Fondul Funciar al Republicii Moldova
C U P R I N S:
INTRODUCERE
1. GENERALITATI PRIVIND FONDUL FUNCIAR AL REPUBLICII MOLDOVA, STRUCTURA ȘI ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE ACESTUIA
1.1. Considerații generale privind Fondul funciar al [NUME_REDACTAT] și elementele constitutive ale acestuia
1.2. [NUME_REDACTAT] funciar al [NUME_REDACTAT] în funcție de categoria de destinație a terenurilor
1.3. [NUME_REDACTAT] funciar al [NUME_REDACTAT] în funcție de proprietate și dreptul de proprietate asupra terenurilor
1.4. Concluzii, propuneri și recomandări
2. ADMINISTRAREA FONDULUI FUNCIAR AL REPUBLICII MOLDOVA
2.1. Generalități privind adminisitrarea fondului funciar
2.2. Autoritățile publice ce efectuează adminsitrarea fondului funciar și competențele acestor
2.3. Funcțiile administrării fondului funciar
2.4. Cadastrul funciar de stat și reglementarea regimului proprietății funciare
2.5. Concluzii, propuneri și recomandări
3. REGIMUL JURIDIC AL DIFERITOR CATEGORII DE TERENURI, ÎN FUNCȚIE DE DESTINAȚIA PRINCIPALĂ A ACESTORA
3.1. Regimul juridic al terenurilor cu destinație agricolă
3.2. Regimul juridic al terenurilor din intravilanul localităților
3.3. Terenurile destinate industriei, transporturilor și terenurile cu alte destinații speciale
3.4. Terenurile destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătății, activității recreative, terenurile de valoare istorico-culturală, terenurile zonelor suburbane și ale zonelor verzi
3.5. Terenurile fondului silvic, ale fondului apelor regimul juridic al acestora
3.6. Concluzii, propuneri și recomandări
4. PARTEA PRACTICĂ
CONCLUZII PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI
BLIOGRAFIE
ANEXE (eventual)
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța problematicii abordate.Este marcată prin interesul deosebit pe care îl poartă societatea pentru fondul funciar, adică a tuturor terenurilor care prin natură ori destinația expresă a legii trebuie protejate și transmise generațiilor viitoare. Specific oricărei societăți democratice, generația prezentă are dreptul, dar și obligația de a efectua doar operațiile necesare protejarii valorii terenului înlăturînd acțiunea factorilor distructivi.
Motivația alegerii temei. Perioada actuală pe care o străbate [NUME_REDACTAT] este și o perioadă a fenomenului concesionărilor sau închirierilor terenurilor publice, a diferitelor spații destinate uzului public, în vederea organizării unei afaceri private. Sub ochii noștri, zilnic, dispar locuri de joacă pentru copii și parcuri, zilnic trotuarile devin tot mai înguste, apărînd, în schimb tarabe, magazine sau alte construcții, mai mult sau mai puțin improvizate.
Gradul de noutate al temei.Necesitatea apariției unui astfel de studiu rezidă din importanța pe care fondul funciar o are în cadrul unei societăți, reflectate în legislația actuală, precum și de a formula unele clarificări in ceea ce privește noțiunile de ” terenurile publice”, ”terenurile private”, și de a realiza o distincție clară între bunurile domeniale datorită faptului că, fiecăruia dintre aceste domenii, se aplică un regim juridic diferit.
Subiectul cercetări.Cercetarea care urmărește procesele care au stat la baza creării pieții funciare rurale moldovenești,analiza fondului funciar si componenta lui, evoluția sistemului de relații funciare în țară si perspectivele în dezvoltarea pieții funciare.Sa fac o analiză ampla a fondului național prin prisma schimbărilor structurale realizate în cadrul reformelor agricole.
Obiectul investigat și încadrarea lucrării într-un domeniu de cercetare.Perspectivele în dezvoltarea pieții funciare.Evoluția pieții funciare agricole în [NUME_REDACTAT].
Scopul și obiectivele tezei. Scopul si obiectivele care mi le-am propus este să posed cunoștințe teoretice și practice în domeniul funciar si să cunoască componența, statutul juridic al Fondului funciar din [NUME_REDACTAT].La fel sa analizez drepturile și obligațiunile deținătorilor de teren si sa pot determina statutul juridic al diferitelor tipuri de terenuri, să evidențieze trăsăturile specifice ale acestora.Este important să aprecieze locul și rolul dreptului funciar în reglementarea juridică a relațiilor funciare.
Subiectul cercetării. De a întelege structura si caracteristica fondului funciar.De a studia mai aprofundat regimul juridic al terenurilor cum ar fi terenurile destinate agriculturii, industriei, ocrotirii naturii, terenurile zonelor suburbane, verzi și fondului silvic.
Sarcinile lucrării. Este important de a arăta interesul deosebit pe care îl poartă societatea pentru fondul funciar mai ales în ultimul timp se realizeaza mai multe stiri despre deținătorii de terenuri.Fondul funciar trebuie protejat și transmis generațiilor viitoare.
Metodologia cercetării Metodologia cercetării cadrului juridic și instituțional în care se constituie fondul funciar este reprezentată de:
Metoda istorică – a fost utilizată pentru a prezenta apariția noțiunii de pamînt si reforma funciara și evoluția istorică a acesteia.
Metoda analitică – a fost utilizată pentru colectarea datelor necesare din materialul bibliografic avut in vedere: legislație, doctrină și jurisprudență, avand ca principal scop identificarea curentelor teoretice și practice privind fiecare dintre temele abordate in cuprinsul tezei.
Metoda comparativă – este utilizată pe tot parcursul cercetării, cu rol în stabilirea principalelor aspecte și prezentarea lor prin comparație.
Baza informațională.În cadrul studierii fondului funciar al [NUME_REDACTAT] am acumulat informații de la autori naționali dar și români. De asemenea am studiat codul funciar precum și proiectul codului funciar.Studierea diferitor cărți si analiza diferitor legi m-au ajutat sa realizez mai usor obiectivele tezei.Am remarcat savanti precum Baieș S, Ghenciu N, [NUME_REDACTAT], Cotorobai M, [NUME_REDACTAT], Guțu V, Trăilescu A. si altii.De asemenea m-am informat si din acte legislative de drept național acestea toate avînd un rol important în cadrul analizei fondului funciar al țării.
Structura și volumul tezei. In primul capitol am analizat structura si elementele fondului funciar în calitate de ramura de drept si disciplina de studiu.Destinația și misiunea dreptului funciar este de a reglementa un domeniu special al relațiilor sociale ce țin de pămînt. Importanța acestor relații este decisivă, deoarece pămîntul este baza vieții și a oricărei activități umane pe pămînt; acesta există indiferent de voința omului în calitate de condiție universală și obiect al muncii omului.
[NUME_REDACTAT] este cel mai important izvor de reglementare normativa cu ajutorul acestuia am distins componentele principale ale fondului funciar.In primul capitol al tezei am analizat si dreptul de proprietate deoarece proprietatea asupra terenurilor constituie o grupa de relatii funciare.De asemenea am analizat si diferite categorii de terenuri. Dreptul funciar este o ramură de drept complexă, de sine stătătoare a sistemului de drept al [NUME_REDACTAT] care reglementează relațiile funciare atît din sfera publică, cît și din cea privată. Destinația și misiunea dreptului funciar este de a reglementa un domeniu special al relațiilor sociale ce țin de pămînt. Importanța acestor relații este decisivă, deoarece pămîntul este baza vieții și a oricărei activități umane pe pămînt; acesta există indiferent de voința omului în calitate de condiție universală și obiect al muncii omului.
În al doilea capitol am analizat administrarea fondului funciar caracteristica acestuia si ce scop are in cadrul [NUME_REDACTAT]. În realitatea juridică actuală administrarea fondului funciar devine absolut necesar în măsura în care, odată cu privatizarea în masă a patrimoniului public, a luat naștere proprietatea privată asupra terenurilor, ceea ce a dus la modificarea esențială a relațiilor funciare, a relațiilor de proprietate în totalitatea acestora, ele devenind mai complexe, mai variate și mai dinamice.Totodată, studierea acestei ramuri este necesară în vederea cunoașterii limitelor exercitării drepturilor de proprietar asupra terenurilor, protecției juridice a terenurilor, ceea ce va contribui la asigurarea ocrotirii conștiente a drepturilor patrimoniale ale cetățenilor și agenților economici asupra terenurilor în condițiile economiei de piață. De asemenea am analizat si autoritățile publice ce efectuează adminsitrarea fondului funciar și competențele acestora, acestea avînd o importanta in cadrul examinarii detaliate a administrarii fondului funciar fiind ca intre ele exista o legatura strînsă.
În al treilea capitol am cercetat regimul juridic al diferitor categorii de terenuri in funcție de destinatia principala a acestora. Am determinat statutul juridic al diferitelor tipuri de terenuri, si am evidențiat trăsăturile specifice ale acestora.Clasificarea terenurilor este importanta deoarece sunt terenuri cu destinație agricolă, cu destinate industriei sau destinate ocrotirii naturii, sanatatii si ale fondului silvic apelor si fondului de rezervă.
În al patrulea capitol o sa arat diferite documente cu privire la dreptul de proprietate a fondului funciar al [NUME_REDACTAT] de asemenea o sa examnizez litigiu de ordin funciar de pe teritoriul [NUME_REDACTAT].Acest capitol accentuează importanța fondului funciar si scopul acestuia.
Sumarul compartimentelor tezei. În cadrul compartimentelor am redat importanța relațiilor sociale funciare din societate în complexitatea acestora, asigurarea folosirii raționale a terenurilor ceea ce este fondul funciar al [NUME_REDACTAT] si de asemenea am facut o clasificare a competențelor autorităților publice în cadrul gestionării terenurilor. Am delimitat proprietatea publică si proprietatea privata asupra terenurilor si ceea ca statul este obligat prin stabilirea legislației sa ocrotească ambele tipuri de proprietate.Statul are dreptul de a reglementa relațiile de proprietate si folosința terenurilor dupa interesele legitime ale societății. O importanță o are si înregistrarea de stat a bunurilor imobile a drepturilor asupra lor deoarece după parerea mea este un act juridic de recunoaștere asupra nașterii, modificării, transmiterii sau încetării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.Deci înregistrarea de stat este unica dovadă de înregistrare a dreptului asupra terenurilor.Terenul este o parte din teritoriu avînd hotare închise a cărei suprafață al cărei amplasament și ale cărei caracteristici sunt arătate în cadastrul bunurilor imobile. As vrea sa menționez ca cel mai important articol care accentuează dreptul de proprietate este consființit în declarația universală a drepturilor omului care stabilește ca orice persoana are dreptul la proprietate atît singură cît și în asociere cu altii si nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.Aceasta este o norma directă la fel cum și alt articol foarte importantă din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale că orice persoana are dreptul la respectarea bunurilor sale.Eu cred ca statul are obligația de a ocroti drepturile deținătorilor de terenuri de a le asigura tot ce este în măsură pentru menținerea acestora, deoarece terenurile constituie fondul funciar al țării si pentru ca aceasta sa fie prosperă este necesar de a asigura drepturile proprietarilor. Am analizat cadastrul funciar care are informații despre regimul juridic al terenurilor si despre valoarea acestora precum și date despre deținătorii de terenuri.Statul asigură folosirea terenurilor indiferent de tipul de destinația acestora.În aceste capitole am analizat fondul funciar din diferite opinii ai mai multor savanți.
1.GENERALITATI PRIVIND FONDUL FUNCIAR AL REPUBLICII MOLDOVA, STRUCTURA ȘI ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE ACESTUIA
Considerații generale privind Fondul funciar al [NUME_REDACTAT] și elementele constitutive ale acestuia.
Orice persoană are dreptul la proprietate, atît singură, cît și în asociație cu alții.Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa. Din punct de vedere național [NUME_REDACTAT] este o țară agrara si pamîntul constituie o bogăție naționala a statului o avutie a poporului.Tocmai de aceea reprezinta o deosebita importanta reglementarea juridica a proprietatii de posesiune si benefeciere funciara. [NUME_REDACTAT] Funciar a semnificat începerea unei noi reforme funciare, avînd la bază recunoasterea si implementarea proprietatii private asupra pămîntului.[NUME_REDACTAT] Moldova a parcurs o lunga si dificila etapa de tranzitie care arata trecera de la o economie etatista, centralizata spre o economie de piata care a avut obiective urmarite[nr.1art.17].
Dreptul funciar constituie o ramura de drept care cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaza ansamblul de relatii sociale privitoare la terenurile ce constituie fondul funciar tarii,proprietatea asupra acestora regimul lor juridic,amenajarea teritoriului si respectarea cerintelor de protectie a mediului. Pamîntul si celelalte componente ale naturii subsolul apele padurile regnul animal constituie bogatia nationala a statului indiferent de tipul de proprietate asupra lor de aceea reglementarea juridica a regimului lor de folosire are o importanta deosebita.
Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional[nr.2 art.1 din protocol]
Fiind mijlocul principal de productie in agricultura si silvicultura pamîntul si relatiile funciare necesita o reglementare speciala. Proprietatea este publică și privată.Ea se constituie din bunuri materiale și intelectuale. Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăților și demnității omului. Piața, libera inițiativă economică, concurența loială sînt factorii de bază ai economiei[nr.3art.9].
Pămîntul este obiect principal al activitatii economice dar si unul din cele mai importante componente ale mediului.Pamîntul exista indiferent de vointa omului acesta este un element important al fondului funciar. Pamîntul este baza teritoriala de existenta si activitate a omului, mijloc de productie natural. Dreptul funciar este o ramură de drept a sistemului de drept al [NUME_REDACTAT] care reglementează relațiile funciare atît din sfera publică, cît și din cea privată.Destinația și misiunea dreptului funciar este de a reglementa un domeniu special al relațiilor sociale ce țin de pămînt.Importanța acestor relații este decisivă, deoarece pămîntul este baza vieții și a oricărei activități umane pe pămînt acesta există indiferent de voința omului în calitate de condiție universală și obiect al muncii omului[nr.121pag 8].
Dreptul funciar se împarte în trei aspecte cum ar fi în calitate de ramura de drept, în calitate de stiință, în calitte de disciplină de studiu. Dreptul funciar este o ramura de drept complexa de sine statatoare deoarece are obiectul si metodele sale de reglementare, are izvoare de drept codificate de reglementare normativa. Pamîntul devine obiect al relatii funciare în rezultatul folosirii acestuia de catre oameni,însusirile produselor pămîntului, valorificării calitatilor utile.Astfel relatiile sociale devin patrimoniale. Caracterul deosebit al relatiilor patrimoniale în legatura cu pămîntul este determinat de particularitatile relatii funciare. Aceste relatii constituie raporturi privind proprietatea asupra terenurilor, drepturile asupra terenurilor a persoanelor neproprietari de terenuri, circulatia civila a terenurilor, dobîndirea și încetarea drepturilor asupra terenurilor, conținutul drepturilor și obligațiilor al persoanelor care folosesc terenurile.Interesele sociale fac necesara imixtiunea statului în sfera relațiilor funciare. Tocmai din aceasta cauza dreptul funciar este ramura de drept complexă deoarece relațiile funciare patrimoniale sunt în strînsă legătură cu relatiile funciare organizational administrative care de asemenea sunt reglementate de dreptul funciar[nr.121 pag 9].
Dreptul funciar reglementeaza conținutul activitatii autoritatilor administratiei publice privind folosirea raționala si protecția terenurilor, realizarea funcțiilor administrative cum ar fi cele cu privire la cadastrul funciar de monigoringul terenurilor. În calitate de ramură de drept, dreptul funciar reprezintă o totalitate de norme de drept ce reglementează relatiie sociale funciare din societate în scopul asigurării folosirii raționale și protecție terenurilor, apărării drepturilor intereselor legitime ale cetățenilor si persoanelor juridice asupra terenurilor.Metodele dreptului funciar reprezinta prin sine o totalitate de procedee si mijloace prin intermediul carora normele dreptului funciar influințează comportamentul participanților raporturilor funciare[nr.91pag.23].
Metodele dreptului funciar sunt metoda imperativă și metoda permisiunii sau a liberei inițiative. Prima metode este bazată pe putere și subordonare ceea ce ține de domeniul public. A doua metodă este bazată pe egalitatea juridică a subiectelor de drept și libertatea acestora de a acționa în limitele permise de lege, ordinea de drept și bunele moravuri adică ceea ce ține de domeniul privat. Aceste doua metode ale dreptului funciar se completează și corelează între ele.Necesitatea aplicării acestor metode este determinata de obiectul de reglementare al dreptului funciar.Important este de a determina strict cînd în ce cazuri este imperativa sau administrativa si respectiv cînd în ce cazuri este aplicabilă metoda permisiunii libere a participanților relațiilor funciare. Astfel medota imperativa este aplicată în reglementarea relațiilor privind atribuirea si exproprierea terenurilor pentru cauză de utilitate publică ce țîn de protecția mediului, monitoringului terenurilor si controlul de stat asupra folosirii raționale a a terenurilor. Într-o anumită măsură metoda administrativă este aplicată în procesul atribuirii în proprietate privata a cotelor de teren echivalent în cadrul programului de privatizare și organizare a întreprinderilor agricole. Oricum metoda administrativă nu se extinde asupra tuturor relațiilor funciare doar asupra celor care direct sau indirect prezintă un interes pentru întreaga societate. Aplicarea extensivă a metodei adminsitrative atrage dupa sine denaturarea relațiilor funciare si inefeciența legislatiei funciare[nr.98].
Odată cu privatizarea terenurilor de proprietate publică și crearea proprietății private asupra terenurilor tot mai găsește aplicarea metoda permisiunii libere, liberei intițiative și intițiativei private, inclusiv în reglementarea relatiilor funciare. Aplicarea acestei metode este determinată de principiul fundamental civil potrivit căruia se interzice imixtiunea statului în activitatea economică în afacerile private ale subiectelor de drept cu exceptia cazurilor private de lege.Exercitarea dreptului de proprietar asupra terenurilor inclusiv dreptul de valorificare individuală sau în comun a terenului aflat în proprietate, dreptul de dispozitie asupra terenului sunt drepturi fundamentale ale proprietarului de teren și aceste drepturi nu pot fi îngrădite de stat dacă acestea sunt exercitate în conformitate cu legea, ordinea de drept și bunele moravuri. Fondul funciar are la bază anumite principii reglementate de dreptul funciar cum ar fi principiul corelării intereselor publice si intereselor private în procesul valorificării și gestionării terenurilor, avînd în vedere si necesitatea asigurarii dreptului omului la un mediu sănătos.Toate terenurile, indiferent de destinație și de proprietate, constituie fondul funciar al [NUME_REDACTAT][nr.99].
În opinia domnilor Cotorobai M., Zamfir P., Ursu V. fondul funciar, în dependență de destinația principală, se compune din următoarele categorii de terenuri cu destinație agricolă, din intravilanul localităților, destinate industriei, transporturilor, telecomunicațiilor și cu alte destinații speciale, destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătății, activității recreative, terenurile de valoare istorico-culturală, terenurile zonelor suburbane și ale zonelor verzi, ale fondului silvic, ale fondului apelor si ale fondului de rezervă. Obiectul dreptului funciar sunt raporturile de relatii sociale care apar în timpul folosirii pamîntului. Specificul acestor raporturi este legat de functiile pe care le îndeplinește pămîntul pentru diferite ramuri ele economiei nationale.În agricultura si silvicultura pamîntul este stratul fertil al solului are o însemnatate hotarîtoare. Cu totul alte functii îndeplineste pămîntul în restul sferelor de activitate economică. Pentru industrie,transporturi,constructie,localitati pamintul serveste drept spatiu suprafata teren de amplasare a cladirilor utilajelor si cailor de comunicatie.Îndeplinirea acestor functii economice genereaza aparitia si existenta unor raporturi funciare exprimate în relatii sociale ce apar în procesul de atribuire, folosire, retratgere si protectie a terenurilor de pămînt[nr.101pag.34].
Dupa parerea mea pamîntul ca mijloc de productie si conditie principala pentru satisfacerea cerintelor materiale ale societatii se afla in strînsa legatura cu celelalte componente ale naturii prin urmare si raporturile funciare sint in interactiune cu raporturile silvice ceea ce ne permite sa afirmam ca raporturile funciare poarta un caracter prioritar fata de celelalte grupuri de raporturi sociale din domeniul obiectelor naturale. Trecerea de la nationalizarea pamîntului la privatizarea lui,înfaptuirea demonopolizarii proprietatii de stat asupra pamîntului si improprietarirea reala a taranilor prin legiferarea dreptului de proprietate privata asupra pămîntului confirma aparitia si existenta unor noi particularitati.Pămîntul poate fi obiect al raporturilor de vînzare-cumparare, gajare, arenda, donare, moștenire cu alte cuvinte pamîntul devine imobil se încadrează în circuitul de piată.
În opinia Chiriac S., Ghenciu N, Mocanu V. fondul funciar are ca obiect pamîntul ceea ce am descris prezinta o importanta deoarece fonul funciar constituie pamîntul. Relatiile juridice funciare apar intre subiectii acestora care au anumite drepturi si obligatiuni conform legislatiei funciare. Subiect al raporturilor funciare este si statul.Subiecti ai raporturilor funciare se numesc detinatori de teren. Obiecte ale raporturilor funciare sunt sectoarele de teren, cotele de teren si drepturile asupra lor. Raporturile juridice funciare unice dupa felul lor se impart in functie de mai multi factori. De exemplu dupa continutul relatii funciare al drepturilor si obligatiilor subiectilor raporturile juridice pot fi clasificate in raporturi de proprietate funciara, raporturi din domeniul administrarii de stat a pamîntului, raporturi juridice de benefeciere funciara si raporturi de protectia a pamîntului[nr.92pag.26].
Raportul funciar poate fi clasificat si în functie de terenuri cu destinatie agricola, industriala din intravilanul localitatilor.În asa fel consider ca raporturile sociale care apar în procesul de posesiune si de folosire sau benefeciere a terenurilor de pamînt precum si a drepturilor asupra lor constituie obiectul de reglementare a dreptului funciar. Dreptul funciar sistematizează normele juridice referitoare la terenuri, indiferent de caracterul acestor norme și de izvoarele formale ale dreptului în care aceste norme sunt cuprinse.Relațiile sociale privitoare la terenuri există atât între particulari persoane fizice și juridice de drept privat cât și între persoanele juridice de drept public, ori între acestea și particulari[nr.92pag.39].
Dreptul funciar este acea ramură de drept ce cuprinde normele juridice care reglementează relațiile sociale născute în legătură cu folosința terenurilor de către deținătorii acestora, indiferent de forma de proprietate proprietate publică sau particulară a statului, proprietate privată, precum și relațiile sociale ce privesc organizarea și evidența funciară, în scopul folosirii raționale și integrale a tuturor terenurilor, potrivit destinației lor. Așadar, normele juridice ce alcătuiesc conținutul dreptului funciar ca ramură de drept se pot clasifica în norme juridice care reglementează formele proprietății asupra terenurilor și regimul lor juridice, norme juridice care reglementează modul de exploatare a terenurilor în România, norme juridice care reglementează sistemul de evidență și publicitate imobiliară, norme juridice care reglementează folosirea, protecția și ameliorarea terenurilor. Dreptul de proprietate al cetățenilor este consifint de “Declaratia universala a drepturilor omului” la care este parte si [NUME_REDACTAT] si serveste drept temei pentru promovarea reformei economice si constituirea economiei de piață în [NUME_REDACTAT][nr.114 pag.34].
