Infiintarea Unui Centru After School

Înființarea unui centru after school

CUPRINS

CAPITOLUL I –  INTRODUCERE

1.1. Argument

1.2. Aspecte teoretice referitoare la managementul de proiect

1.2.1. Definirea proiectului

1.2.2. Ciclul de viață al proiectului

1.2.3. Elemente componente ale ciclului de viață ale proiectului

1.2.4 Managementul de proiect în România

CAPITOLUL II –  ANALIZA ORGANIZĂRII PROIECTULUI

2.1. Descrierea proiectului

2.2. Obiectivele proiectului

2.3. Analiza PEST

2.4. Analiza SWOT

2.5. Analiza Stakeholderilor

CAPITOLUL III –  MANAGEMENTUL PROIECTULUI

3.1. Planificarea și gestionarea proiectului

3.1.1. Structura activităților proiectului

3.1.2. Echipa de proiect

3.1.3. Elemente de buget ale proiectului

3.1.4. Calendarul proiectului ” Books Day”

3.1.5. Diagrama GANTT

3.2. Strategii de management a riscului la nivelul proiectului

3.2.1. Riscul în managementul de proiect

3.2.2. Modalități de management a riscului privind proiectul

3.3. Strategii de management a conflictului la nivelul proiectului

3.3.1 Conflictul în cadrul managementului de proiect

3.3.2. Managementul conflictului la nivelul proiectului

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

CAPITOLUL I –  INTRODUCERE

1.1. Argument

Tema lucrării de licență este “Înființarea unui centru after school” în comuna Ziduri, sat Lanurile, loc unde am copilărit până la vârsta de 10 ani, fiind crescut de bunici până la aceea vârstă.

Am ales această temă din două motive: unul este acela că dacă ar fi pusă în aplicare, ar soluționa o varietate de probleme cu care societatea de astăzi se confruntă; al doilea este acela că mă pot identifica cu acele persoane pentru care un astfel de amplasament le-ar fi putut influența în mod pozitiv viața, poate chiar schimbând-o complet unora.

Ce reprezintă un centru After School în general?

În zona urbană ar putea fi descrisă ca: locație unde copiii (clasele I-IV) pot petrece util timpul de când ies de la școală până în momentul în care părinții scapă de la serviciu și vin și-i iau.

Acasă, din cauza variatelor motive (timp ocupat, stres, lipsa pregătirii de specialitate etc.) bunicii si părinții, nu pot să se descurce în totalitate.

În zona rurală se poate aplica aceeași definiție într-o oarecare măsură, dar în cazul nostru pentru comuna Ziduri, un astfel de centru ar veni in ajutorul copiilor din comună, în primul rând, și în al doilea rând părinților sau bunicilor, care ori sunt angajați în orașul Râmnicu Sărat, și ajung tocmai seara acasă, sau sunt ocupați cu muncile câmpului, fiind o zonă agricolă.

Așadar copii sunt lăsați nesupravegheați de cele mai multe, sau supravegheați insuficient. iar temele cad pe un plan secundar, pe primul plan fiind alte activități precum televizorul și calculatorul, care le îngrădesc de asemenea și abilitatea de a socializa.

Foarte puțini copii reușesc să-și depășească condiția, astfel că majoritatea lor ajung să se stabilească ca adulți în aceeași localitate, și să facă ce și familia lui a făcut. Lucru pe care nu il poți condamna într-un mod dur, dar pentru ca societatea să aibă un viitor mai bun, trebuie să investim în copii.

1.2. Aspecte teoretice referitoare la managementul de proiect

Epoca modernă dezvoltă – pe lângă organizarea de tip productiv, specifică întreprinderilor industriale – o nouă formă de organizare a activității: activitatea sub formă de proiecte ce implică creativitate șu un grad redus de ierarhizare a rolurilor.

1.2.1. Definirea proiectului

În accepțiunea sa cea mai generală, proiectul reprezintă intenția de a întreprinde o acțiune cu caracter ameliorativ, al cărei aspect esențial îl constituie caracterul anticipativ.

Structurarea unei părți a activității unei organizații sub formă de proiectare a devenit în zilele noastre o realitate indusă de necesitatea permanentei inovări și a unei tot mai mari flexibilizări a organizării muncii. În special în organizațiile cu un înalt potențial creativ, proiectul este principalul mod de atingere a scopul organizației.

Proiectul este o activitate complexă, interactivă, ce promovează creativitatea și spiritul decizional și cooperant și favorizează munca în echipă.

Realizarea unui proiect trebuie să respecte o serie de condiții:

– adecvarea – să fie potrivit atingerii scopurilor și obiectivelor stabilite

– fezabilitatea – caracterul realist: un proiect ambițios, impresionant, dar irealizabil este nu numai inutil, ci și periculos prin consumul nejustificat al unor resurse umane și materiale

– economicitatea – consumul optim de resurse

– simplitatea și precizia – să cuprindă numai acele obiective și resurse necesare și suficiente realizări proiectului

– sistematizarea, lizibilitatea și claritatea în concepție și redactare

– operaționalitatea – să fie ușor de aplicat

– unitatea și consistența – să nu conțină contradicții conceptuale, principale sau acționale

– continuitatea – fiecare acțiune să le pregătească pe toate celelalte

– flexibilitatea – adaptabilitatea la situații noi și alocarea unor resurse pentru situații neprevăzute

– încadrarea optimă în timp – precizarea orizontului temporal al fiecărei etape sau acțiuni

– viabilitatea și repetabilitatea – proiectul să poată fi menținut și aplicat atâta timp cat condițiile de context nu se schimbă radical.

Strategia de proiect se stabilește de către managerul de proiect și cuprinde analiza PEST și analiza SWOT, care asigură proiectului obiective realiste și realizabile, adaptarea nevoilor organizației, suficient de flexibile în funcție de situațiile neprevăzute și cu aplicabilitate directă asupra procesului pe care își propune să îl amelioreze sau să îl modifice.

1.2.2. Ciclul de viață al proiectului

În lucrarea „Management de proiect”, Marinescu Paul împărțea ciclul de viață al unui produs în următoarele etape și faze:

A. Analiza:

a. Formularea ideii de produs;

b. Analiza fezabilității ideii;

c. Definirea produsului;

d. Planificarea demersului de realizare a produsului.

