materiale
Congresului Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”. ed. XV. vol.
I.Chisinau, 2011. 529-531 p.
157. Serban C. Kinetoprofilaxie primara – Biologia conditiei fizice. Oradea: Universitatii,
2002. 42 p.
158. Tatu Al. Dezvoltarea capacitatii vitale si a calitatilor motrice în lectia de educatie
fizica. In: E.F.S., nr.10. 1980. 29- 35 p.
159. Tanasescu G., Chiriac L. Nivelul dezvoltarii fizice a copiilor si tinerilor din
România. Bucuresti: Medicala, 1990. 191 p.
160. Thomas R., Eclache J.P., Keller J. Aptitudinile motrice. Teste si masuratori pentru
tinerii sportivi. În: Sportul la copii si juniori. nr. 100 – 101. Bucuresti, 1995. 40 – 45 p.
161. Thomas, J. R., Nelson, J. K., Metodologia cercetarii în activitatea fizica, Bucuresti:
C.C.P.S., 1996. 26-100, 133 p.
162. Todea S. F. Jocuri de miscare. Bucuresti: Fundatiei România de Mâine, 2002. 26-50
p.
163. Tudor V. Masurarea si evaluarea în cultura fizica si sport. Bucuresti: Alpha, 2005.
26-40, 120-136 p.
164. Tuzmer A., Petrusina O. Biologie: omul si sanatatea lui. Chisinau. 1993. 45 p,
165. Urichianu-Toma, S., Timnea, O., Cher an, C., Evaluare motrica si somato-
functionala, Bucuresti: 2010, p.167
166. Vaidean G. Educatia la frontiera dintre milenii. Bucures ti: Politica, 1988. 309-318 p.
132
167. Weineck J. Fundamentele generale ale biologiei aplicate sportului la copii si
adolescenti. Biologia sportului. Bucuresti: M.T.S.. C.C.P.S., 1994. 7- 37 p.
168. Zimmer M. Despre structura calitatilor de coordonare si posibilitatea întelegerii lor.
Wissenschaftliche zetschrift, Leipzig. În: Sportul de Performanta, nr. 268, Bucuresti. 1987. 35-
39 p.
169. Zlate M. Fundamanetele psihologiei. Bucuresti: Universitara, 2006. 461 p.
170. Zota Al., Melinte V. Unele aspecte privind dezvoltarea anatomo- f unctionala si a
calitatilor motrice la elev. In: Revista educatie fizica si sport, nr . 11. 1980. 59-65 p.
În limba rusa:
171. . ? .
Materiale Congresului Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV,
vol. I, 2011, Chisinau, p.539-541
172. . .
. XIII
? ? ? . , 2009, II , – , .
147-150
173. . . . .: ,
1986.356
174. ., ., -? ?
Materiale Congresului
Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau,
p.517-520
175. . , .: ,
2005. 367 ,
176. ., .,
? . Materiale Congresului Stiintific
International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau, p.273-275
177. ? . ? ?
? . Materiale Congresului
Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau,
p.583-585
178. . . ? ?
? ? 14-15 . Materiale Congresului
133
Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau,
p.586-588
179. . . . , , 2006. 557 .
180. , . . ?
5-7- : . .? . / . . – , 2000.-203
,
181. . ? ? –
? , Materiale Congresului
Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau,
p.539-543
182. ? , . . / . . ? , . . //
.- ., 2010. 7.- . 2-10,
183. , . . ?
: .? . / . .
– , 2002.- 183
184. . ?
? . Materiale Congresului Stiintific International „Sportul
Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau, p.595-598
185. . ., . . ? ? ?
? //
:
. .. .-? . .- .: – . . . , 2010.- . 97 – 108
186. . . – ?
– ? ? ?
? . XIII
? ? ? .
, 2009, II , – , . 73-74
187. , . . c
c / . . .- ? : –
. 1998
188. ? ., . 11-14
?
Materiale Congresului Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul
pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau, p.587-590
134
189. . . ? ? c
? . XIII
? ? ? . , 2009, II ,
– , . 46-47
În limba straina:
190. Cheran (Teodorescu) C. Study on development morpho-functional overweight
schoolgirls by means of introducing the lesson of physical education in aerobic. Sesiune
stiintifica internationala – „Physical education and sport helthy lifestyle boost factors”, UEB,
Bucuresti, 2011. 111 – 114 p.
191. Cheran (Teodorescu) C. Study on development of schoolgirls overweight morpho-
functional secondary schools introduction by means of fitness in lesson of physical education.
The Annals of „Dunarea de Jos” University of Galati, Fascicle XV, Nr. 1-2011, ISSN 1454-
9832, p. 81 -83
192. Cheran (Teodorescu) C., Bucuresteanu L., Ivanov X. Profilaxie et correction des
deviations vertebrales de type scoliotique aux eleves d’ecole. Sesiune stiintifica internationala –
„Applications of kinetotherapy and sports medicine in motor activities”. UEB. Bucuresti: BREN.
2011. p. 136-140
193. Cheran (Teodorescu), C., Bucuresteanu, L., Ivanov, X., Profilaxie et correction des
deviations vertebr ales de type scoliotique aux eleves d’ecole, Sesiune stiintifica internationala
„Applications of kinetotherapy and sports medicine in motor activities”, UEB, Bucuresti: BREN,
2011. 136-140 p.
194. Cheran (Teodorescu), C., Potop, V., Rîsneac, B., Fitness – specific way of post-
traumatic recovery of the leg, Case study, International scientific communications „Physical
education and sports in contemporaneity, Universitatea Ecologica din Bucuresti, 2009. 303- 308
p.
195. Cheran C. Psychomotor development study of overweight female students from
secondary by introducing fitness resources in physical training lesson – 4th Annual International
Conference: Physical Education, Sport and Health, Pitesti, November 2011, Nr.15, ISSN: 1453-
1194, p. 424 – 426
196. Cheran C. Study on development morpho-functional overweight schoolgirls by
means of introducing the lesson of physical education in aerobic, Sesiune stiintifica
internationala – „Physical education and sport helthy lifestyle boost factors”, UEB, Bucuresti,
2011, Ed. BREN, ISSN 2065-7856, p. 111 – 114
135
197. Cheran C. Study on effects of placing items the content fitness training on the
development driving qualities and functional capacity, the lesson of physical education, Sesiune
stiintifica internationala – „Physical education and sport helthy lifestyle boost factors”, UEB,
Bucuresti, 2011, Ed. BREN, ISSN 2065-7856, p. 15-17
198. Cheran C., Potop V., Timnea O. C. Development of fuctional capacity by fitness
means applied to aerobic gymnastics sessions, International Scientific Conference ”
Perspectives in physical education and sport”, Constanta, 2013, Ovidius University Press, ISBN
978-973-614-771-5, p. 104 – 110
199. Danforth Jr E. Diet and obesity. Am J Clin Nutr 1985; 41: 1132-1145
200. DeLany JP. Role of energy expenditure in the development of pediatric obesity. Am
J Clin Nutr 1998; 68: 950S-955S
201. Flatt JP. Macronutrient composition and food selection. Obes Res 2001; 9 (Suppl 4):
256S-262S,
202. Grigore, M., Grigore, V., Potop, V., Cheran (Teodorescu), C., Contribution to the
training methods in dance sport for juvenile level, 6 to 9 years old, ,, Book of abstracts of 10th
international scientific conference “Perspectives in physical education and sport”, Ovidius
University PRESS, Constanta, 2010. 66 p.
203. Grigore, M., Grigore, V., Potop, V., Cheran (Teodorescu), C., Stage and criteria of
children’s and juniors selection and the training in dance sport, Conferinta Internationala de
Comunicari Stiintifice, “Creativitate si inovare în stiintele motricitatii, ANEFS, 2009. 283-287 p.
204. Kraut, H., Wirths, W., Ener giebedarf, In: Der Nahrungsbedarf des Menschen, Bd. 1,
S.1-24, Steinkopff, Darmstadt, 1981
205. Magarey A., Daniels L., Boulton T. et al. Predicting obesity in early adulthood from
childhood and parental obesity. In: Int J Obes Relat Metab Disord. 2003, 27(4), 505-13 p.
206. Moreno L., Pigeot A., Wolfgang A., Epidemiology of Obesity in Children and
Adolescents. Prevalence and Etiology, Springer Series on Epidemiology and Public Health Vol.
2, 1st Edition, ISBN 978-1-4419-6038-2, 2011, access: http://www.spring.com
207. Potop, V., Grigore, M., Grigore, V., Toma-Urichianu, S., Timnea, O., Cheran
(Teodorescu), C., The role of physical therapy in painful lumbar szmdromes at the sportive
dancers, „The 2nd International Congress and exhibition on kinetotherapy with International
Participation”, University of Craiova the Physical Education and Sport Faculty, Caciulata, 2010.
36-48 p.
208. Salmon J, Timperio A (2007). „Prevalence, trends and environmental influences on
child and youth physical activity”. Med Sport Sci. Medicine and Sport Science 50: 183–99
136
209. Sharma M International school-based interventions for preventing obesity in
children. Obes Rev, 2007; 8: 155–167
210. Summerbell CD, Waters E, Edmunds LD, et al. Interventions for preventing obesity
in children. The Cochrane Database of Systematic Reviews 2005; Suppl 3, No. CD001871,
211. Vial M. Les difficultes psyhomotrices et la scolarite. Paris : Armand Colin, 1972. 24-
26 p.
212. Weineck J. Biologie du sport. Paris : Editura Vigot, 1992. 25-30, 367-369 p.
137
ANEXA 1
A N C H E T A
Mult stimate coleg,
Va rugam sa participati la cercetarile efectuate în scopul maririi eficacitatii educatiei fizice în scoala.
Speram ca împreuna cu dumneavoastra vom reusi sa perfectionam procesul instructiv -educativ la
disciplina „educatia fizica”.
Cititi atent întrebarile si variantele de raspuns, a poi fixati cu „x” pe cele care le considerati corecte. Acolo
unde, dupa parerea dumneavoastra, raspunsul corect lipseste, înscrieti-l la sfârsitul fiecarei enumerari.
1. La ce nivel se afla procesul instructiv-
educativ la disciplina „educatia fizica” în scoala
?
mare
mediocru
foarte bun
mic
bun
foarte mic
mediocru
5. Care parte a lectiei de educatie fizica necesita
o atentie sporita în scopul îmbunatatirii
slab
procesului instructiv-educativ?
foarte slab
2. La ce nivel se afla procesul instructiv-
educativ la disciplina „educatia fizica” la vârsta
scolara
medie?
partea pregatitoare
partea de baza
partea de încheiere
lectia în întregime
foarte bun
6. Care din obiectivele lectiei de educatie fizica
necesita o atentie sporita pentru îmbunatatirea
bun
mediocru
procesului instructiv-educativ?
slab
dezvoltarea calitatilor motrice
foarte slab
3. Care din formele de organizare a educatiei
fizice în scoala necesita o atentie deosebita în
scopul îmbunatatirii procesului instructiv-
educativ?
însusirea curriculumului scolar
întarirea sanatatii
educarea calitatilor moral-volitive
cultivarea interesului pentru sport
pregatirea pentru munca si activitatea sociala
lectia de educatie fizica
alte obiective
gimnastica de dimineata (înainte de lectii)
pauza fizica
7. Care din calitatile motrice necesita o
dezvoltare mai sporita la lectiile de educatie
fizica?
recreatii cu jocuri organizate
sectii pe probe de sport
viteza
concursuri, competitii, olimpiade
forta
marsuri turistice
forta-viteza
alte forme
4. Care este rolul lectiei de educatie fizica în
procesul instructiv-educativ?
rezistenta
elasticitatea
capacitatile coordinative
foarte mare
alte calitati
138
8. Caror componente ale capacitatilor
coordinative acordati mai multa atentie la
lectiile de educatie fizica?
partea de încheiere
lectia în întregime
11. Care este volumul optimal de timp necesar
aprecierea si reglarea parametrilor dinamici,
de spatiu si timp
pentru dezvoltarea capacitatilor coordinative
în fiecare din partile lectiei de educatie
fizica?
a) partea pregatitoare
pastrarea echilibrului
simtul ritmului
orientarea în spatiu
4 min.
autoreglarea contractiilor musculare
6 min.
capacitatea de coordonare a miscarilor
2 min.
toate componentele
9. Care sunt mijloacele cele mai eficiente în
dezvoltarea capacitatilor coordinative la
lectia de educatie fizica?
8 min.
10 min.
b) partea de baza
8 min.
jocurile de miscare
10 min.
elemente din gimnastica
6 min.
elemente din atletism
12 min.
elemente din jocuri sportive
4 min.
elemente din alte probe de sport
2 min.
c) partea de încheiere
alte mijloace
10. În care parte a lectiei de educatie fizica este
mai optimala dezvoltarea capacitatilor
coordinative?
4 min.
2 min.
6 min.
partea pregatitoare
partea de baza
Vârsta ___________________
Vechimea de munca ________
Gradul didactic ____________
Va multumim pentru colaborare.
139
ANEXA 2
Tabelul A 2.1. Rezultatele anchetarii profesorilor (n=80)
Nr.
raspunsuri (%)
ord. Întrebarile Variantele de raspuns Nr. de
1 2
3
4 5
26
23
14
11
– mediocru
– bun
– slab
– foarte bun
– foarte slab
32,5
La ce nivel se afla procesul
instructiv- educativ la
disciplina „educatia fizica” în
scoala?
28,75
1.
17,5
13,75
6
7,5
32
26
12
– bun
– mediocru
– foarte bun
– slab
– foarte slab
40
La ce nivel se afla procesul
instructiv- educativ la
disciplina „educatia fizica” la
vârsta scolara medie?
32,5
2.
15
6
4
7,5
5
29
21
16
– lectia de educatie fizica
– sectii pe probe de sport
– concursuri, competitii,
olimpiade
– marsuri turistice
– gimnastica de dimineata
– recreatii cu jocuri organizate
– pauza fizica
36,25
26,25
Care din formele de organizare
a educatiei fizice în scoala
necesita o atentie deosebita în
scopul îmbunatatirii procesului
instructiv- educativ?
20,0
6
4
3
1
7,5
3.
5
3,75
1,25
30
20
12
11
– mediocru
– mic
– foarte mic
– mare
– foarte mare
37,5
25
15
Care este rolul lectiei de
educatie fizica în procesul
instructiv-educativ?
4.
13,75
7
8,75
Care parte a lectiei de educatie
fizica necesita o atentie sporita
în scopul îmbunatatirii
procesului instructiv-
educativ?
34
22
15
– partea de baza
– lectia în întregime
– partea de încheiere
– partea pregatitoare
42,5
27,5
5.
18,75
11,25
9
– întarirea sanatatii
– dezvoltarea calitatilor motrice
– însusirea curriculumului scolar
– cultivarea interesului pentru
sport
– pregatirea pentru munca si
28
20
16
35
25
20
Care din obiectivele lectiei de
educatie fizica necesita o
atentie sporita pentru
îmbunatatirea procesului
instructiv- educativ?
7
6
6.
8,75
7,5
activitatea sociala
– educarea calitatilor moral-
volitive
3
3,75
20
16
14
11
25
20
– rezistenta
– forta-viteza
– capacitatile coordinative
– forta
– viteza
– elasticitatea
– alte calitati
Care din calitatile motrice
necesita o dezvoltare mai
sporita la lectiile de educatie
fizica?
17,5
7.
13,75
11,25
9
8
2
10
2,5
140
1 2
3
4 5
– toate componentele
– capacitatea de coordonare a
27
15
33,75
18,75
miscarilor
– autoreglarea contractiilor
musculare
– simtul ritmului
– orientarea în spatiu
– pastrarea echilibrului
– aprecierea si reglarea
parametrilor dinamici, de spatiu
Caror componente ale
capacitatilor coordinative
acordati mai multa atentie la
lectiile de educatie fizica?
11
10
13,75
8.
12,5
9
5
3
11,25
6,25
3,75
si timp
– jocurile de miscare
– elemente din jocuri sportive
– elemente din gimnastica
– elemente din atletism
– elemente din alte probe de
sport
25
23
16
14
31,25
28,75
Care sunt mijloacele cele mai
eficiente în dezvoltarea
capacitatilor coordinative la
lectia de educatie fizica?
9.
20
17,5
2
2,5
39
27
10
În care parte a lectiei de
educatie fizica este mai
optimala dezvoltarea
capacitatilor coordinative?
– partea pregatitoare
– partea de baza
– partea de încheiere
– lectia în întregime
48,75
33,75
10.
12,5
4
5
Specificati daca în scoala se
organizeaza procesul de
educatie fizica cu copiii care
au diferite deficiente de
sanatate.
DA
NU
24
56
30
70
11.