1.2 [NUME_REDACTAT] funciar al [NUME_REDACTAT] în funcție de categoria de destinație a terenurilor.
Conform art 2. al [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] am constatat ca toate terenurile, indiferent de destinație și de proprietate, constituie fondul funciar al [NUME_REDACTAT].Astfel art 2 alCodului funciar arată ca fondul funciar, în dependență de destinația principală, se compune din următoarele categorii de terenuri:
– cu destinație agricolă
– din intravilanul localităților
-destinate industriei, transporturilor, telecomunicațiilor și cu alte destinații speciale
-destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătății, activității recreative, terenurile de valoare istorico-culturală, terenurile zonelor suburbane și ale zonelor verzi
-ale fondului silvic
-ale fondului apelor
-ale fondului de rezervă[nr.5 art.2].
Dupa cum se prevede în codul funciar obiecte ale relațiilor funciare sînt: sectoarele de teren, cotele de teren și drepturile asupra lor. Sectoarele de teren se caracterizează prin suprafață, amplasament, hotare, au statut juridic și alte caracteristici, specificate în documentația înregistrării de stat a dreptului asupra pămîntului.Sectoarele de teren și obiectele aferente acestora cum ar fi solul, bazinele de apă închise, pădurile, plantațiile multianuale, clădirile, construcțiile, edificiile, strămutarea cărora este imposibilă fără a cauza pierderi directe destinației lor, constituie bunuri imobile. Sectoarele de teren pot fi divizibile și indivizibile.Se consideră divizibile sectoarele de teren care pot fi împărțite în porțiuni fără a le schimba destinația, fără a încălca normele antiincendiare, sanitare, ecologice, agrotehnice și urbanistice, fiecare porțiune formînd după divizare un teren de sine stătător. Cotele de teren ale sectorului de teren aflat în folosință comună de asemenea constituie obiecte ale relațiilor funciare.Cotele de teren au expresie cantitativă și descriere, cuprinzînd indicații privind destinația și categoria de folosință[nr.5 art.2].
Conform “art. 288 al [NUME_REDACTAT]” toate bunurile se divizează în bunuri imobile și bunuri mobile.La categoria de bunuri imobile conform legislației civile și legislației cadastrale se referă terenurile[nr.4].Spre deosebire de codul civil, legea cadastrului bunurilor imobile utilizează noțiunea de teren cu semnificație clară de obiect al înregistrării de stat în registrul bunurilor imobile la Oficiul cadastral teritorial.Astfel „teren” este o parte din teritoriu avînd hotare inchise a cărei suprafață al cărei amplasament și ale cărei caracteristici sînt reflectate în cadastrul bunurilor imobile.[nr.32].Avînd în vedere cele expuse mai sus pot fi evindețiate semnele terenului în calitate de obiect al dreptului de proprietate, la care se referă:
Existenta hotarelor inchise adica hotare generale sau fixe ale terenului
Suprafata concreta a terenului, stabilita in hectare
Amplasament concret in spatiu in sens prezenta adresei juridice
Destinația concreta și categoria de folosință a terenului cum ar fi cu destinație agricolă:arabilă, vie, livadă si destinat costructiilor, construcției industriale, constructiei social culturale.
Recunoașterea terenului în calitate de obiect de drept independent al înregistrării de stat în registrul bunurilor imobile la oficiul cadastral teritorial (OCT).
Prezența numărului cadastral adică a unui număr individual, irepetabil pe întreg teritoriul tării, care va fi menținut pe toate perioada de existența a terenului în calitate de obiect de drept unic[nr.121].
Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privata sau al altor drepturi reale, avand ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot apartine domeniului public sau domeniului privat.Prin plantații prinse de rădăcini ca obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile se înteleg plantațiile perene, înființate în conformitate cu normele stabilite de legislație.De exemplu viile, livezile, plantațiile de viță-de-vie și plantațiile pomicole, înființate conform proiectului de înființare a plantațiilor multianuale[nr.114 pag.40].
La art.4 Cod funciar sunt mentionati proprietarii de terenuri: cetatenii RM si investitorii straini, dar nu sunt mentionati in calitate de proprietari de terenuri statul RM, statele straine, unitatile administrativ-teritoriale dar nici persoanele juridice de drept privat ale RM si nici cele din strainatate[nr.5art.4].
În alin.1 al art.6 din Codul funciar stabileste ca absolut toate terenurile si toate drepturile asupra acestora sunt supuse inregistrarii de stat obligatorii in mod exclusiv doar si numai in registrul bunurilor imobile la oficiul cadastral teritorial in modul stabilit de Legea cadastrului bunurilor imobile, fara de a lua in considerare ca alin.2 al art.10 din Legea cu privire la arenda agricultura nr.198-XV din 15.05.200 contine o exceptie, conform careia, dreptul de arendare a terenurilor si, respectiv, contractul de arenda a terenurilor si a altor bunuri agricole incheiat pe un termen de pana la 3 ani inclusiv se înregistreaza în Registrul contractelor de arenda, tinut de primaria localității în a cărei raza teritorială sunt situate terenurile respective si alte bunuri agricole[nr.21art.10].
Conform art. 288 al [NUME_REDACTAT] al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2000 categoria de bunuri imobile se raportă terenurile, porțiunile de subsol, obiectele acvatice separate, plantațiile prinse de rădăcini, clădirile, construcțiile și orice alte lucrări legate solid de pămînt, precum și tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat durabil în acestea, adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinației lor. Rămîn bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren, pentru a fi reîntrebuințate, atît timp cît sînt păstrate în aceeași formă, precum și părțile integrante ale unui bun imobil care sînt detașate provizoriu de acesta dacă sînt destinate reamplasării. Materialele aduse pentru a fi întrebuințate în locul celor vechi devin bunuri imobile. Dreptul de proprietate și alte drepturi reale asupra bunurilor imobile, grevările acestor drepturi, apariția, modificarea și încetarea lor sînt supuse înregistrării de stat. Înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile este publică. Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze oricărei persoane informații despre toate drepturile și grevările înregistrate asupra oricărui imobil. Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze, la cererea persoanei al cărei drept este înregistrat, un document ce ar confirma înregistrarea sau să aplice parafa pe documentul prezentat spre înregistrare. Dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum și prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate[nr.4 art.288].
Accesiunea imobiliară naturală reprezinta adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului terenului riveran numai dacă ele se formează treptat aluviuni.Terenurile ocupate treptat de albiile apelor curgătoare revin proprietarului acestor ape. Proprietarul terenului înconjurat de rîuri, heleștee, iazuri, canale sau de alte ape nu devine proprietar al terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. Proprietarul acestor ape nu dobîndește nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revărsări sporadice.Proprietarul terenului din care o apă curgătoare a smuls brusc o parte importantă, alipind-o la terenul altuia, nu pierde dreptul de proprietate asupra părții desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data cînd proprietarul terenului la care s-a alipit partea a intrat în posesiune. În cazul în care o apă curgătoare, formînd un braț nou, înconjoară terenul unui proprietar riveran, acesta rămîne proprietarul insulei astfel create[nr.4 art.328].
Accesiunea imobiliară artificială reprezinta construcțiile și lucrările subterane sau de la suprafața terenului sînt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa și îi aparțin acestuia pînă la proba contrară. Prin lucrări se înțeleg plantarea, precum și amenajările aduse unui teren care nu se încorporează în mod durabil în acesta.Proprietarul de teren care a efectuat construcții și alte lucrări cu materiale străine este obligat să plătească valoarea materialelor. Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credință, proprietarul este obligat să repare și prejudiciul cauzat.În cazul în care construcțiile sau lucrările sînt făcute de un terț, proprietarul terenului are dreptul să le țină pentru sine sau să oblige terțul să le ridice pe cheltuială proprie și să repare daunele cauzate. Dacă păstrează construcțiile sau lucrările făcute de un terț, proprietarul este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelor și costul muncii ori o sumă de bani egală cu creșterea valorii terenului.În cazul în care construcțiile sau lucrările sînt făcute de un terț de bună-credință, proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor și este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelor și costul muncii sau o sumă de bani echivalentă creșterii valorii terenului. Constructorul de rea-credință nu poate pretinde la o despăgubire mai mare de o treime dacă nu va dovedi că persoana îndreptățită poartă ea însăși o parte din vinovăție[nr.4art.329].
Clasificarea după categorii de terenuri.
Categoria de terenuri este determinată de anumite caracteristici tehnice (proces de degradare, felul lucrărilor de ameliorare și amenajare, gradul de mecanizare, etc.)
Avînd în verdere aceste caracteristici tehnice, unii autori definesc categoria de terenuri ca pe o ”grupare de terenuri după natura proceselor de degradare, felul lucrărilor de ameliorare și amenajare, gradul de mecanizare și rezistență acestora la arat”. O categorie de terenuri poate cuprinde una sau mai multe unități de sol sau una sau mai multe categorii de folosință.
Se conosc următoarele categorii de terenuri:
Terenuri normale, care au solurile fertile, nu manifestă procese de degradare datorită exceselor de apă, sărăturare, aciditate, eroziune, alunecări, etc.
Terenuri degradate sunt acelea care prezintă diverse procese de degradare în evoluția solurilor, iar capacitatea lor de producție este mai mult sau mai puțin scăzută, în funcție de intensitatea procesului de degradare.
Terenuri amenajate prin lucrări de imbunătățiri funciare. După cum o arată și denumirea, sunt acele terenuri pe care s-au executat lucrări de îmbunătățire funciare sau alte lucrări de ameliorare.
Terenuri în pantă, care cuprind circa 2/3 din suprafața terenurilor țării.
Categoriile de terenuri sunt elemente ale cadastrului funciar și constituie criterii de estimare și evaluare a acestora[nr.101pag.46].
Conform opiniei mai multor savanti Cotorobai M.Zamfir P. terenurile indiferent de destinație și tipul de proprietate, precum și drepturile asupra lor, sînt supuse înregistrării de stat în registrul bunurilor imobile al oficiului cadastral teritorial terenurile în [NUME_REDACTAT] pot fi în proprietate publică și privată. Statul ocrotește în egală măsură ambele tipuri de proprietate. Prin deținători de terenuri se înțeleg titularii dreptului de proprietate, de posesiune, de beneficiere funciară. Deținătorii de terenuri cu titlu de proprietate privată pot fi cetățeni ai [NUME_REDACTAT] și investitorii străini[nr.101pag.89].
Proprietarul poate acorda orice întrebuințare izvorului de pe terenul său cu condiția de a nu aduce atingere drepturilor dobîndite de proprietarul terenului inferior. Proprietarul terenului pe care se află izvorul nu poate să-i schimbe cursul dacă prin această schimbare ar lipsi locuitorii unei localități de apă pentru necesitățile curente. Acoperișul trebuie să fie construit astfel încît apa, zăpada sau gheața să cadă exclusiv pe teritoriul proprietarului.Fructele căzute din pomi sau arbuști pe terenul vecin se consideră fructe de pe acel teren. Proprietarul terenului poate să taie și să-și oprească rădăcinile de arbori și de arbuști care au pătruns la el de pe terenul vecin. Aceeași regulă se aplică și ramurilor de arbori și de arbuști ce atîrnă de pe terenul vecin. Orice construcție, lucrare sau plantație se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanțe minime față de linia de hotar, conform legii, regulamentului de urbanism sau, în lipsă, conform obiceiului locului, astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Arborii, cu excepția celor mai mici de doi metri, a plantațiilor și a gardurilor vii, trebuie sădiți la distanța stipulată de lege, de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului, dar care să nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar[nr.4 art.385].
Dacă proprietarul unui teren, cu ocazia ridicării unei construcții, a construit dincolo de limita terenului său, fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă, vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depășirea limitei. Vecinul prejudiciat trebuie despăgubit cu o rentă în bani, plătită anual, cu anticipație. Orice proprietar este obligat ca, după primirea unui aviz scris sau verbal, să permită vecinului accesul pe teritoriul său, după caz, pentru efectuarea și întreținerea unei construcții, plantații și efectuarea unor alte lucrări pe terenul vecin. În cazul în care, datorită unei forțe naturale sau forțe majore, un bun a pătruns pe un teren străin sau a fost transportat acolo, proprietarul terenului trebuie să permită căutarea și ridicarea bunului, dacă nu a purces el însuși la căutare sau nu-l restituie.Bunul continuă să aparțină proprietarului său, cu excepția cazului cînd acesta renunță la el. Proprietarul terenului poate cere ridicarea bunului străin și aducerea terenului în situația anterioară [nr.4 art.390].
Proprietarul terenului care efectuează și întreține construcții, plantații sau execută alte lucrări pe teritoriul său nu are dreptul să pericliteze terenul vecin sau să compromită trăinicia construcțiilor, lucrărilor sau plantațiilor situate pe acesta. Dacă terenul este lipsit de comunicație prin orice cale de acces de folosință comună, conducte de alimentare cu apă, conducte de energie electrică, gaze, telecomunicații și altele asemenea, proprietarul poate cere vecinilor să-i permită utilizarea terenurilor lor pentru instalarea comunicației necesare. Trecerea urmează a se face în condiții de natură să aducă o minimă atingere exercitării dreptului de proprietate asupra terenului.Vecinului al cărui teren este folosit pentru acces trebuie să i se plătească o justă și prealabilă despăgubire care, prin acordul părților, poate fi efectuată sub formă de plată unică. Proprietarul de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat. Cheltuielile pentru demarcare se împart între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între nu reiese altfel.Litigii privind hotarul. Dacă în urma unei dispute este imposibilă determinarea hotarului adevărat, atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor. Dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată, fiecărui teren îi este anexată o jumătate din porțiunea disputată. Dacă determinarea hotarului duce la un rezultat ce contravine faptelor stabilite, în particular aduce atingere mărimii stabilite a terenului, hotarul se stabilește, la cererea unei părți, de către instanța de judecată[nr.4 art. 385-395]
1.3. [NUME_REDACTAT] funciar al [NUME_REDACTAT] în funcție de proprietate și dreptul de proprietate asupra terenurilor.
Dreptul de proprietate, este un drept fundamental, de veche tradiție în catalogul Drepturilor și șibertăților cetățenești. Acest drept este unul de bază, cuprin „adoptată de [NUME_REDACTAT] a ONU [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] din 10.12.1948 (art.17)”orice persoană are dreptul la proprietate, atît singură, cît și în asociere cu alții”. Nimeni nu poate fi lipsit arbitrar de proprietatea sa”[nr.1art.17].
Conform art.126 din [NUME_REDACTAT] Moldova, proprietatea poate fi publică și privată.Proprietatea publică în funcție de subiectul dreptului de proprietate publică este de doua feluri: proprietatea de stat si proprietate a unitatilor administriv teritoriale.Atit terenurile proprietate de stat cit si terenurile proprietate a unităților administrativ teritoriale în functie de gradul de socializare a proprietății publice conform art 96. al [NUME_REDACTAT] se divizează în două categorii cum ar fi terenuri proprietate publică din domeniul privat și terenuri proprietate publică din domeniul privat.Terenurile proprietate publică din domeniul privat asemeni cum și terenurile aflate în proprietate privată a cetățenilor si persoanelor juridice private nu sunt excluse din circuitul civil al terenurilor care pot fi vîndute, cumpărate, schimbate, pot fi depuse în calitate de aport la capitalul social al societăților comerciale.Terenurile proprietate publică din domeniul privat pot fi supuse privatizării si pot fi privatizate de către persoanele fizice si persoanele juridice private în modul stabilit de lege. Terenurile proprietate publică din domeniul public sunt proprietate exclusivă a statului sau a unităților administrativ teritoriale.Asemenea terenuri sunt excluse din circuitul civil al bunurilor imobile si nu pot fi supuse privatizării, nu pot fi schimbate, cumpărate, vîndute, nu pot fi depuse în calitate de aport la capitalul social al societăților comerciale[nr.3 art.126].
În opinia domnului [NUME_REDACTAT] terenurile proprietate publică a statului reprezintă o parte a terenurile proprietate publică ce aparțin cu drept de proprietate al RM, dreptul de posesiune, de folosință și de a dispune asupra cărora este de compentența Guvernului.
La categoria de terenuri proprietate publică a statului se referă[121pag.37]:
a) terenurile incluse în Lista unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului, aprobat de Parlament.
b) terenurile fondului silvic proprietate publică a statului, terenurile fondului apelor proprietate publică a statului, terenurile zonelor de protecție a apelor și zonelor sanitare, conform datelor cadastrale respective.
c) terenurile aferente constructiilor unitatilor de stat si organelor de stat
d) terenurile aferente obiectelor compexului energetic al [NUME_REDACTAT]
e) terenurile ocupate de drumurile naționale, terenurile ocupate de conductele naționale si internaționale de transport al gazelor, precum si de alte comunicatii de transport de proprietate publică a statului.
f) terenurile destinate ocrotirii naturii cum sunt terenurile rezervatiilor, parcurilor naționale, parcurilor dendrologice si zoologice, gradinilor botanice, branistilor, monumentelor naturii si destinate ocrotirii sanatatii, activitatii recreative si terenurile de valoare istorico- naturala ce includ rezervatiile istorico-culturale, parcurile memoriale, monumentele arheologice si arhitecturale a caror lista este aprobata de Guvern.
g) terenurile destinate necesitatilor de aparare, trupelor de granicieri si trupelor interne.
Terenurile proprietate publică a unităților administrativ teritoriale reprezintă o parte a terenurilor proprietate publică ce aparțin cu drept de proprietate unităților administrativ-teritoriale ale tarii, dreptul de posesiune de folosinta si de a dispune asupra carora este de competenta autoritatilor administratiei publice locale.
La categoria terenuri proprietate publică a unitatilor administrativ-teritoriale se referă:
terenurile aflate în folosința autorităților publice administrației publice locale.
terenurile aflate obiectelor privatizate sau pasibile de privatizare inclusiv terenurile aferente constructiilor nefinalizate precum si terenurile aferente obiectele din fondul de imobile nelocuibile date în arendă.
Terenurile aferente cladirilor si altor constructiie transmise în proprietate privată în contul cotelor-părți valorice legislației cu privire la privatizare.
Terenurile atribuite în folosința sau date în arendă întreprinderilor private, constituie în afară procesului de privatizare a patrimoniului public.
Terenurile impădurire, fălșiile forestiere, terenurile destinate reținerii apei, măsurilor antierozionale, coridoarelor ecologice și altor scopuri de protecție a mediului încujurator.
Terenurile aferente obiectelor de menire social-culturala proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, terenurile de uz public cum ar fi piețe, străzi, pasaje si alte terenuri folosite pentru caile de comunicație, parcuri, grădini publice, scuaruri.
Terenurile destinate transportului rutier, feroviar, naval, aerian, prin coducte pentru liniile de comunicatii și transport de energie electrică pentru exploatațiile miniriere și pentru alte necesități industriale ale autoritatilor administratiei publice locale.
Loturile neprivatizate ale întovărășirilor pomicole.
Terenurile fondului de rezervă al primăriilor satelor si terenurile zonelor suburbane si zonelor verzi precum si terenurile ocupate de iazuri[nr.121pag.38].
Transmiterea terenurile din proprietate publică a statului în proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se face prin hotărîrrea Guvernului, cu acordul consiliului local respectiv.
Conform legislației în vigoare nu pot fi privatizate și deci contiuna să ramînă în proprieatea de stat a unităților administrav teritoriale următoarele categorii de terenuri:
1)terenurile fondului silvic, terenurile ocupate de păduri precum și cele neacoperite cu păduri însă destinate împăduririi.
2)terenurile fondului apelor, terenurile aflate sub ape-albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apă, mlaștinile, terenurile pe care sunt amplasate construcții hidrotehnice si alte amenajari ale serviciului apelor.
3)terenurile destinate ocrotirii naturii, terenurile rezervațiilor, parcurilor naționale, parcurilor dendrologice și zoologice, grădinilor botanice, braniștilor, monumentelor naturii, terenurile zonelor de protecție și zonelor sanitare.
4)terenurile destina ocrotirii sănătății, terenurile pe care există obiecte de tratament natural-izvoare de ape minerale, nămoluri curative, precum și condiții climaterice deosebit de favorabile profilaxiei și tratamentului.
5)terenurile destinate activității recreative cum ar fi terenurile prevăzute și folosite pentru odihnă și turism, terenurile pe care se află case de odihnă, pensiontae, sanatorii, campinguri, baze turistice, tabere turistice si parcuri.
6)terenurile de valoare istorico-naturală, rezervațiile istorico-culturale, parcurile memoriale, monumentele arheologice si arhitecturale si complexele de ladșaf.
7)terenurile zonelor suburbane si ale zonelor verzi inclusiv terenurile ocupate de păduri, grădini publice și alte spații verzi care au funcții de protecție sanitaro-igienice, de forfiticare a sănătății și care sînt locuri de odihnă a populației.
8)terenurile de uz public din orașe si sate, terenurile folosite pentru căile de comunicație, piețe, străzi, pasaje, drumuri si altele asemenea.pentru necesitățile social-culturale ale populației grădini publice, parcuri, lacuri[nr.121pag.40,41,].
Dreptul de proprietate privată asupra terenurilor.Conform opiniei domnului [NUME_REDACTAT] în [NUME_REDACTAT] proprietatea privată asupra terenurilor inițial, a luat naștere în rezultatul privatizării terenurilor proprietate de stat care în perioada de pînă la o mie noua sute noua zeci si doi au fost în proprietate exclusivă de stat. Legislația actuală nu prevede privatizarea terenurilor fondului silvic și fondului apelor proprietate de stat.În funcție de destinația terenurilor, legislația prevede privatizarea și trecerea în proprietate privată:
a terenurilor cu destinație agricolă
a terernurilor destinate construcțiilor
Privatizarea terenurilor proprietate publică are loc
pe gratis, cu titlu gratuit
contra plată[nr.121 pag.41]
Terenurile cu destinație agricolă supuse privatizării gratuite sunt:
1)terenurile incluse în fondul funciar de privatizare atribuite în proprietate privată a cetățenilor în contul cotelor de teren echivalent „conform articolelor 12 si 13 din [NUME_REDACTAT]”.
2) loturile pentru gradini atribuite cetatenilor in extravilanul satului sau orasului „conform art. 82 din [NUME_REDACTAT] al R.S.S.M. ca loturi de pe linga casa[nr.5 art.82]
3) terenurile cu destinatie agricola rezervate pentru necesitatile dezvoltarii sociale a localitatilor rurale atribuite in proprietate privata persoanelor din familiile in care nici una din membri nu i s-a atribuit cota de teren echivalent „conform art. 11 (1) din Legea nr.173-XIV din 22 octombrie 1998 pentru modificarea si completarea [NUME_REDACTAT]”[nr.121 pag.42.43].
Terenurile destinate constructiilor supuse privatizarii gratuite:
1)loturi de pe linga casele individuale de locuit.
2)loturile atribuite pentru constructia caselor individuale de locuit.
3) terenurile aferente blocurilor locative din condominium.
Terenurile cu destinatie agricola supuse privatizarii contra plata prin vinzare-cumparare:
1. terenurile aflate in folosinta membrilor intovarasirilor pomicole.
2. terenurile cu destinatie agricola aferente constructiilor proprietate private folositin scopul productiei agricole si agroindustriale.
3. terenurile cu destinatie Agricola din fondul de rezerva a satului sau a orasului cu expunerea acestora la licitatiile funciare cu strigare sau la concurs comercial in modul stabilit de legislatie.
