Influenta Migratiei Parintilor Asupra Integrarii Adolescentului In Grupul Scolar

INFLUENȚA MIGRAȚIEI PĂRINȚILOR ASUPRA INTEGRĂRII ADOLESCENTULUI ÎN GRUPUL ȘCOLAR

Cuprins :

Adnotare

Annotation

Introducere

Capitolul I: Integrarea adolescentului cu părinți migranți în grupul școlar: repere teoretice

Grupul școlar: delimitări conceptuale

Specificul integrării adolescenților în grupul școlar

Rolul familiei în asigurarea intergrării adolescentului în grupul școlar

Concluzii la capitolul I

Capitolul II: Influența migrației părinților asupra integrării adolescentului în grupul școlar: demers experimental

Determinarea nivelului integrării adolescenților în grupul școlar

Analiza influenței migrației părinților asupra integrării adolescentului în grupul școlar

Concluzii la capitolul II

Concluzii generale și Recomandări

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate

În prezent tot mai des observăm că numărul părinților plecați peste hotare a crescut considerabil. Ei fiind în goană după bani , pentru a întreține familia plec și își lasă copiii în voia nimănui, sau sub supravegherea fraților mai mari ,tutelei . Părinții nu cunosc, cît de mult suferă un copil care este lipsit de sprijinul părinților, de căldura înbrățișărilor a acestora, de o vorbă calda spusă la timpul potrivit , de simpla prezență a părinților acasa în fiecare zi.

S-a constatat că cu cît mai mult timp părintele /părinții sunt plecați peste hotare cu atît impactul asupra copiilor este mai mare. Golurile pe care copilul le-a avut în comportamentul afectiv, se vor observa mai tîrziu în maturitate. În linii generale conflictele ivite între tutelă-copil este deplasătă spre relația profesor-copil, care la rîndul ei nu are nici ea, o imagine pozitivă. Se observă diverse manifestări comportamentale precum absenteizmul, dificultăți de integrare în grupul școlar, minciuni, reușita scăzută, nerespectarea regulamentului școlar, acte violente (verbală, fizică față de colegi/profesori), furturi, toxicomanii etc. Motivele apariției comportamentului deviant la adolescenți sunt lipsa supravegherii părinților, care sunt în strînsă legătură cu absența interesului autorităților publice, a școlii față de acești copii rămași fără susținere, în urma migrației părinților.

Analiza particularităților familiilor contemporane din Republica Moldova indică că aceasta este dominată de valori materiale. Preocupați de rezolvarea problemelor financiare, părinții le neglijează pe cele generale de dezadaptare socială a copiilor. În intenția de a asigura un trai decent copiilor, mulți decid să plece după un cîștig mai substanțial, pe un termen nedeterminat peste hotarele țării. De aceea multe din funcțiile familiei sunt transmise altor instituții sociale, cauzînd treptat o înstrăinare între copii și părinți. Deși școlii îi revine sarcina de a facilita integrarea socială a copilului, ea nu poate înlocui contribuția familiei în acest proces. Copiii lăsați fără îngrijire parentală nu se pot adapta în societate, le este greu să stabilească relații și deseori, se simpt marginalizați, defavorizați.

Un studiu realizat în 2006 în Rebublica Moldova de către Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copiilor cu suportul UNICEF demonstrează că telefoanele mobile, coletele, skayp constitue unica și cea mai importantă sursă de comunicare dintre copii și părinți miganți. Conform acestui studiu plecarea părinților peste hotare modifică sfera relațională a copiilor cu semenii, tutelă, profesori, copiii nu se pot integra în grupul școlar, ultimii preferînd comunicare în grupuri mici, de regulă sunt persoanele care sunt în aceiași situație, de plecare a părintelui/părinților peste hotare, care le cunosc trăirile emoționale, problemele cu care se confruntă la moment și le va oferi o mînă de ajutor. Dar, nu în toate cazurile copii își pot găsi o persoană de încredere căruia i se poate destăinui. În acest caz copii se simt respinși și se închid în sine. Deci din acestă cauză profesorul trebuie să depisteze acești copii și să le ofere sprijinul și ajutorul necesar, pentru a preveni apariția unor urmări grave.

Copilul lipsit de părinți atenți va avea mari șanse să se simptă frustrat, supărat. De asemenea acel copil va fi încercat de sentimentele de nesiguranță și singurătate. Pe lîngă aceste efecte cele mai importante vor fi: performanțe școlare scăzute, competențe sociale scăzute, comportament deviant.

Cînd un părinte își neglijează copilul, acesta va percepe indifernța părinților ca lipsa sa de valoare. Copilul neglijat va avea dificultăți în stabilirea relației de prietenie cu semenii, de a se integra în grupul școlar. Dezvolatarea sa socială nu îi va permite să relaționeze cu semenii , din motiv că copilul nu va ști cum să inițieze o relație și va fi victima unui eșec repetat. Părinții care nu și-au apropiat copiii prin interacțiuni personale, nu a comunicat suficient cu ei, vor avea copii cu capacitate scăzută de a comunica și a stabili relații cu ceilalți, insuficiență care se va manifesta mai tîrziu în prietenie, căsătorie, ca și în relatiile cu copiii săi.

Pentru copii nu contează ce profesie au părinții lor, pentru ei contează cel mai mult timpul petrecut înpreună cu ei, felul în care sunt ascultați și afecțiunea, dragostea care li se oferă. Oportunitatea de a petrece orice clipă lîngă copii săi, de a vedea cum cresc, obțin succese, înpărtășirea bucuriilor și tristețelor, să-i ofere cea mai bună educație plină de dragoste și respect, să înceapă să fie independenți, ar fi unele din cele mai principale scopuri pe care și le pune un părinte care ia în considerație faptul că copii nu au nevoie cu adevărat de banii și succesul profesional al părinților, ci de timpul acordat lor și dragostea acestora.

Motivarea alegerii temei de cercetare: Aș putea motiva alegerea acestei teme prin faptul că nimic nu este mai important pentru un copil decât prezența și dragostea părinților manifestată necondiționat, viața alături de ei acasă, lucruri ce pot depăși probleme de ordin financiar. Lipsa părinților influențează asupra comportamentului adolescenților: unii devin anxioși și nu se pot integra în grupul școlar, alții devin agresivi și pot ajunge deligvenți. Tocmai pentru acei copii ai căror părinți au plecat în alte țări la muncă pentru a-și rezolva probleme financiare, consider că societatea prin instituțiile și specialiștii formați, chiar prin orice membru al comunității în care trăiesc aceștia, trebuie să identifice soluții care să–i sprijine în depășirea momentelor dificile care le pot afecta dezvoltarea și integrarea in societate.

Gradul de cercetare a problemei:

Mai mulți autori au cercetat conceptele migrație și grup școlar, de exemplu Nicola I. în cartea ,,Microsociologia colectivului de elevi’’, Gavrilic C. în lucrările ,,Copilul meu e singur acasă’’, ,,Ghid pentru profesioniștii care lucrează cu copiii migranților’’, ,,Copilul meu e singur acasă- carte pentru părinții care pleacă la muncă în străinătate’’. De asemenea și Bochemuhl J. În ,, Pubertatea și crizele ei’’, Platon D. în ,,Situația copiilor rămași fără grijile părintească în urma migrației’’ și Ștefănescu M. în ,,Efectele migrației: copiii rămași acasă’’.

Totuși, remarcăm că în literatura de specialitate nu a fost reflectată problematica ifluenței migrației părinților asupra integrării adolescentului în grupul școlar, identificîndu-se doar scurte pasaje, de aceea, venim cu o completare prin cercetarea mai detaliată a problemei respective, prin prezentarea unei noi perspective referitor la urmările migrației părinților asupra dezvoltării personalității adolescenților.

Obectul cercetării: Procesul de integrare a adolescenților cu părinți migranți în grupul școlar.

Scopul cercetării: Determinarea influenței migrației părinților, asupra integrării adolescenților în grupul școlar.

Ipoteza cercetării: Migrația părinților influențează integrarea adolescenților în grupul școlar.

Presupunem că adolescenții cu părinți migranți întîlnesc dificultăți de integrare în grupul școlar, în comparație cu adolescenții cu părinți nonmigranți.

Obiectivele cercetării:

Analiza abordărilor conceptuale cu privire la grupul școlar;

Determinarea specificului integrării adolescenților în grupul școlar;

Descrierea rolului familiei în integrarea adolescentului în grupul școlar;

Identificarea statutului socio-preferențial în grupul școlar al adolescenților cu părinți migranți și nonmigranți;

Analiza influenței migrației părinților asupra integrării adolescentului în grupul școlar;

Elaborarea recomandărilor referitor la problema cercetată.

Metodele de cercetare:

Teoretice

Analiza;

Sinteza;

Generalizarea;

Empirice

Testarea – testul sociometric (J.Moreno);

Intervierea – ghid de interviu semistructurat;

Metode de interpretare cantitativă și calitativă a rezultatelor cercetării

Valoarea teoretică a cercetării: constă în analiza reperilor teoretice privind integrarea adolescenților cu părinți migranți în grupul școlar prin evidențierea particularităților acestui proces.

Valoarea aplicativă a cercetării: determinarea influenței migrației părinților asupra integrării adolescenților în grupul școlar, la fel și înaintarea recomandărilor de rigoare pentru părinți, profesori, psihopedagogi pentru a preveni și depăși dificultățile de integrare a adolescenților cu părinți migranți în cadrul grupului școlar.

Baza experimentală a cercetării: În cadrul investigației efectuate a fost inclus un eșantion constituit din 32 adolescenți de la Liceul Teoretic ,,Spiru Haret’’. Vîrsta subiecților este cuprinsă între 14-16 ani. În cercetare nu s-a ținut cont de mediul de proveniență al subiecților (urban/rural). Subiecții au fost selecționați în mod aleator, doar în corespundere cu cenzul de vîrstă. Participarea subiecților la cercetare a fost benevolă.

Structura lucrării: Lucrarea este alcătuită din introducere, 2 capitole, bibliografie, concluzii și recomandări , anexe. În cercetarea științifică vom aborda analiza problemei din mai multe perspective: perspectiva teoretică și perspectiva de cercetare.

Capitolul I: ,,Integrarea adolescentului cu părinți migranți în grupul școlar: repere teoretice’’ pune accent pe determinarea delimitării conceptuale a termenului de grup școlar; identificarea specificului integrării adolescenților în grupul școlar dar și pe analiza rolulului familiei în asigurarea integrării adolecentului în grupul școlar.

Capitolul II: ,, Influența migrației părinților asupra integrării adolescentului în grupul școlar: repere metodologice și experimentale’’ pune accent pe determinarea nivelului integrării adolescenților în grupul școlar și se analizează influența migrației părinților asupra integrării adolescentului în grupul școlar.

Cuvinte cheie: migrație, grup școlar, integrare, statut socio-preferențial, familie.

CAPITOLUL I. INTEGRAREA ADOLESCENTULUI CU PĂRINȚI MIGRANȚI ÎN GRUPUL EDUCAȚIONAL: REPERE TEORETICE

Grupul școlar: delimitări conceptuale.

1.1.1 Definirea conceptului de grup școlar

Literatura de specialitate consemnează mai mulți termeni cînd e vorba de grupul școlar. Grupul școlar este o comunitate socială de persoane (elevi sau studenți) cu o structură și coordonare managerială unitare, constituite pe baza unor interese și obiective comune [20 pag.61].

