Mass Media In Educatie Aspecte Pozitive Si Negative

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………………………….. 3

Capitolul I – Mass – media – Aspecte teoretice ………………………………………………………………….. 4

Capitolul II – Mass-media ca factor educativ ……………………………………………………………………… 6

Capitolul III – Efecte ale consumului de mass – media asupra copiilor ………………………………….. 8

Capitolul IV – Educația copiilor pentru consumul de mass- media ……………………………………… 10

Capitolul V – Cercetare privind influența mass – media asupra comportamentului elevului …… 11

5.1 Metodologia cercetării ………………………………………………………………………………….. 11

5.1.1 Definirea problemei decizionale ………………………………………………………. 11

5.1.2 Scopul cercetării ……………………………………………………………………………. 11

5.1.3 Obiectivele cercetării ……………………………………………………………………… 11

5.1.4 Ipotezele cercetării …………………………………………………………………………. 12

5.1.5 Variabilele cercetate ………………………………………………………………………. 12

5.1.6 Definirea coordonatelor spațiale, temporale și modale ale cercetării …….. 12

5.1.7 Alegerea surselor de informații ……………………………………………………….. 12

5.1.8 Definirea eșantionului …………………………………………………………………….. 13

5.1.9 Proiectarea instrumentului cercetării ………………………………………………… 13

5.2 Analiza informațiilor furnizate de cercetare …………………………………………………….. 14

Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………………… 19

Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………………….. 20

Anexa 1 ……………………………………………………………………………………………………………………….. 21

Anexa 2 ……………………………………………………………………………………………………………………….. 24

Anexa 3 ……………………………………………………………………………………………………………………….. 27

Introducere

Mass– media are puternice implicații atât la nivelul societății în ansamblu, cât și la nivelul copiilor, aceasta beneficiind de o prezență permanentă în viața indivizilor, având o popularitate și universalitate deosebită ce nu se regăsește la nivelul nici unei instituții.

Mass –media, și în special televiziunea au fost foarte mult timp criticate pentru impactul pe care acestea îl au asupra copiilor. Un aspect important, studiat de-a lungul timpului a fost și modul în care mass-media contribuie la dezvoltarea abilităților cognitive și academice ale copiilor. La nivelul tinerilor, aceasta trebuie să fie privită atât ca un mijloc de informare, cât și ca un factor cu puternice implicații la nivelul educației, ce are ca scop realizarea și dezvoltarea experiențelor cognitive și comportamentale ale indivizilor. Principalul scop pe care mass –media ar trebui să îl aibă la nivelul copiilor este de a modela adecvat comportamente, în conformitate cu cerințele existente pe piață.

Progresele tehnologice înregistare în ultima perioadă (de exmplu: ecranele de mari dimensiuni), oferă imagini spectaculoase, o calitate ridicată a sunetului precum și posibilități mai mari de interacțiune, ceea ce face ca mulți copii să fie atrași de aceste medii. Toate aceste aspecte au condus ca puterea mass– media să crească, influențele asupra copiilor fiind din ce în ce mai mari. Deoarece copii nu au capacitatea de a distinge informațiile adevărate de cele nerelevante, efectele produse de mass-media asupra comportamentului lor poate fi covârșitor.

De-a lungul timpului s-a observat faptul că, expunerea la mass –media poate influența în mod pozitiv sau negativ activitatea copilului în funcție de informațiile ce sunt transmise și receptate ulterior de către copii. Mai mult decât atât un rol important în gestionarea efectelor pe care mass –media le are asupra copiilor îl au părinții, care trebuie să-i învețe pe cei mici cum să decodifice informațiile din mediu, și ce informații trebuie stocate. Astfel, părinții sunt cei care pot maximiza beneficiile transmise prin mass –media, selectând programele de televiziune adecvate, în funcție de vârsta copiilor alegând anumite activități educaționale din care tinerii au ce învața și prin intermediul căror își pot dezvolta abiliățile pe care le dețin.

Capitolul I

Mass – media – Aspecte teoretice

Sintagma mass- media se referă la ansamblul mijloacelor de informare în masă sau chiar la comunicarea de masă în întregul ei. Aceasta s-a format prin alăturarea cuvântului englezesc mass (masă de oameni) de cuvântul media, plurarul substantivului medium (intermediar, transmițător, mijloc, mediu). De-a lungul timpului au existat o serie de analize care au dovedit faptul că, noțiunile de comunicare de masă, mass- media, mijloace ale comunicării de masă nu se acoperă perfect între ele, adică acestea nu sunt sinonime, utilizarea lor fiind uneori confuză. Jean Cazeneuve definea media atât prin intermediul proceselor de mediere cât și prin intermediul mijloacelor de comunicare, menționând faptul că, aceasta se traduce în general, cu sintagma comunicație de masă. Se observă astfel că media este mijlocul de informare (comunicare), în timp ce mass– media reprezintă mijlocul de comunicare pentru un public larg, mijloc inventat și folosit de civilizațiile moderne ce are drept caracteristică esențială puterea lui corelată cu un vast câmp de acțiune.

Analizând cele menționate anterior, istoria și dezvoltarea mass –media nu sunt altceva decât epopeea noilor tehnologii– tiparul (cu modernizările sale: rotativă, linotipul, offsetul, sistemele complete informatizate), telegraful, radioul, televiziunea, sateliții, calculatoarele și Internetul. Mașinile de comunicat apar ca fiind motorul evoluției mass– media; pe de altă parte tehnicile sunt considerate factori de progres, factori de transformare pozitivă a societății.