Terenurile destinate constructiilor supuse privatizarii contra plata prin vinzare-cumparare:
1. terenurile aferente obiectelor privatizate inclusive constructiilor nefinalizate.
2. terenurile aferente obiectelor private din fondul de imobile nelocuibile.
3. terenurile aferente aflate in folosinta intreprinderilor private, infiintate in afara procesului de privatizare.
4. terenurile destina constructiilor din fondul de rezerva al satului sau al orasului cu expunerea acestora la licitatiile funciare cu strigare sau la concurs comercial conform legislatiei.
Proprietarii de terenuri cu destinatie Agricola sau destinate constructiilor au dreptul in modul stabilit de lege sa solicite autoritatilor publice competente, modificarea destinatiei terenurilor cu trecerea acestora la categoria terenurilor fondului apelor prin construirea iazurilor, altor bazine de ape sau ale fondului silvic prin impadurirea terenurilor[ nr.121pag.42].
POSESIA CA ATRIBUT AL DREPTULUI DE PRIORITATE FUNCIARĂ AL FONDULUI FUNCIAR
Consider că în literatura de specialitate remarcăm mai multe definiții ale acestui important atribut. Conform uneia dintre aceste opinii, posesia constă în prerogativa titularului dreptului de proprietate de a stăpîni în fapt bunul. Conform alteia, posesia constă în posibilitatea proprietarului de a stăpîni bunul ce-i aparține prin materialitatea sa, comportîndu-se față de toți ceilalți ca fiind titularul dreptului de proprietate.E.A.Suhanov definește posesia ca ”fiind acel atribut al dreptului de proprietate bazat” pe lege, care dă posibilitatea de a stăpîni bunul și de a-l întreține în gospodăria sa[nr.114 pag.51].
[NUME_REDACTAT] republicii Moldova există și o definiței legală a posesiei.Astfel „art 1 alin 2 din Legea cu privire la proprietate care este abrogata” defineste ca „posedarea bunurilor constă în stăpînirea efectivă a acestora”. În baza celor menționate, concluzionăm:
Posesia terenului este posibilitatea a proprietarului de a stăpîni de fapt locul de teren. În doctrină se afirmă ca ”posesia este mijlocul indispensabil al fiecărui proprietar pentru a-și realiza scopul, adică utilitatea economică a proprietății sale”. Se susține de asemena că posesia nu poate fi separată de folosință, deoarece pentru a folosi un bun este necesar mai întîi să te afli în posesia lui. În opinia lui B.Erofeev „terenul poate fi folosit și de alte persoane, neproprietari[nr.141].În caz contrar, posesia terenului va fi considerată drept acaparare arbitrară, acțiune pentru care poate surveni răspîndirea juridică.Spre deosebire de posesia unor bunuri obișnuite, pe care proprietarul le poate strămuta în alt loc, posesia terenului poartă un caracter condițional, deoarece stăpînirea lui este limitată. Posesia terenului este realizată prin transmiterea în natură a proiectului de organizare a teritoriului și prin confirmarea hotarelor lotului prin instalarea bornelor. Prin urmare, atributul de posesie a lotului de teren se realizează nu numai prin atribuirea terenului în natură, dar și în conformitate cu documentația funciară de proiect.Pentru persoanele fizice și juridice, subiecte ale dreptului de proprietate privată, atributul de posesie a terenului este indispensabil de obligațiunea acestora de a folosi lotul conform destinației. Posesia ca atribut al subiectelor dreptului de proprietate de stat se răsfrînge asupra tuturor terenurilor aflate în proprietate, indiferent de faptul dacă sînt ele folosite la moment sau nu.Posesia terenurilor, realizată de proprietar se păstrează și în cazurile în care terenul este transmis beneficiarilor funciari. [nr.107 pag.35].
FOLOSINȚA CA ATRIBUT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE FUNCIARĂ REGLEMENTAT DE FONDUL FUNCIAR.
Folosința presupune posibilitatea proprietarului de a beneficia de calitățile utile ale bunului în scopul satisfacerii necesităților sale materiale și culturale. Dreptul de folosință, ca atribut al proprietarului funciar, este posibilitatea admisă de lege privind exploatarea economică, gospodărească a terenului, folosirea calităților sale utile și exploatarea lui în scopul obținerii producției agricole. Acest atribut are două forme de bază: în primul rînd, dreptul proprietarului de a utiliza terenul agricol, ca mijloc prin care este realizat dreptul lui de proprietate; în al doilea rînd, în forma gospodăririi libere a terenului, proprietarul are dreptul să efectueze lucrări de ameliorare, construcția sistemelor de irigare, a construcțiilor auxiliare etc[nr.116 pag.21].
Conform art 127 p.2 din [NUME_REDACTAT] Moldova statul garantează realizarea liberă a dreptului de proprietate în formele solicitate de titular. Însă gospodărirea liberă a terenului nu poate fi tratată ca o activitate integral arbitrară. Aceasta conține două condiții esențiale: libera activitate gospodărească nu trebuie să cauzeze prejudiciu mediului înconjurător și să lezeze interesele ale altor persoane[nr.3 art.127].
Este notabil că subiectele dreptului de proprietate de stat și municipală asupra terenurilor nu desfășoară activități de exploatare gospodărească a acestora.Atributul de folosință este realizat, în acest caz, prin însușirea unei părți a rentei funciare, ce le aparține ca proprietari funciari[nr.116]
DISPOZITIA CA ATRIBUT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE.
As vrea sa mentionez că termenul ”administrarea” urmează să fie înlocuit cu termenul ”dispoziția”. Prin urmare, dreptul de dispoziție asupra terenului este posibilitatea admisă de lege de a determina soarta juridică a acestui bun.
Posesorul-neproprietar sau arendașul nu dispune de acest drept în general ori dispune de el numai într-o anumită măsură și numai cu consimțămîntul proprietarului, spre exemplu arendașul poate transmite lotul arendat în subarendă, însă numai cu acordul arendatorului.
Dispoziția ca atribut al proprietarului funciar poate sa se manifeste sub mai multe forme cum ar fi:
Modificarea stării de fapt a lotului de teren, ceea ce atrage după sine schimbarea statutului lui juridic în urma lucrărilor de ameliorare ți îmbunătățirii funciare, unele pășuni pot fi transferate în categoria terenurilor arabile sau
Modificarea regimului juridic al terenului și
Modificarea componenței proprietarilor funciari, atribuirii terenurilor în proprietate, arendă, folosință funciară cu respectarea procedurii existente, retragerea terenurilor de la proprietari pentru necesități de stat și sociale; procesul de schimb al terenurilor între proprietarii funciari[nr.116 pag.46].
Tradițional, se accentuează aspectul juridic al dispoziției, care poate avea diferite caractere, cum ar fi: vînzarea terenului, donația, ipoteca, succesiunea, transmiterea în arendă. Însă importantă este și plasarea „fizică” a terenului, care necesită anumite activități de îmbunătățire a calității colului, irigarea etc.Mai constatăm că proprietate funciară absolută nu există. Recunoscînd proprietaruluzi funciar dreptul de a poseda, folosi și dispune liber de terenul ce-i aparține, legislația în vigoare stabileșete totodată și unele îngrădiri dictate de limitarea suprafețelor de teren în spațiu și imposibilitatea înlocuirii terenului prin alte mijloace de producție[nr.118 pag.72].
Aceste îngrădiri ale dreptului de proprietate pot fi divizate în: permanente și temporare.Din categoria de îngrădiri ale atribuțiilor proprietarului fac parte: obligativitatea de a respecta cerințele de folosire rațională a terenului, de conservare a capacităților ecologice și de protecție a lui; de a nu leza drepturile și interesele legitime ale altor deținători de teren; de a respecta condițiile speciale de exploatare a terenurilor agricole de calitate superioară. Ca îngrădire poate fi recunoscut și dreptul statului de a retrage terenul de la proprietar cu prealabila si dreapta despagubire pentru necesitati de stat si sociale.Îngradirile temporare sunt folosirea terenului strict dupa destinatie, posibilitatea încheierii tranzactiei de vînzare-cumpărare a terenului, cu condiția utilizării lui în scopuri agricole[nr.118 pag.72]
Obiectul dreptului de proprietate funciară este suprafața de teren destinată nevoilor, mijloc de productie, baza operaționala transmisă în modul stabilit unui subiect concret sau care se afla în posesia, în folosința și la dispoziția lui. În acest sens pot fi delimitate două tipuri de suprafețe de terenuri agricole, terenuri aflate în stadiul de trecere în proprietate privată și cele care deja au trecut în proprietate.Potrivit „Codului funciar al RM, adoptat prin Legea nr.828 din 25.12.1999” se interzice a folosi terenul inclusiv în conditii de arendă pînă atunci pînă cînd nu vor fi stabilite hotarele terenurilor în natură[nr.5 art.2].
Lipsa unei noțiuni adecvate a proprietății în legislația [NUME_REDACTAT] este recuperată de Constituție, art 127 care stabileste principiile fundamentale privind proprietatea, făcută de către [NUME_REDACTAT] a republicii Moldova. [NUME_REDACTAT] tratează proprietatea astfel: ”Prin proprietate se înțelege dreptul de proprietate al persoanelor fizice, juridice, statului sau al unităților administrativ-teritoriale asupra unor bunuri imobile sau mobile, exercitînd asupra lor posesia, folosința și dispoziția, în mod exlusiv și perpetuu prin putere și interes propriu în condițiile legii”.Pornind de la prevederile legale menționate și bazîndu-ne pe doctrinele existente, putem defini dreptul de proprietate ca fiind drept subiectiv ce conferă titularului său exercitarea în putere și în interes propriu a atributelor de posesie, folosință și dispoziție asupra bunurilor sale în limitele determinate de lege[nr.3 art.127,nr 92 pag.56].
Conform opiniei savantilor Baieș S. Roșca N. proprietatea asupra pămîntului se caracterizează prin anumite particularități generale de specificul social-economic al obiectului. Odată cu promovarea reformelor economice, trecerea la economia de piață, schimbarea radicală a raporturilor funciare, proprietatea funciară a căpătat noi însușiri, cum ar fi: situația dominantă a cetățenilor ca subiecte ale dreptului de proprietate, prioritatea dezvotării agriculturii, includerea terenurilor în circuitul civil, etc. Dreptul proprietarului funciar în sens subiectiv este posibilitatea juridică oferită proprietarului în vederea posesiei folosinței și dispunerii de terenul ce-i aparține, cu putere proprie ți în interes propriu, prin acțiuni ce nu contravin legislației și nu lezează interesele legitime ale altor persoane[nr.91 pag 34].
1.4. Concluzii, propuneri și recomandări
În urma celor studiate în cadrul acestui capitol menționez ca fondul funciar în [NUME_REDACTAT] este studiat de mai multi specialiști care relatează ca adoptarea codului funciar a semnificat începerea unei noi reforme funciare, avînd la bază recunoasterea proprietatii private asupra pămîntului. Una din principalele resurse naturale ale [NUME_REDACTAT] o reprezintă si pamîntul, padurile, flora si fauna, apele subterane si substanțele minerale.Eu consider ca este necesar de studiat intens realizările care se produc în cadrul fondului funciar al Republicii.
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] în raport cu codul funciar în vigoare pot susține ca există aseamănări dar analizînd mai aprofundat am sesizat ca proiecut codului funciar are unele reglementări nu prea potrivite pentru cetățeni. De exemplua am atras atenția că [NUME_REDACTAT] funciar trebuie sa includa numai prevederi, care sa asigure sanctionarea proprietarilor de terenuri in cazul in care terenul agricol este degradat sau nu este utilizat, dar nicidecum lipsirea acestora contrar vointei lor de dreptul de proprietate. De asemenea în proiectul codului funciar e menționat în art.15 transmiterea terenurilor proprietate privata, contrar vointei acestora, in gestiunea autoritatilor administratiei publice locale. Consider ca prevederile indicate mai sus depasesc limitele exercitarii dreptului de proprietate prevazute la art.1 din [NUME_REDACTAT] aditional la [NUME_REDACTAT] pentru apararea [NUME_REDACTAT] si a [NUME_REDACTAT] din 12.09.1997 care stabilesc ca orice „persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decit pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.”Art.11 este intitulat „Drepturile detinatorilor de terenuri”, dar in fapt se refera doar la unele drepturi ale proprietarilor de terenuri. Este necesar de a concretiza si de a delimita drepturile proprietarilor de terenuri si drepturile titularilor dreptului de folosinta asupra terenurilor, precum si drepturile neproprietarilor de terenuri de a se folosi, în anumite circumstante, de terenurile straine. Prevederile art. 11 din proiect sunt confuze.Nu orice detinator de teren cum ar fi arendasul poate fi si „proprietar a tot ce este amplasat pe teren”. Realitatea juridica in RM este de asa natura ca, in foarte multe cazuri, proprietarul terenului statul [NUME_REDACTAT] sau unitatile administrative-teritoriale nu este si proprietarul constructiilor si altor edificii de pe terenul respectiv. Consider ca prevederile din proiect urmeaza a fi revizuite esential. Dar în esențial as vrea sa concretizez ca e bine că se incearcă de se reface codul funciar cu toate că acesta conține absolut toate reglementările cu privire la fondul funciar. Cu trecerea anilor se schimbă anumite circumnstanțe în țară dupa care sunt nevoie de a schimba ceva. Adoptarea unui nou cod poate duce la o schimbare mai buna pentru deținătorii de terenuri dar autorii proiectelor nu întodeauna realizează ceva mai eficient decît insuși codul funciar.E bine sa existe mai multe comentarii reflectate despre adoptarea proiectului codului funciar pentru ca autorii adoptarea unui nou cod poate produce schimbări esențiale.
2. ADMINISTRAREA FONDULUI FUNCIAR AL REPUBLICII MOLDOVA
2.1. Generalități privind adminisitrarea fondului funciar.
Studiind mai multe opinii ale autorilor pot spune ca administrarea fondului funciar este parte a administrariii de stat în general, dar fenomenul poate fi separat în calitate de institut de drept al dreptului funciar, avînd în vedere obiectul administrării resursele funciare si fondul funciar al [NUME_REDACTAT] în totalitatea sa.
Dupa parerea mea administrarea de stat a fondului funciar reprezintă în sine totalitatea activităților organizatorice ale autorităților publice, în competența cărora intră crearea condițiilor favorabile pentru folosirea rațională și protecția terenurilor de către toți deținătorii de terenuri indiferent de forma de proprietate. Administrarea fondului funciar este strîns legată cu dreptul statului, autoritatile publice competente de a reglementa relatiile ce tin de folosirea si protectia resurselor funciare în stat, principiu al dreptului funciar.
Consider ca obiect al administrarii este fondul funciar al [NUME_REDACTAT].Fondul funciar al tării în constituie toate terenurile din perimetrul frontierei de stat al republicii.Avînd în vedere necesitatea reglementării si administrării sistematice a diferitor categorii de relații funciare fondul funciar unic al tarii este divizat conform art. 2 din [NUME_REDACTAT] în funcție de destinația principala a terenurilor în sapte cateogorii de terenuri:
1) cu destinție agricolă
2) din intravilanul localităților
3) destinate industriei, transporturilor, telecomunicațiilor și cu alte destinații speciale.
4) destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sanatatii, activității recreative, terenurile de valoare istorico-culturală, terenurile zonelor suburbane si ale zonelor verzi.
5) ale fondului silvic
6) ale fondului apelor
7) ale fondului de rezervă[nr.5 art.2,nr.107 pag.45]
Formele și metodele de administrare a fondului funciar sunt multiple si se contin în norme de drept concrete care în totalitatea lor constituie institutul administrării de stat a fondului funciar. Specific pentru realitățile juridice actuale este faptul ca statul în calitate de organizație politică, autoritățile publice abilitate cu funcții de administrare a fondului funciar precum și persoanele cu funcții de răspundere dar si ceilalti functionari publici, urmează a pune accentul nu atît pe metodele pur imperative, administrative, de comandă cît pe metode de stimulare economică și organizatorico-juridice în procesul administrării resurselor funciare avînd în vedere ca in [NUME_REDACTAT] există mai mult de un milion de cetățeni si persoane juridice private care sunt proprietari de terenuri, iar imixtiunea statului în activitățile ale acestora, poate avea loc doar în cazurile direct prevăzute de lege.
Administrarea adecvată a fondului funciar presupune în mod iminent constituirea unui cadru instituțional adecvat crearea unui sistem funcțional al autorităților administrației publice atît la nivel central cît si la nivel local, reglementarea normativă prin lege si alte acte normative a sarcinilor, funcțiilor, drepturilor si obligațiilor acestora, delimitarea strictă a competențelor în vederea excluderii dublării si concurenței de competență, determinarea formelor si metodelor de administrare, precum și a funcțiilor care aceste autorități publice urmează sa le exercite. Cu toate că în literatura de specialitate în cazul în care sunt examinate problemele administrării fondului funciar, este folosit termenul administrare de stat este necesar de a avea în vederea ca administrarea fondului funciar are loc nu doar prin intermediul organelor de stat si nu doar din numele statului tarii dar si prin intermediul autorităților administrației publice locale consiliilor municipale, raionale primariilor, drepturile si obligațiile carora în domeniul relațiilor funciare sunt în foarte multe cazuri decisive inclusiv în procesul privatizării si expunerii terenurilor proprietate publică, la licitațiile funciare cu strigar la concursurile comerciale dupa caz.Administrarea fondului funciar se divizează în funcție de competența si funcțiile autoritățile publice respective a) generale b) de ramură[nr.107.pag 50]
Conform legii privind reglementarea de stat a regimului proprietății funciare, cadastrul funciar de stat și monitoringul funciar am examinat principiile de bază ale reglementării de stat a regimului proprietății funciare care sînt:1) respectarea egalității între deținătorii de terenuri, întărirea și dezvoltarea tuturor tipurilor de proprietate și formelor de organizare a producției legate direct de folosirea terenurilor în condițiile relațiilor de piață 2)folosirea resurselor funciare în interesul societatii si al sesctorului agrar 3) crearea unor condiții teritoriale, organizatorice și economice favorabile pentru folosirea rațională a pămîntului de către toți deținătorii de terenuri, sporirea fertilității solurilor și introducerea metodelor avansate de gospodărire ținîndu-se cont de diversitatea factorilor naturali, economici și sociali.Sistemul reglementării de stat a regimului proprietății funciare include baza legislativă a reglementării regimului proprietății funciare, sistemul republican de reglememtare a regimului proprietății funciare, serviciul pentru reglementarea de stat a regimului proprietății funciare[nr.40 art.1,2]
Reglementarea regimului proprietății funciare se efectuează la inițiativa organelor de stat, serviciului pentru reglementarea de stat a regimului proprietății funciare sau la solicitarea deținătorilor de terenuri.Procesul de reglementare a regimului proprietății funciare include lucrul organizatoric de pregătire, elaborarea schemelor, proiectelor și altor documente privind organizarea teritoriului si examinarea și aprobarea schemelor, proiectelor, și altor documente privind organizarea teritoriului si cum ar fi însușirea schemelor și proiectelor în natură, corectarea și prezentarea documentelor către beneficiar, supravegherea realizării schemelor și proiectelor de către serviciul pentru reglementarea de stat a regimului proprietății funciare.[nr.40 art.5]
Lucrările de reglementare a regimului proprietății funciare în republică se împart în a)reglementarea intergospodărească a regimului proprietății funciare care are drept scop reîmpărțirea fondului funciar între ramurile economiei naționale, unitățile administrativ-teritoriale și deținătorii de terenuri întocmirea și eliberarea titlurilor de stat de proprietate, posesiune și beneficiere funciară se efectuează în baza unui regulament special, aprobat de guvern b)organizarea intragospodărească a teritoriului cu scopul de a crea pe taritoriul întreprinderii agricole condiții favorabile pentru folosirea rațională și protecția pămîntului[nr.40 art.6].
Dupa parerea mea proprietarii, posesorii și beneficiarii funciari sînt obligați să respecte cerințele privind păstrarea și sporirea fertilității pămîntului combaterea eroziunii solurilor, folosirea îngrășămintelor și substanțelor toxine conform schemelor și proiectelor reglementării regimului proprietății funciare elaborate în comun cu serviciul reglementării de stat a regimului proprietății funciare sau coordonate cu acesta.
Statul este abilitat de a stabili cadrul legislativ al activității de protecție a terenurilor sa organizeze si sa țină evidența acestor terenuri pe categorii de folosință. Tot statul pregătește hîrtiile cadastrale, controlează respectarea prevederilor legii de către deținătorii de terenuri agricole cum ar fi dispozițiile referitoare la folosința intregrala si potrivit desinației economice concrete a acestor terenuri menținerea și îmbunătățirea calității subsolului.Statul asigură și respectarea tuturor obligațiilor asumate pe plan internțional în domeniul cooperării cu alte state[nr.54].
Reglementarea de stat a raporturilor funciare presupune acordarea deplinei libertăți tuturor subiectelor raporturilor de folosință funciară, neadmiterea amestecului în activitatea gospodărească a acestora. Astfel, amestecul din partea organelor și organizațiilor de stat este interzis cu expectia cazurilor în care se încalcă legislația[nr.5,art 30]
Reglementarea de stat a raporturilor funciare consta în crearea organelor statale si stabilirea sferei obligațiilor lor în baza legală, fixarea formelor și metodelor de administrare, precum și a funcțiilor exercitate de aceste organe. Funcțiile organelor de stat privind administrarea terenurilor au putere juridică și pot fi aplicate atunci cînd e necesară intervenția statului. Astfel în cazul distribuirii loturilor de teren în baza contractului de vînzare-cumpărare funcția administrării de stat constă în înregistrarea acestei tranzacții de catre autoritățile administrației publice locale și în soluționarea litigiilor apărute eventual la încheierea sau desfacerea acestei tranzacții[nr.92].
[NUME_REDACTAT] a fost pus în aplicare la 1 ianuarie 1992 ceea ce a sporit ca sa fie accentuată reforma funciară în [NUME_REDACTAT] a sigurat modificarea esențială a conștiinței economice și juridice a populației, diversitatea formelor de proprietate și dreptul cetățenilor la proprietate, dreptul de a practica activitatea de întreprinzător, inclusiv în baza proprietății private asupra terenurilor și în consecință dreptul la suveranitate și demnitate personală, dreptul de a-și asigura prin propria muncă o viață mai bună pentru sine, pentru familie în interesul întregii societăți. O anumită importanță are și denumirea documentului ce stabiliește dreptul de proprietate asupra terenului,acest document conform codului funciar se numește titlu de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren acest document confirma dreptul de proprietate privată asupra terenurilor[nr.98].
2.2Autoritățile publice ce efectuează adminstrarea fondului funciar și competențele acestora.
Autoritatile publice ce efectueaza administrarea fondului funciar pot fi divizate în funcție de competenă și funcțiile exercitate, în autorități publice cu competență generală si autorități publice cu competența specială.La categoria autorităților publice cu competență generală se refera, Parlamentul, Guvernul, autoritățile publice locale.
