Metodologia Cercetarii

Învățământul nu poate dirija obținerea efectelor dorite fără a cunoaște direcțiile de urmat, fără a-și propune direcții clare, fără a-și raționaliza acțiunile și mijloacele sau prin raportare continuă, la acest cadru de referință.

O bună parte din obiectivele instruirii pot avea un caracter operațional, iar din subsumarea modificărilor cantitative pe care acestea le prefigurează, vor rezulta modificări calitative, educaționale sau formative, transformări în conștiința și conduita elevilor, obiective pe termen lung, realizabile în timp, pe parcursul a numeroase activități.

Obiectivul fundamental al acestei cercetări îl constituie studiul evaluării în alternativa educațională Waldorf.

Ca obiective specifice ale cercetării, menționăm următoarele:

Utilizarea diverselor forme și modalități de evaluare, specifice alternativei educaționale Waldorf

Aprecierea gradului de asimilare de cunoșștințe și formarea de priceperi și deprinderi, în urma rezultatelor evaluării

Aplicarea sistematică a probelor de evaluare continuă, în scopul identificării performanțelor atinse de elevi.

Ipoteza de lucru

Presupunem că, inițierea unui program de pregătire suplimentară a elevilor din alternativa educațională Waldorf, în vederea susținerii probelor de evaluare națională, determină asigurarea unor performanțe crescute și corelarea cu rezultatele medii ale elevilor din învățământul de masă.

În corespondență cu ipoteza cercetării operăm cu două variabile astfel:

variabila independentă constituită din diversitatea formelor și modalităților de pregătire suplimentară e elevilor.

variabila dependentă, respectiv performanța și corelarea cu rezultatele medii din învățămânul de masă .

3.2. Coordonate generale ale cercetării

3.2.1. Locul de desfășuare a cercetării

Cercetarea a fost realizată pentru eșantionul experimental la clasa a IV-a a Școlii Primare Waldorf Turda, iar pentru eșantionul de conținut la clasa a IV-a a Școalii „A. Șaguna” Turda pe parcursul semestrului I al anului școlar 2014-2015.

3.2.2. Eșantionul de subiecți

Eșantionul a fost compus din 13 elevi pentru clasa experimentală și 24 de elevi pentru clasa de control, nivelul de pregătire al elevilor fiind asemănător.

Elevii care constituie eșantionul experimental de subiecți al prezentei cercetări au început clasa a IV-a în anul 2014, în număr de 13 elevi. Toți au frecventat școala în alternativa Waldorf în clasele I – III, iar un număr de 10 elevi au frecventat și grădinița în alternativa Waldorf. Sunt 7 elevi de naționalitate română și 6 elevi de naționalitate rromă, după declarațiile făcute de părinți. Aceștia, majoritatea tineri, încearcă după posibilități, să se implice în viața de elevi ai copiilor lor. Majoritatea elevilor nu au condiții materiale bune pentru a desfășura activități instructiv-educative acasă, cu 2-3 excepții. S-a constatat că nu toți au TV, aparatură audio, nu au o bibliotecă acasă și doar 3 dețin un computer sau au acces la unul. Prin discuțiile individuale cu fiecare părinte și chestionarele aplicate acestora, s-a aprofundat cunoașterea elevilor. Astfel, s-au aflat multe lucruri despre părinți, condițiile materiale și spirituale ale acestora, despre regimul zilnic al copiilor, precum și alte probleme legate de tema studiată

Din observațiile făcute la începutul anului școlar și din discuțiile purtate cu părinții s-a constatat că nivelul dezvoltării intelectuale a copiilor la intrarea în școală era diferit și cuprindea cunoștințe elementare despre sine, despre lumea înconjurătoare, deprinderi de exprimare, de numărat, de socotit la nivelul grădiniței.

De asemenea constatăm preocuparea cadrelor didactice pentru a asigura copiilor un bagaj de cunoștințe cerut precum și dorința unora dintre elevi de a-și expune cunoștințele însușite și de a-și însuși altele noi.

Chestionând copiii asupra jocurilor pe care le au, deducem că acestea sunt specifice copilăriei (mașini, păpuși, jocuri de construcție). Totuși, o parte dintre ei aveau preocupări de a audia basme ori povești, audiții care permit dezvoltarea capacității de memorare și exprimare liberă, de a-și pune întrebări, de a exersa actul vorbirii.

Deoarece mulți părinți nu își fac timp suficient să discute cu copiii, să-i solicite în povestirea celor citite sau audiate, să exerseze și să efectueze exerciții specifice nivelului de dezvoltare, ne-am propus să suplinim această lipsă printr-o activitate mai intensă la clasă și mai ales prin folosirea diverselor forme și modalități de învățare respectiv de evaluare în vederea obținerii unor rezultate crescute la testările naționale.

Din punct de vedere al dezvoltării fizice putem spune că aproape toți elevii sunt bine dezvoltați și sănătoși. S-a urmărit cu mare atenție dezvoltarea analizatorilor și astfel 3 elevi au fost depistați cu defecte de vedere. Ei au fost îndrumați spre un control de specialitate, iar în viitorul apropiat vor purta ochelari pentru corectarea defectelor de vedere.

Putem spune că aproape toți sunt sociabili, energici, vioi. S-a observat totodată și un echilibru nestăpânit, o atenție instabilă, unii manifestând uneori o putere de concentrare mică, un spirit de observație puțin dezvoltat și un vocabular dezvoltat sub nivel, cu o exprimare corespunzătoare vârstei.

Elevii cunoșteau poezii, povești și puteau reproduce cu destulă ușurință conținutul acestora, aveau dificultăți în ce privește citiul cursiv și tabla înmulțirii, nu reușeau cu toții să recunoască părțile de vorbire. La o parte dintre elevi s-a constatat absența unei vorbiri fluente, sărăcia vocabularului, greutăți în pronunțarea unor sunete, necunoașterea sensului unor cuvinte. Astfel elevii: B.I. C.A., D.R., G.M., M.E., M.R., M.C., M.L. S.V.S, au avut unele greutăți în exprimarea orală și scrisă, greutăți în posibilitatea de concentrare asupra unei activități.

Deoarece copilul se află într-o continuă transformare fizică și psihică, toate observațiile făcute pănă acum le vom folosi, vom valorifica ceea ce s-a observat bun la elevi și se va încerca facilitarea acomodării elevilor la cerințele școlii.

Copiii și părinții lor trebuie să știe că pentru o reușită în viață este necesar ca elevii să stăpânească cunoștințe bogate, iar pentru a se face mai ușor și mai bine înțeleși de cei din jur trebuie să posede și să folosească un vocabular ales, să valorifice cunoștințele și deprinderile achiziționate în școală. Doar astfel ei vor fi priviți cu interes și vor fi apreciați de semenii lor.