Toate aceste mijloace de comunicare au avut o evoluție rapidă la nivelul societății, fiecare dintre ele reușind să– și pună amprenta mai mult sau mai puțin asupra indivizilor. Apariția noilor tehnologii în același timp, a condus ca viața oamenilor să se desfășoare cu o anumită rapiditate, diferit fața de modul în care se desfășura anterior. Astfel, acest impact încrucișat al tehnologiilor este cel care face previziunile asupra noilor media care vor mai apărea pe piață.

Până la apatiția mass– media, cele mai importante instituții în transmiterea informațiilor erau: școala, biserica și familia. Inițial, mass– media s–a alăturat acestor medii de comunicare, însă ulterior aceste instituții au început să lucreze alături de mass– media. Principalele direcții de influență a mass -media pot fi evidențiate prin intermediul funcțiilor pe care le îndeplinește.

De–a lungul timpului mulți teoreticieni au încercat să creioneze principalele funcții ale mass- media. Acestea sunt :

Funcția de informare – Este una dintre cele mai utilizate surse de informații. Prin intermediul acesteia se realizează circulația informațiilor cu rapiditate, ajungându– se la un număr ridicat de persoane. Apelând la mijloacele mass – media, oamenii află noutățile și evenimentele care se petrec în ultima perioadă de timp, aceasta fiind considerată un ,,sistem de informații accesibil majorității oamenilor ''.

Funcția de culturalizare – În ultima perioadă de timp influența mass– media a crescut covârșitor, iar răspândirea valorilor culturale s-a realizat cu rapiditate. Mass– media oferă posibilitatea creșterii bunurilor culturale, stabilind o anumită dinamică a atitudinilor, dorințelor și opiniilor maselor.

Funcția de socializare – Mass– media are o importanță ridicată în ceea ce privește socializarea indivizilor, mai ales în cazul copiilor care asimilează diverse norme de comportament. Mai mult decât atât, aceasta emoționează indivizii la problemele cu care se confruntă societatea, astfel încât aceștia ajung să înțeleagă diferite stiluri de viață.

Funcția de formare a opiniei publice – Mass– media ajută indivizii prin realizarea de diverse dezbateri, cu privire la problemele societății sau a comunității din care fac parte aceștia, de exemplu un forum în care tinerii își pot da cu părerea.

Funcția de divertisment – Importanța acestei funcții începe să crească, deoarece oamenii au început să petreacă din ce în ce mai mult timp în fața televizorului. Astfel, mass- media reușește să creeze o ambianță compensatorie, care are posibilitatea refacerii echilibrului psihic al omului.

Funcția educativă – Împreună cu mediul de învățământ, mass– media contribuie la dezvoltarea personalității umane, ocupând un loc destul de important în sistemul factorilor educativi. Procesele educative constau în : informare, culturalizare și socializare.

Toate aceste funcții menționate mai sus sunt foarte importante la nivelul societății contemporane, contribuind la dezvoltarea acesteia pe toate planurile, inclusiv în plan educativ.

Capitolul II

Mass – media ca factor educativ

Importanța informației, a educației și a divertismentului a fost pe deplin recunoscută cu mult înainte de popularizarea expresiilor : ,,societate a informației” și ,,tehnologie a informației”. Atât educația cât și divertismentul au o istorie lungă, care merge până în antichitate, regăsindu–se în academii, biblioteci, jocuri și teatre.

Mass–media poate fi văzută atât ca un factor informativ dar și ca unul educativ sau de divertisment. Privită prin prisma conceptului de informație, mass -media are rolul de a ,,forma mintea individului”, de a–l ghida pe acesta în realizarea diverselor acțiuni. Privită prin prisma factorului educativ, mass –media are rolul de a forma indivizi și de a–i sprijini în dezvoltarea personală. Ca factor de divertisment, mass–media, urmărește dezvoltarea unui contact permanent cu publicul țintă vizat, ajutând la conectarea indivizilor cu mediul extern.

Unii autori consideră faptul că, mass–media este un factor foarte important în dezvoltarea indivizilor, în timp ce alții sunt de părere că aceasta are puternice implicații asupra comportamentului populației, fiind astfel un factor destul de periculos. Pe de altă parte, alți analiști în domeniu menționează că, anumite forme ale mass –media nu pot fi văzute ca factori educativi, acestea contribuind mai mult la distrugerea ideii de cultură și educație.

În foarte multe situații, educația prin intermediul mass–media se realizează automat, oamenii nereușind să filtreze toate informațiile pe care le primesc din mediu, unele fiind preluate ca atare. Astfel, mass–media poate fi văzută ca un factor educativ, numai în momentul în care aceasta transmite idei, concepte, trăiri, etc., care să se identifice cu valorile individului și ale societății în ansamblu.

Informațiile ce pot fi accesate prin intermediul mijloacelor media de comunicare pot fi valorificate în realizarea unor obiective educaționale ce au fost propuse într-o etapă anterioară. Acționând împreună, școală și mass- media pot constitui un sistem de educație cuprinzător , care are capacitatea de a satisface înalte exigențe formative pe care societatea contemporană le impune membrilor săi.