În domeniul relațiilor funciare de competența Parlamentului țin:
reglementarea legislativă a relațiilor funciare pe întregul teritoriu al [NUME_REDACTAT].
organizarea controlului asupra respectării legislației funciare.
stabilirea suprafețelor cu regim juridic special.
stabilirea tarifelor pentru calcularea prețului normativ al pămîntului și cotelor impozitului funciar pe bunurile imobile.
rezolvarea altor chestiuni ce intră în competența Parlamentului[nr.5]
În domeniul relațiilor funciare de competența Guvernului țin:
aprobarea perimetrului localităților urbane
elaborarea măsurilor de protecție a terenurilor și organizarea realizării lor.
tinerea cadastrului funciar și organizarea reglementării regimului proprietății funciare pe teritoriul republicii.
aproparea cadastrului funciar anual
stabilirea modului de încasare a impozitelor funciare și a altor plăți.
stabilirea și schimbarea destinației terenurilor la propunera consiliilor unităților administrativ-teritoriale de nivelului întîi sau respectiv de nivelul al doilea în temeiul cererii proprietarului.
schimbarea categoriei terenurilor cu destinație specială.
elaborarea programelor, schemelor, proiectelor și planurilor de reglementare a regimului proprietății funciare în republică și asigurarea realizării lor.
elaborarea unei metodici unice de evaluare a terenurilor
î) organizarea controlului asupra folosirii și protecției terenurilor.
k) aprobarea hotarelor unităților administrativ-teritoriale în baza propunerilor consiliilor raionale sau municipale.
l) determinarea listei întreprinderilor, instituționale și organizaționale ale căror terenuri rămîn în proprietatea statului și prezentarea acesteia spre aprobarea Parlamentului.
m) aprobarea suprafețelor de vii si livezi supuse casării în baza propunerilor comitetelor executive raionale sau primăriilor[nr.5]
În domeniul relațiilor funciare de competența consiilor raioanelor și municipiilor tin:
exercitarea controlului asupra folosirii și protecției terenurilor
stabilirea impozitelor funciare si altor plăți, încasarea lor.
stabilirea și schimbarea perimetrului intravilanului localităților și soluționarea litigiilor privind perimetrele.
ținerea cadastrului funciar al raionului, organizarea reglementării regimului proprietății funciare.
elaborarea programelor, schemelor, proiectelor și planurilor de reglementare a regimului proprietății funciare pe teritoriul raionului și municipiului și asigurarea realizării lor.
repartizarea și retragerea terenurilor, în modul de stabilit de lege.
stabilirea suprafețelor care rămîn în proprietatea statului în limita raionului și municipiului.
schimbarea destinației terenurilor agricole cu gradul de evaluare a fertifilității naturale mai mic de 40, în cazul trecerii acestora în fondul silvic, la propunerea consiliilor unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi, în temeiul cererii proprietarului.
autentificarea drepturilor deținătorilor de terenuri.
privarea deținătorilor de dreptul de proprietate asupra terenurilor conform legii.
determinarea și repartizarea terenurilor pentru constructii.
elaborarea propunerilor privind hotarele unităților adminstrativ-teritoriale pentru a fi probate de Guvern[nr.121pag.60]
De competența consiliilor sătești și orășenești țin:
atribuirea terenurilor și înstrăinarea lor fără schimbarea destinației acestora conform legii.
autentificarea drepturilor deținătorilor de terenuri în modul stabilit de lege.
exercitarea controlului de stat asupra folosirii și protecției terenurilor.
asigurarea perceperii impozitului funciar
ținerea cadastrului funciar în teritoriul din subordine.
privarea de drepturi a deținătorilor de terenuri în condițiile prevăzute de lege.
determinarea și atribuirea terenurilor pentru construcții și amplasarea lor.
soluționarea litigiilor funciare în limitele competenței.
organizarea evaluării terenurlor conform metodicii unice elaborate de Guvern.
stabilirea suprafețelor care rămîn în proprietatea statului în limita teritoriilor satelor.
elaborarea propunerilor vizînd aprobarea de către consiliul raional și municipal a perimetrelor localităților sătești.
prezentarea propunerilor de schimbure a destinației terenurilor agricole în temeiul cererii proprietarului[nr.121pag.61]
La categoria autorităților administrației publice cu competența speciala in domeniul relațiilor funciare se referă 1) [NUME_REDACTAT] Funciare și Cadastru2) [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] 3) [NUME_REDACTAT] si Resurselor naturale 4) Directiile sau sectiile funciare si inginerul cadastral din cadrul autoritatilor administratiei publice locale. Statutul juridic funcțiile si sarcinile drepturile si obligațiile autoritaților publice cu competența speciala în domeniul relațiilor funciare sunt stabilite prin regulamente aprobate de guvern sau consiliile municipiului raionului sau orasului dupa caz[nr.121pag.62]
De competența primarului ține în cadrul proiectului codului funciar:
a) coordonarea procesului de organizare și amenajare consolidare/reparcelare a terenurilor cu destinație agricolă.
b) exercitarea controlului privind respectarea legislației funciare în domeniul folosiriiterenurilor și conservării solului.
c) întocmirea și eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren latransmiterea gratuită a terenurilor proprietate publică în proprietate privată în conformitate cudecizia consiliilor sătești orășenești și municipale.
d) ținerea cadastrului agricol în hotarele administrative ale satului, orașului.
e) încheie în numele unității administrative teritoriale contractele prevăzute de lege privind înstrăinarea sau gestionarea resurselor funciare în temeiul deciziei consiliului respectiv.
Serviciul pentru reglementarea de stat a regimului proprietății funciare reprezintă un sistem de organe.Din sistemul serviciului pentru reglementarea de stat a regimului proprietății funciare fac parte [NUME_REDACTAT] Cadastru, [NUME_REDACTAT] și Geodezie, serviciile publice desconcentrate ale [NUME_REDACTAT] Cadastru, [NUME_REDACTAT] și Geodezie, constituite în raion, în municipiul Chișinău și în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia și serviciile publice descentralizate, constituite în conformitate cu Legea privind administrația publică locală[nr.95]
[NUME_REDACTAT] nr.1247 din 22.12.1992 privind reglementarea de stat a regimului proprietății funciare, cadastrul funciar de stat și monitoringul funciar lucrările privind reglementarea regimului proprietății funciare, ținerea cadastrului funciar și a monitoringului funciar se organizează:
1) la nivel republican – de Guvern, prin [NUME_REDACTAT] Cadastru, [NUME_REDACTAT] și Geodezie
2) la nivel raional – de autoritățile administrației publice raionale și de serviciile publice pentru reglementarea regimului proprietății funciare, constituite în teritoriu de [NUME_REDACTAT] Cadastru, [NUME_REDACTAT] și Geodezie.În municipiul Chișinău – de autoritățile administrației publice ale municipiului Chișinău, de serviciul public municipal pentru reglementarea regimului proprietății funciare și de serviciul public pentru reglementarea regimului proprietății funciare, constituit în teritoriu de [NUME_REDACTAT] Cadastru, [NUME_REDACTAT] și Geodezie si în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se efectuează de autoritățile administrației publice ale Găgăuziei și de serviciul public pentru reglementarea regimului proprietății funciare, constituit în teritoriu de [NUME_REDACTAT] Cadastru, [NUME_REDACTAT] și Geodezie[nr.40].
Serviciul pentru reglementarea de stat a regimului proprietății funciare are următoarele atribuții:elaborarea proiectelor privind stabilirea pe teren a hotarelor unităților administrativ-teritoriale și a intravilanului localităților precum elaborarea proiectelor privind delimitarea terenurilor destinate transmiterii în proprietate, posesiune și folosință, formării de gospodării noi și pregătirea titlurilor de proprietate, posesiune și beneficiere funciară la fel si elaborarea proiectelor de reglementare a regimului proprietății funciare intragospodărească și a proiectelor pentru deținătorii de terenuri cu argumentarea metodelor de folosire rațională a terenurilor conform destinației speciale, de sporire a fertilității solurilor și de aplicare a tehnologiilor avansate cruțătoare de natură si nu în ultimul rînd prezentarea informației despre starea fondului funciar și a propunerilor concrete cu privire la folosirea rațională a resurselor funciare[nr.86].
Serviciul pentru reglementarea de stat a regimului proprietății funciare are dreptul
să exercite controlul asupra folosirii raționale a terenurilor de către toți deținătorii indiferent de tipul de proprietate și de formă de organizare a producției. Serviciul pentru reglementarea de stat a regimului proprietății funciare poartă răsdpundere pentru ținerea cadastrului funciar și a monitoringului funciar, prezentarea materialelor cadastrale și de monitoring în Guvern în termenul stabilit.În cazul în care materialele cadastrale și de monitoring se falsifică persoanelor vinovate poartă răspundere în conformitate cu legislația în vigoare [nr.40,nr.87].
Conform opiniei cercetatorului [NUME_REDACTAT] administrarea terenurilor proprietate municipala acestea se efectueaza in functie de apartenenta acestora la domeniul public sau privat, destinatia principala, categoria de folosinta, destinatia functionala, regimul si statutul juridic al terenurilor proprietate municipala. Conform prevederilor sub alin.13 al art.8, in competenta Guvernului intra, in afara de alte atributii „aprobarea suprafetelor de vii si livezi supuse casarii in baza propunerilor comitetelor executive raionale sau primariilor municipale”, ceea ce limiteaza imputernicirile si drepturile AAPL de a decide in aceasta privinta. Guvernul, in calitatea sa de autoritate publica centrala care exercita functiile de proprietar asupra proprietatii de stat trebuie sa decida in privinta viilor si livezilor proprietate de stat, dar nu si in privinta plantatiilor aflate in proprietatea UAT, dar nici in cazul viilor si livezilor proprietate privata. Consideram ca AAPL de nivelul 2, fiind mai aproape de proprietarii de vii si livezi, si, cunoscand mai bine problemele acestora, pot examina si pot lua decizii in problemele ce tin de casarea suprafetelor de vii si livezi mult mai operativ si mai eficient, ceea ce ar fi in concordanta si cu prevederile [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] din 15 octombrie 1985[nr.124].
2.3. Funcțiile administrării fondului funciar
Funcțiile administrării fondului funciar reprezintă prin sine direcțiile fundamentale de activitate a organelor de stat a autoritatilor administratiei publice locale, inclusiv municipale si raionale a altor organe si structuri administrative a persoanelor cu functii de raspundere si altor functionari publici orientate spre asigurarea folosirii raionale si protectiei resurselor funciare.
Funcțiile de baza ale autoritatilor publice în domeniul administrarii fondului funciar sunt[nr.101]:
1)de evidenta a resurselor funciare cum ar fi evidenta ecologică, evidență economică a terenurilor, inclusiv prin ținerea și actualizarea anuală a datelor cadastrului funciar.
2)programarea, pronosticarea si perfecționarea modalităților de valorificare și protecției a resurselor funciare de exemplu zonarea teritoriului național al tarii si a terenurior în funcție de destinația specială si regimul juridic al terenurilor comasarea terenurilor cu destinație agricolă si crearea exploataților agricole compacte.
3) de atribuire si reatribuire a terenurilor, inclusiv prin executarea lucrărilor de reglementarea a regimului proprietății funciare.
4) de reproducere a resurselor funciare, organizarea și implementarea proiectelor de ameliorare, conservare irigare și recultivare a terenurilor, de menținere și ridicare a fertilității terenurilor agricole, repunere în circuitul agricol a terenurilor slabproductive sau degradate.
5) de asigurare a folosirii raționale a terenurilor, stabilirea și perceperea impozitului funciar pe bunurile imobile, aplicarea masurilor de stimulare economică, atragerea la raspunderea juridică a persoanelor vinovate de încălcarea sau nerespectarea legislației funciare, respectarea normelor agrotehnice la valorificarea terenurilor cu destinație agricolă, implementarea si strimulare economică, organizatorico-juridică, fiscală și de altă natură a tehnologiilor de obținere a producției agricole ecologice pure.
6) de reglementare a regimului proprietății funciare și control asupra folosirii și protecției terenurilor cum ar fi efectuarea monitoringului fondului funciar, controalelor expertizelor și altor acțiuni în scopul verificării datelor cadastrului funciar cu datele de la fața locului precum și în scopul identificării cazurilor de încălcare a legislației funciare, luarea de măsuri în vederea prevănirii și înlăturării cazurilor de încălcare a legislației funciare.
7) de protectie a legalitatii ordinii de drept si bunelor moravuri în domeniul relațiilor funciare recunoastere si restabilirea drepturilor încălcate ale deținătorilor de terenuri, soluționarea ligitiilor apărute între diferiți participanți ai relațiilor funciare, inclusiv prin intermediul instanțelor judecătorești naționale și internaționale.
8) înregistrării de stat a terenurilor si a drepturilor asupra acestora, garantării drepturilor asupra terenurilor, asigurării stabilității si durabilității relațiilor funciare în stat, indentificarea și impelementarea în practică a unui sistem eficient de înregistrare a dreptului de proprietate și altor drepturi patrimoniale asupra terenurilor care să asigure garantarea drepturilor asupra terenurilor, funcționarea eficienta a pieții funciare, stabilitatea și durabilitatea relațiilor funciare[nr.101 pag.52]
Reglementarea regimului proprietatii funciare constituie un sistem de masuri juridice, economice și tehnice menite sa rezolve problemele din domeniul relațiilor funicare și folosirii resurselor funciare. Reglementarea regimului proprietatii funciare se face în scopul folosirii raționale si eficiente a terenurilor în toate ramurile economiei naționale, creării de condiții pentru îmbunătățirea landșafurilor naturale si antropogene pentru asigurarea stabilitatii lor si pentru protectia solului, se prevede în art 68. al codului funciar. Reglementarea de stat a regimului proprietatii funciare reprezinta un proces de organizare a teritoriului si a altor mijloace de productie.Menirea acestui proces de a crea tuturor deținătorilor de terenuri condiții favorabile pentru folosirea rațională a terenurilor indiferent de forma de proprietate asupra terenurilor si forma organizatorico-juridica a agentilor economici[nr.5,art.68,nr.112]
Dupa parerea mea funcția de protecție este una din funcțiile administrării fondului funciar este una importantă deoarece reprezinta totaliteatea activităților realizate sistematic, îndreptate spre asigurarea ordinii de drept funciare.
Ordinea de drept funciară reprezinta un sistem de raporturi funciare creat în urma activității de elaborare și adoptarea a actelor normative, ce corespunde scopurilor reglementării juridice a acestor raporturi. Administrarea fondului funciar reprezentat prin diferite funcții si cum o analizez pe ce de protecție are menirea de a asigura relațiile dintre subiectele raporturilor juridice funciare si anume curmarea încălcarilor legislației funciare, restabilirea raporturilor funciare și soluționarea litigiilor funciare. Soluționarea litigiilor funciare este unul din modurile de apărare a drepturilor si intereselor legitime ale deținătorilor de teren.În majoritatea cazurilor litigiile apar în legătura cu exploatarea sectoarelor de teren în urma săvîrșirii unor acțiuni ilegale crearea obstacolelor în procesul folosirii raționale a terenurilor, llimitarea atribuțiilor de folosință, precum și drept rezultat al inacțiunilor posesorilor cum ar fi neachitarea plății pentru teren, nerestituirea în termen indicat a lotului de teren[nr.101pag.53].
Litigiile dintre deținătorii de terenuri și autoritățile administrației publice locale se soluționează de organele ierarhic superioare, a căror decizie poate fi atacată în instanța judecătorească de drept comun sau economică competentă. Litigiile în care părțile sau una din părți sînt deținători de terenuri cu titlu de proprietate se examinează de către instanța judecătorească de drept comun sau economică competentă.Litigiile patrimoniale dintre întreprinderi, instituții și organizații privind raporturile funciare se soluționează de către judecătoria economică. Litigiile patrimoniale privind raporturile funciare, în care părțile sau una din părți sînt persoane fizice se examinează de către judecătoria raională, municipală.[nr.5 art 90,91,92]
Funcția de control asupra folosirii si protecției terenurilor asigură respectarea legislației funciare de către toți deținătorii de teren și servește drept garanție de realizare a normelor juridice funciare și legalității raporturilor funciare.[nr.106 pag.47].
În conformitate cu art. 87 al [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] sarcinile serviciului contolului de stat în domeniul folosirii si protecției terenurilor agricole constau în asigurarea respectarii de catre toate organele de stat și obșești, persoanele fizice și juridice a cerințelor legislației funciare în scopul folosirii eficiente și protecției cuvenite a terenurilor.
Controlul de stat în acest domeniu este exercitat de către Guvern, autoritățile publice locale precum și de catre [NUME_REDACTAT] și de alte ministere sau departamente.Importanța acestei funcții in cadrul administrării fondului funciar este că se extinde asupra tuturor deținătorilo de teren si a tuturor categoriile de teren si pentru accentuarea aceste caracter este introdus si monitoringul funciar.Conform art 89 al [NUME_REDACTAT] al RM, monitoringul reprezintă un sistem de supraveghere și prognoză a stării fondului funciar pentru evidența schimbărilor pentru aprecierea acestor schimbări, pentru preîntîmpinarea urmărilor proceselor și tendințelor negative[nr.5 art.87,89].
[NUME_REDACTAT] M., Zamfir P., Ursu V. descriu funcția de asigurare a folosirii raționale a terenurilor care prevede ca aplicarea de catre organele statale a masurilor juridice față de subiectele ce folosesc terenuri în cazurile în care ele nu-si onorează obligațiile. Această funcție se realizează prin intermediul întreprinderii activităților în scopul conservării și îmbunătățirii calităților utile ale solului în procesul de exploatare.Una dintre elementele acestei activități este accelerarea procesului tehnico-stiințific în agricultură ce constă în în majorarea fertilitații terenurilor prin intermediul unor măsuri hidrotehnice, agrotehnice și de altă natură.Ameliorarea poate fi de mai multe feluri hidroameliorarea, ameliorarea tehnico-culturală si chimică[nr.101 pag.65].
Funcția de evindeță tehnică se manifestă prin ținera cadastrulu funciar care include o totalitate de date privind regimul juridic al tuturor terenurilor. Această funcție este de bază deoarece caracterizează veridicitatea datelor ce caracterizează starea cantitativă și calitativă a fondului funciar precum și atribuirii și distribuirii terenurilor terenurilor. Această funcție reprezintă un sistem de supraveghere permanentă a schimbărilor de resurse funciare de analiză si pronosticare a acestor schimbări. Caracterul ecologic al acestei funcții consistă nu numai în supravegherea schimbărilor cantitative și calitative ale terenurilor dar si a stării lor din punct de vedere ecologic.
Funcția de planificare se realizează se efectuează la nivel republican adică fiecărui organ împuternicit ii revin funcțiile de planificare a activităților de folosire si protecție a terenurilor aflate în perimetrul unității admistrativ-teritoriale[nr.101pag.66].
2.4. Cadastrul funciar de stat și reglementarea regimului proprietății funciare.
Conform art 65. al [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] cadastrul funciar are menirea de a asigura autoritățile administrației publice locale, întreprinderile, instituțiile, organizațiile interesate și cetățenii cu informații despre starea terenului în scopul organizării folosirii raționale și protecției lui, reglementării relațiilor funciare, regimului proprietății funciare, fundamentării proporțiilor plăților funciare, aprecierii activității economice, efectuării altor măsuri legate de folosirea terenului.
Cadastrul funciar ca parte componentă a cadastrului general al naturii este un sistem unitar, de sine stătător și obligator de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează stabilirea, înregistrarea, descrierea și marcarea pe hărți și planuri topografice a tuturor terenurilor de pe teritoriul republicii, indiferent de destinație și de tipul de proprietate. Unitățile de bază ale acestui sistem sînt terenul și deținătorul de teren[nr.5 art.65].
Dupa opinia mea dupa studierea mai multor opinii a autori cadastrul funciar asigură cu informații despre statutul juridic al terenurilor si tipurile de proprietate, posesiune și beneficiere funciară de asemenea si parametrii cantitativi și calitativi ai terenurilor de evidență. În manualul autorului [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] se descrie si valoarea economică a terenurilor si alte date ce caracterizează particularitățile resurselor funciare ce au ca scop impunerea fiscala, egalărea condițiilor teritoriale și organizatorice pentru deținătorii de terenuri, ținîndu-se cont de diversele particularități ale terenurilor, în scopul evaluării economice a terenurilor, folosirii lor raționale și protecției, reglementării relațiilor funciare, efectuării altor măsuri în vederea folosirii terenurilor[nr.121].
Codul funciar al RM,adoptat prin Legea nr.828 din 25.12.1991contine prevederi ca cadastrul funciar se ține la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale: sat,oraș, raion deținătorii de terenuri sînt obligați să prezinte organelor respective datele necesare pentru întocmirea cadastrului funciar. Evidența tehnică constituie un complex de măsurări pentru determinarea dispunerii configurației și mărimii terenurilor pe categorii, tipuri de proprietate, posesiuni și beneficiere funciară[nr.5].
Reglementarea regimului proprietății funciare se face în scopul organizării științifice a folosirii raționale și eficiente a terenurilor în toate ramurile economiei naționale, creării de condiții pentru îmbunătățirea landșafturilor naturale și antropogene pentru asigurarea stabilității lor și pentru protecția solului. Reglementarea regimului proprietății funciare prevede: elaborarea schemelor republicane și zonale, prognozelor și programelor de ameliorare și protecție a solului, precum și a schemelor reglementării regimului proprietății funciare, elaborarea proiectelor de reglementare a regimului proprietății funciare privind terenurile intragospodărești, terenurile deținătorilor, argumentîndu-se măsurile de folosire eficientă a terenurilor conform destinațiilor speciale, de sporire a fertilității solurilor și de aplicare a tehnologiilor cruțătoare de natură, supravegherea de autor a realizării proiectelor de reglementare a regimului proprietății funciare.Reglementarea regimului proprietății funciare se efectuează, în baza hotărîrii autorității administrației publice locale la inițiativa organelor de reglementare a regimului proprietății funciare sau la cererea deținătorilor de terenuri interesați, de către organizațiile de stat de proiectare a regimului proprietății funciare din contul mijloacelor bugetului republican și celui local. Elaborarea proiectelor de reglementare a regimului proprietății funciare, de valorificare, îmbunătățire și protecție a terenurilor, de realizare a măsurilor antierozive și ameliorative poate fi efectuată și la inițiativa deținătorilor de terenuri din contul acestora de către organizațiile de stat și alte organizații de proiectare a reglementării regimului proprietății funciare[nr.119 pag.87].
În republică este introdus un sistem unic de documentație cadastrală care constituie cadastrul funciar republican. Documentele ce confirmă drepturile deținătorilor de teren sînt titlul de autentificare a drepturilor deținătorului de teren, certificatul de moștenire, contractul de vînzare-cumpărare, contractul de schimb, contractul de donație, contractul de arendă și alte documente.
Documentația tehnică cadastrală de bază care se întocmește la nivel de oraș,raion registrul cadastral al terenurilor din intravilanul satului orașului și materialele cartografice, registrul cadastral al deținătorilor de terenuri și harta cadastrală a satului,orașului registrul cadastral și harta cadastrală ale raionului, registrul cadastral și harta cadastrală ale republicii. Registrul cadastral al terenurilor se ține în cadrul unităților administrativ-teritoriale și cuprinde informație despre suprafața, categoria pămînturulor, despre indicatorii lor cantitativi și calitativi[nr.92pag.56]
Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri cuprinde informație despre toate terenurile din intravilanul unității administrativ-teritoriale. Harta cadastrală conține reprezentarea grafică a informației privind așezarea terenurilor incluse în registrul cadastral al unităților administrativ-teritoriale respective. Autenticitatea documentației cadastrale se obține pe baza comunicărilor și cercetărilor ce se efectuează cel puțin o dată la 4 ani și ca urmare, în mod obligatoriu, se examinează întregul teritoriu al unității administrativ-teritoriale, conținutul documentației cadastrale se compară cu situația de pe teren și în ea se trec toate modificările. Pe terenurile unde s-au executat lucrări de ameliorare sau au avut loc procese de degradare a solului precizările se fac ori de cîte ori este necesar[nr.40].