Grupul de elevi ca un grup social mic este definită de profesorul Mielu Zlate ca ,, un ansablu de indivizi , constituit istoric, între care există diverse tipuri de interacțiuni și relații comune determinate.’’[17 pag.54 ].

Grupul școlar este o comunitate socială de elevi cu o structură și ordonare managerială unitară, afirmă I.Bontaș, constituită în scopul realizării unor obiective instructiv-educative, ceea ce contribuie la formarea personalității elevului prin intermediul demersurilor comune de învățare școlară, orientare profesională, activități didactice și extradidactice, acțiuni comune de muncă, creație, sport etc. [ 3 p .18].

Cercetătorul rus H.M. Tаланчук consideră grupul de elevi ,,drept un spațiu de antrenament pentru pregătirea elevilor de a realte ca ,, un ansablu de indivizi , constituit istoric, între care există diverse tipuri de interacțiuni și relații comune determinate.’’[17 pag.54 ].

Grupul școlar este o comunitate socială de elevi cu o structură și ordonare managerială unitară, afirmă I.Bontaș, constituită în scopul realizării unor obiective instructiv-educative, ceea ce contribuie la formarea personalității elevului prin intermediul demersurilor comune de învățare școlară, orientare profesională, activități didactice și extradidactice, acțiuni comune de muncă, creație, sport etc. [ 3 p .18].

Cercetătorul rus H.M. Tаланчук consideră grupul de elevi ,,drept un spațiu de antrenament pentru pregătirea elevilor de a realiza rolurile sociale de adult.’’[ 15 ].

Pedagogul Nicola I. definește grupul de elevii ca ,,fiind un grup primar, între membrii săi stabilindu-se relații directe, nemijlocite fiecare putînd cuprinde și suferind, la rîndul său, influența totalităților relațiilor structurale ce se stabilesc la acest nivel’’. Autorul e de părerea că Grupul de elevi poate fi conceput ca fiind, din punct de vedere psihosociologic, un grup social unde, ca urmare a interrelațiilor ce se stabilesc între membrii ei, apare și se manifestă o relație socială cu consecințe multiple asupra desfășurării procesului instructiv-educațional. Notele difinitorii ale colectivului de elevi în viziunea autorului sunt: structura, coeziunea, dinamica și scopurile [ 14 pag.38].

1.1.2 Caracteristici ale grupului școlar

Grupul școlar , clasa au următoarele caracteristici:

Coeziunea grupului- În funcție de modul în care este condusă, în clasa de elevi se pot realiza legături pozitive între membrii săi care să influențeze învățarea, precum și raporturi antagonice care frînează procesul învățării. Managerul este persoana care formează în grup o atmosferă pozitivă ce permite asimilarea de informației și formare de priceperi si deprinderi necesare, astfel mărind coeziunea grupului.

Autonomia sau dependența- Elevul fiind susținut de profesor se formează ca personalitatea, dar nu trebuie să rămână dependent de el. El continuă învățarea cu forțe proprii, să descopere lumea dacă a fost învățat să fie autonom. Grupurile școlare se diferențiează între ele, prin gradul mai mic sau mai mare de autonomie de care pot dispune;

Conformismul sau nonconformismul membrilor- Managerul clasei explică normele oficiale explicite ai grupului școlar , iar membrii grupului au funcția de a le accepta sau nu. În cazul în care menagerul grupului va insista doar pe caracterul restrictiv, ne ținînd cont de necesitatea respectării normelor în grup, ele nu vor fi acceptate de o parte a membrilor grupului. Același lucru se întâmplă și cu normele specifice grupului școlar, dacă acestea nu au fost bine explicate. Ne ținînd cont de echitate în acest domeniu poate duce la apariția a mai multor grupe nonconformiste.

Permeabilitatea sau impermeabilitatea- Aducerea unui nou membru în grupul școlar, trebuie bine pregătit de către manager, pentru ca în cadrul grupului să nu fie tratat cu superficialitate. Altfel, noul membru ai grupului sar putea confrunta cu dificultăți de integrarea în grupul școlar sau poate fi izolat;

Stabilitatea sau instabilitatea grupului- Grupul școlar se studiează greu din considerentul că, în cazul schimbării permanente a organizației deja acceptată de către grup pot apăre dificultăți de interrelaționare între membrii grupului. Grupul foemează mai multe grupulețe cu obiective și scopuri comune față de învățare, din acest motiv acest grup va fi mai greu de coordonat de către menagerul școlar.

Personalitatea grupului- Este grupul permanent în care se creează relații trainice, de prietenie, încredere, devine, cu timpul, un grup cu personalitate [23].

Tabelul 1.1 Caracteristicile grupului școlar

1.1.3 Tipuri de relații interpersonale în grupul școlar

Între elevii unui grup școlar se creează următoarele tipuri de relații interpersonale:

Relații de cunoaștere reciprocă- Elevii simt nevoia să cunoască alți copii, primul copil cu care interrelaționează este colegul de bancă sau cu alți copii de pe strada lui cu care ara interese comune. Copiii care nu simt necesitate de a comunica cu semenii sunt retrași, la fel comunică greu și cu profesorul. Tot odată, mulți elevi simt nevoia de a transmite celorlalți informații despre ei. Asemenea cerințe trebuie încurajate de profesor pentru că va favoriza comunicarea mai rapidă a elevului și mai deschiă cu grupul școlar;

Relații de intercomunicare- Mulți copii simt nevoia să comunice cu cei din jur. Pentru aceasta trebuie învățați ceea ce să comunice, în primul rând și apoi încurajați să comunice altora ceea ce știu și să ceară informații care-i interesează;

Relații socio-afective- Între elevi se formează diferite tipuri de relații precum ;relații de apropiere, de simpatie, de respingere, de antipatie etc. Pentru un profesor este foate important să cunoască ce tipuri de relații socio-afective se creează între elevii grupului școlar. Din motiv că, într-o grupul în care există relații antipatice între elevi, nu poate avea loc procesul de predare-învățare. Aceste tipuri de relații formează la elevi emoții și sentimente negative. Spe exemplu: Unii elevi pot veni din mediul familial cu anumite emoții și sentimente care-i îndeamnă către respingerea celor din jur, iar alți elevii au sentimentele contrare, de acceptare și comunicarea cu cei din jur. Dacă într-un grup școlar vor fi mai mulți elevi cu sentimente negative, atunci în acest caz coizunea grupului va fi foarte mică.

Relații de influențare- Relațiile și interacțiunile ce se dezvoltă în grupul școlar, formează la elevi o serie de valori și norme care-i își lasă amprenta în procesul de formare a acestora. Aceste influențe apar involuntar, manifestîndu-se de cele mai multe ori, fără voia elevilor, dar tot odată au o influență pozitivă sau negativă asupra lor, observîndu-se mai tîrziu aceste schimbări.

Influențele (pozitive sau negative) exercitate de unii elevi asupra altora, trebuie minuțios studiate de către profesor și orientate cu atenție spre aspectele pozitive ale acestora. Deviațiile de comportament ale unor elevi determinate de relațiile de influență din cadrul grupului școlar asupra cărora se iau măsuri violente duc la apariția unor crize coplicate, care se rezolvă foate complicat [29].

Tabelul 1.2 Relațiile interpersonale în grupul de școlar

Dinamica grupului școlar

Dinamica grupului școlar cuprinde totalitatea transformărilor ce au loc în interiorul lui, imprimîndu-i acestuia o anumită traiectorie. Caracteristica dată denotă evoluția grupului școlar ca un tot întreg/unitate socială relativ independentă.

Este evident faptul că, cunoscînd dinamica colectivului clasei de elevi, putem stabili și decodifica factorii cel influențează, interrelațiile dintre cele două structuri, cea formală și informală. Desigur ideal ar fi situația, cînd structura formală colaborează cu ce informală, relațiile dintre membrii acestor structuri ar avrea caracter constructiv, contradicțiile principale ar fi rezolvate în baza unor înțelegeri, discuții creatoare. Depășirea conflictelor la fel depinde de competența profesorului-diriginte, măestria lui de a dirija, forma și consolida grupul școlar.

Cercetătorii în domeniul științelor educației au dovedit că dinamica grupului școlar este de natură oscilatorie, cu fluctuații care imprimă o traiectorie deosebită de cea liniar ascendentă pe care au numit-o ondulatorie (V.Seligman,I.Nicola, U.Șchiopu ș.a, 23 p.21-22 ). Evident această legitate generală îmbracă forme concrete de manifestare specifică fiecărui grup școlar. Pe fundalul acestei tendințe logice, menționează I.Nicola, putem delimita etapele devenirii colectivului de elevi.

A.C.Mакаренко elucidează trei etape de bază în devenirea colectivului de elevi, pe care trebuie să le cunoască dirigintele pentru a ghida acest proces complex.

Etapa Inițială- se consideră perioada de studiere, cunoașterea interpersonală. În această etapă membrii grupului școlar, sunt preocupați de cunoașterea partenerilor/colegilor săi. Etapa inițială de intercunoaștere este foarte importantă pentru calitatea desfășurării celorlalte două etape ce urmează;

Etapa constituirii și închegării structurii socioafective a grupului de elevi- se caracterizează prin consolidarea structurilor: socioafectivă, de conducere, de comunicare, formală, nonformală etc.;

Etapa a înfloririi relațiilor în grup- se caracterizează printr-o coerență și coeziune a membrilor săi, responsabilitate și comportament etic stabil [23 p.21-22].

Tabelul 1.3 Dinamica grupului școlar

Specificul integrării adolescenților în grupul educațional.

1.2.1 Particularitățile vîrstei adolescentine

Perioada adolescenței este cuprinsă între 14-15 și 17-18 ani . Limitele cronologice ale vîrstei sînt în mare măsură convenționale și în diferite studii de specialitate ele sunt desemnate în mod diferit.

Un început considerabil în studierea științifică a acestei vîrste a fost pus de investigațiile asupra deosebirilor etnoculturale, întreprinse de antropologul american M.Mead, studiind timp de cîțiva ani perioada de trecere la maturitate a adolescenților de pe insulele Samoa și Noua Guinee. M. Mead a descoperit diferențe esențiale în psihologia insularilor și adolescenților americani (de exemplu, lipsa complexelor și tensiunilor interne tipice pentru adolescentul american și cel european).

R. Benedict trage concluzia: caracterul trecerii de la copilărie la maturitate, inclusiv crizele, depind de gradele de decalaj dintre normale și cerințile societății față de aceste grupe – copii și adulți.

Psihologii de orientare freudiană atribuie crizele și problemele juvenile fenomenului de maturizare biologică, în special sexuală (K. Harvison, A. Freud, G. Klein).

În psihologia rusă trebuie remarcată teoria elaborată de S. Vîgotski, care afirmă că funcțiile psihice superioare au două niveluri și se dezvoltă pe două planuri. Mai întîi în plan social interpsihic, apoi plan psihologic intrapsihic [25].

Motivația și afectivitatea constituie ,,musculatura vieții psihice“. Conform piramidei trebuințelor, propusă de A. Maslow (1954), există șapte tipuri de trebuințe organizate ierarhic, după cum urmează: trebuințe fiziologice, trebuințe de securitate, de dragoste și afiliere, trebuințe de stimă și statut, trebuințe de cunoaștere, trebuințe estetice și trebuințe care vizează autorealizarea propriului potențial. În adolescență, întregul set este prezent, dar primează trebuințele sinelui (de cunoaștere și estetice) [26].