Dezvoltarea tehnologică a făcut ca mass – media să nu mai fie văzută ca un factor exclusiv benefic asupra copiilor. Au existat de-a lungul timpului dezbateri pe această temă, unii autori considerând că mass-media este un factor educativ, în timp ce alții contestau această idee. Actualmente, implicațiile mass –media asupra educației au început să se schimbe, uneori nemai respectându-se principiile de etică sau cele ale particularităților de vârstă ale indivizilor.

În ultima perioadă de timp, au apărut dovezi concludente care au arătat faptul că, imaginile violente vizionate la televizor, filmele și celelalte aspecte video, precum și jocurile pe calculator au efecte substanțiale pe termen scurt asupra gândirii, emoțiilor, excitării la nivel psihic, precum și asupra educației, toate acestea conducând la un comportament agresiv din partea copiilor, acesta manifestându-se de cele mai multe ori în școală.

Efectele mass – media se observă de cele mai multe ori la o vârstă mai înaintată, atunci când toate vizionările care au avut loc la o vârstă mai fragedă se dezvoltă, acestea punându-și amprenta decisiv asupra comportamentului individului. Programele oferite copiilor spre vizionare, desenele animate, jocurile pe calculator, au început să conțină din ce în ce mai multă violență la nivelul lor, ceea ce face ca orice copil să preia comportamentele vizionate și să le aplice în viața proprie. Toate aceste aspecte ne arată că mass –media începe să nu fie un factor educativ la nivelul copiilor, ci un factor manipulativ , având ca scop modelarea comportamentului copiilor în funcție de scopurile ce sunt urmărite.

După cum am observant mass– media poate fi văzută atât ca un factor educativ, cât și ca un factor periculos, în condițiile în care nu sunt respectate diverse norme etice. Mai mult decât atât, aceasta are un puternic rol și la nivel cultural, conducând la înțelegerea și la dezvoltarea aspectelor culturale de la nivelul societății. Astfel, maas–media poate contribui la înțelegerea normelor sociale și culturale prin derularea unui proces avansat de educare și învățare la nivelul indivizilor.

Capitolul III

Efecte ale consumului de mass – media asupra copiilor

Evaluarea influenței mass–media este dificil de realizat, și de aceea mulți autori au diverse opinii cu privire la acest aspect. Unii specialiști pesimiști, văd în mass–media o criză a culturii, în timp ce alții, consideră că, rolul mass–media este să îi ajută pe oameni să se îndepărteze de această societate a mediatizării și a informației care tinde să devină una fară perspectivă, a efemerului. Efectele consumului de mass–media asupra copiilor au fost cercetate de-a lungul timpului de o serie de autori. Astfel, aceste efecte pot fi atât pe termen lung (expunerea la mediu poate dura o perioadă mai lungă de timp), cât și pe termen scurt (schimbarea comportamentului imediat, datorită obținerii anumitor informații din mediul extern). Efectele la nivelul copiilor pot fi atât de natură atitudinală, adică informațiile preluate din mediu pot produce modificări la nivelul atitudinii cu privire la anumite lucruri/ aspecte/ concepții. Un alt efect al consumului de mass– media asupra copilului este și efectul asupra învățării cognitive, care se referă mai mult la efectele ,,învățării din media, subliniind rolul mijloacelor media ca sursă de informare. O serie de cercetări au arătat, că nu este importantă cantitatea de lucruri învățată de indivizi, ci momentul în care aceasta se realizează. Astfel, învățarea anumitor aspecte, poate marca un copil pe o perioadă mai lungă de timp, dacă acest proces de asimilare are loc atunci când copilul este la o vârstă fragedă. Efectul construcției cognitive, trece dincolo de învățarea unor fapte discrete și consideră mediile informative ca interpretând evenimentele și politicile publice. Astfel, mass –media are rolul de a relua anumite scheme narative și de a le încadra într-un mod distinct la nivelul copilului. De aceea unele acțiuni pot fi înțelese că având un impact mult mai mare asupra societății, decât altele.

Mass–media are puternice influențe și la nivel social, aceasta reușind să creeze un mediu simbolic, descris ca un efect al realității sociale. Mijloacele media impulsionează copii să-și creeze diferite relații sociale, să dezvolte aceste realații și să învețe să se comporte în cadrul acestora. De asemenea, efectele mass- media se materializează în fenomene cu caracter umanist, și anume: apropierea dintre indivizi, îmbunătățirea relațiilor interumane, consolidarea democrației etc. În opinia lui H. Culea, mass-media ajută la integrarea social-culturală a auditoriului, prin înlesnirea capacității sale de deprindere a unor roluri civice, familiale, culturale, întărește sentimentul responsabilității sociale, sentimentul dăruirii, trebuința comunicării, cultivă aspirații și idealuri. În ceea ce privește efectele comportamentale pe care mass– media le are asupra comportamentului copiilor, trebuie menționat faptul că, aceasta este considerată o sursă majoră pentru modelarea comportamentală și pentru stimulare, ca și pentru diverse tipuri de intenții comportamentale. Mass– media are capacitatea de a modela comportamentul copiilor, prin inducerea la nivelul acestora a unor modalități de acțiune sau de comportare. Vârstă fragedă a copiilor nu le permite de foarte multe ori să acționeze direct asupra comportamentului pe care îl au, de multe ori mijloacele media dictând anumite comportamente la nivelul acestora.

