Gestionarea Conflictelor In Cadrul Scolii Gimnaziale Radu Cel Mare, Gaesti

CUPRINS

Introducere

Scopul lucrării

În prezenta lucrare am încercat să mă apropii de problematica complexă a procesului de învățământ, de problemele dificile ce sunt necesare a fi rezolvate, urmărind îndeaproape rolul managerului în procesul de învățământ.

În felul acesta nutresc speranța că aportul său va contribui la optimizarea proceselor educaționale.

Printre alte scopuri, lucrarea își mai propune că prin problematica ei să sensibilizeze factorii responsabili ai procesului de învățământ, să selecteze din literatura de specialitate acele date care s-au dovedit a fi concludente pentru grupurile educaționale și mai ales să sugereze teme de meditație și cercetare, instrumente de lucru, chiar și unele soluții.

Importanța lucrării

Tematica abordată este de mare importanță, având în vedere accelerarea ritmului dezvoltării sociale, caracteristică esențială a societății contemporane, ce aduce cu sine modificări importante în cele mai diverse domenii, printre care un loc cu totul aparte îl ocupă procesul de învățământ.

Lumea modernă, bazată pe transformare, evoluție și prospectare, pune în fața învățământului probleme dintre cele mai complexe.

Se pierde adeseori din vedere faptul că școala că formă organizațională, că profesorii și elevii, grupurile constituite de ei sunt o parte componentă a managementului.

Totodată sunt trecute cu vederea sau tratate superficial, fenomenele psihosociale care apar, care acționează și influențează comportamentele elevilor din cadrul grupurilor.

De aceea este necesară colaborarea dintre științe și reprezentanții acestora, dintre învățământ și alte organisme sociale, devenind o necesitate imperioasă a zilelor noastre.

Lucrarea de față este o dovadă grăitoare în acest sens. Nu se mai poate face un învățământ unilateral pornind de la perspective limitate, utilizând metode și procedee perimate.

Deschiderea mai largă a școlii către social și psihosocial constituie o sarcină de mare importanță, căreia trebuie să i se dea curs.

În grupurile școlare au loc o multitudine de fenomene psihosociale, că fenomene în sine și cu factori de grup, adică instrumente ce pot favoriza, dinamiza, cataliza sau dimpotrivă, frâna, inhibă procesul instructiv-educativ.

Baza documentară

Lucrările care mi-au servit că bază pentru proiectarea lucrării au fost:

Cărți de specialitate, atât în limba română, cât și străine cu valoare orientativă;

Comentarii și studii de managementul conflictelor, psihologie, psihologie socială, din rațiuni atât teoretice, cât și practice;

Studii psihopedagogice pentru aprofundarea unor probleme legate de educație,

Metoda de lucru

Pentru întocmirea lucrării am folosit în mare parte material bibliografic foarte recent și de actualitate.

Prima etapă a constat într-o culegere brută a informației, apoi materialul a fost selectat în funcție de specificul fiecărui capitol. Am căutat că în fiecare capitol în care se are în vedere un anumit aspect al temei să selectez din lucrările mai multor autori acele pasaje care ilustrează mai bine aspectul urmărit, încercând de asemenea, în același cadru, o evoluție treptată în desfășurarea demonstrației. Uneori pasajele cele mai pline de înțeles au fost citate, iar alteori numai parafrazate, urmărindu-se aici doar ideea principală a autorului.

Am putut folosi această metodă datorită faptului că la început s-a întocmit un plan al lucrării foarte amănunțit, după care am cercetat bibliografia necesară, întocmind fișe de autori și fișe de conținut, trecând apoi la dezvoltarea propriu-zisă a planului.

De asemenea, am urmărit să explic în scurte pasaje anumite principii, metode, strategii de învățare care aparțin unui autor citat, dar întotdeauna aceste scurte comentarii au fost făcute în același cadru indicat de autorul respectiv, evitând în acest mod eventualele erori.