Cateva detalii și despre elevii din eșantionul de control: mediu de proveniență, rezultate la învățătură etc.

Elevii care alcătuiesc eșntionul de control al cercetării au început clasa a IV-a în anul 2014, în număr de 24 elevi. Toți au frecventat acestă școală încă din clasa I. Sunt 17 elevi de naționalitate română, 3 elevi de naționalitate maghiară și 4 elevi de naționalitate rromă, după declarațiile făcute de părinți. Aceștia se implică în viața de elevi ai copiilor lor, oferindu-le condiții materiale bune pentru a desfășura activități instructiv-educative acasă. Din observațiile făcute și discuțiile purtate cu cadrul didactic titular la acest clasă, s-a constatat că nivelul dezvoltării intelectuale a copiilor este unul asemănător cu cel al eșantionului experimental. Aceștia întâmpină mici probleme la tabla înmulțirii și au dificultăți în ceea ce privește analiza părților de vorbire.

Din punct de vedere al dezvoltării fizice putem spune că toți elevii sunt bine dezvoltați.

În această clasă nu se constată probleme de comportament sau alte abateri, elevii nu au înregistrat note scăzute la purtare și nici corigențe, sunt activi atât î cadrul programului școlar cât și în cadrul „Clubului copiilor”, unde sunt înscriși la diferite activități.

3.2.3. Eșantionul de conținut

Eșantionul de conținut pentru clasa experimentală, a fost constituit din materia predată la clasă, precum și din materialul prelucrat în cadrul programului de pregătire suplimentară efectuat cu elevii la disciplinele limba română și matematică, îmbogățit de fișe de lucru și teste specifice.

Deci disciplinele:limba română și matematică

Unități d învățae la ambele

Teme la ambele

Pentru limba română au fost parcurse unitățile de învățare cu temele aferente:

În lumea legendelor – Textul narativ, tematica acestei unități de învățare fiind: Planul de idei, povestirea orală, compuneri, părți de vorbire (actualizare), lexic (cuvinte cu sens asemănător și cu sens opus).

Semnele toamnei – Textul liric, tematica acestei unități de învățare constând în: Comunicarea scrisă, compuneri cu început și cu sfârșit dat, elemente de construcție a comunicării, ortograme.

Sfârșit de tamnă – Citire – lectură, având ca tematică: Delimitarea tablourilor și formularea titlurilor, elemente de construcție a comunicării.

La matematică s-au parcurs următoarele unități de învățare:

Numerele naturale – Operații cu numere naturale, formarea claselor și ordinelor, comparare, ordonare, rotunjiri, cifre romane.

Adunarea și scăderea numerelor naturale – terminologia specifică, adunări și scăderi cu și fără trecere peste ordin, aflarea numărului necunoscut.

Înmulțirea numerelor naturale – terminologia specifică, înmulțirea când un factor este o sumă, înmulțirea cu mai mulți factori, proprietățile înmulțirii, aflarea termenului necunoscut.

Împărțirea numerelor naturale – terminologia specifică, împărțirea cu rest, împărțirea unei sume de mai mulți termeni la un număr de o cifră, aflarea termenului necunoscut.

3.3. Coordonatele metodice ale cercetării

3.3.1. Metodele de cercetare

O cercetare didactică experimentală îmbracă, de la început, haina complexității, ceea ce presupune folosirea unui complex de metode de investigare. Astfel, s-au ales ca metode de cercetare, următoarele: observația, metoda analizei produselor activității, metoda testelor, și ancheta bazată pe chestionar, iar ca tehnică de cercetare tehnica eșantioanelor paralele/echivalente.

În cercetarea pedagogică, am aplicat tehnica eșantioanelor paralele/echivalente: eșantionul experimental și eșantionul de control, acestea fiind aproximativ echivalente din punct de vedere al capacității medii intelectuale și s-au realizat comparații intergrupale între acestea, respectiv s-a studiat comparativ evoluția celor două eșantioane.

La eșantionul de control, maniera de lucru a fost obișnuită, neinfluențată de variabila independentă. S-a urmărit, pe de o parte, variația variabilei dependente în funcție de variabila independentă, la eșantionul experimental, iar pe de altă parte, variația variabilei dependente în condițiile în care nu intervine variabila independentă, la eșantionul de control. Întrucât profilul celor două eșantioane nu a fost diferit semnificativ la începutul experimentului, ele fiind aproximativ echivalente, putem concluziona că diferențele constatate la sfârșitul experimentului sunt datorate factorului experimental introdus.

Experimentul pedagogic este una dintre metodele principale folosite în această cercetare. Mai întâi s-a formulat ipoteza care urmează să fie testată pe parcursul experimentului apoi s-a trecut prin mai multe trei etape. În etapa cu caracter constatativ (testul inițial) am stabilit nivelul general și structura valorică pentru grupa experimentală și grupa de control, am colectat informații despre situația reală a procesului de instruire. În etapa desfășurării experimentului propriu-zis, la clasa experimentală am desfășurat activități de pregătire suplimentară atât la limba română cât și la matematică solicitând și implicarea activă a părinților, iar în etapa de control (postexperimentală) am aplicat un test final clasei experimentale și clasei de control pentru a stabili diferențele obținute și eficiența programului de pregătire.

Observația

Această metodă permite urmărirea subiectului în manifestări și aptitudini, în cele mai variate situații. Se oferă prilejul colectării unui volum mare de informații. Important este să le reținem pe cele mai semnificative și să le consemnăm în caietul de observații și în fișa pedagogică a elevilor. Eficient este ca informațiile obținute prin observație să capete un caracter operațional, să fie mereu la zi, în funcție de cum își exprimă elevul individualitatea sa.

Fișa școlară pe baza căreia s-a realizat studiul copiilor din anul școlar 2014-2015, are posibilitatea consemnării tuturor observațiilor cu privire la dezvoltarea capacității școlarilor, urmărindu-se astfel un studiu longitudinal al dezvoltării personalității elevilor.

