Importanta Utilizarii Metodelor Activ Participative In Desfasurarea Activitatilor Matematice

CAPITOLUL IV

CERCETAREA EXPERIMENTALĂ

În cercetarea de față am urmărit să evidențiez importanța utilizării metodelor activ-participative în desfășurarea activităților matematice în grădiniță.

Problema cercetată: Sunt mai eficiente activitățile matematice dacă la baza organizării lor stau metodele activ-participative? Am propus spre analiză modul în care metodele activ-participative influențează rezultatele obținute de preșcolari la activitățile matematice.

Cauza problemei cercetate: Definitorie pentru aceste metode este capacitatea lor de stimulare a participării active și depline, fizice și psihice, individuale și colective a copiilor în procesul didactic. Având în vedere faptului că metodele activ-participative au un grad foarte ridicat de activizare, acest lucru poate produce disconfort în sala de grupă și pot constrânge procesul de predare-învățare-evaluare spre a nu-și realiza corect obiectivele.

5.1. Ipotezele și obiectivele cercetării

În derularea cercetării cu tema ,,Importanța utilizării metodelor activ-participative în desfășurarea activităților matematice ”am pornit de la următoarele ipoteze:

Ipoteza generală:

Activitățile matematice desfășurate pe baza metodelor activ-participative sunt mai eficiente decât activitățile matematice desfășurate pe baza metodelor tradiționale;

Ipoteza secundară:

Activitățile matematice realizate prin intermediul metodelor activ-participative suscită interesul preșcolarilor un timp mai îndelungat decât cele desfășurate cu ajutorul metodelor tradiționale .

Obiectivele cercetării:

-stabilirea nivelului inițial de pregătire al preșcolarilor prin aplicarea de teste inițiale;

-demonstrarea eficienței sau ineficienței metodelor activ-participative prin aplicarea acestora în cadrul activităților matematice;

-evidențierea efectelor produse după utilizarea metodelor activ-participative în activitățile matematice;

-demonstrarea creșterii interesului și a capacității de concentrare ale copiilor în cadrul activităților matematice desfășurate pe baza metodelor activ-participative .

5.2.Metode și tehnici de cercetare

Cercetarea de față este o cercetare pedagogică, realizată la grupa mare, grupă la care eu lucrez. Cercetarea este realizată în concordanță cu etica profesională și cu particularitățile biopsihosociale individuale ale preșcolarilor, datele personale ale acestora fiind confidențiale, nefiind prelucrat nimic fără acordul părinților acestora.

Științele umane uzează, în principal, de 5 metode fundamentale de investigare a universului empiric:

experimentul ;

observația (propriu-zisă);

analiza produselor activității ;

interviul;

ancheta prin chestionar.

Instrumentele pe care le-am folosit în cercetare sunt: fișa de observație, chestionare cadre didactice, ghidul de interviu.

În alegerea metodelor de cercetare am avut în vedere următoarele:

– utilizarea de metode obiective de cercetare, prin intermediul cărora reacțiile copiilor la acțiunea directă sau indirectă a diferiților stimuli externi să poată fi observate, înregistrate și măsurate ;

– utilizarea de metode care să facă posibilă abordarea sistematică a fenomenului investigat;

– folosirea unui sistem complementar de metode, care să permită investigarea fenomenului,atât sub aspectul manifestării sale generale, cât și specifice.

Pentru a putea afla dacă ipotezele cercetării vor fi sau nu confirmate, am folosit drept metode fundamentale, principale de cercetare experimentul și observația.

Experimentul este în principiu, ,,un procedeu de cercetare în știință, care constă în provocarea intenționată a unor fenomene în condițiile cele mai propice pentru studierea lor și a legilor care le guvernează; observație provocată, experiență”(Dex, 1998, pp. 58).

Situația experimentală cuprinde ansamblu persoanelor și al condțiilor desfășurării experimentului. Ca persoane pot fi cercetători, personalul ajutător și subiecții experimentului, iar ca obiecte aparatura și materialele folosite.

Situația experimentală trece prin trei faze: cea inițială, cea de după introducerea variabilei independente și situația finală.

Grupul inclus în experiment se divide, așa cum am mai precizat, în două: grupul experimental și grupul de control. Mai ales în experimentul de laborator, dar uneori și în cel natural, ,,terenul” se divide în două părți identice.

Grupul experimental este format din persoanele asupra cărora acționează variabila independentă pe care o introducem, ori o modificăm sau manipulăm; în cercetarea noastră variabilele sunt metodele activ-participative.

Grupul de control este cel asupra căruia nu acționează variabila introdusă și din comparația celor două grupuri trebuie să se pună în evidență efectele variabilei independente.

Astfel, metoda principală de cercetare a constituit-o experimentul, iar ca ,,instrument de cercetare ” am folosit fișele de evaluare corespunzătoare activităților desfășurate.

Prelucrarea informației recoltate s-a realizat în două variante:

-prelucrarea primară a răspunsurilor la fiecare sarcină;

-prelucrare pentru analiză, interpretare și prezentare, în cadrul căreia s-au folosit comasări de coduri.

Metoda observației presupune urmărirea sistematică a faptelor educaționale așa cum se desfășoară ele în condiții obișnuite și „constă în perceperea intenționată, planificată și sistematică și în consemnarea obiectivă și fidelă a manifestărilor comportamentale, individuale și colective ale subiecților implicați în câmpul educației, în condiții naturale, în momentul producerii și în fluxul normal al desfășurării lor” (Voiculescu, F., 2012, pag.77).

Am efectuat observație directă (fără intermediar între subiect și cercetător) și indirectă (examinarea unor documente, mărturii ale fenomenului).

Am creat situații în care cadrul didactic a avut rolul de observator exterior fenomenelor sau rolul de observator parțial implicat, dar și total implicat în situația observată. Am completat fișele de observație ale preșcolarilor cu informații obținute în timpul activităților matematice ,dar și caietul de observații cu datele culese în timpul procesului de observare.

Folosirea observației a impus proiectarea în prealabil a unui plan de observație cu

Precizarea obiectivelor urmărite și a cadrului de desfășurare; s-au creat condițiile necesare pentru oferi un cadru adecvat pentru desfășurarea naturală a fenomenelor observate. Efectuarea de observații vizând aceleași tipuri de fenomene în condiții și împrejurări variate de către un observator sau mai mulți, mi-au oferit posibilitatea confruntării datelor obținute, colega mea de la grupul de control, furnizându-mi datele necesare comparării celor două grupuri, în urma observării comportamentului preșcolarilor din grupul de control în cadrul activităților matematice.

În realizarea fișei de observație am urmărit: descrierea contextului, descrierea participanților, descrierea observatorului, descrierea acțiunilor și conduitelor participanților, interpretarea situației, interpretările alternative ale situației, notarea și explorarea propriilor trăiri și sentimente.

(http://www.progettoperformer.eu,12.09.2014)

Analiza produselor activității, respectiv a testelor realizate de preșcolari, în urma activităților matematice desfășurate pe baza metodelor activ-participative pentru grupa experiment, dar și în urma activităților matematice desfășurate prin intermediul metodelor tradiționale , pentru grupa de control, a oferit date necesare în vederea stabilirii progresului preșcolarilor în urma intervenției cu variabilele independente.

Produsele activității reprezintă rezultatele fizice ale activităților copiilor realizate de ei în cadrul sau în legătură cu procesul de învățământ. Produsul activității „sintetizează foarte bine uncomplex de caracteristici care include domeniul cognitiv (cunoștințe, capa-cități), domeniul motivațional-atitudinal (motivații, interese, atitudini) și domeniul psihomotor, de aplicare și execuție (deprinderi, abilități motorii)”, (Voiculescu, F., 2012, pag.89).

Interviul este modalitatea de a culege de informații pe o temă dată, de la persoane sau de la grupuri de persoane, prin intermediul întrebărilor și răspunsurilor formulate în limbaj verbal oral.

În prelucrarea și interpretarea datelor cercetării am utilizat următoarele metode matematico-statistice:

– tabele analitice;

– tabele sintetice;

– reprezentările grafice;

– histograma;

– diagrama aureolară.

5.3.Descrierea eșantionului (Descrierea grupei de preșcolari)

Cercetarea cu tema ,,Importanța utilizării metodelor activ-participative în desfășurarea activităților matematice ” a fost realizată la o singură grădiniță din orașul Lupeni, în anul școlar 2014-2015 , semestrul I și semestrul II

Am considerat a fi cei mai indicați pentru a forma cele două loturi de subiecți, lotul experimental și lotul de control (martor), preșcolarii din grupa mare, deoarece la acest nivel putem vorbi de activități matematice ușor mai complexe care se pot desfășura cu material didactic variat, în cadrul cărora se pot transmite mai multe informații, deoarece capacitatea de concentrare a acestor copii este mai mare.

Lotul experimental l-a constituit grupa mare de la Grădinița Lumea Copiilor-Lupeni, îndrumată de subsemnata, iar lotul de control a fost ales din cele două grupe mari de la aceeași grădiniță, ținând cont de faptul că cele două grupuri trebuie să fie omogene, cu structuri ,,identice” în ceea ce privește vârsta, sexul, nivelul de studiu, așa cum se poate observa din tabelul nr.1. Singura deosebire constă în faptul că la o grupă am desfășurat activitățile matematice prin intermediul metodelor activ-participative, în timp ce la cealaltă grupă am utilizat metodele tradiționale.

Tabelul nr.1 Structura pe sexe a populației

Astfel, populația investigată în vederea realizării cercetării a fost constituită din 58 de subiecți, din care, 30 au alcătuit lotul experimental, iar 28 lotul martor, de control.