141
ANEXA 3
Tabelul A 3.1. COMPOZITIA ALIMENTELOR
ALIMENT 100g APA PROTEINE g % LIPIDE g % GLUCIDE g % CALORII
1 2 3 4 5 6
LAPTE SI DERIVATE
Lapte de vaca 87 3,5 3,6 4,8 67
Lapte de vaca normalizat 88 3,5 2,5 4,9 58
Lapte smântânit 90 3,5 0,1 5 38
Lapte de bivolita 82 5,6 6,5 4,9 104
Lapte batut integral 88 3,5 3,6 3,9 64
Lapte batut smântânit 91 3,4 – 4 31
Iaurt gras
90 3,2 3,2 3 55
Iaurt slab
92 3,3 0,1 3,9 30
Lapte praf
4 27 24 40 498
Brânza grasa de vaca 70 13 9 4,5 156
Brânza slaba de vaca 75 17 1,2 4 97
Urda
69 18 4 6 136
Brânza de burduf 39 28 28 0,5 377
Telemea de oaie 55 17 20 1 270
Telemea de vaca 57 17 17,2 1 243
Cascaval
50 25 19 1 283
Svaiter
42 26 26 0,5 350
Brânza topita 44 30 20,8 0,2 317
CARNE SI DERIVATE
Carne de vaca slaba 74 21 3,5 – 118
Carne de vaca semigrasa 71 20 8 – 156
Carne de vaca grasa 64,3 18,3 16,3 – 226
Carne de vitel slaba 74 22 3 – 118
Carne de vitel semigrasa 71,2 20,5 6,8 – 149
Carne de porc slaba 72 20,4 6,3 – 143
Carne de por c semigrasa 60,9 16,5 21,5 – 268
Carne de porc grasa 49 15 35 – 388
Carne de oaie slaba 72 20 6,5 – 144
Carne de oaie semigrasa 54 17 28 – 331
Carne de miel 62 18 20 – 260
Carne de gaina slaba 73 20 5 – 128
Carne de gaina grasa 70 19 9,5 – 267
Carne de curcan slaba 65,8 24,5 8,5 – 179
Carne de curcan grasa 63,1 20,6 15,3 – 227
Carne de gâsca semigrasa 60,8 18,4 20 – 260
Carne de gâsca grasa 46 16 35 – 392
Carne de rata 75 19,6 6 – 136
Creier de bovine 79 10 9 – 125
Ficat de bovine 72 20 5 4 146
Ficat de porc 72 19 6 3 146
142
1 2 3 4 5 6
Limba de bovine 68,4 16 15 0,4 207
Rinichi
76 18 5 – 122
Inima de bovine 81,2 15 3 0,8 93
Salam tip „Sibiu” 24,1 26,5 43,4 – 510
Salam „Italian” 54 17,4 26,3 – 316
Sunca presata 52 18,4 26,7 – 324
Lebervurst
56 17,5 24,2 0,7 302
Parizer, crenvurst 61 10,1 26,6 – 289
Toba de porc 55 23 22 – 299
Pate de ficat 59 15 25 0,95 295
PESTE SI PREPARATE
Crap
77 18,9 2,8 – 104
Heringi
62,7 17,7 18,5 – 245
Morun
76,2 17,5 4,7 – 115
Nisetru
67,7 18,5 17,3 – 238
Platica
78,4 16,9 3 – 78
Salau
78,4 19,4 0,4 – 83
Scrumbii
57,6 14,2 25,9 – 299
Somn
63,5 16,8 18,8 – 244
Stiuca
79,4 19,1 0,4 – 82
Stavrizi în ulei 58,6 22,5 12,3 – 207
Icre de crap 69 25 3 – 130
Icre de stiuca 69 27 1,5 – 125
Icre negre
58,9 26 15 – 246
Icre de Manciuria 51 35 12 – 255
OUA
Ou de gaina integral 72 14 12 0,6 171
Galbenus
52 16 32 0,3 364
Albus
86 13 0,2 0,5 57
Praf de ou integral 10 45 40 1,8 564
LEGUME PROASPETE
Andive
93 1,9 0,1 3,2 22
Anghinare
84 1,7 0,1 7,5 38
Ardei gras verde 92,7 1,1 0,2 4,6 25
Ardei gras rosu 90,2 1,3 0,4 7,3 39
Cartofi noi 82,5 1,7 0,2 17,4 80
Cartofi maturi 79,6 2,1 0,2 19,1 89
Castraveti
94,3 1,3 0,2 2,9 19
Ceapa verde 95,3 1 0,2 8,5 20
Ceapa uscata 87,6 1,5 0,2 10,5 51
Ciuperci
88,4 5 0,5 2,5 35
Conopida
91,6 2,8 0,3 3,9 30
Dovlecei
93,7 0,9 0,1 3,2 18
Fasole verde 89,4 2 0,2 5,7 33
Gulii
91,7 1,8 0,1 6 33
Hrean
75 2,2 0,2 17,2 81
Mazare verde boabe 71 8,4 0,5 14 96
Marar (frunze) 62 1,8 – 5,6 30
Morcov
87,2 1,5 0,3 8,8 45
Pastârnac
80 1,4 0,5 15 72
143
1 2 3 4 5 6
Patrunjel (frunze) 87 3,6 0,7 6,6 48
Patrunjel (radacina) 78 1,1 0,8 10 53
Praz
88 2,3 0,4 9,9 54
Rosii
93,9 1,1 0,3 4,3 25
Ridichi de luna 94,8 0,6 0,1 3,8 19
Ridichi de iarna 94 1,3 0,1 4,9 26
Salata verde 94,2 1,9 0,3 2,9 22
Sfecla rosie 87 1,3 0,1 9 43
Spanac
90,1 3,5 0,3 2 25
Sparanghel 92 2 0,2 2,6 21
Stevie
88,6 4,6 – – –
Telina (radacina) 87 1,4 0,3 5,9 33
Urzici
80 7,9 0,7 7,1 68
Usturoi
61,9 7,2 0,2 26 137
Varza alba 91,7 1,8 0,2 5,8 33
Varza Bruxelles 84 4 0,5 7 50
Varza rosie 90,5 1,9 0,2 5,6 33
LEGUME CONSERVATE
Conopida în apa 95 0,9 – 1,5 10
Dovlecei în apa 94 1,8 0,5 2,5 21
Fasole verde în apa 94,4 1,5 0,4 2,4 20
Mazare în apa 86,5 2,4 0,5 8,1 48
Sparanghel în apa 96 0,8 0,1 2,7 15
Ghiveci în bulion 93,5 1,2 0,5 3,8 25
Rosii în bulion 92,3 1,7 0,4 4,7 30
Vinete în bulion 93,5 1,1 0,5 2,5 19
Ghiveci în ulei 81 2,5 8 3,4 98
Tocana de legume 83,5 1,4 6 5,5 94
Tomate umplute cu orez 80,5 2,1 8 8,4 117
Ardei umpluti cu orez 83 1,4 8 8,2 114
Vinete împanate 81 1,5 8 2,4 90
Suc de tomate 93 1,1 – 4,6 23
Bulion de tomate 80 3,6 – 11,6 60
Pasta de tomate 68 4,7 – 17,6 92
Castraveti murati în otet 95 – – 3,6 15
Varza acra
90 1,2 – 3,3 25
FRUCTE PROASPETE
Afine
84 0,7 0,6 13,9 66
Ananas
85 0,4 0,2 11,9 52
Banane
75 1,3 0,6 13,4 66
Caise
85 1,1 0,1 12,9 58
Capsuni
90 0,8 0,6 8,2 43
Cirese amare 76 1 0,4 17,8 80
Cirese
75 1,1 0,3 18,3 82
Dude
83 1,3 0,6 14,5 81
Fragi de padure 87 1,3 1 9,8 57
Grapefruit
89 0,5 0,2 6,5 38
Gutui
82 0,5 0,5 14,2 66
Lamâi
89 0,9 0,7 6,2 30
Mandarine
88 0,8 0,1 8,7 40
144
1 2 3 4 5 6
Mere
82 0,3 0,4 16,9 74
Mure
81 1,5 1,4 14,1 77
Nectarine
86 0,6 0,1 13,8 56
Pepene galben 94 0,5 0,1 5 23
Pepene verde 91 0,5 0,1 5,4 29
Pere
82 0,6 0,5 0,014 2,4
Piersici
83 0,9 0,1 12,4 56
Portocale
87 0,8 0,2 10,1 47
Prune
78 0,6 0,1 17,2 74
Zmeura
83 1,4 0,6 13,6 67
Struguri
81 2,1 1,7 18,5 100
Visine
85 1,2 0,5 13,6 65
FRUCTE USCATE
Caise (fara sâmburi ) 20 5,2 0,4 68 304
Curmale (cu sâmburi ) 19 1,9 0,6 3,8
Mere
23 1,4 1 72 310
Mere
3 1,8 2,4 9,1 402
Pere
24 2,4 0,4 70 300
Piersici (fara sâmburi) 24 3 0,6 69,4 304
Prune cu sâmburi 20 2,5 0,5 71 306
Smochine
26 4,3 1,3 58 267
Stafide
17 2,5 0,5 71,2 317
SUCURI DE FRUCTE
Afine
84,7 0,08 – 15 62
Gutui
85,4 0,09 – 14,2 58
Mere
22,2 0,09 – 17,4 72
Mure
91,1 – – 8,7 36
Pere
85,6 0,02 – 14,1 57
Zmeura
87,2 0,16 – 12,3 51
Prune
85,9 0,09 – 13,7 56
Struguri
79,5 0,13 – 20 83
Nectar de caise 80,9 0,81 – 17 73
Nectar de gutui 87,4 0,18 – 10,6 44
Nectar de piersici 80,4 0,71 – 17,4 74
Nectar de visine 80,7 0,81 – 14,7 63
COMPOTURI
Caise
74,5 0,5 – 23,7 99
Cirese
71 0,2 – 26,5 109
Gutui
73 – – 25 102
Mere
75 – – 24, 98
Pere
76,5 0,24 – 21,5 89
Piersici
73 0,25 – 25,8 107
Prune
67 0,25 – 29,5 122
LEGUMINOASE USCATE
Fasole
13 23 1,7 47 303
Mazare boabe 13 21,5 1,9 53 323
PRODUSE DERIVATE DIN CEREALE
Pâine de grâu alba 32,1 10,3 2 54 282
Pâine de grâu intermediara 37,2 8,3 0,8 52,2 255
Pâine de grâu neagra 33,5 8,4 1,2 48,5 245
145
1 2 3 4 5 6
Pâine de secara 40,2 7,8 1,3 47,5 239
Pâine Graham – 9,1 1 51 256
Cornuri, chifle 33,5 10,5 0,6 53,5 269
Faina de grâu (extractie 75%) 14 11 1,1 72,9 354
Faina de grâu (extractie 85%) 14 11,5 1,4 71,3 352
Faina de secara 14 8,9 1,2 74,6 353
Faina de porumb 14 9,6 1,7 72,1 351
Arpacas din orz 14 9,5 1,5 72 348
Orez decorticat 14 7,6 1 75,8 351
Gris
14 11,2 0,8 73,3 354
Fulgi de ovaz 12 13,6 6,3 65,3 382
Paste fainoase obisnuite 12,5 5,6 1 75,9 360
Paste fainoase cu oua 11,8 10,2 2,2 79,1 366
Biscuiti
6 8,2 9,5 74 337
FRUCTE SI SEMINTE OLEAGINOASE
Alune în coaja 4 8,7 33,8 11,7 408
Arahide
8 25,8 44,5 15,7 584
Castane
8 10,7 7 69,5 400
Fisticuri
4 22,3 54 13,8 650
Masline grecesti 52 2 35 7,2 372
Masline verzi 41 24 10 8,1 136
Migdale dulci 6 24 55 13,2 664
Nuci de cocos 8 8,4 48,8 26,9 598
Dovleac (seminte) 7 28 47,4 5,1 572
Floarea soarelui (seminte) 8 14,7 32,3 14,5 420
PRODUSE ZAHAROASE
Zahar
0,1 – – 99,9 410
Glucoza
22 – – 77,7 319
Lactoza
– 0,2 – 99 407
Miere de albine 18 0,4 – 81,3 335
Amidon
– – – 83 340
Caramele cu lapte 3 – – 96 398
Caramele cu fructe 6,8 – – 92,2 381
Dropsuri
1,2 – – 98,8 405
Drajeuri
1,2 – – 98,8 405
Bomboane fondante 8,4 3,1 9,1 78,7 420
Bomboane cu ciocolata 0,9 7 33,8 56,3 574
Praline
8 3 15 73 450
Gem de caise 25 0,65 – 73 302
Gem de piersici 21 0,64 – 74,5 308
Gem de prune 25 0,62 – 72,5 300
Gem de zmeura 20 – – 74,3 304
Gem de visine 24,1 0,88 – 69,5 299
Gem de capsuni 23 0,34 – 74 304
Gem de gutui 22 0,35 – 75 308
Dulceata de nuci verzi 22,3 – – 76,1 312
Dulceata de trandafiri 18,8 – – 80,3 328
Jeleu de afine – 0,6 – 76 314
Jeleu de mure – 0,5 – 65 269
146
1 2 3 4 5 6
Marmelada amestec 23,3 0,46 – 72,5 289
Marmelada extra 26,5 0,42 – 71 292
Magiun de prune – 1,5 – 55 245
Fructe candicate – 0,3 – 75 309
Cacao praf 5,2 23,4 20,2 40,2 449
Ciocolata menaj 1 6,5 27,5 61,6 536
Ciocolata cu lapte 1,2 6,9 29,9 49,8 603
Ciocolata cu vanilie 1 5,1 33,1 58,9 570
Martipan 13,8 9,3 28,5 46,7 495
Nuga
1 9 35 53 575
Halva din floarea soarelui 3,7 18,8 31,5 43 546
Halva din susan 3,3 13,9 32,9 47,4 554
GRASIMI
Smântâna 20% 71,4 3,5 20 31 213
Smântâna 30% 63,2 2,5 30 2,3 299
Unt
9,5 8 80 2,5 806
Untura de porc 0,2 0,2 99,6 – 928
Untura de gâsca 0,3 0,5 99 – 923
Seu de bovine si ovine 0,3 0,3 99,4 – 927
Untdelemn de floarea
soarelui
0,1 – 99,9 – 929
Ulei de soia 0,2 – 29,8 – 928
Margarina 15,7 0,5 82 – 766
DIVERSE
Gelatina uscata 13 85,6 0,1 0 343
Drojdie de bere 7 46,1 1,6 0 348
147
ANEXA 4
REGIMURI ALIMENTARE
1. REGIM ALIMENTAR
Mic dejun (8:00)
– chefir (200 g), 3% sau cas (50 g)
– carne de curcan sau un ou fiert tare (2-3/saptamâna)
– rosie, ardei gras
– doua felii de pâine cu secara
– ceai cu miere sau zahar brun
Gustare (10:00)
– struguri sau ananas sau mere sau grapefruit sau portocale sau pomelo (250 g) sau o banana
Prânz (13:00)
– Mozarella sau vita (150 g) la cuptor sau fiarta sau la gratar
– salata de cruditati (ulei de masline, sare minim posibil, lamâie)
– doua felii de pâine cu secara (60 g)
– chefir (200 g). 3%
Gustare (16:00)
– mere sau grapefruit sau portocale sau mandarine sau pomelo (200 g)
Cina (19:00)
– peste (150 g) la gratar sau la cuptor
– sana (200 g),3%
– salata de cruditati (ulei de masline, sare minim posibil,lamâie)
– 5 nuci
– o felie de pâine cu secara
– ceai de sunatoare cu lamâie
Lichide permise: apa plata sau minerala, ceai de plante.
2. EGIM ALIMENTAR
Mic dejun (6:00)
– Mozarella (50 g)
– ardei gras, rosie
– carne de curcan (50 g) sau un ou fiert tare
148
– 5 nuci
– doua felii de pâine
– ceai sau cafea
Gustare (8:00)
– mere sau portocale sau pomelo sau kiwi sau grapefruit sau mandarine (250 g)
Prânz (13:00)
– brânzica de casa (200 g), 6%
– salata de cruditati (ulei de masline,sare minim posibil,lamâie)
– doua felii de pâine cu secara (60 g) sau cartofi fierti (150 g)
– chefir (200 g).3%
– sau
– supa sau ciorba de curcan sau de vacuta (1 g) cu zarzavaturi (fara vegeta, paste, cartofi,
orez) – 200ml
– doua felii de pâine cu secara
– chefir (200 g), 3%
– ceai de plante fara miere.
Gustare (14:00)
– mere sau portocale sau pomelo sau kiwi sau grapefruit sau mandarine (250 g)
Cina (18:30)
– peste (150 g) la gratar sau la cuptor
– legume fierte sau la gratar (ciuperci, broccoli, conopida, fasole verde) sau salata de ardei,
castraveti, rosii, salata verde, lamâie, ulei de masline
– chefir (200 g), 3%
– ceai de plante fara miere.
Lichide permise: apa plata sau minerala, ceai de plante.
3. REGIM ALIMENTAR
Mic dejun (6:00)
– carne de curcan (50 g) sau un ou fiert tare
– rosie, castravete, ardei gras
– doua felii de pâine de secara
– iaurt sau lapte batut (200 g), 3 %
– ceai cu miere
– 2 mere
149
Gustare (8:00, 10:00)
– pomelo sau ananas sau mere sau kiwi sau portocale sau pere sau 10 prune uscate (250 g)
Prânz (12:00)
– brânzica de casa (200 g), 6 %
– cartofi copti sau fierti (200 g)
– salata asortata (200 g)
– ceai de plante
– 2 mere
Gustare (14:00 si 16:00)
– struguri sau pere sau grapefruit sau portocale sau kiwi sau mere (250 g)
Cina (18:30 – 19:00)
– o felie de pâine cu secara
– salata de cruditati (300 g)
– peste (150 g) sau brânza Mozzarella (150 g)
– chefir (200 g), 3%
– ceai de plante
Lichide permise:apa plata sau minerala, ceai de plante.
4. REGIM ALIMENTAR
Mic dejun (6:00)
– chefir (200 g), 3% sau Mozzarella (50 g)
– carne de curcan sau un ou fiert tare (2-3/saptamâna)
– rosie, ardei gras
– doua felii de pâine cu secara
– cafea sau ceai cu miere
Gustare (10:00)
– prune sau struguri sau portocale sau mere sau pere sau kiwi (250 g)
Prânz (13:00)
– zacusca dietetica sau curcan (150 g) la gratar sau la cuptor
– salata verde, ardei gras, ulei de masline, sare minim posibil, lamâie(sau salata de orice
cruditati)
– doua felii de pâine cu secara
– chefir-200 g, 3%
– ceai de soc cu lamâie
150
Gustare (16:00)
– grapefruit sau mandarine sau mere sau kiwi sau portocale sau pomelo (250 g)
Cina (18:30-19:00)
– supa crema sau ciorba de zarzavaturi dreasa cu ou (fara cartofi, orez, taitei sau vegeta sau
sare) (300ml)
– brânzica de casa (200 g), 6%
– o felie de pâine cu secara
– ceai de soc cu lamâie
Lichide permise:apa plata sau minerala, ceai de plante
5. REGIM ALIMENTAR – aproximativ 1400 kcal
Mic dejun (6:00 si 10:00)
– chefir (200 g), 3%
– carne de curcan sau un ou fiert tare (2-3/saptamâna)
– rosie, ardei gras
– doua felii de pâine cu secara
– ceai cu miere
Gustare (8:00)
– prune sau struguri sau portocale sau mere sau kiwi (250 g)
Prânz (12:00)
– curcan (150 g) la gratar sau la cuptor
– salata verde, ardei gras, ulei de masline, sare minim posibil, lamâie(sau salata de orice
cruditati)
– o felie de pâine cu secara sau orez cu legume (150g)
-chefir-200 g, 3%
– ceai de soc cu lamâie
Gustare (14:00 si 16:00)
– nectarine sau grapefruit sau mandarine sau mere sau kiwi sau portocale sau pomelo (250 g)
Cina (18:30 – 19:00)
– supa crema sau ciorba de zarzavaturi dreasa cu ou (fara cartofi, orez, taitei sau vegeta sau
sare) (300ml)
– chefir (200 g), 3%
– o felie de pâine cu secara
– ceai de soc cu lamâie
151
Lichide permise: apa plata sau minerala, ceai de plante.
6. REGIM ALIMENTAR – 1700 kcal
Mic dejun (6:00 si 10:00)
– 200 ml lapte de vaca
– 50 g pâine integrala
– 25 g dulceata sau miere de albine
Gustare (8:00)
– 50 g pâine
– 20 g sunca presata sau salam
Prânz (12:00)
– 100 g carne de vaca
– 200 g legume si zarzavaturi
– 100 g cartofi
– 100 g pâine integrala
– 20 ml ulei vegetal
– 100 g compot cu 5% zahar + 15% fructe
Gustare (14:00 si 16:00)
– nectarine sau grapefruit sau mandarine sau mere sau kiwi sau portocale sau pomelo (250 g)
Cina (18:30 – 19:00)
– 200 g iaurt
– 100 g pâine
– 2 oua
– 100 g fructe
Lichide permise: apa plata sau minerala, ceai de plante.
152
ANEXA 5
JOCURI DE MIS CARE
Mingea calatoare
Elevii din capul coloanei primesc câte o minge, iar la semnal se apleaca si o transmit,
printre picioare, urmatorului, mingea continuându-si astfel drumul; ultimul o ridica deasupra
capului si mingea parcurge în sens invers pe deasupra capetelor, din mâna. Câstiga echipa care
termina prima fara sa scape mingea.
Alergare cu handicap
Elevii sunt asezati pe doua r ânduri la distanta de 2m. La semnal pornesc toti deodata, cei
din spate cautând sa-i prinda pe cei din fata. La acest joc este necesar ca perechile sa fie cât mai
omogene. Prima linie este o echipa, iar linia a doua este cealalta echipa. Profesorul va tine
evidenta numarului de adversari prinsi în fiecare joc. Câstiga echipa care, dupa un numar
dinainte stabilit de repetari, prinde mai multi adversari.
Gaseste-ti locul !
Obiective: dezvoltarea capacitatii de orientare si a spiritului de disciplina; dezvoltarea
vitezei de reactie si de deplasare.
Materiale: creta sau dif erite obiecte.
Jucatorii se aseaza în cerc, fiecare marcându-si locul printr-un semn distinct (obiect, linie
etc.). La primul semnal, toti jucatorii alearga în directia indicata (în jur ul cercului sau în alta
directie); la al doilea semnal, revin cât mai repede la locurile lor.
Schimbarea locurilor
Obiective: dezvoltarea atentiei; dezvoltarea indicilor calitatii motrice viteza, a celei de
reactie si de deplasare.
Jucatorii sunt împartiti în doua echipe, fiecare fiind plasata pe linia de fund a unui teren
de volei. La mijlocul liniei de centru, se as eaza un obstacol. La semnal, ambele echipe alearga
cât mai repede în partea opusa, schimbând locurile între ele. Pentru a evita ciocnirile, prima
echipa ocoleste obstacolul dintr -o parte, iar cea de-a doua din cealalta parte. Echipa care ajunge
153
mai repede în partea opusa, aliniata în pozitia de drepti, primeste un punct. Câstiga echipa care
acumuleaza cele mai multe puncte dupa un anumit numar de repetari.
Crabii si crevetii
Obiective: dezvoltarea atentiei, a spiritului de echipa si de lupta a participantilor la joc;
dezvoltarea vitezei de reactie si de deplasare
Doua echipe stau aliniate pe doua rânduri, spate în spate, în centrul terenului de joc.
Distanta dintre rânduri este de cel mult 1 m, iar intervalul dintre jucatorii aceleiasi echipe este de
1-2 pasi. În fata fiecarei echipe, la 10-12 m, se traseaza cu creta o linie care reprezinta „casa”.
Una dintre echipe reprezinta „crabii”, iar cealalta „crevetii”. Conducatorul jocului striga numele
unei echipe. Membrii acesteia alearga spre propria casa, urmariti fiind de adversari. Fiecare
jucator atins înainte de a fi trecut linia „casei” aduce un punct echipei adverse.
Cursa celor doua mingi
Obiective: captarea atentiei, dezvoltarea calitatii motrice îndemânarea si a fortei
membrelor superioare.
Jucatorii sunt împartiti în doua echipe egale ca numar (denumite A si B) si sunt dispusi în
formatie de cerc, asezati alternativ (un participant din echipa A, iar lânga el unul din echipa B
s.a.m.d.). Distanta dintre jucatori este de cca 2-3 m. La începutul jocului, un jucator din echipa A
primeste o minge, iar un jucator din echipa B, aflat în partea opusa – alta minge. La fluierul
conducatorului, jucatorii încep sa-si paseze mingea. Pasele se dau de la stânga spre dreapta,
întotdeauna între membrii aceleiasi echipe. De exemplu: jucatorul A paseaza celui mai apropiat
coechipier (tot din echipa A) aflat în dr eapta sa, jucatorul B, celui mai apropiat coechipier (de
asemenea, din echipa B) din dreapta sa. Coechipierii echipelor aflate în întrecere încearca sa
paseze mingea mai repede decât adversarii. Daca un jucator este omis cu pasa mingii, echipa este
descalificata în turul respectiv. De asemenea, daca un jucator scapa mingea, trebuie ca tot el s-o
ridice, sa-si reia locul în formatie si sa paseze mingea în continuare. Câstiga echipa care a pasat
mingea mai rapid, terminând prima.
154
Dialog ritmat
Obiective: captarea atentiei; dezvoltarea coordonarii, a îndemânarii si a vitezei de reactie
de percepere a componentelor spatio-temporale; crearea unei stari de buna dispozitie.
Jocul se adreseaza în principal elevilor participanti la orele de educatie fizica, solicitati sa
observe si sa execute ceea ce executa profesorul sau un elev desemnat de catre acesta. Concret,
persoana respectiva va executa, de mai multe ori, o bataie a palmelor, în ritmuri diferite, apoi,
elevii vor executa si ei miscarile respective. Aceste miscari pot fi executate si cu ajutorul
picioarele, urmând ca si elevii sa imite întocmai pe cel ce le-a executat.
Trenul
Obiective: dezvoltarea calitatilor motrice de baza cu accent pe îndemânare, viteza si
rezistenta.
Participantii la joc sunt împartiti în doua sau mai multe echipe, egale ca numar, jucatorii
fiind asezati pe siruri, înapoia liniei de plecare, la o distanta de un pas între acestia. Jocul se
poate desf asura în urmatoarele variante:
• Concurentul din fata prinde cu mâna glezna piciorului drept al coechipierului din spate.
Acesta se sprijina cu mâna libera pe umarul celui din fata.
• La semnalul dat de conducator, concurentii celor doua echipe pornesc, efectuând
sarituri pe un picior, pe o distanta de 15-20 m
Jocul se poate desfasura schimbând pozitia bratelor, de exemplu, deplasarea facându-se
prin sarituri pe un picior, concurentii fiind dispusi într -o formatie identica cu imaginile din Fig.
2.1. b-c. Participantii se tin de mâini. La semnalul conducatorului, echipele alearga, ocolesc unul
sau mai multe obstacole, plasate la o distanta de la linia de plecare si care sunt stabilite dinaintea
începerii jocului, iar concurentii se întorc si se aseaza în vechea formatie. Câstiga echipa a car ei
ultim jucator a trecut primul linia de sosire
155
Sarituri cu coarda
Obiective: dezvoltarea îndemânarii si coordonarii în regimul altor calitati motrice;
crearea unei stari de buna dispozitie.
Acest exercitiu si jocurile organizate cu coarda sunt mult îndragite de eleve, fete. Fiecare
dintre acestea tine „o coarda” si sta cu picioar ele la mijlocul acesteia. Apoi, coarda penduleaza în
fata corpului, înainte sus-jos, printr-o miscare scurta a bratelor, pendulare uniforma. În punctul
minim al pendularii, se executa o saritura usoara pe ambele picioare, cu trecerea corzii pe sub
picioare si ridicarea ei peste cap.
Volei la plasa joasa
Obiective: însusir ea unor priceperi si deprinderi motrice specifice jocului de volei.
Participantii la acest joc se împart în doua echipe formate din 3-6 jucatori. Plasa de volei,
sau, în lipsa acesteia, bancile de gimnastica ori cutiile de la lada de gimnastica, se asaza la
nivelul solului, în mijlocul salii. Echipele sunt plasate fiecare într -o jumatate de teren. Jocul este
început de echipa care câstiga acest drept în urma tragerii la sorti. Aceasta executa „serviciul” de
pe linia de fund a propriului teren, în asa fel încât sa atinga solul în terenul propriu, sa treaca
peste plasa (banci) si sa cada în terenul advers. Cealalta echipa trebuie sa trimita mingea peste
fileu, cu o miscare executata de sus în jos, astfel încât mingea sa ricoseze din podea. Mingea nu
se ridica, ci se împinge spre sol cu o mâna sau cu ambele mâini. Mingea trebuie sa atinga terenul
înainte de a trece peste plasa. Celelalte reguli sunt identice cu cele de la jocul de volei. Un set se
poate stabili sa se joace pâna la 15 sau 20 de puncte. Jocul se termina la scorul de 2-0 sau 2-1 la
seturi.