B. Sinteza – toate activitățile realizate pentru a fi realizat produsul.

C. Exploatarea:

a. Introducerea produsului realizat în uz;

b. Utilizarea produsului;

c. Întreținerea produsului.

D. Retragerea:

a. Scoaterea finală a produsului din uz;

b. Înlocuirea produsului cu altul mai performant.

Proiectul trebuie să cuprindă:

– ținte strategice

– obiective

– structurile operaționale

– resursele financiare

– finalități, efecte și posibilități de dezvoltare ulterioare

Proiectul cuprinde două secțiuni: proiectarea și planificarea.

Principalele etape ale unei activități de proiect sunt:

– planificarea, cu sprijinul grupului, a obiectivelor și a etapelor de derulare

– derularea

– monitorizarea și/sau evaluarea

Termenele de aplicare și etapele de derulare ale proiectului derivă din gradul de complexitate a țintelor strategice și din opțiunile strategice. Etapa de stabilire a termenelor trebuie să se elaboreze după ce există certitudinea resurselor materiale și acordul membrilor echipei ce vor lucra la proiect.

Rezultatele așteptate definesc nivelul de satisfacere a nevoilor grupului – țintă vizat prin proiect sau nevoia de schimbare organizațională. Rezultatele se cuantifică prin indicatorii de performanță, cantitativi sau calitativi, ce măsoară atingerea țintelor strategice produse și realizate concret prin acțiunile din proiect.

Bugetul, parte obligatorie a redactării oricărui proiect, este împărțit în cheltuieli de personal și cheltuieli materiale

1.2.3. Elemente componente ale ciclului de viață ale proiectului

Proiectarea reprezintă nivelul general, al formulării misiunii proiectului, al motivării lui, al scopului, precum și precizarea claselor de resurse și a căilor generale de acțiune.

Planificarea stabilește pașii concreți prin care sunt realizate scopurile proiectului: obiectivele, acțiunile efective preconizate, resursele alocate fiecărei acțiuni, termenele și responsabilitățile concrete ale fiecărui membri al echipei, indicatorii de performanță și rezultatele așteptate.

Planificarea trebuie să cuprindă toate componentele proiectului:

1. Planificarea conținutului (definirea obiectivelor proiectului, definirea rezultatelor așteptate li a produselor finale, formularea indicatorilor de calitate, definirea strategiilor de monitorizare și evaluare)

2. Planificarea organizării proiectului (structurarea celor mai importante activități, definirea rolurilor, împărțirea sarcinilor și a coordonării lor, planificarea timpului: etape, orare; definirea unui sistem intern de comunicare)

3. Planificarea interacțiunilor umane (formarea echipelor și alegerea membrilor acestora, crearea unei culturi a proiectului, acordarea unei atenții deosebite procesului de construcție și de condicare a echipei de proiect, rezolvarea conflictelor)

4. Planificarea legăturilor cu mediul extern al proiectului (analiza mediului extern, definirea strategiilor de marketing, planificarea activităților de diseminare)

5. Planificarea financiară și administrativă (planificarea costurilor și a resurselor, conceperea aranjamentelor contractuale, definirea unui sistem și a procedurilor de raportare)

Monitorizarea și evaluarea proiectului oferă diagnoza realizării obiectivelor în termenii stabiliți în scopul intervenției corective și controlului folosirii eficiente a resurselor pentru realizarea acțiunilor prevăzute.

Monitorizarea sau conducerea operațională reprezintă utilizarea și coordonarea resurselor umane și materiale implicate în proiect, în vederea aplicării planului stabilit și a obținerii rezultatelor scontate. Ea se realizează prin urmărirea consecventă a proceselor și acțiunilor prevăzute pe baza unor grile de monitorizare ce cuprind indicatorii de performanță stabiliți prin proiect.

Monitorizarea implică decizia curentă referitoare la realizarea concretă a proiectului și rezolvarea problemelor, indiferent de segmentul afectat.

Evaluarea proiectelor se face pe baza criteriilor de evaluare ce trebuie fixate de la începutul proiectului. Ele derivă din obiectivele propuse prin proiect , operaționalizarea în termeni măsurabili.

Evaluarea de proiect este un tip de evaluare complexă, realizată atât pe parcursul cat și la finalul proiectului. Instrumentele de evaluare s-au diversificat, ele cuprind: interviuri de evaluare, ghiduri de evaluare, grile de interviu și chestionare pentru urmărirea aspectelor interrelaționare și de comunicare, fișe de apreciere calitativă a acțiunilor, rapoarte scrise, etc.

1.2.4 Managementul de proiect în România

Proiectul reprezintă o activitate cu un demers de elaborare și realizare structurat, cu un design specific, realizat în interiorul unor constrângeri, prin care sunt organizate și utilizate resurse adecvate, în mod structurat și conștient, în vederea atingerii unor obiective clar stabilite.

Managementul proiectelor este suita de metode și tehnici pe care cel care conduce proiectul, respectiv echipa de proiect o folosește pentru a îndeplini obiectivul proiectului.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, termenul de management de proiect a devenit tot mai cunoscut datorită programelor europene privind dezvoltarea ramurilor economice, sociale si culturale. Acestea având rolul de a îmbunătăți calitatea vieții în România.

Planul Național de Dezvoltare (PND) al României 2007-2013 cu fonduri europene are ca obiectiv "reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și Statele Membre ale Uniunii Europene". Pentru perioada de programare 2007-2013, Planul Național de Dezvoltare fundamentează accesul României la Instrumentele Structurale, reprezentând documentul în baza căruia s-a negociat Cadrul de Sprijin Comunitar cu Comisia Europeană. PND urmărește:

dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative;

dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;

protecția și îmbunătățirea calității mediului;

dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;

diminuarea decalajelor de dezvru a îndeplini obiectivul proiectului.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, termenul de management de proiect a devenit tot mai cunoscut datorită programelor europene privind dezvoltarea ramurilor economice, sociale si culturale. Acestea având rolul de a îmbunătăți calitatea vieții în România.

Planul Național de Dezvoltare (PND) al României 2007-2013 cu fonduri europene are ca obiectiv "reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și Statele Membre ale Uniunii Europene". Pentru perioada de programare 2007-2013, Planul Național de Dezvoltare fundamentează accesul României la Instrumentele Structurale, reprezentând documentul în baza căruia s-a negociat Cadrul de Sprijin Comunitar cu Comisia Europeană. PND urmărește:

dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative;

dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;

protecția și îmbunătățirea calității mediului;

dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;

diminuarea decalajelor de dezvoltare ale regiunilor țării.