Denumirea de cadastru este explicată etimogologic în mai multe feluri. Asa de exemplu se susține ca denumirea de cadastru provine din cuvintele grecesti care înseamnă registru de impunere sau carte de însemnări.Exista autori care susțin ca denumirea de cadastru provine din cuvîntul capitastrum folosit în evul mediu timpuriu ce a devenit în latinește capitum registrum care înseamnă impozit pe cap de familie sau exact registrul de impozite pe familie. Tot în această perioadă sensul de registru pentru impozite pentru impozite pe cap de familie evoluează și cuprinde bunurile asupra cărora se aplică. Cum bunurile imobile, terenuri și construcții erau cele mai importante, registrul cadastral cuprindea impozitele pe terenurile și clădirile unei familii. Dat fiind că suprafețele de terenuri rămîneau neschimbate ca mărime, iar populația creștea registrul cadastral a evidențiat în primul rînd terenurile sau suprafețele de pămînt ale unei familii asupra cărora se calculau impozite[48].
Hotarirea nr.24 din 11.01.1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la conținutul documentației cadastrului funciar general defineste cadastrul funciar ca fiind un sistem de evidență generală si obligatorie a întregului fond funciar cu toate suprafețele de teren, categoriile de folosință și potențialul de producție. Acesta are la bază documentație care numește registrul cadastral acestea are ca scop de a confirma dreptul de proprietate, posesie și folosință asupra pămîntului la atribuirea de către stat a sectoarelor de teren deținătorilor. Organele administrației publice locale serviciul pentru reglementarea regimului proprietății funciare efectuează pe teren lucrul de ținere la zi a documentației cadastrale și o prezintă agenția relații funciare și cadastru în volumul și termenele stabilite. Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de terenuri este eliberat de către organele administrației publice locale pentru fiecare sector de teren. Procesul de legalizare a drepturilor deținătorilor de teren decurge în următoarele etape adoptarea deciziei de atribuire a terenului în baza proiectului de organizare a teritoriului sau planului cadastral al terenului sau deciziei de vînzare-cumpărare a terenului proprietate publică în baza planului cadastral al terenului și înregistrarea deținătorilor de terenuri în registrul cadastral al deținătorilor de terenuri, iar la atribuirea gratuită a terenurilor din proprietate publică – și eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Serviciile pentru reglementarea regimului proprietății funciare ale organelor administrației publice locale țin la zi în conformitate cu situația de pe teren, registrul cadastral al deținătorilor de terenuri și registrul cadastral al terenurilor. Modul de eliberare, păstrare, completare a actelor, operare a modificărilor, înmînare a titlurilor, precum și ordinea de reflectare a circulației actelor funciare în registrul cadastral al deținătorilor de terenuri și registrul cadastral al terenurilor elaborat agenția relații funciare și cadastru[48].
Legea nr.835 din 17.05.1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului reglementeaza ca in cadrul cadastrului funciar si reglementarii regimului proprietatii funciare are imortanta si amenajarea teritoriului si urbanismului astfel planuri de amenajare a teritoriului si planuri urbanistice definesc scopurile, mijloacele și se face etapizarea acțiunilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, se oferă soluții pentru o dezvoltare echilibrată a teritoriilor și localităților, pentru prevenirea și eliminarea disfuncționalităților[nr.36].
Activitatea de urbanism are drept scop realizarea următoarelor obiective asigurarea esteticii compoziționale în realizarea cadrului construit și amenajarea cadrului natural din localități si protejarea populației,cadrului natural și construit contra poluării, riscurilor naturale și tehnologice previzibile[nr.36].
2.5. Concluzii, propuneri și recomandări.
Studiind acest capitol am relatat administrarea de stat a fondului funciar care semnifică totalitatea activităților organizatorice ale autorităților publice, în competența cărora intră crearea condițiilor favorabile pentru folosirea rațională și protecția terenurilor de către toți deținătorii de terenuri. Informîndu-mă din stirile ultimei perioade as propune ca autoritățile sa se implice mai tare în problemele sectorului agricol.As recomanda ca prețurile pentru semințe pentru motorină, îngrășăminte sa fie mai mici anume pentru fermieri.
În legatura cu necesitatea schimbarii atitudinii fata de utilizarea resurselor naturale si promovarea unei politici de dezvoltare social-economica compatibile cu mediul înconjurator e necesar sa fie rezolvate toate problemele agricultorilor pentru ca aceștia sa continue activitatea. Cred ca tara noastra trebuie sa fie o tara care poate avea producție buna care sa se poata compara cu alte țări. Criza economica si reforma funciara au condus la intensificarea procesului de degradare a solurilor. Degradarea solurilor se exprima prin deteriorarea lor fizica, chimica si biologica. Repartizarea cotelor fara o organizare corecta a terenurilor, amplasarea lor de-a lungul pantelor, gospodărirea pe terenuri agricole mici si altele n-au permis deținătorilor de terenuri sa efectueze masurile de protectie, ameliorare si utilizare durabila a solurilor. Recuperarea potentialului regenerativ al solurilor, dupa cum arata experienta unor țări avansate, este posibila. O noua abordare a agriculturii poate asigura un randament durabil si chiar micsora costurile de productie.Conservarea si restabilirea solurilor, prevenirea si stoparea proceselor de degradare ar fi un proces eficient pentru fondul funciar.
O problema imortantă este si exportul a produselor cultivate in [NUME_REDACTAT] în alte țări. Eu cred ca este un impiediment pentru ca fermierii sa producă mai multa produse si sa le vîndă. Prezintă importanță ca întreprinderile agricole sa asigure prelucrarea produselor si orientarea acestora spre export și capacitatea producției de a face față concurenței atît ca preț atît ca și calitate.În ceea ce privește adoptarea codului funciar si reformei funciare acestea au o însemnătate mare si studiindu-le pe ele pot susține ca sunt elaborate corect si eficient. [NUME_REDACTAT] este principala sursa a fondului funciar care conține reglementări cu privire la tot ceea ce ține de caracteristica fondului funciar. Adoptarea diferitor legi despre fondul funciar este sursa cu care cetățenii se pot informa despre prevederile țării noastre.
După studierea acestui capitol am făcut cunoștință cu mai multe cărți ale autorilor naționali, cu ajutorul diferitor opinii redate de aceștia si relatarea despre cadastrul funciar si despre competența diferitor autorități asupra administării terenurilor. As vrea sa concretizez ca realizarea carților adoptarea legilor si reformei funciare este un aspect important al caracterizării fondului funciar.Țara noastra este o țară agricolă și apreciez ca este studiat fondul funciar în complexitatea sa.
3. REGIMUL JURIDIC AL DIFERITOR CATEGORII DE TERENURI, ÎN FUNCȚIE DE DESTINAȚIA PRINCIPALĂ A ACESTORA.
3.1. Regimul juridic al terenurilor cu destinație agricolă.
Conform art 36 al Codului funciar al RM, adoptat prin Legea nr.828 din 25.12.1991 terenurile cu destinație agricolă, indiferent de forma de proprietate, sînt folosite pentru desfășurarea activității în scopul obținerii de produse agricole și pentru amplasarea obiectivelor de infrastructură a agriculturii, precum și pentru obținerea produselor energetice[nr.5].
Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte:
1) terenurile arabile
2) terenurile ocupate de plantații multianuale cum ar fi vii sau livezi.
3) pășuni, fănețe
4) terenurile agricole de calitate superioară terenurile situate de pe cumpăna apelor si pe versantele cu panta de pina la 3 grade precum și terenurile cu gradul de evaluare a fertilității naturale de peste 60, terenurile irigate, loturile expirementale, terenurile insitituțiilor de cercetări stiintifice și de învățămînt.
5)terenurile irigate, terenurile potrivite pentru agricultură si irigate pe care se află rețelele permanente sau provizorii de irigare legate de sursa de irigar ale cărei resurse asigură irigarea acestor terenuri.
6)terenurile aferente construcțiilor private atribuite în calitate de cotă valorică din patrimoniul întreprinderilor agricole stații și garaje de mașini și tractoare de arii de pastrare si prelucrare a cerealelor,încaperi frigorifice pentru pastrarea fructelor si legumelor, puncte de altoire a viței de vie și pomilor fructifei, sere, stații de purificare a reziduurilor animaliere, depozite, ateliere de reparații de prelucrare a materiei prime, ferme zootehnice folosite în scopul producției agricole și agroindustriale.
7)răpile, ravenele, bolovănilșurile și alte terenuri degradate care urmează a fi ameliorate și reintegrate în circuitul civil.
8)alte terenuri destinate producției agricole și agroindustriale loturile din întovărășirile pomicole loturile pentru teren[pag.172 nr.121]
În condiții de arendă terenurile se atribuie persoanelor fizice și juridice din [NUME_REDACTAT], din alte state, precum și organizațiilor și asociațiilor internaționale.Persoanele care dau în arendă terenuri proprietate de stat sînt Guvernul și utoritățile administrației publice locale în limita competenței lor. Persoanele care dau în arendă terenuri proprietate privată sînt proprietarii titulari ai terenurilor respective. Condițiile de arendă se stabilesc de comun acord între persoanele care dau în arendă și arendași în contractul de arendă[art.36,41 nr.5].
Terenurile cu destinație agricolă se repartizează pentru organizarea producției agricole si agroindustriale a)cetățenilor [NUME_REDACTAT] cu titlu gratuit pentru înființarea gospodăriilor tărănești de fermier b) întreprinderilor, organizațiilor si asociaților agricole și agroindustriale de stat și coperatiste c) instituțiilor de cercetări stiințifice, didactice, scolilor tehnice profesionale și scolilor de cultură generală sătești. d) înterinderilor agricole mixte doar cu drept de arendare[pag.34 nr.121].
Odată cu adoptarea și punerea în aplicare a noului Cod funciar al [NUME_REDACTAT] cetățenii cu drept la cota de teren echivalent au obținut dreptul legal de a deveni proprietari de terenuri, terenuri, care anterior au fost în exclusivitate proprietate de stat. Astfel, din data de 01.01.1992, data punerii în aplicare a noului Cod funciar, a început modificarea esențială a relațiilor funciare, dar și a caracterului, conținutului și formelor dreptului de proprietate asupra terenurilor în [NUME_REDACTAT]. În consecință, au fost modificate radical nu doar relațiile de proprietate, dar și conștiința juridică a cetățenilor RM, care devenind proprietari de terenuri, au obținut drepturi reale asupra terenurilor[nr.122].
Conform datelor statistice, fondul funciar de privatizare a terenurilor agricole, creat în conformitate cu art.12 din Codul funciar nr.828, a constituit circa 75 la sută din întreg teritoriul RM. Astfel, 75 la sută din teritoriul RM fondul funciar de privatizare a terenurilor agricole, începând cu data de 01.01.1992 și până în anii 2000-2001 a trecut în proprietatea privată a cetățenilor RM, ceea ce constituie în jurul a 97 la sută din toate terenurile cu destinație agricolă ale RM. În rezultatul atribuirii în proprietate a cotelor de teren echivalent conform art.art. 12-13 din Codul funciar nr.828, în RM au apărut mai mult de un milion de proprietari de terenuri cu destinație agricolă. Evident, nu toți proprietarii de teren mult peste un milion de cetățeni au devenit fermieri și manageri de exploatații agricole prospere[pag.18 nr.94].
Dupa parerea mea terenurile cu destinație agricolă le consider un produs al naturii dar nu rezultat al muncii omului și cu cît exploatarea lor acestora este mai adecvată si mai rațională si mai stiintifică cu atît creste fertilitatea lor.Studiind manualul drept funciar terenurile cu destinație agricolă sunt bunuri imobile nemișcătoare și cad în totalitate sub regimul juridic al bunurilor imobile și devin obiect de înregistrare în registrul bunurilor imobile cu atribuirea numarului cadastral, suprafață, amplasament. Terenurile cu destinație agricolă sunt declarate adecvate pentru agricultură pe baza materialelor cadastrului funciar. Terenuri cu destinație agricolă sunt terenurile atribuite producătorilor agricoli, folosite permanent în calitate de terenuri aparte, precum și terenurile atribuite producătorilor agricoli folosite permanent în calitate de terenuri aparte precum și terenuri atribuite în folosința provizorie în scopuri agricole și agroindustriale din competența altor categorii de terenuri.
Terenurile atribuite în proprietate ca loturi de pe lîngă casă amplasate în extravilanul satului sau orașului se consideră grădini. Loturile pentru legumicultură se distrubuie cetățenilor în folosința provizorie de către autoritățile publice locale din terenurile de rezervă.Pe aceste loturi se interzice sa se construiască clădiri capitale și să se cultive plante multianuale.În caz de necesitate se pot face construcții provizorii de folosință personală pentru păstrarea inventarului legumicol și pentru alte scopuri gospădărești.La stingere dreptului de beneficeer asupra terenului, benefeciarii demoloează construcțiile provizorii pe contul propriu[pag.171nr.121].
Loturile pomicole. Întovărășirile pomicole formate anterior continue să posede terenurile atribuite lor cu drept de folosință.Aceste terenuri se află în administrarea autorităților publice locale respective. Membrii întovărășirilor pomicole beneficiază de loturi repartizate din terenul atribuite întovărășirilor. Repartizarea de mai departe a terenurilor pentru întovărășirilor pomicole este interzisă [pag.174 nr 121.122].Conform legii privind pretul normativ si modul de vinzare-cumparare a pamîntului, membrul întovărășirilor pomicole are dreptul sa-si privatizeze lotul contra plată la prețul normativ cu încheierea contractului de vînzare-cumpărare cu primăria satului sau orașului în teritoriul căruia este situat lotul, autentificarea notarială a contractului este obligatorie cu înregistrarea ulterioară a dreptului de proprietate asupra lotului cumpărat în registrul bunurilor imobile la oficiul cadastral teritorial în a cărei rază de activitate este situat lotul pomicol[ nr.34].
În condiții de arendă terenurile agricole pot fi atribuite persoanelor fizice și juridice din [NUME_REDACTAT] din alte state precum și organizațiilor și asociaților internaționale. Persoanele care dau în arendă terenuri proprietate de stat sunt Guvernul în cazul terenurilor proprietate de stat și autoritățile administrației publice locale, în cazul terenurilor proprietate a unităților administrativ-teritoriale. Arendatorii ai terenurilor proprietate privată sau proprietarii terenului respectiv iar relațiile de arendare sunt stabilite în rezultatul negocierilor dintre părți conform legii privind arenda in agricultura[nr.21].
Prin consolidare a terenurilor se înțelege procedura juridică și tehnică în rezultatul căreia 2 sau mai multe terenuri adiacente terenuri cu hotare comune aflate în proprietatea diferitor persoane, devin prin comasare sau combinare, un singur teren cu o suprafață mai mare, constituind un obiect de drept independent, aflat în proprietatea unei singure persoane fizice sau juridice. Consolidarea terenurilor prin comasare sau combinare poate avea loc doar prin cumpărarea mai multor parcele de către o singură persoană sau prin schimbul de terenuri, în rezultatul cărora hotarele a 2 sau mai multor parcele dispar, acestea din urmă formând unul singur. Astfel, în mod clasic, consolidarea terenurilor este una unirea stabilă, permanentă și durabilă a două sau mai multor terenuri – obiecte de drept independente, în unul singur, iar valorificarea terenurilor în comun în cadrul gospodăriilor țărănești de fermier, societăților cu răspundere limitată, societăților pe acțiuni, cooperativelor agricole de producție în baza contractului de arendare a terenurilor este altceva[n.5]
In opinia domnului [NUME_REDACTAT] cu referire la consolidarea terenurilor cu destinație agricolă valorificarea în comun a terenurilor duce la înființarea pe o anumită perioadă de timp a unor exploatații agricole cu suprafețe mai mult sau mai puțin mari, dar terenurile ce formează exploatația agricolă respectivă, continuă să fie obiecte de drept individuale separate,fiind înregistrate ca atare în registrul bunurilor imobile. Chiar dacă hotarele terenurilor valorificate în comun nu sunt trasate în natură, acestea, din punct de vedere juridic există, pot fi și urmează a fi stabilite în natură pe loc, în termen de cel mult una lună de zile conform planului cadastral al terenului și proiectului de organizare a teritoriului, la cererea proprietarului terenului în scopul înființării unei gospodării țărănești de fermier. În multe state din lume, inclusiv în statele membre ale [NUME_REDACTAT], există gospodării agricole mici și mijlocii care dețin în proprietate circa 30-100 ha, dar și mai puține hectare de terenuri agricole, care în anumite condiții sunt mai indicate, mai eficiente și mai rentabile decât gospodăriile agricole mari gigantice.Astfel, numărul exploatațiilor agricole în statele membre ale [NUME_REDACTAT] 6 pe parcursul a 35 de ani s-a redus cu circa 2,5 ori[nr.126].
Modalitățile de consolidare a terenurilor agricole în [NUME_REDACTAT] se reflecta in codul funciar al RM care prevede consolidarea benevolă a terenurilor agricole din inițiativa proprietarilor de terenuri prin următoarele modalități:a) în baza contractului de activitate economică comună (în cadrul cooperativelor agricole de producție b) prin folosirea în comun a terenurilor agricole în conformitate cu statutul întreprinderilor agricole c) prin separare, comasare și redefinirea hotarelor sectoarelor de teren, prin arendare, vânzare-cumpărare, prin schimbul sectoarelor de teren de către deținătorii de teren, inclusiv între deținătorii de teren participanți la procesul de consolidare; d) alte modalități neinterzise de legislație[nr.5]. Legislația RM nu prevede în mod deosebit privilegii în scopul susținerii procedurilor tradiționale clasice de consolidare a terenurilor agricole, caz în care două sau mai multe terenuri mici sunt comasate în unul singur în calitate de obiect juridic independent cu o suprafață mai mare[nr.26].
In opinia cercetatorului [NUME_REDACTAT] despre consolidarea terenurilor cu destinație agricolă consolidarea „clasică” are loc în cazul în care o singură persoană fizică sau juridică cumpără mai multe terenuri agricole adiacente cu suprafețe mici 2-100 parcele/terenuri de câte 1-4 ha cu hotare comune, aflate în proprietatea mai multor cetățeni. Cumpărătorul acestor terenuri poate și este în drept să formeze din toate terenurile cumpărate 2-100 parcele/terenuri de câte 1-4 h un singur teren cu o suprafață, după caz, de 8-400 hectare, fiind înregistrat ca atare în registrul bunurilor imobile la oficiul cadastral teritorial în calitate de obiect juridic independent. Consolidarea terenurilor agricole în baza contractului de activitate economică comună, în cadrul cooperativelor agricole de producție etc., prin folosirea în comun a terenurilor agricole în conformitate cu statutul întreprinderilor agricole respective, precum și prin arendare sunt, mai degrabă, doar niște modalități specifice organizatorico-juridice nu de consolidare, ci de valorificare în comun a terenurilor agricole, deoarece nu duc la dispariția juridică a terenurilor agricole cu suprafețe mici și nu au drept rezultat apariția juridică a unor terenuri agricole cu suprafețe mai mari în calitate de obiect de drept independent.Cu toate că terenurile sunt valorificate în comun, formând exploatații agricole compacte, acestea, în totalitatea lor, vor exista calitate de obiect juridic independent și vor fi înregistrate ca atare în registrul bunurilor imobile la oficiul cadastral teritorial separat, conform dreptului de proprietate al fiecărui proprietar de teren în parte, care au convenit să valorifice în comun terenurile ce le aparțin[nr.126].
Principiile de bază ale consolidării terenurilor agricole în [NUME_REDACTAT]. În prezent, conform legislației actuale a RM, consolidarea terenurilor agricole are loc: a) doar benevol, cu consimțământul prealabil și din propria inițiativă a proprietarilor de terenuri prin depunerea personală a cererii în scris la primăria localității respective b) cu respectarea și garantarea dreptului de proprietate c) cu garantarea drepturilor proprietarilor de teren de a valorifica terenul fie în mod individual, în cadrul gospodăriei țărănești de fermier fie în comun cu alți proprietari, în cadrul întreprinderilor agricole colective. Care este mărimea optimală a exploatațiilor agricole.În prezent, la nivel oficial și nu numai, domină opinia că gospodăriile agricole mari sunt mai eficiente și mai competitive decât cele de mărime medie sau mică, urmând a fi susținute, promovate și protejate de stat anume întreprinderile agricole mari, care dețin în proprietate și/sau în folosință terenuri agricole cu suprafețe mari. Această opinie, subiectivă, la părerea noastră, creează impedimente serioase în procesul reglementării juridice obiective, echidistantă și practice a relațiilor funciare în RM. [nr.126].Indiferent de modalitatea concretă de consolidare a terenurilor agricole, art.17 din Declarația universală a drepturilor omului, adoptată de [NUME_REDACTAT] a ONU la 10 decembrie 1948, parte a căreia din anul 1992 este și RM, stabilește: „Orice persoană are dreptul la proprietate atât singură cât și în asociere cu alții.Nimeni nu va fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa” [nr.1].
În afară de aceasta, Constituția RM nu doar ocrotește, dar garantează dreptul de proprietate privată și exercitarea drepturilor de proprietar. Astfel, art. 46 din Constituția RM stabilește: „Dreptul la proprietate privată este garantat”, iar „statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicție cu interesele societății” art.127[nr.1 nr.3].În așa o realitate juridică, trecerea de la consolidarea benevolă a terenurilor agricole la consolidarea forțată a acestora fără acordul clar exprimat al proprietarilor de terenuri devine dacă nu imposibilă, atunci foarte problematică. După cum arată practica internațională, mai eficiente sunt metodele de stimulare economică, financiară și fiscală a procesului de consolidare a terenurilor. În prezent, consolidarea clasică a terenurilor agricole în RM prin comasarea a două sau mai multe parcele mici într-un singur teren cu o suprafață mai mare deja are loc prin procurarea vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole, inclusiv prin acordarea de credite ipotecare speciale pentru cumpărarea de terenuri agricole. În RM deja există unele exploatații agricole proprietate privată fără terenuri luate în arendă de 200-300 hectare și acest proces de consolidare benevolă clasică a terenurilor continuă. Practica internațională este elocventă în acest sens. În perspectivă, în RM, nu se exclude monopolizarea terenurilor agricole de către un singur proprietar în cadrul unui sat.Spre deosebire de Franța, legislația RM nu stabilește suprafața limită (maximă) a terenurilor agricole ce pot fi în proprietatea privată a unei singure persoane fizice sau juridice. Este în detrimentul intereselor satului,orașului cazul în care toate terenurile agricole dintr-o singură localitate sat oraș vor fi în proprietatea unei singure persoane fizice sau juridice. Acest proces constituie o altă fațetă a consolidării terenurilor. Monopolizarea terenurilor agricole în cadrul unui sat/comună etc., asemeni cum și în alte domenii de activitate economică, nicidecum nu poate să ducă la soluționarea problemelor existente în sectorul agrar, din contra, le poate agrava, deoarece monopolizarea contravine direct principiilor și legităților economiei de piață[nr.126].