Handbal în cerc
Conducatorul introduce mingea în joc dupa regulile handbalului, cînd jucatorul a intrat în
posesia mingii, se staruie sa arunce mingea în poarta adversara. Pierderea mingii cînd jucatorii
apara poarta se staruie sa intre în posesia mingii si da atunci în atac. Câstiga cei ce au mai multe
mingi în poarta adversara. Jucatorii au voie sa participe mai multi decît la handbal. Mingea se
transmite de la unul la altul.
156
ANEXA 6
Tabelul A6.1. PLANUL CALENDARISTIC (CLASA a VII-a – Semestrul I)
Saptamân
Unitatea de învatare
Continuturi Numar de
lectii
a
1
2
3 4
Reflexul de
Combaterea atitudinilor corporale deficiente: cifoze,
scolioze, picior plat;
permanent permanent
postura corecta
A membrelor superioare;
A toracelui;
A abdomenului;
A membrelor inferioare;
Tonicitatea si
troficitatea
permanent permanent
musculara
Mob ilitatea si
stabilitatea
articulatiilor
Scapulo-humerala;
A coloanei vertebrale;
Coxo-femurala;
permanent permanent
Miscari de redresare compensatorii pentru prevenirea
deficientelor fizice;
Revigorarea fizica a elevilor;
Durata complexului 5-7 minute;
Contine miscari de exten sie ale trunchiului, alergare pe
loc, sarituri simple pe loc si exercitii de respiratie;
Caracteristicile
complexului de
exercit ii de
2 1
înviorare
Complexul DFA cuprinde 8-12 sau mai multe
exercitii;
Exercitiile care compun complexul DFA au o ordine
anumita, cu grade de comp lexitate si tempo de
executie diferit;
Exercitiile cuprind miscari de forta, mobilitate,
întindere si relaxare;
Exercitiile utilizate în constituirea complexelor DFA
pot fi: libere, cu bastoane, cu mingi medicinale, la
scara fixa, la banca de gimnastica;
Amplitudinea, co mplexitatea si tempoul de executie
cresc progresiv;
Caracteristicile
complexului de
exercit ii de
permanent permanent
Starea de
dezvoltare fizica
sanatate si
dezvoltarea
fizica
Dezvo ltarea grupelor musculare implicate în
mentinerea posturii corecte a corpului si a anumitor
segmente;
Localizare precisa care sa combata unele atitudini
deficiente (cifoza, scolioza, lordoza);
Caracteristicile
exercit iilor
corective
permanent permanent
Instrumente s i
tehnici de
determinare a
indicatorilor
morfologici si
functionali
Examenul antro pometric;
Determinarea greutatii, înaltimii, frecventei cardiace si
respiratorii;
6 1-3
Valorile medii ale
indicatorilor
morfologici si
functionali
Prezentarea valorilor medii ale înaltimii, greutatii,
frecventei cardiace si respiratorii specifice vârstei de
13-14 ani;
6 1-3
specifici vârstei si
sexului elevilor
Abaterile frecvente de la atitudinea corporala corecta;
Cauzele care le produc si mijloacele de prevenire a
instalarii acestora;
Cunostinte
teoretice
4 1-2
Exercitii pentru principalele grupe musculare ale
bratelor, picioarelor, trunchiului;
Cres terea masei
musculare active
6 13-15
Armonia
Totalitatea exercitiilor utilizate în lectiile de educatie
fizica;
Diminuarea
dezvoltarii
permanent permanent
tesutului adipos
fizice
Raportul înaltime-
6 1-3
greutate Masuratori
157
1
2
3 4
Miscari compensatorii în plan lateral, antero -posterior
executate cu membrele superioare, inferioare si cu
trunchiul;
Tehnici de
reechilibrare
permanent permanent
Încaltamintea utilizata sa aiba o talpa moale si
suficient de groasa;
Suprafetele de aterizare (atletism, gimnastica, sarituri)
sa fie suficient de moi;
Amortizare permanenta de catre fiecare elev prin
cedarea controlata din articulatii;
Modalitat i de
Protect ia
atenuare a
permanent permanent
individuala
s ocurilor
Importanta încalzirii;
Tehnicile de acordare reciproca a ajutorului/sprijinului
în executii;
Cunostint e
teoretice
permanent permanent
Lucru în conditii
Actiunea aerului
Actiunea apei;
Expunerea la soare;
variate de med iu
atmosferic
16 1-8
Calirea
organismului
Expunerea corecta la influenta razelor solare;
Pro ceduri de calire prin influenta hidroterapiei;
Adaptarea la temperaturi scazute;
Cunostint e
teoretice
permanent permanent
Îmbracamintea si încaltamintea adecvate spatiului de
lucru si conditiilor atmosferice;
Curat, lejer;
Caracteristicile
echipamentului
4 1-2
Variante de mers si alergare cu cresterea progresiva a
efortului;
Exercitii din scoala alergarii si sariturii;
Exercitii de mobilitate articulara si elasticitate
musculara;
Angrenarea treptata în efort a functiilor organismului;
Educarea perceptiilor spatio-temporale;
Angrenarea treptata în efort a aparatului locomotor;
Prevenirea accidentelor;
Continutul si
valoarea
„încalzirii”
permanent permanent
Igiena
organismului
pentru efort
efortului
Relatia efort-pauza
de revenire
Alternarea efortului cu pauza de revenire;
Intensitatea efortului determina durata pauzei; permanent permanent
Rolul respiratiei în efort;
Masurile eficiente de igiena individuala în lectiile de
educatie fizica, întreceri, concursuri si dupa încheierea
acestora;
Cunostint e
teoretice
permanent permanent
Amenajarea si întretinerea spatiului de lucru;
Transportul echipamentului si materialelor sportive;
Conducerea unor secvente din lectie (încalzire, ISAL);
Organizarea grupelor si echipelor;
Arbitraj;
Activitat i practice
de conducere,
subordonare,
colabo rare
permanent permanent
Individualismului si vedetismului;
Lipsa comunicarii între coechipieri;
Nerespectarea regulilor de joc;
Folosirea unui limbaj neadecvat;
Situatii
conflictuale care
permanent permanent
pot interveni în
activitatile practice
Dezvoltarea
trasaturilor de
Modalitat i de
Asigurarea unor arbitraje competente si obiective;
Cunoasterea regulamentelor sporturilor p racticate în
scoala;
Argu mentarea parcurgerii unei anumite structuri a
lectiei;
personalitate
prevenire/
aplanare/ rezolvare
a situatiilor
conflictuale
permanent permanent
Respectarea cu strictete a regulilor;
Respectarea coechipierilor, adversarilor, arbitrilor,
publicului spectator;
Spiritul de întrajutorare;
Comportament civilizat;
Co mportamentele
integrate în
permanent permanent
not iunea de
fairplay
Viteza de reactie la stimuli variabili;
Viteza de executie: a) a actelor si actiunilor motrice
singulare si rep etate; b) a actelor si actiunilor motrice
cu obiecte portative; c) *în relatie cu parteneri si
Calitati
motrice Viteza
10 5-9
158
1 2
3
4 5
adversari;
Viteza d e deplasare: a) pe distante si directii variate;
b)( *cu manevrarea unor obiecte;
Cunostinte teoretice despre: a) caracteristicile
exercitiului pentru dezvoltarea vitezei; b) valorile
medii ale indicatorilor de viteza, corespunzatoare
vârstei/sexului;
Coordonarea actiunilor corpului în spatiu si timp;
Coordonarea actiunilor în relatia cu parteneri si cu
adversari;
Mânuirea ambidextra de obiecte;
*Coordonarea actiunilor fata de obiect, apara t,
parteneri, adversari;
Echilibru: a) mentineri, pe durate crescute progresiv,
ale pozitiilor statice (cu baze de sprijin reduse, pe sol si
pe suprafete cu înaltimi variabile); b) deplasari în
echilibru, libere si cu purtare de obiecte, pe suprafete
înguste si înaltate, orizontale si înclinate.
Îndemânarea
8 11-14
Forta exp loziva;
Forta în regim de rezistenta;
Cunostinte teoretice despre:
– caracteristicile exercitiului pentru dezvoltarea fortei;
– valorile medii ale indicatorilor de manifestare a fortei
principalelor segmente musculare, specifice vârstei si
sexului.
Forta
4 14-15
Cu pas adaugat;
Cu pas încrucisat;
Variante d e mers pe suprafete plane si înclinate, cu
pozitionarea diferita a bratelor;
Mersul
permanent permanent
Pe perechi si în grup ;
Cu schimbari d e d irectie;
Cu ocoliri si trecere peste obstacole;
Precedata si urmata de alte deprinderi;
Alergarea
permanent permanent
Deprinderi de
Sarituri succesive, pe loc si cu d eplasare;
Pe directii diferite (înainte, înapoi, lateral);
Peste obstacole;
La coarda;
Precedate si urmate de alte deprinderi;
locomotie
Saritura
permanent permanent
Aruncari azvârlite cu obiecte diferite, la distanta;
Aruncari lansate cu una si cu doua mâini, cu obiecte
diferite, lansare, rostogolire, voleibolare, lovire cu
mâna, lovire cu piciorul, lovire cu obiecte (racheta,
crosa);
Tip propulsie
4 10-11
Deprinderi de
manipulare
Prinderea, cu doua mâini, de obiecte cu forme si
dimensiuni diferite, de la distante variab ile, de p e loc si
din deplasare;
Tip absorbtie
4 10-11
De tip axial Îndoire, rasucire, întoarcere, balansare; 2 15
Posturi ortostatice, deplasari prin împingere a
obiectelor si partenerilor, din pozitii si cu prize
diferite, rostogoliri, starturi, fente;
Deprinderi de
stabilitate
Posturi statice sau
dinamice
2 15
Elemente din scoala alergarii;
Alergarea de viteza:
Pasul alergator de accelerare;
Pasul alergator lansat de viteza;
Startul de jos si lansarea din start;
Cunostinte teoretice despre startul gresit;
Alergarea de rezistenta:
Pasul alergator lansat de semifond ;
Atletism Alergari
8 1-4
159
1 2
3
4 5
Startul de sus si lansarea de la start;
Coordonarea respiratiei cu ritmul pasilor de alergare;
*alergarea pe teren variat,
Cunostinte teoretice despre:
Startul gresit;
Depasirea adversarului;
Elemente din scoala aru ncarii;
Aruncarea mingii de oina:
De pe loc la distanta;
Cunostinte teoretice despre:
Aruncarea reusita;
Numarul de aruncari în concurs;
Aruncari
6 7-9
Elemente statice: a) Podul d e sus – fete; b) Stând pe
cap cu sprijin – b aieti;
Elemente dinamice:
Rulari;
Rostogolire înapoi din ghemuit în departat si înapoi
din departat în ghemuit;
*rasturnare lenta înainte si înapoi (fete);
Variante de linii acrobatice (cuprinzând elementele
însusite);
Cunostinte teoretice despre criteriile de apreciere a
executiilor;
Gimnastica
acrobatica
6 13-15
Gimnastica
Complex de exerciti d e gimnastica aerobica;
Elemente de dans
Gimnastica
permanent permanent
aerobica:
Pasa cu o mâna de la umar, de pe lo c si din deplasare,
pe d irectii diferite;
Aruncarea la poarta cu pasi încrucisati
Driblingul multiplu
Aruncarea la poarta din alergare
Actiuni tactice în sistemul de aparare 6:0
Cunostinte teoretice privind regulile de joc: calcarea
semicercului în atac, picior
Joc cu tema
Handbal
20 1-10
Jocuri
sportive
1 nota, cumulativ, din doua probe de forta pentru
segmente diferite;
1 nota din gimnastica aerobica
1 nota la handbal, cu cele 3 variante de notare;
EVALUARE
8 20,22,
25,40
160
ANEXA 7
Rezultatele initiale si finale la grupa experimentala
Tabelul A.7.1. Datele testarii la indicii somato- metrici
Nr.
crt Nume Înaltime (cm) Greutate (kg)
Init ial Final Init ial Final
1 P.I. 167 169 71 63
2 R.M. 167 170 70 62
3 B.A. 155 157 63 54
4 C.A. 170 172 76 68
5 T.D. 169 172 72 64
6 M.G. 164 165 70 64
7 T.B. 158 160 62.5 54
8 C.I. 152 155 58 50
9 S.C. 163 165 67.5 60
10 P.A. 169 170 72 65
11 M.A. 169 171 75 67
12 D.M. 163 165 67 60
13 P.O. 165 167 73 67
14 I.S. 162 165 67 54
15 T.R. 158 160 64 53
Media aritmetica 163.40 165.53 68.53 60.33
Abaterea standard 1.43 1.40 1.30 1.52
Tabelul A.7.2. Indicii perimetrului toracic, taliei si bazinului
Perimetrul toracic
Perimetrul taliei
Perimetrul bazinului
Nr.
Crt Nume
(cm)
(cm)
(cm)
initial final initial final init ial final
1 P.I. 88.4 82.2 72.1 65.5 102.4 94.3
2 R.M. 85.2 80.4 65.5 57.6 95.8 90.5
3 B.A. 85.5 80.7 70.7 66.5 89.8 82.3
4 C.A. 82.5 78.8 66.6 60.7 93 89.2
5 T.D. 79.1 74.2 65.5 61.1 88 83.3
6 M.G. 101.4 95.4 84 80.1 104 97.6
7 T.B. 90.2 86.3 70.5 65.5 97.7 93.2
8 C.I. 89.5 83.8 70 66.6 97 94.1
9 S.C. 86.7 82.3 65.6 61.1 94.6 90.3
10 P.A. 99.4 93.5 84.2 80.3 100.7 94.3
11 M.A. 85.5 81.8 70.7 67.4 87.2 84.5
12 D.M. 96.7 92.2 82.2 78.4 103.3 98.8
13 P.O. 104 101.1 84.4 80.6 110 102
14 I.S. 90.2 86.3 70.5 66.6 97.7 94.3
15 T.R. 87.2 84.4 70.3 67.2 99 95.6
Media aritmetica 90.10 85.56 72.85 68.35 97.35 92.29
Abaterea standard 1.85 1.84 1.84 2.00 1.63 1.46
161
Tabelul A.7.3. Indicii perimetrelor toracice si capacitatea general de ef ort
Perimetrul toracic
Perimetrul
Perimetrul toracic
Capacitatea
Nr.
crt. Nume
(cm)
toracic (cm)
(cm)
generala de
efort PWC 170
Insp. Exp. Rep.
Initial Final Initial final initial final initial final
1 P.I. 90.5 84.5 88.5 82.6 88.4 82.2 30 45
2 R.M. 86.5 81.3 85.5 80.7 85.2 80.4 44 60
3 B.A. 88.7 82.2 86 81.1 85.5 80.7 41 49
4 C.A. 84.5 79.9 81.4 79.1 82.5 78.8 35 50
5 T.D. 81.8 75.8 79.4 74.9 79.1 74.2 35 66
6 M.G. 104 97.2 100.7 95.9 101.4 95.4 31 45
7 T.B. 90.5 88.1 88.5 86.4 90.2 86.3 38 50
8 C.I. 91.8 84.8 86 83.9 89.5 83.8 32 71
9 S.C. 86 83.7 86.6 82.8 86.7 82.3 53 70
10 P.A. 103.1 94.6 100.7 93.7 99.4 93.5 40 55
11 M.A. 88.7 82.5 86.2 82.1 85.5 81.8 33 72
12 D.M. 101.8 93.3 99 92.7 96.7 92.2 32 65
13 P.O. 104.3 102.2 102.2 101.3 104 101.1 31 50
14 I.S. 90.5 87.6 88.5 86.9 90.2 86.3 36 74
15 T.R. 86.6 85.5 87.5 84.8 87.2 84.4 50 70
Media aritmetica 91.68 87.75 90.00 84.48 90.40 85.56 43,40 51.97
Abaterea stand. 1.55 1.54 1.63 1.55 1.45 1.40 2.24 2.16
Tabelul A.7.4. Rezultatele testarii la testele fizice
Grupa experimentala
Nr.
crt Nume Abdomen Naveta
Initial final Initial final
1 P.I. 27 45 4.22 5.55
2 R.M. 25 50 5.5 6
3 B.A. 26 55 5.01 5.58
4 C.A. 25 48 5.18 6.27
5 T.D. 25 40 6.27 7.03
6 M.G. 28 54 6 7.08
7 T.B. 26 48 3.05 5.27
8 C.I. 25 50 6.04 7.29
9 S.C. 27 45 4.52 6.04
10 P.A. 20 60 3.36 4.58
11 M.A. 23 54 6.01 7.19
12 D.M. 25 45 5.20 6.18
13 P.O. 25 41 6.01 6.01
14 I.S. 26 64 4.05 5.58
15 T.R. 26 53 3 4.50
Media aritmetica 26.00 27.65 6.08 5.08
Abaterea standard 0.50 0.44 0.24 0.20
162
Tabelul A.7.5. Rezultatele testarii la testele psihomotrice
miscare
Nume Coordonare Orientare în spatiu Aprecierea fazelor de
init ial final initial final init ial final
P.I. 4 8 2 3 23 29
R.M. 3 6 0 2 27 31
B.A. 2 5 0 1 24 28
C.A. 10 16 0 3 24 28
T.D. 8 12 1 2 26 29
M.G. 6 14 1 3 25 25
T.B. 2 14 2 3 22 26
C.I. 4 16 1 2 26 28
S.C. 6 11 1 1 24 27
P.A. 5 16 0 3 21 23
M.A. 8 16 0 2 21 25
D.M. 11 15 2 3 21 27
P.O. 10 13 1 2 21 29
I.S. 9 12 0 3 21 24
T.R. 4 10 0 2 25 28
Media aritmetica 6.13 9.27 0.73 1.27 23.40 24.54
Abaterea standard 0,85 0.80 0.15 0.10 0.38 0,35
Tabelul A.7.6. Rezultatele testarii conditiei fizice dupa proba Ruffier
Nume Proba Ruffier
init ial final
P.I. 6.8 5.6
R.M. 8.8 6.4
B.A. 14.4 9.6
C.A. 10.4 7.2
T.D. 10.5 8
M.G. 7.2 6
T.B. 8.8 8.8
C.I. 4 4
S.C. 14.8 10.8
P.A. 5.6 3.6
M.A. 5.6 4
D.M. 8 6.8
P.O. 6.4 6.4
I.S. 10 8.8
T.R. 11.6 8.4
Media aritmetica 9.36 6.76
Abaterea standard 0,80 0,75
163
ANEXA 8
Rezultatele init iale si finale la grupa martor
Tabelul A.8.1. Datele testarii la indicii somato- metrici
Nr.
crt Nume Înaltime (cm) Greutate (kg)
Initial Final Init ial Final
1 F.R. 170 173 74 70
2 C.M. 165 167 68 67
3 I.G. 163 165 69 65
4 G.A. 169 172 75 74
5 V.D. 169 171 75 75
6 T.M. 164 167 70 69
7 N.A. 157 160 63 67
8 S.I. 153 156 56 55
9 S.F. 168 170 65 63
10 J.F. 171 172 74 76
11 E.A. 169 171 73 70
12 B.M. 164 166 66 66
13 O.G. 170 173 73 72
14 T.I. 162 165 74 74
15 R.R. 158 160 65 63
Media aritmetica 164.8 0 167.20 69.33 68.40
Abaterea standard 1.40 1.36 1.42 1.45
Tabelul A.8.2. Indicii perimetrului toracic, taliei si bazinului
Perimetrul
Perimetrul
Perimetrul
Nr.
toracic (cm)
taliei (cm)
bazinului (cm)
crt Nume
initial final initial final initial final
1 F.R. 88.3 85.4 72.2 69.1 100.5 98
2 C.M. 91.7 88.9 74.2 70.5 97.3 96.1
3 I.G. 89.5 87.2 70 68 97 95.3
4 G.A. 87.2 85.3 70.3 69 99 97
5 V.D. 79 76.8 65 66 89 87.2
6 T.M. 101.3 100.5 83 82 102 100.3
7 N.A. 90 89 71 68 97.5 96.2
8 S.I. 89.3 87.4 69 66 94 93
9 S.F. 86.2 84.3 65.1 63.7 94.2 92.5
10 J.F. 99 96.2 84.4 82.8 100.4 98.7
11 E.A. 85.5 84 70.7 69 87.2 85.8
12 B.M. 96.6 95.8 82.4 80.5 101.3 99.5
13 O.G. 103 101.8 84 82.6 109 106
14 T.I. 91 90.2 70.6 67.7 97.5 95.5
15 R.R. 85.2 83 70.1 68.8 97 96.2
Media aritmetica 90.85 89.05 73.47 71.58 97.53 95.82
Abaterea standard 1.70 1.77 1.72 1.73 1.36 1.28
164
Tabelul A.8.3. Datele testarii la testele functionale
Perimetrul toracic
Perimetrul toracic
Perimetrul toracic
Capacitatea
(cm)
(cm)
(cm)
Nr.
general de efort
Insp. Exp. Rep.