Pentru a accesa fondurile europene structurale este nevoie de implicarea managementului de proiect pentru a arata că acel proiect este bine gândit și merită finanțare.

Am adus în discuție acest subiect pentru ca are o mare importanță pentru proiectul pe care l-am ales, și anume “Înființarea unui centru After School”.

CAPITOLUL II –  ANALIZA ORGANIZĂRII PROIECTULUI

2.1. Descrierea proiectului

Proiectul se numește: “ÎNFIINȚAREA ȘI DOTAREA UNUI CENTRU DE ÎNGRIJIRE COPII TIP AFTER SCHOOL, ÎN SAT LANURILE COMUNA ZIDURI, JUDEȚUL BUZĂU”.

Amplasamentul proiectului: Sat Lanurile, Comuna Ziduri, Județul Buzău, România, iar titularul investiție care este și beneficiarul acesteia este: Comuna Ziduri, Județul Buzău.

Reprezentanții Comunei Ziduri și-au propus să inițieze și să susțină demersurile necesare obținerii finanțării pentru – PRIMA ÎNFIINȚARE ȘI DOTAREA UNUI CENTRU ÎNGRIJIRE COPII TIP „AFTER SCHOOL” în Sat Lanurile, Comuna Ziduri, Județ Buzău, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 322, componenta „b” – crearea și dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populația rurală.

Proiectul își propune realizarea unei investiții moderne cu utilități la nivelul cerințelor europene. Centrele de îngrijire copii – rămân principala formă de îngrijire pentru copiii ai căror părinți muncesc.

De comun acord cu beneficiarul s-au stabilit următoarele date de temă:

– Se solicită construirea unui spațiu de învățământ destinat unui număr de 20 de copii/grupă, care va funcționa cu program scurt (4 ore /zi după școală)

– Terenul pe care se va realiza construcția aparține domeniului public și este situat în satul Lanurile.

Incinta în care va fi amplasat CENTRU ÎNGRIJIRE COPII este situată pe drumul județean care străbate localitatea în lung. Situată în partea de est a județului Buzău, la cca. 44 km de municipiul Buzău și 12 km de municipiul Rm. Sărat, comuna Ziduri ocupă o suprafață de 8 588 ha de-a lungul Văii Bătrâna. Ca mărime comuna Ziduri face parte dintre comunele mijlocii, cu o populație de 4 877 locuitori și șase sate componente: Ziduri – reședința administrativă, Lanurile, Heliade Rădulescu, Costieni, Zoița, Cuculeasca; având vetrele situate în exclusivitate în zona de câmpie.

Comuna Ziduri are ca vecini: Comuna Grebănu, Valea Râmnicului și Râmnicelu în partea de nord; Comuna Ghergheasa în partea de est și nord-est; Comuna Cochirleanca în partea de sud; Comuna Zărnești și Poșta Câlnău în partea de vest, iar principalele căi de acces în comună sunt: E 85, DJ 203 și DC 10.

2.2. Obiectivele proiectului

Obiectivul general al proiectului vizează crearea unui sistem solid de servicii de îngrijire a copiilor după școală, care să răspundă cât mai bine nevoilor copiilor, părinților și societății în general

Dezvoltarea și diversificarea serviciilor alternative de educație prin oferta After School ce va găzdui școlari mici după orele de școală, în vederea petrecerii în siguranță, util și plăcut, a timpului liber.

Principala misiune a centrului de îngrijire copii este educația. Școala după școală (after school) este considerat un al doilea cămin, o a doua familie. Aici va avea un program echilibrat ce respectă particularitățile de vârstă ale elevului de vârstă școlară mică, îmbinând armonios programul educativ cu cel recreativ, aducând în prim plan elementul ludic și dând astfel ocazia, fiecărui copil să-și dezvolte creativitatea.

Centrul de îngrijire va avea ușile deschise pentru toți copiii care au nevoie de educație indiferent de etnie și religie, pentru cunoașterea și acceptarea reciprocă în vederea unei conviețuiri armonioase.

Grupurile țintă cărora se adresează proiectul SUNT:

Copii;

Părinți;

Personalul unității de învățământ;

Factorii de decizie a comunității locale.

În acest caz se poate vorbi de două tipuri de beneficiari; beneficiari direcți reprezentați de copii, precum și beneficiari indirecți reprezentați de familiile copiilor.

Centrul de îngrijire din sat Lanurile își propune să ofere șanse de integrare, cu succes tuturor copiilor care o frecventează prin desfășurarea unui proces educațional la standarde ridicate și ținând cont de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor.

Centrul va reprezenta pentru copiii lor o alternativă în care să fie supravegheați de personal cu pregătire specială, într-un cadru de grup care poate stimula capacitatea lor de relaționare interpersonală cu cei de aceeași vârstă dar și cu adulții, nivelul cooperării, nivelul comunicării verbale și nonverbale, nivelul creativității, îmbunătățirea competențelor sociale, cunoașterea propriei persoane etc.

Centrul de îngrijire copii va dispune de săli de activități grupă, spațiu activități individuale, cameră îngrijire, vestiar, centrală termică, bucătărie, grupuri sanitare, hol principal, spațiu de depozitare.

Obiectivul specific:

Stabilirea cadrului legal și instituțional privind crearea și administrarea acestor servicii la nivel național, județean și local.

Misiunea centrului este de a asigura fiecărui copil condiții, pentru cea mai bună, completă și utilă dezvoltare, în parteneriat și colaborare cu actorii sociali, promovând toleranța și înțelegerea.

Programul „AFTER SCHOOL” pentru școlari mici este un serviciu deschis către comunitate, construit pentru a veni în sprijinul copiilor, părinților și școlii. La baza intervențiilor stă relația de parteneriat între cei implicați direct în desfășurarea proiectului, părinți și școală.

Acest serviciu este un serviciu integrat, modern și competitiv care va crește valoarea actului educațional.

Funcționarea obiectivului investiției va fi asigurat în parteneriat cu „Asociația pentru sprijinirea educației copiilor din județul Buzău” conform Acordului de parteneriat încheiat.