În adolescență, sfera emoțional volitivă este studiată tot mai des în lucrările de psihologie din considerentul că tensiunile emoționale, stările de exaltație-depresie, coloritul emoțional al proceselor cognitive sînt într-adevăr prerogative ale acestei vîrste. În mare parte ele sînt determinate de procesele fiziologice ale maturizării.

Psihologul rus V. Kislovskaia a constatat că indicii înalți de neliniște-alarmă a unei mari părți de adolescenți testați sînt determinați de comunicare, mai ales de comunicarea cu părinții și cu adulții, față de care se manifestă o atitudine de dependență. Ceea ce pune necesitatea de a trata cu o deosebită atenție sfera emoțională a adolescenților, este nu atît aspectul ei calitativ nou, nu ,,exploziile’’ emoționale ca atare, ci faptul că posibilitățile de reglare volitivă ale lor sînt încă slabe. În general mecanismele de reglare și selectivitate a emoțiilor sînt la această vîrstă încă instabile. Aceasta îi fac pe adolescenți extrem de vulnerabili și expuși la traume psihice.

Cunoscutul specialist în psihologia juvenilă A.E.Luciko susține că aceasta e una din cauzele apariției diferitor accentuări de caracter, care, deși nu pot fi considerate patologice, măresc totuși probabilitatea unor devieri de la normele de conduită. De exemplu: hiperactivismul și iritabilitatea sporită (hipertemia), pot duce la diferite acte violente , deligvente.

Imaginea ,, Eu-lui’’ este la această vîrstă încă confuză, nedefinită și nesistematizată, ceea ce duce la neliniște și la senzația unui gol interior ce trebuie lichidat. Aceasta îi determină pe adolescenți să caute febril asemănări cu semenii și să-și demonstreze apartenența la grup, la un ,,Noi’’, fapt care de obicei, se materializează în apariția unui stereotip : modă, jargon, ocupații în timpul liber etc. Pe de altă parte , apare o acută necesitate de intimiditate, care le-ar da posibilitatea să-și exprime propriul ,, Eu’’,și în același timp, să pătrundă în lumea interioară a altuia [26 p.143-145].

În relațiile cu părinții, stările afective acționează mai acut, trecând de la o ternsiune mai mare în pubertate la o temperare treptată în adolescență, cînd are loc o redeschidere spre spațiul familiei, prin scăderea tensiunii de opoziție și culpabilitate. Deschiderea spre familie se accentuează în perioada adolescenței prelungite, fiind, însă, secondată de o disponibilitate afectivă foarte mare (extrafamilială). În relațiile cu sexul opus, se manifestă sentimente și emoții noi, inedite, ca simpatia și sentimentele de dragoste. În adolescență, dragostea se conturează ca o trăire complexă de atașament, emoționalitate exaltată pentru persoana iubită, cu eforturi ca acest sentiment să nu pară neînsemnat sau să transforme toate împrejurările dificile în drumuri ce trebuie învinse pentru a fi la înălțimea dragostei mobilizându-se resurse extrem de mari ale psihicului [25].

În perioada adolescenței are loc maturizarea fizică, intelectuală, maturizarea emoțională, stabilirea unei identități personale, independența față de părinți.

Unii cercetători( Golu P., Zlate. M, Verza) consideră că perioada de preadolescență fiind perioada de criză în viața copilului, legată de maturizarea sexuală, caracterizată în plan psihologic prin modificări violente, eruptive, printr-un anumit gen de anarhie launtrică [12].

Cercetătorii în domeniu științelor educației, consideră că comportamentul ciudat al adolescentului (agitație, impulsivitate, extravaganță, momentele de neliniște alternează cu cele de voiciune sau apatie, uneori se observă insomnie, poftă de mîncare dezordonată și selectivă erc.) reiese din modificările biologice, mai cu seamă din dezvoltarea sexualității.

Se obseră că adolecentul dorește să fie unic, original, el este absorbit de propria persoană, poate trăi sentimentele primei iubiri, deseori izolînduse de grupul de colegii [23, 12].

În contextul maturizării, ca urmare a achizițiilor psihice și a apariției unor probleme pe plan familial (ex. Plecatul părinților peste hotare), adolescentul este capabil de a manifesta o multitudine de conduite. Astfel, specialiștii descriu: conduita revoltei, conduita închiderii în sine, conduita exaltării și conduita afirmării [12,19].

Studiile mai recente, care și-au propus să identifice natura și conținutul raporturilor sociale ale adolescenților reflectă:

În cazul opțiunilor politice, morale și profesionale, părinții au o influență decesivă asupra adolescentului;

Părinții au influențe puternice în ceea ce privește planurile adolescentului pe termen lung;

Colegii sunt mai importanți pentru comportamentul imediat și indicii formali ai statusurilor sociale ale adolescentului în colectivul grupului școlar sau a grupului de referință [23 p.26] ;

Dobîndirea independenței este cu atît mai revendicativă și mai dură cu cît limitele sunt mai restrictive, cu cît părinții sunt considerați mai "marginiți" și mai ales cu cît valorile impuse de părinți sunt stricte și "ne negociabile"[28 p. 23].

Nevoia de apartenență la grupul școlar în perioada adolescenții.

Psihologul rus, Д.Б. Эльконин, specializat în studierea dezvoltării copilului, a subliniat anumite perioade de dezvoltare a acestuia, una din ele fiind "activitatea de conducere" de o importanță fundamentală în dezvoltarea copilului. Deci, în cazul în care la școlarul mic principala activitate este: de descoperire, cunoaștere, acumularea de experiență culturală etc. la adolescenți cel mai important lucru constituie – comunicare cu colegii, formarea unui atașament emoțional profund cu aceștea.

De multe ori colegii de sex opus provoacă la adolescenți sentimente confuze. În ceea ce privește stabilirea contactului, acesta este bazat pe atracție, dar din cauza posibilității de respingere a colegilor, adolescentul devine mai precaut în interelaționare cu colegii de sex opus. Având în vedere cele expuse mai sus, adolescenții se grupează în funcție de sex, adică, fetele formeaza grupul lor și băieții pe al lor. Grupul permite ca toată lumea să se simtă în siguranță emoțională și de a construi contacte cu membrii de sex opus sub tutela grupului.

Este cunoscut faptul că fetele discuta secretele intime cu prietenele sale, și băieții cu prietenii de același sex. De asemenea, este clar că prietenia este formată pe baza unei echipe, de obicei, în grupul școlar. În plus, grupul format din adolescenții de același sex îi permit să discute și să identifice soluții pentru problemele intime specifice acestei vârste.

Fetele în grupul lor înpărtășesc între ele secretele de utilizare a produselor cosmetice, discută fenomenele naturale ale pubertatii: mărirea sînilor, debutul menstruației și altele. În același timp, între membrii grupului exista întotdeauna o competiție. Liderii sunt fetele care sînt cel mai armonios dezvoltate, iar fetele care sunt diferite de ele, devin adesea respinse de grupul dat [30 11.05.15 14:00].

Psihologul rus Сурцукова Н.С susține că adolecenții tind să se adapteze în grup și să aibă cît mai muți prieteni de încredere. Сурцукова Н.С afirmă că adaptarea include următoarele subtipuri:

Biologică;

Psihologică;

Socială;

Adaptarea în grup, se referă și la un stil de soluționare a diferitelor tipuri de probleme, cum ar fi:

Probleme temporare (a fi membru de echipă temporar sau în anumite situații);

Probleme constante (comunicare cu prietenii de școală sau cu părinții acasă);

Probleme dificile (necesită o soluționare pe o perioadă mai lungă de timp );

Probleme soluționabile (se soluționează de la sine);

Probleme nesoluționabile (de exemplu, crezi că această problemă nu are nici o ieșire);

Probleme în funcție de situație, echipă și omul însuși, pentru că se hotărăște de la sine, prezența problemei. Subiectul poate observa sau ignora problema, în funcție de urgența momentului și strategia de auto-afirmare personală.

Caracteristica principală la daptarea socială este convergența obiectivelor și a valorilor de grup, și stăpânirea normelor, tradițiilor și a culturii grupului de către persoanele noi venite în grup.

Scopul grupului școlar este formativ, urmărindu-se producerea schimbarii membrilor săi, a atitudinilor si comportamentelor interpersonale ale acestora ca și formarea personalitații elevilor. Grupul școlar permite individului de a se cunoaște mai bine și in acelasi timp de a cunoaște și pe ceilalți.

Ponderea strategiilor de căutare de auto-afirmare și adaptare a adolescentului de unul singur, nu este prea mare, fiindcă o mare influență asupra lui o au colegii lui și mai ales microclimatul de acasă, relațiilor familiale. Procesul de educație a dolescentului trebue să persiste pe tot parcursul vieții, întrun mod continuu, părinții servind drept exeplu model, orientîndui pe adolescenți în diferite situații ale vieții. Odată cu plecarea părinților peste hotare adolescentul nu mai are în preajmă modelul părinților și se poate confruta cu diferite probleme [31].

1.2.3 Particularitățile interacțiunii în grupul școlar la vîrsta adolescentină

Psihologul rus Сурцукова Н.С susține că auto-afirmarea- este un proces complicat, prelungit în timp în care omul însuși se afirmă singur ca personalitate. Auto-afirmarea se face prin alegerea unei strategii bine difinite.

Сурцукова Н.С distinge trei moduri de auto-afirmare a persoanei:

comportament neîncrezut;

comportament asertiv;

stilul agresiv de comunicare interpersonal;

Adolescenții care au un comportamentul neîncrezut se caracterizează prin:

Tendința de a ascunde opiniile proprii (care nu poate, uneori, să fie formate din cauza lipsei necesității de a se exprima);

Adolescenții care au un comportament asertiv, se caracterizează prin:

Răspuns fără ezitare, să vorbească destul de tare;

Este dispus să discute tema propusă;

În mod deschis, spune despre sentimentele lor;

Adolescenții care au un stil agresiv de comunicare interpersonală (personalitate dominantă),se caracterizată prin:

Răspunde primul înainte ca receptorul să-și ducă gândul său pînă la urmă;

Vorbește tare, cu un ton mai ridicat ;

Discută cu dispreț despre subiectul conversației (de a judeca, de a condamna, să preseze);

Adolescentul neîncrezut în puterile proprii în situații diferite folosesc strategii de auto-suprimare, de exemplu, spune "da", atunci când trebue să spună "nu"; evită situațiile în care este necesar să ia inițiativa; răspunde constructiv, în cazul în care situația este mai importantă.

Adolescentul orientat către relații constructive se comportă corect, este capabil să-și exprime nemulțumirea și bucuria, dă dovadă de angajament, punînd accentul pe cooperare.

Spre deosebire de personalitatea orientată către relații constructive, personalitatea dominantă, utilizează o strategie de agresiune în situațiile descrise mai sus.

În grupul școlar pot apărea diferite tipuri de conflicte în dependență de tipul de personalități ce fac parte din acest grup, de numărul acestora în grup. Așadar, în cazul prezenței a mai multor persoane cu comportament agresiv vor apărea conflicte, iar în cazul prezenței a mai multor persoane cu comportament asertiv va fi favorizată colaborarea în grup și ajutorul reciproc al membrilor acestuia [31].

După părerea cercetătoarei ruse Сурцукова Н.С, "grupul- nu este doar un număr de indivizi, dar este un organism unic integrat special care trăiește prin propriile sale legi". Acest fapt îi imprimă o anumită structură, un ton emoțional, un "spirit" special.