Codul funciar și/sau Legea cu privire la proprietate urmează a fi completate cu o prevedere care să stabilească că în proprietatea unei singure peroane fizice sau juridice pot fi terenuri cu suprafețe ce nu depășesc 35 la sută din suprafața totală a terenurilor agricole ce constituie moșia unui sat/comună, oraș.[nr.5]. Modalități de stabilire a unor asemenea limite pot fi, de pildă, nu mai mult de 100-300 ha pentru persoanele fizice și nu mai mult de 700 ha în cazul persoanelor juridice. În ultimă instanță, într-un stat cu economie de piață, mărimea exploatațiilor agricole, este determinată de cerințele pieței. Acordarea de subsidii sau accesului preferențial la credite și alte surse de finanțare întreprinderilor agricole mari pot diminua sau pot reduce la zero concurența loială, avantajele reale ale gospodăriilor țărănești de fermier și altor întreprinderi agricole cu suprafețe de terenuri mici. Acordarea unor privilegii în mod diferențiat gospodăriilor colective mari contravine unei economii de piață, contravine și Constituției RM care stabilește: „Piața, libera inițiativă economică, concurența loială sunt factorii de bază ai economiei”[nr.126].
În legea privind formarea bunurilor imobile se conțin prevederi privind separarea, divizarea, comasarea și combinarea terenurilor proprietate privată cît și a terenurilor proprietate publică altor bunuri imobile indiferent de destinație și categoria de folosința acestora[nr.20].
Schimbarea destinației terenurilor agricole se efectuează prin hotărîrie de Guvern la propunera consiliilor satelor sau oraselor, la propunera consiliilor municipale și raionale în temeiul cererii proprietarului și cu acordul organelor pentru protecția mediului încujărător însă schimbarea destinației terenurilor agricole cu gradul de evaluare a fertilității naturale mai mic de 40 în cazul trecerii acestora în fondul silvic poate avea loc prin decizia consiliilor municipale și raionale la propunerea consiliilor satelor și orașelor în temeiul cererii proprietarului. Legislația actuală a [NUME_REDACTAT] nu prevede acoperirea cheltuielilor de autentificare notarilă a contractelor de vînzare-cumpărare sau de schimb a terenurilor în procesul consolidării acestora din contul bugetului de stat sau a celui local. Asftel taxa de stat și plata pentru autentificarea notarială a contractelor de vînzare-cumpărare a contractelor de schimb a terenurilor urmează a fi achitată de părțile contractante din cont propriu[nr.21]. Dupa parerea mea terenurile agricole sunt deosebit de variate atit in timp cit si in spatiu prin natura lor permit investitii suplimentare pe aceeasi suprafata ce asigura folosirea rationala a acestora.Terenurile agricole nu pot fi substituite cu alte mijloace de productie.
3.2. Regimul juridic al terenurilor din intravilanul localităților.
Terenurile din intravilan se află în administrarea autorităților administrației publice locale, iar din municipii – în proprietate municipală.Perimetru al localității este hotarul intravilanului care îl desparte de extravilan.Perimetrul orașelor se stabilește și se modifică de către Guvern. Perimetrul celorlalte localități se stabilește și se modifică de autoritățile administrației publice locale[nr.5].
[NUME_REDACTAT] Funciar din componența terenurilor orașelor și satelor fac parte terenurile pe care sînt amplasate construcții și alte amenajări, terenurile de uz public, terenurile pentru transporturile rutier, feroviar, naval, aerian, prin conducte, pentru liniile de telecomunicații, de transport electric, pentru exploatări miniere și pentru alte industrii, terenurile împădurite,terenurile cu destinație agricolă și alte terenuri. Daca e sa mentionam folosirea terenurilor orașelor și satelor toate terenurile orașelor și satelor se folosesc în conformitate cu planurile lor de sistematizare și cu planurile de organizare economico-funciară a intravilanului localităților. Toate terenurile orașelor și satelor se folosesc în conformitate cu planurile lor de sistematizare și cu planurile de organizare economico-funciară a intravilanului localităților. Planurile de sistematizare ale orașelor și satelor determină direcțiile principale ale folosirii terenurilor din intravilan pentru construirea caselor, a obiectelor industriale și de altă natură, pentru amplasarea și amenajarea locurilor de agrement, iar planurile de organizare economico-funciară a intravilanului determină direcțiile principale ale folosirii terenurilor care nu sînt destinate construcțiilor și a celor care rămîn temporar neocupate de construcții[nr.5art.42].
Terenurile din extravilanul localităților în funcție de organizarea administrativ-teritorială a [NUME_REDACTAT] se divizează în terenuri ale a) municiipiilor b) a satelor c) oraselor. Perimetrul respectiv al localității se stabilește prin reglementarea regimului proprietății funciare în conformitate cu planul general și pe baza argumentării tehnice-economice a dezvoltării orașului și satului[nr.121 pag.186].
Spre deosebire de terenurile agricole terenurile din intravilanul localităților nu sunt mijloace de producție în pofida faptului ca componența lor există și terenuri agricole deoarece servesc în principal în calitate de bază teritorială pentru amplasarea obiectelor social-culturale, locative de producție. Valoarea economică din intravilanul localităților este determinată de alți factori decît cei valabili în cazul terenurilor agricole. Terenurile din intravilan satisfac alte necesități social-vitale a populației decît terenurile agricole și producția agricolă. Bonitatea solului în cazul terenurilor din intravilan nu are mare însemnătate deoarece un rol deciziv ce determină valoarea economică a terenurilor din intravilan il joacă relieful si locul situării în centrul sau periferia localității, prezența sau lipsa comunicațiilor și infrastructurii inginerești[nr.121 pag 186].
Terenurile din intravilanul localităților pot fi 1) proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice de drept privat din țară și din străinătate cu excepția dreptului de proprietate al străinilor asupra terenurilor agricole inclusiv asupra celor din intravilanul localităților 2) proprietate de stat 3) proprietate a unităților administrativ-teritoriale. Autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura executarea complexului necesar de lucrări pentru amenajarea și înverzirea teritoriilor orașelor și satelor. Întreprinderile, instituțiile organizațiile și cetățenii sunt datori în conformitate cu regulile aprobate de autoritățile publice locale sa păstreze plantațiile verzi sa țină teritoriile atribuite lor într-o ordine conform cerințelor sanitare și de protecție contra incendiilor[nr.121 pag.189].
Documentația de urbanism și amenajare a teritoriului include:
a) planuri de amenajare a teritoriului
b) planuri urbanistice și regulamente aferente acestora. Prin documentația de urbanism si amenajare a teritoriului se stabilește destinația terenurilor și regulilor de utilizare a acestora.În temeiul ei se eliberează certificatul de urbanism și autorizația de construire. Modul de utilizare a terenurilor pentru orice fel de construcții trebuie sa fie reglementat prin planuri urbanistice și planuri de amenajare a teritoriului.
Planurile de amenajare a teritoriului sunt urmatoarele:
a) planurile de amenajare a teritoriului național
b) planurile regionale a teririului național
c) planurile locale de amenajare a teritoriului orășenesc sau sătesc.
Însa planurile urbanistice sunt următoarele
a)planuri urbanistice generale.
b) planuri urbanistice zonale
c) planuri urbanistice de detaliu[nr.121 pag 190].
Amplasarea si proiectarea construcțiilor si amenajărilor se autorizează prin certificatul de urbanism iar executarea lor prin autorizația de construire. Certificatul de urbanism este un act cu caracter informativ si de reglementare emis de autoritatea publică locală la cererea persoanei fizice sau juridice interesate prin care se aduc la cunoștință solicitantului date privind regimul juridic, economic, tehnic și arhitectural-urbanistic de exploatare a terenurilor și construcțiilor pentru care a fost solicitat. Certificatul de urbanism și autorizația de construire se eliberează de autoritățile administrației publice locale. Pentru realizarea, modificarea sau desființarea construcțiilor autoritățile administrației publice locale emit potrivit legislației autorizatii de construire si autorizații de desființare a construcției[nr.121, pag.190].
Atribuirea sectoarelor de teren din intravilan pentru case, anexe gospodărești și grădini. Autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată, eliberîndu-le titluri de proprietate:a)trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislația b)atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului pînă la epuizarea acesteia pentru construcția caselor de locuit, anexelor gospodărești și grădini: în orașe – de la 0,04 pînă la 0,07 hectare, în localități rurale – pînă la 0,12 hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale c) trec în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu este posibil, reieșind din suprafața reală a terenului ce deservește construcțiile terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor, proporțional suprafeței privatizate de fiecare[nr5]
Atribuirea repetată în proprietate privată a terenurilor cetățenilor în scopurile indicate în alineatul 1 al prezentului articol, se efectuează contra plată prin vînzare la licitație, organizată de autoritatea administrației publice locale[nr.5 art 11]. Atribuirea repetata în proprietate privată a terenurilor pentru constucția individuală de locuințe poate avea contra plată prin vînzare la licitație organizată de autoritate administrației publice locale. Prețul inițial de vînzare a terenului nu va fi mai mic decît prețul normativ al pămîntului calculat în baza tarifelor din legea privind pretul normativ al pămîntului și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului.Se admite atribuirea repetată fără plată a terenurilor pentru construcția individuală de locuințe doar cetățenilor a cărei proprietate funciară a fost distrusă în rezultatul calamităților naturale[nr.34]
Terenurile destinate construcțiilor urbane și rurale cuprind terenurile pe care sînt amplasate construcțiile și amenajările și cele pe care urmează să fie construite case, clădiri de menire social-culturală, industrială și cu alte destinații. Aceste terenuri se atribuie întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor pentru zidirea și exploatarea construcțiilor industriale a caselor, a clădirilor de menire social-culturală, a altor construcții și amenajări, precum și cetățenilor pentru construcția individuală de locuințe. Suprafața terenurilor și condițiile folosirii lor în scopurile menționate se stabilesc conform normelor și documentației tehnice de proiectare.Pe terenurile atribuite se interzice începerea lucrărilor de construcție pînă la permisiunea dată de către organele de arhitectură și urbanistică[nr.5]
Terenuri de uz public din orașe și sate sînt terenurile folosite pentru căile de comunicație (piețe, străzi, pasaje, drumuri și altele asemenea), pentru necesitățile social-culturale ale populației (grădini publice, parcuri, lacuri, plaje, bulevarde, scuaruri).Pe terenurile de uz public se permite amplasarea construcțiilor și amenajărilor capitale în conformitate cu destinația specială a acestor terenuri, precum și a construcțiilor și amenajărilor provizorii ușoare gherete, chioșcuri, fără ca aceasta să fie în detrimentul terenurilor de uz public[nr.5]
Terenuri pentru transporturile rutier, feroviar, naval, aerian, prin conducte, pentru liniile de telecomunicații și transport electric, pentru exploatările miniere și pentru alte industrii sînt terenurile atribuite întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor respective pentru realizarea funcțiilor lor. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor pe aceste terenuri, precum și lucrările de amenajare, le efectuează beneficiarii funciari prin hotărîrea autorităților administrației publice locale respective. Punerea la dispoziția întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor a suprafețelor pentru exploatarea industrială a zăcămintelor se face după demarcarea arterei miniere[nr.5]
Terenurile împădurite ale orașelor și satelor servesc ameliorării mediului înconjurător, organizării odihnei, nevoilor de cultură, apărării teritoriului localităților împotriva eroziunii cauzate de apă și de vînt. Terenurile cu destinație agricolă în oraș și sat sînt terenurile arabile, plantațiile multianuale, fînețele, imașurile, pepinierele și altele asemenea. Terenurile agricole pot fi atribuite în folosința întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor agricole, precum și cetățenilor pentru agricultură, legumicultură, pășuni și fînețe[nr.5 art.42-50].
Conform opiniei domnului [NUME_REDACTAT] regimul juridic al terenurilor din condominiu care este determinat de normele codului funciar, codului civil, legile condominiului în fondul locativ, actelor juridice cu caracter normativ ale autorităților administrației publice locale și altor acte normative.
Asemeni cum și terenurile aferente caselor de locuit individuale, terenurile din condominiu se transmit din proprietatea publică în proprietatea privată cu titlu gratuit însă elaborarea planului cadastral al teritoriului condominiului, elaborarea întocmirea și eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului care confirmă dreptul de proprietate comună a membrilor asociaților de proprietari în condominiu are loc contra plată. La categoria terenurilor din condominiu se referă terenurile pe care sunt amplasate blocurile locative cu mai multe nivele si construcțiile auxiliare precum și teritoriul aferent la aceste construcții suprafața cărora este stabilită în conformitate cu normele ecologice sanitare de urbanism și documentația de proiect a construcției respective.
Suprafața terenurilor din condominiu de regulă este determinată în baza documentației de proiectare și construir a blocului locativ respectiv. În caz de litigiu suprafața va fi stabilită la cererea persoanelor interesate de către instanța judecătorească în baza documentelor și probelor prezentate în ședința de judecată. Terenurile din condominiu se transmit în proprietatea privată pe cote părți invidizibilă a membrilor asociației de proprietari în condominiu cu stabilirea cotei ideale, proporțională suprafeșei spațiului locativ proprietar al căruia este membru asociației respective[nr.121 pag.191].
Dreptul de administrare a terenului din condominiu aparține asociației de proprietari în condominiu si este exercitat prin intermediul organelor de conducere ale acesteia cum ar fi adunarea generală, comitetul de conducere, președinteșe asociației conform competenței stabilită de legea condominiului în fondul locativ,statutul asociației respective și normele codului civil care determină regimul juridic a proprietății comune pe cote-părți. Autoritățile administratiei publice locale au obligația de a stabili hotarele și suprafeța teritoriului condominiului în termen de 30 de zile din data în care asociația a depus la primăria respectivă cererea de privatizare a terenului[nr.121, pag 192-193].
3.3. Terenurile destinate industriei, transporturilor și terenurile cu alte destinații speciale.
La categoria terenurilor destinate industriei se referă terenurile pe care sunt amplasate: a) spațiile și halele de producție, blocurile administrative locative, obiectivele social-culturale ale uzinelor, minelor, centralelor electrice și altor întreprinderi industriale b) căile de acces, depozitele amplasate pe terenuri agricole, bazele de transport, carierele, instalațiile de captare și epurare a apei, stații de pompare, poligoanele de înmormîntare a deșeurilor industriale și menajere, instalațiile energetice precum și alte terenuri destinate sau folosite pentru necetitățile industriei[nr.5].
Deținătorii unor asemeni terenuri pot fi întreprinderile de stat și cele municipale, societățile comerciale de orice tip, cooperativele de producție, întreprinderile industriale private inclusiv întreprinderile individuale ce practica activități de întreprinzător cu drept de persoana fizică.Terenurile destinate industriei pot fi proprietate publică de stat sau a unităților administrativ-teritoriale dar și proprietate privată. Aceste terenuri pot fi transmise în folosința permanentă întreprinderilor de stat sau municipale.Întreprinderile privat pot obține asemenea terenuri în folosința cu încheierea contractului de arendare a terenului respectiv sau în modul stabilit de legislația cu privire la privatizare dispun de dreptul la privatizare a unor asemeni terenuri care cad sub regimul juridic de terenuri aferente obiectelor privatizate. Privatizarea acestor terenuri are loc prin vînzare-cumpărare cu titlu oneros la preț normativ în condițiile legii privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului[nr.33,nr.121 pag.197].
La categoria destinate sectorului energetic se referă terenurile pe care sunt amplasate rețelele de transport sau de distribuire a energiei electrice care funcționează în calitate de sistem integru de întreprinderi și obiectelor electroenergetice de gaze de combustibil solid și lichid inclusive centrele de instruire și reciclare a specialiștilor din sectorul energetic organizațiile specializate de proiectare în domeniu. La acestea se referă terenurile ocupate de spațiile și halele de producție, blocurile administrative, centrele electrice, substațiile de transformare, căile de acces suporturile pentru rețelele electrice și alte instalații din sectorul energetic.
Conform legii cu privire la energetia electrică autoritățile administrației publice atribuie întreprinderilor din sectorul energetic terenuri în folosința permanentă pentru deservirea obiectelor și instalațiilor energetice conform procesului tehnologic din domeniu.Subiecte ale acestor raporturi pot fi persoane juridice, agenți economic ice dispun de dreptul de a practica activități economice în domeniul producerii transportării distribuirii și livrării energiei electrice și altor resurse energetice[nr.47].
Întreprinderile din sectorul electroenergetic dispun de dreptul de servitude inclusive de trecere si acces la obiectele sale pe toate terenurile indiferent de forma de proprietate în scopul executării lucrărilor de reparare de deservire și menținere în stare funcțională a echipamentului tehnologic. În caz de cauzare de prejudicii proprietarilor sau altor deținători de teren apare răspunderea civilă și obligația întreprinderii electroenergetice de compensare a daunelor cauzate acestora inclusive a posibilului ratat. Terenurile sectorului energetic pot fi atît proprietate de stat cît si proprietate privată.Excepție o constituie terenurile pe care sunt amplasate rețelele magistrale de transport electric și obiectele energetice de importanță strategică privatizarea cărora se interzice[nr.47].
La categoria terenurilor destinate transporturilor se referă terenurile care deservesc exploatarea tehnică și satisfac necesitățile transporturilor inclusive terenurile porțiunea ocupate de partea carosabilă a drumurilor locale de căi ferate de conducte si alte instalații din domeniu cît și terenurile ocupate de construcțiile și instalații de deservire a transporturilor. Pentru ca terenul sa fie recunoscut în calitate de teren destinat transporturilor acesta trebuie sa fie declarat și dat în administrarea unităților de transport.Subiecte ale dreptului de folosință a terenurilor destinate transporturilor sunt întreprinderile, instituțiile și organizațiile indiferent de forma de proprietate și forma organizatorică-juridică care gestioneză nemijlocit unitățile de transport și exploatarea acestora[nr.69].
Terenurile destinate transporturilor se clasifică în terenuri destinate:
a)transportului feroviar ocupate de căi ferate, construcțiile și edificiile aferente inclusive terasamente,poduri, tuneluri, viaducte instalații de semnalizare, cladiri de serviciu ethnic, stațiile de cale ferată cu toate clădirile, construcțiile gospodăriei de locomotive de vagoane,serviciile de întreținere a căii ferate și de încărcare ce aparțin Caii ferate a [NUME_REDACTAT], întreprinderilor și organizațiilor acesteia altor ministere și departemente.
b) transportului de apă terenurile ocupate de porturi, cheiuri, debarcadere cu toate instalațiile și utilajul tehnic de dotare.
c) transportului auto terenurile ocupate de șosele, drumuri cu construcțiile și edificiile aferente.
d)transpotului aerian ocupate de aeroporturi, teritoriile de asistență tehnică cu toate construcțiile și edificiile ce asigură satisfacerea necesităților transportului aerian.
e)transportul prin conducte terenurile ocupate de conductele magistrale terestre și subterane, instalațiile terestre de aprovizionare cu energie, gaze naturale[nr.69]
La categoria terenurilor destinate telecomunicațiilor se referă terenurile aferente încăperilor de producție administrative, locative și social-culturale, bazelor de producție, atelierilor de reparație,turnurilor de transmitere,stațiilor de radioreleu, depozitelor si altor construcții destinate special întreprinderilor de telecomunicații pentru realizarea proiectelor economice sarcinilor și scopurilor propuse pe întregu teritoriul [NUME_REDACTAT]. Regimul juridic al terenurilor destinate necesităților de apărare trupelor de grăniceri și de interne se referă terenurile repartizate penntru amplasarea și desfășurarea activității permanente a unităților militare instituțiilor de învățămînt militar și organizațiilor Forțelor armate, trupelor de grăniceri și de interne. La categoria terenurilor destinate necesităților de apărare a trupelor de grăniceri și de interne se referă terenurile aferente blocurilor administrative locative, obiectivelor social-culturale ale unităților militare ale organizațiilor și instituțiilor de învățămînt a [NUME_REDACTAT] Interne și Serviciului de Informații și securitate ale [NUME_REDACTAT][nr.121 pag.200].
În codul funciar găsim reglementare cu privire la terenurile cu destinație specială.Astfel terenurile cu destinație specială sunt o categorie distinctă a terenurilor din componența [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT][nr.5].Terenurile cu destinație specială se atribuie în alte scopuri decît cele agricole și anume pentru construirea întreprinderilor industriale, obiectivelor gospădăriei comunale, căilor ferate și drumurilor auto, liniilor de telecomunicații, de transportare a energiei electrice, conductelor magistrale.Terenurile cu destinație specială se atribuie în baza materialelor cadastrului funciar și doar terenuri nepotrivite pentru agricultură, impădurire sau cu fertilitate scăzută.Atribuirea de terenuri întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor pentru exploatarea zăcămintelor se face numai cu condiția legalizării înstrăinării terenurilor respective în scopuri miniere și reintegrării în circulația agricolă a terenurilor exploatate anterior în aceste scopuri.
Astfel caracteristica de bază a terenurilor cu destinație specială este următoarea:
a) nu constituie masive funciare cum ar fi terenurile agricole fiind dispersate printre terenurile cu altă destinație.
b) se constituie în terenuri sub forma unor fășii înguste și continue de terenuri cum ar fi terenurile căilor ferate magistratelor de transport.
c)apar în calitate de terenuri izolate printre terenurile din intravilanul localităților cu destinație agricolă ale fondului silvic și altor categorii de terenuri.
d)deținătorii ai acestor terenuri cu drept de proprietate, administrare economică sau cu drept de folosință, arendare pot fi nu doar persoane juridice dar și persoane fizice.Însă persoanele fizice pot deține doar drepturi de folosința secundară a unor porțiuni din aceste suprafețe cum ar fi în terenurilor adiacente drumurilor auto și căilor ferate, pentru păscuitul vitelor sau valorificarea acestora în scopul obținerii de produse agricole.
e)regimul juridic al terenurilor cu destinatie speciala este determinat de destinatia specifica a acestora[nr.121].
Terenurile cu destinație specială se atribuie în alte scopuri decît cele agricole și anume pentru construirea întreprinderilor industriale, obiectivelor gospodăriei comunale, căilor ferate și drumurilor auto, liniilor de telecomunicațiilor, de transportare a energiei electrice, conductelor magistrale.Suprafețele terenurilor atribuite în aceste scopuri se stabilesc în conformitate cu normele și documentația proiectelor tehnice aprobate iar atribuirea lor se face ținîndu-se cont de succesiune valorificării lor[nr.121].
3.4. Terenurile destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătății, activității recreative, terenurile de valoare istorico-culturală, terenurile zonelor suburbane și ale zonelor verzi.
Evidența legală a terenurilor destinate ocrotirii naturii și ocrotirii sănătății într-o categorie deosebită a fondului funciar a [NUME_REDACTAT] este necesară și actuală fiind determinată de starea deplorabilă a mediului nu doar în tară, dar și necesitatea strigentă de a crea și menține unele condiții favorabile sănătoase de viață și activitate a populației [NUME_REDACTAT] ceea ce corespunde în totalitate exigențelor [NUME_REDACTAT] Moldova din 29.07.94 [nr.3].
Din categoria terenurile destinate ocrotirii naturii conform Codului funciar al RM, adoptat prin Legea nr.828 din 25.12.1991 fac parte terenurile rezervațiilor, parcurilor naționale, parcurilor dendrologice și zoologice, grădinilor botanice, braniștilor, monumentelor naturii, terenurile zonelor de protecție și zonelor sanitare. Din terenurilor rezervațiilor fac parte terenurile în al căror perimetru se află obiecte naturale, ce reprezintă valoare științifică și culturală landșafturile tipice și unicale, comunități de organisme vegetale și animale, formațiuni geologice, specii de plante, animale rare. Ele sunt repartizate pentru păstrarea în stare naturală a complexelor naturale tipice sau unicale pentru zona de ladnșaf cu tot ansamblul ei de componente pentru studierea proceselor și fenomenelor în mersul lor firesc în vederea elaborării bazelor științifice ale ocrotirii naturii[nr.5,art.46].