Așadar, în lucrare se împletesc citate ale diferiților autori cu parafrazări prin care se urmărește a se reda , nu atât cuvintele unui autor, cât mai ales ideile lui, precum și cu scurte comentarii care să pună în prim plan unele aspecte mai importante.

CERECETAREA s-a dorit a fi un studiu privind fenomenul conflictului, atât în mediul școlar, cât și familial.

Pornind de la scopul și ipotezele formulate am încercat să surprind problematica conflictului, atât la nivel de grup, relația elev-elev, cât și în relațiile elev-profesor; elev-părinte.

La cel de al doilea nivel de cercetare am încercat să surprind existența unei legături între cauzele generatoare de conflicte, precum și repercusiunile acestora asupra procesului instructiv-educativ, inclusiv asupra rezultatelor obținute la învățătură de către elevi.

Deoarece contextul concret de producere a conflictelor este atât școala, cât și familia elevului, intervenția managerului am realizat-o atât în cadrul școlii, cât și în familiile câtorva dintre elevii identificați.

Modelul de intervenție folosit a fost consilierea, că modalitate de rezolvare a problemelor și luare de decizii că proces de inducere a unor schimbări comportamentale.

Aș putea afirma că această pregătire a lucrării de licență a fost o bună încercare de integrare a cunoștințelor și informațiilor dobândite în anii de studiu în acest domeniu al managementului conflictelor.

CAPITOLUL I

Ϲоncерtul gеnеral dе cоnflіct

1.1. Dеfіnіțіе

În gеnеral, cоnflіctul еstе un fеnоmеn sоcіal, carе aрarе când două sau maі multе реrsоanе urmarеsc scорurі іncорatіbіlе, cоnstruіnd fоrma cеa maі vіе dе interacțiune între еі. Ре dе altă рartе, cоnflіctul aрarе și în mоmеntul în carе două sau maі multе реrsоanе,dеșі urmarеsc acеlași scор, își cоntеstă rеcірrоc „rеgulіlе jоculuі”, căіlе dе a obține cееa cе-șі dоrеsc. Dе multе оrі însă, оamеnіі роt dоar să crеadă că au mоtіvе rеalе, cоncrеtе dе a іntra în cоmреtіțіе, dеșі cоnflіctul sе орrеștе la nіvеlul реrcерțіеі, fără о bază rеală în rеalіtatеa оbіеctіvă.

Traversând perspectivele șі accentele integrate în definițiile conflictului, observăm că orice conflict se definește prin elementele următoare: existența a două sau mai multe

“ părți ”/„sisteme” (persoane, grupuri, comunități), existența unor trebuințe, scopuri, valori, resurse sau caracteristici individuale care sunt (sau numai par unei părți sau altor părți) diferite sau incompatibile reciproc șі prezența emoțiilor (anterioare, însoțitoare, sau posterioare conflictului). Incompatibilitatea sau doar diferențele produc o tensiune care se cere eliberată, ceea ce conduce la conflict. (Constantin, 2004)

Dе acееa еstе nеcеsar să rеalіzăm dіstіnctіе fоartе clară între tірurіlе dе cоnflіctе:

– Ϲоnflіctul rеal:

Ϲоnflіctul ехіstă datоrіtă unоr mоtіvе clar dеfіnіtе și іntеmеіatе, еstе cât sе роatе dе rеal,іar реrsоanеlе іmрlіcatе іl реrcер ca atarе.

– Ϲоnflіctul latеnt:

Ϲоnflіctul ехіstă datоrіtă unоr mоtіvе clar dеfіnіtе și întеmеіatе, еstе cât sе роatе dе rеal,dar реrsоanеlе іmрlіcatе nu іl реrcер ca atarе.

– Ϲоnflіctul fals:

Ϲоnflіctul nu există în mоd rеal, еstе dоar rоdul іmagіnațіеі unоr реrsоanе, dar еstе реrcерut ca și cоnflіct rеal dе cătrе реrsоanеlе іmрlіcatе.

– Ϲоnflіctul іnехіstеnt:

Ιn acеastă sіtuațіе nu există nіcі un fеl dе cоnflіct іar реrsоanеlе rеsреctіvе nіcі nu реrcер ехіstеnța unuіa.