2.3. Analiza PEST

Obiectivul analizei PEST este analiza mediului extern îndepărtat al organizației. Deși acești factori nu pot fi modificați prin acțiunea unei singure organizații sau a unei echipe de proiect, este absolut necesar să ținem cont de ei pentru că influențează decisiv calitatea proiectului.

Titulatura PESTEL este un acronim folosit pentru identificarea unui model de analiză a mediului înconjurător. Acronimul provine de la termenii ce definesc subsistemele – medii ce cuprind factorii cu un anumit specific, în care este descompus mediul înconjurător general:

– mediul sau subsistemul Politico – legal

– mediul sau subsistemul Economic

– mediul sau subsistemul Sociocultural

– mediul sau subsistemul Tehnologic

– mediul sau subsistemul Mediul înconjurător

– mediul sau subsistemul Legislativ

Pentru a realiza analiza PESTEL a proiectului Centrul de îngrijire copii tip After School trebuie să parcurgem următoarele etape:

1. Definirea ariei de interes a proiectului este constituită din:

– copii și părinți

– personalul unității de învățământ și factorii de decizie a comunității locale.

2. Alegerea numărului de niveluri de analiză

Apar două niveluri probabile de analiză cu impact imediat: nivelul local și nivelul național.

3. Identificarea factorilor de influență ai proiectului: politico-legal, economic, sociocultural, tehnologic, mediul înconjurător și legislativ.

2.4. Analiza SWOT

Analiza SWOT – este o analiză care servește drept bază pentru diagnosticarea nevoilor de schimbare din organizație. Aceasta este realizată de către echipa managerială, specialiștii din departamentul de resurse umane, specialiștii din departamentele vizate de proiect.

Proiectul alături de analiza punctelor forte și a celor slabe, ține cont și de oportunitățile pe care poate să le aibă, precum și de posibilele amenințări.

Astfel, echipa de proiect trebuie să urmărească oportunitățile și să le dezvolte în favoarea proiectului, dar și să aibă grijă la efectele pe care amenințările le pot produce.

2.5. Analiza Stakeholderilor

Stakeholderii sunt persoane sau grupuri de persoane care pot influența și la rândul lor sunt influențați de rezultatele activității unei organizații, emițând pretenții legate de materializarea proiectului.

O parte dintre Stakeholderii proiectului Centru de Asistență AFTER SCHOOL sunt:

CAPITOLUL III –  MANAGEMENTUL PROIECTULUI

3.1. Planificarea și gestionarea proiectului

Proiectul își propune realizarea unei investiții moderne cu utilități la nivelul cerințelor europene. Un centru after school (după școală) este locul în care copiii sunt aduși după programul școlar, mănâncă, își fac temele și desfășoară diferite activități recreative și educative, într-o ambianță plăcută și stimulatoare.

3.1.1. Structura activităților proiectului

S-a considerat ca oportună abordarea unor soluții moderne de realizare a obiectivului astfel încât să se obțină o infrastructură capabilă să răspundă exigențelor exprimate prin:

Rezistență, durabilitate și stabilitate

Supraizolare termică pentru a obține cheltuielile de exploatare reduse în condițiile unei funcționări intermitente

Din punct de vedere arhitectural clădirea se va încadra în reperele constructive locale și va fi prevăzută cu finisaje moderne, ușor de aplicat și rezistente în exploatare

Prin ÎNFIINȚARE CENTRU DE ÎNGRIJIRE COPII se va asigura: cerința de rezistență și stabilitate în conformitate cu prevederile legii privind calitatea în construcții. Cadrul natural, bogăția spirituală transmisă prin folclor și etnografie reprezintă climatul unde ființează instituția propusă prin proiect.

Centrul de îngrijire copii dispune de două grupe și două spații de activități individuale. Din spațiul de activități se intră în cele două săli de grupă în cele două vestiare și în cele două camere de îngrijire copii. Accesul în centrul de îngrijire copii se va face prin hol principal poziționat între axele F și G. Clădirea centrului va fi dotată cu spații pentru vestiar și grupuri sanitare situate deoparte și de alta a spațiului de activități. Structura funcțională propusă a avut în vedere faptul că centrul va funcționa cu un număr max. de 40 copii.

Structura funcțională propusă corespunde cerințelor actuale ale procesului educațional școlar în ceea ce privește parametrii spațiali: dimensiuni și volumul sălii de clasă, grad de dotări cu obiecte sanitare, gabarite, căi de circulație, intensități de iluminare.

Centrul de îngrijire copii va dispune de săli de activități cu grupa, spațiu activități individuale, cameră îngrijire, vestiar, centrală termică, bucătărie, grupuri sanitare, hol principal, spațiu de depozitare.

La interior se vor executa finisaje plăcute, durabile și moderne. Astfel se vor realiza pardoseli din parchet și gresie de calitate superioară. Pereții vor fi zugrăviți cu vopsele lavabile și superlavabile. Placajele din faianță la pereți vor fi de calitate superioară.

La exterior se vor prevedea tencuieli texturate, decorative, spații vitrate etc.

Tâmplărie interioară din lemn – uși

Tâmplărie exterioară din lemn tristrat cu geam termoizolant

Construcția se va executa cu următoarea structură de rezistență:

Fundații continue din beton, sub pereții portanți

Pereți cu structură mixtă din zidărie de cărămidă cu sâmburi din beton armat

Pereți de compartimentare din zidărie din cărămidă

Planșeu din beton armat monolit

Pentru a asigura condiții ambientale corespunzătoare clădirea nou propusă va fi dotată cu centrală termică proprie, în spațiu special amenajat.

Acoperișul este realizat dintr-o șarpantă simplă fixată pe placa din beton armat, cu învelitoare de tablă profilată.

Pardoseli din parchet melaminat în sala de grupă, spațiu activități individuale, cameră îngrijire; gresie antiderapantă pe hol principal, bucătărie, grupuri sanitare, vestiare și spații depozitare.

Se va proiecta o instalație de iluminat exterioară care să asigure atât iluminatul spațiilor exterioare cât și al clădirilor.

Instalațiile electrice vor consta în instalații de iluminat corespunzătoare intensității luminoase a destinațiilor încăperilor, instalații de prize conform cu posturile de lucru, instalații de forță ce alimentează consumatorii aferenți, o instalație de priză de pământ artificială.