PWC 170
crt Nume
initial f inal init ial final init ial final initial final
1 F.R. 92.5 94 88 85 88.3 85.3 50 58
2 C.M. 97.7 99.5 95.3 91.8 95 91.5 29 38
3 I.G. 86.2 88.4 84.5 81.5 85 82 52 59
4 G.A. 86.6 89.4 85.1 82.7 85 82.6 61 65
5 V.D. 91 92.5 88 85 87 84 34 46
6 T.M. 86.7 88.7 84.7 82.7 84.5 82.5 35 45
7 N.A. 103.3 103.7 101.2 99.1 101 98.9 45 50
8 S.I. 86 89.2 84.6 82.6 84.3 82.3 40 51
9 S.F. 84.4 87.4 81.3 80.1 82.1 80.9 50 62
10 J.F. 80.8 83.5 78.4 75.6 77.8 75 38 50
11 E.A. 103 103.9 100.7 98.3 99 98.6 35 50
12 B.M. 86.4 88.2 85.7 82.8 85.6 82.7 41 47
13 O.G. 90 92.4 89 88.2 90.1 89.1 52 55
14 T.I. 90.6 93.4 88.7 87.3 91 88.6 37 48
15 R.R. 85.6 87.2 84.2 83.3 85.2 84.3 35 51
Media aritmetica 91.75 93.40 90.15 90.75 90.85 92.58 42.93 44.80
Abaterea stand. 1.57 1.56 1.69 1.69 1.44 1.48 2.38 2.40
Tabelul A.8.4. Rezultatele testarii la testele fizice
Nr.
crt Nume Abdomen Naveta
initial final initial final
1 F.R. 25 35 6.04 6.01
2 C.M. 28 43 5.09 5.1
3 I.G. 25 39 3.03 3.12
4 G.A. 26 41 2.33 2.3
5 V.D. 25 33 5.27 5.27
6 T.M. 27 36 5.9 5.8
7 N.A. 26 40 3.05 3.04
8 S.I. 24 37 6.03 6.01
9 S.F. 26 40 4.54 4.54
10 J.F. 21 34 3.34 3.3
11 E.A. 23 38 6 6.02
12 B.M. 28 43 4.20 4.01
13 O.G. 26 40 5.6 5.7
14 T.I. 25 35 5 5.12
15 R.R. 24 33 5.14 5.13
Media aritmetica 25.21 26.25 6.08 5.81
Abaterea standard 0.52 0.50 0.25 0.26
165
Tabelul A.8.5. Rezultatele testarii la testele psihomotrice
miscare
Nume Coordonare Orientare în spatiu Aprecierea fazelor de
init ial final initial final init ial final
F.R. 5 6 2 2 24 28
C.M. 8 8 0 1 21 23
I.G. 4 5 2 1 21 23
G.A. 2 3 1 1 21 23
V.D. 10 11 0 1 24 25
T.M. 8 9 1 1 26 27
N.A. 6 6 1 0 25 25
S.I. 2 3 2 3 22 23
S.F. 4 5 1 1 26 26
J.F. 6 7 1 1 24 25
E.A. 5 8 0 1 21 23
B.M. 8 9 1 0 21 23
O.G. 10 12 2 2 24 26
T.I. 8 10 0 1 24 25
R.R. 4 6 2 1 25 26
Media aritmetica 6.00 6.87 0.78 0.91 23.26 23.50
Abaterea standard 0.84 0.83 0.14 0.14 0.37 036
Tabelul A.8.6. Rezultatele testarii conditiei fizice dupa proba Ruff ier
Nume Proba Ruff ier
init ial final
P.I. 6.7 5.7
R.M. 8.7 8.5
B.A. 9.4 9
C.A. 9.6 9.5
T.D. 9.8 6.6
M.G. 7.3 7.1
T.B. 8.6 8.4
C.I. 6.5 6
S.C. 13 12.5
P.A. 5.8 5.4
M.A. 5.4 5.2
D.M. 7.9 7.5
P.O. 6.6 6.6
I.S. 8.9 8.9
T.R. 10.4 9.4
Media aritmetica 9.89 9.07
Abaterea standard 0.85 0.83
166
ANEXA 9
Determinarea influentei mijloacelor de fitness si a regimului alimentar
Tabelul 9.1. Datele somato-metrice
Greutate (kg) – grupa martor
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
58 74 -16 70 -12 4
58 68 -10 67 -9 1
51 69 -18 65 -14 4
62 75 -13 74 -12 1
58 75 -17 75 -17 0
56 70 -14 69 -13 1
52 63 -11 67 -15 -4
47 56 -9 55 -8 1
56 65 -9 63 -7 2
62 74 -12 76 -14 -2
58 73 -15 70 -12 3
56 66 -10 66 -10 0
61 73 -12 72 -11 1
55 74 -19 74 -19 0
52 65 -13 63 -11 2
Tabelul 9.2. Indicii perimetrelor toracice
Perimetrul toracic (cm) – grupa martor
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
88 88.3 -0.3 85.4 2.6 2.9
88 91.7 -3.7 88.9 -0.9 2.8
84 89.5 -5.5 87.2 -3.2 2.3
90 87.2 2.8 85.3 4.7 1.9
89 79 10 76.8 12.2 2.2
88 101.3 -13.3 100.5 -12.5 0.8
86 90 -4 89 -3 1
84 89.3 -5.3 87.4 -3.4 1.9
88 86.2 1.8 84.3 3.7 1.9
90 99 -9 96.2 -6.2 2.8
89 85.5 3.5 84 5 1.5
88 96.6 -8.6 95.8 -7.8 0.8
90 103 -13 101.8 -11.8 1.2
87.5 91 -3.5 90.2 -2.7 0.8
86 85.2 0.8 83 3 2.2
167
Tabelul 9.3. Indicii perimetrului taliei
Perimetrul taliei (cm) – grupa martor
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
63.5 72.2 -8.7 69.1 -5.6 3.1
63.5 74.2 -10.7 70.5 -7 3.7
61.5 70 -8.5 68 -6.5 2
66.5 70.3 -3.8 69 -2.5 1.3
65 65 0 66 -1 -1
63.5 83 -19.5 82 -18.5 1
62.5 71 -8.5 68 -5.5 3
60.5 69 -8.5 66 -5.5 3
63.5 65.1 -1.6 63.7 -0.2 1.4
66.5 84.4 -17.9 82.8 -16.3 1.6
65 70.7 -5.7 69 -4 1.7
63.5 82.4 -18.9 80.5 -17 1.9
66 84 -18 82.6 -16.6 1.4
63.5 70.6 -7.1 67.7 -4.2 2.9
62.5 70.1 -7.6 68.8 -6.3 1.3
Tabelul 9.4. Indicii perimetrului bazinului
Perimetrul bazinului (cm) – grupa martor
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
94 100.5 -6.5 98 -4 2.5
94 97.3 -3.3 96.1 -2.1 1.2
91 97 -6 95.3 -4.3 1.7
96 99 -3 97 -1 2
95 89 6 87.2 7.8 1.8
94 102 -8 100.3 -6.3 1.7
92 97.5 -5.5 96.2 -4.2 1.3
89.5 94 -4.5 93 -3.5 1
94 94.2 -0.2 92.5 1.5 1.7
96 100.4 -4.4 98.7 -2.7 1.7
95 87.2 7.8 85.8 9.2 1.4
94 101.3 -7.3 99.5 -5.5 1.8
96 109 -13 106 -10 3
93.5 97.5 -4 95.5 -2 2
92 97 -5 96.2 -4.2 0.8
168
Tabelul 9.5. Indicii de greutate
Greutate (kg) – grupa experiment
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
58 71 -13 63 -5 8
58 70 -12 62 -4 8
51 63 -12 54 -3 9
62 76 -14 68 -6 8
58 72 -14 64 -6 8
56 70 -14 64 -8 6
52 62.5 -10.5 54 -2 8.5
47 58 -11 50 -3 8
56 67.5 -11.5 60 -4 7.5
62 72 -10 65 -3 7
58 75 -17 67 -9 8
56 67 -11 60 -4 7
61 73 -12 67 -6 6
55 67 -12 54 1 13
52 64 -12 53 -1 11
Tabelul 9.6. Indicii parametrului toracic
Perimetrul toracic (cm) – grupa experiment
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
88 88.4 -0.4 82.2 5.8 6.2
88 85.2 2.8 80.4 7.6 4.8
84 85.5 -1.5 80.7 3.3 4.8
90 82.5 7.5 78.8 11.2 3.7
89 79.1 9.9 74.2 14.8 4.9
88 101.4 -13.4 95.4 -7.4 6
86 90.2 -4.2 86.3 -0.3 3.9
84 89.5 -5.5 83.8 0.2 5.7
88 86.7 1.3 82.3 5.7 4.4
90 99.4 -9.4 93.5 -3.5 5.9
89 85.5 3.5 81.8 7.2 3.7
88 96.7 -8.7 92.2 -4.2 4.5
90 104 -14 101.1 -11.1 2.9
87.5 90.2 -2.7 86.3 1.2 3.9
86 87.2 -1.2 84.4 1.6 2.8
169
Tabelul 9.7. Indicii parametrului taliei
Perimetrul taliei (cm) – grupa experiment
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
63.5 72.1 -8.6 65.5 -2 6.6
63.5 65.5 -2 57.6 5.9 7.9
61.5 70.7 -9.2 66.5 -5 4.2
66.5 66.6 -0.1 60.7 5.8 5.9
65 65.5 -0.5 61.1 3.9 4.4
63.5 84 -20.5 80.1 -16.6 3.9
62.5 70.5 -8 65.5 -3 5
60.5 70 -9.5 66.6 -6.1 3.4
63.5 65.6 -2.1 61.1 2.4 4.5
66.5 84.2 -17.7 80.3 -13.8 3.9
65 70.7 -5.7 67.4 -2.4 3.3
63.5 82.2 -18.7 78.4 -14.9 3.8
66 84.4 -18.4 80.6 -14.6 3.8
63.5 70.5 -7 66.6 -3.1 3.9
62.5 70.3 -7.8 67.2 -6.3 1.5
Tabelul 9.8. Indicii parametrului bazinului
Perimetrul bazinului (cm) – grupa experiment
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
94 102.4 -8.4 94.3 -0.3 8.1
94 95.8 -1.8 90.5 3.5 5.3
91 89.8 1.2 82.3 8.7 7.5
96 93 3 89.2 6.8 3.8
95 88 7 83.3 11.7 4.7
94 104 -10 97.6 -3.6 6.4
92 97.7 -5.7 93.2 -1.2 4.5
89.5 97 -7.5 94.1 -4.6 2.9
94 94.6 -0.6 90.3 3.7 4.3
96 100.7 -4.7 94.3 1.7 6.4
95 87.2 7.8 84.5 10.5 2.7
94 103.3 -9.3 98.8 -4.8 4.5
96 110 -14 102 -6 8
93.5 97.7 -4.2 94.3 -0.8 3.4
92 99 -7 95.6 -3.6 3.4
170
171
175
176
177
BIBLIOGRAFIE
1. Achim V. Particularitatile biologice ale vîrstei de crestere si dezvoltare. Cluj Napoca:
Consfatuirea metodico stiintifica, 1976. 118-125 p.
2. Adu I. Procesul didactic – sistem si functionalitate. Revista de Pedagogie nr. 1, 1991
3. Albu V. Teoria educatiei fizice si sportului. Constanta: Exponto, 1999. 274 p.
4. Alexandrescu C. Modificarea unor proportii ale corpului la baieti si fete între 11 si 18
ani. Bucuresti: Congr esul al II-lea de igiena si protectie a muncii, 1978. 53-68 p.
5. Alexe N. Metode de cercetare stiintifica în educatia fizica scolara. Rev. Cultura Fizica
si Sport nr. 3. 1975. 35-38 p.
6. Alexe N. Studii de sociologie, psihologie, biologie si metodica educatiei fizice si
sportului. Bucuresti: Stadion. 1970. vol. I, 245 p., vol. II, 263 p.
7. Alexei M., Utiu I. Organizarea pe grupe si ramuri sportive a lectiilor de educatie fizica
si sport. Revista EFS nr. 1/1980. 25-29 p.
8. Allport G.W. Structura si dezvoltarea personalitatii. Bucuresti: Ed. Didactica si
Pedagogica, 1981. 25-29, 224-231 p.
9. Atanasiu C. Particularitatile de crestere la copii si juniori. Revista EFS nr.ll/1988. 8-
12, 9-60 p.
10. Avramoff E. Fiziologia educatiei fizice. Bucuresti: Sport –Turism, 1979. 157-160, 348
p.
11. Baciu C. Fiziologie. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 1970. 430 p
12. Badiu T. Metodica educatiei fizice scolare. Galati: Mongabit, 2002. 152 p.
13. Badiu T. si colaboratorii. Strategii didactice de tip algoritmic si euristic folosite în
educatia fizica scolara. Galati: Fundatiei universitare „Dunarea de jos”. 2003. 23-31 p.
14. Badiu T. Teoria si metodica educatiei fizice si sportului. Universitatea Galati, 1997.
36-52 p.
15. Badiu T., Ciorba C., Badiu G. Educatia fizica a copiilor si scolarilor (metode si
mijloace). Chisinau: Garuda-Art, 1999. 360 p.
16. Baroga L. Educarea calitatilor motrice combinate. Bucuresti : Sport-Turism, 1984. 422
p.
17. Bârna A. Curs de pedagogie. Fundamentele teoretice ale educatiei. Galati, 1992. 271
p.
18. Bejat M. Talent, inteligenta. creativitate. Bucuresti: Editura Stiintifica, 1971. 14-18 p.
123
19. Belloiu M. Cercetarea potentialului biologic la tineri. Sibiu: Medicala, 1972. P 186-
194, 208
20. Bîrzu M. Control medical si antecontrol în educatie fizica si sport. Timisoara: Ed.
Mirton, 2002. 41-45 p.
21. Bocu T. Repere vizînd îmbunatatirea sanatatii populatiei scolare prin activitati de
educatie fizica si s port. Revista „Palestrica Mileniului III civilizatie si sport” vol. 12. nr.1.
România: Cluj-Napoca, 2011. 7-10 p.
22. Bocu T. Rolul educatiei fizice si sportului în formarea competentelor – cheie din
sistemul de învatamînt. Revista „Palestrica Mileniului III civilizatie si sport” vol. 10. nr.4.
România: Cluj-Napoca, 2009. 359-360 p.
23. Boian L., Lungu A. Educatia fizica a elevelor în continutul formative al învatamîntului
gimnazial. Chisinau: Cimislia, 1996. 56-70 p.
24. Bonchis E. Studierea imaginii de sine în copilarie si preadolescenta. Or adea: Editura
Imprimeriei de Vest, 2000. 204 p.
25. Bontas I. Pedagogie. Bucuresti: Ed. ALL, 1995. 25 p.
26. Bota A. Exercitii fizice pentru o viata activa. Activitati motrice de timp liber.
Bucuresti: Cartea Univer sitara, 2006. 183 p.
27. Bota A. Kinesiologie. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 2007. 44, 63, 313-315 p.
28. Bota C. Fiziologia educatiei fizice si sportului. Aspecte generale. Bucuresti: INEFS,
1993. 310-312 p.
29. Bota C., Ergofiziologie, Bucur esti, Editura Globus, 2000. 23-115, 283-288 p.
30. Bratu I. Cadrul metodic si limitele aplicarii metodelor moderne de instruire în procesul
de educatie fizica scolara. Bucuresti: EFS nr. 9, 1982. 27-31 p.
31. Bruner J.S. Pentru o teorie a instruirii. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 1970. 13,
116-120 p.
32. Carp I., Docu A. Aspecte teoretico-metodice ale formarii cunostintelor teoretice la
elevii din clasele liceale. În:Conferinta stiintifica internationala. Galati, 2007. 36-39 p.
33. Catinas I si a. Psihomotricitatea componenta a educarii si dezvoltarii îndemînarii la
elevii din clasele primare si gimnaziale. Revista „Palestrica Mileniului III civilizatie si sport”
vol. 10. nr.4. Cluj-Napoca, 2009. 438-443 p.
34. Cârstea GH. Orientari si tendinte în educatia fizica si sport. Bucuresti: Universul,
1991. 56-183 p.
35. Cârstea GH. Planificarea procesului de educatie fizica scolara. Bucuresti: I.E.F.S,
1990. 25-73 p.
124
36. Cârstea GH. Programarea si planificarea procesului în educatia sportiva si scolara.
Bucuresti: Universul, 1993. 28-40 p.
37. Cârstea Gh. si colab. Studiu privind modelarea continutului educatiei fizice scolare
pentru cr esterea eficientei sale. Bucuresti: E.F.S, 1978. 7-12 p.
38. Cerghit I. Perfectionarea lectiei în scoala moderna. Bucuresti: Didactica si Pedagogica,
1983. 120-224 p.
39. Cheran (Teodorescu) C. Rezultatele unui sondaj sociologic reflectat la educatia fizica
a elevilor. Revista Stiintifico-Metodica ”Teoria s i arta educatiei fizice în scoala”, nr. 4. Chisinau,
2010. 42-49 p.
40. Cheran (Teodorescu), C., Grigor e, M., Potop, V., Problemele coloanei vertebrale la
dansatorii sportivi si prevenirea lor, În: Ecologica Universitaria, Bucuresti: BREN, 2009, 85-92
p.
41. Cheran (Teodorescu), C., Rîsneac, B., Stabilirea nivelului dezvoltarii
morfofunctionale, fizice s i psihomotrice a elevelor supraponderale din ciclul gimnazial, Cultura
fizica: Probleme s tiintifice ale învatamântului s i sportului – Materialele Conferintei stiintifice
internationale a doctoranzilor, Chisinau, 2009
42. Cheran C. Studiu corelativ între supraponderabilitate si comportamentul alimentar.
Revista „Stiinta culturii fizice”. Chisinau: Ed. USEFS, 2011. 97 – 99 p.
43. Cheran C. Studiu privind nivelului pregatirii psihomotrice a elevelor supraponderale
din ciclul gimnazial prin introducerea mijloacelor de fitness în lectia de educatie fizica. Anuar
Stiintific – Societatea Stiintei, Excelentei Umane Si Sportului Universitar, Departamentul
Stiintific, Volumul Forumului Stiintific National Competitional. Vol. IV, Nr. 1. Bucuresti, 2012.
59 – 62 p.
44. Cheran C., Bucuresteanu L., Ivanov X. Studiu privind introducerea mijloacelor de
fitness în cadrul procesului de educatie fizica cu elevele supraponderale. În: ECOLOGICA
UNIVERSITARIA. Seria Educatie fizica si sport. Anul II nr.2. vol. 13. Bucuresti: Ecological
University press. PRO UNIVERSITARIA, 2010. 195 – 198 p.
45. Chicu V. Dezvoltarea capacitatilor coor dinative ale elevilor claselor gimnaziale
prin aplicar ea jocurilor de miscare la lectiile de educatie fizica. Teza de dr. în pedagogie.
Chisinau, 2006. 156 p.
46. Chiriac I. Unele caracteristici ale dezvoltarii capacitatii de efort fizic la vîrstele de 11-
18 ani. Bucuresti: Conferinta Stiintifica a CCST; pentru tineret. 1989. 55-63 p.
47. Chirita G. Functia formativa a activitatii corporale. Bucuresti: Sport-Turism, 1976. 10-
27 p.
125
48. Chirita G. Optimizarea lectiei de educatie fizica. Bucuresti: Stadion, 1972. 45-97 p.
49. Chirita G. Pedagogia aplicativa la domeniul educatie fizica. Bucuresti: Sport –Turism,
1974. 30-48 p.
50. Chitimia E., Mihailescu V., Popovici L. Puericultura si pediatrie. Bucuresti: Info –
Team, 1997. 42 – 50 p.
51. Ciorba C. Metodele teoretico-Stiintifice de pregatire profesionala a specialistilor de
cultura fizica si sport ca component procesul de continut al instruirii. Probleme actuale privind
perfectionarea sistemului de învatamînt în domeniul culturii fizice. Materialele conferintei
Stiintifice internationale. Chisinau, 2001. 24-29 p.
52. Cojanu F. Studiu privind elaborarea proiectelor didactice de tip curricular în EFS. În:
Educatia prin miscare si kinetoterapia pentru ameliorarea calitatii vietii: Conf. Internat. Vol. I.
Pitesti, 2006. 169
53. Cojanu F. Studiu privind optimizarea proiectarii unitatii de învatare în educatie fizica
si sport. În: Revista Citius Altius Fortius, 2006. nr. 4, p.
54. Colibaba-Evulet D. Praxiologie si proiectare curriculara în educatie fizica si sport.
Craiova: Ed. Universitaria, 2007. 94-120 p.
55. Colibaba-Evulet D., Bota I. Jocuri sportive. Teorie si metodica. Bucuresti: Aldin,
1998. 7-10, 43-64, 100, 102 p.
56. Cordun M. Kinetologie medicala. Bucuresti: Axxa, 1999. 88 p.
57. Cornesanu T. Culeger e de exercitii pentru pregatir ea fizica a tiner etului scolar .
Bucuresti: C.N.E.F.S., 1980. 143 p.
58. Cristea G. Psihologia educatiei. Bucuresti: Ed. CNI „Coresi”, 2003. 23 p.
59. Cucos C. Rationalizarea activitatii instructiv-educative si proiectarea pedagogica. Iasi:
Spiru Haret, 1994. 280 p.
60. D' Hainaut L. Programe de învatamânt si educatie permanenta. Bucuresti: E.D.P.,
1981. 128 p.
61. Danail S. Continutul de cultura fizica în sistemul lectiei stereotip de gimnastica. În:
Analele Universitatii de Vest, Timisoara, 1996. 13-17 p.
62. Danail S., Chirazi M. Optimizarea lectiei de educatie fizica prin jocuri de lupta. Iasi:
Fundatia Altius Academy, 2001. 224 p.
63. Demeter A. Bazele fiziologice ale educatiei fizice scolare. Bucuresti: Stadion, 1974.
25-42 p.
64. Demeter A. Bazele fiziologice si biochimice ale calitatilor fizice. Bucuresti: Sport –
Turism, 1981. 21-85 p.
126
65. Demeter A. Bazele fiziologice si biochimice ale formarii deprinderilor motrice.
Bucuresti: Sport-Turism, 1982. 6-20, 35-38, 87-98 p.
66. Denisiuc L. Metode de apreciere a capacitatii motrice. Teste, metode, aparate. Vol.2.
Bucuresti: CNEFS, 1990. 175 p.
67. Dobrescu T. Gimnastica aerobica – o alternativa pentru un nou stil de viata al
adolescentelor. Iasi: Editura Pim, 2008. 128, 133 p.
68. Dragnea A. Contributii privind dir ectiile de optimizare a lectiei de educatie fizica
si sport prin prisma teoriei sistemelor . Revista de educatie fizica nr.3. Bucur esti, 1984. 27 –
31 p.
69. Dragnea A. Masurare si evaluare în educatie fizica si sport. Bucuresti: Sport Turism,
1984, 64-73, 82-90, 257 p.
70. Dragnea A., Bota A. Teoria activitatilor motrice. Bucuresti: Didactica si Pedagogica,
1999. 139, 224, 242 p.
71. Dragnea C., S. Mate-Teodorescu. Teoria sportului. Bucuresti: FEST, 2002. 80-93,
165-185, 349-351 p.
72. Dragomir M. Optimizarea procesului instructiv-educativ al disciplinei educatie fizica
gimnaziala în baza efectelor cumulative ale lectiilor de antrenament fizic (de atletism). Teza de
dr. în pedagogie. Chisinau, 2001. 32-51, 80-89, 109-123 p.
73. Dragomir ST., Barta A. Educatia fizica. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 1973. 88-
97 p.
74. Dragan I. Selectia si orientarea medico-sportiva în sport. Bucuresti: Sport Turism,
1989. 11–200 p.
75. Dumitrescu V. Metode statistico-matematice în sport. Bucuresti: Ed. Stadion, 1970,
34-41 p.
76. Eclache J.P. si colab. Aptitudinile motrice, structura si evaluare. Bucuresti: CCPS,
1995. 29-55 p.