5.4. Descrierea variabilelor

Variabilele sunt acele aspecte ale procesului instructiv-educativ care educativ care sunt studiate în cadrul experimentului. Aceste variabile din punct de vedere al funcției lor în experiment, sunt de două feluri:

Variabile independente – sunt acele aspecte ale procesului de învățământ pe care cercetătorul le modifică, cu care el acționează, intervine în situația pe care o studiază în scopul de a evalua aspectele (metode didactice, forme de organizare);

Variabile dependente- sunt acele aspecte care apar drept consecință a acțiunii variabilelor independente. Din acest punct de vedere, experimentul implică o operație de evaluare pe baza căreia se va putea aprecia eficiența modalităților de lucru experimentate.

Variabilele pe care le-am folosit, sau care s-au manifestat în prezentul experiment sunt:

– variabilele independente : metodele activ-participative utilizate în activitățile matematice

– variabilele dependente :

-nivelul capacităților cognitiv-intelectuale ale preșcolarilor;

– gradul de manifestare al copiilor în cadrul activităților matematice desfășurate prin utilizarea metodelor activ-participative;

– performanțele preșcolarilor pe tot parcursul experimentului;

5.5. Organizarea și desfășurarea cercetării. Etapele cercetării

– Etapa inițială (constatativă). Evaluarea inițială

Etapa inițială a experimentului s-a desfășurat în perioada evaluării inițiale, 15.09.2014 -26.09.2014, de la începutul anului școlar 2014-2015. Rezultatele obținute la probele inițiale au furnizat informații despre nivelul la care se află preșcolarii la începutul anului școlar la activitățile matematice.

Realizarea efectivă a cercetării începe cu testarea nivelului cunoștințelor matematice la începutul anului școlar, planificându-se astfel evaluări inițiale, pentru ambele grupuri ,cel experimental și cel de control, cu aceleași seturi de teste. Evaluările au fost realizate sub formă de jocuri didactice și fișe de evaluare.

– Etapa experimentală s-a desfășurat în perioada 29.09.2014- 29.05.2015.

În urma centralizării datelor furnizate de testele inițiale, s-au proiectat pentru grupul experimental o serie de activități matematice desfășurate prin intermediul metodelor activ-participative,iar pentru grupul de control activități matematice realizate pe baza metodelor moderne. În această perioadă s-au măsurat cunoștințele preșcolarilor la matematică, dar s-au efectuat și observări în timpul activităților matematice orale asupra comportamentelor acestora, asupra capacității acestora de a-și menține atenția voluntară vie, asupra rezultatelor, a produselor obținute în urma activităților.

-Etapa finală s-a desfășurat în perioada : 1.06.2015-19.06.2015

După aplicarea testelor inițiale, sumative și finale, datele obșinute au fost centralizate în tabele analitice și sintetice.Această centralizare a făcut posibilă remarcarea eventualelor lacune, a eficienței mai mari sau mai reduse a strategiilor alese, inițierea unor programe de compensare sau dezvoltare specifice, prin valorificarea valențelor activ-participative ale metodei didactice ce a fost aleasă ca factor de progres.

5.5.1. Etapa inițială

Prima etapă în realizarea cercetării de față constă în testarea nivelului de cunoștințe matematice al preșcolarilor la începutul anului școlar, planificându- se astfel evaluări inițiale. Aceste evaluări inițiale au fost concepute și aplicate grupului de control,dar și grupului experimental, sub formă de jocuri didactice și fișe de evaluare. S-au aplicat probe prin care au fost evaluate conceptele prematematice (mărimi, forme, lungimi, grosimi, culori), au fost testate capacitățile de – recunoaștere, denumire, operații cu concepte prematematice (operații de comparație, clasificare), numerația în limitele 1-5: capacitatea de a număra crescător, de a recunoaște cifrele, de a identifica vecinii, de a compara 2 mulțimi, formele geometrice (cerc, pătrat, triunghi,) – recunoaștere, denumire, compararea a două forme geometrice (ideintificarea de asemănări și deosebiri, prin raportare le mărime, culoare, grosime și formă).

1.Proba de evaluare a operațiilor prematematice (poziții spațiale, culori, mărimi, lungimi, grosimi) aplicată grupului de control și grupului experimental.

Domeniul științe

Categoria de activitate: activitate matematică

Grupa: mare;

Tema:

– joc didactic: “Aprozarul lui Iepurilă”;

– fișe didactice: “Cine știe,câștigă!”.

Forma de realizare : joc didactic;

Forma de organizare: frontală, individuală;

Obiectiv fundamental: evaluarea cunoștințelor,priceperilor și deprinderilor referitoare la pozițiile spațiale: sus-jos, stânga-dreapta, în față – în spate, pe masă -sub masă, lângă masă; evaluarea capacității de recunoaștere și comparare a culorilor, formelor,

mărimilor, lungimilor, grosimilor.

Obiective operaționale:

a) Obiective cognitive:

O1- să identifice pozițiile spațiale: sus, jos, stânga, dreapta, pe, sub, în față, în spate,

lângă;

O2- să descrie o legumă/fruct , precizând culoarea, forma, mărimea, lungimea, grosimea;

O3-să precizeze asemănări-deosebiri între două legume/fructe (formă, mărime, culoare, lungime);

O4-să așeze pe rafturi legumele/fructele, respectând cerința educatoarei, sus, jos, în stânga, sub;

O5-să rezolve corect cerințele fișei de evaluare.

b)Socio-afective:

O6 – să respecte regulile jocului și sarcinile trasate;

O7 -să participe cu interes și plăcere la întreaga activitate.

c)Psiho-motorii:

O8 – să mânuiască materialele puse la dispoziție;

Regulile jocului:

Copiii aleg o legumă sau un fruct și precizează ce culoare au, dacă sunt mari sau mici, groase sau subțiri, lungi sau scurte, după caz. Apoi, îndrumați de educatoare, acestea sunt așezate în diferite locuri,copiii verbalizând activitatea întreprinsă : pe masă,sub masă, lângă masă, etc.

Elemente de joc: Vânzător-Iepurilă (educatoarea), aprozarul cu legume și fructe, sunet de clopoțel;

Strategii didactice:

– metode și procedee: explicația, conversația, demonstrația, jocul didactic, exercițiul;

– material didactic: fișe individuale, culori, jucării, un dulap cu rafturi;

Activitatea a fost desfășurată sub forma unui joc didactic matematic cu tema “Aprozarul lui Iepurilă”; – „Compară legumele/fructele!”. În aprozarul lui Iepurilă se găsesc o mulțime defructe și legume diferite care au culori diferite, mărimi diferite, lungimi diverse, numărul lor fiind așa de mare încât nici Iepurilă nu îl mai știe. La semnalul clopoțelului, un copil vine la magazin și cumpără o legumă sau un fruct. El trebuie să îi explice lui Iepurilă ce legumă/fruct dorește, precizând mărimea, culoarea, forma, lungimea.

Ex. “Aș dori să cumpăr un măr mic, roșu, cu codița scurtă. Este așezat pe raftul de jos”.

Fructele/legumele fiind foarte multe, Iepurilă nu găsește de fiecare dată de la început obiectul solicitat, cerându-i astfel, copilului explicații suplimentare (pentru realizarea de comparații):

Ex. “Cum este fructul/legume aleasă de tine față de cea aleasă de colega ta?

Mărul este mai mare și are aceeași culoare”.

Fiecare copil care răspunde corect este recompensat cu aplauze de către colegi, iar echipa sa primește puncte pentru aceste răspunsuri.

Pe tot parcursul jocului se urmărește întreținerea unei atmosfere pozitive, antrenante astfel încât preșcolarii să considere că într-adevăr participă la un concurs la finalul căruia rezultatele echipei lor vor fi apreciate .

După ce se realizează și variantele de joc tot sub formă de concurs, se trece la rezolvarea fișei matematice.

Fiecare copil primește instrumente de scris și o fișă de evaluare, (vezi anexa ,, Cine știe,câștigă!”), pe care trebuie să o rezolve individual, dar nu înainte de a le fi prezentate sarcinile pe care le implică aceasta. Pentru a fi siguri că preșcolarii au înțeles ce au de făcut, sunt puși să repete sarcinile pe care educatoarea le-a explicat anterior.

Fișele sunt rezolvate individual de către copii, astfel încât rezultatele să nu fie eronate, ci dimpotrivă, să reflecte cunoștințele pe care le posedă preșcolarii.

În final, copiii vor face aprecieri și autoaprecieri asupra modului cum au participat în cadrul jocului, atât ei cât și colegii lor .

Itemi:

I1- Colorează buburuza din dreapta florii, încercuiește fluturașul care stă pe frunza florii și taie ,cu o linie, furnica care stă sub frunza florii;

I2 -Încercuiește merele mici și morcovii groși, taie cu o linie fructele și legumele care au formă rotundă, apoi desenează în inimioară un pătrat verde și un triunghi roșu.

Descriptori de performanțã pentru fișa de evaluare ,, Cine știe,câștigă!”

2. Proba de evaluare nr.2 susținută cu grupul de control și grupul experimental

Numerația în limitele 1-5

Domeniul științe

Categoria de activitate: activitate matematică

Grupa: mare;

Tema: “Detectivii”;

Forma de realizare:

– joc didactic;

– fișă individuală( ,,În lumea cifrelor”).

Forma de organizare: frontală, individuală;

Obiectiv fundamental: – evaluarea capacității de a recunoaște cifrele în limitele 1-5, de a forma șirul

numeric în limitele 1-5 crescător și descrescător, de a forma și compara două mulțimi prin raport 1 la 1.