Fișa școlară, așa cum este concepută, se poate conduce an de an pe baza interpretării observațiilor făcute în cursul fiecărui an școlar, pe baza studierii și interpretării produselor activității elevilor de la diverse obiecte de învățământ astfel încât, la sfârșitul ciclului primar, să se poată întocmi caracterizarea, ultimul capitol al fișei, care este oglinda dezvoltării în ansamblu a personalității copilului. ( Anexa 3)

Metoda analizei produselor activității

Această metodă presupune analiza, în conformitate cu scopului și obiectivelor cercetării, a datelor oferite de produsele elevilor. „Componetele portofolului elevilor, respectiv produselor activității lor, reprezintă obiectivări și condensări ale demersurilor și rezultatelor lor, corelate cu acțiunile desfășurate de ei în cadre formale, nonformale și informale”. (Bocoș, M.,2007, pag. 108). Analiza pieselor oferă o bogată paletă de date în legătură cu anumite aspecte, trăsături și înclinații ale personalității lor. Toate acestea mi-au oferit posibilitatea de a anticipa și de a ieși în în întâmpinarea lor cu modalități modelare a personalității subiecților, precum și modalităților de intervenție în manifestările lor comportamentale.

Metoda testelor

Metoda testelor are o largă aplicabilitate în procesul de învățământ, respectiv în evaluarea didactică, permițând obținerea de informații valoroase în legătură cu personalitatea subiecților investigați, cu nivelul de competențe și cunoștințe al acestora.

Testul este un instrument standardizat care constă dintr-o probă sau o serie de probe elaborate în vederea înregistrării unei calități, însușiri sau manifestări comportamentale la un stimul sau un set de stimuli administrați din exterior.

Testele reprezintă un instrument de cercetare alcătuit dintr-un ansamblu de itemi, care vizează cunoașterea fondului informativ și formativ dobândit de subiecții investigați, respectiv identificarea prezenței/absenței unor cunoștințe, capacități, competențe, comportamente, procese psihice. (Mușata Bocoș)

Utilizarea testării mărește șansele cunoașterii mai profunde a personalității elevilor în formarea și dezvoltarea lor și micșorează riscul de a greși în evaluarea acestora.

Teste pedagogice de cunoștințe „desemnează, în general, testele de cunoștințe care sunt probe standardizate utilizate, în procesele de instruire pentru a măsura progresele sau dificultățile din activitatea de învățare" (De Landsheere, Gilbert).

Obiectivele testelor pedagogice vizează măsurarea cunoștințelor și a capacităților fundamentale proiectate în cadrul programelor școlare.

Testul inițial îndeplinește o funcție prioritar predictivă, care asigură continuitatea în receptarea și aprofundarea unui ansamblu de capacități. Importanța evaluării inițiale o afirmă și psihologul american David Ausbel în cartea sa „Învățarea în școală. O introducere în psihologia pedagogică”: „Dacă aș vrea să reduc toată psihopedagogia la un singur principiu, eu spun: ceea ce influențează cel mai mult învățarea sunt cunoștințele pe care elevul le posedă la plecare. Asigurați-vă de ceea ce el știe la plecare și instruiți-l în consecință”.

În cadrul cercetării testul inițial a fost aplicat atât la limba română cât și la matematică. Testul formativ are un caracter reglator, întrucât realizează imediat după fiecare secvență de predare, o verificare a tuturor elevilor asupra cunoștințelor predate și are rolul de a descoperii lacunele și astfel se poate ameliora prin măsuri corective randamentul elevilor.

Testul formativ a fost aplicat pentru a verifica periodic felul in care decurge demersul evolutiv a variabilei dependente (în urma introducerii variabilei independente ) și corectarea în eventualitatea ivirii unor interpretări nepotrivite în ceea ce privește obiectivele finale stabilite.

Testul final este un corolar al testului inițial și a celorlalte teste pedagogice de cunoștințe, verificând în ce măsură curba însușirii cunoștințelor este ascendentă la eșantionul experimental în urma aplicării variabilei independente respectiv la eșantionul de control unde nu s-a intervenit cu variabila independentă.

Chestionarul

Chestionarul poate fi definit ca un formular standardizat ce cuprinde un număr de întrebări dispuse într-o anumiTă succesiune, vizând acele aspecte de interes pentru investigator care au legătură cu ipotezele de cercetare avansate și pe care tinde să le verifice din punct de vedere cantitativ.

Aplicarea chestionarului are multiple justificari. In trinomul: elev-dascal-părinți, variabila părinți constituie un barometru extrem de sensibil. Implicarea activă si afectivă a părinților a întărit relația școală-părinți.

3.4 Desfășurarea cercetării didactice

Cercetarea realizată a avut caracterul unui experiment în cadrul căruia s-au desfășurat activități formative cu copiii, cu valoare aplicativă imediată și caracter ameliorativ.

Experimentul s-a desfășurat conform procedurii clasice în trei etape: etapa constatativă sau etapa preexperimentală, etapa experimentală și etapa de control sau postexperimentală.

Experimentul pedagogic a constituit metoda de bază utilizată în cercetarea realizată deoarece am formulat o ipoteză de lucru și am organizat un experiment pentru confirmarea sau infirmarea acesteia. În cadrul experimentului am parcurs mai multe etape:

În etapa preexperimentală pe lângă testarea inițială la limba română și la matematică, am stabiliti nivelul și structura valorică pentru clasa experimentală și am aplicat un chestionar părinților.

În etapa experimentală (formativă), a desfășurării experimentului propriu-zis, la clasa experimentală am introdus diverse probe proiectate în conformitate cu cerințele programei. Pe parcursul experimentului am aplicat copiilor diverse fișe de lucru conform programului suplimentar de pregătire în vederea asigurării unor performanțe școlare crescute și corelarea acestora cel puțin cu rezultatele medii ale elevilor din învățământul de masă.

În etapa de control (postexperimentală) am aplicat o probă clasei experimentale și clasei de control pentru a stabili diferențele obținute și nivelul de stimulare creativă.

3.4.1. Etapa preexperimentală (constatativă)

În cadrul acestei etape se aplică instrumentele elaborate în conformitate cu tema, obiectivele și indicatorii operaționali ai cercetării. Perioada de desfășurare corespunde semestrului I al anului școlar 2014/2015.

Pentru cuantificarea măsurii în care familia este implicată în activitatea școlară a elevului și pentru identificarea modului de cooperare cu școala, am utilizat un chestionar pentru părinți.

CHESTIONAR (pentru părinți)

Vă rog să precizați următoarele:

Numele și prenumele…………………………….

Vârsta……………………………………………

Profesia………………………………………….  

Pregătirea școlară…………………………………………..

1) În ce măsură v-ați implicat în pregătirea temelor copiilor dumneavoastră?

5. Foarte mult    4. Mult    3. Puțin    2. Foarte puțin    1. Deloc  

2) Ați colaborat cu cadrele didactice în organizarea programului de pregătire?  