Din terenurile parcurilor naționale fac parte terenurile care au o deosebită valoare ecologică, istorică și estetică în virtutea îmbinării reușite a landșafturilor naturale și culturale. Din terenurile parcurilor dendrologice și zoologice, ale grădinilor botanice fac parte terenurile repartizate pentru studierea, păstrarea și îmbogățirea în condiții artificiale a resurselor florei și faunei, pentru folosirea lor eficientă în plan științific, cultural, economic și păstrarea genofondului. Din terenurile de braniște fac parte terenurile destinate păstrării, restabilirii și reproducerii resurselor naturale și menținerii echilibrului ecologic general, obiectele complexe biologice, paleontologice, hidrologice și geologice de landșaft. Din terenurile monumentelor naturii fac parte terenurile care au obiecte naturale unicale sau tipice, cu valoare științifică, cultural-instructivă și de reconfortare, dar care nu sînt recunoscute drept monumente de istorie și cultură[ nr.5,art.46].
Terenurile destinate ocrotirii naturii sunt prin exclusivitate proprietate a statului.Pe terenurile destinate ocrotirii naturii este interezisa activitatea ce vine în contradicție cu destinația lor specială. Ele sunt restrase din folosință daca aceasta destinație nu corespunde regimului de protecție,stabilit pentru aceste terenuri. Modul de folosință și condițiile folosirii terenurilor destinate ocrotirii naturi se stabilesc de legislația ecologică și alte acte normative [nr 33].
Din categoria terenurilor destinate ocrotirii sănătății fac parte terenurile pe care există obiecte de tratament natural izvoare de ape minerale, nămoluri curative și condiții climaterice deosebit de favorabile profilaxiei și tratamentului. Aceste terenuri fac parte se atribuie în folosință stațiunilor balneare, instituțiilor terapeutice și urmează a fi protejate în mod deosebit. În scopul protecției obiectelor de tratament natural, la toate stațiunile balneare se creează zone de protecție sanitară.În limitele lor se interzice darea terenurilor în posesiune, folosință inclusiv în arendă întreprinderilor instituțiilor și organizațiilor a căror activitate este incompatibilă cu protecția obiectelor naturale curative și cu menținerea condițiilor favorabile pentru odihna populației.Întreprinderile instituțiile și organzațiile în jurul cărora se stabilesc zone cu condiții deosebite de folosință a terenurilor sunt datoare să marcheze granițele lor cu semne informative speciale.Modul și condițiile folosirii terenurilor destinate ocrotirii sănătății sunt reglementate de Codul funciar și legislația ecologică și alte acte normative cum ar fi Legea nr.1515 din 16.06.1993 privind protecția mediului înconjurător.[nr.5 art.57, nr.39].
Terenuri destinate activității recreative sînt terenurile prevăzute și folosite pentu odihnă și turism. Din această categorie fac parte terenurile pe care se află case de odihnă, pensionate, sanatorii, campinguri, baze turistice, tabere turistice și tabere de fortificare a sănătății, stații turistice, parcuri și tabere pentru copii, poteci didactico-turistice, trasee marcate. Pe asemenea terenuri conform Codului funciar este interzisa activitatea ce impiedica folosirea lor conform destinatiei speciale.Modul de folosire a acestor terenuri este stabilit de autoritatile administratiei publice locale si organele de ocrotire a naturii[nr.5 art.58].
Din categoria terenurilor de valoare istorico-culturală fac parte rezervațiile istorico-culturale, parcurile memoriale, mormintele, monumentele arheologice și arhitecturale și complexele arhitecturale de landșaft. Pe aceste terenuri este limitată orice activitate care contravine destinației lor speciale[nr.5 art.59].
Terenurile zonelor suburbane si zonelor verzi cuprinde terenurile din extravilan destinate amplasamentelor, legate de amenajarea și funcționarea normală a gospodăriei orășenești, precum și cele ocupate de păduri, grădini publice și de alte spații verzi, care au funcții de protecție, sanitaro-igienice, de fortificare a sănătății și care sînt locuri de odihnă a populației, se includ de către autoritățile administrației publice locale în zona suburbană și în zona verde. Terenurile zonelor suburbane și zonelor verzi se folosesc conform proiectelor de organizare a acestor zone. Ele sunt protejate de stat.Aici sunt interzise construcțiile și amenajările incompatibile cu destinația acestora. La includerea terenurilor în zona suburbană și în zona verde se păstrează drepturile deținătorilor de terenuri[nr.5 art.60].
[NUME_REDACTAT] nr.591 din 23.09.1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale statul recunoaște dreptul fiecărui om la un mediu sănătos precum și la odihnă în spațiile verzi dar dezvoltarea și protecția spațiilor verzi constituie o obligație generală a locuitorilor țării, aceștia fiind datori: a) să nu contribuie la formarea gunoiștilor, la poluarea cu chimicale, resturi animaliere, deșeuri menajere, produse petroliere și cu alte substanțe nocive a teritoriilor și bazinelor de apă din spațiile verzi b) să respecte, în spațiile verzi, regulile de apărare împotriva incendiilor c) să nu efectueze tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor și arbuștilor, deteriorări ale rondourilor de flori și ale gazoanelor, distrugeri ale mușuroaielor și cuiburilor de păsări, ale construcțiilor utilitare și ornamentale[nr.29 art.12].
Spațiile verzi se împart, conform amplasamentului, în spații verzi urbane și rurale.Spațiile verzi urbane se împart în: a) spații verzi intravilane, incluzînd formațiuni de spații verzi cuprinse în perimetrul construit al orașului, precum și masivele verzi alăturate acestora b) spații verzi extravilane, cuprinzînd pădurile-parc, spațiile verzi din zonele de agrement și alte categorii de spații verzi suburbane care au în principal funcția de a asigura odihna într-un cadru natural. Spațiile verzi rurale se aseamănă cu cele urbane, dar au și unele caracteristici particulare:a) spațiile verzi de folosință generală parcuri, grădini, scuaruri sînt mai reduse ca dimensiuni, în cadrul acestora, adeseori, fiind amplasate terenuri de sport și alte dotări b) în cadrul plantațiilor predomină speciile locale, rezistente și adaptate, care nu necesită îngrijiri speciale[nr.29 art.15].
[NUME_REDACTAT] nr.1102 din 06.02.1997 cu privire la resursele naturale resursele naturale au importanță pentru întreaga populație a țării condiționează direcțiile strategice ale dezvoltării ei social-economice sînt resurse naturale naționale. Resursele naturale care au importanță pentru populația unui teritoriu mai limitat sînt resurse naturale locale. Criteriile de raportare a resurselor naturale la resursele naționale sau la resursele locale sînt valoarea economică și importanța lor pentru dezvoltarea municipiului, raionului sau țării[nr.35 art.4].
[NUME_REDACTAT] nr.1515 din 16.06.1993 privind protecția mediului înconjurător se descriu principiile de bază ale protecției mediuluim si acestea sunt de protecție a mediului în cadrul realizării intereselor de ordin economic și social-uman ale populației pentru prezent și viitor precum obligativitatea executării legislației cu privire la protecția mediului, respectării standardelor, normativelor și limitelor admisibile de folosire a resurselor naturale și energiei, de aplicare a factorilor chimici, fizici și biologici asupra componenților mediului, de depozitare a deșeurilor provenite din activitățile economice responsabilitatea tuturor persoanelor fizice și juridice pentru prejudiciul cauzat mediului si prevenirea poluării recuperarea pagubei, cauzate mediului și componenților lui din contul persooanelor fizice și juridice care au admis dauna[nr.39 art.3].
Agenții economici care doresc să obțină terenuri pentru construcția și amplasarea în spațiile verzi proprietate publică a obiectivelor pentru activități economice și sociale compatibile cu destinația spațiilor verzi (terenuri pentru sport, jocuri și odihnă, obiective cu caracter cultural și artistic, întreprinderi ale alimentației publice, chioșcuri, pavilioane) solicită acordul autorităților administrației publice locale și al autorității centrale pentru mediu.Locul de amplasare a obiectivelor, suprafața terenurilor și condițiile de desfășurare a activității ulterioare se determină în baza documentației de urbanism și amenajare a teritoriului[nr.29 art.20].
3.5. Terenurile fondului silvic, ale fondului apelor regimul juridic al acestora.
Codul silvic al [NUME_REDACTAT] adoptat prin Legea nr.887 din 21.06.96 este actul legislativ care reglementeaza relatii cu privire la fondul silvic.Legislația silvică are ca scop reglementarea gestionării durabile a fondului forestier prin folosirea rațională, regenerarea, paza și protecția pădurilor, menținerea, conservarea și ameliorarea diversității biologice forestiere, asigurarea cu resurse forestiere a necesităților actuale și de viitor ale societății în baza multifuncționalității acestora. Relațiile apărute în cadrul folosirii fondului forestier, ce țin de folosirea și protecția terenurilor, apelor, subsolului, precum și cele referitoare la folosirea, protecția și regenerarea regnului vegetal și regnului animal sunt reglementate de legislația silvica aceasta are un rol imortant în studierea fondului silvic. As vrea sa menționez că regimul silvic este o politică de gospodărire a fondului forestier și a vegetației forestiere din afara acestuia, indiferent de natura proprietății și forma de gospodărire, exercitată de către autoritatea silvică centrală dar tratamentul silvic este o totalitatea măsurilor silvotehnice de regenerare, conducere, exploatare și protecție, indicate a fi aplicate de-a lungul vieții arboreturilor[nr.6 art 1,3].
Terenuri ale fondului silvic sînt terenurile acoperite cu păduri, precum și cele neacoperite cu păduri, însă destinate împăduririi.Terenurile fondului silvic se folosesc de către întreprinderile, instituțiile, organizațiile gospodăriei silvice și de alte întreprinderi conform destinației silvice. Terenurile fondului silvic de stat pot fi folosite în alte scopuri, dacă această folosire este compatibilă cu interesele gospodăriei silvice.În scopul asigurării împăduririi necesare și prevenirii eroziunii solurilor, pentru împădurire pot fi folosite și terenuri nefavorabile agriculturii.Autoritățile administrației publice locale, de comun acord cu organele de stat pentru ocrotirea naturii, pot să atribuie terenuri din fondul silvic cetățenilor, întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor, pentru a fi folosite temporar în scopuri agricole[nr.5,art.62].
Noțiunea de fond silvic nu este indentificată cu noțiunea de pădure iar noțiunea de pădure nu este identificată cu noțiunea de terenuri acoperite cu păduri deoarece acestea pot avea și altă destinație parc, grădină botanică.Astfel numai fac parte din fondul silvic și respectiv din categoria terenurilor fondului silvic terenurile a) ocupate de perdelele forestiere de protecție amplasate pe terenurile cu destinație agricolă b) ocupate de perdelele forestiere de producție și plantațiile de arbori și arbuști situate de-a lungul căilor de comunicație c) ocupate de grupurile de arbori și arborii aparte din perimetrul orașelor și altor localități terenurile spațiilor verzi care conform art.2 al Codului funciar se referă la altă categori de terenuri. Ca obiect al naturii pădurea îndeplinește trei funcții de bază a) funcșia ecologică de protecție a mediului b) funcția economică obținerea masei lemnoase și a altor materiale pentru necesitățile economiei naționale c) funcția cultural-recreativă fortificarea sănătății oamenilor și perceprea mai profundă a naturii de către om. Terenurile fondului silvic sunt proprietate publică și se transmit doar cu drept de gestiune economică și folosință întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor gosodăriei silvice dar și altor întreprinderi pentru valorificarea conform destinației silvice. Privatizarea pădurilor și respectiv a terenurilro fondului silvic se interzice dar legislația [NUME_REDACTAT] totuși nu exclude posibilitatea apariției proprietății private asuptra terenurilor fondului silvic.Așa o situație devine posibilă doar în cazul în care proprietarii de terenuri cu destinație agricolă în modul stabilit de lege cu excluderea terenurilor din circuitul civil și trecerea lor la categoria terenurilor fondului silvic planează pe terenurile agricole avute în proprietate privată copaci forestieri în scopul împădurii terenurilor respective[nr.120,121].
Terenurile fondului silvic de stat pot fi folosite în alte scopuri daca această folosire este compatibilă cu interesele gospodăriei silvice.În scopul asigurării împăduririi necesare și prevenirii eroziunilor solurilor pentru împădurire pot fi folosite și terenuri nefavorabile agriculturii. Autoritățile administrației publice locale de comun acord cu organele de stat pentru ocrotirea naturii pot să atribuie terenuri din fondul silvic cetățenilor întreprinderilor instituțiilor și organizațiilor pentru a fi folsoite temporar în scopuri agricole[nr.121,122 pag 205].
[NUME_REDACTAT] apelor nr. 272 din 23.12.2011,apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, un element indispensabil pentru viață și societate, un factor determinant în menținerea echilibrului ecologic, o materie primă pentru activități productive, o sursă de energie și o cale de transport. Apa face parte din domeniul public al statului. Orice persoană fizică sau persoană juridică are dreptul la folosința apei în condițiile prezentei legi. Terenul de sub apa iazului poate face parte atît din domeniul public, cît și din domeniul privat. Orice persoană fizică sau persoană juridică poate să construiască un iaz pe terenul care îi aparține cu drept de proprietate.Gestionarea eficientă a resurselor de apă ale [NUME_REDACTAT] se efectuează în baza bazinului hidrografic Nistru situat pe teritoriul [NUME_REDACTAT] și a bazinului hidrografic Dunărea–Prut și [NUME_REDACTAT] situat pe teritoriul [NUME_REDACTAT], numite districte ale bazinelor hidrografice[nr.38]
Conform art. 63 al Codului funciar terenuri ale fondului apelor sînt terenurile aflate sub ape – albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apă – mlaștinile, terenurile pe care sînt amplasate construcții hidrotehnice și alte amenajări ale serviciului apelor, precum și terenurile repartizate pentru fîșiile de deviere de pe maluri a rîurilor,a bazinelor de apă, canalelor magistrale intergospodărești și a colectoarelor. Terenurile fondului apelor se folosesc pentru construcția instalațiilor ce asigură satisfacerea necesităților de apă potabilă, tehnică, curativă, a altor necesități ale populației, ale serviciului apelor, ale agriculturii, industriei, gospodăriei piscicole, energeticii, transportului, precum și altor nevoi ale statului și societății[nr.5 art.63]. Fondul apelor a [NUME_REDACTAT] toate obiectivele acvatice naturale și artificiale de pe teritoriul [NUME_REDACTAT]. Obiectul acvatic natural sau artificial apa terenul aflat sub apa, fîșiile riverane de protecție, construcțiile hidtrotehnice este obiectiv acvatic unic și indivizibil[art.1,3 nr.8].
Astfel la categoria fondului apelor se referă:
a)terenurile aflate sub ape,albiile cursurilor de apă
b)cuvetele lacurilor, iazurilor lacurilor de acumulare
c)mlaștinile
d)terenurile pe care sunt amplasate construcții hidtrotehnice și alte amenajări ale serviciului apelor.
e)terenurile repartizate pentru fîșiile riverane de protecție a apelor rîurilor, bazinelor de apă, canalelor magistrale intergospodărești și colectoarelor[art.2/1 nr.8].
Atribuirea anumitor terenuri la terenurile fondului apelor și determinarea hotarelor lor se efectuează în conformitate cu legislația funciară. Legislatia actuală a RM prevede o singură posibilitate de dobîndire a dreptului de propriete privată asupra obiectivelor acvatice și respective asupra terenurilor fondului apelor. Această posibilitate poate să apară doar în cazul construcției de obiective acvatice în condițiile legii pe terenurile proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice de regulă pe terenurile cu destinație agricolă anterior privatizate avînd în vedere excluderea acestora în condițiile legii din circuitul agricol acestea devin obiecte ale proprietății private.Astfel terenurile care anterior au fost terenuri proprietate privată cu destinație agricolă devin cu modificarea datelor cadastrului funciar terenuri proprietate privata a fondului apelor. Obiectivele acvatice și respective terenurile fondului apelor a [NUME_REDACTAT] cu drept de proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale ori cu drept de proprietate privată a persoanelor fizice și juridice. Legislația cu privire la privatizare nu prevede posibilitatea privatizării obiectivelor acvatice și respectiv a terenurilor fondului apelor. Obiectivele acvatice proprietate publică respectiv terenurile sub acestea și terenurile aferente obiectivelor acvatice pot fi transmise doar în folosința persoanelor fizice și persoanelor juridice de regulă specializate în domeniul piscicol[nr.121 pag.208].
Conform art.64 al codului funciar terenuri ale fondului de rezervă sînt toate terenurile neatribuite în proprietate, posesiune și în folosință. Din ele fac parte și terenurile asupra cărora dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere. Terenurile fondului de rezervă se află în subordinea autorităților administrației publice locale și sînt destinate pentru a fi date în proprietate, posesiune și folosință cetățenilor, întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor în scopuri agricole[art.62,64 nr.5]. [NUME_REDACTAT] nr.440 din 27.04.1995 cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă pășunatul în zonele de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă se permite în exclusivitate în partea îndepărtată de rîu a zonei de protecție și se efectuează în conformitate cu normele și regimul capacității de pășunat. Dacă în zona de protecție a apelor sînt obiective care poluează sursele de apă sau implică pericolul poluării lor și care nu se încadrează în cerințele auditului ecologic, se prevede transferarea acestora dincolo de hotarele zonei de protecție[nr.38 art.3,4].
3.6. Concluzii, propuneri și recomandări.
Solul se formeaza si evolutioneaza în timp îndelungat.[NUME_REDACTAT] Moldova solurile sunt principala bogatie naturala, care se exprima prin fertilitatea si diversitatea lor. Continuitatea vietii pe Pamant din cele mai vechi timpuri si pana in prezent este conditionata de existenta si rezervele de resurse naturale care stau la baza dezvoltarii social-economice a oricarui stat. Bunastarea si prosperarea unei natiuni este in stransa legatura cu resursele naturale de care dispune sau, mai bine zis pe care le poate consuma.[NUME_REDACTAT] este situată în partea de sud-est a Europei teritoriul republicii este, în ansamblu, colinar cu dealuri și câmpii.Solul este principa lă bogăție naturală a Moldovei.
Fondul funciar al [NUME_REDACTAT] constituie 3384,3 mii ha. Suprafata terenurilor cu destinatie agricola constituie 2543,6 mii ha 75,2%, inclusiv: terenuri arabile – 1820,7 mii ha, plantatii pomi-viticole – 334,9 mii ha, fanete si pasuni – 381,6 mii ha, parloage – 6,4 mii ha. Padurile, crangurile si tufarisurile ocupa 422,9 mii ha 12,5 %. Astfel, suprafetele supuse lucrarilor intensive ocupa aproape 66 % din suprafata tarii si circa 85 % din suprafata terenurilor agricole.Aici există o gamă largă de soluri, dominante fiind cernoziomurile ocupă 75% din suprafață.[NUME_REDACTAT] Moldova este în perioada de tranziție din 1991 și se bazează pe utilizarea intensă a resurselor naturale, inclusiv a celor biologice. [NUME_REDACTAT] este o tara agrar-industriala. Este stiut ca solul se formeaza si evolutioneaza în timp îndelungat zeci si sute mii de ani. [NUME_REDACTAT] Moldova solurile sunt principala bogatie naturala, care se exprima prin fertilitatea si diversitatea lor. Utilizarea resurselor de sol în [NUME_REDACTAT] este unul din factorii decisivi pentru economia nationala.
Starea actuala a fertilitatii efective a solurilor este nesatisfacatoare, iar pe cca 10% din terenurile agricole este critica. Eu as propune ca organele competente sa soluționeze această problema. Cum ar fi sa soluționeze problema subvențiilor sa acorde fermierilor ajutor material pentru ca acestia sa nu parasească terenurile agricole. Majorarea cotei culturilor prasitoare si micsorarea suprafetei ocupate cu culturi leguminoase micsorarea volumului de îngrasaminte organice de 20-30 ori, celor minerale de 15-20 ori, au condus la formarea unui bilant profund negativ al humusului si elementelor biofile în soluri si la degradarea biologica a lor.Eu as recomanda ca organele competente sa incerce sa gaseasca posibilitatea sa de a oferi fermierilor o reducere la produsele petroliere pentru a-si vinde marfa. Si fiind faptul ca fermierii nu au un venit prea mare si ca tara noastra este considerata agrara autoritațile sa studieze mai profund această problemă si sa marească importanța agriculturii in republică. Eu cred ca utilizarea rationala a resurselor naturale este importanta pentru ca noi sa nu cumparam producția din alte țări. Una din principalele resurse naturale ale [NUME_REDACTAT] o reprezintă si pamîntul, padurile, flora si fauna, apele subterane si substanțele minerale.
BIBLIOGRAFIE
A. DOCUMENTE DE DREPT INTERNAȚIONAL ȘI EUROPEAN
[NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] din 10.12.1948 (art.17) // Aderat la Declarație prin [NUME_REDACTAT] RM nr.217-XII din 28.07.90.-Tratate internaționale. Vol. I. -1998, pag.11.
[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Omului și a [NUME_REDACTAT] din 04.11.1950 (Art.1 din [NUME_REDACTAT] adițional la Convenție) // Ratificată prin [NUME_REDACTAT] RM nr.1298-XIII din 24.07.97.-Tratate internaționale. Vol. I. -1998, pag.341.
B. ACTE LEGISLATIVE DE DREPT NAȚIONAL
Constituția RM din 29.07.94 (art.9, 46, 54, 126, 127) // M.O. nr.1 din 12.08.1994.
Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002 (art. 284-290, 303-320, 328-329, 332-337, 344-347, 366-367, 374-377, 385-395, 424, 428-430, 443-447, 454-455, 470, 496-511, 1053-1055,1432-1433, 1449, 1458-1459, 1499-1501, 1517, 1556, 1557, 1560-1575 etc.) // M.O. nr.82-86/661 din 22.06.2002.
Codul funciar al RM, adoptat prin Legea nr.828 din 25.12.1991 // Republicat în M.O. nr.107 din 04.09.2001.
Codul silvic al RM, adoptat prin Legea nr.887 din 21.06.96 // M.O. nr.4-5/36 din 16.01.1997.
Codul subsolului al RM, adoptat prin Legea nr.3 din 02.02.2009//M.O. nr.75-77/197 din 17.04.2009.
Codul apelor al RM,Nr.1532 din 22.06.1993 Publicat01.10.1993 în [NUME_REDACTAT] Nr. 10
Codul penal al RM, adoptat prin Legea nr.985 din 18.04.2002 (art.136, 193, 189, 190, 196, 197, 198, 200, 324, 325, 327, 328, 331, 332 etc.) // M.O. nr.128-129/1012 din 13.09.2002.
Codul contravențional al RM, adoptat prin Legea nr.218 din 24.10.2008 (art.92, 93, 94, 104, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 125, 126, 127, 130, 134, 135, 136, 137, 141, 177, 312, 313, 326 ) //M.O. nr.3-6/15 din 16.01.2009.
Legea nr. 267 din 29.11.2012 privind monitoringul bunurilor imobile //M.O. nr. 1-5/6 din 04.01.2013
Legea apelor nr. 272 din 23.12.2011 // M.O. nr. 81/ 264 din 26.04.2012 (în vigoare din 26.10.2013).
Legea nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție // M.O. nr.155-158/549 din 03.09.2010.