Obiective operaționale::

a) Obiective cognitive:

O1:- să recunoască și denumească cifre în limitele 1-5, alese la întâmplare din coșuleț;

O.2:- să realizeze mulțimi de elemente, prin raportarea cifrei la cantitate;

O.3:- să compară două mulțimi prin raport 1 la 1, precizând care are mai multe – mai puține elemente;

O.4:- să recunoască cifrele în șirul numeric și să le încercuiască (să încercuiască prima, a 2-a și ultima albină, dintr-un șir de 5 albine) ;

O.5:- să completeze șirului numeric crescător și descrescător în limitele 1-5;

b)Socio-afective:

O6 – să respecte regulile jocului și sarcinile trasate;

O7 -să participe cu interes și plăcere la întreaga activitate.

c)Psiho-motorii:

O8 – să mânuiască materialele puse la dispoziție;

Regulile jocului:

Jocul didactic s-a realizat sub forma unui concurs. Copiii alegeau dintr-o cutie cifra pe care o denumeau, apoi o comparau cu o altă cifră și formau mulțimi de jucării în funcție de cifra aleasă;

Elemente de joc : întrecerea, aplauze;

Strategii didactice :

– metode și procedee : explicația, demonstrația, jocul didactic, exercițiul;

– material didactic: coșuleț, cifre de la 1 la 5, jucării, fișe individuale;

Desfășurarea jocului :

Educatoarea costumată în detectiv le prezintă copiilor o cutie în care se află mai multe jucării și un set de cifre . Aceasta le spune copiilor că Vrăjitorul cel Rău a suflat peste ea cu praful uitării și că a uitat cifrele.Aceasta ar vrea să fie ajutată să își amintească cifrele.

Detectivul explică regulile jocului: vor veni preșcolarii și vor alege din cutie cifra arătată de detectiv cu ajutorul lupei. Copiii o vor citi, vor forma mulțimi și vor compara elementele a două mulțimi. Preșcolarii vor descrie mulțimile formate.

Copiii care știu să răspundă vor primi pentru fiecare răspuns corect o bulină sub formă de stea.

Câștigătoare este echipa care a reușit să adune cele mai multe buline stea.

În cadrul acestei evaluării inițiale, ambelor grupuri de preșcolari, din cele două grupe mari, cea experimentală și cea de control, li s-au acordat o fișă de evaluare care viza numerația în limitele 1-5, crescător și descrescător, capacitatea de a recunoaște și scrie cifrele în concentrul 1-5, numeralul ordinal (în limitele 1-5).

După desfășurarea variantelor jocului, se trece la rezolvarea fișei de evaluare, însă nu înainte de a fi prezentate și explicate de către educatoare sarcinile fișei ,,În lumea cifrelor” (vezi anexa ).

Itemi:

I1- Numără elementele mulțimilor și apoi scrie în fiecare casetă cifra corespunzătoare;

I2- Încercuiește prima, a doua și ultima buburuză;

I3- Completează șirul numeric crescător și apoi descrescător.

Descriptori de performanțã pentru fișa de evaluare ,,În lumea cifrelor”

3. Proba de evaluare a formelor geometrice:

Categoria de activitate: activitate matematică;

Grupa: mare;

Tema: “Magicianul ”

Forma de realizare:

– joc didactic;

– fișe individuale ,,Forme geometrice jucăușe”

Forma de organizare: frontală și individuală;

Obiectiv fundamental:evaluarea capacității de a recunoaște, denumi, descrie și compara formele geometrice: cerc, pătrat, triunghi;

Obiective operaționale:

a) obiective cognitive:

O1- să recunoască formele geometrice: cerc, pătrat, triunghi,;

O2- să denumească formele geometrice: cerc, pătrat, triunghi,;

O3 -să descrie o formă geometrică, precizând forma, culoarea, mărimea, grosimea;

O4 -să identifice cel puțin o asemănare între două forme geometrice;

O5 -să identifice cel puțin două deosebiri între două forme geometrice;

O6- să găsească o formă geometrică care să aibă cel puțin un element comun cu alte două forme geometrice vecine din șir;

O7- să formeze mulțimi de forme geometrice după diferite criterii;

b)Socio-afective:

O8 – să respecte regulile jocului și sarcinile trasate;

O9 -să participe cu interes și plăcere la întreaga activitate.

c)Psiho-motorii:

O10 – să mânuiască materialele puse la dispoziție;

Regulile jocului:

Copiii aleg forme geometrice, pe care le denumesc. Precizează apoi ce culoare au, ce

mărime (mare-mic), dacă e groasă sau subțiere, iar la sfârșit compară două forme, precizând asemănări și deosebiri.

Elemente de joc: magicianul, bagheta fermecată, trenulețul.

Strategii didactice:

– metode și procedee:

– material didactic: trusa cu forme geometrice, magician, baghetă, coșuleț.

Desfășurarea jocului:

Educatoarea îl prezintă copiilor pe magicianul Mickey Mouse care e necajit fiindcă trebuie să ajungă în țara prietenului său Donald Duck și nu poate, fiindcă nu are cu ce să călătorească. Educatoarea le propune copiilor să construiască împreună un trenuleț din forme geometrice. Copiii, chemați de Mickey cu bagheta,vor lua dintr-un coșuleț o formă, o vor denumi, o vor descrie și o vor așeza pe covor. Ei vor forma un șir (un trenuleț) din forme geometrice. După formarea șirului, Mickey constată că trenulețul nu pornește deoarece are o defecțiune. Defecțiunea e reprezentată de existența a 3 diferențe (ex. mărime, culoare, formă) între două forme geometrice vecine. Pentru rezolvarea defecțiunii, ei trebuie să găsească o a treia formă geometrică, pe care să o așeze între celelalte două, astfel încât, comparând formele vecine, să existe cel mult 2 diferențe între ele.

Acest joc s-a desfășurat pe o perioadă de aproximativ 30 min.

După desfășurarea variantelor jocului, se trece la rezolvarea fișei de evaluare, însă nu înainte de a fi prezentate și explicate de către educatoare sarcinile (,,Forme geometrice jucăușe” -vezi anexa)

Itemi:

I1- Colorează cu verde toate triunghiurile mari;

I2 -Colorează cu roșu triunghiurile mici;

I3 -Colorează cu galben rotundurile ;

I4- Colorează cu maro pătratele.

Descriptori de performanțã pentru fișa de evaluare ,,Forme geometrice jucăușe”

5.5.2. Etapa experimentală. Evaluarea continuă

Etapa experimentală s-a desfășurat în perioada 29.09.2014- 29.05.2015.

Cunoscând rezultatele obținute de copii în urma aplicării testelor, dar și rezultatele observațiilor libere efectuate, s-a putut trece la următoarea etapă a experimentului și anume

etapa experimentală propriu-zisă.

Scopul principal al acestei etape este de a introducere factorului experimental în activitățile didactice desfășurate în cadrul lotului experimental, adică utilizarea metodelor activ-participative pe durata desfășurării activităților la disciplina matematică, cu scopul influențării desfășurării evenimentelor. În același timp, în lotul de control nu va surveni nici o modificare, adică activitățile didactice se vor desfășura normal, fiind centrate pe utilizarea metodele tradiționale, fără a implica introducerea unor factori care ar putea perturba sau modifica activitatea.

În continuare vor fi prezentate activitățile didactice desfășurate pe baza metodelor activ-participative cu grupul experimental și activitățile matematice realizate prin intermediul metodelor tradiționale cu grupul de control.

În activitățile derulate la ambele loturi de preșcolari urmăresc același scop și aceleași obiective, doar metodele folosite sunt diferite.

Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de cercetare a lucrării de față, în această etapă a experimentului am desfășurat următoarele activițăți matematice:

5.5.2.A-,,Cine știe mai bine? ” -joc didactic ( metoda CUBUL -grup experimental)

5.5.2.a- ,,Flori vesele ”- exerciții cu material individual (metode tradiționale- grup de control)

5.5.2.B-,,Ne jucăm cu cifrele! ”- joc didactic (metoda MOZAICUL- grup experimental)

5.5.2.b- ,, Ajută-l pe Martinică! ”- joc didactic (metode tradiționale- grup control)

5.5.2.C – ,,Să formăm grupe!" -joc didactic (metoda SCHIMBA PERECHEA -grup experiment)

5.5.2.c- ,,Găsește grupa potrivită! " -activitate pe bază de exerciții cu material individual (metode tradiționale- grup control)

5.5.2.D- „Unde este locul meu?” – joc logico-matematic (METODA LOTUS DE GRUP, DIAGRAMA VENN, -grup experiment);

5.5.2.d- „Călătorie spre țara ștrumfilor” -activitate pe bază de exerciții cu material individual (metode tradiționale- grup control)

5.5.2.A -Cine știe mai bine? -joc didactic în desfășurarea căruia s-a utilizat metoda CUBUL (grup experimental)

5.5.2.a- Flori vesele – exerciții cu material individual desfășurat pe baza metodelor tradiționale (grup de control)

În ambele activități se urmărește consolidarea cunoștințelor matematice privind numerația în concentrul 1- 8.

Copiii trebuie să numere corect crescător și descrescător în concentrul 1 – 8; să descopere locul fiecărui număr în șirul natural și vecinii acestuia,să raporteze cantitatea la număr, cifră și invers; să utilizeze corect numeralul ordinal; să compună și să descompună cifre; să rezolve probleme de adunare cu 1 – 2 unități, utilizând corect semnele ”+” și ”=”; să realizeze corect sarcinile fișei, etc.

Diferența dintre cele două activități constă în faptul că în cadrul jocului didactic am utilizat la etapa de complicare a jocului metoda cubului, iar în activitatea realizată cu grupul de control, activitatea a avut la bază metode tradiționale.