În cadrul grupului școlar se formează, mai multe grupulețe mai mici ce au interese comune, și este foarte important ca aceste grupulețe să interrelaționeze între ele pentru a mări coiziunea grupului. Dacă relațiile în grup se bazează pe dorința de cooperare și înțelegere reciprocă, atunci coeziunea grupului este înaltă, dar dacă grupurile se confruntă reciproc între ele, sunt mereu în competiția pentru așa numitele "zone de influență", refuză să găsească un numitor comun, coiziunea grupului este mică și profesorul diriginte, trebue să întreprindă măsuri.

Conform studiului efectuat de Ганькина А. există 2 tipuri de lideri:

Liderul formal;

Liderul situațional.

Un grup școlar este compus dintr-un lider formal și mai mulți lideri situaționali. Aceștea își preiau funcția, în diferite circumstanțe în lipsa liderului formal. Prezența a mai multor lideri în colectiv, reprezintă un factor pozitiv, deoarece diversitatea dintre liderii grupului oferă o varietate de conducere, dar cu condiția că valorile lor morale să nu se contrazică între ele. Liderii merită o atenție specială, deoarece acestea influențează în mod activ climatul moral și psihologic al grupului.

Liderul în relația sa cu membrii grupului, influențează membrii grupului în care se află, din acest motiv profesorii trebue să identifice liderii cu influență negativă și să întreprindă măsuri. Este important să ținem cont de importanța grupului școlar în viața adolescentulului.

Grupul de colegii- este, în primul rând, un canal important de informații. Prin aceasta adolescenti și tineri învață o mulțime de lucruri necesare, care pentru un motiv sau altul nu sunt spuse de către adulții, și în al doilea rând, acest tip de activitate dezvoltă și relațiile interpersonale. Ear în al treilea rând, este și un contact emoțional între membrii grupului școlar.

Activitățile comune formează adolescentului abilitățile necesare de interacțiune socială, capacitatea de a se supune disciplinei colective și, în același timp, să își apere drepturile, să își raporteze interesele personale în public [32].

Rolul familiei în asigurarea integrării adolescentului în grupul școlar

Implicații parentale în asigurarea nevoii de apartenență la grup

Plecarea părinților înseamnă pentru mulți copii și tineri o sărăcie a comunicării. O mare parte din ei se simpt siguratici, lipsiți de suport și dezorientați. În special, dacă pleacă ambii părinți, copiii sunt deseori lipsiți de sentimentul că este cineva care să-i ajute în orice situație, că nu au cui se adresa cînd au nevoie, nu au cu cine să se consulte. De aici provin și dificultățile mari pe care le întîlnesc adolescenții în situațiile de luare a deciziilor și de comunicare cu colegii.

După plecarea părinților peste hotare, cercul de relații al tinerilor se îngustează și această sferă devine foarte vulnerabilă pentru ei. Unii dintre copii rămîn în îngrijirea rudelor, iar alții se descurcă de sine stătător. Deseori, îngrijitorii tind să controleze prea mult viața și comportamentul copiilor, să le atribuie multe sarcini, cu scopul de a limita implicarea lor în activități riscante. Multe dintre aceste persoane văd satisfacerea nevoilor copiilor de hrană și adăpost drept principala sarcină, ceea ce accentuiază și mai mult izolarea și închiderea în sine a copiilor.

Adolescentul începe să se intereseze tot mai mult de problemele morale și ale personalității, ale atitudinilor colectivului și colegilor pentru propria persoană, el este în căutarea unui model comportamental demn. Rolul modelului la această vîrstă este decisiv, influențînd asupra conduitei și asupra dezvoltării de perspectivă a personalității preadolescentului. În cazul plecării părinților peste hotare adolecentul este lipsit de modelul părinților și poate duce la urmări grave pentru personalitatea adolescentului (nu vor putea să se integreze în grupul școlar, vor avea puțini prieteni din motiv că ei nu cunosc cum să interacționeze cu ei etc.) [23 p.26].

Conform unui studiu efectuat de către Aliona Cristei pe tema ,, Modalități de implicare a părinților plecați la muncă peste hotare în soluționarea problemelor școlare ale copiilor lor’’ menționează că marea majoritate a profesorilor nu cunosc starea reală a copiilor din această categorie, deoarece părinții nu informează și nici nu le legalizează statutul de tutore, al persoanelor în grija cărora sunt lăsați copiii. Implicarea părinților în activitatea școlară este redusă, fapt datorat lipsei unei colaborări sistematice dintre ei și îngrijitori. Foarte puțini din părinții reîntorși acasă pășesc pragul școlii, responsabilitatea pentru viața școlară a copiilor fiind pusă pe seama tutorilor. Aceștea la rîndul lor nu informează părinții despre problemele copiilor, preferînd să îi aducă la cunoștință după ce sa soluționat de la sine. Dezinformați părinții nu cunosc problemele școlare ale copiilor, din acest considerent nici profesorii nu le acordă prea multă atenție respectivilor părinți.

Din faptul că sancțiunile părinților se manifestă sub forma unor restricții financiare, copiii obișnuesc să le ascundă dificultățile școlare. Astfel între ,,părți’’ apar probleme de încredere, ceea ce cauzează distanțarea. În rezultat copiii, nu le înpărtășesc părinților emoțiile, sentimentele, planurile pe viilor. Imitînd comportamentul și valorile existente în familie, copilul este tratat să acorde prioritate valorilor materiale și nu cele educaționale. În acest contexct, devine tot mai dificil de a crea un parteneriat eficient între școală și familie [6 p.9].

Cel mai activ dintre toate tipurile de adaptare este adaptarea socială. Caracteristica sa principală este convergența obiectivelor și a valorilor de grup, și stăpânirea normelor, tradițiilor și a culturii grupului de către persoanele noi venite în grup.

Adaptarea oferă, de asemenea caracteristici specifice vârstei, în acest caz, adolescenți, și anume adolescentul este o nouă persoană care începe să accepte normele sociale de comportament, ca un membru adult al societății. Prin urmare, este adoptarea la mai multe regulamente, taxe și drepturi ale societății.

Rezumînd cele expuse mai sus, putem reaminti că lumea complexă a unui adolescent nu este întotdeauna clară pentru adult. Adolescentul are nevoie de sprijin și orientarea corectă în fiece zi, părinții trebue să le propună ajutor adolescenților în rozolvare problemelor cu care se confruntă, evitînd criticile în caz de eșec. Părinții îi oferă copilului cei 7 ani de acasă, îi formează viziuni cum să se comporte cu cei din jur, fiind la rîndul său exemplul princilap din viața acestuia.La urma urmei, un adult cunoscînd sau nu, formează personalitate adolescentului și capacitatea sa de a se adapta în grupul școlar [31].

Influența migrației părinților asupra capacității de interacționare a adolescenților în grupul școlar.

Analiza particularităților familiilor contemporane din Republica Moldova indică că aceasta este dominată de valori materiale. Preocupați de rezolvarea problemelor financiare, părinții le neglijează pe cele generale de dezadaptare socială a copiilor. În intenția de a asigura un trai decent copiilor, mulți decid să plece după un cîștig mai substanțial, pe un termen nedeterminat peste hotarele țării. De aceea multe din funcțiile familiei sunt transmise altor instituții sociale, cauzînd dreptat dreptat o înstrăinare între copii și părinți.

Deși școlii îi revine sarcina de a facilita integrarea socială a copilului, ea nu poate înlocui contribuția familiei în acest proces. Copiii lăsați fără îngrijire parentală nu se pot adapta în societate le este greu să stabilească relații și deseori, se simpt marginalizați, defavorizați.

În Ghid pentru profesioniștii care lucrează cu copiii migranților se menționează ,, că la vîrsta adolescentină, relațiile cu semenii ocupă un loc mult mai important în viața copilului decît cele cu părinții, ceea ce nu este întotdeauna așa în cazul copiilor migranți. Situația lor deosebită în raport cu părinții îi face să fie mai izolați de semeni. Majoritatea copiilor rămași fără îngrijire părintească preferă comunicarea în grupuri mici de semeni care au, de obicei, aceeași experiențe de despărțire de părinți. Acestă alegere se bazează pe faptul că ei au mai multe în comun:

Emoții generate de plecarea părinților peste hotare și viața independentă;

Preocupări și interese (cum se descurcă în gospodărie, ce relații are cu mama etc.);

Resurse financiare care le permit să acceseze diferite servicii din comunitate;’’[18 p.40-41].

Copilul lipsit de părinți atenți va avea mari șanse să se simptă jignit, frustrat și supărat. De asemenea acel copil va fi încercat de sentimente de nesiguranță și singurătate. Pe lîngă aceste efecte cele mai importante vor fi: performanțe școlare scăzute, comportamente sociale scăzute, comportament deviat și probleme de integrare în grupul școlar [13].

Dan Octavian Rusu și Virginia Cadar susțin că copilul neglijat de părinții va avea dificultăți în stabilirea relației și de a prieteni cu cei de seama sa. Dezvoltarea sa socială nu îi va permite să se relaționeze cu adolescenții de vîrsta sa, nu va ști să inițieze o relație și va fi din cele din urmă victima unei benzi de cartier, dispusă să primească noi mebrii pentru activitățile ei obscure. Părinții care nu și-au apropiat copiii prin interacțiuni personale și prin contacte vor avea copii cu capacitate scăzută de a stabili legături cu ceilalți , de a se integra în grupul școlar, insuficiență care se va manifesta mai tîrziu în prietenie, căsătorie, ca și în relațiile cu copiii săi [1 p.72] .

Un raport de studiu privind situația copiilor rămași fără îngrijire părintească în urma migrației, realizat în Rebublica Moldova în 2006, constată că plecarea părinților în străinătate are mai multe efecte negative asupra copiilor.

Atunci cînd copilul se simpte singur, cînd nu poate comunica în fiecare zi cu ceilalți membrii ai familiei, gruppul de prieteni devine un loc în care el se simpte important și își poate împărtăși emoțiile care îl copleșesc. De obicei, ecest grup de prieteni este alcătuit din copii cu aceeași soartă–cu părinții plecați [11 p.12-13].

În urma studiului efectuat de către Diana Cheianu-Andre, Rodica Gramma etc. cu titlul ,,Necesitățile specifice ale copiilor și vârstnicilor lăsați fără îngrijirea membrilor de familie plecați la muncă peste hotare’’s-a indentificat impactul migrației asupra afectivității copiilor rămași fără îngrijirea părinților plecați la muncă peste hotare. Datele obținute dovedesc faptul că familia are calitatea unică de a influența cele mai multe domenii ale vieții copiilor, lăsîndu-și o pronunțată amprentă asupra comportamentelor de atașament dintre părinți și copii și asupra proceselor emoționale primare care guvernează viața de familie și evoluția personalității copilului.

Perspectiva psihologică a problemei deprivării emoționale demonstrează că deficitul de comunicare cu mama, insuficiența de contacte tactile și emoțional saturate au o influență directă nu numai asupra dezvoltării fizice, dar că uzează dereglări în dezvoltarea psihică și, în primul rând, în dezvoltarea emoțională. Anume aceasta explică formarea prematură a componentelor negative ale personalității (frica, stările afective nevrotice, barierele comunicative).

Relațiile cu semenii constituie activitatea dominantă a dezvoltării psihice și a evoluției ca personalitate. Cercetarea atestă însă problema lipsei unor prietenii strânse în rândul copiilor cu părinți plecați la muncă peste hotare. La unii copii s-a manifestat chiar lipsa interesului față de stabilirea prieteniilor, ei preferând viața singuratică, închisă: „Nu prea am prieteni. Sigur că nu mai sunt aceiași, dar nici noi nu mi-am făcut. De fapt, doar prietenul meu. Eu nu îl știam pe atunci când au plecat părinții, fiindcă eram mică încă”.