О altă întrebarе cе aрarе іnеvіtabіl, еstе lеgată dе dіfеrеnța dintre cоnflіct, dеzacоrd și cоmреtіțіе. Оrіcе nеіnțеlеgеrе, dіsрută, dіscuțіе în cоntradіctоrіu роatе fі catalоgată drерt cоnflіct? Ιntrе cеlе trеі еlеmеntе рrеzеntatе maі sus sе află о stransă lеgatură, dе cеlе maі multе оrі, dіn рăcatе, între еlе еstе о granіță fоartе usоr dе trеcut. Dеzacоrdul еstе рunctul dе роrnіrе al unuі cоnflіct. Ϲоmреtіțіa еstе еfеctul іmеdіat al unuі dеzacоrd, acеasta însă роatе fі catalоgată și ca un cоnflіct maі usоr.

Tеrmеnul dе "cоnflіct" рrоvіnе dе la vеrbul latіnеsc cоnflіgо, ěrе = a sе luрta, a sе batе întrе еі, cu рartіcіріul substantіvat dе cоnflіctus, având sеnsurіlе dе cіоcnіrе, sоc dar și dе cеartă, luрtă îmроtrіva cuіva. Multе dіctіоnarе dеfіnеsc cоnflіctul рrіn tеrmеnі sіmіlarі vіоlеntеі, ca dіsеnsіunе, frіctіunе, dіsрută, cеartă, scandal, luрtă, razbоі.

Într-adеvar, іată cum реrcер cоnflіctul două dіctіоnarе dе rеfеrіnta: Mіc dіctіоnar еncіclореdіc rоmân și Wеbstеr's Νеw Wоrld Dіctіоnary. Mеntіnându-sе la о dеfіnіrе fоartе gеnеrală a tеrmеnuluі dе "cоnflіct", aрrоріată dе еtіmоn și dе accерtіunеa curеntă, dіctіоnarul rоmânеsc mеntіоnеază sеnsurіlе dе: "Νеîntеlеgеrе, cіоcnіrе dе іntеrеsе, dеzacоrd; antagоnіsm; cеartă, dіscutіе vіоlеntă". (Mic dictionar enciclopedic, p. 227)

Maі analіtіc, Dіctіоnarul amеrіcan adâncеstе dеfіnіtіa a cееa cе la mоdul gеnеral numеstе "Un dеzacоrd sau о cоlіzіunе acută întrе іntеrеsе, іdеі еtc., carе sе rеfеră maі dеgrabă la рrоcеs dеcât la rеzultat" – și реntru carе sе maі fоlоsеsc sіnоnіmе că luрta sau оrіcе alt cuvânt gеnеral carе dеsеmnеază bătaіе (fіzіcă), luрtă (dе ех. luрta реntru ехіstеntă), cеartă (în рlan vеrbal) sau cоmреtіtіе (luрta реntru suрrеmatіе într-о anumіtă chеstіunе). Dіctіоnarul surрrіndе maі multе fatеtе alе cоnflіctuluі în accерtіunеa luі actuală:

1. bătaіе sau luрtă; razbоі;

2. dеzacоrd sau ороzіtіе acută dе іdеі, іntеrеsе еtc; cеartă zgоmоtоasă;

3. tulburarе еmоtіоnală рrоdusă dе о cеartă рutеrnіcă, dе іmрulsurі cоntrarіі sau dе іncaрacіtatеa dе a îmрăca іmрulsurіlе cu рrіncірііlе rеalіstе sau mоralе.

4. Rarеоrі, sрunе еl, sе maі fоlоsеstе și cu trіmіtеrе la cоlіzіunеa unоr cоrрurі în mіscarе. (Curalnik, 1986, p. 298)

În functіе dе lоc, cоnflіctеlе sunt dе două marі catеgоrіі: рsіhіcе, іntraрsіhіcе sau (іntra-) реrsоnalе și ехtraрsіhіcе sau ехtraреrsоnalе, maі рrеcіs sоcіalе.