Jocul didactic pe baza metodelor activ-participative s-a desfășurat pe o perioadă mai lungă de timp (30 min. ) decât activitatea matematică pe bază de exercițiu ( 25min. ).

În ambele activități s-a lucrat atât frontal cât și individual, iar în cadrul jocului , s-a lucrat și pe echipe, folosindu-se un material didactic variat ,urmărind stimularea gândirii și a atenției.

La sfârșitul activităților, după ce sarcinile au fost prezentate pe înțelesul copiilor, s-a rezolvat aceeași fișă de evaluare de ambele grupuri :Cine știe mai bine? (vezi anexa ).

Itemi:

I1- Completează șirul numeric crescător și apoi descrescător;

I2- Scrie vecinii mai mari și mai mici pentru cifrele indicate;

I3- Descompune cifre;

I4 -Compune cifre;

I5-Numără elementele mulțimilor și apoi scrie în fiecare casetă cifra corespunzătoare

Descriptori de performanțã pentru fișa ,, Cine știe mai bine?

5.5.2.B ,, Ne jucăm cu cifrele! ”- joc didactic (metoda mozaicului)

5.5.2.b ,, Ajută-l pe Martinică! ”- joc didactic (metode tradiționale)

Obiectivul fundamental al acestor activități este consolidarea și sistematizarea cunoștințelor matematice privind numerația în concentrul 1- 10.

Preșcolarii, pe parcursul acestor activități, trebuie să numere corect crescător și descrescător în concentrul 1 – 10;să așeze cifrele conform instrucțiunilor primite; să descopere cifra care lipsește în șirul natural și vecinii acesteia; să formeze grupe cu un număr dat de elemente; să raporteze cantitatea la număr, cifră și invers; să utilizeze corect numeralul ordinal; să numere crescător/ descrescător din 2 în 2; să utilizeze un limbaj matematic adecvat; să rezolve probleme de adunare cu 1 – 2 unități; să realizeze corect sarcinile fișei.

Se lucrează cu preșcolarii individual, frontal și pe grupe, folosindu-se material didactic variat la ambele jocuri didactice. Diferența existentă între cele două jocuri constă în modalitatea de organizare a procesului instructiv-educativ: la grupul experimental, jocul didacic a avut la bază metoda mozaicului, iar la grupul experimental s-au utilizat metodele tradiționale.

Activitatea derulată pe baza metodei mozaicului a urmărit stimulearea încrederii în sine a participanților, dezvoltarea abilităților de comunicare argumentativă și de relaționare în cadrul grupului, dezvoltarea gândirii logice, critice și independentă.

În încheierea jocurilor didactice, după ce au fost prezentate sarcinile fișei pe înțelesul copiilor, s-a rezolvat fișa de evaluare ,,Ghici-ghici? ” ( vezi anexa.).

Itemi:

I1-Completează cifra care lipsește din șirurile numerice prezentate;

I2- Scrie vecinii cifrelor indicate;

I3- Colorează tot atâtea elemente câte le indică cifra;

I4- Numără, apoi încercuiește cifra corespunzătoare numărului de elemente din fiecare mulțime;

I5- Încercuiește primul, al șaptelea și ultimul cățel.

Descriptori de performanțã pentru ,,Ghici-ghici?”

5.5.2.C – ,,Să formăm grupe!" -joc didactic (metoda SCHIMBA PERECHEA -grup experiment)

5.5.2.c- : ,,Găsește grupa potrivită! " -activitate pe bază de exerciții cu material individual (metode tradiționale- grup control)

La ambele grupuri, prin activitățile desfășurate, se urmărește constituirea grupelor de obiecte după criterii date: mărime, lungime, grosime, lățime,etc.

În vederea realizării acestui obiectiv fundamental, copiii trebuie să recunoască și să denumească obiectele prezentate, să identifice însușirile unui obiect, să sorteze obiectele după diferite criterii(forma, culoare, marime, grosime etc.), să clasifice obiectele după o însușire comună, să motiveze acțiunile folosind un limbaj corespunzător, să rezolve corect sarcinle fișei.

În cadrul jocului didactic ce se va desfășura prin intermediul metodei schimbă perechea se urmărește stimulerea participării tuturor copiilor la activitate, colaborarea, cooperarea în echipă, ajutorul reciproc, înțelegerea și toleranța față de opinia celuilalt.Nu lipsesc elementele specifice jocului: surpriza, întrecerea, aplauzele.

În schimb, în cadrul activității matematice pe bază de exercițiu, se lucrează doar individual sau frontal cu copiii, utilizând metodele tradiționale.

În ambele activități se folosește material didactic variat și se urmărește ca preșcolarii să-și verbalizeze acțiunile folosind un limbaj matematic adecvat temei.

În final, copiii ambelor grupe rezolvă fișa ,,Să facem ordine! " ( vezi pag.) ,însă nu înainte de a le fi prezentate sarcinile.

Itemi:

I1- Găsește șosete care formează o pereche și unește-le printr-o linie;

I2- Formează prin încercuire grupa sorilor cu raze lungi, grupa fularelor înguste și grupa lumânărilor groase;

I3- Încercuiește și colorează grupa eșarfelor înguste, grupa baloanelor cu ața lungă și grupa ciupercuțelor cu piciorul gros.

Descriptori de performanță fișa ,,Să facem ordine! "

5.5.2.D- „Unde este locul meu?” – joc logico-matematic (metoda lotus de grup, diagrama Venn, -grup experiment);

5.5.2.d- „Călătorie spre țara ștrumfilor” -activitate pe bază de exerciții cu material individual (metode tradiționale- grup control)

În cadrul activităților desfășurate, obiectivul fundamental urmărit a fost consolidarea și sistematizarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor însușite în legătură cu formele geometrice studiate.

În cazul ambelor activități derulate, s-a urmărit ca preșcolarii să recunoască formele geometrice studiate (rotund, triunghi, pătrat, dreptunghi), să denumească formele geometrice studiate (rotund, triunghi, pătrat, dreptunghi), să descrie formele geometrice studiate precizând însușirile acestora, să sorteze formele geometrice studiate după diferite criterii, să utilizeze un limbaj matematic adecvat, să realizeze corect sarcinile fișei.

Activitatea pe bază de exerciții cu material individual derulată la grupul de control s-a realizat prin utilizarea de materialul demonstrativ cât și material individual.

În cadrul jocului logico-matematic s-a urmărit crearea unei atmosfere de bună dispoziție, de colaborare în cadrul grupului,de ajutor reciproc,de manifestare a toleranței vis-a-vis de opinia coechipierilor, de competiție, întrecerea desfășurându-se între grupurile realizate pentru desfășurarea activității prin intermediul tehnicii lotus și a diagramei Vann. Educatoarea antrenează toți copiii în joc, insistând ca fiecare acțiune îndeplinită de către aceștia să fie verbalizată, folosindu-se un limbaj matematic adecvat temei.

Trebuie menționat faptul că activitatea desfășutată pe bază de material individual a menținut atenția copiilor vie timp de 25 de minute, iar activitatea didactică cu metode activ-participative la bază, 30min.

Fișa ,,Forme geometrice jucăușe” este rezolvată individual de către copii după ce au fost prezentate, în prealabil, sarcinile fișei pe înțelesul lor de către educatoare.

Itemi:

I1-Colorează cu galben rotundurile mici, cu albastru pătratele mijlocii și cu roșu dreptunghiurile mari!

I2- Formează, prin încercuire, grupa triungiurilor mari și galbene, grupa pătratelor mici și roșii și grupa dreptunghiurilor mijlocii și verzi!

Descriptori de performanță pentru fișa ,,Forme geometrice jucăușe”

5.5.3.Etapa finală (post-testul)

Etapa finală a experimentului s-a desfășurat la sfârșitul anului școlar 2014-2015, după ce în semestrul I și semestrul II cu preșcolarii grupului experimental s-au desfășurat o serie de activități matematice organizate pe baza metodelor activ-participative, timp în care, activitățile la grupul de control s-au desfășurat prin intermediul metodelor tradiționale.

Preșcolarii celor două grupe, cea de control și cea de experiment, au fost evaluați prin intermediul unui joc didactic realizat sub formă de concurs. Jocul s-a desfășurat concomitent cu ambele grupe de copii, orgazizate în două echipe, dar și prin fișe de evaluare sumative, cu scopul de a observa nivelul de pregătire al copiilor la finalul cercetării realizate și pentru a vedea dacă aceștia au realizat progrese/ regrese în urma folosirii metodelor activ-participative, respectiv metodelor tradiționale.

În această etapă s-a urmărit accentuarea diferențelor existente între două loturi implicate în cadrul experimentului, lotul de control și lotul experimental.

Grupa: mare1 + grupa mare 2

Tipul activității: verificare de cunoștințe, priceperi, deprinderi

Tema:Micii matematicieni

Forma de realizare: joc didactic (concurs)

Obiectiv fundamental: verificarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor matematice însușite în decursul unui an școlar

Obiective operaționale:

a)cognitiv- informaționale:

O1 – să numere corect crescător și descrescător în concentrul 1 – 10;

O2 – să numere crescător/ descrescător din 2 în 2;

O3 – să descopere cifra care lipsește în șirul natural și vecinii acesteia;

O4 – să raporteze cantitatea la număr, cifră și invers;

O5 – să formeze grupe cu un număr dat de elemente;

O6 – să utilizeze corect numeralul ordinal;

O7 – să compună și să descompună numerele;

O8 – să rezolve probleme de adunare și scădere cu 1 – 2 unități;

O9 – să descrie formele geometrice studiate precizând însușirile acestora(rotund, triunghi,pătrat, dreptunghi);

O10 – să sorteze formele geometrice studiate după diferite criterii;

O11-să recunoască și să denumească obiectele;

O12 -să identifice însușirile unui obiect;

O13 -să sorteze obiectele după diferite criterii(forma, culoare, marime, grosime etc.);

O14-să clasifice obiectele după o însușire comună;

O15- să utilizeze un limbaj matematic adecvat;

b)psiho- motorii:

O16 – să-și coordoneze oculo-motor mișcările;

O17 – să manipuleze corect obiectele;

c)afective:

O18- să participe activ și cu interes la lecție;

Sarcina didactică:

-Recunoașterea cifrelor, formarea de mulțimi de obiecte, raportarea cifrei la mulțime și invers;

– Rezolvarea diverselor sarcini legate de număratul în limitele 1-10;

– Descrierea atributelor pieselor geometrice alese și sortarea acestora după diferite criterii;

-Alcătuirea de grupe de obiecte după diferite criterii.