În urma unor studii realizate cu privire la impactul pe care consumul de mass– media îl are asupra elevilor, s–a observant faptul că, o mare parte dintre copii, apelează la mijloacele media pentru a–și petrece timpul liber și pentru a se relaxa. Mai mult decât atât aceștia consideră benefice mijloacele media, deoarece îi ajută să trăiască aventuri, evenimente senzaționale, îi ajută să se informeze, să fie la curent cu noutățile din mediul extern, sau să dobândească noi cunoștințe. În ceea ce privește impactul și efectele pe care un mediu de comunicare îl are asupra unui copil, se pare că televizorul are cel mai mare impact, urmat de internet și presa scrisă. Referitor la efectele pe care consumul de mass–media îl are asupra copiilor, se observă faptul că aceasta își pune puternic amprenta asupra deciziilor pe care copii le iau la nivelul societății, mai ales în domenii precum: cumpărarea sau alegerea anumitor produse, petrecerea timpului liber, orientarea școlară sau profesională și modelele de reușită în viață; decizii, modele privind comportamentul, rezolvări de probleme personale și familiale; informații și recomandări generale.

Utilizarea mass- media poate avea și efecte negative asupra copiilor, cum ar fi: pasivitate în gândire, comoditate, alegerea unor forme ușoare de informație culturală, descurajarea creativității, stimularea creșterii delincvenței, stoparea independenței în gândire, precum și a spiritului critic. Mulți specialiști consideră că mijloacele media pot conduce și la degradarea vieții sociale, aceasta înlocuind activitățile destinate timpului liber, cum ar fi: cititul, sportul sau excursiile. Alții consideră că actele de violență regăsite în mass – media nu sunt principala problemă, ci amestecul dintre realitate și ficțiune care poate conduce la o anumită confuzie în mintea individului și mai ales a copilului.

Capitolul IV

Educația copiilor pentru consumul de mass -media

Mass– media are un puternic impact asupra copiilor, efectele acestor implicații având capacitatea de a se proiecta la nivelul personalității fiecărui individ. De aceea ar fi benefic ca fiecare copil să dețină anumite criterii care să îi ajute în evaluarea informațiilor, a mesajelor sau a produselor culturale media. Această cultură media nu apelează la reprezentări inocente, ci folosește vehicule eficiente , într–o abundență de bunuri și servicii culturale. Nu se poate invoca o anumită rezistență a publicului tânăr (copilului), atâta vreme cât producerea formelor dominante prin mass– media este o observație evidentă.

Astfel, dacă ne gândim la pătrunderea mass–media în unitățile de învățământ trebuie să ținem cont de autonomia fiecărui elev, de faptul că fiecare dintre aceștia are nevoie de o identitate intelectuală sau socio–afectivă. Din această cauză copilul trebuie să fie ghidat pe parcursul consumului de mass–media. Acesta trebuie să fie învățat: unde, cum și când poate să caute ceea ce vrea să cunoască. Acesta trebuie să fie învățat să caute informațiile prin intermediul mijloacelor media cele mai potrivite, care au rolul de a-l ajuta să se dezvolte.

În urma acestui proces repetitiv, elevul va dobândi o anumită autonomie, care îl va ajuta să se descurce singur atunci când dorește să obțină diverse informații. Această autonomie apare doar ca un rezultat al unui proces educativ, atunci când acesta este dus la bun sfârșit de către profesor sau părinte. În școală, copilul trebuie să fie învățat să recepteze mesajele care vin din mass- media, să le decodifice și să participe în mod conștient la actele de comunicare. Acest act al comunicării presupune depășirea unor bariere: perceptive (saturația de mesaje, stereotipia); bariere cognitive (ignoranța); bariere emoționale (capriciul, nerespectarea spiritului critic); bariere culturale (tabuurile, prejudecățile).

În concluzie, educația copiilor pentru consumul de mass– media trebuie să stimuleze capacitatea individului de a selecta informațiile de care are nevoie, prin intermediul unui proces puternic de selecție. În urma procesului de învățare, acesta trebuie să dobândească capacitatea de a–și forma propriile idei, plecând de la ceea ce a preluat din mediu, și nu să preia informațiile ca un adevăr absolut.

Capitolul V

Cercetare privind influența mass – media asupra comportamentului elevilor

3.1 Metodologia cercetării

În desfășurarea oricărei cercetări se impune urmărea anumitor etape, ce au menirea de a îndeplini scopul cercetării. Omiterea uneia dintre acestea sau nerespectarea succesiunii lor poate conduce la denaturarea rezultatelor.

3.1.1 Definirea problemei decizionale

Dacă până nu demult dezvoltarea țării era rezultatul dezvoltării industriei, actualmente informațiile și cunoștințele din diverse domenii sunt cele care sprijină acest aspect. Trăim într-o societate în care totul este informatizat, iar indivizii se află permanent în căutare de noi informații care să îi ajute să-și atingă scopurile pe care și le-au stabilit. Cercetarea de față are rolul de a clarifica o problemă existentă la ora actuală în societate, și anume: influența pe care mass-media o are în educația și comportamentul elevilor.

3.1.2 Scopul cercetării

Mass-media este un factor care își pune puternic amprenta asupra educației tinerilor. Aceasta urmărește permanent fie să crească fie să reducă experiențele unei persoane, cu atât mai mult ale tinerilor aflați la o vârstă fragedă. Când vorbim de mass- media, vorbim de fapt de: reviste, ziare, televiziune, radio, internet, aceste medii având rolul de a transmite o serie de informații care nu întotdeauna sunt veridice. Astfel, importanța ei consta în capacitatea fiecărui copil de a filtra informațiile, și de a deosebi binele de rău, adevărul de neadevăr. Scopul acestei cercetări este acela de a determina rolul mass- media în educația elevilor, mai precis influența acesteia asupra comportamentului școlarului.