Instalația sanitară interioară a fost proiectată astfel încât să realizeze și să mențină pe întreaga durată de utilizare, următoarele cerințe:

– rezistență și stabilitate

– siguranță în exploatare

– igienă, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului

– izolație termică hidrofugă și economică de energie

– protecția împotriva zgomotelor

Alegerea soluției s-a făcut după criterii tehnico-economice, ținând seama de necesitățile specifice activității și de posibilitatea de realizare în domeniul bancar.

Echiparea și dotarea instalației sanitare interioare s-a făcut în funcție de destinația clădirii, de numărul de utilizatori, de nivelul de confort dorit de investitor.

La parter și celelalte nivele se vor amenaja grupuri sanitare. Grupurile sanitare sunt echipate cu lavoare și closete din porțelan sanitar cu rezervor pe vas. Întrucât clădirea are subsol tehnic, distribuția generală pentru apă rece și caldă s-a proiectat aparent, cu conducte din polipropilenă Dn 20-Dn 40 mm.

Toate punctele de utilizare a apei vor fi echipate cu armături și accesorii de calitate, cu design modern. Pentru intervenția în cazul unor defecțiuni sau avarii pe conductele de apă rece și caldă s-au prevăzut robinete de trecere cu bilă, care permit izolarea față de restul instalației.

Accesoriile prevăzute în proiect includ: oglinzi din semicristal cu margini șlefuite, etajere din sticlă, portprosop și porthârtie din inox, capace din PVC, cuiere din mase plastice

Vor fi puse în operă numai materialele specificate în proiect, provenite din țările UE. Obiectele sanitare vor fi din porțelan sanitar dotate cu baterii amestecătoare stativă pentru lavoare.

Instalațiile de încălzire centrală au scopul de a asigura în interiorul încăperilor temperaturile interioare de calcul prevăzute în SR 1907/2 și Normativ NP 010/97 (holuri 18°C, birouri 18°C, grupuri sanitare 18°C)

3.1.2. Echipa de proiect

Pentru realizarea acestei investiții este nevoie de o echipă de proiect, care reprezintă forța de muncă ocupată:

Număr locuri de muncă create în faza de execuție:

– nu vor fi create locuri noi de muncă suplimentare în faza de execuție

b) numărul de locuri de muncă create în faza de operare

– vor fi create 7 locuri de muncă suplimentare:

1 învățător

1 administrator

1 medic

1 asistent medical

3 personal auxiliar

3.1.3. Elemente de buget ale proiectului

Bugetul proiectului Centru de îngrijire copii tip After School are următoarea valoare totală a lucrărilor:

TOTAL GENERAL

1.138.03mii/lei fără TVA – 267.9294mii/euro fără TVA; cu TVA 1.354.2557mii LEI/ – 318.8360mii/euro cu TVA din care C+M 913.7261mii/lei fără TVA – 215.1209mii/euro fără TVA; 1.087.3341mii/lei cu TVA – 255.9939 mii/euro cu TVA

Costul lucrărilor se justifică astfel:

– prețul și calitatea materialelor de construcție;

– dotarea cu instalații interioare sanitare și termice, în concordanță cu exigențele perioadei actuale;

– finisajele, mai scumpe, vor asigura cheltuieli de întreținere mai mici;

Mai jos am realizat o eșantionare a costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției:

Tabelul nr.1 Eșantionarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției

Realizarea fizică a investiției se va efectua cu finanțare nerambursabilă cu aplicarea legislației românești și internaționale.

Realizarea fizică a investiției se va efectua cu finanțare din fonduri nerambursabile în proporție de 100% (contribuția Guvernului României de la Bugetul de Stat 20% și contribuția Uniunii Europene 80%) conform Ghidului Solicitantului pentru Măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale.”

3.1.4. Calendarul proiectului

Proiectul are drept scop desfășurarea unor activități care să corespundă dorințelor părințiilor, să fie în beneficiul copiilor și al școlii, dar care, să fie pe placul beneficiarilor direcți, adică ai copiilor.

Activitățile permanente ce se vor desfășura în cadrul Programului „After School” se pot grupa în patru componente:

activități educative

activități de formare și dezvoltare a personalității

menținerea legăturilor cu părinții, familia și cu alte persoane importante pentru copil și școală

evaluarea periodică a rezultatelor.

Activități educative

Centrul promovează și sprijină prin materiale și mijloace corespunzătoare educația formală și non-formală a copiilor incluși în program într-un mod adecvat vârstei fiecărui beneficiar și potențialului lor de dezvoltare.

Activitățile educative realizate de cadrele didactice, vor consta în:

Ajutor la efectuarea temelor pentru a doua zi și a celor suplimentare;

Facilitarea relațiilor interpersonale dintre copii;

Formarea și lărgirea orizontului de cunoaștere;

Meditații și consultații la : matematică, limba română, limba engleză, istorie, geografie.

Activități de formare a personalității

Au caracter permanent și sunt desfășurate de personal, cu implicarea activă a copiilor în funcție de vârstă.

Menținerea legăturilor cu părinții, familia lărgită și alte persoane importante față de copil. La baza intervențiilor din cadrul After School stă relația de parteneriat între cei implicați direct în desfășurarea proiectului, părinți și școală.

Evaluarea periodică a copiilor ce se va realiza în echipă pluridisciplinară și îndeplinește următoarele funcții:

De constatare și apreciere a evoluției copiilor în raport cu serviciul, cu faza inițială, cu așteptările;

De informare asupra modului de realizare a deciziilor adoptate în legătură cu toate aspectele activităților desfășurate;

De prevenire(înaintea instalării comportamentelor inderizabile),prin stabilirea și activarea de alternative în rezolvarea unor probleme;

De stimulare – formare a copiilor prin sprijinirea eforturilor lor, acordarea încrederii, corectarea comportamentului.

3.1.5. Diagrama GANTT

Prin intermediul diagramei GANTT (este un instrument utilizat în planificarea proiectelor și urmărește etapele desfășurării unui proiect în funcție de durata acestora) vom putea vedea mai jos, graficul atașat pentru lucrări de construcții:

Din diagrama Gantt mai sus detaiată, putem observa că proiectul se întinde pe o durată de 8 luni, pe parcursul căreia se construiește clădirea, se pun instalațiile termice, sanitare și electrice pana la darea în folosință.