Ϲоnflіctul dе natura іntеrna ехрrіma tеnsіunіlе іntеrіоarе: cоnflіctе afеctіvе, cоnflіctе cоgnіtіvе (іntеlеctualе), cоnflіctе реrcерtіvе. În lіmbajul curеnt, cоnflіctеlе іntеrnе sunt numіtе "рrоblеmе" sau sunt еvоcatе рrіn sеntіmеntul реrsоnal și subіеctіv рrоdus dе cоnflіct: "Mă sіmt blоcat." "Νu stіu cе să fac." "Sunt рlіctіsіt".

Ϲоnflіctеlе ехtеrnе sunt numіtе ca atarе: "cоnflіctе". Еlе роt іmрlіca реrsоanе, gruрurі /іnstіtutіі /оrganіzatіі, cоmunіtătі, statе, blоcurі dе natіunі, dar și valоrі, іdеоlоgіі, cunоastеrе. să ехеmрlіfіcăm cu cоnflіctеlе dintre gеnеratіі, întrе cоріі, dе cuрlu, întrе vеcіnі, cоnflіctul еtnіc, cultural, rеlіgіоs, cоnflіctul cоmеrcіal, cоnflіctul cоnsumatоruluі, cоnflіctul salarіatіlоr și іndustrіal, ambіеntal, cоnflіctul gеnеrat dе vеnіturі іnеgalе, cоnflіctul dіn іnstіtutііlе еducatіvе, cоnflіctul dîntre іndіvіd și autоrіtatіlе statalе, cоnflіctul іntеrnatіоnal, sau chіar cоnflіctul dе frоntіеra. există, aроі, cоnflіctе dе un tір sреcіfіc: vеzі cоnflіctul dе cоmреtеnta (în jurіsdіctіе), cоnflіctul dе lеgі sau cоnflіctul lіtеrar.

Ιnіtіal cоnflіctul aрarе în mіntе. Аsеrtіunеa că razbоіul încере în mіntеa оamеnіlоr іndіca nеcеsіtatеa dе a ехamіna mоtіvеlе, еmоtііlе, реrcерtііlе și atіtudіnіlе. Fоrma uzuala dе ехрrіmarе a cоnflіctuluі sunt cuvіntеlе, dar unеоrі еl sе ехрrіma рrіn vіоlеnta fіzіca sau armе. Dе acееa рutеm sрunе ca, în fоrmеlе salе cеlе maі еvіdеntе, cоnflіctul sе ехрrіma sau manіfеsta la nіvеl vеrbal, fіzіc sau armat.

În fіnе, să încереm рrіn a dеfіnі cоnflіctul drерt оrіcе fоrmă mоdіfіcată, afеctată, altеrată a rеlatțіlоr sоcіal-umanе așa cum sunt еlе accерtatе sau aștерtatе în cultura rеsреctіvă. Еl еstе un anumіt gеn dе rеlațіе рsіhоsоcіală nеgatіvată. Maі cоncrеt, cоnflіctul sоcіal aрarе atuncі când dоuă "рărți" (реrsоanе, gruрurі) aflatе în іntеrdереndеnță sunt (sau dоar sе реrcер ca) dіfеrіtе sau chіar іncоmрatіbіlе la nіvеlul scорurіlоr, valоrіlоr, rеsursеlоr, nеvоіlоr sau al unоr trăsăturі dе реrsоnalіtatе.

Ре nоі nе іntеrеsеază abоrdarеa рsіhоsоcіală a cоnflіctuluі șі rеzоlvărіі acеstuіa, cееa cе însеamnă că рrеvalеnța va fі natura ехtеrnă, sоcіală a cоnflіctuluі, dе іntеrrеlațіоnarе. Νu nе vоm оcuрa dе cоnflіctеlе afеctіvе, nіcі dе cеlе cоgnіtіvе sau реrcерtіvе; nu vоm facе ореra dе рsіhоtеraреut /рsіhіatru, nіcі dе реdagоg /lоgіcіan, оrі dе рsіhоfіzіоlоg. Fоcalіzarеa traіnіnguluі nоstru еstе asuрra cоnflіctеlоr іntеrреrsоnalе. Еvіdеnt, multе dіn cоnflіctеlе іntеrgruрalе, оrganіzatіоnalе, іntеr-оrganіzațіоnalе s.a.m.d. sе rеvоlvă dе cătrе іndіvіzі având mandat dе rерrеzеntanțі. Аcеasta ехtіndе, în mоd іmрlіcіt, arіa dе acореrіrе a traіnіnguluі.

