Jocul Litera Se Plimba

Jocul :“LITERA SE PLIMBĂ”

Scopul jocului: sesizarea formării silabelor din două sunete (litere) – consoană + vocală.

Regula jocului: Pornind de la litera din cerc, cu ajutorul vocalelor învățate, se formează silabe, apoi cuvinte. Casetele goale vor fi completate de elev. Elevii care vor forma corect silabele vor primi fanionul de “FRUNTAȘ”.

a= ma a= na a= ra a= ta

e= ne e= ne e= re e= te

i= ni i= i= i= ti

m și o= n si o= r si o= t si o=

u= u= u= u=

ă= ă= ă= ă=

â= â= â= â=

Jocul :”MOARA SE-NVÂRTEȘTE”

Scopul jocului: consolidarea noțiunii de cuvânt bisilabic și a grupurilor de litere ”ge”, “ce”, “che”, “ghi”.

Regula jocului: copiii rotesc cercul mare (care este mobil) în direcția săgeții, până ajunge în direcția liniei verticale și a grupului de litere din cerculețul fix, colorat (unde descoperă un cuvânt), procedând la fel până descoperă toate cuvintele.

Activitatea se desfășoară pe următorul fond muzical:

“ Roata morii se-nvârtește,

Țac, țac, țac!

Și silabe ea rostește,

Țac, țac, țac

Morărița le culege, Si apoi cuvinte-drege,

Țac, țac, țac! Țac, țac, țac!

N.B. Copilul care a rezolvat repede și bine va primi câte un jeton cu diferite mori: moară de vânt, moară de apă, moară obișnuită (la alegere).

Jocul: “ CLEPSIDRA”

Scopul jocului:

– să recunoască repede și corect vocalele și consoanele,

-dinamizarea ritmului de lucru, cunoștințe igienico-sanitare și de apărare individuală.

Regula jocului: să sublinieze cu roșu vocalele și cu verde consoanele, în 15 minute.

Capra cu trei iezi Scufița Roșie

(parodie) (parodie)

“Altă noutate "Azi vă spun o veste

Cine vrea să creadă: Cu Scufița Roșă”

Capra cu trei iezi A-nvățat Karate

Are și o iadă. Și poartă sacoșă.

Într-una din zile, Iar bunica ei,

Nu a fost cuminte Nici nu mă mai mir,

Și, facând pe lupul, A cumpărat pușcă

Și-a pilit un dinte, Și merge la tir.

Dar s-a infectat Lupul când le vede,

Lucru foarte trist, Stă înmărmurit:

Și-a plecat cu frații Cu așa sportive,

Fuga la DENTIST. Nu e de glumit!…”

Ea, să se trateze,

Ei cu alt motiv; (Nicolae Tache)

Să-și facă din vreme

Control preventiv.”

Jocul :”GĂSEȘTE LOCUL”

Scopul jocului:

– consolidarea deprinderior de a citi corect, de a ordona cuvintele în propoziții;

cunoașterea regulilor de despărțire a cuvintelor în silabe;

consolidarea deprinderii de a scrie corect propoziția.

Regula jocului: Jocul se desfășoară sub formă de întrecere, la tablă, pe două grupe.

Sunt scrise două coloane de cuvinte. La semnal, elevii trebuie să le ordoneze după numărul de silabe (în lanț).

I. (rezolvare) II. (rezolvare)

cartier dop domnitor lup

vara vara ieduț timp

copilaș bătrâni timp ieduț

bunica bunica băiat ursul

dop cartier prietenie băiat

veselie copilaș ursul domnitor

bătrâni veselie lup prietenie

Găsiți locul acestor cuvinte în diferite propoziții. Câștigă grupa care a ordonat cel mai repede și a alcătuit cele mai multe propoziții.

Jocul:”PROPOZIȚIA ORDIN”

Scopul jocului:-

îmbogățirea vocabularului;

consolidarea deprinderii de a alcătui propoziții cu ajutorul cuvintelor date;

ordonarea cuvintelor după grupul de vocale ce-l conțin.

Regula jocului: Dintr-un “săculeț surpriză” se scot bilețele care conțin anumite propoziții ordin pentru fiecare elev. Elevii vor citi pe rând cele scrise și vor răspunde în scris printr-o propoziție care conține unul din grupurile de vocale învățate (oa,ie,ia).