Regulile jocului:

– grupele de copii vor fi împărțite în 2 echipe (grup experimental și grup control);

– educatoarea va solicita câte un copil din fiecare grupă care să rezolve sarcina propusă;

– educatoarea va citi sarcina adresându-se copilului și echipei din care aceasta face parte;

-răspunsurile corecte vor fi apreciate cu flori pe panoul de concurs;

-echipa care nu va reuși să rezolve cerința va fi corectată de cealaltă echipă, căreia i se va acorda floarea.

-echipa care va aduna cele mai multeflori la panoul de concurs va fi desemnată câștigătoare.

Elemente de joc: surpriza, probleme ilustrate , mânuirea materialelor , aplauzele, deplasări ale copiilor în diferite puncte de lucru, rostogolirea cubului, alegerea florilor, stabilirea feed-back-ului prin aprecieri permanente ale rezultatelor, urmărirea scorului, competiția,recompensele.

Strategia didactică:

a)Metode: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, metoda cubului.

b)Procedee: frontal, individual, pe echipe.

c)Mijloace didactice: : rochița primăverii,flori cu sarcini, grupe de ghiocei, flori, fluturi, buburuze, jetoane cu cifre, coș, ouă cu sarcini didactice, grupe de forme geometrice, farfurii, planșe cu probleme ilustrate, cub, plicuri cu cifre, panou concurs, floricele.

Bibliografie:

– Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH, București, 2009

– Antonivici, S; Nicu, G – Jocuri interdisciplinare – Editura Aramis, București, 2003.

Durata: 30 min

Varianta I

La solicitarea educatoarei, copiii vor selecta flori și vor rezolva cerințele notate pe spatele acestora. Copiii vor căuta și așeza pe rochița zânei grupe de obiecte după criteriile impuse (ex.Caută și așază grupa de 8 flori cu petale rotunde pe rochița primăverii!).

Varianta II

Copiii trebuie să aleagă din coșulet câte un ou în interiorul căruia se află o hârtie pe care este scrisă o cerință.Aceștia vor număra crescător/descrescător în limitele 1-10, vor număra crescător/descrescător în limitele 1-10, din 2 în 2, vor căuta vecinii unor cifre, vor compune/descompune cifre.

Varianta III

Folosind metoda cubului, copiii vor selecta și grupa formele geometrice.

Complicarea jocului

În complicarea jocului se folosesc planșe ilustrate, urmărind rezolvarea unor probleme de adunare și scădere cu 1 – 2 unități;

Etapa finală a experimentului a adus cu sine aplicarea a trei fișe finale de evaluare (vezi anexele), la ambele grupuri de copii (grupul experimental și grupul de control), pentru a se constata și compara rezultatele obținute de preșcolari ca urmare a intervenției /neintervenției variabilelor independente (metodelor activ-participative).Menționez că testele finale au evaluat aceleași cunoștinte, priceperi și deprinderi matematice ca în etapa inițială, dar corespunzătoare nivelului de evoluție, după un an școlar.

Fișa de evaluare finală 1

Itemii evaluării finale 1:

I1. Încercuește florile din stânga și fluturele din dreapta ciupercuței, colorează albina care stă pe floare și buburuza de sub ciupercuță, taie cu o linie buburuza de pe frunză și desenează o floare în coș !

I2. Încercuiește lumânările subțiri și frunzele mijlocii, taie cu o linie dreptunghiurile mari, groase și roșii, apoi desenează folosind un rotund și 5 triunghiuri în pătrat o floare !

Descriptori de performanță pentru fișa de evaluare finală 1

Fișa de evaluare finală 2

Itemii evaluării finale 2:

I1 Unește fiecare mulțime cu cifra corespunzătoare numărului de elemente identificate!

I2 Colorează prima, a șasea și ultima floare !

I3 Completează șirul numeric crescător și apoi descrescător, după model !

Descriptori de performanță pentru fișa de evaluare finală 1

Fișa de evaluare finală 3

Itemii evaluării finale 3:

I1 Colorează cu galben triunghiul mare, cu roșu triunghiurile mici, rotundul mare cu albastru, rotundul mijlociu cu roz, iar rotundurile mici cu negru.

I2 Colorează cu gri dreptunghiul mare și cu mov dreptunghiurile mici, cu portocaliu pătratele mici, cu verde pătratele mijlocii și cu maro, pătratele mari.

Descriptori de performanță pentru fișa de evaluare finală 3

Tot în etapa finală a cercetării am aplicat cadrelor didactice un chestionar (anexa) cu scopul confirmării/ infirmării ipotezei generale: activitățile matematice desfășurate pe baza metodelor activ-participative sunt mai eficiente decât activitățile matematice desfășurate pe baza metodelor tradiționale și a ipotezei secundare: activitățile matematice realizate prin intermediul metodelor activ-participative suscită interesul preșcolarilor un timp mai îndelungat decât cele desfășurate cu ajutorul metodelor tradiționale .

Chestionarul a fost alcătuit din 8 întrebări cu răspunsuri închise și deschise. El a fost aplicat unui număr de 20 de cadre didactice, din care 12 educatoare de la Grădinița P.N. ,,Lumea Copiilor” -Lupeni și 3 educatoare de la Colegiul Tehnic ,,Mihai Viteazu – Vulcan.

CAPITOL V

REZULTATELE CERCETĂRII

Pentru a stabili nivelul de progres/ regres al preșcolarilor de-a lungul cercetării de față, dar și pentru a stabili importanța utilizării metodelor activ-participative în desfășurarea activităților matematice, s-au întocmit tabele privind rezultatele testelor inițiale, sumative și finale, histograme și diagrame aureolare.

În realizarea tabelelor și a graficelor s-au folosit următoarele abrevieri:

-FB- calificativ foarte bine;

-B- calificativ bine;

-S- calificativ suficient;

-I- calificativ insuficient.

V.1. Rezultate etapa inițială

În urma aplicării fișelor de evaluare inițială s-a stabilit nivelul de performanță al fiecărui copil, în funcție de comportamentele vizate.

Așa cum se poate observa din histograma nr.1 și diagramele aureolare, rezultatele obținute de cele două grupuri la prima fișă de evaluare inițială denumită ,, Cine știe, câștigă!” sunt relativ asemănătoare:

Histograma reflectă rezultatele copiilor la fișa ,, Cine știe, câștigă!”

Histograma nr.1

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul experimental la prima probă de evaluare inițială ,, Cine știe, câștigă!”

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul de control la prima probă de evaluare inițială ,, Cine știe, câștigă!”

Rezultate evaluarea inițială, fișa,, Cine știe, câștigă! Grupul experiment (Măsurarea variabilei dependente)

Rezultate evaluarea inițială, fișa,, Cine știe,câștigă! Grupul de control (Măsurarea variabilei dependente)

Peste 70% din subiecții cuprinși în experiment au obținut calificativele B și FB ; copiii care au obținut rezultate mai puțin bune au fost ajutați în etapa I să dobândească cunoștințele necesare în vederea eliminării lacunelor.

Cele două grupuri au obținut rezultate aproximativ egale, grupul experimental clasându-se pe primul loc în ceea ce privește calificativul FB, dar cu o diferență infimă.

Atât la grupul experimental cât și la cel de control, activitatea matematică corespunzătoare acestei fișe s-a derulat pe o perioadă de timp aproximativ egală, și anume, 25 de minute , respectiv 30 de minute .

Rezultatele înregistrate de copiii celor două grupuri la fișa de evaluare inițială nr.2

,, În lumea cifrelor ”

Așa cum se poate observa și în histograma nr.2, rezultatele obținute sunt următoarele:

Histograma nr.2

Rezultatele obținute la fișa ,, În lumea cifrelor ”

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul experimental la proba de evaluare inițială ,, În lumea cifrelor”

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul de control la proba de evaluare inițială ,, În lumea cifrelor”

Rezultate evaluarea inițială, fișa,, În lumea cifrelor”

Grupul experiment (Măsurarea variabilei dependente)

Rezultate evaluarea inițială, fișa,, În lumea cifrelor” Grupul de control (Măsurarea variabilei dependente)

Copiii au fost antrenați să participe cu interes la activitatea corespunzătoare fișei ,,În lumea cifrelor” , jocul desfășurându-se la ambele grupuri timp de 25 de minute.

Se poate observa faptul că rezultatele pozitive primează, marea majoritate a preșcolarilor rezolvând corect fișa.

Din grupul experimental, 19 copii au obținut calificativul FB, iar din grupul de control, 18 copii. Calificativul B a fost înregistrat de către 8 copii din fiecare grup, suficient au primit 3 copii din grupul experiment și 2 copii din grupul de control.Se poate observa că niciun copil nu a fost evaluat cu I.

Putem afirma că nici de această dată nu sunt diferențe mari între rezultatele obținute de copiii celor două grupuri cuprinse în experiment.