77. Epuran M. Metodologia cercetarii. Bucuresti: Ed. ANEFS, 1992. 105-109 p.
78. Epuran M. Psihologia educatiei fizice si sportului. Bucuresti: Fundatia România de
Mâine, 1995. 199 p.
79. Epuran M., Horghidan V. Psihologia educatiei fizice. Bucuresti: ANEFS, 1994. 49-
50, 88-90, 366, 109 p.
80. Epuran M., Marolicaru M. Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Cluj
Napoca: Ed. Risoprint, 2002. 170 p.
127
81. Farcas V. Didactica educatie fizice si sportului. Târgu Mures: Universitatii Petru
Maior, 2003. 52 – 61 p.
82. Farcas V. Didactica Educatiei Fizice. Târgu Mures: Universitatii Petru Maior, 2003.
40 p.
83. Farcas V. Elemente de corelare si influentare a formelor de manifestare a vitezei în
lectia de educatie fizica. În: E.F.S., nr. 1. 1990. 12-25 p.
84. Farcas V. Personalitatea profesorului de educatie fizica. Educatie fizica si sport, 1987.
Nr. 5-9
85. Farcas V. Rationalizarea si standardizarea unor metode si mijloace de dezvoltare a
calitatilor motrice. Revista EFS Nr. 7- 8. 1984
86. Firea E. Metodica educatiei fizice scolare. Bucuresti: Pedagogica, 1984. 46-58, 210-
290 p.
87. Firea E. Particularitatile somato-functionale, psihice si motrice la copii, în perioadele
prepubertara si pubertara, si valorificarea lor în domeniul sportiv. În: Culegere de material
tehnico-metodice a F.R.F. Scoala de antrenori, Bucuresti. 2002. 43-54 p.
88. Firea E. Studiu privind cresterea ef icientei fizice scolare prin tratarea diferentiata a
elevilor. In: Revista Educatia fizica si sport. nr . 12. Bucuresti. 1983. 11 – 16 p.
89. Flora D. Tehnici de baza în kinetoterapie. Oradea: Universitatii, 2002. 25 p.
90. Florescu C., Dumitrescu V. Metodica dezvoltarii calitatilor motrice. Bucuresti:
C.N.E.F.S., 1969. 174 p
91. Gagea A. Metodologia cercetarii stiintif ice în educatie fizica si spor t. Bucuresti:
Ed. Fundatiei “România de Mâine”, 1999. 15-342 p.
92. Gagea A., Eseu despre ritm. În: Revista EFS, nr. 4. Bucuresti. 1978. 15 p.
93. Ghid metodologic de aplicare a programei de educatie fizica si sport. Bucuresti:
Ministerului Educatiei si Cercetarii, Consiliul National pentru Curriculum, 2001. 8-11 p.
94. Giurculescu Z., Cristea D., Constantinescu C., Costea S. Programe de gimnastica
medicala. Bucuresti: Stadion, 1974. 22 p.
95. Golu P. Învatarea si dezvoltarea. Bucuresti: Stiintifica si Enciclopedica, 1985. 108 –
125, 230 p.
96. Graur M. si colab., Ghid pentru alimentatia sanatoasa. Iasi: Performantica, 2006
97. Grimalschi T., Boian I. Educatia fizica. Ghid de implementare a curriculumului
modernizat pentru treapta primara si gimnaziala. Chisinau: Liceum, 2011. 8, 60-70, 101 p.
98. Grimalschi, T. Tehnologia proiectarii obiectivelor pedagogice specifice în
contextul învatamântului curricular . Chisinau: INEFS, 2005. 13 – 19 p.
128
99. Gygax P. Educatia fizica în scoala. Atletism. Alergari. Bucuresti: C.C.P.S., 1992. 141
p.
100. Hamza A., Hamza M. Aspecte ale algoritmizarii în educatie fizica scolara la clasele
V – VIII. Revista EFS. Nr. 5. 1988. 42 – 50 p.
101. Hantiu I, Stanescu M. Particularitatile educatiei fizice scolare în România. Revista
„Palestrica Mileniului III civilizatie si sport” vol. 12. nr.3. Cluj-Napoca. 2011. 254-257 p.
102. Harre D., Lodz I. Antrenamentul de forta-viteza. În: Sportul de performanta,
Bucuresti. 1986. nr. 260. 34-50 p.
103. Hirtz P. Teste de motricitate sportiva în diagnosticarea calitatilor de coordonare. În:
Sportul de performanta. nr. 312. Bucuresti, 1991. 75 – 84 p.
104. Holdevici I., Epuran M. Metodologia cercetarii activitatilor corporale, vol.I -II.
Bucuresti, 1992. 21-24 p.
105. Horghidan V. Metode de psihodiagnostic. Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica,
1997. 34-36, 136-142, 164 p.
106. Iconomescu T. M. Studiu privind eficientizarea lectiei de educatie fizica din punct de
vedere al elevilor ciclului liceal. În: Sesiunea Internationala jubiliara de comunicari stiintifice.
Activitati motrice dirijate – limite si perspective. Brasov, 2008. 70 p.
107. Iconomescu, T., M., Importanta tratarii diferentiate în eficientizarea lectiei de
educatie fizica, Conferinta Internationala de Comunicari, În: Prospectiv, creativ, aplicativ în
domeniul educatiei fizice si sportului din România în perspectiva integrarii europene. Galati.
2005. 53-56 p.
108. Ifrim M. Antropologie motrica. Bucuresti: Stiintifica si Enciclopedica, 1986. 42, 51,
53-54, 58 p.
109. Ifrim M. Compendiu de anatomie. Bucuresti: Stiintifica si Enciclopedica, 1988, 200-
230 p.
110. Ionascu M., Miron I. Lectia între proiect si realizarea. Cluj Napoca: Dacia, 1982. 81 –
95, 107 – 123 p.
111. Ivan P., Povestca, L. Studiu privind dezvoltarea fortei prin metode si mijloace
specifice atletismului în cadrul lectiilor de ed. Fizica la elevii de 11-13ani. Materiale Congresului
Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”. ed. XV, vol. I. Chisinau, 2011.
510-512 p.
112. Jenkins R., Fitness si gimnastica pentru toti. Bucuresti: Editura Alex-Alex, 2001. 7 p.
113. Kozlic J., Bedrrikova J. Mijloacele si formele de dezvoltare a capacitatii fizice a
tineretului. Educatia fizica în scoala. Sector documentar MTS, 1990. 70 – 85 p.
129
114. Lacatîs D., Creteanu Gh. Obezitatea. Iasi: Junimea, 1978. 15-18 p.
115. Laszlo H.I. Fitness. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 2007. 8 p.
116. Legea Educatiei Fizice si Sportului nr. 69/11.06.2000, 34-90 p.
117. Lotrean L. M. si a. Preocuparile elevilor si a studentilor pentru managementul
propriei greutati corpor ale. Revista „Palestrica Mileniului III civilizatie si sport” vol. 10. nr.4.
Cluj-Napoca, 2009. 361-364 p.
118. Macolin U. W. Bazele Stiintifice ale educatiei fizice. MTS, 1995. 166 p.
119. Manno R. Pregatirea sportiva la copii si adolescenti. In: Efecte ale practicarii
sportului de performanta la copii si juniori. Bucuresti. 1996. 60-80 p.
120. Markova J. Influenta greutatii si înaltimii asupra capacitatii de efort a elevilor. Teoria
si practica activitatilor fizice nr. 7, 1980. 38-44 p.
121. Marolicaru M. Abordarea sistematica în educatia fizica. Educatia fizica si sport.
N r .l. 1988. 5 p.
122. Marolicaru M. Tr atarea difer entiata în educatia fizica. Bucuresti: Sport -Turism,
1986. 128 p.
123. Marolicaru M. Vocatia, stilul de munca, profilul de personalitate a profesorului de
educatie fizica. Educatia fizica si sport, 1987. 10 p.
124. Matveev L.P., Novikov A.D. Teoria si metodica educatiei fizice si sportului.
Bucuresti: Sport – Turism, 1980. 258 – 296, 420 p.
125. Milidiadis O. Cresterea eficientei lectiei de educatie fizica prin introducerea în
structura acesteia a unor verigi constante de dezvoltare a calitatilor motrice. Bucures ti: EFS,
1985. 20 – 28 p.
126. Mitra GH. Resursele formative ale educatiei fizice scolare. Revista EFS nr. 1, 1973
127. Mitra Gh., Mogos Al. Metodica educatiei fizice scolare. Bucuresti: Sport-Turism,
1980. 40-175, 502 p. 1991. 129 p.
128. Mitrache G., Tudos St. Psihomotricitate si limbaj. Bucuresti: Cartea Universitara,
2004. 80, 88, 99, 104-107 p.
129. Mocanu G., Pui E. Impor tanta particularitatilor morfof unctionale si psihice ale
elevilor ciclului gimnazial în procesul de dezvoltare a calitatilor motrice. Materialele
Conferintei Internationale a Doctoranzilor. Editia a V -a. Chisinau: USEFS, 2007. 60 p.
130. Moraru C. Dezvoltarea îndemînarii în regim de viteza la elevii din ciclul gimnazial.
Materiale Congresului Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”. ed. XV.
vol. I. Chisinau, 2011. 521-524 p.
131. Neacsu I. Metode si tehnici de învatare eficienta. Bucuresti: Militara, 1990. 54-61 p.
130
132. Necr aksov O., Cristescu M. Cercetari asupra cr esterii si dezvoltarii copiilor din
România. Wroclav 1968. 56-63 p.
133. Neculau A., Cozma T. Psihopedagogie. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 1990. 54
– 78 p.
134. Nedelcu A., Palade E. Pentru o scoala bine generata. Bucuresti: Corint, 2008. 38-40 p.
135. NegulicI D. Caracterizarea motrica a clasei de elevi. Bucuresti: EFS, 1981. 8-14 p.
136. Niculescu M. Metodologia cercetarii stiintifice în educatie fizica si sport. Bucuresti.
2002. 501 p.
137. Novikov A. D. Teoria si metodica educatiei fizice. Bucuresti: Sport – Turism, 1979.
600 p.
138. ORDIN nr. 1563 din 12 septembrie 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor
nerecomandate prescolarilor si scolarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii
sanatoase pentru copii si adolescenti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 651
din 15 septembrie 2008
139. Petracovschi S si a. Dimensiunea de gen si mobilitatea sociala în educatie fizica
scolara. Revista „Palestrica Mileniului III civilizatie si sport” vol. 12. nr.1. Cluj-Napoca, 2011.
36-42 p.
140. Petrovici F. Observatii asupra unor caractere somatofunctionale la vîrsta scolara.
Bucuresti: Conferinta MCF, 1983. 134-140 p.
141. Popescu Neveanu P. Psihologie scolara. Universitatea Bucuresti, 1978. 146-161 p.
142. Popescu V. Succesul si insuccesul scolar. Bucuresti: Revista de Pedagogie, Nr. 12.
1991
143. Rata G. Didactica educatiei fizice scolare. (Metodica educatiei fizice scolare). Bacau:
Alma Mater, 2004. 234 p.
144. Rata G., Rata B. C. Aptitudinile în activitatea motrica. Bacau: EduSoft, 2006. 9-33,
318 p.
145. Rousselet J. Adolescentul acest necunoscut. Paris, 1980. 275 p.
146. Rus V. Utilizarea traseelor si parcursurilor aplicativ-utilitare, modalitate de a mari
eficienta în lectia de educatie fizica la liceu. Revista „Palestrica Mileniului III civilizatie si sport”
vol. 12, nr.7. Cluj-Napoca, 2011. 54-59 p.
147. Scarlat E. Lectia de educatie fizica. Bucuresti: Editis, 1993. 20-48, 67-78 p.
148. Scarlat E., Scarlat M-B. Educatie fizica si sport. Manual pentru învatamântul
gimnazial. Bucuresti: Didactica si pedagogica, 2002. 48-64 p.
131
149. Sieger W. Principiile teoriei si metodicii generale ale antrenamentului, imperative pentru
organizarea pregatirii. Bucuresti: Educatie fizica si Sport nr. 9, 1980. 1-3 p.
150. Simion Gh. Metodologia cercetarii omului în miscare. Pitesti, 1998, 36-40 p.
151. Simionescu E. Educatie fizica a elevilor. Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 1986.
210 p.
152. Stanescu M. Proiectarea curriculara în educatia fizica adaptata si incluziva. Revista
„Palestrica Mileniului III civilizatie si sport” vol. 10. nr.4. Cluj-Napoca, 2009. 398-404 p.
153. Stoenescu G. Gimnastica aerobica si sportul aerobic. Bucuresti: ISPE, 2000. 17-114
p.
154. Stoica M. Pedagogia scolara. Craiova: Cârtan, 1995. 19-27 p.
155. Stoica, A., Evaluarea progresului scolar, de la teorie la practica, Bucuresti:
Humanitas Educational, 2003, p. 72-156
156. Saragov N. Rolul educatie fizice si sportului în mediul scolar contemporan Materiale
Congresului Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”. ed. XV. vol.
I.Chisinau, 2011. 529-531 p.
157. Serban C. Kinetoprofilaxie primara – Biologia conditiei fizice. Oradea: Universitatii,
2002. 42 p.
158. Tatu Al. Dezvoltarea capacitatii vitale si a calitatilor motrice în lectia de educatie
fizica. In: E.F.S., nr.10. 1980. 29- 35 p.
159. Tanasescu G., Chiriac L. Nivelul dezvoltarii fizice a copiilor si tinerilor din
România. Bucuresti: Medicala, 1990. 191 p.
160. Thomas R., Eclache J.P., Keller J. Aptitudinile motrice. Teste si masuratori pentru
tinerii sportivi. În: Sportul la copii si juniori. nr. 100 – 101. Bucuresti, 1995. 40 – 45 p.
161. Thomas, J. R., Nelson, J. K., Metodologia cercetarii în activitatea fizica, Bucuresti:
C.C.P.S., 1996. 26-100, 133 p.
162. Todea S. F. Jocuri de miscare. Bucuresti: Fundatiei România de Mâine, 2002. 26-50
p.
163. Tudor V. Masurarea si evaluarea în cultura fizica si sport. Bucuresti: Alpha, 2005.
26-40, 120-136 p.
164. Tuzmer A., Petrusina O. Biologie: omul si sanatatea lui. Chisinau. 1993. 45 p,
165. Urichianu-Toma, S., Timnea, O., Cher an, C., Evaluare motrica si somato-
functionala, Bucuresti: 2010, p.167
166. Vaidean G. Educatia la frontiera dintre milenii. Bucures ti: Politica, 1988. 309-318 p.
132
167. Weineck J. Fundamentele generale ale biologiei aplicate sportului la copii si
adolescenti. Biologia sportului. Bucuresti: M.T.S.. C.C.P.S., 1994. 7- 37 p.
168. Zimmer M. Despre structura calitatilor de coordonare si posibilitatea întelegerii lor.
Wissenschaftliche zetschrift, Leipzig. În: Sportul de Performanta, nr. 268, Bucuresti. 1987. 35-
39 p.
169. Zlate M. Fundamanetele psihologiei. Bucuresti: Universitara, 2006. 461 p.
170. Zota Al., Melinte V. Unele aspecte privind dezvoltarea anatomo- f unctionala si a
calitatilor motrice la elev. In: Revista educatie fizica si sport, nr . 11. 1980. 59-65 p.
În limba rusa:
171. . ? .
Materiale Congresului Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV,
vol. I, 2011, Chisinau, p.539-541
172. . .
. XIII
? ? ? . , 2009, II , – , .
147-150
173. . . . .: ,
1986.356
174. ., ., -? ?
Materiale Congresului
Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau,
p.517-520
175. . , .: ,
2005. 367 ,
176. ., .,
? . Materiale Congresului Stiintific
International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau, p.273-275
177. ? . ? ?
? . Materiale Congresului
Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau,
p.583-585
178. . . ? ?
? ? 14-15 . Materiale Congresului
133
Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau,
p.586-588
179. . . . , , 2006. 557 .
180. , . . ?
5-7- : . .? . / . . – , 2000.-203
,
181. . ? ? –
? , Materiale Congresului
Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau,
p.539-543
182. ? , . . / . . ? , . . //
.- ., 2010. 7.- . 2-10,
183. , . . ?
: .? . / . .
– , 2002.- 183
184. . ?
? . Materiale Congresului Stiintific International „Sportul
Olimpic si sportul pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau, p.595-598
185. . ., . . ? ? ?
? //
:
. .. .-? . .- .: – . . . , 2010.- . 97 – 108
186. . . – ?
– ? ? ?
? . XIII
? ? ? .
, 2009, II , – , . 73-74
187. , . . c
c / . . .- ? : –
. 1998
188. ? ., . 11-14
?
Materiale Congresului Stiintific International „Sportul Olimpic si sportul
pentru toti”, ed. XV, vol. I, 2011, Chisinau, p.587-590
134
189. . . ? ? c
? . XIII
? ? ? . , 2009, II ,
– , . 46-47
În limba straina:
190. Cheran (Teodorescu) C. Study on development morpho-functional overweight
schoolgirls by means of introducing the lesson of physical education in aerobic. Sesiune
stiintifica internationala – „Physical education and sport helthy lifestyle boost factors”, UEB,
Bucuresti, 2011. 111 – 114 p.
191. Cheran (Teodorescu) C. Study on development of schoolgirls overweight morpho-
functional secondary schools introduction by means of fitness in lesson of physical education.
The Annals of „Dunarea de Jos” University of Galati, Fascicle XV, Nr. 1-2011, ISSN 1454-
9832, p. 81 -83
192. Cheran (Teodorescu) C., Bucuresteanu L., Ivanov X. Profilaxie et correction des
deviations vertebrales de type scoliotique aux eleves d’ecole. Sesiune stiintifica internationala –
„Applications of kinetotherapy and sports medicine in motor activities”. UEB. Bucuresti: BREN.
2011. p. 136-140
193. Cheran (Teodorescu), C., Bucuresteanu, L., Ivanov, X., Profilaxie et correction des
deviations vertebr ales de type scoliotique aux eleves d’ecole, Sesiune stiintifica internationala
„Applications of kinetotherapy and sports medicine in motor activities”, UEB, Bucuresti: BREN,
2011. 136-140 p.
194. Cheran (Teodorescu), C., Potop, V., Rîsneac, B., Fitness – specific way of post-
traumatic recovery of the leg, Case study, International scientific communications „Physical
education and sports in contemporaneity, Universitatea Ecologica din Bucuresti, 2009. 303- 308
p.
195. Cheran C. Psychomotor development study of overweight female students from
secondary by introducing fitness resources in physical training lesson – 4th Annual International
Conference: Physical Education, Sport and Health, Pitesti, November 2011, Nr.15, ISSN: 1453-
1194, p. 424 – 426
196. Cheran C. Study on development morpho-functional overweight schoolgirls by
means of introducing the lesson of physical education in aerobic, Sesiune stiintifica
internationala – „Physical education and sport helthy lifestyle boost factors”, UEB, Bucuresti,
2011, Ed. BREN, ISSN 2065-7856, p. 111 – 114
135
197. Cheran C. Study on effects of placing items the content fitness training on the
development driving qualities and functional capacity, the lesson of physical education, Sesiune
stiintifica internationala – „Physical education and sport helthy lifestyle boost factors”, UEB,
Bucuresti, 2011, Ed. BREN, ISSN 2065-7856, p. 15-17
198. Cheran C., Potop V., Timnea O. C. Development of fuctional capacity by fitness
means applied to aerobic gymnastics sessions, International Scientific Conference ”
Perspectives in physical education and sport”, Constanta, 2013, Ovidius University Press, ISBN
978-973-614-771-5, p. 104 – 110
199. Danforth Jr E. Diet and obesity. Am J Clin Nutr 1985; 41: 1132-1145
200. DeLany JP. Role of energy expenditure in the development of pediatric obesity. Am
J Clin Nutr 1998; 68: 950S-955S
201. Flatt JP. Macronutrient composition and food selection. Obes Res 2001; 9 (Suppl 4):
256S-262S,
202. Grigore, M., Grigore, V., Potop, V., Cheran (Teodorescu), C., Contribution to the
training methods in dance sport for juvenile level, 6 to 9 years old, ,, Book of abstracts of 10th
international scientific conference “Perspectives in physical education and sport”, Ovidius
University PRESS, Constanta, 2010. 66 p.
203. Grigore, M., Grigore, V., Potop, V., Cheran (Teodorescu), C., Stage and criteria of
children’s and juniors selection and the training in dance sport, Conferinta Internationala de
Comunicari Stiintifice, “Creativitate si inovare în stiintele motricitatii, ANEFS, 2009. 283-287 p.
204. Kraut, H., Wirths, W., Ener giebedarf, In: Der Nahrungsbedarf des Menschen, Bd. 1,
S.1-24, Steinkopff, Darmstadt, 1981
205. Magarey A., Daniels L., Boulton T. et al. Predicting obesity in early adulthood from
childhood and parental obesity. In: Int J Obes Relat Metab Disord. 2003, 27(4), 505-13 p.
206. Moreno L., Pigeot A., Wolfgang A., Epidemiology of Obesity in Children and
Adolescents. Prevalence and Etiology, Springer Series on Epidemiology and Public Health Vol.
2, 1st Edition, ISBN 978-1-4419-6038-2, 2011, access: http://www.spring.com
207. Potop, V., Grigore, M., Grigore, V., Toma-Urichianu, S., Timnea, O., Cheran
(Teodorescu), C., The role of physical therapy in painful lumbar szmdromes at the sportive
dancers, „The 2nd International Congress and exhibition on kinetotherapy with International
Participation”, University of Craiova the Physical Education and Sport Faculty, Caciulata, 2010.
36-48 p.
208. Salmon J, Timperio A (2007). „Prevalence, trends and environmental influences on
child and youth physical activity”. Med Sport Sci. Medicine and Sport Science 50: 183–99
136
209. Sharma M International school-based interventions for preventing obesity in
children. Obes Rev, 2007; 8: 155–167
210. Summerbell CD, Waters E, Edmunds LD, et al. Interventions for preventing obesity
in children. The Cochrane Database of Systematic Reviews 2005; Suppl 3, No. CD001871,
211. Vial M. Les difficultes psyhomotrices et la scolarite. Paris : Armand Colin, 1972. 24-
26 p.
212. Weineck J. Biologie du sport. Paris : Editura Vigot, 1992. 25-30, 367-369 p.
137
ANEXA 1
A N C H E T A
Mult stimate coleg,
Va rugam sa participati la cercetarile efectuate în scopul maririi eficacitatii educatiei fizice în scoala.
Speram ca împreuna cu dumneavoastra vom reusi sa perfectionam procesul instructiv -educativ la
disciplina „educatia fizica”.