3.1.3 Obiectivele cercetării

Această cercetare a fost desfășurata pentru a observa legătura existentă între educație și mass- media, mai precis implicațiile acesteia în dezvoltarea elevului. Cum am menționat și anterior aceasta are atât aspecte pozitive, cât și negative, implicațiile la nivelul fiecărui elev în parte fiind diferite, în funcție de capacitatea fiecăruia de a filtra informațiile din mediul extern. Cercetarea a avut ca punct de plecare ideea conform căreia mass– media este responsabilă într-o anumită măsură de superficialitatea de care elevii dau dovadă în cadrul cursurilor dar și de comportamentul acestora și atitudinea lor față de școală. Cercetarea își propune să determine gradul de influență pe care mass- media îl are asupra școlarilor, precum și capacitatea lor de a selecta informațiile primite. Obiectivele principale ale acestei cercetări sunt următoarele:

Identificarea impactului pe care mass- media îl are asupra comportamentului elevilor ;

Identificarea percepției elevilor cu privire la mijloacele mass– media;

Identificarea legăturii existente între mijloacele mass– media utilizate și comportamentul elevilor;

Identificarea perioadei de timp petrecută de elevi în fața mijloacelor mass- media și determinarea legăturii existente între aceasta și activitățile școlare desfășurate;

3.1.4 Ipotezele cercetării

În cadrul procesului de cercetare identificăm o serie de ipoteze corespunzătoare obiectivelor amintite anterior. Acestea sunt:

Cu cât elevii apelează mai des la mijloacele mass– media pentru a culege informațiile necesare la școală, cu atât ei se îndepărtează mai mult de bibliotecile clasice;

Dacă elevii apelează constant la mijloacele mass- media pentru a se informa, atunci ei vor ajunge la concluzia că acestea le sunt benefice în dezvoltarea personală;

Cu cât elevii apelează mai des la mijloacele mass-media pe care le consideră relevante, cu atât acestea vor avea un impact mai mare asupra comportamentului lor;

3.1.5 Variabilele cercetate

Variabilele cercetate, au fost definite atât conceptual cât și operațional și au fost stabilite în funcție de obiectivele amintite anterior. Acestea pot fi vizualizate în Anexa 1.

3.1.6 Definirea coordonatelor spațiale, temporale și modale ale cercetării

Cercetarea privind influența mass– media asupra comportamentului elevilor s-a desfășurat în perioada 04.03.2013 – 08.03.2013, în cadrul Colegiului Economic din Călărași. Pentru a obține informațiile necesare a fost elaborat un chestionar ce a fost distribuit respondenților din clasele a IX-a.

3.1.7 Alegerea surselor de informații

Ținând cont de obiectivele amintite anterior, pentru a le putea îndeplini trebuie utilizate date atât din surse secundare dar și din surse primare. Din categoria surselor secundare amintim: buletinele statistice de la nivel național care au menirea de a furniza informații cu privire la influența mass-media asupra indivizilor. Sursele primare de informații au fost culese cu ajutorul unui chestionar care a fost distribuit respondenților. Colectivitatea cercetată este reprezentată de persoanele atât de sex feminin cât și de sex masculin cu vârsta cuprinsă între 14 – 15 ani din cadrul Colegiului Economic din Călărași. Unitatea de sondaj se identifică cu unitatea de observare fiind reprezentată de indivizii care sunt înscriși în clasa a IX-a în cadrul Colegiului Economic din Călărași. Au fost aleși elevii din clasa a IX-a deoarece acestia se afla la o vârstă fragedă, în care mijloacele mass –media au un impact ridicat asupra activității pe care o desfășoară.

3.1.8 Definirea eșantionului

Un alt aspect important în cadrul oricărei cercetări este și stabilirea eșantionului. În această etapă este necesar să determinăm mărimea și structura acestuia. Precum am menționat anterior publicul nostru țintă este reprezentat de indivizii înscriși în clasa a IX-a, care urmează cursurile Colegiului Economic din Călărași. Pentru a determina mărimea eșantionului folosim următoarea formulă: N = t ² x p(1- p)/Δω² , în care:

t – coeficientul corespunzător probabilității cu care se garantează rezultatele cercetării;

p – ponderea indivizilor din eșantion care posedă caracteristica cercetată;

Δω – eroarea limită acceptabilă (marja de eroare).

În cadrul actualei cercetări vom alege o eroare limită de 3% (0,03), un t = 1,96, pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%. Deoarece valoarea lui p nu se cunoaște considerăm valoarea acestuia de 0,5. În acest caz mărimea eșantionului se determină astfel :

N = 1,96² x 0,5 x (1-0,5)/ (0,03) ² = 1068 de persoane

Datorită numărului mare de respondenți ce au rezultat din calculele de mai sus, am decis realizarea unei cercetări pe un eșantion de 60 persoane. Acest eșantion nu este reprezentativ pentru colectivitatea cercetată. Un alt aspect important ce a fost stabilit în cadrul eșantionului este metoda de eșantionare. Astfel am utilizat metoda sistematică numită și metoda pasului mecanic.