5. Foarte mult    4. Mult    3. Puțin    2. Foarte puțin    1. Deloc  

3) Doriți ca pe viitor să continuați colaborarea cu cadrele didactice în organizarea pregătirii școlare?

5. Foarte mult    4. Mult    3. Puțin    2. Foarte puțin    1. Deloc  

4) În ce măsură considerați că în urma acestei colaborări s-au îmbunătațit relațiile dintre dumneavoastră și propriii copii?

5. Foarte mult    4. Mult    3. Puțin    2. Foarte puțin    1. Deloc  

5) În ce măsură considerați că în urma acestei colaborări s-a imbunătățit relația școală-părinți?

5. Foarte mult    4. Mult    3. Puțin    2. Foarte puțin    1. Deloc  

6) Considerați că în urma acestor colaborări copiii dumneavoastră și-au schimbat atitudinea față de activitatea de învățare?

5. Foarte mult    4. Mult    3. Puțin    2. Foarte puțin    1. Deloc  

7) Considerați că organizarea și desfășurarea acestor pregătiri a avut un efect benefic asupra comportamentului și atitudinii copiilor dumneavoastră vis-a-vis de tot ceea ce îi înconjoară?

5. Foarte mult    4. Mult    3. Puțin    2. Foarte puțin    1. Deloc

8) La care dintre activități v-a făcut cea mai mare plăcere să colaborați cu elevii și cadrele didactice? De ce?

……………………………………………………………….

Tabel 1. Răspunsuri chestionar părinți

În construcția chestionarului s-a ținut cont de normele și recomandările metodologice efectuate de specialiști (T. Rotariu, P. Iluț, pp 71- 90), formulând întrebările în funcție de nivelul de percepție al celor implicați în investigație.

Prin acest chestionar am dorit să evidențiez măsura în care părinții sunt interesati de "viața de elev" a propriilor copii și de dezvoltarea relației părinți-școala, prin implicarea activă a acestora în organizarea activităților de învățare desfășurate la clasă.

Rezultatele chestionarului relevă faptul că părinții sunt interesați în mare măsura de "viața de elev" a copiilor lor și își doresc o implicare activă în dezvoltarea relației părinți-scoală, făcându-le mare placere să colaboreze cu proprii copii și dascăli. Majoritatea părinților și-au exprimat dorința de a se implica activ și pe viitor în activitățile școlare desfășurate.

La întrebarea cu numărul 8 ("La care dintre activități v-a făcut cea mai mare plăcere să colaborați cu elevii și cadrele didactice? De ce?"), fiecare părinte a enumerat mai multe ședințe, lectorate și munca suplimentară, majoritatea  motivând acest raspuns prin  faptul ca s-au simțit implicați și responsabilizați.

În general s-a observat că părinții manifestă interes pentru problemele educației copiilor lor. Mulți părinți s-au arătat interesați de colaborarea cu cadrele didactice și de implicarea lor mai atentă în pregătirea elevilor. Există diferențe datorită instrucției, profesiei, dar în cele mai multe cazuri vederile lor coincid.

În urma discuțiilor individuale cu părinții, s-a dedus că nu se respectă regimul zilnic de muncă al școlarului, cu efectuarea activităților instructiv-educative după masa de prânz și după odihna elevilor. De asemenea mulți elevi sunt solicitați și la efectuarea unor activități gospodărești: curățenie, mici cumpărături, etc. Unii frecventează “Clubul copiilor” din localitate, unde desfășoară diverse activități instructiv-educative.

La începutul semestrului I este introdus testul inițial la limba română și apoi la matematică pentru a putea stabili nivelul și structura valorică atât pentru clasa experimentală, cât și pentru clasa de control.

Test de evaluare inițială – Limba română

Citește cu atenție textul:

„ Un fulg de nea s-a oprit să se joace lângă un brăduț. Seara, obosit de atâta zbor, a poposit pe ramurile lui.

– Cine ești tu? a întrebat tainic fulgul. De ce n-ai venit să te joci cu mine? Știi ce bine este când plutești?

Brăduțul a râs ușor.

– Noi, arborii, nu ne mișcăm din loc. Aș ameți dacă aș zbura!

Cei doi au stat mult de vorbă, împrietenindu-se.

– Mâine te părăsesc! i-a spus brăduțul într-un târziu. Am fost ales ca pom de Crăciun. Voi fi împodobit cu globuri, steluțe…

– Te bucuri?

– Da, când faci bucurie altora, ai și tu bucurie!

Îngrijorat, fulgul întrebă:

– N-o să te doară când te va desprinde?

– Nu știu! Anul trecut nici unul din frații mei nu s-a plâns.

Dimineața, fulgul s-a trezit legănat. Era tot pe creangă, dar brăduțul era purtat pe spate de un bărbat voinic. ”

(Eugenia Popa Cohuț – „ Povestea fulgului de nea”)

I 1. Subliniază în text două substantive, două verbe și două adjective și alcătuiește enunțuri cu ele.

______________________________________________________________________
I 2. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru „ nea” și ,,a poposi” și câte un cuvânt cu sens opus pentru „viteaz” și ,,modest”.

______________________________________________________________________
I 3. Încercuiește forma corectă:

Eu merg la bunici iar/i-ar sora mea stă acasă.

Mariei iar/i-ar plăcea să meargă la film.

Colegul meu nu își mai/m-ai găsește caietul de limba română.

Mai/m-ai ajutat să învăț la matematică.

I 4. Spune într-un enunț ceea ce ai înțeles tu în urma citirii textului dat.

______________________________________________________________________

Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute la testul inițial – eșantionul experimental

Tabel 2. Descriptori de performanță proba inițială la limba română

Elevii din eșantionul experimental participanți la testul inițial au fost în număr de 13 și au obținut următoarele rezultate:

Tabel 3. Rezultate obținute de elevii din eșantionul experimental la proba inițială la limba română

Tabel 4. Reprezentarea procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantionul experimental la proba inițială la limba română

Figura 1. Reprezentarea procentuală a testului inițial la limba română – eșantionul experimental

Figura 2. Poligonul de testare inițială la limba română – eșantionul experimental

În urma aplicării testului inițial, am constatat care este nivelul cunoștințelor la limba română, pe care îl posedă elevii înainte de introducerea variabilei independente. Am observat că o parte din elevi înțeleg și utilizează corect noțiunile de gramatică parcurse până în momentul introducerii variabilei independente, dovadă fiind numărul calificativelor „Foarte Bine și Bine” obținute de aceștia. Puțini sunt elevii care nu dețin cunoștințele necesare: 15,38%.