În cea de-a treia fișă de evaluare inițială ( Forme geometrice), copiii au fost testați pentru a se stabili nivelul achizițiilor referitoare la formele geometrice.

Rezultatele obținute de preșcolari sunt prezentate în histograma nr.3.

Calificativele obținute de preșcolari la fișa ,, Forme geometrice”

%

Histograma nr.3

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul experimental la proba de evaluare inițială ,, Forme geometrice”

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul de control la proba de evaluare inițială ,, Forme geometrice”

Rezultate evaluarea inițială, fișa,, Forme geometrice”

Grupul experiment (Măsurarea variabilei dependente)

Rezultate evaluarea inițială, fișa,, Forme geometrice” Grupul de control (Măsurarea variabilei dependente)

Peste jumătate din populația eșantionului a rezolvat integral fișa, iar aproximativ o treime din subiecți au obținut calificativul B. De apreciat este faptul că și la aceste activități niciun copil nu a fost în situația de a nu rezolva nicio sarcină.

În urma desfășurării celor trei jocuri didactice și a interpretării rezultatelor obținute la fișele de evaluare, putem spune că cele două grupuri, atât cel experimental, cât și cel de control, au obținut rezultate relativ egale, iar durata în care s-au desfășurat jocurile a fost aproximativ aceeași ( 25 min. ).

Astfel, din cele prezentate anterior, putem concluziona că cele două grupuri din cadrul experimentului sunt aproximativ identice și în ceea ce privește nivelul de pregătire matematic ale preșcolarilor.

V.2. Rezultate etapa experimentală

În etapa experimentală, la nivelul celor două grupuri, s-au desfășurat activități care aveau același obiectiv fundamental și aceleași obiective operaționale, diferența făcând-o metodele utilizate: pentru grupul experiment s-au folosit metode activ-participative, iar pentru grupul de control, metode tradiționale.

5.5.2.A-,,Cine știe mai bine? ” -joc didactic ( metoda CUBUL -grup experimental)

5.5.2.a- ,,Flori vesele ”- exerciții cu material individual (metode tradiționale- grup de control)

După desfășurarea celor două activități matematice organizate în funcție de metodele utilizate, copiilor din cele două grupuri li s-a aplicat fișa „ Cine știe mai bine? ”

Rezultatele obținute de ambele grupuri sunt prezentate histograma nr.4

Calificativele obținute de preșcolari la fișa „ Cine știe mai bine? ”

%

Histograma nr.4

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul experimental la fișa

„ Cine știe mai bine? ”

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul de control la fișa

„ Cine știe mai bine? ”

Rezultate la fișa „ Cine știe mai bine? ”

Grupul experiment (Măsurarea variabilei dependente)

Rezultate la fișa„ Cine știe mai bine? ”

Grupul de control (Măsurarea variabilei dependente)

Așa cum se poate observa din graficele prezentate, nu au existat copii care să nu rezolve corect nicio sarcină.

Deși rezultatele sunt aproximativ asemănătoare, se constată că numărul de copii care au obținut calificativul FB din grupul experimental este mai mare cu 2 față de numărul de copii care au obținut calificativul FB din grupul de control.

În cadrul grupului experimental unde s-a utilizat metoda cubul se poate observa un progres comparativ cu rezultatele obținute în perioada de evaluare inițială la fișa ,,În lumea cifrelor”. Un copil a progresat de la calificativul B la FB, iar altul, deși în etapa de evaluare inițială a înregistrat calificativul I, a reușit să obțină calificativul S. În cadrul grupului de control, unde desfășurarea activității matematice a avut la bază metodele tradiționale, niciun copil nu a progresat sau regresat

Putem afirma că, atât jocul didactic în care s-a folosit metoda cubului, cât și activitatea corespunzătoare lui, și-au atins obiectivele propuse deoarece mai mult de jumătate din totalul subiecților au rezolvat corect fișa .

Dacă în desfășurarea activității matematice la grupul de control copiii au reușit să se concentreze aproximativ 25 de minute, la grupul experimental nivelul de concentrare a fost ridicat timp de 35 min.

5.5.2.B ,, Ne jucăm cu cifrele! ”- joc didactic (metoda mozaicului)

5.5.2.b ,, Ajută-l pe Martinică! ”- joc didactic (metode tradiționale)

Jocul didactic ,, Ne jucăm cu cifrele! ”- desfășurat la grupul experimental, datorită metodei activ-participative utilizate, s-a întins pe o perioadă de timp mai îndelungată (30 minute) decât jocul didactic ,, Ajută-l pe Martinică! ” desfășurat pe baza metodelor tradiționale realizat cu grupul de control (25 minute).

La finele activităților, copiii ambelor grupuri au fost evaluați prin intermediul fișei „ Ghici-ghici?”

Rezultatele obținute de preșcolari în urma rezolvării acestei fișe sunt cele prezentate în histograma 5.

Calificativele obținute de preșcolari la fișa „ Ghici-ghici?”

%

Histograma 5

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul experimental la fișa

„ Ghici-ghici?”

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul de control la fișa

„ Ghici-ghici?”

Rezultate la fișa„ Ghici-ghici?”

Grupul experiment (Măsurarea variabilei dependente)

Rezultate la fișa„ Ghici-ghici?”

Grupul de control (Măsurarea variabilei dependente)

Se constată din histograma nr.5 că și de această dată, rezultatele obținute de experimental sunt mai bune decât cele înregistrate la grupul de control.

Se observă că între subiecții celor două grupuri care au obținut calificativul FB este o diferență de 6 procente.

Raportând aceste rezultate la cele obținute în perioada de evaluare inițială, putem afirma că în cadrul grupului experimental există 6 copii care au înregistrat progrese, 4 dintre ei trecând da la calificativul B la FB, iar 2 copii de la calificativul S la calificativul B. În cadrul grupului de control s-au înregistrat 3 copii care au progresat, 2 copii de la calificativul B la calificativul FB și un copil de la calificativul S la B.

Și de această dată metodele activ-participative și-au dovedit eficiența fapt demonstrat de numărul dublu de copii care au progresat în cadrul grupului experimental, comparativ cu numărul de preșcolari din grupul de control.

5.5.2.C – ,,Să formăm grupe!" -joc didactic (metoda SCHIMBA PERECHEA -grup experiment)

5.5.2.c- : ,,Găsește grupa potrivită! " -activitate pe bază de exerciții cu material individual (metode tradiționale- grup control)

Rezultatele obținute în cadrul acestor activități sunt prezentate în histograma nr.6

Calificativele obținute de preșcolari la fișa „ Să facem ordine! ”

Histograma nr.6

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul experimental la fișa

„ Să facem ordine! ”

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul de control la fișa

„ Să facem ordine! ”

Rezultate la fișa„Să facem ordine! ”

Grupul experiment (Măsurarea variabilei dependente)

Rezultate la fișa„ Să facem ordine! ”

Grupul de control (Măsurarea variabilei dependente)

Constatăm că rezultatele mai puțin bune obținute de cele două grupuri nu sunt diferite; în zilele ce urmează, în etapa I preșcolarii care au obținut calificativele I și S vor fi ajutați să-și însușească noțiunile pe care și le-au dobândit greșit.

Preșcolarii care au rezolvat în totalitate sarcinile fișei, la ambele grupuri, sunt în număr destul de mare și anume, peste 50%; totuși, grupul experimental s-a detașat de cel de control cu o diferență de 9 procente.

Jocul didactic realizat pe baza metodelor activ-participative a durat mai mult (30 min. ) decât activitatea pe bază de exercițiu ( 25 min. )

5.5.2.D- „Unde este locul meu?” – joc logico-matematic (metoda lotus de grup, diagrama Venn, -grup experiment);

5.5.2.d- „Călătorie spre țara ștrumfilor” -activitate pe bază de exerciții cu material individual (metode tradiționale- grup control).

Calificativele obținute de preșcolari

la fișa „ Forme geometrice ”

%

Histograma nr.7

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul experimental la fișa

„ Forme geometrice ”

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul de control la fișa

„ Forme geometrice ”

Rezultate la fișa„ Forme geometrice ”

Grupul experiment (Măsurarea variabilei dependente)

Rezultate la fișa „ Forme geometrice ”

Grupul de control (Măsurarea variabilei dependente)

După cum se observă din grafice, 20 de copii din cadrul grupului experiment au obținut calificative favorabile, FB la fișa comună aplicată, față de cei 17 copii din grupul de control. Câte 8 preșcolari din fiecare grup au obținut calificativul B, iar calificativul S a fost înregistrat la 2 copii din cadrul grupului experiment și la 3 copii din grupul de control. Nu au existat preșcolari care să nu rezolve nicio cerintță.

Comparând rezultatele obținute de copii la această fișă cu rezultatele din perioada de evaluare inițială la fișa ,,Forme geometrice jucăușe”, constatăm următoarele:

numărul copiilor din grupul experiment care au obținut calificativul FB în etapa experimentală este mai mare cu 13 procente decât cei care au obținut același calificativ în etapa inițială;

numărul copiilor din grupul de control care au obținut calificativul FB în etapa experimentală este mai mare cu 7 procente decât cei care au obținut același calificativ în etapa inițială;

numărul copiilor care au înregistrat calificativele B și S din grupul experimental a scăzul cu 7 procente, respectiv 6 procente;

în grupul de control,numărul preșcolarilor care au obținut calificativele B și S a scăzut cu 4 procente, respectiv 3 procente.

Putem afirma că în urma introducerii variabilei independente, metodele activ-participative, în cadrul grupului experimental, au progresat 6 copii, 4 preșcolari de la calificativul B la FB și doi de la calificativul S la B.