3.1.9 Proiectarea instrumentului cercetării

În cadrul oricărei anchete bazate pe sondaj, chestionarul reprezintă instrumentul esențial utilizat în cercetare. Acesta a fost realizat în concordanță cu obiectivele amintite anterior și conține 12 întrebări ce au fost întocmite cu speranța de a îndeplini scopul cercetării. Acesta se găsește în Anexa 2.

3.2 Analiza informațiilor furnizate de cercetare

În ceea ce privește sursele de informare utilizate de elevi pentru a-și culege informațiile de care au nevoie, putem menționa următoarele: cei mai mulți dintre respondenți (50%) își preiau informațiile de care au nevoie de pe internet. 20 % dintre aceștia utilizează televizorul ca sursă de informare, 13% apelează la cărțile de specialitate, în timp ce 12% utilizează revistele pentru a se informa, 2% ziarele iar 3% radioul. Se observă astfel o primă modificare în comportamentul elevilor în ceea ce privește educația, culegerea informațiilor nu mai are loc din cărți, așa cum se realiza anterior, ci are loc fie de pe internet, fie de la televizor. Astfel, informațiile transmise prin aceste medii au posibilitatea de a influența percepțiile și comportamentul elevilor vizați.

Figura 1:Ponderea mediilor de comunicare utilizate de elevi pentru a-și culege informațiile de care au nevoie

În ceea ce privește mediile utilizate de către elevi pentru a se informa cu privire la aspectele ce au loc în mediul extern, observăm faptul că, 55% dintre respondenți utilizează televizorul, 35% își culeg informațiile de pe internet, 5% din ziare, în timp ce doar 3 % își culeg informațiile de la radio. Prin analogie observăm că, aceste medii sunt de fapt cele în care elevii au cea mai mare încredere, ele reușind să le influențeze de cele mai multe ori comportamentul și educația.

Figura 2: Ponderea mediilor de comunicare utilizate de elevi pentru a se informa cu privire la aspectele ce au loc în mediul extern

În ceea ce privește acordul/ dezacordul respondenților cu privire la o serie de afirmații, observăm faptul că, elevii se uită în mare parte la televizor pentru a se relaxa, navighează pe internet, deoarece consideră că acesta îi ajută să se dezvolte, ascultă posturile de radio pentru a afla diverse noutăți, citesc anumite reviste deoarece acestea îi ajută să își dezvolte gândirea și citesc ziarele pentru a observa ce se întâmplă în mediul extern.

Figura 3: Distribuția motivelor pentru care elevii apelează la mijloacele mass- media

În ceea ce privește asocierile pe care elevii le fac cu privire la mediul de televiziune, 63% dintre aceștia consideră că, televizorul este o sursă de informare, 22% consideră că acesta este o modalitate de relaxare în timp ce 15 % sunt de acord cu faptul că, televizorul este o sursă de învățare. Procentul destul de ridicat al elevilor care asociază televizorul cu o sursă de învățare ne transmite faptul că, acesta are o mare influență asupra comportamentului elevilor, dar și asupra modalității de trai și a educației. Astfel, asocierea învățării cu televizorul nu este tocmai una prielnică, acest aspect arătându-ne gradul ridicat de încredere pe care elevii îl au în această sursă de informare.

Figura 4: Ponderea asocierilor realizate de elevi cu privire la mediile TV

Referitor la perioada petrecută de elevi în fața televizorului, 61% dintre aceștia petrec mai mult de 3 ore în fața televizorului, 17 % petrec în jur de o oră, 15% petrec 2-3 ore pe zi în fața televizorului în timp ce doar 7% petrec mai puțin de o oră în fața acestui mediu de comunicare. Această expunere repetată poate avea consecințe asupra educației oricărui elev, acesta preluând o parte din comportamentul vizualizat în cadrul mediilor TV.

Figura 5: Durata petrecută de elevi în fața televizorului

În ceea ce privește asocierile pe care elevii le fac internetului, 60% dintre copii îl consideră drept o sursă de învățare, 28% îl asociază cu o sursă de informare, 10 % îl văd ca un înlocuitor al cărților, în timp ce doar 2% îl văd ca o modalitate de a se relaxa. Observăm astfel procentele destul de ridicate care ne transmit faptul că, elevii văd internetul ca o nouă modalitate de a învăța, acest lucru datorându-se probabil atât lecțiilor care sunt desfășurate pe internet, dar și necesității de a culege diverse informații în redactarea anumitor proiecte. Astfel, treptat internetul încearcă să înlocuiască în mintea elevilor bibliotecile clasice, aceștia culegându-și în mare parte informațiile de care au nevoie de pe diverse site-uri de specialitate.

Figura 6: Ponderea asocierilor realizate de elevi cu privire la internet

În ceea ce privește timpul petrecut de elevi în fața calculatoarelor, pe internet, 45% petrec mai mult de 3 ore navigând pe internet, 32% petrec în medie 2-3 ore pe zi, 13 % petrec mai puțin de o oră în timp ce doar 10 % petrec aproximativ o oră pe zi. Observăm astfel dorința elevilor de a petrece cât mai mult timp pe internet, probabil pe site-urile de socializare, sau pe cele de jocuri. Această perioadă de timp petrecută de copii în fața calculatorului ne arată o îndepărtare a acestora de relaxarea clasică, cum ar fi: cititul, plimbatul în parc sau cu bicicleta.