Testul inițial a fost aplicat și la clasa de control în aceleași condiții ca și la clasa experimentală, având aceiași itemi și păstrând descriptorii de performanță

Rezultate obținute de elevi

Elevii din eșantionul de control participanți la testul inițial au fost în număr de 24 și au obținut următoarele rezultate:

Tabel 5 . Rezultate obținute de elevii din eșantionul de control la proba inițială la limba română

Tabel 6. Reprezentarea procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantionul de control la proba inițială la limba română

Figura 3. Reprezentarea procentuală a testului inițial la limba română – eșantionul de control

Figura 4. Poligon de testare inițială la limba română – eșantionul de control

În urma aplicării testului inițial, la eșantionul de control, am constatat care este nivelul cunoștințelor la limba română, pe care îl posedă elevii înainte de începerea experimentului. Am observat că o parte din elevi înțeleg și utilizează corect noțiunile de gramatică parcurse, dovadă fiind numărul calificativelor „Foarte Bine și Bine” obținute de aceștia. Puțini sunt elevii care nu dețin cunoștințele necesare: 8.34%.

Test de evaluare inițială – Matematică

Ordonează numerele 6237, 1459, 1176, 187:

crescător: b) descrescător:

Calculează:

4324 + 820= 1972 – 285= 415 + 45= 17 x 9 =

564 – 24= 9 x 13 = 568 x 4 = 249 : 6=

Compară folosind semnul <, > sau =:

324_ 654 5483_1384 1306_ 306 931_ 139

4. La suma numerelor 439 și 80, adaugă câtul numerelor 814 și 37..

5. Maria are 8748 lei iar Ioana de 12 ori mai puțin.

Câți lei au cele două fete în total?

Obiectivele testului de evaluare inițială

I1. – să ordoneze corect numerele date crescător și descrescător;

I2. – să rezolve corect toate exercițiile;

I3. – să compare corect toate perechile de numere;

I4. – să rezolve corect problema;

I5. – să rezolve corect problema.

Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute la testul inițial- eșantionul experimental

Tabel 7. Descriptori de performanță proba inițială la matematică

Rezultate obținute de elevi:

Elevii participanți la testul inițial au fost în număr de 13 și au obținut următoarele rezultate:

Tabel 8. Rezultate obținute de elevii din eșantionul experimental la proba inițială de matematică

Tabel 9. Reprezentarea procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantionul experimental proba inițială la matematică

Figura 5. Reprezentarea procentuală a testului inițial la matematică – eșantionul experimental

Figura 6. Poligonul de testare inițială la matematică – eșantionul experimental

În urma aplicării testului inițial la matematică, am constatat care este nivelul cunoștințelor pe care îl posedă elevii la începutul anului școlar. Am observat că majoritatea elevilor au greșeli frecvente la exercițiile de înmulțire și împărțire, fiind obținut doar un singur calificativ „Foarte Bine”.

Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute la testul inițial – eșantionul de control

Rezultate obținute de elevi:

Elevii participanți la testul inițial au fost în număr de 24 și au obținut următoarele rezultate:

Tabel 10. Rezultate obținute de elevii din eșantionul de control la proba inițială de matematică

Tabel 11. Reprezentarea procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantonul de control la proba inițială la matematică

Figura 7. Reprezentarea procentuală a testului initial la matematică – eșantionul de control

Figura 8. Poligonul de testare inițială la matematică – eșantionul de control

În urma aplicării testului inițial la matematică, pentru eșantionul de control, am constatat care este nivelul cunoștințelor pe care îl posedă elevii înainte de începerea experimentului. Am observat că o parte din elevi au greșeli frecvente la exercițiile de înmulțire și împărțire.

Analiza și interpretarea rezultatelor testului inițial

Prin aplicarea testului inițial s-a constatat care este nivelul de cunoștințe la limba română și matematică pe care-l posedă elevii celor două clase la începutul experimentului.

Din analiza graficelor de mai sus reiese faptul că nivelul cunoștințelor elevilor din cele două clase sunt aproape egale, fiind la un nivel mediu. Astfel se poate afirma că o parte din elevi înțeleg și utilizează corect noțiunile de gramatică, înțeleg ideea textului citit și utilizează corect ortogramele, iar în ceea ce privește nivelul de achiziții de cunoștințe la matematică s-au înregistrat același tip de greșeli cu mențiunea că eșantionul experimental întâmpină greutăți la ordinea efectuării operațiilor.

3.4.2. Etapa experimentală (formativă)

Investigațiile realizate în etapa preexperimentală, au determinat gândirea unor măsuri concrete de acțiune în vederea îmbunătățirii rezultatelor elevilor la învățătură.

Măsurile concrete ce s-au impus au constat în:

Colaborarea cu părinții în vederea dezvoltării competențelor parentale, ameliorării comunicării și cooperării dintre părinți și cadrul didactic, în favoarea copilului;

Implementarea unui program de intervenție în procesul de învățământ care să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale elevilor din clasa a IV-a, depistate în urma investigațiilor noastre;

3.4.2.1. Implicarea părinților în succesul copiilor

S-a considerat importantă implicarea familiei în activitatea școlară a elevului, realizată prin: cunoașterea cerințelor și exigențelor școlare specifice clasei a IV-a, cunoașterea dificultăților cu care se confruntă elevul și controlarea sistematică a modului de pregătire a lecțiilor. S-a presupus că, adoptarea de către părinți a unui stil educativ adecvat, bazat pe cunoașterea particularităților de vârstă și individuale ale copilului, precum și dezvoltarea unor practici eficiente de comunicare în familie va contribui la o mai bună reușită a programului de pregătire suplimentară a elevilor. În acest sens, am derulat activități specifice care să vizeze comunicarea elev-părinte și un program al gestionării timpului destinat pregătirilor temelor de casă. S-a stabilit un program de întâlnire periodică cu părinții în care se discută modul de desfășurare al programului de pregătire suplimentară, participarea elevilor la program, a modului de evaluare al produselor realizate în acest program și modalități de rezolvare a tematicilor dezbătute pentru cei ineresați. S-a considerat necesară preocuparea familiei în direcția elaborării și respectării unui program de muncă și odihnă în consens cu noile cerințe școlare și cu particularitățile specifice acestei vârste.

3.4.2.2. Programul de intervenție

Demersurile realizate în etapa constatativă, ne-au determinat să propunem implementarea unor programe de intervenție care să contribuie la optimizarea învățării elevilor în vedera obținerii unor performanțe crescute și corelarea cu rezultatele medii ale elevilor din învățământul de masă.