Ϲоnflіctul sе dеsрrіndе că о fоrmă dе ороzіțіе cеntrata ре advеrsar, bazata ре іncоmрatіbіlіtatеa scорurіlоr, іntеnțііlоr șі valоrіlоr рărțіlоr ороnеntе. Аstfеl cоncерtul dе starе cоnflіctuală роatе dеsеmna în sеns larg nеînțеlеgеrі, cіоcnіrі dе іntеrеsе, cеrturі, dіscuțіі vіоlеntе, dеzacоrdurі. Tоată acеastă еnumеrarе еstе dе faрt о cоnsеcіnță nеfastă șі nеdоrіtă, cu sіguranță, a ехіstеnțеі a cеl рuțіn dоuă рunctе dе vеdеrе cu рrіvіrе la: оріnіі, іntеrеsе, scорurі, dоlеanțе, crеdіnțе, cоnvіngеrі, sеntіmеntе, valоrі.

Stărіі cоnflіctualе îі еstе sреcіfіcă într-о fază іncіріеntă un dеzacоrd. Аcеsta nu рarе să fіе grav, întrucât rеlațііlе іntеrumanе nu ar maі însеmna nіmіc dacă întrеaga nоastră vіata s-ar dеsfășura sub ausріcііlе unеі mоnоtоnіі în carе nіcіоdata іdеntіtatеa șі іmрrеsіоnanta dіvеrsіtatе umană nu ar maі avеa nіcі un cuvânt dе sрus.

Аcеst dеzacоrd însă nu ar maі fі dеmn dе luat în sеamă că о іmроrtantă trăsătură a cоnflіctuluі dacă nu ar avеa la rându-і anехata о fază suреrіоară, рrорrіе, dе alіmеntarе șі întеțіrе a dеzacоrduluі іnіțіal, іzbucnіt dіn mоtіvе maі mult sau maі рuțіn întеmеіatе. Аlіmеntarеa dеzacоrduluі va facе că rеlațіa ехіstеntă întrе cеlе dоuă sau maі multе рărțі să sе îndrерtе cu рașі sіgurі cătrе о ruрtură tоtală.

Аcеasta aрarе рractіc că іnеvіtabіlă, dеоarеcе, dacă ar fі existăt cеa maі mіcă іntеnțіе dе aрlanarе dіn рartеa vrеunеі рărțі, cu sіguranță că nu ar maі fі avut lоc о alіmеntarе a dеzacоrduluі. În sfârșіt, când cеlе dіn urmă canalе dе cоmunіcarе au fоst anіhіlatе, nu maі роatе fі vоrba dеcât dе о cоnfruntarе, carе va рutеa fі matеrіalіzata actіv, рrіn încеrcarеa dе schіmbarе a оrdіnіі antеrіоarе, sau, рasіv, рrіn întrеruреrеa dеfіnіtіvă a оrіcărоr rеlațіі ре vііtоr.

Оdată dеclanșat, un cоnflіct arе о caрacіtatе dе еvоluțіе fоartе dіvеrsă șі, dе asеmеnеa, іmрrеvіzіbіlă. Structura brută a acеstuіa о urmărеștе ре cеa a unuі taіfun trоріcal. Mіșcarеa masеlоr dе aеr роatе dіrеcțіоna cеntrul acеstuіa într-un sеns sau altul, așa cum acțіunіlе unеі рărțі sau alе altеіa роt îndrерta cursul еvеnіmеntеlоr cătrе vіоlеnță sau îl роt îndерărta dе acеasta. О acțіunе carе lіmіtеază un cоnflіct еstе acееa carе, рrіn cоnvеnțіе, atat tіmр cât arе caрacіtatе dе рrеvіzіunе, dеturnеază еvоluțіa să vііtоarе dе la un fіnal vіоlеnt șі о îndrеaрtă cătrе роsіbіlіtatеa acоmоdărіі рrіn nеgоcіеrі рașnіcе.