Cititi atent întrebarile si variantele de raspuns, a poi fixati cu „x” pe cele care le considerati corecte. Acolo
unde, dupa parerea dumneavoastra, raspunsul corect lipseste, înscrieti-l la sfârsitul fiecarei enumerari.
1. La ce nivel se afla procesul instructiv-
educativ la disciplina „educatia fizica” în scoala
?
mare
mediocru
foarte bun
mic
bun
foarte mic
mediocru
5. Care parte a lectiei de educatie fizica necesita
o atentie sporita în scopul îmbunatatirii
slab
procesului instructiv-educativ?
foarte slab
2. La ce nivel se afla procesul instructiv-
educativ la disciplina „educatia fizica” la vârsta
scolara
medie?
partea pregatitoare
partea de baza
partea de încheiere
lectia în întregime
foarte bun
6. Care din obiectivele lectiei de educatie fizica
necesita o atentie sporita pentru îmbunatatirea
bun
mediocru
procesului instructiv-educativ?
slab
dezvoltarea calitatilor motrice
foarte slab
3. Care din formele de organizare a educatiei
fizice în scoala necesita o atentie deosebita în
scopul îmbunatatirii procesului instructiv-
educativ?
însusirea curriculumului scolar
întarirea sanatatii
educarea calitatilor moral-volitive
cultivarea interesului pentru sport
pregatirea pentru munca si activitatea sociala
lectia de educatie fizica
alte obiective
gimnastica de dimineata (înainte de lectii)
pauza fizica
7. Care din calitatile motrice necesita o
dezvoltare mai sporita la lectiile de educatie
fizica?
recreatii cu jocuri organizate
sectii pe probe de sport
viteza
concursuri, competitii, olimpiade
forta
marsuri turistice
forta-viteza
alte forme
4. Care este rolul lectiei de educatie fizica în
procesul instructiv-educativ?
rezistenta
elasticitatea
capacitatile coordinative
foarte mare
alte calitati
138
8. Caror componente ale capacitatilor
coordinative acordati mai multa atentie la
lectiile de educatie fizica?
partea de încheiere
lectia în întregime
11. Care este volumul optimal de timp necesar
aprecierea si reglarea parametrilor dinamici,
de spatiu si timp
pentru dezvoltarea capacitatilor coordinative
în fiecare din partile lectiei de educatie
fizica?
a) partea pregatitoare
pastrarea echilibrului
simtul ritmului
orientarea în spatiu
4 min.
autoreglarea contractiilor musculare
6 min.
capacitatea de coordonare a miscarilor
2 min.
toate componentele
9. Care sunt mijloacele cele mai eficiente în
dezvoltarea capacitatilor coordinative la
lectia de educatie fizica?
8 min.
10 min.
b) partea de baza
8 min.
jocurile de miscare
10 min.
elemente din gimnastica
6 min.
elemente din atletism
12 min.
elemente din jocuri sportive
4 min.
elemente din alte probe de sport
2 min.
c) partea de încheiere
alte mijloace
10. În care parte a lectiei de educatie fizica este
mai optimala dezvoltarea capacitatilor
coordinative?
4 min.
2 min.
6 min.
partea pregatitoare
partea de baza
Vârsta ___________________
Vechimea de munca ________
Gradul didactic ____________
Va multumim pentru colaborare.
139
ANEXA 2
Tabelul A 2.1. Rezultatele anchetarii profesorilor (n=80)
Nr.
raspunsuri (%)
ord. Întrebarile Variantele de raspuns Nr. de
1 2
3
4 5
26
23
14
11
– mediocru
– bun
– slab
– foarte bun
– foarte slab
32,5
La ce nivel se afla procesul
instructiv- educativ la
disciplina „educatia fizica” în
scoala?
28,75
1.
17,5
13,75
6
7,5
32
26
12
– bun
– mediocru
– foarte bun
– slab
– foarte slab
40
La ce nivel se afla procesul
instructiv- educativ la
disciplina „educatia fizica” la
vârsta scolara medie?
32,5
2.
15
6
4
7,5
5
29
21
16
– lectia de educatie fizica
– sectii pe probe de sport
– concursuri, competitii,
olimpiade
– marsuri turistice
– gimnastica de dimineata
– recreatii cu jocuri organizate
– pauza fizica
36,25
26,25
Care din formele de organizare
a educatiei fizice în scoala
necesita o atentie deosebita în
scopul îmbunatatirii procesului
instructiv- educativ?
20,0
6
4
3
1
7,5
3.
5
3,75
1,25
30
20
12
11
– mediocru
– mic
– foarte mic
– mare
– foarte mare
37,5
25
15
Care este rolul lectiei de
educatie fizica în procesul
instructiv-educativ?
4.
13,75
7
8,75
Care parte a lectiei de educatie
fizica necesita o atentie sporita
în scopul îmbunatatirii
procesului instructiv-
educativ?
34
22
15
– partea de baza
– lectia în întregime
– partea de încheiere
– partea pregatitoare
42,5
27,5
5.
18,75
11,25
9
– întarirea sanatatii
– dezvoltarea calitatilor motrice
– însusirea curriculumului scolar
– cultivarea interesului pentru
sport
– pregatirea pentru munca si
28
20
16
35
25
20
Care din obiectivele lectiei de
educatie fizica necesita o
atentie sporita pentru
îmbunatatirea procesului
instructiv- educativ?
7
6
6.
8,75
7,5
activitatea sociala
– educarea calitatilor moral-
volitive
3
3,75
20
16
14
11
25
20
– rezistenta
– forta-viteza
– capacitatile coordinative
– forta
– viteza
– elasticitatea
– alte calitati
Care din calitatile motrice
necesita o dezvoltare mai
sporita la lectiile de educatie
fizica?
17,5
7.
13,75
11,25
9
8
2
10
2,5
140
1 2
3
4 5
– toate componentele
– capacitatea de coordonare a
27
15
33,75
18,75
miscarilor
– autoreglarea contractiilor
musculare
– simtul ritmului
– orientarea în spatiu
– pastrarea echilibrului
– aprecierea si reglarea
parametrilor dinamici, de spatiu
Caror componente ale
capacitatilor coordinative
acordati mai multa atentie la
lectiile de educatie fizica?
11
10
13,75
8.
12,5
9
5
3
11,25
6,25
3,75
si timp
– jocurile de miscare
– elemente din jocuri sportive
– elemente din gimnastica
– elemente din atletism
– elemente din alte probe de
sport
25
23
16
14
31,25
28,75
Care sunt mijloacele cele mai
eficiente în dezvoltarea
capacitatilor coordinative la
lectia de educatie fizica?
9.
20
17,5
2
2,5
39
27
10
În care parte a lectiei de
educatie fizica este mai
optimala dezvoltarea
capacitatilor coordinative?
– partea pregatitoare
– partea de baza
– partea de încheiere
– lectia în întregime
48,75
33,75
10.
12,5
4
5
Specificati daca în scoala se
organizeaza procesul de
educatie fizica cu copiii care
au diferite deficiente de
sanatate.
DA
NU
24
56
30
70
11.
141
ANEXA 3
Tabelul A 3.1. COMPOZITIA ALIMENTELOR
ALIMENT 100g APA PROTEINE g % LIPIDE g % GLUCIDE g % CALORII
1 2 3 4 5 6
LAPTE SI DERIVATE
Lapte de vaca 87 3,5 3,6 4,8 67
Lapte de vaca normalizat 88 3,5 2,5 4,9 58
Lapte smântânit 90 3,5 0,1 5 38
Lapte de bivolita 82 5,6 6,5 4,9 104
Lapte batut integral 88 3,5 3,6 3,9 64
Lapte batut smântânit 91 3,4 – 4 31
Iaurt gras
90 3,2 3,2 3 55
Iaurt slab
92 3,3 0,1 3,9 30
Lapte praf
4 27 24 40 498
Brânza grasa de vaca 70 13 9 4,5 156
Brânza slaba de vaca 75 17 1,2 4 97
Urda
69 18 4 6 136
Brânza de burduf 39 28 28 0,5 377
Telemea de oaie 55 17 20 1 270
Telemea de vaca 57 17 17,2 1 243
Cascaval
50 25 19 1 283
Svaiter
42 26 26 0,5 350
Brânza topita 44 30 20,8 0,2 317
CARNE SI DERIVATE
Carne de vaca slaba 74 21 3,5 – 118
Carne de vaca semigrasa 71 20 8 – 156
Carne de vaca grasa 64,3 18,3 16,3 – 226
Carne de vitel slaba 74 22 3 – 118
Carne de vitel semigrasa 71,2 20,5 6,8 – 149
Carne de porc slaba 72 20,4 6,3 – 143
Carne de por c semigrasa 60,9 16,5 21,5 – 268
Carne de porc grasa 49 15 35 – 388
Carne de oaie slaba 72 20 6,5 – 144
Carne de oaie semigrasa 54 17 28 – 331
Carne de miel 62 18 20 – 260
Carne de gaina slaba 73 20 5 – 128
Carne de gaina grasa 70 19 9,5 – 267
Carne de curcan slaba 65,8 24,5 8,5 – 179
Carne de curcan grasa 63,1 20,6 15,3 – 227
Carne de gâsca semigrasa 60,8 18,4 20 – 260
Carne de gâsca grasa 46 16 35 – 392
Carne de rata 75 19,6 6 – 136
Creier de bovine 79 10 9 – 125
Ficat de bovine 72 20 5 4 146
Ficat de porc 72 19 6 3 146
142
1 2 3 4 5 6
Limba de bovine 68,4 16 15 0,4 207
Rinichi
76 18 5 – 122
Inima de bovine 81,2 15 3 0,8 93
Salam tip „Sibiu” 24,1 26,5 43,4 – 510
Salam „Italian” 54 17,4 26,3 – 316
Sunca presata 52 18,4 26,7 – 324
Lebervurst
56 17,5 24,2 0,7 302
Parizer, crenvurst 61 10,1 26,6 – 289
Toba de porc 55 23 22 – 299
Pate de ficat 59 15 25 0,95 295
PESTE SI PREPARATE
Crap
77 18,9 2,8 – 104
Heringi
62,7 17,7 18,5 – 245
Morun
76,2 17,5 4,7 – 115
Nisetru
67,7 18,5 17,3 – 238
Platica
78,4 16,9 3 – 78
Salau
78,4 19,4 0,4 – 83
Scrumbii
57,6 14,2 25,9 – 299
Somn
63,5 16,8 18,8 – 244
Stiuca
79,4 19,1 0,4 – 82
Stavrizi în ulei 58,6 22,5 12,3 – 207
Icre de crap 69 25 3 – 130
Icre de stiuca 69 27 1,5 – 125
Icre negre
58,9 26 15 – 246
Icre de Manciuria 51 35 12 – 255
OUA
Ou de gaina integral 72 14 12 0,6 171
Galbenus
52 16 32 0,3 364
Albus
86 13 0,2 0,5 57
Praf de ou integral 10 45 40 1,8 564
LEGUME PROASPETE
Andive
93 1,9 0,1 3,2 22
Anghinare
84 1,7 0,1 7,5 38
Ardei gras verde 92,7 1,1 0,2 4,6 25
Ardei gras rosu 90,2 1,3 0,4 7,3 39
Cartofi noi 82,5 1,7 0,2 17,4 80
Cartofi maturi 79,6 2,1 0,2 19,1 89
Castraveti
94,3 1,3 0,2 2,9 19
Ceapa verde 95,3 1 0,2 8,5 20
Ceapa uscata 87,6 1,5 0,2 10,5 51
Ciuperci
88,4 5 0,5 2,5 35
Conopida
91,6 2,8 0,3 3,9 30
Dovlecei
93,7 0,9 0,1 3,2 18
Fasole verde 89,4 2 0,2 5,7 33
Gulii
91,7 1,8 0,1 6 33
Hrean
75 2,2 0,2 17,2 81
Mazare verde boabe 71 8,4 0,5 14 96
Marar (frunze) 62 1,8 – 5,6 30
Morcov
87,2 1,5 0,3 8,8 45
Pastârnac
80 1,4 0,5 15 72
143
1 2 3 4 5 6
Patrunjel (frunze) 87 3,6 0,7 6,6 48
Patrunjel (radacina) 78 1,1 0,8 10 53
Praz
88 2,3 0,4 9,9 54
Rosii
93,9 1,1 0,3 4,3 25
Ridichi de luna 94,8 0,6 0,1 3,8 19
Ridichi de iarna 94 1,3 0,1 4,9 26
Salata verde 94,2 1,9 0,3 2,9 22
Sfecla rosie 87 1,3 0,1 9 43
Spanac
90,1 3,5 0,3 2 25
Sparanghel 92 2 0,2 2,6 21
Stevie
88,6 4,6 – – –
Telina (radacina) 87 1,4 0,3 5,9 33
Urzici
80 7,9 0,7 7,1 68
Usturoi
61,9 7,2 0,2 26 137
Varza alba 91,7 1,8 0,2 5,8 33
Varza Bruxelles 84 4 0,5 7 50
Varza rosie 90,5 1,9 0,2 5,6 33
LEGUME CONSERVATE
Conopida în apa 95 0,9 – 1,5 10
Dovlecei în apa 94 1,8 0,5 2,5 21
Fasole verde în apa 94,4 1,5 0,4 2,4 20
Mazare în apa 86,5 2,4 0,5 8,1 48
Sparanghel în apa 96 0,8 0,1 2,7 15
Ghiveci în bulion 93,5 1,2 0,5 3,8 25
Rosii în bulion 92,3 1,7 0,4 4,7 30
Vinete în bulion 93,5 1,1 0,5 2,5 19
Ghiveci în ulei 81 2,5 8 3,4 98
Tocana de legume 83,5 1,4 6 5,5 94
Tomate umplute cu orez 80,5 2,1 8 8,4 117
Ardei umpluti cu orez 83 1,4 8 8,2 114
Vinete împanate 81 1,5 8 2,4 90
Suc de tomate 93 1,1 – 4,6 23
Bulion de tomate 80 3,6 – 11,6 60
Pasta de tomate 68 4,7 – 17,6 92
Castraveti murati în otet 95 – – 3,6 15
Varza acra
90 1,2 – 3,3 25
FRUCTE PROASPETE
Afine
84 0,7 0,6 13,9 66
Ananas
85 0,4 0,2 11,9 52
Banane
75 1,3 0,6 13,4 66
Caise
85 1,1 0,1 12,9 58
Capsuni
90 0,8 0,6 8,2 43
Cirese amare 76 1 0,4 17,8 80
Cirese
75 1,1 0,3 18,3 82
Dude
83 1,3 0,6 14,5 81
Fragi de padure 87 1,3 1 9,8 57
Grapefruit
89 0,5 0,2 6,5 38
Gutui
82 0,5 0,5 14,2 66
Lamâi
89 0,9 0,7 6,2 30
Mandarine
88 0,8 0,1 8,7 40
144
1 2 3 4 5 6
Mere
82 0,3 0,4 16,9 74
Mure
81 1,5 1,4 14,1 77
Nectarine
86 0,6 0,1 13,8 56
Pepene galben 94 0,5 0,1 5 23
Pepene verde 91 0,5 0,1 5,4 29
Pere
82 0,6 0,5 0,014 2,4
Piersici
83 0,9 0,1 12,4 56
Portocale
87 0,8 0,2 10,1 47
Prune
78 0,6 0,1 17,2 74
Zmeura
83 1,4 0,6 13,6 67
Struguri
81 2,1 1,7 18,5 100
Visine
85 1,2 0,5 13,6 65
FRUCTE USCATE
Caise (fara sâmburi ) 20 5,2 0,4 68 304
Curmale (cu sâmburi ) 19 1,9 0,6 3,8
Mere
23 1,4 1 72 310
Mere
3 1,8 2,4 9,1 402
Pere
24 2,4 0,4 70 300
Piersici (fara sâmburi) 24 3 0,6 69,4 304
Prune cu sâmburi 20 2,5 0,5 71 306
Smochine
26 4,3 1,3 58 267
Stafide
17 2,5 0,5 71,2 317
SUCURI DE FRUCTE
Afine
84,7 0,08 – 15 62
Gutui
85,4 0,09 – 14,2 58
Mere
22,2 0,09 – 17,4 72
Mure
91,1 – – 8,7 36
Pere
85,6 0,02 – 14,1 57
Zmeura
87,2 0,16 – 12,3 51
Prune
85,9 0,09 – 13,7 56
Struguri
79,5 0,13 – 20 83
Nectar de caise 80,9 0,81 – 17 73
Nectar de gutui 87,4 0,18 – 10,6 44
Nectar de piersici 80,4 0,71 – 17,4 74
Nectar de visine 80,7 0,81 – 14,7 63
COMPOTURI
Caise
74,5 0,5 – 23,7 99
Cirese
71 0,2 – 26,5 109
Gutui
73 – – 25 102
Mere
75 – – 24, 98
Pere
76,5 0,24 – 21,5 89
Piersici
73 0,25 – 25,8 107
Prune
67 0,25 – 29,5 122
LEGUMINOASE USCATE
Fasole
13 23 1,7 47 303
Mazare boabe 13 21,5 1,9 53 323
PRODUSE DERIVATE DIN CEREALE
Pâine de grâu alba 32,1 10,3 2 54 282
Pâine de grâu intermediara 37,2 8,3 0,8 52,2 255
Pâine de grâu neagra 33,5 8,4 1,2 48,5 245
145
1 2 3 4 5 6
Pâine de secara 40,2 7,8 1,3 47,5 239
Pâine Graham – 9,1 1 51 256
Cornuri, chifle 33,5 10,5 0,6 53,5 269
Faina de grâu (extractie 75%) 14 11 1,1 72,9 354
Faina de grâu (extractie 85%) 14 11,5 1,4 71,3 352
Faina de secara 14 8,9 1,2 74,6 353
Faina de porumb 14 9,6 1,7 72,1 351
Arpacas din orz 14 9,5 1,5 72 348
Orez decorticat 14 7,6 1 75,8 351
Gris
14 11,2 0,8 73,3 354
Fulgi de ovaz 12 13,6 6,3 65,3 382
Paste fainoase obisnuite 12,5 5,6 1 75,9 360
Paste fainoase cu oua 11,8 10,2 2,2 79,1 366
Biscuiti
6 8,2 9,5 74 337
FRUCTE SI SEMINTE OLEAGINOASE
Alune în coaja 4 8,7 33,8 11,7 408
Arahide
8 25,8 44,5 15,7 584
Castane
8 10,7 7 69,5 400
Fisticuri
4 22,3 54 13,8 650
Masline grecesti 52 2 35 7,2 372
Masline verzi 41 24 10 8,1 136
Migdale dulci 6 24 55 13,2 664
Nuci de cocos 8 8,4 48,8 26,9 598
Dovleac (seminte) 7 28 47,4 5,1 572
Floarea soarelui (seminte) 8 14,7 32,3 14,5 420
PRODUSE ZAHAROASE
Zahar
0,1 – – 99,9 410
Glucoza
22 – – 77,7 319
Lactoza
– 0,2 – 99 407
Miere de albine 18 0,4 – 81,3 335
Amidon
– – – 83 340
Caramele cu lapte 3 – – 96 398
Caramele cu fructe 6,8 – – 92,2 381
Dropsuri
1,2 – – 98,8 405
Drajeuri
1,2 – – 98,8 405
Bomboane fondante 8,4 3,1 9,1 78,7 420
Bomboane cu ciocolata 0,9 7 33,8 56,3 574
Praline
8 3 15 73 450
Gem de caise 25 0,65 – 73 302
Gem de piersici 21 0,64 – 74,5 308
Gem de prune 25 0,62 – 72,5 300
Gem de zmeura 20 – – 74,3 304
Gem de visine 24,1 0,88 – 69,5 299
Gem de capsuni 23 0,34 – 74 304
Gem de gutui 22 0,35 – 75 308
Dulceata de nuci verzi 22,3 – – 76,1 312
Dulceata de trandafiri 18,8 – – 80,3 328
Jeleu de afine – 0,6 – 76 314
Jeleu de mure – 0,5 – 65 269
146
1 2 3 4 5 6
Marmelada amestec 23,3 0,46 – 72,5 289
Marmelada extra 26,5 0,42 – 71 292
Magiun de prune – 1,5 – 55 245
Fructe candicate – 0,3 – 75 309
Cacao praf 5,2 23,4 20,2 40,2 449
Ciocolata menaj 1 6,5 27,5 61,6 536
Ciocolata cu lapte 1,2 6,9 29,9 49,8 603
Ciocolata cu vanilie 1 5,1 33,1 58,9 570
Martipan 13,8 9,3 28,5 46,7 495
Nuga
1 9 35 53 575
Halva din floarea soarelui 3,7 18,8 31,5 43 546
Halva din susan 3,3 13,9 32,9 47,4 554
GRASIMI
Smântâna 20% 71,4 3,5 20 31 213
Smântâna 30% 63,2 2,5 30 2,3 299
Unt
9,5 8 80 2,5 806
Untura de porc 0,2 0,2 99,6 – 928
Untura de gâsca 0,3 0,5 99 – 923
Seu de bovine si ovine 0,3 0,3 99,4 – 927
Untdelemn de floarea
soarelui
0,1 – 99,9 – 929
Ulei de soia 0,2 – 29,8 – 928
Margarina 15,7 0,5 82 – 766
DIVERSE
Gelatina uscata 13 85,6 0,1 0 343
Drojdie de bere 7 46,1 1,6 0 348
147
ANEXA 4
REGIMURI ALIMENTARE
1. REGIM ALIMENTAR
Mic dejun (8:00)
– chefir (200 g), 3% sau cas (50 g)
– carne de curcan sau un ou fiert tare (2-3/saptamâna)
– rosie, ardei gras
– doua felii de pâine cu secara
– ceai cu miere sau zahar brun
Gustare (10:00)
– struguri sau ananas sau mere sau grapefruit sau portocale sau pomelo (250 g) sau o banana
Prânz (13:00)
– Mozarella sau vita (150 g) la cuptor sau fiarta sau la gratar
– salata de cruditati (ulei de masline, sare minim posibil, lamâie)
– doua felii de pâine cu secara (60 g)
– chefir (200 g). 3%
Gustare (16:00)
– mere sau grapefruit sau portocale sau mandarine sau pomelo (200 g)
Cina (19:00)
– peste (150 g) la gratar sau la cuptor
– sana (200 g),3%
– salata de cruditati (ulei de masline, sare minim posibil,lamâie)
– 5 nuci
– o felie de pâine cu secara
– ceai de sunatoare cu lamâie
Lichide permise: apa plata sau minerala, ceai de plante.