3.1.6. Diagrama cu precedențe

Diagrama cu precedențe, ne arata dependențele dintre activitați și constrângerile, altfel spus, nici o activitãti nu poate să înceapă pană cand activitatea precedent nu a fost terminată.

3.2. Strategii de management a riscului la nivelul proiectului

Managementul riscului în afaceri nu este un scop în sine și ca urmare, nu trebuie construit cu ochii spre trecut, pentru că nu ne păzim de o amenințare viitoare repetând ceea ce am făcut, cel mai mare risc fiind pierderea unei oportunități, celelalte aspecte rămânând doar de natură tehnică, birocratică.

Rezultatele proiectului sunt influențate atât de calitatea materiilor prime și a echipamentelor utilizate de către contractanții lucrărilor de construcție a Centrului de Asistență AFTER SCHOOL Ziduri cât și gradul de conformitate al soluțiilor tehnice cu cele mai bune practici în domeniu.

Gestionarea riscurilor produse de acestea conduce la o mai bună analiză și desfășurare a activității și bineînțeles a evitării incertitudinii și a pericolelor ce pot să apară.

Pe tot parcursul procesului de identificare a soluției tehnice ar trebui să fie implementat și elaborat un element esențial reprezentat de respectarea legislației existente în domeniul construcțiilor și în domeniul mediului. În acest sens trebuie întreprinse toate eforturile necesare pentru identificarea celei mai potrivite soluții din punct de vedere al costurilor și concepției tehnice.

3.2.1. Riscul în managementul de proiect

Riscul este strâns legat de părțile implicate în derularea proiectului, de obiectivele acestora, de natura activității proiectului, de resursele necesare inițierii, menținerii și dezvoltării afacerii, precum si de anvergura acesteia.

În analiza, evaluarea și estimarea riscului este foarte importantă clasificarea naturii riscului. Unele categorii de riscuri acționează interdependent, în sens convergent sau divergent, în timp ce altele tind să acționeze independent.

În cazul Proiectului Centru de Asistență AFTER SCHOOL riscurile sunt de mai multe feluri:

1. Riscuri tehnice

Această categorie de riscuri depinde direct de modul de defășurare al activităților prevăzute în planul de acțiune al proiectului, în faza de proiectare sau în faza de execuție:

etapizarea eronată a lucrărilor;

erori în calculul soluțiilor tehnice;

executarea defectuoasă a unei/unor părți din lucrări;

nerespectarea normativelor și legislației în vigoare.

2. Riscuri financiare:

– Au fost analizate și estimate riscurile de natură financiară, de administrare și management generate de Proiect; se consideră că acestea sunt reduse ca pondere

– Beneficiarul investiției , prezintă o capacitate de management și de implementare a proiectului corespunzătoare cu cerințele prevăzute de PNDR – măsura 3.2.2.

– Pentru o derulare optimă a proiectului, Beneficiarul poate selecta alternativa de a contracta serviciile de management ale proiectului unui furnizor de specialitate.

3. Riscuri instituționale – nu sunt, deoarece:

Avizele au fost obținute în faza întocmirii S.F

Există avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea și oportunitatea realizării investiției.

Alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozițiilor legale;

4. Riscurile legale – minime:

– legislația în domeniul investițiilor, în procesul de aliniere la legislația europeană se perfecționează;

3.2.2. Modalități de management a riscului privind proiectul

A da importanța și a gestiona riscurile constituie o preocupare majoră a managementului de proiect. Dar nu este nici posibil și nici de dorit ca riscul să fie eliminat complet. Cea mai mare parte dintre progresele realizate de omenire au fost legate de manifestarea gustului pentru risc al marilor exploratori sau inventatori.

Gestiunea riscului este însă necesara pentru a reduce întâmplările și accidentele. Soluția nu este evitarea completă a riscului, care de altfel este imposibil, ci evitarea riscurilor care nu pot fi înțelese, controlate și monitorizarea, respectiv, utilizarea riscurilor rămase în scopul succesului.

Principalul scop al științei managementului se traduce prin asumarea riscului potrivit, prin învățarea și înțelegerea riscurilor alternative și a așteptărilor; identificând resursele și eforturile necesare pentru rezultatele propuse, mobilizând energie pentru contribuție, măsurând rezultatele cu așteptările, astfel descoperind mijloace pentru a corecta deciziile greșite sau neadecvate.

Astfel, putem spune că a venit momentul gestionării riscului și înlocuirii lui cu oportunitatea, posibilitatea, provocarea și alegerea.

Noutatea secolului XXI, privind accepțiunea riscului în afaceri, este tocmai aceasta: a trata riscul într-un mod pozitiv, fie ca un lucru necesar pentru creșterea oportunităților de câștig ale afacerii, fie ca o serie de noi provocări. Înțelegerea riscului începe cu implicarea factorilor de risc în planificarea strategică a afacerii.

Modalități de management a riscului privind proiectul Centru de Asistență AFTER SCHOOL, în funcție de categoriile de risc existente pot fi:

1. Riscuri tehnice

Administrarea acestor riscuri constă în:

planificarea logică și cronologică a activităților cuprinse în planul de acțiune au fost prevăzute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;

se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;

managerul de proiect, împreună cu responsabilul financiar, se vor ocupa direct de colaborarea în bune condiții cu entitățile implicate în implementarea proiectului; activitatea dirigintelui de șantier va fi monitorizată;

responsabilul tehnic se va implica direct și va supraveghea atent modul de execuție al lucrărilor, având o bogată experiență în domeniu; se va implementa un sistem foarte riguros de supervizare a lucrărilor de execuție.

Se va urmări încadrarea proiectului în standardele de calitate și în termenele prevăzute;

Se va urmări respectarea specificațiilor referitoare la materialele, echipamentele și metodele de implementare a proiectului.

Proiectul trebuie să fie adaptat normelor tehnologice și măsurilor recomandate de Uniunea Europeană și legislația națională.

Din punct de vedere al realizării efective a investiției, reprezentantul proiectantului va fi prezent pe șantier de câte ori este necesară modificarea soluției prevăzute inițial în documentația tehnicăa lucrării pentru a se verifica necesitatea modificării solicitate și adaptarea la condițiile de amplasamnet a lucrărilor noi de executat.