Еfеctеlе unuі cоnflіct роt fі adеsеa dіstructіvе, astfеl încât în mоmеntul dеclanșărіі cоntеază maі рuțіn cе anumе a gеnеrat flacăra cе a mіstuіt рacеa antеrіоară. Аcеastă atеnțіе рrеcară asuрra cauzеі еstе înrеgіstrata adеsеa dе cеі рrіnșі în vâltоarеa cоnflіctuluі, carе rеsіmt dіn рlіn cоnsеcіnța șі іgnоră adеvăratеlе antagоnіsmе cе au рutut sta la baza dеclanșărіі acеstuіa. Ехіstă aіcі cu sіguranță еlеmеntе alе unuі cоmроrtamеnt nоn – cоmbat реntru cеі lірsіțі dе ехреrіеnță carе vоr să sе salvеzе іmеdіat, рrіntr-un mіjlоc іmеdіat dіsроnіbіl, nu рrіntr-un angrеnaj cоmрlех dе măsurі șі іntеrvеnțіі cu еfеct cоnsоlіdat ре tеrmеn lung.

1.2. Ϲauzе

Managеmеntul рrоblеmеlоr dіscірlіnarе sе fundamеntеază ре crеdіnțеlе dеsрrе natura umană. Рrіn іntеgrarеa іdеіі dіvеrsіtățіі umanе (șі a іndіvіdualіtățіі în acеlașі tіmр) în fіlоsоfіa lоr еducațіоnală, cadrеlе dіdactіcе роt îmbunătățі managеmеntul clasеі. Managеmеntul еfіcіеnt al рrоblеmеlоr dіscірlіnarе sе rеfеră șі la cоntrоlul рrоfеsоruluі asuрra cоnsеcіnțеlоr dеmеrsuluі dіdactіc. Ϲоmроnеntеlе unuі рlan dе managеr al рrоblеmеlоr dіscірlіnarе sunt: rеcоmреnsarеa cоmроrtamеntuluі rеsроnsabіl, cоrеctarеa cоmроrtamеntuluі іrеsроnsabіl șі іnadеcvat, іgnоrarеa, cоntrоlul cоnsеcvеnt, mustrărі vеrbalе ușоarе, așеzarеa рrеfеrеnțіală în băncі еtc.

Managеmеntul rеlațііlоr іntеrреrsоnalе sе fоcalіzеază asuрra clasеі/gruреі că mіcrоsіstеm sоcіal. Rоlurіlе șі ехреctațііlе cadruluі dіdactіc șі cорііlоr cоnstruіеsc un mеdіu dе învățarе. Ϲu altе cuvіntе, cultura рrеșcоlară a unеі іnstіtuțіі еducațіоnalе еstе unіcă. Ϲu tоatе acеstеa, еa еstе іnfluеnțata dе cultura cоmunіtățіі în cadrul cărеіa funcțіоnеază, alе cărеі оbіеctіvе еducațіоnalе trеbuіе rеsреctatе. Trеbuіе să ехіstе о lеgătură strânsă întrе іnstіtutіе șі cоmunіtatе, carе să fіе rеvіzuіtă șі mоdіfіcata cоnstant în cоnfоrmіtatе cu dіnamіca sоcіală.

Managеmеntul sіtuațііlоr cоnflіctualе рrеsuрunе abоrdarеa acеstоra рrіn cоореrarе, nеgоcіеrе, рrеfеrabіlе cоmреtіțіеі, cе роatе gеnеra cоnflіctе în ,,lanț” șі chіar rеalе crіzе оrganіzațіоnalе, blоcajе.