În vederea optimizării creșterii randamentului școlar, am desfășurat o pregătire suplimentară cu elevii atât la limba română cât și la matematică. Acest program de pregătire a constat în stimularea motivației și creșterea interesului elevilor față de activitatea școlară și formarea unui stil de învățare, de activitate intelectuală, adaptat noilor cerințe și exigențe școlare. Programul suplimentar nu a ținut seama de epoca la cere se aflau elevii, el fiind realizat în fiecare zi de miercuri din săptămână cu mențiunea că în zilele impare se făceau pregătiri la limba română , iar în zilele pare la matematică. În cadrul acestui program au fost revăzute temele planificate în programa școlară în vigoare cu mențiunea că s-a insistat la exercițiile care puneau probleme la clasă. În cadrul acestui program suplimentar au fost introduse fișe de lucru pe care elevii le-au rezolvat individual atât în clasă cât și acasă ca muncă suplimentară. (anexa)

În cadrul orelor suplimentare la limba română s-au revăzut și s-au însușit noțiuni de gramatică, respectiv părțile de vorbire, acordul subiectului cu predicatul, citirea conștientă a unui text, cuvinte cu sens asemnător și cu sens opus precum și ortograme. În ceea ce privește matematica s-a insistat la însușirea terminologiei specifice, ordinea efecturii operațiilor, operații cu trecere peste ordin și aflarea numărului necunoscut.

Test de evaluare formativă – Limba română

I1. Subliniați adjectivele din fragment:

„ Peste fagi cu vârfuri sure Se desprinde larg un zvon

A căzut amurgul rece. Depărtat și monoton,

Înserarea mută trece Ca un murmur lung de ape

Furișată prin pădure. Umple văile vecine

De răsunet mare… Vine!”

(G.Topîrceanu- Acceleratul)

I2. Găsiți adjective potrivite pentru următoarele substantive:

soare__________________________ cântec_________________________

flori___________________________ carte___________________________

câmpie_________________________ poezie__________________________

I3. Cine poate fi?

fricos – lacom – neobosită –

șireată- greoi – sprintenă –

I4. Transformați următoarele substantive în adjective:

vișină___________________ argint___________________

trandafir_________________ primăvară________________

parfum__________________ miros___________________

I5. Faceți acordul între substantivele și adjectivele din paranteze.

În valea (îngust) se strecura un drum (șerpuită). Vârfurile (semeți) se arătau printre norii (cenușie). Casele (alb) cu acoperișuri ( roșu) se zăreau până departe. Un râu (albaștri) susura printre pietrele ( cenușiu). O pasăre ( mic) cu pene ( galben) privea de pe ramura ( uscat) a unui arbore ( bătrână).

______________________________________________________________________

Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute la testul de evaluare formativă- eșantion experimental

Tabel 12. Descriptori de performanță pentru testul formativ la limba română

INSUFICIENT – elevul nu reușește să rezolve corect niciun item

Rezultate obținute de elevi:

Elevii participanți la testul de evaluare formativă au fost în număr de 13 și au obținut următoarele rezultate:

Tabel 13. Rezultate obținute de elevii din eșantionul experimental la testul formativ la limba română

Tabel 14. Reprezentarea procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantionul experimental la testul formativ la limba română

Figura 9. Reprezentarea procentuală a testului formativ la limba română – eșantionul experimental

Figura 10. Poligonul de testare formativă la limba română – eșantionul experimental

În urma aplicării testului de evaluare formativă am constatat în ce măsura și-au însușit elevii cunoștintele despre parțile de vorbire învățate. Am observat că o parte din elevi înțeleg și utilizează corect noțiunele studiate, dovadă fiind numărul calificativelor „Foarte Bine și Bine” obținute de aceștia. Puțini sunt elevii care nu dețin cunoștințele necesare: 7,69%.

Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute la testul de evaluare formativă- clasa de control

Rezultate obținute de elevi

Elevii participanți la testul de evaluare formativă au fost în număr de 24 și au obținut următoarele rezultate:

Tabel 15 . Rezultate obținute de elevii din eșantionul de control la testul formativ la limba română

Tabel 16. Reprezentarea procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantionul de control la testul formativ la limba română

Figura 11. Reprezentarea procentuală a testului formativ la limba română– eșantionul de control

Figura 12. Poligon de testare formativă la limba română – eșantionul de control

În urma aplicării testului de evaluare formativă, la eșantionul de control, am constatat în ce măsură și-au însușit elevii cunoștințele despre partea de vorbire învățate. Am observat că o parte din elevi înțeleg și utilizează corect noțiunea studiate, dovadă fiind numărul calificativelor „Foarte Bine și Bine” obținute de aceștia. Puțini sunt elevii care nu dețin cunoștințele necesare: 8.33%.

Test de evaluare formativă – Matematică

1.Notează în tabel următoarele numere: 503 202 , 3 008, 20 120.

2.Scrie cu cifre:

Treizeci și opt de mii nouă sute patruzeci și șașe:………………………..

Două sute optzeci și șapte de mii patru sute doi:………………………….

Opt mii trei sute cinci:………………………………………

3.Calculează:

27065 x 24= 305296 : 12= 8602 – 3713=

4.Scrie vecinii numerelor:

________55 705________ _______6 900________ _______297 999_______

5.Scrie în casetă semnul <,> sau =:

358 324 3 505 28 346 28 364

849 195 875 657 196 438 196 438

6.Ordonează crescător numerele:

15 729 ; 17 527 ; 29 157 ; 175 432 ; 721 116 ; 5 728.

__________________________________________________________________

7.Rezolvă :

a + 233= 486 41 x a=492 368 : a= 8

8.Scrie:

a)cel mai mare,apoi cel mai mic număr cu 5 cifre diferite: …………………..,

b)cel mai mare număr de 4 cifre în care apare cifra 0 de 3 ori: ……………………………………

c)cel mai mare,apoi cel mai mic număr scris cu cifrele 6,3,2,1,9,0: …….., …………

9.Cine a format cel mai mare număr?

(Vezi jetoanele: o unitate; o zece; o sută;

o unitate de mii; zece de mii; o sută de mii)

Claudia:__________________ Flavia:______________________

R:_____________________a format cel mai mare număr.

Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute la testul de evaluare formativă – eșantionul experimental

Tabel 17. Descriptori de performanță test formativ la matematică

Rezultate obținute de elevi:

Elevii participanți la testul de evaluare formativă au fost în număr de 13 și au obținut următoarele rezultate:

Tabel 18. Rezultate obținute de elevii din eșantionul experimental la testul formativ de matematică

Tabel 19. Reprezentarea procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantionul experimental testul formativ la matematică

Figura 13. Reprezentarea procentuală rezultatelor obținute de elevii din eșantionul experimental la testul formativ la matematică

Figura 14. Poligonul de testare formativă la matematică – eșantionul experimental

În urma aplicării testului de evaluare formativă am constatat în ce măsura și-au însușit elevii cunoștintele despre noțiunile studiate. Am observat că o parte din elevi înțeleg și utilizează corect noțiunile studiate și efectuează corect operațiile. Puțini sunt elevii care nu dețin cunoștințele necesare: 7,7%.

Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute la testul de evaluare formativă – eșantionul de control

Rezultate obținute de elevi:

Elevii participanți la testul inițial au fost în număr de 24 și au obținut următoarele rezultate:

Tabel 20. Rezultate obținute de elevii din eșantionul de control la testul formativ de matematică

Tabel 21. Reprezentarea procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantionul de control la testul formativ de matematică

Figura 15. Reprezentarea procentuală a testului formativ la matematică– eșantionul de control

Figura 16. Poligonul de testare formativă la matematică – eșantionul de control

În urma aplicării testului de evaluare formativă am constatat în ce măsura și-au însușit elevii cunoștintele despre noțiunile studiate. Am observat că o parte din elevi înțeleg și utilizează corect noțiunile studiate și efectuează corect operațiile. Puțini sunt elevii care nu dețin cunoștințele necesare: 4,16%.

Analiza și interpretarea rezultatelor testului formativ

Prin aplicarea testului formativ s-a constatat care este nivelul de cunoștințe la limba română și matematică pe care-l posedă elevii celor două clase.

Din analiza graficelor pentru clasa experimentală s-a constatat că elevii și-au însușit noțiunile studiate la limba română și la matematică. Atât la limba română cât și la matematică se costată reducerea calificativelor “Insuficient” și îmbunătățirea calificativelor “Bine “.

3.4.3. Etapa postexperimentală

În perioada în care s-a efectuat recapitularea finală a semestrului I, elevii au depus o muncă intensă continuând programul de pregătire suplimentară, atât la școală cât și lucrând o serie de fișe acasă. La finalul perioadelor de recapitulare la limba română și la matematică, elevii au avut de rezolvat câte un test de evaluare finală.

Test de evaluare finală – Limba română semestrul I

Citește cu atenție textul:

“În odaie liniște. Liniște și-un miros! Pe polițele din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Iar mirosul de brânză proaspătă a srăbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul.Parcă-l trage cineva de mustăți afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi, asta-i asta: cașcavalul.”

( Antologie de texte literare, clasele I- IV ) I1. Subliniază în text două substantive, două verbe și două adjective la numărul singular și trece-le apoi la numărul plural.

______________________________________________________________________________

I2. Găsește în text două verbe la persoana a III-a și trece-le la persoana I, apoi introdu verbele obținute în enunțuri.

______________________________________________________________________________

I3. Scrie câte un adjectiv potrivit pentru substantivele ,, miros” și ,,șoricel” și introdu grupurile de cuvinte obținute în enunțuri.

______________________________________________________________________________

I4. Dă un titlu potrivit textului de mai sus.

Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute la testul final- eșantionul experimental

Tabel 22. Descriptori de performanță pentru proba finală la limba română

Rezultate obținute de elevi:

Elevii participanți la testul final au fost în număr de 13 și au obținut următoarele rezultate:

Tabel 23. Rezultate obținute de elevii din eșantionul experimental la proba finală la limba română

Tabel 24. Reprezentare procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantionul experimental la proba finală la limba română

Figura 17. Reprezentarea procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantionul experimental la proba finală la limba română

Figura 18. Poligonul de testare finală la limba română – eșantionul experimental

Prin compararea rezultatelor obținute de elevi în urma aplicării testului inițial și a testului final se poate observa o îmbunătățire a rezultatelor obținute de aceștia la evaluarea finală, în urma introducerii variabilei independente, prin reducerea totală a numărului de calificative „ Insuficient” și creșterea numărului de calificative “Foarte Bine”.

Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute la testul final- eșantionul de control

Rezultate obținute de elevi:

Elevii participanți la testul final au fost în număr de 24 și au obținut următoarele rezultate:

Tabel 25. Rezultate obținute de elevii din eșantionul de control la proba finală la limba română

Tabel 26. Reprezentarea procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantionul de control la proba finală la limba română

Figura 19. Reprezentarea procentuală a testului final la limba română – eșantion de control

Figura 20. Poligonul de testare finală la limba română – eșantionul de control

Prin compararea rezultatelor obținute de elevi în urma aplicării testului inițial și a testului final se poate observa o îmbunătățire a rezultatelor obținute de aceștia la evaluarea finală, în urma introducerii variabilei independente, prin reducerea totală a numărului de calificative „ Insuficient” și creșterea numărului de calificative “Bine”.

Test de evaluare finală – Matematică semestrul I

1.Se dau numerele: 672; 4 707; 1986; 9340.

a) ordonează crescător numerele;

……………………………………………………………………………………………………………….

b)rotunjește la sute primul număr;

…………………………………………………………………………………………………………………………..

c)scrie cu cifre romane al treilea număr;

…………………………………………………………………………………………………………………………..

2.Efectuează respectând regulile învățate:

a)140 + 5 x 6= b) (175 : 5 + 118) x 6=

c) [(45 + 5) x 9 – 50]:100=

3.Află:

a)suma dintre produsul numerelor 209 și 4 și câtul numerelor 718 și 2.

……………………………………………………………………………………………………………….

b)cu cât este mai mic câtul numerelor 405 și 9, decât diferența lor.

……………………………………………………………………………………………………………….

c)ce număr trebuie împărțit la 9 pentru a obține câtul 107 și restul 7.

……………………………………………………………………………………………………………….

4.Rezolvă problema cu plan de rezolvare.

S-au cules 144 kg de mere și 36 kg de pere. S-au așezat în lăzi de câte 9 kg.

Câte lăzi s-au folosit?

Rezolvare:

…………………………………………………………………………………………………………………………..

5.Compune o problemă care să se rezolve printr-o adunare și o împărțire.

…………………………………………………………………………………………………………………………..

6.