Este extrem de important care dintre părinți rămâne cu copilul. În multe cazuri, figura din familie care este departe de casă este femeia, adică mama. Lipsa mamei reprezintă o puternică destrămare, care generează atât încetinirea educativă a copiilor, cât și detașarea emoțională reciprocă dintre mamă și copil. Cei inteligenți emoțional suportă mai bine stresul, ceea ce nu reușesc copiii mai puțin inteligenți. Băieții, deși par a fi mai indiferenți în cazul separării, sunt stresați mai mult decât fetele, devenind mai vulnerabili față de influențe cu caracter distructiv. Acest lucru iese în evidență în perioadele de criză de dezvoltare sau în procesul de trăire a unor crize existențiale [9 p.45-75].

Georgiana Toth, Alexandru Toth etc. în cercetarea sa, pe tema Efectele migrației: copiii rămași acasă, susțin că rezultatele sondajului care arătau că în cazul copiilor cu ambii părinți plecați peste hotare, sau doar cu mama plecată aceștia menționau în mai mare măsură prezența frecventă a unor sentimente de deprimare.

Din interacțiunea cu acești copii, profesorii, asistenții sociali au remarcat că aceștia încep să se izoleze de restul copiilor, devin mai puțin comunicativi, mai apatici, mai gânditori. Consumul excesiv de mass-media, înlocuiește în unele cazuri interacțiunea cu alți copii și afectează adesea implicarea copiilor în acte de învățare.

În lipsa controlului exercitat de părinți sau de alți membri ai familiei, copiii și adolescenții sunt mai ușor expuși la presiunea grupului de prieteni și adoptă comportamente deviante sau inadecvate vârstei lor: consum de substanțe interzise, lipsesc noaptea de acasă sau chiar fapte mai grave care intră în conflict cu legea. Toate aceste comportamente își lasă în multe cazuri amprenta asupra personalității copilului sau adolescentului, afectându‐i relațiile cu familia și rezultatele școlare [16 p. 9-12].

În urma cercetării efectuate de către UNICEF în studiul : Situația copiilor rămași fără îngrijire părintescă în urma migrației, au obținut urmăroarele rezultate:

mai mult de o treime dintre copiii care au completat chestionarul (36%) au afirmat că părinții îi vizitează o dată în 2-3 luni;

17% dintre copii sunt vizitați o dată în jumătate de an;

10%- o dată pe an;

O pătrime din copii (26%) își văd părinții mai rar decît o dată pe an.

Frecvența vizitelor părinților emigranți depinde de distanța dintre locul de muncă și localitatea din care au plecat, precum și de faptul dacă șederea în străinătate este legală sau nu. De obicei, persoanele care lucrează în Rusia sunt cele care vizitează mai des copiii, iar cele care lucrează în Europa de Vest îi vizitează doar în cazul în care au viza de ședere și muncă în țara respectivă. Au fost înregistrate și cîteva cazuri de migrație internă a adulților, copiii afirmă că părinții lor lucrează în altă localitate și vin acasă peste cîteva zile pe săptămînă sau lună.

Tinerii consultați au observat că majoritatea copiilor cu părinții peste hotare, au tendința de a evita diverse activități în grupuri mai mari, preferînd comunicarea în cercuri mici de persoane, de obicei, avînd ceeași experiență de despărțire de părinți. Acești copii sunt preocupați de găsirea unor ,, prieteni adevărați’’, adică persoane de încredere, cu care ar putea discuta lucruri care îi interesează, inclusiv subiecte intime. De asemenea, s-a menționat că acești copii ,,mai ușor cad sub influența unor cercuri negative’’. Ca răspuns, mulți copii rămași fără îngrijire părintească vor să creeze impresia că nu se confruntă cu nici o problemă și afișează o imagine de bunăstare. Profesorii și directorii au relatat că acești factori determină conflicte în raporturile dintre aceste grupuri de copii, deoarece aceștea la rîndul lor, îi invidiează pentru condițiile materiale mai bune și își permit săi jignească, fiind siguri că ei nu au la cine apela pentru suport și ajutor.

Aproape toți profesorii consideră că plecarea părinților peste hotare este un factor care influențează relațiile copiilor cu semenii. Ei afirmă că evoluția acestor relații se produce de obicei în două direcții: consolidare, datorită compătimirii și înțelegrii situației acestor copii, și răcirea sau tensionarea, din cauza invidiei față de condițiile materiale ale acestora. În opinia profesorilor, ca și a altor membrii ai comunității, atitudinea de invidie față de copiii cu părinți plecați esta mai frecventă [11, p. 32-40 ].

dolescenții cu părinți migranți au tendința de a evita diverse activități în grupuri mai mari, preferînd comunicarea în cercuri mici de persoane, de obicei, avînd ceeași experiență de despărțire de părinți. Acestă alegere se bazează pe faptul că ei au mai multe în comun:

Emoții generate de plecarea părinților peste hotare și viața independentă;

Preocupări și interese (cum se descurcă în gospodărie, ce relații are cu mama etc.);

Resurse financiare care le permit să acceseze diferite servicii din comunitate;

Acești copii sunt preocupați de găsirea unor ,, prieteni adevărați’’, adică persoane de încredere, cu care ar putea discuta lucruri care îi interesează, inclusiv subiecte intime. De asemenea, s-a menționat că acești copii ,,mai ușor cad sub influența unor cercuri negative’’.

Ca răspuns mulți copii rămași fără îngrijire părintească vor să creeze impresia că nu se confruntă cu nici o problemă și afișează o imagine de bunăstare. Copilul lipsit de părinți atenți va avea mari șanse să se simptă jignit, frustrat și supărat. De asemenea acel copil va fi încercat de sentimente de nesiguranță și singurătate. Pe lîngă aceste efecte cele mai importante vor fi: performanțe școlare scăzute, comportamente sociale scăzute, comportament deviat și probleme de integrare în grupul școlar.

Concluzii la Capitolul I

Grupul școlar reprezintă un ansamblu de personane constituite la nivelul unei entitați psihosociale, raportată la același sistem de valori, interese, caracteristici angajate la nivelul unor interacțiuni pedagogice, care vizează atingerea unor obiective comune. Într-un grup școlar sunt abordate scopuri comune ,care genereaza relații de interdependență între membrii acestui grup și tot odată favorizeaza intercomunicarea si cooperarea acestora.

Activitățile din grupul școlar formează interacțiunea socială a adolescentului, capacitatea sa de ași apara drepturile, cît și formarea de abilităților de exprimare a intereselor personale în public.

Adolescenții cu părinți migranți fiind lipsiți de modelul exeplu al părinților săi, sar putea confrunta cu diferite probleme, una din ele ar fi integrarea în grupul școlar. La fel adolescenții cu părinți migranți au tendința de a evitat diverse activități în grupuri mai mari, preferînd comunicarea în cercuri mici de persoane, de obicei, cu adolescenții care au ceeași experiență de despărțire de părinți.

Pentru prevenirea apariției numeroaselor consecințe la adolescenți în urma migrației părinților, este necesară construirea și menținerea unui parteneriat între școală- familie-tutore pentru a identifica la timp problemele cu care se confruntă adolescentul, și ale soluționa.

CAPITOLUL II. INFLUENȚA MIGRAȚIEI PĂRINȚILOR ASUPRA INTEGRĂRII ADOLESCENTULUI ÎN GRUPUL ȘCOLAR REPERE METODOLOGICE ȘI EXPERIMENTALE

Determinarea nivelului integrării adolescenților în grupul școlar

În cadrul investigației efectuate a fost inclus un eșantion constituit din 32 adolescenți de la Liceul Teoretic ,, Spiru Haret’’. Vîrsta subiecților este cuprinsă între 14-16 ani. În cercetare nu s-a ținut cont de mediul de proveniență al subiecților (urban/rural). Subiecții au fost selecționați în mod aleator, doar în corespundere cu cenzul de vîrstă. Participarea subiecților la cercetare a fost benevolă.

În cadrul cercetării am folosit metoda empirică- testul sociometric (J.Moreno) și Intervierea adolescenților cu părinți migranți.

Testul sociometric– a fost descoperit de către Jacob Levy Moreno (1889-1975) în urma publicări lucrării ,,Who Shall Survive?’’, fondînd astfel sociometria, teorie și metodă în același timp, cu virtuți terapeutice. Totuși, testul sociometric, psihodrama și sociodrama- propuse de Jacob Levy Moreno- se utilizează și în prezent în cercetarea psihosociologică a grupului mic.

Termenul de sociometrie se pare că a fost utifizat pentru prima dată în 1887 de către Neumann Spallart. La Jacob Levy Moreno, termenul are alt sens decât cel de „măsurare a socialului", și anume „cercetarea cantitativă a relațiilor interpersonale sub aspectul atracțiilor, indiferenței și respingerii într-o situație de alegere".

Scopul sociometriei cuprinde: facilitatea schimbărilor individuale sau în grup, sporirea interacțiunii sociale și a empatiei, reducerea conflictelor, creșterea coeziunii și productivității grupului școlar.

Testul sociometric, prezentat ca un chestionar, permite măsurarea atracțiilor și respingerilor dintre membrii unui grup ce se manifestă între indivizii ce compun un grup mic, acest chestionar este format din doua grupe de întrebari:

Pentru măsurarea atracțiilor înre subiecți;

Pentru măsurarea respingerilor între subiecți;

În urma aplicării testului sociometric vom efectua următorul pas, de evaluarea rezultatelor opținute, acest aspect comportă mai multe etape:

Codificarea numelui subiectilor. Codificarea se efectuează după ce testele sociometrice se amesteca pentru a nu fi într-o anume ordine, folosindu-se, în acest caz, literele alfabetului. Astfel fiecare adolescent va primi o litera din alfabet;

Persoana care aplică testul sociometric și interpretează rezultatele testului trebuie să fie cunoscută subiectilor, fară însă să fie în contact permanent cu ei. Este important ca să se asigure anonimatul minuțios al răspunsurilor și rezultatelor individuale, orice indiscreție față de membrii grupului sau este contraindicată.

Se vor efectua următorii pași:

Se întocmește sociometria- un tabel cu dublă intrare, în care membrii grupului sunt notați atît pe verticală, cît și pe orizontală;

Se notează cu ,,+’’ relațiile de preferință și cu ,,-’’ relații de respingere;

Se calculează statutul sociometric:

Unde A- sînt numărul de alegeri , R- numarul de respingeri și N- numărul subiecților din cadrul grupului. Astfel statutul sociometric poate fi:

-n = statut negative;

0 = izolat;

0,0 = statut favorabil;

Se indeplinește sociograma țintă compusă din cercurile sociometrice.

Se calculează coificientul de coeziune a grupului prin formula:

Unde este S- suma tuturor alegerilor acumulate, N- numărul subiecților din cadrul grupului. Rezultatul opținut va fi încadrat în 3 categorii:

0,01- 0,11 – coeziunea mică;

0,25 – 0,3 – coeziunea medie sau mai jos de cît medie;

0,35 -0,75 – coeziunea bună.

Statutul preferential al adolescenților pot fi atît pozitive, cît și negative, zero, ce ne aduce la cunoștință că grupul școlar este format din adolescenți populari, acceptati, indiferenti sau marginalizati în cadrul acestui grup școlar..