Legea cu privire la ipotecă nr.142 din 26.06.2008 // M.O. Nr. 165-166/603 din 02.09.2008.
Legea nr.91 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor din 05.04.2007 // M. O. nr.70-73/316 din 25.05.2007.
Legea nr.121 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice din 04.05.2007 // M.O. nr.90-93/401 din 29.06.2007.
Legea nr.71 din 22.03.2007 cu privire la registre // M.O. nr.70-73/314 din 25.05.2007.
Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală // M.O. nr.32-35/116 din 09.03.2007.
Legea nr.393 din 08.12.2006 pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de [NUME_REDACTAT] în Cadastru și de filialele acesteia // M.O. nr.18-20/61 din 09.02.2007.
Legea nr.354 din 28.10.2004 privind formarea bunurilor imobile // M.O. nr.233-236/999 din 17.12.2004.
Legea nr.198 din 15.05.2003 cu privire la arenda în agricultură // M.O. nr.163-166/650 din 01.08.2003.
Legea nr.1453 din 08.11.2002 cu privire la notariat //М.O. nr.154-157 din 21.11.2002.
Lege nr.1007 din 25.04.2002 privind cooperativele de producție // M.O.nr.71-73/575 din 06.06.2002.
Legea nr.989 din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare // M.O.-Nr.102/773 din 16.07.2002.
Legea nr.778 din 27.12.2001 cu privire la geodezie și cartografie //M.O. nr.29-31/160 din 28.02.2002.
Legea nr.1353 din 03.11.2000 cu privire la gospodăriile țărănești (de fermier) // M.O. nr. 14-15/52 din 08.02.2001.
Legea nr.1041 din 15.06.2000 pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate // M.O. nr.141/1015 din 31.10.2000.
Legea condominiului în fondul locativ nr.913 din 30.03.2000 // M.O. nr.130-132/915 din 19.10.2000.
Legea nr.591 din 23.09.1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale // M. O. nr. 133-134/649 din 02.12.1999.
Legea nr.523 din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale // M.O. nr.124-125/611 din 11.11.1999.
Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488 din 08.07.1999 // M.O. nr.42-44/311 din 20.04.2000.
Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998 // M.O. nr.44-46/318 din 21.05.1998.
Legea nr.1538 din 25.02.1998 privind Fondul ariilor naturale protejate de stat // M.O. nr.66-68/442 din 16.07.1998.
Legea nr.1308 din 25.07.1997 privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului // Republicată în M.O. nr.147-149 din 06.12.2001.
Legea nr.1102 din 06.02.1997 cu privire la resursele naturale // M.O. nr.40/337 din 19.06.1997.
Legea nr.835 din 17.05.1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului // M.O.-nr.1-2/2 din 02.01.1997.
Legea nr.534 din 13.07.1995 cu privire la concesiuni // M.O. nr.67/752 din 30.11.1995.
Legea nr.440 din 27.04.1995 cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă // M.O. nr. 43/482 din 03.08.1995.
Legea nr.1515 din 16.06.1993 privind protecția mediului înconjurător // [NUME_REDACTAT] nr.10/283 din 01.10.1993.
Legea nr.1247 din 22.12.1992 privind reglementarea de stat a regimului proprietății funciare, cadastrul funciar de stat și monitoringul funciar // Monitor nr.12/366 din 30.12.1992.
Legea nr.780 din 27.12.2001 privind actele legislative // M.O. nr. 36-38/210 din 14.03.2002.
Legea nr.317 din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale // M.O. nr.208-210/783 din 03.10.2003.
[NUME_REDACTAT] nr.629 din 05.07.1991 cu privire la întovărășirile pomicole // B.Of. nr.011 din 30.07.1991 // www.justice.md.
Legea fondului funciar a României nr.18 din 19.02.1991 // Republicată în M.O. al României nr.1 din 05.01.1998 // http://legeaz.net/legea-18-1991-actualizata/.
Legea cadastrului și publicității imobiliare a României nr.7/1996 //M.O. nr.61 din 26.03.1996, Partea I // http://legislatie.just.ro.
Legea arendării nr.16/1994 a României //http:// www. euroavocatura.ro/legislatie.
Legea cu privire la energia electrica Nr.124 din 23.12.2009 Publicat 12.02.2010 în [NUME_REDACTAT].
C. ACTE NORMATIVE SUBORDONATE LEGII
[NUME_REDACTAT] cu privire la aprobarea Cadastrului funciar conform situației de la 1 ianuarie 2012 nr.468 din 26.06.2012 // M.O. nr. 135-141/515 din 06.07.2012.
Regulamentul privind organizarea și funcționarea [NUME_REDACTAT] Funciare și Cadastru, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr.383 din 12.05.2010 // M.O. nr.75-77/453 din 18.05.2010.
Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr.136 din 10.02.2009 // M.O. nr.41-44/185 din 24.02.2009.
Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr.1428 din 16.12.2008// M.O. nr.226-229/1437 din 19.12.2008.
[NUME_REDACTAT] nr.1528 din 29.12.2007 despre aprobarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică // M.O. nr. 8-10/55 din 15.01.2008.
Regulamentul cu privire la modul de atribuire, modificare a destinației și schimbul terenurilor, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr.1451 din 24.12.2007 // M.O. nr.5-7/24 din 11.01.2008.
Regulamentul privind consolidarea terenurilor agricole, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr.1075 din 01.10.2007 // M.O. nr. 161-164/1123 din 12.10.2007.
Regulamentul privind desfășurarea concursurilor comerciale pentru privatizarea terenurilor, proprietate publică a statului, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr. 932 din 14.08.2007 cu privire la privatizarea terenurilor proprietate publică a statului // M.O. nr. 127-130/ 966 din 17.08.2007.
[NUME_REDACTAT] nr.770 din 02.07.2007 pentru aprobarea tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea de Stat „Cadastru” și filialele acesteia // M.O. nr.98-102/814 din 13.02.2007.
Regulamentul privind certificarea inginerilor cadastrali, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr.524 din 16.05.2006 // M.O. nr.79-82/569 din 26.05.2006.
[NUME_REDACTAT] privind implementarea Legii cu privire la arenda în agricultură nr.72 din 30.01.2004 // M.O. nr.26-29/213 din 13.02.2004.
[NUME_REDACTAT] privind aderarea Agenției de [NUME_REDACTAT] Funciare și Cadastru la [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] de Cartografie "EuroGeographics" nr.607 din 10.07.2001 // M.O. nr.81-83/662 din 20.07.2001.
Regulamentul privind autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr.306 din 30.03.2000 // M.O. Nr.37 din 06.04.2000.
[NUME_REDACTAT] despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile nr.1030 din 12.10.1998 // M.O.nr.96/996 din 22.10.1998.
Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr.1030 din 12.10.1998 // M.O. nr.96/996 din 22.10.1998.
Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pe lîngă casă în localitățile urbane, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr.984 din 21.09.1998 cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de împroprietărire // M.O. nr.90-91/936 din 01.10.1998.
[NUME_REDACTAT] cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor nr.192 din 20.02.1998 // M.O. nr.30-33/225 din 09.04.1998.
Regulamentul general de urbanism, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr.5 din 05.01.1998 // M.O. nr.14-15/95 din 26.02.1998.
Regulamentul privind consultarea populației în procesul elaborării și aprobării documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr.951 din 14.10.1997 // M.O. nr.76/787 din 20.11.1997.
Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr. 285 din 23.05.1996 // M.O. nr.42-44/339 din 28.06.1996.
Regulamentul cu privire la conținutul documentației cadastrului funciar, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr.24 din 11.01.1995 // M.O. nr.14/62 din 07.03.1995.
Regulamentul privind terenurile destinate industriei, transportului, telecomunicațiilor, apărării și cu alte destinații speciale, aprobat prin [NUME_REDACTAT] nr.707 din 12.11.1993// Monitor nr.11/366 din 30.11.1993.
[NUME_REDACTAT] despre aprobarea modelelor unice ale documentelor ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere funciară nr.449 din 29.06.1992 // Monitor nr.6/142-1 din 30.06.1992.
[NUME_REDACTAT] nr.629 din 13.11.1991 cu privire la întovărășirile pomicole // www.justice.md.
Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și Cadastru nr.112 din 22.06.2005, înregistrată la [NUME_REDACTAT] cu nr.423 la17.10.2005 // M.O.-Nr.142-144/487 din 28.10.2005.
Instrucțiunea provizorie cu privire la modul de conferire a adreselor bunurilor imobile din 28.02.2004 // M.O. nr.71-73/255 din 20.05.2005.
Instrucțiunea provizorie cu privire la modul de ținere a Clasificatorului planului de adrese din 28.02.2004, aprobată prin [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] Funciare și Cadastru nr.30 din 28.02.2004 // M.O. nr.71-73/254 din 20.05.2005.
Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice, aprobată prin [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și Cadastru (nr.107 din 27.05.2003), înregistrată la [NUME_REDACTAT] cu nr.335 la 26.06.2003 // M.O. Nr.177-181/229 din 15.08.2003.
Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea licitațiilor funciare cu strigare în municipiul Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.70/4 din 11.04.2007//www.chisinau.md.
Codul practic cu privire la formarea bunurilor imobile, aprobat prin ordinul Agenției de [NUME_REDACTAT] Funciare și Cadastru din 11.04.2006 // www.arfc.gov.md //www.cadastru.md.
D. CULEGERI ACTE NORMATIVE
Culegere de acte normative în domeniul relațiilor funciare (Alcătuitori: Uțică O., Teacă I.).-Chișinău: Infohandi, 2004.
Cadastrul bunurilor imobile. Кадастр недвижимого имущества // Acte normative. Нормативные акты. Vol. I (Alcătuitori: Gînju V., Guțu V.).-Chișinău: 1998.
Cadastrul bunurilor imobile. Кадастр недвижимого имущества // Acte normative. Нормативные акты. Vol. II (Alcătuitori: Stratulat I., Gînju V.).-Chișinău: 1999.
Cadastrul bunurilor imobile. Кадастр недвижимого имущества // Acte normative. Нормативные акты. Vol. III (Alcătuitori: Gînju V., Guțu V.).-Chișinău: 1998..
Cadastrul bunurilor imobile. Кадастр недвижимого имущества // Acte normative. Нормативные акты. Vol. IV (Alcătuitori: Gînju V., Guțu V.).-Chișinău: 1998.
Cadastrul bunurilor imobile. Кадастр недвижимого имущества // Acte normative. Нормативные акты. Vol. V (Alcătuitori: Gînju V., Guțu V.).-Chișinău, 2004.
E. HOTĂRÎRI ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE ȘI ALE PLENULUI CURȚII
SUPREME DE JUSTIȚIE, SCRISORI INSTRUCTIVE
[NUME_REDACTAT] Constituționale pentru controlul constituționalității unor dispoziții legale și normative privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor nr.12 din 21.04.2005 // M.O.-nr.67-68/10 din 06.05.2005.
[NUME_REDACTAT] Constituționale privind controlul constituționalității art. 4 alin. 4 și art. 12 alin. 4 ale Codului funciar al [NUME_REDACTAT] nr.29 din 27.10.1997 // M.O.-Nr.76/31 din 20.11.1997.
[NUME_REDACTAT] Constituționale privind controlul constituționalității unor prevederi ale Codului funciar nr.110 din 25.01.1996 // M.O.-Nr.10/110 din 15.02.1996.
[NUME_REDACTAT] Constituționale cu privire la constituționalitatea unor prevederi ale Legii nr.369 din 10.02.1995 (pentru modificarea și completarea Codului funciar), Legii nr.745 din 23.02.1996 și Hotărîrii nr.460 din 23.01.1991 privind realizarea dreptului de dispoziție asupra pămîntului nr.12 din 02.10.1996 // M.O. nr.67-68/22 din 17.10.1996.
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Justiție a RM privind aplicarea în practica judiciară de către instanțele judecătorești a unor prevederi ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale nr.17 din 19.06.2000 // [NUME_REDACTAT] Supreme de Justiție a R.M.-2003.-Nr.1.-Pag.8.
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Justiție cu privire la practica aplicării legislației funciare de către instanțele judecătorești nr.10 din 26.03.1997 // Culegere de hotărîri explicative.-Chișinău.-2000.-Pag.72.
Scrisoarea instructivă a [NUME_REDACTAT] de implementare a [NUME_REDACTAT] de Cadastru „Privind lista documentelor ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile nr.01-345 din 25.12.1998 // Cadastrul bunurilor imobile / Кадастр недвижимого имущества// Acte normative // Нормативные акты // Vol.II // ANCRFG/OIPPC // Alcătuitori: Stratulat I., Gînju V. // Chișinău.-1999 (ediție bilingvă).
F. MANUALE, MONOGRAFII, ARTICOLE TEMATICE
Baieș S., Roșca N. Drept civil. Drepturi reale principale.- Chișinău, 2005.
Chiriac S., Ghenciu N, Mocanu V. Comentariu al practicii judiciare de repertoriu funciar (Aspecte teoretico-practice).- Chișinău: Ulysse, 2002.
Climov A., Grecu-Stăvilă I. În ajutorul registratorului oficiului cadastral teritorial.-Chișinău, 2001.
Climov A., Teacă I. Despre dreptul de proprietate al investitorilor străini asupra terenurilor în [NUME_REDACTAT] // În: Armonizarea cadrului normativ al [NUME_REDACTAT] la dreptul european în domeniul valorificării durabile și managementului resurselor de apă / AȘM, USM: coord. și red. șt. [NUME_REDACTAT].-Ch.: CEP USM, 2010.
Climov A., Teacă I. Reflecții pe marginea proiectului noului Cod funciar // În: Materialele conferinței științifice a colaboratorilor, doctoranzilor și studenților U.T.M. // Ed.U.T.M.-Chișinău, 2009.
Climov A., Teacă I. Reflecții privind limitele exercitării și apărării dreptului de proprietate în viziunea unor documente de drept internațional și european // În: Materialele conferinței științifice a colaboratorilor, doctoranzilor și studenților U.T.M. // Ed.U.T.M.-Chișinău, 2008.
Climov A., Teacă I. Despre unele particularități ale reformei funciare în [NUME_REDACTAT] // În: Materialele conferinței științifice jubiliare a colaboratorilor, doctoranzilor și studenților U.T.M.-Vol.2.- Ed.U.T.M.-Chișinău, 2004.
Climov A., Teacă I., Grecu-Stăvilă I., Constituirea proprietății private asupra terenurilor, crearea și funcționarea pieței funciare în [NUME_REDACTAT].-Chișinău: „Dinamo”, 2004.
Cosmovici P.M. Drept civil. Drepturile reale. Obligații. Codul civil // București: [NUME_REDACTAT], 1998.
Costin M. Dicționar de drept civil // București.-[NUME_REDACTAT], 1999.
Cotorobai M., Zamfir P., Ursu V. Dreptul funciar.-Chișinău: Cartier, 2001.
[NUME_REDACTAT], Grainne de Burca. [NUME_REDACTAT] Europene. Comentarii, jurisprudență și doctrină.-Editura „Hamangiu”.- București, 2009.
Cristian A. Terenuri: juridic, legal, urbanistic, zonări, evaluări intra și extravilan în București și în țară.-București: [NUME_REDACTAT], 1997.
Dogotaru S., Orlov M. Ghid de urbanism și amenajare a teritoriului.-Chișinău, 2005.
Filipescu I. Drept civil. Dreptul de proprietate și alte drepturi reale // București: Ed.„Actami”, 1998.
[NUME_REDACTAT]. Raporturile autorităților publice în administrarea patrimoniului unităților administrativ-teritoriale // Teză de doctor în drept.-Chișinău, 2006.
Gînju V., Guțu V., Guțu D. Implementarea cadastrului în [NUME_REDACTAT]: realizări, probleme și perspective (Etapa I. 1998-2003).-Chișinău: INEI, 2004.
Hamangiu C., Rossetti-Bălensecu I., [NUME_REDACTAT]. Tratat de drept civil romîn.Vol.I.-București: All, 1996.
Hamangiu C., Rossetti-Bălensecu I., [NUME_REDACTAT]. Tratat de drept civil român.Vol.II.-București: All, 1997.
Îndrumar practic privind vînzarea-cumpărarea, schimbul, donarea, arenda și moștenirea terenurilor agricole private.- Chișinău: Agroinform, 2000.
Lupulescu D. Dreptul de proprietate comună // București.-[NUME_REDACTAT], 2000.
[NUME_REDACTAT]. Cadastrul și publicitatea imobiliară //Teză de doctor în drept.-Chișinău, 2006//http:cnaa.md.
Miclea M. Mic lexicon de cadastru și carte funciară.-București: [NUME_REDACTAT], 2000.
Motica R.I., Trăilescu A. Drept funciar și publicitate imobiliară.-București: [NUME_REDACTAT], 2001.
Motica R. I.,Trăilescu A. Drept funciar, amenajarea teritoriului și protecția mediului.-București: [NUME_REDACTAT], 1999.
[NUME_REDACTAT]. Dreptul de proprietate și dezmembrămintele sale // București: [NUME_REDACTAT], 1996.
Scrieciu F. Tratat teoretic și practic de drept funciar. Vol.I. -București: [NUME_REDACTAT], 2001.
Scrieciu F. Tratat teoretic și practic de drept funciar.Vol. II. Supliment legislativ.-București: [NUME_REDACTAT], 2001.
Sсrieciu F. Drept agrar și funciar.-București: [NUME_REDACTAT], 2000.
Teacă I., Climov A. Drept funciar. Dicționar enciclopedic. – Chișinău: UTM, 2012.
Teacă I. Drept funciar // Schiță de curs. – Chișinău: UTM, 2007.
Teacă I. Drept funciar // Îndrumar metodic. – Chișinău: UTM, 2006.
Teacă I. Considerații privind descentralizarea patrimonială în [NUME_REDACTAT] // În: Materialele conferinței științifice a colaboratorilor, doctoranzilor și studenților // Ed.U.T.M., 2012.
Teacă I. Despre dreptul de proprietate asupra terenurilor prin prisma Codului funciar // În: Materialele conferinței științifice a colaboratorilor, doctoranzilor și studenților U.T.M. // Ed.U.T.M.-Chișinău, 2011.
Teacă I. Despre legislația apelor în contextul dreptului european // În: Armonizarea cadrului normativ al [NUME_REDACTAT] la dreptul european în domeniul valorificării durabile și managementului resurselor de apă / AȘM, USM: coord. și red. șt. [NUME_REDACTAT].-Ch.: CEP USM, 2010.
Teacă I. Consolidarea terenurilor cu destinație agricolă – probleme, drepturi, obligații și posibile soluții // În: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].- Tipogr. ”Dinamo”.-Chișinău, 2007.
Teacă I. Considerații privind administrarea terenurilor proprietate a unităților administrativ-teritoriale // În: Materialele conferinței științifice a colaboratorilor, doctoranzilor și studenților U.T.M.-Ed.U.T.M.-Chișinău, 2007.
Teacă I. Cadrul juridic ce asigură crearea și funcționarea pieței funciare în [NUME_REDACTAT] // În: Avocatul poporului (publicație a [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT]).- Chișinău, 1999.-Nr. 1-2.
Teacă I. Cadrul juridic ce asigură crearea și funcționarea pieței funciare în [NUME_REDACTAT] // În: Avocatul poporului (publicație a [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT]).- Chișinău, 1999.-Nr. 3-6.
[NUME_REDACTAT]. Manual de contracte civile speciale. Vol. I.-București: [NUME_REDACTAT], 2000.
Uțică O., Teacă I. Ghid practic cu privire la tranzacțiile cu terenurile agricole proprietate privată. – Chișinău: Infohandi, 2004.
Voicu M. Dreptul de proprietate. Doctrină și jurisprudență a [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT].-București: [NUME_REDACTAT], 2003.
Алексеев В.А. Недвижимое имущество: государственная регистрация и проблемы правового регулирования. -М., 2007.
Бамезин В. Правовой режим земель населенных пунктов. М.: 1980.
Боголюбов С. А., Никишин В.В., Устюкова В.В. Земельное право: Учебник.-М.: Норма, 2003.
Грибанов В. П. Осуществление и защита гражданских прав//Научн. ред.: Ем В.С. Изд. 2-е. – М.: "Статут", 2001.
Грибанов В.П. Пределы осуществления и защиты гражданских прав. -М.: Статут, 2004.
Гражданское право. В 4 томах. Том 1. Общая часть //Под редакцией Е. А. Суханова.-М.: [NUME_REDACTAT], 2007.
Гражданское право. В 4 томах. Том 2. Общая часть //Под редакцией Е. А. Суханова.-М.: [NUME_REDACTAT], 2007.
Дорошкевич В.А., Зарыков В.М., Шавров С.А. , Колонтай А.Н. Недвижимость в Щвеции // Минск: УП «Оргстрой», 2001.
Ерофеев Б.В.Земельное право:Учебник.-М.:ИНФРА, 2005.
Ершов В.А. Все о земельных отношениях. Кадастровый учет, право собственности, купля-продажа, аренда, налоги, ответственность // М.: ГроссМедиа, 2009.
Земельное законодательство в действии // Сборник докладов участников семинара по теме: «Земельная реформа, проблемы земельного законодательства и земельной регистрации» (Стокгольм. 16-17 июня 1996 г.).-Tallin: Alexandra, 1997.
Замфир П., Замфир Н. Земельное законодательство (в вопросах и ответах).-Кишинэу: Понтос, 2002.
Горемыкин В. А., Бугулов Е. П. Недвижимось: регистрация прав и сделок, ипотечное кредитование. В схемах // Институт Межд. Эконом. Связей. Изд.2-е.- М.: „Filin”, 1999.
Иванов В. В. Все об ипотеке.-М.: МТ- Press, 2000.
Киндеева Е.А., Пискунова М.Г. Недвижимость: права и сделки (новые правила оформления, государственная регистрация, образцы документов) .-М.: Юрайт, 2006.
Кибак Г. А., Кирияк А. И. Гражданское право. Право собственности (краткий курс). Законодательство. – Кишинэу: Cartdidact, 1999.
Колпаков Р.В. Земельное право.-Питер, 2005.
Копылов А.В. Вещные права на землю в римском, русском дореволуционном и современном российском гражданском праве.-М: Статут, 2000.
Крассов О. И. Земельное право: Учебник (2-е изд., перераб. и доп.).- М.: Юристъ, 2005.
Маттей У., Суханов Е.А. Основные положения права собственности.-М.: Юрист, 1997.
Ларссон Г. Регистрация земель и кадастровые системы. Средства управления землями и земельной информацией: Пер. со шведск. // Новополоцк: ПГУ, 2001.
Оглоблина О. М., Тихомиров М. Ю. Документы в земельных правоотношениях (Под общ. ред. М. Ю. Тихомирова).- М.: Уринформцентр, 1999.
Практическое пособие по вопросам купли-продажи, обмена, дарения, аренды и наследования приватизированных земельных участков сельскохозяйственного назначения. – Кишинэу: TACIS- Агроинформ, 2000.
Технология работы с недвижимостью: Операции с объектами недвижимости (Под общ. ред. О. М. Толкачева).- М.: «Городская собственность», 1998.
Хохлов С. А.Право собственности и другие вещные права. ГК РФ. Проблемы. Теория. Практика. – М., 1998.
Шавров С.А., Козлова А.С., Гудкова Ю.В. Государственная регистрация недвижимого имущества, прав на него и сделок с ним. В 3 т. Т.1 // Минск: Тонпик, 2005.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Fondul Funciar al Republicii Moldova (ID: 1597)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.