În cadrul grupului de control unde s-au utilizat metode tradiționale, au progresat doar 3 copii, doi de la calificativul B la FB și unul de la calificativul S la B.

Putem susține că utilizarea metodelor activ-participative contribuie la progresarea copiilor întru-un procent mai mare.

Cele două activități matematice: „Unde este locul meu?”( joc logico-matematic -metoda lotus de grup, diagrama Venn, -grup experiment) și „Călătorie spre țara ștrumfilor” (activitate pe bază de exerciții cu material individual -metode tradiționale- grup control) au trezit interesul copiilor, dar activitatea matematică realizată prin intermediul metodelor activ-participative a suscitat interesul preșcolarilor un timp mai îndelungat (35 min.) decât cea desfășurată cu ajutorul metodelor tradiționale (25min.).

V. 3 Rezultate etapa finală

Etapa finală s-a desfășurat la finele anului școlar 2014- 2015, la ambele grupe mari de preșcolari, pentru a se constata și compara rezultatele obținute în urma folosirii metodelor activ-participative, cu rezultatele obținute în urma desfășurării activităților în mod tradițional, dar și de a stabili progresul/ regresul copiilor din cadrul aceluiași grup pe parcursul unui an școlar(etapa inițială/ etapa finală) ca urmare a introducerii/ neintroducerii variabilei independente.

Preșcolarii celor două grupe, cea de control și cea de experiment, au fost evaluați prin intermediul unui joc didactic realizat sub formă de concurs. Jocul s-a desfășurat concomitent cu ambele grupe de copii, orgazizate în două echipe, dar și prin fișe de evaluare.

În această etapă s-a urmărit accentuarea diferențelor existente între cele două loturi implicate în cadrul experimentului, lotul de control și lotul experimental.

Având în vedere faptul că asupra grupului experimental, pe parcursul anului școlar s-a intervenit cu variabile independente, finalul jocului didactic confirmă faptul că activitățile matematice desfășurate pe baza metodelor activ-participative sunt mai eficiente decât activitățile matematice desfășurate pe baza metodelor tradiționale,echipa grupului experimental reușind să acumuleze cu cinci puncte mai mult decât echipa de control.

Observațiile efectuate în timpul jocului didactic relevă faptul că grupul experimental a avut capacitatea de a-și menține atenția vie pe o perioadă de timp mai lungă decât grupul de control.

După aplicarea fișei de evaluare finală numărul 1 s-au înregistrat următoarele rezultate:

Histograma nr.8

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul experimental la fișa de evaluare finală 1

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul de control la fișa

de evaluare finală 1

Rezultate la fișa de evaluare finală 1

Grupul experiment (Măsurarea variabilei dependente)

Rezultate la fișa de evaluare finală 1

Grupul de control (Măsurarea variabilei dependente)

Din tabelele prezentate mai sus se poate constata faptul că la fișa de evaluare finală nr.1, 25 preșcolari din grupul experimental au obținut calificativul FB, față de 21 copii care au obținut calificativul FB în cadrul grupului de control, calificativul B a fost înregistrat de 5 copii din grupul experimental și de 5 copii din grupul de control. Dacă din grupul experimental niciun copil nu a obținut calificativul S, în grupul de control au existat 2 calificative S. Calificativul I nu a fost înregistrat.

Putem concluziona că în cadrul grupului de control unde s-au utilizat metodele tradiționale, 2 copii nu au asimilat în totalitate conținuturile transmise, iar competențele vizate nu s-au însușit.

Histograma nr.9

Rezultatele obținute de preșcolarii grupului experiment în etapa inițială și finală a cercetării

Analizând histograma nr.9 și comparând rezultatele obținute de copiii din grupul experiment în etapa de evaluare inițială cu cele din etapa finală, ca urmare a introducerii variabilei independente, putem afirma că un număr de 11 preșcolari au progresat de la calificativul B la FB, 5 copii au înregistrat în etapa finală calificativul B față de 10 copii din etapa inițială.Calificativul S a fost prezent doar în etapa de evaluare inițială.

Și în cadrul grupului de control, după cum se poate observa în histograma nr.10, au fost înregistrate progrese. Dacă în etapa inițială 12 copii au obținut calificativul FB, în etapa finală numărul lor a crescut până la 21 de copii. Din păcate, 7 copii au stagnat, 5 dintre ei au obținut calificativul B și 2 calificativul S.

Histograma nr.10

Rezultatele obținute de preșcolarii grupului de control în etapa inițială și finală a cercetării

Calificative obținute de preșcolari la fișa de evaluare finală 2

Histograma nr.11

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul experimental la fișa de evaluare finală 2

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul de control la fișa

de evaluare finală 2

Rezultate la fișa de evaluare finală 2

Grupul experiment (Măsurarea variabilei dependente)

Rezultate la fișa de evaluare finală 2

Grupul de control (Măsurarea variabilei dependente)

După cum se poate observa din tabelele grafice prezentate, eficiența metodelor activ-participative a fost dovedită de rezultatele înregistrate de copiii din grupul experimental la fișa de evaluare 2. Dacă în grupul de control 21 de copii au obținut calificativul FB, în grupul experimental au existat 26 de copii cu acest calificativ. 6copii din grupul de control au fost notați cu calificativul B, iar din grupul experimental, 3 copii. Se constată că în ambele grupuri au existat câte un calificativ S.

Comparând rezultatele copiilor din grupul experiment din perioada de evaluare inițială cu cele obținute în etapa finală a cercetării, după instruirea pe baza metodelor activ-participative, se constată că 7 copii au progresat de la calificativul B la FB și doi copii de la calificativul S la B. Din păcate, un copil a stagnat, obținând calificativul S.

Această situație este prezentată în histograma nr.12

Histograma nr.11

Rezultatele obținute de preșcolarii grupului experiment în etapa inițială și finală a cercetării

În grupul de control, pe parcursul anului au progresat doar 3 copii de la calificativul B la FB și un copil de la calificativul S la B.

Histograma nr.12

Rezultatele obținute de preșcolarii grupului de control în etapa inițială și finală a cercetării

Comparând rezultatele de mai sus, putem afirma că utilizarea metodele activ-participative influențează în mod considerabil progresul copiilor.

Calificative obținute de preșcolari la fișa de evaluare finală 3

Histograma nr.13

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul experimental la fișa de evaluare finală 3

Diagrama aureolară reflectă rezultatele copiilor din grupul de control la fișa

de evaluare finală 3

Rezultate la fișa de evaluare finală 3

Grupul experiment (Măsurarea variabilei dependente)

Rezultate la fișa de evaluare finală 3

Grupul de control (Măsurarea variabilei dependente)

După analiza tabelelor de mai sus, se poate afirma că preșcolarii ambelor grupe au obținut rezultate bune, în general, dar cei instruiți pe baza metodelor activ-participative în mod special. Din grupul experimental 24 de copii au primit calificativul FB, iar din grupul de control, 19 copii. Calificativul B a fost acordat unui număr de 6 copii din grupul experimental și unui număr de7 copii din grupul de control. Doi preșcolari din grupul de control au obținut calificativul S. Calificativul I nu a fost acordat niciunui copil.

Comprând rezultatele înregistrate de copii în perioada de testare inițială cu cele obținute în etapa finală, concluzionăm următoarele:

în cadrul grupului experimental, 8 copii au progresat de la calificativul B la FB și 4 preșcolari de la calificativul S la B. Nu au fost înregistrate calificativele S și I;

-în grupul de control au progresat doar 4 copii de la calificativul B la FB și doi preșcolari de la calificativul S la B. Doi preșcolari au obținut calificativul S, neînregistrând progrese.

Histograma nr.13

Rezultatele obținute de preșcolarii grupului experiment în etapa inițială și finală a cercetării

Histograma nr.14

Rezultatele obținute de preșcolarii grupului de control în etapa inițială și finală a cercetării

În urma celor prezentate anterior putem afirma că atât ipoteza principală: ,,Activitățile matematice desfășurate pe baza metodelor activ-participative sunt mai eficiente decât activitățile matematice desfășurate pe baza metodelor tradiționale ” și ipoteza secundară:,,Activitățile matematice realizate prin intermediul metodelor activ-participative suscită interesul preșcolarilor un timp mai îndelungat decât cele desfășurate cu ajutorul metodelor tradiționale” sunt adevărate.

Finalul cercetării a adus cu aplicarea de chestionare cadrelor didactice cu scopul confirmării/ infirmării ipotezei generale: activitățile matematice desfășurate pe baza metodelor activ-participative sunt mai eficiente decât activitățile matematice desfășurate pe baza metodelor tradiționale și a ipotezei secundare: activitățile matematice realizate prin intermediul metodelor activ-participative suscită interesul preșcolarilor un timp mai îndelungat decât cele desfășurate cu ajutorul metodelor tradiționale .

Chestionarul a fost alcătuit din 8 întrebări cu răspunsuri închise și deschise. El a fost aplicat unui număr de 20 de cadre didactice, din care 12 educatoare de la Grădinița P.N. ,,Lumea Copiilor” -Lupeni și 3 educatoare de la Colegiul Tehnic ,,Mihai Viteazu – Vulcan.

Prin aplicarea acestui chestionar s-a urmărit scoaterea în evidență a părerilor cadrelor didactice vis-a-vis de utilizarea metodelor activ-participative în cadrul activităților matematice, afinitatea pentru unele metode, eficiența/ ineficiența acestora prin înregistrarea de progrese/ regrese/ stagnări la nivelul dezvoltării performanțelor copiilor precum și scoaterea în evidență a beneficiilor aduse de aplicarea lor în procesul instructiv-educativ.