Rezultatele testului sociometric pot fi prezentate și sub formă de sociogramă. Sociograma oferă informații despre tipurile de relații între membrii grupului școlar, coeziunea grupului școlar și nivelul de dezvolatere a grupului școlar. Tot odată datele obținute sunt utilizate pentru identificarea persoanelor respinse sau izolate din grupul școlar, cercetarea cauzelor izolării sau respingerii și luarea măsurilor necesare.

Pentru psihosociologie, important este faptul că sociometria evidențiază că esența personalității o constituie dimensiunea ei socială (relațiile cu alții) și că grupurile umane au o structură informală (afectivă). În ciuda limitelor teoretice și ideologice ale sociometriei, respectiva orientare s-a bucurat de o atenție deosebită din partea psihosociologilor, dată fiind legătura dintre sociometrie și dinamica grupurilor a lui Kurt Lewin, care abordează aceeași realitate într-o concepție foarte asemănătoare [24, pag.56-57] .

Am aplicat testul sociometric (a se vedea Anexa Nr.3) pe elevii din clasa a-XI-a ,, C’’, pentru a identifica adolescenții cu părinți migranți, prima întrebare identifică adolescenții cu părinți migranți, după care au fost puse întreborile de alegere/ respingere a colegilor.

Tebelul 2.5 Testul sociometric

Intervierea- Pentru a determinarea particularităților interacțiunii în grupul școlar, am intervievat adolescenții cu părinți migranți.

La formularea întrebărilor ne-am orientat dupa indicatorii integrării în grupul școlar:

Colaborarea între grupul de elevii- ce presupune munca depusă de elevi cu interesul de a atinge scopul propus.

Manifestarea unui spirit de echipă- ce presupune legătura între membrii unei echipe, care stă la baza conlucrărilor comune;

Acordarea ajutorului reciproc între colegi- reprezintă capacitatea adolescenților de a oferi un sprijin reciproc în diferite activități ;

Participarea la activitățile de grup în timpul lecțiilor- presupune implicarea fiecărui elev la activitățile propuse de profesor ;

Exprimarea liberă a opiniiei fiecărui elev- este libertatea a elevului de a comunica informații ori idei fără implicarea celor din jur ;

Susținerea reciprocă și conlucrarea în vederea atingerii unor scopuri- preupune susținerea morală și psihologică a elevilor între ei și depunerea unor eforturi colective pentru îndeplinirea scopului propus;

Ghidul de interviu a fost structurat pe baza a 11 întrebări din care 5 sunt cu raspuns închis, 4 întrebări sunt cu răspuns deschis și 2 întrebari cu răspuns multiplu. Din numărul total de întrebări: 9 măsoară interacțiunea adolescentului în grup și 2 influența migrației părinților asupra integrării adolescentului în grupul școlar.

Analiza influenței migrației părinților asupra integrării adolescentului în grupul școlar.

În urma aplicării testului sociometric am identificat că din 32 de elevi, la 5 adolescenți sunt plecați părinții peste hotare, dintre care la 3 adolescenți este plecat doar un părinte , iar la 2 adolescenți sunt plecați ambii părinți peste hotare.

Datele obținute au fost prezentate sub forma de matrice sociometrică (a se vedea Anexa Nr.3) în care vom trage atenția la alegerile și respingerile obținute de către cei 5 adolescenți cu părinți migranți.

În urma îndeplinirii matricii sociometrice și sociometriei ,, Țintă ’’ am prelucrat datele într-un tabel, unde sunt evidențiate cu culoare roșie , rezultatele opținute de adolescenții cu părinți migranți.

Tabelul 2.6 Datele opținute la grupul școlar

Verificăm coificietul de coeziune al grupului școlar:

În urma calculelor efectuate am obținut următorul rezultat C=0,03, deci coeziunea grupului este mică, acesta semnificînd că :

Similaritatea dintre membri grupului este mică;

Sunt anumite probleme în grup ;

Nivelul de interrelaționare a grupului este scăzut;

În acest caz cadrele didactice trebue să efectueze măsurile necesare asupra grupului școlar, pentru înbunătățirea funcției acestuia, ameliorarea coeziunii de grup, dar și în reconstituirea unor echipe omogene.

În urma aplicării testului sociometric am identificat, că în clasa a- IX-a ,,C’’, sunt 3 lideri,unde GS este liderul formal al grupului deoarece a acumulat cele mai mare punctaj pozitiv încadrul tabelului de scoruri și în sociogramă ocupă pozițiea centrală fiind ales de 10 colegi din 32.

Am identificat că în grupă sunt 7 adolescenți ce fac parte din grupul Acceptat, 12 adolescenți fac parte din grupul Indiferent și 10 adolescenți sunt din grupul Marginalizat. Tot odată am identificat că în grupul școlar sunt 5 adolescenți cu părinți migranți, dintre care la 3 adolescenți sunt plecați unul din părinte peste hotare și la 2 adolescenți sunt plecați ambii părinți peate hoatare.

Pentru a verifica dacă sa adeverit ipoteza am introdus într-un tabel rezultatele opținute calitative și cantitative de la testul sociometric, ale adolescenților cu părinți migranți:

Tabelul 2.7 Datele opținute la adolescenții cu părinți migranți

În urma rezultatelor obținute obrevăm că :

S.V. face parte din grupul de persoane Acceptat avînd 4 alegeri de la colegi, dintre care un adolescent e cu părinți migranți.

C.D. și P.S. fac parte din grupul de persoaane Indiferente. C.D. a primit 2 alegeri reciproce, dar nici una nu este din partea adolescenților cu părinți migranți și a pus o respingere unui adolescent cu părinți migranți MT. Pe cînd P.S. a primit o alegere, dar nu este de la adolescentii cu părinți migranți .

M.T. împreună cu I.A. fac parte din grupl de persoane Marginalizate. Tot oadată MT a primit de la colegi o alegere și 5 respingeri dintre care o respingerea a fost pusă de un adolescent cu părinți migranți, pe cînd IA a primit doar o singură respingere, fiind de la un coleg cu părinți nonmigranți.

Astfel observăm că 3 persoane au satut sociometric pozitiv și 2 persoane au statutul sociometric negativ.

Sociograma ,,Țintă’’ (compusă din cercurile concetrice) ai clasei a-XI-a ,,C’’

Cei 32 subiecți testați ( numerotați de la 1-32) sunt așezați în cele 4 cercuri concentrice în funcție de gradul lor de popularitate. Astfel, în cercul din interior a fost inclus subiecții care a acumulat cele mai multe alegeri cu statut sociometric Popular, în cercul următor s-au situat subiecții cu statutul sociometric Acceptat, în cercul următor au fost trecuți subiecții cu statut sociometric Indiferent și în ultimul cerc, subiecții Marginalizat.

Liderul informal al grupului (carea a acumulat punctajul maxim) este plasat în cercul Nr.1 (numerotarea cercurilor sunt de la interior spre exterior). Cu cît elevul a acumulat un punctaj mai mic cu atît mai tare se îndepărtează din cercul de mijloc Nr.1 cît și de grup în general. Există situații cînd subiecții nefiind preferați și nepreferînd pe nimeni sunt situați în ultimul cerc fiind Izolați.

În urma rezultatelor obținute obrevăm că S.V. face parte din grupul de persoane Acceptat. CD și PS fac parte din grupul de persoaane Indiferent și MT împreună cu IA fac parte din grupl de persoane Marginalizat ( a se vedea Anexa Nr.4) .

Intervierea- Aplicînd testul sociometric am identificat 5 adolescenți cu părinți migranți, dintre care la 3 adolescenți, sunt plecați unul din părinți peste hotare iar la 2 adolescenți, sunt plecați ambii părinți. Pentru a determinarea particularităților interacțiunii în grupul școlar am aplicat un interviu structurat pe adolescenții cu părinți migranți. Am interpretat cantitativ și calitativ rezultatele opținute.

La prima întrebare privind ,,Dacă ai mulți prieteni printre colegii de clasă ?’’ 4 din adolescenții interviați au raspuns ,,DA’’ și doar unul dintre ei a răspuns ,,NU’’.

La întrebarea a doua ,, Ce te face să-i consideri prietenii tăi? ’’ adolescenții au răspus că apreciează la colegi:

Devotamentul (2 respondenți);

Încrederea reciprocă (2 respondenți);

Își pot înpărtăși secretele (2 respondenți);

Au interese comune (1 respondent);

Pot să le ceară sfaturi (1 respondent);

Petrecerea timpului liber înpreună (1 respondent);

Ajutarea reciprocă (1 respondent);

La următoarea întrebare privind ,, Îți ajuți colegii atunci cînd au de rezolvat o sarcina grea?’’ toți adolescenții au ales răspunsul ,,DA’’, pe cînd la întrebarea ,, Î-ți face plăcere să muncești împreună cu colegii tăi la realizarea unor sarcini colective ? ’’ 4 adolescenți au ales răspunsul ,,DA’’ și dor unul a răspun prin ,,NU’’, la argumentarea răspunsului afirmă că:

,,Nu-mi place să lucrez împreună cu colegii deoarece nu întotdeauna gasessc limbă comună și se încep certurile’’.

La întrebarea Nr. 5 ,,Părerea ta este respectată de către colegii tăi?’’ fiind cu trei variante de răspuns (întotdeauna, uneori, niciodată), răspunsurile diferă la intervivați, asfel 3 persoane au ales răspunsul: ,,Întotdeauna’’ unul din ei argumentînd răspunsul prin următoarea afirmația ,, Cred că colegii îmi respectă părerea, pentru că eu o respect pe a lor’’ și 2 persoane au ales răspunsul:,, Uneori’’.

La întrebarea ,, Înregistrezi succese în realizarea sarcinilor atunci cand?’’ cu variantele de răspuns:

Lucrezi de unul singur;

Lucrezi în pereche cu cineva;

Lucrezi în echipă;

Trei adolescenți au bifat rubrica ,, Lucrezi de unul singur’’și 2 adolescenți au bifat rubrica

,,Lucrezi în pereche cu cineva’’.

Pe cînd la următoarea întrebare ,,Privind alegerea să lucreze la realizarea unei sarcini "în grup" sau "singur",, 4 adolescenți au răspus că ,,Singur’’argumentînd răspunsul în felul următor:

Singur pentru că, numi place în colectiv, depinde de grup;

Singur pentru că atunci mă concentrez mai bine și lucrez pe cont propriu, cu cunoștințele mele, fără ca cineva să profite din urma mea;

Singur .Sunt o persoană complet independentă, am ideii proprii care le realizez și nu îmi place să pierd timpul pentru a convinge pe cineva din grup;

Nu știu precis ce aș alege , dar mai bine singur. Pentru că dacă vrei să faci un lucru calitativ, fă-l cu mîinele tale și lucrul propriu;

Pe cînd doar un singrur adolescent a ales răspunsul ,, În grup’’, argumetînd răspunsul în felul următor:

În grup , pentru a-mi dezvolata vocabularul și tot timpul pentru a alege o variantă corectă;

La a 8-a întrebare care sună în felul următor ,, Colegii tăi te ajută atunci cînd ai nevoie?’’, toți adolescenții au răspuns că sunt ajutați de colegii săi, argumentînd:

Da pentru că și eu ajutut;

Deseori mă ajută pentru că așa este primit între prieteni;

Da , pentru că eu tot îi ajut la ce mă pricep mai bine;

– Da indiferent de domeniul în care cer ajutor;

Următoarea întrebare îi pune pe adolescenți să facă o alegere importantă, ea sună în felul următor: ,, Dacă ți s-ar oferi posibilitatea de a te transfera în altă clasă, cum ai proceda? ’’, la care 4 adolescenți nu doresc să se transfere în altă clasă argumentînd răspunsul prin faptul că:

Eu nu aș dori să mă tranfer în altă clasă;

Cred că nu, fiindcă m-am deprins cu colectivul acesta;

Nu m-aș transfera pentru că m-am atașat de colegii mei;

Și un singur adolescent a răspuns că ar dori să se transfere în altă clasa argumetînd că:

Cred că aș accepta, pentru că în altă clasă am mult mai mulți prieteni adevărați.