Figura 7: Ponderea timpului petrecut de elevi în fața calculatorului

În ceea ce privește preferințele în vizionare, 55% se uită la emisiunile de divertisment, 17% urmăresc știrile, 13 % se uită la televizor pentru a viziona un film, în timp ce 7% urmăresc diverse documentare. 5% dintre respondenți se uită la televizor pentru a viziona desene animate, în timp ce doar 3 % urmăresc emisiunile culturale.

Figura 8: Ponderea preferințelor în vizionare

În ceea ce privește sprijinul acordat de informațiile provenite din mediul extern în dezvoltarea personală, 70% dintre respondenți consideră că aceste informații îi ajută în dezvoltarea personală, în timp ce 30 % consideră că aceste informații nu contribuie la dezvoltarea lor.

Figura 9: Ponderea sprijinului acordat de informațiile provenite din mediul extern dezvoltării personale a individului

Referitor la acordul / dezacordul elevilor cu privire la anumite afirmații, observăm faptul că, aceștia sunt în mare parte de acord cu cele afirmate, impactul factorilor media asupra comportamentului, dar și asupra educației fiind unul foarte mare. Se observă astfel cum filmele pe care le vizualizează, emisiunele pe care aceștia le ascultă la radio, dar și jocurile pe calculator au rolul de a le influența comportamentul elevilor, mai precis educația. Înlocuirea cărților cu informațiile culese de pe internet ne arată în primul rând îndepărtarea copiilor de informațiile corecte și concrete ce se găsesc în cărți.

Figura 10: Modalitatea de percepție a mijloacelor media

Din analiza întreprinsă observăm cum elevii se orientează atât în culegerea datelor cât și în acumularea de cunoștințe către mediile mass- media considerând că acestea reprezintă mijlocul care îi poate ajuta să afle cât mai multe informații.

Mai mult decât atât, se observă o îndepărtare a elevilor de mediile tradiționale de învățare, aceștia orientându-se în mare parte către internet și televiziune. Astfel, adolescenții sunt preocupați să petreacă un timp cât mai lung atât în fața calculatoarelor cât și a televizorului, având inpresia că aceste mijloace media le furnizează informațiile de care au nevoie în viață cotidiană. În cele mai multe cazuri, tinerii se identifică cu realizatorii de emisiuni TV, cu actorii din filme sau cu personajele din jocuri.

Toate aceste elemente enumerate anterior influențează educația oricărui elev, aceștia îndepărtându-se treptat de adevăratele valori ale societății, creându-și o lume imaginară, prin prisma mass-media.

Mai mult decât atât, fiind la o vârstă fragedă, elevii nu au capacitatea de a filtra suficient informațiile primite, luându-le de cele mai multe ori drept adevăruri absolute. Ar trebui ca tinerii să conștientizeze pericolul la care se expun zilnic, să conștientizeze importanța lecturii și nu a unor texte găsite pe diverse site-uri. Mai mult decât atât este necesar un impuls din partea profesorilor, aceștia orientându-i pe elevi spre anumite cărți atractive. Proiectele ce trebuie să fie realizate la școală, ar trebui să aibă o bibliografie orientativă, astfel încât elevii să nu mai fie nevoiți să își caute informațiile pe internet sau pe alte mijloace media.

Concluzii

Progresul tehnic dezvoltat în toate domeniile de activitate a atras după sine schimbări majore în societate atât la nivelul comportamentului membrilor societății cât și la nivelul opțiunilor acestora. Impactul major al aplicării noilor cuceriri tehnice a condus nemijlocit și la dezvoltarea procesului comunicațional la nivelul indivizilor (apariția canalelor multiple de televiziune, a telefoanelor mobile, a internetului, etc.). Principalul beneficiar al acestor progrese tehnice a fost mass- media care prin impactul major asupra membrilor societății a condus la modificarea comportamentului acestora. Fiind o noutate în comunicare, ea a prins cel mai repede la componenta tânără a societății, aceasta având o inerție mult mai mică decât partea vârsnică. Posibilitatea unei comunicări rapide și la distanță precum și informarea în aceleași condiții a determinat în special copii să folosească cu preponderență acest mijloc de comunicare și informare. Din această cauză tinerii au început să își culeagă informațiile de care au nevoie în viața cotidiană din mass– media, renunțând la mediile tradiționale pe care le utilizau anterior.

Întrucât factorii esențiali care influențează formarea copiilor sunt: familia, școala și mass-media, aceștia au reponsabilitatea ca din multitudinea informațiilor apărute în sistemul modern de comunicare să selecteze doar acele elemente adecvate vârstei și capacității de recepție a acestora, îngrădind pe cât posibil accesul copiilor la programele cu subiecte antisociale, cu un nivel de violență ridicat sau cu caracter infracțional. Familia și școala sunt cei mai importanți factori de influență, deoarece în prezența acestora tânărul petrece cea mai mare perioadă de timp. Astfel, părinților le revine sarcina de a stabili un program limitat în ceea ce privește accesul la informațiile din mass-media, îndrumându-i pe copii să-și petreacă timpul liber lecturând cărți cu diferite teme, practicând jocuri colective pentru a le forma și a le dezvolta spiritul de conlucrare în echipă. Școala, ca element educativ de bază are obligația de a impune copiilor prin temele date acasă, lecturarea literaturii universale și naționale. Aceasta poate organiza săptămânal, prin rotație, recenzarea de către fiecare elev a unei cărți citite, astfel încât pe o perioadă de un an școlar toți elevii unei clase să cunoască un număr cât mai mare de opere. Mass -media, ca organ de informare în masă nu poate fi influențat în ceea ce privește subiectele și temele abordate. Aceasta prezintă informații diverse, tinând cont de interesul tuturor categoriilor de persoane. În acest caz, instituțiile de stat au obligația de a controla și de a stabili orele de difuzare a programelor cu impact negativ asupra copiilor în afara perioadei active a acestora. Aceasta este singura modalitate de a crea o legătură între informațiile din mass-media și necesitățile reale ale copiilor.