2. Riscuri financiare

Beneficiarul trebuie să-și asume obligația în perioada pregătiroare a proiectului precum și în perioada de implementare a acestuia, de a respecta prevederile legislației naționale în domeniul achizițiilor publice, în scopul atribuirii contractelor de servicii, furnizare, execuție de lucrări necesare pentru realizarea proiectului care vor face obiectul Contractului de finanțare nerambursabilă, asigurând în acest fel eligibilitatea cheltuielilor efectuate în perioada pregătitoare precum și a celor ce urmează a fi efectuate.

3.3. Strategii de management al conflictului la nivelul proiectului

Conflictele reprezintă urmărirea unor scopuri incompatibile de către grupuri diferite.

Datorită caracteristicilor speciale ale proiectelor – sunt complexe, au un grad de noutate, sunt interdisciplinare – conflictele apar de foarte multe ori.

3.3.1 Conflictul în cadrul managementului de proiect

Motivele de conflict care apar cel mai frecvent în cadrul proiectelor, între membrii echipei de proiect sunt:

– nerespectarea termenelor,

– priorități diferite,

– lipsa personalului necesar,

– probleme tehnice,

– administrarea defectuoasă a proiectului,

– diferențe de personalitate,

– depășirea costurilor.

De asemenea, sursele de conflict diferă în funcție de etapele de derulare a proiectului.

3.3.2. Managementul conflictului la nivelul proiectului

Managerirea conflictelor este o sarcină ce îi revine managerului de proiect. Managerul de proiect are un rol foarte important, astfel acestea trebuie să-și dezvolte o serie de competențe: de comunicare, de leadership, de formare și conducere a echipelor, de aplicare a metodologiilor adecvate, de adaptare la schimbare și negociere, și bineînțeles de gestionare a conflictelor.

Astfel, dacă pe parcursul derulării proiectului apar relații tensionate între membrii echipei sau termenele nu pot fi respectate din cauza unor dificultăți apărute pe parcurs, managerului de proiect îi revine sarcina de a organiza discuții deschise cu participanții pentru identificarea problemelor și mai ales, pentru găsirea în comun a unor soluții. În cazul în care apar disfuncționalități majore, se poate recurge la întreruperea temporară a proiectului și alternarea cu o activitate de alt tip.

CONCLUZII

Dezvoltarea și diversificarea serviciilor alternative de educație prin oferta After School are drept scop găzduirea de școlari mici după orele de școală, în vederea petrecerii în siguranță, util și plăcut, a timpului liber.

Ordonatorul principal (proprietarul investiției) este Comuna Ziduri, județul Buzău, iar fondurile necesare realizării investiției vor fi obținute prin accesarea unei finanțări nerambursabile în cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – Măsura 3.2.2. măsură privind îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale.

Majoritatea populației din această localitate desfășoară activități agricole, industria fiind slab reprezentată deoarece unitățile industriale de pe raza comunei au fost desființate în mare majoritate în perioada ultimilor ani. Astfel o parte din populația activă a comunei a fost nevoită să se îndrepte către orașele mai mari din zonă pentru găsirea unui loc de muncă. Acest lucru precum și faptul că lucrările cu specific agricol necesită o activitate care se desfășoară o foarte mare parte din zi a condus la faptul că locuitorii au o mare parte a timpului zilnic ocupată.

De aceea devine din ce în ce mai grea supravegherea copiilor după terminarea programului școlar. Sociologii și asistenții sociali consideră că o cauză importantă a abandonului școlar este determinată chiar de această lipsă de supraveghere, părinții fiind nevoiți să lase copiii în grija fraților mai mari sau să le încredințeze unele sarcini domestice pe care trebuie să le îndeplinească în detrimentul pregătirii temelor.

A devenit astfel necesară înființarea unui centru de asistență a copiilor după programul școlar, centru care nu există în prezent. La acest centru copiii vor beneficia de o masă zilnică, asistență de specialitate în pregătirea lecțiilor, în vederea aprofundării cunoștințelor dobândite în cadrul orelor de curs, de suport pentru orientarea școlară și profesională.

Copiii vor fi selectați din rețeaua de învățământ locală. Va fi acordată o atenție prioritară copiilor cu probleme socio-economice în familie (copii din cadrul faliilor cu venituri modeste).

Elementele educației propuse în cadrul Centrului de asistență ”AFTER SCHOOL” Ziduri, au la bază: – Consultarea elevilor în alegerea activităților; – Organizarea adecvată a ambientului educativ; – Flexibilitatea strategiilor de predare-învățare.

Centrul de asistență AFTER SCHOOL pentru elevi este un serviciu deschis către comunitate, construit pentru a veni în sprijinul copiilor, părinților și școlii. La baza intervențiilor stă relația de parteneriat între cei implicați direct în desfășurarea proiectului: elevi, părinți, școală. Acest serviciu va reprezenta o ofertă educațională modernă și competitivă care va crește valoare actului educațional.

Pentru serviciile furnizate nu vor fi încasate taxe de la familiile beneficiare . Veniturile necesare pentru asigurarea costurilor de întreținere și de operare ale Centrului vor fi asigurate în proporție de 100 % din subvenții ( bugetul local, bugetul de stat) și din donații, prin intermediul ONG-ului cu care s-a încheiat Acordul de Parteneriat. Proiectul nu este generator de venituri provenite din taxe și contribuții ale familiilor beneficiare.