Următoarele 2 întrebări măsoară influența migrației părinților asupra integrării adolescentului în grupul școlar și sună în felul următor ,, Ce schimbări au aparut în activitatea ta școlară în urma migrației părinților?’’, la care 2 adolesenți au afirmat că,, nu au observat nici o schimbare’’, 2 adolescenți susțin că ,,au mai mulți prieteni și o reușită mai bună’’, și doar un singur adolescent a afirmat că a observat ,, o reușită școlară mai scăzută’’.

La ultima întrebare ,, Ai observat careva schimbări în atitudinea colegilor de clasă față de tine, in urma plecarii părinților tăi peste hotare? ’’ toți 5 adolescenți au bifat răspunsul ,, NU’’ din variantele propuse.

. Concluzii la capitolul II.

În urma interpretării și prelucrării rezultatelor interviului structurat, pentru determinarea particularităților interacțiunii în grupul școlar, am identificat că migrația părinților nu influențează în mare parte integrarea în grupul școlar al adolescenților. Dacă vom face o comparație a statutul lor în grup adolescenților cu părinți migranți și a colegilor cu părinții nonmigranți, vom observa că nu este o mare diferență.

Conform rezultatelor opținute în urma cercetării putem afirma că migrația părinților nu este un factor decisiv în asigurarea integrării în grup a adolescenților. Am depistat că adolescenți cu părinții nonmigranți la fel întîlnesc dificultăți de integrarea în grup. Faptul că unul sau ambii părinți nu sunt acasă nu este un criteriu de respingere sau izolare din grup, sigur, să fi fost familia integră mulți dintre ei ar fi avut o pozitie mai bună în cadrul grupului. Sa evidențiat că adolescenții cu părinți migranți fac grupulețe cu colegii săi cu aceeași situație familiară, dar tot odată interacționeaza și cu ceilalți colegii din grupul școlar.

Din cele menționate mai sus putem concluziona că ipoteaza nu sa adeverit, din considerentul că adolescenții nu au observat nici o schimbare în comportamentul și atitudinea colegilor în urma plecării părinților peste hotare. Astfel, conchidem că și migrația constituie unul dintre factorii ce ar putea influența integrarea adolescenților în grupului școlar.

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

Grupul școlar reprezintă un ansamblu de personane constituite la nivelul unei entitați psihosociale, raportată la același sistem de valori, interese, caracteristici angajate la nivelul unor interacțiuni pedagogice, care vizează atingerea unor obiective comune. Într-un grup școlar sunt abordate scopuri comune ,care genereaza relații de interdependență între membrii acestui grup și tot odată favorizeaza intercomunicarea si cooperarea acestora.

Activitățile din grupul școlar formează interacțiunea socială a adolescentului, capacitatea sa de ași apara drepturile, cît și formarea de abilităților de exprimare a intereselor personale în public. Adolescenții cu părinți migranți fiind lipsiți de modelul exeplu al părinților săi, sar putea confrunta cu diferite probleme, una din ele ar fi integrarea în grupul școlar. La fel adolescenții cu părinți migranți au tendința de a evitat diverse activități în grupuri mai mari, preferînd comunicarea în cercuri mici de persoane, de obicei, cu adolescenții care au ceeași experiență de despărțire de părinți.

Pentru prevenirea apariției numeroaselor consecințe la adolescenți în urma migrației părinților, este necesară construirea și menținerea unui parteneriat între școală- familie-tutore pentru a identifica la timp problemele cu care se confruntă adolescentul, și ale soluționa.

În urma prelucrări și interpretării rezultatelor interviului structurat, pentru determinarea particularităților interacțiunii în grupul școlar, am identificat că migrația părinților nu influențează în mare parte integrarea în grupul școlar al adolescenților. Dacă vom face o comparație a statutul lor în grup adolescenților cu părinți migranți și a colegilor cu părinții nonmigranți, vom observa că nu este o mare diferență.

Conform rezultatelor opținute în urma cercetării putem afirma că migrația părinților nu este un factor decisiv în asigurarea integrării în grup a adolescenților. Am depistat că adolescenți cu părinții nonmigranți la fel întîlnesc dificultăți de integrarea în grup. Faptul că unul sau ambii părinți nu sunt acasă nu este un criteriu de respingere sau izolare din grup, sigur, să fi fost familia integră mulți dintre ei ar fi avut o pozitie mai bună în cadrul grupului. Sa evidențiat că adolescenții cu părinți migranți fac grupulețe cu colegii săi cu aceeași situație familiară, dar tot odată interacționeaza și cu ceilalți colegii din grupul școlar.

Din cele menționate mai sus putem concluziona că ipoteaza nu sa adeverit, din considerentul că adolescenții nu au observat nici o schimbare în comportamentul și atitudinea colegilor în urma plecării părinților peste hotare. Astfel, conchidem că și migrația constituie unul dintre factorii ce ar putea influența integrarea adolescenților în grupului școlar.

Recomandări

La nivel de comunitate:

Crearea serviciilor psihologice, de consultanță, prietenoase copiilor, cu accent special pe respectarea anonimatului și a confidențialității. Administrarea serviciului psihologic de persoane tinere, calificate, cu care copiii și tinerii stabilesc mai ușor raporturi de încredere;

Pentru părinți migranți:

Părinții trebuie să lase copii în preajma unui tutor, care la rîndul său treuie instruit (Studierea particularitățile de vîrstă și fiziologice a adolescentului) pentru a reduce riscurile ce pot afecta copiii rămași fără părinți;

Implicarea părinților în cadrul unor cursuri cu privire la particularitățile de dezvolatare a copiilor și necesitățile lor la diferite vîrste;

Menținerea comunicării permanente cu copiii, susținerea lor atît moral cît și spiritual;

Dacă este posibil să facă cît mai multe vizite acasa;

Comunicarea cu instituțiile de învățămînt, profesorii, pentru a fi la curent cu succesele/insuccesele școlare ale copilului;

Discutarea cu adolescentul despre problemele școlare, temerile cu care se confruntă;

Construirea și menținerea unui parteneriat între școală- familie-tutore.

Pentru psihopedagogi, cadre didactice:

Circuit formal: (in cadrul activitatilor didactice)

Utilizarea diferitor metode interactive (lucru în grup, în perechi, studiu de caz, joc de rol etc.) ce ar favoriza intercunoașterea și creșterea coeziunii de grup;

Utilizarea metodelor pozitive pentru disciplinarea adolescenților;

În cadrul lecțiilor de dirigenție să abordeze teme ce ar favoriza mărirea coeziunii grupului de elevii;

Instruirea elevilor cu privire la deprinderi de viață;

Circuit non-formal: ( înafara activitatilor didactice)

Implicarea adolescenților în cadrul activităților extracurriculare în școli (cercuri de interese cu caracter sportiv, cultural, artistic, antrenarea copiilor în cadrul ansamblurilor muzicale, de amatori, teatrelor (montarea spectacolelor)) și în afara acestora (organizarea diferitor excursii la muzee, mănăstiri etc.);

Colaborarea asiduă cu psihologul școlar, în identificarea cauzelor și factorilor ce duc la coeficientului de coeziune mic și proiectarea strategiilor de creștere a acestuia;

Consilierea psihopedagogică în caz de neliniște și stres;

Antrenarea copiilor în lucrul obștesc. Atragerea copiilor în activitatea de ajutor al veteranilor, oamenilor singuratici în vîrstă ar stimula la copii sentimentul de stimă pentru cei din jur, omenie, compătimire și, de ce nu, dragostea pentru muncă.

Pentru adolescenți:

Evitarea persoanelor cu influență negativă;

Împărtășirea problemelor emoționale cu persoanele apropiate;

Consultarea la necesitate a psihologului școlar;

Participarea activă în diverse acticvități extracurriculare;

BIBLIOGRAFIA:

Andrei G. , Rusnac S., Sympozia Stundentium: Materialele sesiunii șt. studențești /din 14-15 apr. 2005 – Chișinău 2006;

Albu M., Negra A. Studii și cercetări din domeniul științelor socio-umane /Vol.9, Argonaut Cluj-Nopoca, 2002 p.355 p.72;

Botnaș I. ,Pedagogie – București:Ed. All Educațional, 1997 p.259 p .18;

Bulai T., Fenomenul migrației și criza familială, Editura Lumen, Iași, 2006;

Bolea L., Portretul psihologic al migrației//Nr.1 – Chișinău 2005, p. 31-33;

Cristei A., Didactica pro./jocul didactic/ Nr.2 – Chișinău 2010 p.9;

Cosmovici A., Psihologia Generală /Polirom – Iași 1996, p. 253;

Gavrilic C., //Copilul meu e singur acasă- carte pentru părinții care pleacă la muncă în străinătate – Chișinău, 2008 p.12-13;

Cheianu D., Gramma R., Milicenco S., Necesitățile specifice ale copiilor și vârstnicilor lăsați fără îngrijirea membrilor de familie plecați la muncă peste hotare / USM – Chișinău 2011, p.251 p.45-75;

Fundația Soros, România, Studiu “Efectele migrației: copiii rămași acasă”, București, 2007;

Gavriliuc C.,Platon D. etc.// Situația copiilor rămași fără grijile părintească în urma migrației /UNICEF – Chișinău, 2006, p.97, p. 32-40;

Golu P., Zlate. M, Verza E. Psihologia copilului – București: EDP, 1992;

McDowell J.//Handbook on couseling Youth, Word publishing, 1996;

Nicola I., Microsociologia colectivului de elevi, editura didactică și pedagogică , – București, 1974 p. 266;

Talanciuc N.M. Архитектоника васпитателъного процесса: современная концепциа I теориа воспитаниа/ 2t.- kazani, 1999;

Toth G., Toth A., Voicu O.,// Efectele migrației: copiii rămași acas/ Fundația Soros – România, 2007 p. 9-12;

Popescu N., Psihologie/ Editură didactică și Pedagogică – București, 1997;

Platon D., Gavriliuc C. Ghid pentru profesioniștii care lucrează cu copiii migranților/ centrul de informare și documentare privind drepturile copilului/ Bonss ofices, 2007, p.160 p.40-41;

Piajet. J. Psihologia inteligenței- București: Ed. științifică, 1998;

Repida T., Educația nonformală:abordare teoretică și metodologică. Note de curs- Chișinău: centrul ed-poligr/ USM, 2013 p.117;

Romiță Iucu,, Managementul clasei de elevi, ed. Polirom, 2006;

Salvați Copiii// Impactul migrației părinților asupra copiilor rămași acasă – București, iun.-oct. 2007 p.3-4;

Studia uneversitatis: seria /Științe ale educației /Nr. 9 – Chișinău, 2008 , p. 240;

Septimiu C., Un secol de cercetări psihosociologice/Polirom 1932 p.230;

Șchiopu U., Verza E. Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții /Editura Didactică și Pedagogică – București 1997;

Valentina G. Psihologia vîrstelor și pedagogică. Chișinău, 1992. p.143-145;

UNICEF & CIDDC, Raport de studiu „Situația copiilor rămași fără îngrijire părintească în urma migrației”- Chișinău, 2006;

Johannes B., Pubertatea și crizele ei.- Cluj 1996 p. 23;

http://www2.spiruharet.ro/facultati/management-constanta/orar/afbbbcefb8c25196c7bb5c277802d093.pdf;

http://www.ug.ru/archive/23850;

http://www.psi.lib.ru/detsad/surcuk/osadapt.htm;

http://nsportal.ru/ap/library/drugoe/2012/09/09/mezhlichnostnoe-vzaimodeystvie-podrostkov-v-shkolnom-kollektive;

Anexe Nr.1

TEST SOCIOMETRIC

Vă rog să răspundeți sincer la următoarele întrebări. Menționez că întrebările chestionarului vor fi prelucrate statistic, deci confidențialitate a răspunsurilor dumneavoastră va fi păstrată.