Datele personale privind vechimea în învățământ, studiile și funcția ocupată de cadrele didactice intervievate se precizează în tabelul următor:

Ponderea răspunsurilor la întrebarea 1. „Utilizați metode activ-participative în activitatea didactică ?” sunt prezentate în diagrama. următoare:

Utilizarea metodelor activ-participative

Din diagrama prezentată reiese faptul că mai mult de jumătate dintre cadrelor didactice chestionate (54%), folosesc în cadrul activităților didactice metode activ-participative. Doar 15% dintre cadrele didactice utilizează uneori (rar) metode activ-participative în cadrul activităților, acordând o importanță mai scăzută acestora, iar 31% din cadre folosesc frecvent aceste metode.

Răspunsurile la întrebarea 2. „Care sunt principalele domenii de activitate în care folosiți metode activ-participative ?” au fost analizate astfel că ponderea lor este prezentată în fig. următoare:

Domeniile de activitate la care se folosesc metodele activ-participative

Se poate observa faptul că metodele activ-participative sunt folosite într-o pondere mare în DLC (52%), urmat de DȘ (34%). De asemenea, domeniul imediat următoar este DOS cu un procent de 10% și DEC cu 4% .

Răspunsurile cadrelor didactice la punctul nr. 3 din chestionar: „Enumerați metodele activ-participative utilizate în cadrul activităților matematice!:” sunt exprimate în procente în diagrama de mai jos:

Ponderea metodele activ-participative

După cum se poate observa în figura prezentată mai sus, cea mai folosită metodă activ-participativă în cadrul activităților matematice este „cubul”, fiind considerată o metodă ușor de folosit.

Se poate observa că o altă metodă activ-participativă utilizată este ”mozaicul”, folosită în proporție de 24%, iar pe locul trei se situează metoda ”ciorchinele”,cu un procent de 20%. 7% din numărul celor care au competat chestionarul folosesc și alte metode activ-participative.

La cea de-a parta întrebare: ,,Considerați că utilizarea metodelor activ-participative în activitățile matematice contribuie la creșterea eficienței procesului instructiv-educativ comparativ cu folosirea metodelor tradiționale? Argumentați! ”, după cum se poate observa în diagramă, 51% din educatoare preferă metodele activ-participative pentru a crește eficiența activităților matematice, timp în care, 20% din cadre utilizează metodele tradiționale. 29% din numărul total al celor chestionați au precizat că nu au observat îmbunătățiri la nivelul cognitiv al copiilor, deoarece nu au utilizat în mod sistematic metodele activ-participative.

Creșterea eficienței activității matematice cu ajutorul metodelor activ-participative

Ponderea răspunsurilor la întrebarea 5: ,,În urma utilizării metodelor activ-participative ați obținut o modificare în activitatea de învățare a copiilor (progres, regres, stagnare) ? ” este prezentată în diagrama următoare:

Opinia privind contribuția metodelor activ-participativ

Din analiza datelor prezentate în figura de mai sus putem afirma că un procentaj de 54%, dintre educatoare, consideră că pot utiliza metodele activ-participative cu scopul creșterii performanțelor copiilor, aceștia înregistrând progrese.Pe de altă parte, 32% dintre educatoare cred că metodele activ-participative nu influențează performanțele copiilor. Doar 14% nu au nicio părere referitoare la aplicarea și utilizarea acestor metode.

La al 6-lea punct din chestionar, cadrele didactice au fost întrebate dacă, în opinia dumnealor, metodele activ-participative prezintă avantaje. Au fost rugate să enumere câteva avantaje ale acestor metode.

Din diagrama de mai jos putem extrage ideea că un procent de 64% din persoanele chestionate consideră că metodele activ-participative prezintă unele avantaje:

-Captează atenția preșcolarilor, dezvoltându-le capacitatea de a comunica cu grupul și în cadrul grupului ;

-Dezvoltă spiritul de punere în practică a cunoștințelor transmise, învață să colaboreze în cadrul grupului;

-Activează copiii timizi, încurajându-i să se exprime liber;

-Dezvoltă spiritul competitiv și creativitatea.

-Preșcolarii asimilează mai ușor informațiile transmise și în mod natural;

-Le dezvoltă creativitatea și interesul pentru a rezolva problemele pe care le întâlnesc.

26% din persoanele chestionate au susținut că metodele activ-participative nu prezintă avantaje majore, iar 10% din cadrele didactice nu au cunoștințele necesare pronunțării.

Avantajele metodelor activ-participative

La întrebarea nr.7: ,, În opinia dumneavoastră metodele activ-participative prezintă dezavantaje? Enumerați dezavantajele acestor metode ! ”, 63% din persoanele întrebate au prezentat următoarele dezavantaje:

– „Dorința de exprimare a copiilor a generat puțin haos în sala de grupă.”

-„ Din pricina caracterului activant al metodelor, preșcolarii vorbesc neîntrebați.”

– „ Aplicarea acestor metode implică utilizarea unor materiale variate care nu există în dotarea grădiniței sau procurarea lor presupune un efort financiar ”;

-„ Unele dezavantaje sunt legate de spațiul restrâns pentru desfășurarea unor jocuri didactice și lipsa meterialelor didactice necesare”;

Trebuie menționat și faptul că 26% din cadrele didactice nu au prezentat niciun dezavantaj al metodelor activ-participative, iar 10% au declarat că nu stăpânesc foarte bine această temă pentru a răspunde.

Dezavantajele metodelor activ-participative

La finalul chestionarului, cadrele didactice au fost întrebate: ,,Credeți că activitățile matematice realizate prin intermediul metodelor activ-participative suscită interesul preșcolarilor un timp mai îndelungat decât cele desfășurate cu ajutorul metodelor tradiționale ? Argumentați ! ”.

După cum se poate observa în diagrama de mai jos, 56% din cadre consideră că metodele activ-participative stimulează interesul copiilor pentru activitatea didactică derulată, menținâmd atenția vie pe o perioadă mai lungă de timp. La polul opus, 23% din numărul total de educatoare susțin că aceste metode crează haos în sala de grupă, atenția copiilor fiind disturbată de gălăgie.

În urma aplicării chestionarului adresat cadrelor didactice, putem sintetiza următoarele aspecte:

-majoritatea cadrelor didactice utilizează metodele activ-participative pentru a crește eficiența activităților matematice, considerându-le folositoare, cu impact pozitiv asupra evoluției preșcolarilor menținând atenția copiilor vie pe o perioadă mai lungă de timp;

-deși aplicarea acestor metode are unele dezavantaje, în special de ordin financiar, cadrele didactice le utilizează, făcând abstracție de aceste impedimente;

-unele cadre didactice nu folosesc aceste metode deoarece consideră că nu sunt folositoare sau nu cred în rezultatele pozitive obținute în urma aplicării lor.

Utilizarea metodelor activ-participative rămâne la libera alegere a fiecărui cadru didactic, putând fi folosite sau nu, în funcție de vârsta copiilor , de personalitatea lor, dar și de modul de lucru specific.

CONCLUZII

Preocuparea pentru modernizarea învățământului, pentru cerințele epocii contemporane, cele destinate ridicării calității învățământului matematic, ocupă un loc prioritar.

Educarea unei gândiri productive generatoare de soluții, posibilitatea de adaptabilitate continuă la situații noi se poate realiza prin utilizarea în procesul educațional a tuturor mijloacelor și metodelor de învățământ ținând cont de condițiile concrete care pot influența personalitatea copiilor (ereditatea, mediul social, mediul familial, particularitățile psihologice alecopilului, aspirațiile și aptitudinile lui).

Prin lucrarea de față mi-am concentrat atenția asupra modernizării învățământului prin utilizarea unor metode activ-participative în scopul creșterii eficienței în cadrul activităților matematice în grădinița de copii.

Utilizarea metodelor activ-participative în procesul instructiv educativ accelerează însușirea cunoștințelor, formarea priceperilor și deprinderilor, a capacităților și contribuie la dezvoltarea tuturor proceselor psihice.

Metodele activ-participative folosite în cadrul demersului pedagogic au o eficiență sporită prin faptul că antrenează copilul în procesul de predare-învățare, transformându-l în participant activ al propriei sale formări, cadrului didactic revenindu-i sarcina de coordonator, îndrumător al activității.

Prin prezentarea modalităților practice de predare a matematicii la grădiniță, în lucrarea de față, am urmărit elaborarea unor scheme mintale simple, pe care copilul să le utilizeze creator, în situații cât mai variate.

Prin munca diferențiată și individualizată se pot obține rezultate foarte bune prevenindu-se și lichidându-se lacunele.

Tiberiu Kulcsar, în lucrarea „Factori psihologici ai reușitei școlare ,,precizează că ,,eșecul școlar al elevilor poate fi evitat prin practicarea unei metode pedagogice active și mai individualizate, în raport cu profilul psihologic al acestora”.

Metodele activ-participative sunt singurele care pot transforma posibilitățile latente ale creierului în instrumente mintale reale.

Mai mult decât opțiunea pentru una din modalitățile de organizare a activității didactice, este importantă realizarea unui echilibru în folosirea acestora în funcție de natura activității de învățare, specificul obiectului de invățământ, vârsta copiilor, obiectele pedagogice ce trebuie realizate.

Concluziile referitoare la diferitele moduri de organizare a copiilor în activitățile matematică ar fi:

– învățământul frontal contribuie în mod deosebit la însușirea de către copii a elementelor de bază, a noțiunilor esențiale, tehnicilor de muncă intelectuală;

– învățământul pe grupe îi obișnuiește pe copii să aplice în forme variate cunoștințele însușite și tehnicile de muncă intelectuală, le formează priceperea de a învăța singuri;

– organizarea individuală și cea pe grupe cultivă inventivitatea, gândirea independentă și creatoare.