Exemplu :

1.La ce instrument îți place să cânți?

Răspuns: Eu vreau să cânt la vioară.

2.Găsește alte cuvinte care conțin grupul de vocale “oa”…oală, coală, moară.

Jocul continuă până ce toți elevii au rezolvat sarcinile primite. Câștigă elevul (echipa) care a lucrat cel mai corect și a găsit cele mai multe cuvinte cu grupurile de vocale.

Jocul: “BASMAUA ÎNNODATĂ”

Scopul jocului:

însușirea sinonimiei ca fenomen de vocabular;

– activizarea vocabularului, îmbogățirea acestuia.

Regula jocului: Învățătorul spune un cuvânt și aruncă o basma înnodată printre elevi. Cel la care ajunge basmaua trebuie să găsească un sinonim (cuvânt cu același înțeles). Dacă este corect, elevul aruncă basmaua (cu ghinion) mai departe, dacă nu, este depunctat elevul și “pedepsit” de către ceilalți copii (să recite, să dramatizeze, să compună, să execute diferite mișcări, să imite etc.)

Exemplu:

trist = mâhnit-supărat-posomorât-abătut

elev = școlar -……

tânăr =

zăpadă =

gri =

maro(n) =

Jocul :” DACĂ NU-I AȘA, CUM E?”

Scopul jocului: însușirea antonimelor (cuvinte cu formă diferită și înțeles contrar).

Regula jocului: Doi câte doi, copiii spun cuvinte, iar celălalt (din pereche) trebuie să găsească cuvântul cu sens opus. Câștigătorii iarași se cuplează câte doi, jocul continuând până rămâne unul singur, care este și învingător.

DACĂ NU-I CUM ESTE ? DACĂ NU-I CUM ESTE?

harnic leneș înalt …………….

a răspunde ………… tare ……………..

curat ………… dușman …………….

gol ………… mic …………….

alb …………. cinstit …………….

simplu …………. ………. …………….

zi noapte afară ……………..

N.B. Copiii pot completa sarcina și în scris, acolo unde timpul permite.

Jocul:” POT ÎNSEMNA ȘI ALTCEVA”

Scopul jocului: sesizarea (fără a teoretiza) omonimia unor cuvinte.

Regula jocului: Un elev spune o propoziție cu un cuvânt dat, colegul de bancă îi dă alt sens, într-un alt context. Dacă cei doi copii au găsit soluții corecte, primesc fanionul “BANCA DE ONOARE”.

GOL 1. Lacul este gol. GENERAL 1…………

2. La meci nu s-a dat nici un gol. 2………….

SOMN 1. ……………………………. MARE 1…………..

2………………………………… 2……………

La fel se poate exemplifica prin propoziții diferitele sensuri pentru cuvintele: MILĂ / LIN / SOL / VAZĂ / VOI / VII / CAR / LUNĂ.

Jocul:” PODUL DE PIATRĂ”

Sopul jocului:

însușirea corectă a ortogramelor;

scrierea corectă a ortogramelor.

Regula jocului: Jocul se organizează în curte (în aer liber). Participă toți elevii și se țin de mână. “ Podul de piatră s-a dărâmat.

A venit apa și l-a luat!

Vom face altul pe râu în jos,

Altul mai trainic și mai frumos!

Două eleve (doi elevi) reprezintă podul sub care trec elevii.

Exemplu: Dintre cei doi elevi, unul reprezintă cuvântul cu cratimă, iar celalalt cuvântul fără cratimă. În timp ce se cântă pe versurile de mai sus, la sfârșitul cântecului elevul se oprește și este luat de cei doi separat și este întrebat:

“Cum se scrie < s-a dus >?”

Elevul trebuie să răspundă: ”cu cratimă sau fără cratimă”? Este repartizat la locul respectiv. Așa se procedează până se termină toți elevii. În final, se constată care dintre ei a răspuns corect și, dacă s-au format două echipe, se vor lua la întrecere prin alergare sau tragere de mâini.

Jocul: “DIALOGUL DREPTUNGHIURILOR”

Scopul jocului:

semnalarea prin replici adecvate înțelegerea mesajului interlocuitorului;

– respectarea punctuației în scrierea enunțurilor.