Obținerea rezultatelor estimate este inevitabil legată și de concretizarea unor factori și condiții în afara controlului direct al proiectului, Printre acestea se numără:

utilizarea echipamentelor și materialelor adecvate, precum și a soluțiilor tehnice și de proiectare în conformitate cu normele existente în domeniu;

respectarea normelor de proiectare și protecție a mediului înconjurător

BIBLIOGRAFIE

1. Băcanu Bogdan, Practici de management strategic. Metode și studii de caz, Editura Polirom, Iași, 2006

2. Clifford, M., Baumback; Englewood, Cliffs, Basic Small Business Management, London, Prentice-Hall, 1983

3. Cismasu, Irina, Riscul – element în fundamentarea deciziei: concept, metode, aplicații, București, Editura Economică, 2003

4. Despa Radu, Zirra Daniela, Munteanu Andreea, Avrigeanu Alina, Nedelescu Mihai, Eficiența investițiilor, Editura Universitară, București, 2010

5. George, L., Head Malverne, Essentials of Risk Control, ed. IV, New York, Insurance Institute of America, 1986

6. Iosifescu Ștefan, Elemente de management strategic și proiectare, Editura Corint, București, 2001

7. Iosifescu Ș., Management educațional pentru instituțiile de învățământ, ISE, MEC, București, 2001

8. Marinescu Paul, Management de proiect, Editura Universității, București, 2007

9. Opran Constantin, Stan Sergiu, Managementul proiectelor, București, Comunicare.ro, 2002

10. Păun Viorica Aura, Comunicare și resurse umane, Editura Polirom, Iași, 2006

11. Prunea, Petru, Riscul în activitatea economică: ipostaze, factori, modalități de reducere, București, Editura Economică, 2003

****Ghid informativ privind Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – Măsura 3.2.2.

****Guvernul Romaniei, Planul național de dezvoltare 2007-2013, http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/PND_2007_2013/2_Sinteza_PND2007_2013.pdf, accesat în mai 2014

ANEXE

Compartimentarea interioară va include următoarele încăperi:

Devizul obiectului: PRIMA ÎNFIINȚARE ȘI DOTAREA UNUI CENTRU ÎNGRIJIRE COPII, SAT LANURILE, COM.

ZIDURI, JUD. BUZĂU

CAPITOL 4

din data

în mii lei/euro la cursul BCE 4,2475 lei/euro de 17.07.2009

Deviz financiar – Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică CAP.3

PRIMA ÎNFIINȚARE ȘI DOTAREA UNUI CENTRU ÎNGRIJIRE COPII, SAT LANURILE, COM.ZIDURI, JUD. BUZĂU

din data

în mii lei/euro la cursul BCE 4,2475 lei/euro de 17.07.2009

Deviz specific– Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

PRIMA ÎNFIINȚARE ȘI DOTAREA UNUI CENTRU ÎNGRIJIRE COPII, SAT LANURILE, COM.ZIDURI, JUD.

BUZĂU

CAP.2

din data

în mii lei/euro la cursul BCE 4,2475 lei/euro de 17.07.2009

Deviz specific– Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului

PRIMA ÎNFIINȚARE ȘI DOTAREA UNUI CENTRU ÎNGRIJIRE COPII, SAT LANURILE, COM.ZIDURI, JUD. BUZĂU

CAPITOLUL 1

în mii lei/euro la cursul BCE 4,2475 lei/euro 17.07.2009

PRIMA ÎNFIINȚARE ȘI DOTAREA UNUI CENTRU ÎNGRIJIRE COPII, SAT LANURILE,

COM.ZIDURI, JUD. BUZĂU

Deviz capitolul 2- Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

din data de 17.07.2009

Curs RON/EURO 4,2475 (http://www.ecb.int/index.htm.)

Deviz capitolul 5- alte cheltuieli

ANEXE

Compartimentarea interioară va include următoarele încăperi:

Devizul obiectului: PRIMA ÎNFIINȚARE ȘI DOTAREA UNUI CENTRU ÎNGRIJIRE COPII, SAT LANURILE, COM.

ZIDURI, JUD. BUZĂU

CAPITOL 4

din data

în mii lei/euro la cursul BCE 4,2475 lei/euro de 17.07.2009

Deviz financiar – Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică CAP.3

PRIMA ÎNFIINȚARE ȘI DOTAREA UNUI CENTRU ÎNGRIJIRE COPII, SAT LANURILE, COM.ZIDURI, JUD. BUZĂU

din data

în mii lei/euro la cursul BCE 4,2475 lei/euro de 17.07.2009

Deviz specific– Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

PRIMA ÎNFIINȚARE ȘI DOTAREA UNUI CENTRU ÎNGRIJIRE COPII, SAT LANURILE, COM.ZIDURI, JUD.

BUZĂU

CAP.2

din data

în mii lei/euro la cursul BCE 4,2475 lei/euro de 17.07.2009

Deviz specific– Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului

PRIMA ÎNFIINȚARE ȘI DOTAREA UNUI CENTRU ÎNGRIJIRE COPII, SAT LANURILE, COM.ZIDURI, JUD. BUZĂU

CAPITOLUL 1

în mii lei/euro la cursul BCE 4,2475 lei/euro 17.07.2009

PRIMA ÎNFIINȚARE ȘI DOTAREA UNUI CENTRU ÎNGRIJIRE COPII, SAT LANURILE,

COM.ZIDURI, JUD. BUZĂU

Deviz capitolul 2- Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

din data de 17.07.2009

Curs RON/EURO 4,2475 (http://www.ecb.int/index.htm.)

Deviz capitolul 5- alte cheltuieli

=== bilbiografie ===

BIBLIOGRAFIE

1. Băcanu Bogdan, Practici de management strategic. Metode și studii de caz, Editura Polirom, Iași, 2006

2. Clifford, M., Baumback; Englewood, Cliffs, Basic Small Business Management, London, Prentice-Hall, 1983

3. Cismasu, Irina, Riscul – element în fundamentarea deciziei: concept, metode, aplicații, București, Editura Economică, 2003

4. Despa Radu, Zirra Daniela, Munteanu Andreea, Avrigeanu Alina, Nedelescu Mihai, Eficiența investițiilor, Editura Universitară, București, 2010

5. George, L., Head Malverne, Essentials of Risk Control, ed. IV, New York, Insurance Institute of America, 1986

6. Iosifescu Ștefan, Elemente de management strategic și proiectare, Editura Corint, București, 2001

7. Iosifescu Ș., Management educațional pentru instituțiile de învățământ, ISE, MEC, București, 2001

8. Marinescu Paul, Management de proiect, Editura Universității, București, 2007

9. Opran Constantin, Stan Sergiu, Managementul proiectelor, București, Comunicare.ro, 2002

10. Păun Viorica Aura, Comunicare și resurse umane, Editura Polirom, Iași, 2006

11. Prunea, Petru, Riscul în activitatea economică: ipostaze, factori, modalități de reducere, București, Editura Economică, 2003

****Ghid informativ privind Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – Măsura 3.2.2.

****Guvernul Romaniei, Planul național de dezvoltare 2007-2013, http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/PND_2007_2013/2_Sinteza_PND2007_2013.pdf, accesat în mai 2014

Similar Posts