N.P _________________________________

Părinții sunt plecați peste hotare? Dacă DA, specificați cine.

Nu

Da _____________________________

Scriți mai jos numele și prenumele a 3 persoane , cu care ai vrea cel mai mult să stai în bancă :

_____________________________

_____________________________

_____________________________

Scriți mai jos numele și prenumele a 3 persoane , cu care ai dori cel mai puțin să stai în bancă:

_____________________________

_____________________________

_____________________________

Vă mulțumesc mult !

Anexa Nr.2

Ghid de interviu structurat

pentru determinarea particularităților interacțiunii în grupul școlar

Indicatori ai integrării în grupul școlar :

1.Colaborarea între grupul de elevii;

2.Manifestarea unui spirit de echipă;

3.Acordarea ajutorului reciproc între colegi;

4.Participarea la activitățile de grup în timpul lecțiilor;

5.Exprimarea liberă a opiniei fiecărui elev;

6.Susținerea reciprocă și conlucrarea în vederea atingerii unor scopuri;

7.Participarea în comun la diferite excursii, serbări, întreceri sportive, spectacole etc;

Nume, prenume_______________________(inițiale)

Clasa _________

Sex___________

Ai mulți prieteni printre colegii de clasă.

Da

Nu

Ce te face să îi consideri prietenii tăi? ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Îți ajuți colegii atunci cînd au de rezolvat o sarcina grea?

DA

NU

Îți face plăcere să muncești împreună cu colegii tăi la realizarea unor sarcini colective ?

DA

NU

Argumentează răspunsul de mai sus:

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Părerea ta este respectată de către colegii tăi:

Întotdeauna

Uneori

Niciodată

5(1) În cazul în care ai ales varianta c), argumentează răspunsul:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Înregistrezi succese în realizarea sarcinilor atunci cand:

Lucrezi de unul singur;

Lucrezi în pereche cu cineva;

Lucrezi în echipă;

Dacă ți s-ar propune sa lucrezi la realizarea unei sarcini "în grup" sau "singur" ce variantă vei alege ? Argumentează răspunsul. ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Colegii tăi te ajută atunci cînd ai nevoie ? Argumentează răspunsul __________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Dacă ți s-ar oferi posibilitatea de a te transfera în altă clasă, cum ai proceda ? Argumentează răspunsul.

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce schimbări au aparut în activitatea ta școlară în urma migrației părinților?

Relații problematice cu colegii de clasă;

Relații dificile cu profesorii;

Reușita școlară scazută;

Absenteism

Altceva_______________________________________

Ai observat careva schimbări în atitudinea colegilor de clasă față de tine, în urma plecării părinților tăi peste hotare?

Da

Nu

11(1) În cazul în care ai ales varianta a), enumeră care sunt acestea:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Vă mulțumesc mult!

4

Anexa Nr.3

Anexa Nr.4

Pe grafic alegerile unilaterale sunt reprezentate cu o sageata continua verde , iar respingerile unilaterale printr-o sageata rosie punctata . Atragerile reciproce sunt reprezentate cu o linie continuă cu varful îndreptat spre ambele sensuri sageata albastra, iar respingerile reciproce sunt reprezentate printr-o sageată punctată de culoare mov îndreptată spre ambele sensuri .

Cercule concetrice: lider, acceptat, indiferent, marginalizat.

BIBLIOGRAFIA:

Andrei G. , Rusnac S., Sympozia Stundentium: Materialele sesiunii șt. studențești /din 14-15 apr. 2005 – Chișinău 2006;

Albu M., Negra A. Studii și cercetări din domeniul științelor socio-umane /Vol.9, Argonaut Cluj-Nopoca, 2002 p.355 p.72;

Botnaș I. ,Pedagogie – București:Ed. All Educațional, 1997 p.259 p .18;

Bulai T., Fenomenul migrației și criza familială, Editura Lumen, Iași, 2006;

Bolea L., Portretul psihologic al migrației//Nr.1 – Chișinău 2005, p. 31-33;

Cristei A., Didactica pro./jocul didactic/ Nr.2 – Chișinău 2010 p.9;

Cosmovici A., Psihologia Generală /Polirom – Iași 1996, p. 253;

Gavrilic C., //Copilul meu e singur acasă- carte pentru părinții care pleacă la muncă în străinătate – Chișinău, 2008 p.12-13;

Cheianu D., Gramma R., Milicenco S., Necesitățile specifice ale copiilor și vârstnicilor lăsați fără îngrijirea membrilor de familie plecați la muncă peste hotare / USM – Chișinău 2011, p.251 p.45-75;

Fundația Soros, România, Studiu “Efectele migrației: copiii rămași acasă”, București, 2007;

Gavriliuc C.,Platon D. etc.// Situația copiilor rămași fără grijile părintească în urma migrației /UNICEF – Chișinău, 2006, p.97, p. 32-40;

Golu P., Zlate. M, Verza E. Psihologia copilului – București: EDP, 1992;

McDowell J.//Handbook on couseling Youth, Word publishing, 1996;

Nicola I., Microsociologia colectivului de elevi, editura didactică și pedagogică , – București, 1974 p. 266;

Talanciuc N.M. Архитектоника васпитателъного процесса: современная концепциа I теориа воспитаниа/ 2t.- kazani, 1999;

Toth G., Toth A., Voicu O.,// Efectele migrației: copiii rămași acas/ Fundația Soros – România, 2007 p. 9-12;

Popescu N., Psihologie/ Editură didactică și Pedagogică – București, 1997;

Platon D., Gavriliuc C. Ghid pentru profesioniștii care lucrează cu copiii migranților/ centrul de informare și documentare privind drepturile copilului/ Bonss ofices, 2007, p.160 p.40-41;

Piajet. J. Psihologia inteligenței- București: Ed. științifică, 1998;

Repida T., Educația nonformală:abordare teoretică și metodologică. Note de curs- Chișinău: centrul ed-poligr/ USM, 2013 p.117;

Romiță Iucu,, Managementul clasei de elevi, ed. Polirom, 2006;

Salvați Copiii// Impactul migrației părinților asupra copiilor rămași acasă – București, iun.-oct. 2007 p.3-4;

Studia uneversitatis: seria /Științe ale educației /Nr. 9 – Chișinău, 2008 , p. 240;

Septimiu C., Un secol de cercetări psihosociologice/Polirom 1932 p.230;

Șchiopu U., Verza E. Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții /Editura Didactică și Pedagogică – București 1997;

Valentina G. Psihologia vîrstelor și pedagogică. Chișinău, 1992. p.143-145;

UNICEF & CIDDC, Raport de studiu „Situația copiilor rămași fără îngrijire părintească în urma migrației”- Chișinău, 2006;

Johannes B., Pubertatea și crizele ei.- Cluj 1996 p. 23;

http://www2.spiruharet.ro/facultati/management-constanta/orar/afbbbcefb8c25196c7bb5c277802d093.pdf;

http://www.ug.ru/archive/23850;

http://www.psi.lib.ru/detsad/surcuk/osadapt.htm;

http://nsportal.ru/ap/library/drugoe/2012/09/09/mezhlichnostnoe-vzaimodeystvie-podrostkov-v-shkolnom-kollektive;

Anexe Nr.1

TEST SOCIOMETRIC

Vă rog să răspundeți sincer la următoarele întrebări. Menționez că întrebările chestionarului vor fi prelucrate statistic, deci confidențialitate a răspunsurilor dumneavoastră va fi păstrată.

N.P _________________________________

Părinții sunt plecați peste hotare? Dacă DA, specificați cine.

Nu

Da _____________________________

Scriți mai jos numele și prenumele a 3 persoane , cu care ai vrea cel mai mult să stai în bancă :

_____________________________

_____________________________

_____________________________

Scriți mai jos numele și prenumele a 3 persoane , cu care ai dori cel mai puțin să stai în bancă:

_____________________________

_____________________________

_____________________________

Vă mulțumesc mult !

Anexa Nr.2

Ghid de interviu structurat

pentru determinarea particularităților interacțiunii în grupul școlar

Indicatori ai integrării în grupul școlar :

1.Colaborarea între grupul de elevii;

2.Manifestarea unui spirit de echipă;

3.Acordarea ajutorului reciproc între colegi;

4.Participarea la activitățile de grup în timpul lecțiilor;

5.Exprimarea liberă a opiniei fiecărui elev;

6.Susținerea reciprocă și conlucrarea în vederea atingerii unor scopuri;

7.Participarea în comun la diferite excursii, serbări, întreceri sportive, spectacole etc;

Nume, prenume_______________________(inițiale)

Clasa _________

Sex___________

Ai mulți prieteni printre colegii de clasă.

Da

Nu

Ce te face să îi consideri prietenii tăi? ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Îți ajuți colegii atunci cînd au de rezolvat o sarcina grea?

DA

NU

Îți face plăcere să muncești împreună cu colegii tăi la realizarea unor sarcini colective ?

DA

NU

Argumentează răspunsul de mai sus:

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Părerea ta este respectată de către colegii tăi:

Întotdeauna

Uneori

Niciodată

5(1) În cazul în care ai ales varianta c), argumentează răspunsul:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Înregistrezi succese în realizarea sarcinilor atunci cand:

Lucrezi de unul singur;

Lucrezi în pereche cu cineva;

Lucrezi în echipă;

Dacă ți s-ar propune sa lucrezi la realizarea unei sarcini "în grup" sau "singur" ce variantă vei alege ? Argumentează răspunsul. ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Colegii tăi te ajută atunci cînd ai nevoie ? Argumentează răspunsul __________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Dacă ți s-ar oferi posibilitatea de a te transfera în altă clasă, cum ai proceda ? Argumentează răspunsul.

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce schimbări au aparut în activitatea ta școlară în urma migrației părinților?

Relații problematice cu colegii de clasă;

Relații dificile cu profesorii;

Reușita școlară scazută;

Absenteism

Altceva_______________________________________

Ai observat careva schimbări în atitudinea colegilor de clasă față de tine, în urma plecării părinților tăi peste hotare?

Da

Nu

11(1) În cazul în care ai ales varianta a), enumeră care sunt acestea:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Vă mulțumesc mult!

4

Anexa Nr.3

Anexa Nr.4

Pe grafic alegerile unilaterale sunt reprezentate cu o sageata continua verde , iar respingerile unilaterale printr-o sageata rosie punctata . Atragerile reciproce sunt reprezentate cu o linie continuă cu varful îndreptat spre ambele sensuri sageata albastra, iar respingerile reciproce sunt reprezentate printr-o sageată punctată de culoare mov îndreptată spre ambele sensuri .

Cercule concetrice: lider, acceptat, indiferent, marginalizat.