BIBLIOGRAFIE

ALBULESCU, ION., Educația și mass-media/comunicare și învățare în societatea informațională, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003;

BRIGS, ASSA, Mass-media. O istorie socială: de la Gutenberg la Internet, Editura Polirom, 2005;

BROWNE, Kevin D , HAMILTON – GIACHRITSIS, Catherine, The influence of violent media on children and adolescents: a public-health approach, Lancet 2005;

CĂTOIU, I.(coord.), Cercetări de Marketing, Editura Uranus, București, 2002;

COMAN MIHAI, Introducere în sistemul mass– media, Editura Polirom, București, 1999;

GHIU, BOGDAN, Evul Media sau omul terminal, Editura dea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002;

ILEANA,ROTARU, Educație pentru comunicare și mass –media, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2003;

KIRKORIA, Heather L., WARTELLA, Ellena A., ANDERSON, Daniel R., The Future of Children, Editura Princeton University, Volumul 18, Numărul 1, Spring 2008, pp.39-61;

MCLUHAN,MARSHALL, Mass-media sau mediul invizibil, Editura Nemira, 1997;

POPA, DORIN, Mass – Media, Astăzi, Institutul European, București, 2002;

POP, DORU, Introducere în teoria media, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2002;

ROGER, FIDLER, Mediamorphosis: să înțelegem noile media, Editura Idea Design&Print, Cluj-Napoca, 2004;

http://www.scribd.com/doc/63306803/Mass-Media-in-Educatie-Efecte-Pozitive-Si-Efecte-Negative (Accesat la data de : 15.03.2013) ;

http://www.cultura.mai.gov.ro/traditii/mass-media.pdf (Accesat la data de : 15.03.2013) ;

http://www.swaraj.org/shikshantar/mediaaseducation.htm (Accesat la data de : 15.03.2013) ;

ANEXA 1

Variabilele cercetate, au fost definite atât conceptual cât și operațional și au fost stabilite în funcție de obiectivele amintite anterior.

Tabelul 1 : Variabilele cercetării

ANEXA 2

Chestionar

Cercetare privind influența mass – media asupra comportamentului elevilor

Care este mediul de comunicare pe care îl utilizați cel mai des pentru a vă culege informațiile de care aveți nevoie :

Televizorul

Internetul

Radio

Carți de specialitate

Reviste

Ziare

Care este mediul de comunicare pe care îl utilizați cel mai des pentru a vă informa cu privire la aspectele ce au loc în mediul extern :

Televizorul

Internetul

Radio

Reviste

Ziare

Menționați acordul/dezacordul cu privire la următoarele afirmații:

În ceea ce privește televizorul considerați că acesta este:

O sursă de informare

O modalitate de a vă relaxa

O sursă de învățare

Timpul petrecut în fața televizorului pe zi este :

Mai puțin de o oră

O oră

2-3 ore

Mai mult de 3 ore

În ceea ce privește internetul considerați că acesta este:

O sursă de informare

O sursă de învățare

Un înlocuitor al cărților

O modalitate de a vă relaxa

Care este perioada de timp pe care o petreceți în fața calculatorului pe zi :

Mai puțin de o oră

O oră

2-3 ore

Mai mult de 3 ore

Atunci când vă uitați la televizor preferați să urmăriți:

Știrile

Un film

Desene animate

Documentare

Emisiuni de divertisment

Emisiuni culturale

Considerați că, informațiile provenite din mediul extern vă sunt de ajutor în dezvoltarea personală ?:

Da

Nu

Mentionați acordul/dezacordul cu privire la următoarele afirmații :

Sexul dumneavoastra:

Bărbătesc

Femeiesc

Vârsta dumneavoastră:

ANEXA 3

Tabelul 2 : Distribuția frecvențelor în ceea ce privește mediile de comunicare utilizate de elevi pentru a-și culege informațiile de care au nevoie

Tabelul 3 : Distribuția frecvențelor în ceea ce privește mediile de comunicare utilizate de elevi pentru a se informa cu privire la aspectele ce au loc în mediu extern

Tabelul 4 : Distribuția frecvențelor în ceea ce privește motivele pentru care elevii apelează la mijloacele media

Tabelul 5: Distribuția frecvențelor în ceea ce privește asocierile pe care elevii le fac mediului TV

Tabelul 6: Distribuția frecvențelor în ceea ce privește durata petrecută de elevi în fața televizorului

Tabelul 7: Distribuția frecvențelor în ceea ce privește asocierile pe care elevii le fac internetului

Tabelul 8: Distribuția frecvențelor în ceea ce privește timpul petrecut de elevi în fața calculatorului

Tabelul 9: Distribuția frecvențelor în ceea ce privește preferințele în vizionare

Tabelul 10: Distribuția frecvențelor în ceea ce privește sprijinul acordat de mass– media în dezvoltarea personală a elevului

Tabelul 11: Distribuția frecvențelor referitoare la acordul/dezacordul cu privire la o serie de afirmații