Citește afișul alăturat. Calculează suma cheltuită pentru următoarele cumpărături:

2 kg de mere

4 legături de ridichi

3 kg cartofi

2 kg brânză oi

3 kg căpșuni

Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute la testul final

Tabelul 27. Descriptori de performanță pentru proba finală la matematică

Rezultate obținute de elevi:

Elevii participanți la testul final au fost în număr de 13 și au obținut următoarele rezultate:

Tabel 28. Rezultate obținute de elevii din eșantionul experimental la proba finală de matematică

Tabel 29. Reprezentarea procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantionul experimental la proba finală la matematică

Figura 21. Reprezentarea procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantionul experimental la proba finală la matematică

Figura 22. Poligonul de testare finală la matematică – eșantionul experimental

Prin compararea rezultatelor obținute de elevi în urma aplicării testului inițial și a testului final se poate observa o îmbunătățire a rezultatelor obținute de aceștia la evaluarea finală, în urma introducerii variabilei independente, prin reducerea totală a numărului de calificative „ Insuficient” și creșterea celorlalte calificative.

Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute la testul final – eșantionul de control

Rezultate obținute de elevi:

Elevii participanți la testul final au fost în număr de 24 și au obținut următoarele rezultate:

Tabelul 30. Rezultate obținute de elevii din eșantionul de control la proba finală la matematică

Tabel 31. Reprezentarea procentuală a rezultatelor obținute de elevii din eșantionul de control la proba finală la matematică

Figura 23. Reprezentarea procentuală a testului final la matematică – eșantionul de control

Figura 24. Poligonul de testare finală la matematică – eșantionul de control

Prin compararea rezultatelor obținute de elevi în urma aplicării testului inițial și a testului final la eșantionului de control, se poate observa o îmbunătățire diminuată a rezultatelor obținute de aceștia la evaluarea finală, fără a se interveni cu variabila independentă, prin scăderea numărului de calificative „ Insuficient” și creșterea numărului de calificative “Bine”.

Cap. V. Prezentarea, analiza și valorificarea rezultatelor cercetării

În urma parcurgerii etapelor de cercetare, respectiv aplicarea testelor s-au obținut următoarele rezultate:

La clasa experimentală se constată o evoluție a nivelului calificativelor. Dacă la testul inițial s-au obținut 2 calificative “Insuficient” la testul final acestea nu se mai regăsesc. Se constată o reducere și a calificativelor “Suficient”, iar calificativele “Bine” și “Foarte Bine” au crescut, lucru care atestă progresul clasei la învățătură.

Tabel 32. Evoluție calificative limba română – eșantionul experimental

Tabel 33. Evoluție calificative limba română – eșantionul de control

Dacă stabilim un punctaj convențional și astfel calificativului FB îi stabilim 100 de puncte, calificativului B îi stabilim 80 de puncte, calificativului S îi stabilim 60 de puncte, iar calificativului I îi stabilim 40 de puncte, constatăm următoarele:

Pentru testele la limba română:

la proba inițială eșantionul experimental a obținut o medie de 73,85 de puncte, iar eșantionul de control o medie de 75 de puncte.

la testul formativ eșantionul experimental a obținut o medie de 76,92 de puncte, iar eșantionul de control o medie de 75,83 de puncte.

la proba finală eșantionul experimental a obținut o medie de 83,08 de puncte, iar eșantionul de control o medie de 78,33 de puncte.

Figura 25. Poligonul de evoluție al calificativelor la limba română

La testele de la matemaică ale clasei experimentale se constată același tip de progres ca și la testele de limba română, în final se ajunge la eliminarea calificativelor “Insuficient”, îmbunătățirea numărului de calificative “Bine” și creșterea numărului de calificative “Foarte Bine”.

Tabel 34. Evoluție calificative matematică – eșantionul experimental

În cazul testelor de matematică aplicate clasei de control, se constată reducerea totală a calificativelor “Insuficient”, reducerea calificativelor “Suficient” și imbunătățirea calificativelor “Bine” și “Foart Bine”.

Tabel 35. Evoluție calificative matematică – eșantionul de control

Dacă stabilim același punctaj convențional și în cazul testelor aplicate la matematică, atribuind astfel calificativului FB – 100 de puncte, calificativului B – 80 de puncte, calificativului S – 60 de puncte, iar calificativului I – 40 de puncte, constatăm următoarele:

Pentru testele la matematică:

la proba inițială eșantionul experimental a obținut o medie de 67,69 de puncte, iar eșantionul de control o medie de 70 de puncte.

la testul formativ eșantionul experimental a obținut o medie de 70,77 de puncte, iar eșantionul de control o medie de 72,5 de puncte.

la proba finală eșantionul experimental a obținut o medie de 78,46 de puncte, iar eșantionul de control o medie de 76,67 de puncte.

Figura 26. Poligon de evoluție al calificativelor la matematică

Concluzii

Din datele cercetării efectuate reiese faptul ca prin intermediul pregătirilor atât pentru ora obișnuită de curs cât și suplimentar rezultatele la învățătură se îmbunătățesc și ele.

Se observă între eșantionul experimental și eșantionul de control o diferență de progres la limba română de 4,75 de puncte, iar la matematică de 1,79 de puncte, lucru care demonstrează progresul realizat de eșantionul experimental.

Analiza comparativă a rezultatelor obținute de elevi demonstrează că ipoteza propusă este concludentă și mai presus de valorile cantitative, valoarea programului de pregătire are efecte favorabile asupra evoluției elevilor. Organizarea și desfășurarea lui a stimulat gândirea divergentă, creativă a elevilor, aceștia devinind participanți activi, motivați pentru propria instruire. Relația învățător- elev este deschisă, constructivă, conturând armonia în activitatea la clasă și contribuind la întărirea respectului de sine și la dorința de autodepășire a elevilor. Este de lăudat atitudinea părinților datorită implicări lor în menținerea programului suplimentar de pregătire al elevilor în ciuda situațiilor precare materiale sau de instruire pe care le dețin.

Analizând din punct de vedere calitativ munca desfășurată de elevi am observat schimbări în atitudinea lor față de învățare. Elevii au devenit mai activi, mai dornici să-și afirme și să-și susțină ideile, au avut mai multă inițiativă și au fost mai dezinvolți.

Ipoteza propusă este atinsă, accentuând ideea că prin organizarea unui program de pregătire în conformitate cu specificul pedagogiei Waldorf, în vederea susținerii probelor de evaluare determină asigurarea unor performanțe crescute ce ating rezultatele medii ale elevilor din școlile de tradiționale. S-a constatat că prin munca în echipă și prin implicarea elevilor și a părinților, clasa de elevi devine un grup bine conturat, iar sprijinul părinților un factor important.

Toate aceste analize duc la concluzia că datoria cadrelor didace este de a organiza activități de învățare atractive, variate, care să solicite și să implice fiecare elev pentru dezvoltarea capacităților lor intelectuale, și să colaboreze mereu cu părinții pentru obținerea unor rezultate bune.