2. EGIM ALIMENTAR
Mic dejun (6:00)
– Mozarella (50 g)
– ardei gras, rosie
– carne de curcan (50 g) sau un ou fiert tare
148
– 5 nuci
– doua felii de pâine
– ceai sau cafea
Gustare (8:00)
– mere sau portocale sau pomelo sau kiwi sau grapefruit sau mandarine (250 g)
Prânz (13:00)
– brânzica de casa (200 g), 6%
– salata de cruditati (ulei de masline,sare minim posibil,lamâie)
– doua felii de pâine cu secara (60 g) sau cartofi fierti (150 g)
– chefir (200 g).3%
– sau
– supa sau ciorba de curcan sau de vacuta (1 g) cu zarzavaturi (fara vegeta, paste, cartofi,
orez) – 200ml
– doua felii de pâine cu secara
– chefir (200 g), 3%
– ceai de plante fara miere.
Gustare (14:00)
– mere sau portocale sau pomelo sau kiwi sau grapefruit sau mandarine (250 g)
Cina (18:30)
– peste (150 g) la gratar sau la cuptor
– legume fierte sau la gratar (ciuperci, broccoli, conopida, fasole verde) sau salata de ardei,
castraveti, rosii, salata verde, lamâie, ulei de masline
– chefir (200 g), 3%
– ceai de plante fara miere.
Lichide permise: apa plata sau minerala, ceai de plante.
3. REGIM ALIMENTAR
Mic dejun (6:00)
– carne de curcan (50 g) sau un ou fiert tare
– rosie, castravete, ardei gras
– doua felii de pâine de secara
– iaurt sau lapte batut (200 g), 3 %
– ceai cu miere
– 2 mere
149
Gustare (8:00, 10:00)
– pomelo sau ananas sau mere sau kiwi sau portocale sau pere sau 10 prune uscate (250 g)
Prânz (12:00)
– brânzica de casa (200 g), 6 %
– cartofi copti sau fierti (200 g)
– salata asortata (200 g)
– ceai de plante
– 2 mere
Gustare (14:00 si 16:00)
– struguri sau pere sau grapefruit sau portocale sau kiwi sau mere (250 g)
Cina (18:30 – 19:00)
– o felie de pâine cu secara
– salata de cruditati (300 g)
– peste (150 g) sau brânza Mozzarella (150 g)
– chefir (200 g), 3%
– ceai de plante
Lichide permise:apa plata sau minerala, ceai de plante.
4. REGIM ALIMENTAR
Mic dejun (6:00)
– chefir (200 g), 3% sau Mozzarella (50 g)
– carne de curcan sau un ou fiert tare (2-3/saptamâna)
– rosie, ardei gras
– doua felii de pâine cu secara
– cafea sau ceai cu miere
Gustare (10:00)
– prune sau struguri sau portocale sau mere sau pere sau kiwi (250 g)
Prânz (13:00)
– zacusca dietetica sau curcan (150 g) la gratar sau la cuptor
– salata verde, ardei gras, ulei de masline, sare minim posibil, lamâie(sau salata de orice
cruditati)
– doua felii de pâine cu secara
– chefir-200 g, 3%
– ceai de soc cu lamâie
150
Gustare (16:00)
– grapefruit sau mandarine sau mere sau kiwi sau portocale sau pomelo (250 g)
Cina (18:30-19:00)
– supa crema sau ciorba de zarzavaturi dreasa cu ou (fara cartofi, orez, taitei sau vegeta sau
sare) (300ml)
– brânzica de casa (200 g), 6%
– o felie de pâine cu secara
– ceai de soc cu lamâie
Lichide permise:apa plata sau minerala, ceai de plante
5. REGIM ALIMENTAR – aproximativ 1400 kcal
Mic dejun (6:00 si 10:00)
– chefir (200 g), 3%
– carne de curcan sau un ou fiert tare (2-3/saptamâna)
– rosie, ardei gras
– doua felii de pâine cu secara
– ceai cu miere
Gustare (8:00)
– prune sau struguri sau portocale sau mere sau kiwi (250 g)
Prânz (12:00)
– curcan (150 g) la gratar sau la cuptor
– salata verde, ardei gras, ulei de masline, sare minim posibil, lamâie(sau salata de orice
cruditati)
– o felie de pâine cu secara sau orez cu legume (150g)
-chefir-200 g, 3%
– ceai de soc cu lamâie
Gustare (14:00 si 16:00)
– nectarine sau grapefruit sau mandarine sau mere sau kiwi sau portocale sau pomelo (250 g)
Cina (18:30 – 19:00)
– supa crema sau ciorba de zarzavaturi dreasa cu ou (fara cartofi, orez, taitei sau vegeta sau
sare) (300ml)
– chefir (200 g), 3%
– o felie de pâine cu secara
– ceai de soc cu lamâie
151
Lichide permise: apa plata sau minerala, ceai de plante.
6. REGIM ALIMENTAR – 1700 kcal
Mic dejun (6:00 si 10:00)
– 200 ml lapte de vaca
– 50 g pâine integrala
– 25 g dulceata sau miere de albine
Gustare (8:00)
– 50 g pâine
– 20 g sunca presata sau salam
Prânz (12:00)
– 100 g carne de vaca
– 200 g legume si zarzavaturi
– 100 g cartofi
– 100 g pâine integrala
– 20 ml ulei vegetal
– 100 g compot cu 5% zahar + 15% fructe
Gustare (14:00 si 16:00)
– nectarine sau grapefruit sau mandarine sau mere sau kiwi sau portocale sau pomelo (250 g)
Cina (18:30 – 19:00)
– 200 g iaurt
– 100 g pâine
– 2 oua
– 100 g fructe
Lichide permise: apa plata sau minerala, ceai de plante.
152
ANEXA 5
JOCURI DE MIS CARE
Mingea calatoare
Elevii din capul coloanei primesc câte o minge, iar la semnal se apleaca si o transmit,
printre picioare, urmatorului, mingea continuându-si astfel drumul; ultimul o ridica deasupra
capului si mingea parcurge în sens invers pe deasupra capetelor, din mâna. Câstiga echipa care
termina prima fara sa scape mingea.
Alergare cu handicap
Elevii sunt asezati pe doua r ânduri la distanta de 2m. La semnal pornesc toti deodata, cei
din spate cautând sa-i prinda pe cei din fata. La acest joc este necesar ca perechile sa fie cât mai
omogene. Prima linie este o echipa, iar linia a doua este cealalta echipa. Profesorul va tine
evidenta numarului de adversari prinsi în fiecare joc. Câstiga echipa care, dupa un numar
dinainte stabilit de repetari, prinde mai multi adversari.
Gaseste-ti locul !
Obiective: dezvoltarea capacitatii de orientare si a spiritului de disciplina; dezvoltarea
vitezei de reactie si de deplasare.
Materiale: creta sau dif erite obiecte.
Jucatorii se aseaza în cerc, fiecare marcându-si locul printr-un semn distinct (obiect, linie
etc.). La primul semnal, toti jucatorii alearga în directia indicata (în jur ul cercului sau în alta
directie); la al doilea semnal, revin cât mai repede la locurile lor.
Schimbarea locurilor
Obiective: dezvoltarea atentiei; dezvoltarea indicilor calitatii motrice viteza, a celei de
reactie si de deplasare.
Jucatorii sunt împartiti în doua echipe, fiecare fiind plasata pe linia de fund a unui teren
de volei. La mijlocul liniei de centru, se as eaza un obstacol. La semnal, ambele echipe alearga
cât mai repede în partea opusa, schimbând locurile între ele. Pentru a evita ciocnirile, prima
echipa ocoleste obstacolul dintr -o parte, iar cea de-a doua din cealalta parte. Echipa care ajunge
153
mai repede în partea opusa, aliniata în pozitia de drepti, primeste un punct. Câstiga echipa care
acumuleaza cele mai multe puncte dupa un anumit numar de repetari.
Crabii si crevetii
Obiective: dezvoltarea atentiei, a spiritului de echipa si de lupta a participantilor la joc;
dezvoltarea vitezei de reactie si de deplasare
Doua echipe stau aliniate pe doua rânduri, spate în spate, în centrul terenului de joc.
Distanta dintre rânduri este de cel mult 1 m, iar intervalul dintre jucatorii aceleiasi echipe este de
1-2 pasi. În fata fiecarei echipe, la 10-12 m, se traseaza cu creta o linie care reprezinta „casa”.
Una dintre echipe reprezinta „crabii”, iar cealalta „crevetii”. Conducatorul jocului striga numele
unei echipe. Membrii acesteia alearga spre propria casa, urmariti fiind de adversari. Fiecare
jucator atins înainte de a fi trecut linia „casei” aduce un punct echipei adverse.
Cursa celor doua mingi
Obiective: captarea atentiei, dezvoltarea calitatii motrice îndemânarea si a fortei
membrelor superioare.
Jucatorii sunt împartiti în doua echipe egale ca numar (denumite A si B) si sunt dispusi în
formatie de cerc, asezati alternativ (un participant din echipa A, iar lânga el unul din echipa B
s.a.m.d.). Distanta dintre jucatori este de cca 2-3 m. La începutul jocului, un jucator din echipa A
primeste o minge, iar un jucator din echipa B, aflat în partea opusa – alta minge. La fluierul
conducatorului, jucatorii încep sa-si paseze mingea. Pasele se dau de la stânga spre dreapta,
întotdeauna între membrii aceleiasi echipe. De exemplu: jucatorul A paseaza celui mai apropiat
coechipier (tot din echipa A) aflat în dr eapta sa, jucatorul B, celui mai apropiat coechipier (de
asemenea, din echipa B) din dreapta sa. Coechipierii echipelor aflate în întrecere încearca sa
paseze mingea mai repede decât adversarii. Daca un jucator este omis cu pasa mingii, echipa este
descalificata în turul respectiv. De asemenea, daca un jucator scapa mingea, trebuie ca tot el s-o
ridice, sa-si reia locul în formatie si sa paseze mingea în continuare. Câstiga echipa care a pasat
mingea mai rapid, terminând prima.
154
Dialog ritmat
Obiective: captarea atentiei; dezvoltarea coordonarii, a îndemânarii si a vitezei de reactie
de percepere a componentelor spatio-temporale; crearea unei stari de buna dispozitie.
Jocul se adreseaza în principal elevilor participanti la orele de educatie fizica, solicitati sa
observe si sa execute ceea ce executa profesorul sau un elev desemnat de catre acesta. Concret,
persoana respectiva va executa, de mai multe ori, o bataie a palmelor, în ritmuri diferite, apoi,
elevii vor executa si ei miscarile respective. Aceste miscari pot fi executate si cu ajutorul
picioarele, urmând ca si elevii sa imite întocmai pe cel ce le-a executat.
Trenul
Obiective: dezvoltarea calitatilor motrice de baza cu accent pe îndemânare, viteza si
rezistenta.
Participantii la joc sunt împartiti în doua sau mai multe echipe, egale ca numar, jucatorii
fiind asezati pe siruri, înapoia liniei de plecare, la o distanta de un pas între acestia. Jocul se
poate desf asura în urmatoarele variante:
• Concurentul din fata prinde cu mâna glezna piciorului drept al coechipierului din spate.
Acesta se sprijina cu mâna libera pe umarul celui din fata.
• La semnalul dat de conducator, concurentii celor doua echipe pornesc, efectuând
sarituri pe un picior, pe o distanta de 15-20 m
Jocul se poate desfasura schimbând pozitia bratelor, de exemplu, deplasarea facându-se
prin sarituri pe un picior, concurentii fiind dispusi într -o formatie identica cu imaginile din Fig.
2.1. b-c. Participantii se tin de mâini. La semnalul conducatorului, echipele alearga, ocolesc unul
sau mai multe obstacole, plasate la o distanta de la linia de plecare si care sunt stabilite dinaintea
începerii jocului, iar concurentii se întorc si se aseaza în vechea formatie. Câstiga echipa a car ei
ultim jucator a trecut primul linia de sosire
155
Sarituri cu coarda
Obiective: dezvoltarea îndemânarii si coordonarii în regimul altor calitati motrice;
crearea unei stari de buna dispozitie.
Acest exercitiu si jocurile organizate cu coarda sunt mult îndragite de eleve, fete. Fiecare
dintre acestea tine „o coarda” si sta cu picioar ele la mijlocul acesteia. Apoi, coarda penduleaza în
fata corpului, înainte sus-jos, printr-o miscare scurta a bratelor, pendulare uniforma. În punctul
minim al pendularii, se executa o saritura usoara pe ambele picioare, cu trecerea corzii pe sub
picioare si ridicarea ei peste cap.
Volei la plasa joasa
Obiective: însusir ea unor priceperi si deprinderi motrice specifice jocului de volei.
Participantii la acest joc se împart în doua echipe formate din 3-6 jucatori. Plasa de volei,
sau, în lipsa acesteia, bancile de gimnastica ori cutiile de la lada de gimnastica, se asaza la
nivelul solului, în mijlocul salii. Echipele sunt plasate fiecare într -o jumatate de teren. Jocul este
început de echipa care câstiga acest drept în urma tragerii la sorti. Aceasta executa „serviciul” de
pe linia de fund a propriului teren, în asa fel încât sa atinga solul în terenul propriu, sa treaca
peste plasa (banci) si sa cada în terenul advers. Cealalta echipa trebuie sa trimita mingea peste
fileu, cu o miscare executata de sus în jos, astfel încât mingea sa ricoseze din podea. Mingea nu
se ridica, ci se împinge spre sol cu o mâna sau cu ambele mâini. Mingea trebuie sa atinga terenul
înainte de a trece peste plasa. Celelalte reguli sunt identice cu cele de la jocul de volei. Un set se
poate stabili sa se joace pâna la 15 sau 20 de puncte. Jocul se termina la scorul de 2-0 sau 2-1 la
seturi.
Handbal în cerc
Conducatorul introduce mingea în joc dupa regulile handbalului, cînd jucatorul a intrat în
posesia mingii, se staruie sa arunce mingea în poarta adversara. Pierderea mingii cînd jucatorii
apara poarta se staruie sa intre în posesia mingii si da atunci în atac. Câstiga cei ce au mai multe
mingi în poarta adversara. Jucatorii au voie sa participe mai multi decît la handbal. Mingea se
transmite de la unul la altul.
156
ANEXA 6
Tabelul A6.1. PLANUL CALENDARISTIC (CLASA a VII-a – Semestrul I)
Saptamân
Unitatea de învatare
Continuturi Numar de
lectii
a
1
2
3 4
Reflexul de
Combaterea atitudinilor corporale deficiente: cifoze,
scolioze, picior plat;
permanent permanent
postura corecta
A membrelor superioare;
A toracelui;
A abdomenului;
A membrelor inferioare;
Tonicitatea si
troficitatea
permanent permanent
musculara
Mob ilitatea si
stabilitatea
articulatiilor
Scapulo-humerala;
A coloanei vertebrale;
Coxo-femurala;
permanent permanent
Miscari de redresare compensatorii pentru prevenirea
deficientelor fizice;
Revigorarea fizica a elevilor;
Durata complexului 5-7 minute;
Contine miscari de exten sie ale trunchiului, alergare pe
loc, sarituri simple pe loc si exercitii de respiratie;
Caracteristicile
complexului de
exercit ii de
2 1
înviorare
Complexul DFA cuprinde 8-12 sau mai multe
exercitii;
Exercitiile care compun complexul DFA au o ordine
anumita, cu grade de comp lexitate si tempo de
executie diferit;
Exercitiile cuprind miscari de forta, mobilitate,
întindere si relaxare;
Exercitiile utilizate în constituirea complexelor DFA
pot fi: libere, cu bastoane, cu mingi medicinale, la
scara fixa, la banca de gimnastica;
Amplitudinea, co mplexitatea si tempoul de executie
cresc progresiv;
Caracteristicile
complexului de
exercit ii de
permanent permanent
Starea de
dezvoltare fizica
sanatate si
dezvoltarea
fizica
Dezvo ltarea grupelor musculare implicate în
mentinerea posturii corecte a corpului si a anumitor
segmente;
Localizare precisa care sa combata unele atitudini
deficiente (cifoza, scolioza, lordoza);
Caracteristicile
exercit iilor
corective
permanent permanent
Instrumente s i
tehnici de
determinare a
indicatorilor
morfologici si
functionali
Examenul antro pometric;
Determinarea greutatii, înaltimii, frecventei cardiace si
respiratorii;
6 1-3
Valorile medii ale
indicatorilor
morfologici si
functionali
Prezentarea valorilor medii ale înaltimii, greutatii,
frecventei cardiace si respiratorii specifice vârstei de
13-14 ani;
6 1-3
specifici vârstei si
sexului elevilor
Abaterile frecvente de la atitudinea corporala corecta;
Cauzele care le produc si mijloacele de prevenire a
instalarii acestora;
Cunostinte
teoretice
4 1-2
Exercitii pentru principalele grupe musculare ale
bratelor, picioarelor, trunchiului;
Cres terea masei
musculare active
6 13-15
Armonia
Totalitatea exercitiilor utilizate în lectiile de educatie
fizica;
Diminuarea
dezvoltarii
permanent permanent
tesutului adipos
fizice
Raportul înaltime-
6 1-3
greutate Masuratori
157
1
2
3 4
Miscari compensatorii în plan lateral, antero -posterior
executate cu membrele superioare, inferioare si cu
trunchiul;
Tehnici de
reechilibrare
permanent permanent
Încaltamintea utilizata sa aiba o talpa moale si
suficient de groasa;
Suprafetele de aterizare (atletism, gimnastica, sarituri)
sa fie suficient de moi;
Amortizare permanenta de catre fiecare elev prin
cedarea controlata din articulatii;
Modalitat i de
Protect ia
atenuare a
permanent permanent
individuala
s ocurilor
Importanta încalzirii;
Tehnicile de acordare reciproca a ajutorului/sprijinului
în executii;
Cunostint e
teoretice
permanent permanent
Lucru în conditii
Actiunea aerului
Actiunea apei;
Expunerea la soare;
variate de med iu
atmosferic
16 1-8
Calirea
organismului
Expunerea corecta la influenta razelor solare;
Pro ceduri de calire prin influenta hidroterapiei;
Adaptarea la temperaturi scazute;
Cunostint e
teoretice
permanent permanent
Îmbracamintea si încaltamintea adecvate spatiului de
lucru si conditiilor atmosferice;
Curat, lejer;
Caracteristicile
echipamentului
4 1-2
Variante de mers si alergare cu cresterea progresiva a
efortului;
Exercitii din scoala alergarii si sariturii;
Exercitii de mobilitate articulara si elasticitate
musculara;
Angrenarea treptata în efort a functiilor organismului;
Educarea perceptiilor spatio-temporale;
Angrenarea treptata în efort a aparatului locomotor;
Prevenirea accidentelor;
Continutul si
valoarea
„încalzirii”
permanent permanent
Igiena
organismului
pentru efort
efortului
Relatia efort-pauza
de revenire
Alternarea efortului cu pauza de revenire;
Intensitatea efortului determina durata pauzei; permanent permanent
Rolul respiratiei în efort;
Masurile eficiente de igiena individuala în lectiile de
educatie fizica, întreceri, concursuri si dupa încheierea
acestora;
Cunostint e
teoretice
permanent permanent
Amenajarea si întretinerea spatiului de lucru;
Transportul echipamentului si materialelor sportive;
Conducerea unor secvente din lectie (încalzire, ISAL);
Organizarea grupelor si echipelor;
Arbitraj;
Activitat i practice
de conducere,
subordonare,
colabo rare
permanent permanent
Individualismului si vedetismului;
Lipsa comunicarii între coechipieri;
Nerespectarea regulilor de joc;
Folosirea unui limbaj neadecvat;
Situatii
conflictuale care
permanent permanent
pot interveni în
activitatile practice
Dezvoltarea
trasaturilor de
Modalitat i de
Asigurarea unor arbitraje competente si obiective;
Cunoasterea regulamentelor sporturilor p racticate în
scoala;
Argu mentarea parcurgerii unei anumite structuri a
lectiei;
personalitate
prevenire/
aplanare/ rezolvare
a situatiilor
conflictuale
permanent permanent
Respectarea cu strictete a regulilor;
Respectarea coechipierilor, adversarilor, arbitrilor,
publicului spectator;
Spiritul de întrajutorare;
Comportament civilizat;
Co mportamentele
integrate în
permanent permanent
not iunea de
fairplay
Viteza de reactie la stimuli variabili;
Viteza de executie: a) a actelor si actiunilor motrice
singulare si rep etate; b) a actelor si actiunilor motrice
cu obiecte portative; c) *în relatie cu parteneri si
Calitati
motrice Viteza
10 5-9
158
1 2
3
4 5
adversari;
Viteza d e deplasare: a) pe distante si directii variate;
b)( *cu manevrarea unor obiecte;
Cunostinte teoretice despre: a) caracteristicile
exercitiului pentru dezvoltarea vitezei; b) valorile
medii ale indicatorilor de viteza, corespunzatoare
vârstei/sexului;
Coordonarea actiunilor corpului în spatiu si timp;
Coordonarea actiunilor în relatia cu parteneri si cu
adversari;
Mânuirea ambidextra de obiecte;
*Coordonarea actiunilor fata de obiect, apara t,
parteneri, adversari;
Echilibru: a) mentineri, pe durate crescute progresiv,
ale pozitiilor statice (cu baze de sprijin reduse, pe sol si
pe suprafete cu înaltimi variabile); b) deplasari în
echilibru, libere si cu purtare de obiecte, pe suprafete
înguste si înaltate, orizontale si înclinate.
Îndemânarea
8 11-14
Forta exp loziva;
Forta în regim de rezistenta;
Cunostinte teoretice despre:
– caracteristicile exercitiului pentru dezvoltarea fortei;
– valorile medii ale indicatorilor de manifestare a fortei
principalelor segmente musculare, specifice vârstei si
sexului.