Regula jocului: La acest joc, participă 3 elevi; fiecare primește câte un jeton ce reprezintă o figură geometrică. Primul elev (povestitorul) primește un cerc de culoare verde. Al doilea (mama) primește un dreptunghi de culoare roșie. Al treilea elev (fiul) primește un dreptunghi de culoare albastră. Ei vor învăța oral un text dialogat, apoi, prin ridicarea jetonului- dreptunghi, fiecare își va spune rolul.

Ion se întoarce acasă. (povestitorul)

-Buna ziua, mamă! (fiul)

-Ai venit! (mama)

-Am venit! (fiul)

-Ți-e foame? (mama)

-Da, mamă, mi-e foame! (fiul)

Mama se grabește să-i aducă fiului de mâncare.(povestitorul)

Schimbarea dreptunghiurilor de culori diferite atenționează elevii că de fiecare dată când vorbește o altă persoană se folosește alineat și pentru autor și pentru dialog. Apoi, pe tablă se scrie textul rezultat din joc.

Jocul: “TRAISTA CU POVEȘTI”

Scopul jocului: Jocul se folosește la formarea propoziției din cuvinte (două sau mai multe) și utilizarea corectă a semnelor de punctuație la scrierea acestor enunțuri. El mai poate fi folosit la formarea cuvântului din silabe. Ținând cont de versurile poeziei, elevii află noutăți despre strămoși, ghidușii (explicăm, pe înțelesul lor , sensul acestor cuvinte, dezvoltându-le astfel sentimente de dragoste față de strămoși, portul și obiceiurile lor).

Regula jocului: Elevii stau în bănci, iar în fața lor se află învățătorul, care are traista pregătită din timp cu cuvintele necesare și semnele de punctuație pentru alcătuirea propozițiilor dorite. La început, învățătorul le spune poezia și o memorează împreună cu elevii. Elevii care vor reuși să memoreze versurile vor participa la joc. În traistă, se vor afla jetoane diferit colorate, cu cuvintele și semnele de punctuație necesare formării propozițiilor dorite (propozițiile se pot referi la teme diverse). Cuvintele se vor scrie cu litera mare și mică, folosind astfel ambele fețe ale jetoanelor.

Elevii care au reușit să învețe versurile vor participa la concurs. Deci, după ce recită, elevul are dreptul să caute în traistă și să scoată un cuvânt. Așa se procedează până se termină toate jetoanele. Jetoanele “nu”, ”!”, ”?” vor fi ascunse de învățător, pentru a nu fi descoperite de elev, și aduse de învățător în partea finală a jocului. Elevii se vor afla în fața clasei cu jetoanele expuse, învățătorul cerându-le să le ordoneze după propozițiile auzite.

Baba avea o găină.

Moșul avea un cocoș.

Moșul avea o găină.

Baba avea un cocoș.

Elevii vor fi atenți la semnele de punctuație:

Litera mare la începutul propoziției;

Semnul “punct” la sfârșit.

Apoi, învățătorul, cu dibăcie descoperă că de fapt a mai găsit niște jetoane, scoțându-le (“nu” , “Nu”, “!”, “?”).

Elevii reușesc să alcătuiască și alte propoziții. Folosindu-se de aceste propoziții pot alcătui un text, ținând cont de povestea cunoscută de ei.

JOCUL:” DESCOPERĂ CE SE AFLĂ SUB PLĂCUȚE!”

Scopul jocului:

verificarea cunoștințelor despre conținutul lecției predate;

actualizarea și îmbogățirea vocabularului;

Regula jocului : Învățătorul are pregătit în fața clasei o planșă care ilustrează subiectul lecției de limba română (citire) sau un pasaj semnificativ din aceasta. Imaginea este acoperită cu plăcuțe numerotate. Pentru a descoperi imaginea ascunsă, copiii chemați pe rând de învățător, extrag dintr-un coșuleț bilețelele numerotate care corespund plăcuței cu același număr. Dacă elevul a răspuns corect la cerința bilețelului, plăcuța este înlăturată de pe imaginea surpriză. Bilețelele pot cuprinde întrebări din lecție, cerința de a citi anumite propoziții sau fragmente conform celor prestabilite, pot fi solicitați să alcătuiască propoziții folosind cuvinte din vocabularul lecției sau ortograme întâlnite în text. Descoperirea imaginii oferă satisfacție și surpriză în același timp. Se discută imaginea descoperită și se dă un titlu acesteia.