Forta
4 14-15
Cu pas adaugat;
Cu pas încrucisat;
Variante d e mers pe suprafete plane si înclinate, cu
pozitionarea diferita a bratelor;
Mersul
permanent permanent
Pe perechi si în grup ;
Cu schimbari d e d irectie;
Cu ocoliri si trecere peste obstacole;
Precedata si urmata de alte deprinderi;
Alergarea
permanent permanent
Deprinderi de
Sarituri succesive, pe loc si cu d eplasare;
Pe directii diferite (înainte, înapoi, lateral);
Peste obstacole;
La coarda;
Precedate si urmate de alte deprinderi;
locomotie
Saritura
permanent permanent
Aruncari azvârlite cu obiecte diferite, la distanta;
Aruncari lansate cu una si cu doua mâini, cu obiecte
diferite, lansare, rostogolire, voleibolare, lovire cu
mâna, lovire cu piciorul, lovire cu obiecte (racheta,
crosa);
Tip propulsie
4 10-11
Deprinderi de
manipulare
Prinderea, cu doua mâini, de obiecte cu forme si
dimensiuni diferite, de la distante variab ile, de p e loc si
din deplasare;
Tip absorbtie
4 10-11
De tip axial Îndoire, rasucire, întoarcere, balansare; 2 15
Posturi ortostatice, deplasari prin împingere a
obiectelor si partenerilor, din pozitii si cu prize
diferite, rostogoliri, starturi, fente;
Deprinderi de
stabilitate
Posturi statice sau
dinamice
2 15
Elemente din scoala alergarii;
Alergarea de viteza:
Pasul alergator de accelerare;
Pasul alergator lansat de viteza;
Startul de jos si lansarea din start;
Cunostinte teoretice despre startul gresit;
Alergarea de rezistenta:
Pasul alergator lansat de semifond ;
Atletism Alergari
8 1-4
159
1 2
3
4 5
Startul de sus si lansarea de la start;
Coordonarea respiratiei cu ritmul pasilor de alergare;
*alergarea pe teren variat,
Cunostinte teoretice despre:
Startul gresit;
Depasirea adversarului;
Elemente din scoala aru ncarii;
Aruncarea mingii de oina:
De pe loc la distanta;
Cunostinte teoretice despre:
Aruncarea reusita;
Numarul de aruncari în concurs;
Aruncari
6 7-9
Elemente statice: a) Podul d e sus – fete; b) Stând pe
cap cu sprijin – b aieti;
Elemente dinamice:
Rulari;
Rostogolire înapoi din ghemuit în departat si înapoi
din departat în ghemuit;
*rasturnare lenta înainte si înapoi (fete);
Variante de linii acrobatice (cuprinzând elementele
însusite);
Cunostinte teoretice despre criteriile de apreciere a
executiilor;
Gimnastica
acrobatica
6 13-15
Gimnastica
Complex de exerciti d e gimnastica aerobica;
Elemente de dans
Gimnastica
permanent permanent
aerobica:
Pasa cu o mâna de la umar, de pe lo c si din deplasare,
pe d irectii diferite;
Aruncarea la poarta cu pasi încrucisati
Driblingul multiplu
Aruncarea la poarta din alergare
Actiuni tactice în sistemul de aparare 6:0
Cunostinte teoretice privind regulile de joc: calcarea
semicercului în atac, picior
Joc cu tema
Handbal
20 1-10
Jocuri
sportive
1 nota, cumulativ, din doua probe de forta pentru
segmente diferite;
1 nota din gimnastica aerobica
1 nota la handbal, cu cele 3 variante de notare;
EVALUARE
8 20,22,
25,40
160
ANEXA 7
Rezultatele initiale si finale la grupa experimentala
Tabelul A.7.1. Datele testarii la indicii somato- metrici
Nr.
crt Nume Înaltime (cm) Greutate (kg)
Init ial Final Init ial Final
1 P.I. 167 169 71 63
2 R.M. 167 170 70 62
3 B.A. 155 157 63 54
4 C.A. 170 172 76 68
5 T.D. 169 172 72 64
6 M.G. 164 165 70 64
7 T.B. 158 160 62.5 54
8 C.I. 152 155 58 50
9 S.C. 163 165 67.5 60
10 P.A. 169 170 72 65
11 M.A. 169 171 75 67
12 D.M. 163 165 67 60
13 P.O. 165 167 73 67
14 I.S. 162 165 67 54
15 T.R. 158 160 64 53
Media aritmetica 163.40 165.53 68.53 60.33
Abaterea standard 1.43 1.40 1.30 1.52
Tabelul A.7.2. Indicii perimetrului toracic, taliei si bazinului
Perimetrul toracic
Perimetrul taliei
Perimetrul bazinului
Nr.
Crt Nume
(cm)
(cm)
(cm)
initial final initial final init ial final
1 P.I. 88.4 82.2 72.1 65.5 102.4 94.3
2 R.M. 85.2 80.4 65.5 57.6 95.8 90.5
3 B.A. 85.5 80.7 70.7 66.5 89.8 82.3
4 C.A. 82.5 78.8 66.6 60.7 93 89.2
5 T.D. 79.1 74.2 65.5 61.1 88 83.3
6 M.G. 101.4 95.4 84 80.1 104 97.6
7 T.B. 90.2 86.3 70.5 65.5 97.7 93.2
8 C.I. 89.5 83.8 70 66.6 97 94.1
9 S.C. 86.7 82.3 65.6 61.1 94.6 90.3
10 P.A. 99.4 93.5 84.2 80.3 100.7 94.3
11 M.A. 85.5 81.8 70.7 67.4 87.2 84.5
12 D.M. 96.7 92.2 82.2 78.4 103.3 98.8
13 P.O. 104 101.1 84.4 80.6 110 102
14 I.S. 90.2 86.3 70.5 66.6 97.7 94.3
15 T.R. 87.2 84.4 70.3 67.2 99 95.6
Media aritmetica 90.10 85.56 72.85 68.35 97.35 92.29
Abaterea standard 1.85 1.84 1.84 2.00 1.63 1.46
161
Tabelul A.7.3. Indicii perimetrelor toracice si capacitatea general de ef ort
Perimetrul toracic
Perimetrul
Perimetrul toracic
Capacitatea
Nr.
crt. Nume
(cm)
toracic (cm)
(cm)
generala de
efort PWC 170
Insp. Exp. Rep.
Initial Final Initial final initial final initial final
1 P.I. 90.5 84.5 88.5 82.6 88.4 82.2 30 45
2 R.M. 86.5 81.3 85.5 80.7 85.2 80.4 44 60
3 B.A. 88.7 82.2 86 81.1 85.5 80.7 41 49
4 C.A. 84.5 79.9 81.4 79.1 82.5 78.8 35 50
5 T.D. 81.8 75.8 79.4 74.9 79.1 74.2 35 66
6 M.G. 104 97.2 100.7 95.9 101.4 95.4 31 45
7 T.B. 90.5 88.1 88.5 86.4 90.2 86.3 38 50
8 C.I. 91.8 84.8 86 83.9 89.5 83.8 32 71
9 S.C. 86 83.7 86.6 82.8 86.7 82.3 53 70
10 P.A. 103.1 94.6 100.7 93.7 99.4 93.5 40 55
11 M.A. 88.7 82.5 86.2 82.1 85.5 81.8 33 72
12 D.M. 101.8 93.3 99 92.7 96.7 92.2 32 65
13 P.O. 104.3 102.2 102.2 101.3 104 101.1 31 50
14 I.S. 90.5 87.6 88.5 86.9 90.2 86.3 36 74
15 T.R. 86.6 85.5 87.5 84.8 87.2 84.4 50 70
Media aritmetica 91.68 87.75 90.00 84.48 90.40 85.56 43,40 51.97
Abaterea stand. 1.55 1.54 1.63 1.55 1.45 1.40 2.24 2.16
Tabelul A.7.4. Rezultatele testarii la testele fizice
Grupa experimentala
Nr.
crt Nume Abdomen Naveta
Initial final Initial final
1 P.I. 27 45 4.22 5.55
2 R.M. 25 50 5.5 6
3 B.A. 26 55 5.01 5.58
4 C.A. 25 48 5.18 6.27
5 T.D. 25 40 6.27 7.03
6 M.G. 28 54 6 7.08
7 T.B. 26 48 3.05 5.27
8 C.I. 25 50 6.04 7.29
9 S.C. 27 45 4.52 6.04
10 P.A. 20 60 3.36 4.58
11 M.A. 23 54 6.01 7.19
12 D.M. 25 45 5.20 6.18
13 P.O. 25 41 6.01 6.01
14 I.S. 26 64 4.05 5.58
15 T.R. 26 53 3 4.50
Media aritmetica 26.00 27.65 6.08 5.08
Abaterea standard 0.50 0.44 0.24 0.20
162
Tabelul A.7.5. Rezultatele testarii la testele psihomotrice
miscare
Nume Coordonare Orientare în spatiu Aprecierea fazelor de
init ial final initial final init ial final
P.I. 4 8 2 3 23 29
R.M. 3 6 0 2 27 31
B.A. 2 5 0 1 24 28
C.A. 10 16 0 3 24 28
T.D. 8 12 1 2 26 29
M.G. 6 14 1 3 25 25
T.B. 2 14 2 3 22 26
C.I. 4 16 1 2 26 28
S.C. 6 11 1 1 24 27
P.A. 5 16 0 3 21 23
M.A. 8 16 0 2 21 25
D.M. 11 15 2 3 21 27
P.O. 10 13 1 2 21 29
I.S. 9 12 0 3 21 24
T.R. 4 10 0 2 25 28
Media aritmetica 6.13 9.27 0.73 1.27 23.40 24.54
Abaterea standard 0,85 0.80 0.15 0.10 0.38 0,35
Tabelul A.7.6. Rezultatele testarii conditiei fizice dupa proba Ruffier
Nume Proba Ruffier
init ial final
P.I. 6.8 5.6
R.M. 8.8 6.4
B.A. 14.4 9.6
C.A. 10.4 7.2
T.D. 10.5 8
M.G. 7.2 6
T.B. 8.8 8.8
C.I. 4 4
S.C. 14.8 10.8
P.A. 5.6 3.6
M.A. 5.6 4
D.M. 8 6.8
P.O. 6.4 6.4
I.S. 10 8.8
T.R. 11.6 8.4
Media aritmetica 9.36 6.76
Abaterea standard 0,80 0,75
163
ANEXA 8
Rezultatele init iale si finale la grupa martor
Tabelul A.8.1. Datele testarii la indicii somato- metrici
Nr.
crt Nume Înaltime (cm) Greutate (kg)
Initial Final Init ial Final
1 F.R. 170 173 74 70
2 C.M. 165 167 68 67
3 I.G. 163 165 69 65
4 G.A. 169 172 75 74
5 V.D. 169 171 75 75
6 T.M. 164 167 70 69
7 N.A. 157 160 63 67
8 S.I. 153 156 56 55
9 S.F. 168 170 65 63
10 J.F. 171 172 74 76
11 E.A. 169 171 73 70
12 B.M. 164 166 66 66
13 O.G. 170 173 73 72
14 T.I. 162 165 74 74
15 R.R. 158 160 65 63
Media aritmetica 164.8 0 167.20 69.33 68.40
Abaterea standard 1.40 1.36 1.42 1.45
Tabelul A.8.2. Indicii perimetrului toracic, taliei si bazinului
Perimetrul
Perimetrul
Perimetrul
Nr.
toracic (cm)
taliei (cm)
bazinului (cm)
crt Nume
initial final initial final initial final
1 F.R. 88.3 85.4 72.2 69.1 100.5 98
2 C.M. 91.7 88.9 74.2 70.5 97.3 96.1
3 I.G. 89.5 87.2 70 68 97 95.3
4 G.A. 87.2 85.3 70.3 69 99 97
5 V.D. 79 76.8 65 66 89 87.2
6 T.M. 101.3 100.5 83 82 102 100.3
7 N.A. 90 89 71 68 97.5 96.2
8 S.I. 89.3 87.4 69 66 94 93
9 S.F. 86.2 84.3 65.1 63.7 94.2 92.5
10 J.F. 99 96.2 84.4 82.8 100.4 98.7
11 E.A. 85.5 84 70.7 69 87.2 85.8
12 B.M. 96.6 95.8 82.4 80.5 101.3 99.5
13 O.G. 103 101.8 84 82.6 109 106
14 T.I. 91 90.2 70.6 67.7 97.5 95.5
15 R.R. 85.2 83 70.1 68.8 97 96.2
Media aritmetica 90.85 89.05 73.47 71.58 97.53 95.82
Abaterea standard 1.70 1.77 1.72 1.73 1.36 1.28
164
Tabelul A.8.3. Datele testarii la testele functionale
Perimetrul toracic
Perimetrul toracic
Perimetrul toracic
Capacitatea
(cm)
(cm)
(cm)
Nr.
general de efort
Insp. Exp. Rep.
PWC 170
crt Nume
initial f inal init ial final init ial final initial final
1 F.R. 92.5 94 88 85 88.3 85.3 50 58
2 C.M. 97.7 99.5 95.3 91.8 95 91.5 29 38
3 I.G. 86.2 88.4 84.5 81.5 85 82 52 59
4 G.A. 86.6 89.4 85.1 82.7 85 82.6 61 65
5 V.D. 91 92.5 88 85 87 84 34 46
6 T.M. 86.7 88.7 84.7 82.7 84.5 82.5 35 45
7 N.A. 103.3 103.7 101.2 99.1 101 98.9 45 50
8 S.I. 86 89.2 84.6 82.6 84.3 82.3 40 51
9 S.F. 84.4 87.4 81.3 80.1 82.1 80.9 50 62
10 J.F. 80.8 83.5 78.4 75.6 77.8 75 38 50
11 E.A. 103 103.9 100.7 98.3 99 98.6 35 50
12 B.M. 86.4 88.2 85.7 82.8 85.6 82.7 41 47
13 O.G. 90 92.4 89 88.2 90.1 89.1 52 55
14 T.I. 90.6 93.4 88.7 87.3 91 88.6 37 48
15 R.R. 85.6 87.2 84.2 83.3 85.2 84.3 35 51
Media aritmetica 91.75 93.40 90.15 90.75 90.85 92.58 42.93 44.80
Abaterea stand. 1.57 1.56 1.69 1.69 1.44 1.48 2.38 2.40
Tabelul A.8.4. Rezultatele testarii la testele fizice
Nr.
crt Nume Abdomen Naveta
initial final initial final
1 F.R. 25 35 6.04 6.01
2 C.M. 28 43 5.09 5.1
3 I.G. 25 39 3.03 3.12
4 G.A. 26 41 2.33 2.3
5 V.D. 25 33 5.27 5.27
6 T.M. 27 36 5.9 5.8
7 N.A. 26 40 3.05 3.04
8 S.I. 24 37 6.03 6.01
9 S.F. 26 40 4.54 4.54
10 J.F. 21 34 3.34 3.3
11 E.A. 23 38 6 6.02
12 B.M. 28 43 4.20 4.01
13 O.G. 26 40 5.6 5.7
14 T.I. 25 35 5 5.12
15 R.R. 24 33 5.14 5.13
Media aritmetica 25.21 26.25 6.08 5.81
Abaterea standard 0.52 0.50 0.25 0.26
165
Tabelul A.8.5. Rezultatele testarii la testele psihomotrice
miscare
Nume Coordonare Orientare în spatiu Aprecierea fazelor de
init ial final initial final init ial final
F.R. 5 6 2 2 24 28
C.M. 8 8 0 1 21 23
I.G. 4 5 2 1 21 23
G.A. 2 3 1 1 21 23
V.D. 10 11 0 1 24 25
T.M. 8 9 1 1 26 27
N.A. 6 6 1 0 25 25
S.I. 2 3 2 3 22 23
S.F. 4 5 1 1 26 26
J.F. 6 7 1 1 24 25
E.A. 5 8 0 1 21 23
B.M. 8 9 1 0 21 23
O.G. 10 12 2 2 24 26
T.I. 8 10 0 1 24 25
R.R. 4 6 2 1 25 26
Media aritmetica 6.00 6.87 0.78 0.91 23.26 23.50
Abaterea standard 0.84 0.83 0.14 0.14 0.37 036
Tabelul A.8.6. Rezultatele testarii conditiei fizice dupa proba Ruff ier
Nume Proba Ruff ier
init ial final
P.I. 6.7 5.7
R.M. 8.7 8.5
B.A. 9.4 9
C.A. 9.6 9.5
T.D. 9.8 6.6
M.G. 7.3 7.1
T.B. 8.6 8.4
C.I. 6.5 6
S.C. 13 12.5
P.A. 5.8 5.4
M.A. 5.4 5.2
D.M. 7.9 7.5
P.O. 6.6 6.6
I.S. 8.9 8.9
T.R. 10.4 9.4
Media aritmetica 9.89 9.07
Abaterea standard 0.85 0.83
166
ANEXA 9
Determinarea influentei mijloacelor de fitness si a regimului alimentar
Tabelul 9.1. Datele somato-metrice
Greutate (kg) – grupa martor
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
58 74 -16 70 -12 4
58 68 -10 67 -9 1
51 69 -18 65 -14 4
62 75 -13 74 -12 1
58 75 -17 75 -17 0
56 70 -14 69 -13 1
52 63 -11 67 -15 -4
47 56 -9 55 -8 1
56 65 -9 63 -7 2
62 74 -12 76 -14 -2
58 73 -15 70 -12 3
56 66 -10 66 -10 0
61 73 -12 72 -11 1
55 74 -19 74 -19 0
52 65 -13 63 -11 2
Tabelul 9.2. Indicii perimetrelor toracice
Perimetrul toracic (cm) – grupa martor
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
88 88.3 -0.3 85.4 2.6 2.9
88 91.7 -3.7 88.9 -0.9 2.8
84 89.5 -5.5 87.2 -3.2 2.3
90 87.2 2.8 85.3 4.7 1.9
89 79 10 76.8 12.2 2.2
88 101.3 -13.3 100.5 -12.5 0.8
86 90 -4 89 -3 1
84 89.3 -5.3 87.4 -3.4 1.9
88 86.2 1.8 84.3 3.7 1.9
90 99 -9 96.2 -6.2 2.8
89 85.5 3.5 84 5 1.5
88 96.6 -8.6 95.8 -7.8 0.8
90 103 -13 101.8 -11.8 1.2
87.5 91 -3.5 90.2 -2.7 0.8
86 85.2 0.8 83 3 2.2
167
Tabelul 9.3. Indicii perimetrului taliei
Perimetrul taliei (cm) – grupa martor
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
63.5 72.2 -8.7 69.1 -5.6 3.1
63.5 74.2 -10.7 70.5 -7 3.7
61.5 70 -8.5 68 -6.5 2
66.5 70.3 -3.8 69 -2.5 1.3
65 65 0 66 -1 -1
63.5 83 -19.5 82 -18.5 1
62.5 71 -8.5 68 -5.5 3
60.5 69 -8.5 66 -5.5 3
63.5 65.1 -1.6 63.7 -0.2 1.4
66.5 84.4 -17.9 82.8 -16.3 1.6
65 70.7 -5.7 69 -4 1.7
63.5 82.4 -18.9 80.5 -17 1.9
66 84 -18 82.6 -16.6 1.4
63.5 70.6 -7.1 67.7 -4.2 2.9
62.5 70.1 -7.6 68.8 -6.3 1.3
Tabelul 9.4. Indicii perimetrului bazinului
Perimetrul bazinului (cm) – grupa martor
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
94 100.5 -6.5 98 -4 2.5
94 97.3 -3.3 96.1 -2.1 1.2
91 97 -6 95.3 -4.3 1.7
96 99 -3 97 -1 2
95 89 6 87.2 7.8 1.8
94 102 -8 100.3 -6.3 1.7
92 97.5 -5.5 96.2 -4.2 1.3
89.5 94 -4.5 93 -3.5 1
94 94.2 -0.2 92.5 1.5 1.7
96 100.4 -4.4 98.7 -2.7 1.7
95 87.2 7.8 85.8 9.2 1.4
94 101.3 -7.3 99.5 -5.5 1.8
96 109 -13 106 -10 3
93.5 97.5 -4 95.5 -2 2
92 97 -5 96.2 -4.2 0.8
168
Tabelul 9.5. Indicii de greutate
Greutate (kg) – grupa experiment
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
58 71 -13 63 -5 8
58 70 -12 62 -4 8
51 63 -12 54 -3 9
62 76 -14 68 -6 8
58 72 -14 64 -6 8
56 70 -14 64 -8 6
52 62.5 -10.5 54 -2 8.5
47 58 -11 50 -3 8
56 67.5 -11.5 60 -4 7.5
62 72 -10 65 -3 7
58 75 -17 67 -9 8
56 67 -11 60 -4 7
61 73 -12 67 -6 6
55 67 -12 54 1 13
52 64 -12 53 -1 11
Tabelul 9.6. Indicii parametrului toracic
Perimetrul toracic (cm) – grupa experiment
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
88 88.4 -0.4 82.2 5.8 6.2
88 85.2 2.8 80.4 7.6 4.8
84 85.5 -1.5 80.7 3.3 4.8
90 82.5 7.5 78.8 11.2 3.7
89 79.1 9.9 74.2 14.8 4.9
88 101.4 -13.4 95.4 -7.4 6
86 90.2 -4.2 86.3 -0.3 3.9
84 89.5 -5.5 83.8 0.2 5.7
88 86.7 1.3 82.3 5.7 4.4
90 99.4 -9.4 93.5 -3.5 5.9
89 85.5 3.5 81.8 7.2 3.7
88 96.7 -8.7 92.2 -4.2 4.5
90 104 -14 101.1 -11.1 2.9
87.5 90.2 -2.7 86.3 1.2 3.9
86 87.2 -1.2 84.4 1.6 2.8
169
Tabelul 9.7. Indicii parametrului taliei
Perimetrul taliei (cm) – grupa experiment
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
63.5 72.1 -8.6 65.5 -2 6.6
63.5 65.5 -2 57.6 5.9 7.9
61.5 70.7 -9.2 66.5 -5 4.2
66.5 66.6 -0.1 60.7 5.8 5.9
65 65.5 -0.5 61.1 3.9 4.4
63.5 84 -20.5 80.1 -16.6 3.9
62.5 70.5 -8 65.5 -3 5
60.5 70 -9.5 66.6 -6.1 3.4
63.5 65.6 -2.1 61.1 2.4 4.5
66.5 84.2 -17.7 80.3 -13.8 3.9
65 70.7 -5.7 67.4 -2.4 3.3
63.5 82.2 -18.7 78.4 -14.9 3.8
66 84.4 -18.4 80.6 -14.6 3.8
63.5 70.5 -7 66.6 -3.1 3.9
62.5 70.3 -7.8 67.2 -6.3 1.5
Tabelul 9.8. Indicii parametrului bazinului
Perimetrul bazinului (cm) – grupa experiment
Model T.I. D1 T.F. D2 D1-D2
94 102.4 -8.4 94.3 -0.3 8.1
94 95.8 -1.8 90.5 3.5 5.3
91 89.8 1.2 82.3 8.7 7.5
96 93 3 89.2 6.8 3.8
95 88 7 83.3 11.7 4.7
94 104 -10 97.6 -3.6 6.4
92 97.7 -5.7 93.2 -1.2 4.5
89.5 97 -7.5 94.1 -4.6 2.9
94 94.6 -0.6 90.3 3.7 4.3
96 100.7 -4.7 94.3 1.7 6.4
95 87.2 7.8 84.5 10.5 2.7
94 103.3 -9.3 98.8 -4.8 4.5
96 110 -14 102 -6 8
93.5 97.7 -4.2 94.3 -0.8 3.4
92 99 -7 95.6 -3.6 3.4
170
171
175
176
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Metodologia Implementarii Mijloacelor de Fitness In Cadrul Procesului de Educatie Fizica (ID: 159967)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.