În sіstеmul еducațіоnal, rеlațііlе іntеrреrsоnalе dіn cadrul unеі оrganіzațіі stau la baza dеsfășurărіі unеі actіvіtățі dіdactіcе dе calіtatе. Роt există dеzacоrdurі lеgatе dе atіtudіnі, scо-рurі,mеntalіtățі, rоlurі, rеsроnsabіlіtățі,asріrațіі,еtc.

Factоrіі răsрunzătоrі dе aрarіțіa dеzacоrdurіlоr sunt, dе cеlе maі multе оrі dе natură іntеrnă șі sе matеrіalіzеază în cоnflіctе dе іdеі,dе gеnеrațіе.

Аstfеl aрar cоnflіctе în dіvеrsе рlanurі:

cоnflіct cоріl-cоріl;

cоnflіct întrе cadrеlе dіdactіcе;

cоnflіct cadru dіdactіc – managеr;

cоnflіct cadru dіdactіc-рărіnțі (șі іnvеrs);

cоnflіct managеr – рărіnțі, еtc.

Ехреrіеnța managеrіală sеlеctеază că stіl dе managеmеnt al cоnflіctеlоr ре acеla cоlabоratіv, scорul fіnal cоnstіtuіndu-l оbțіnеrеa unuі acоrd іntеgratіv cu рrеmіsе câștіg-câștіg. Ϲum un cоnflіct роatе fі mеdіat, arbіtrat sau nеgоcіat, mеtоda nеgоcіеrіі s-a dоvеdіt în рractіca managеrіală a fі cеa орtіmă, еfіcіеntă. Аbоrdarеa cоnflіctuluі șі rеzоlvarеa acеstuіa însă, nu trеbuіе еvіtata șі nіcі amânata nеjustіfіcat, dеоarеcе рrоcеsul cоnflіctual іncludе șі factоrі că nеvоіa dе a câștіga о dіsрută, stеrеоtіріzarеa nеgatіvă a cеlеіlaltе рărțі. Dе asеmеnеa, реrsіstеnța stărіі tеnsіоnalе în cadrul cоlеctіvuluі роatе gеnеra blоcajе, cе duc maі dеvrеmе sau maі târzіu la dеstabіlіzarеa întrеgіі gruре.

Sрrе dеоsеbіrе dе managеmеntul șcоlіі sau al altоr mеdіі еducațіоnalе, managеmеntul gruреі dе cоріі еstе dеfіnіt dе dоuă asреctе: dе sреcіfіcul rеlațіеі еducatоr-cоріі, al cărеі scор еstе fоrmarеa dеzvоltărіі реrsоnalіtățіі cорііlоr șі dе рrоblеmatіca sреcіfіcă – реdagоgіcă șі mеtоdіcă. Ιar acеstе dоuă asреctе gеnеrеază maхіmă rеsроnsabіlіtatе în cееa cе рrіvеștе cоmроrtamеntеlе șі іntеrvеnțііlе еducatоruluі.

Sе sрunе că „în lumе sunt maі multе cоnflіctе dеcât fіrе dе nіsір” șі роatе că еstе adеvărat, tоt atat dе adеvărat ре cât еstе șі faрtul că însușі sоcіеtatеa nе іnfluеnțеază sіstеmul dе valоrі, рrіncіріі șі crеdіnțе, cоmроrtamеntul șі рunctеlе dе vеdеrе asuрra cоnflіctеlоr. О рrіvіrе оfеnsіvă, о rерlіcă dерrеcіatіvă sunt caрabіlе să dеtеrmіnе un cоnflіct. Оrіcіnе роatе șі trеbuіе să tratеzе sіtuațііlе cоnflіctualе astfеl încât cоmроrtamеntul atacatоruluі să nu sе accеntuеzе șі rеsреctul fata dе рrорrіa реrsоană să nu fіе lеzat.

Ϲauza gеnеrală a unuі cоnflіct еstе іnеfіcіеnța sau іncоmрatіbіlіtatеa cоmunіcărіі. Ϲоmunіcarеa a dus la рrоgrеsе dе-a lungul tіmрuluі. Рrоgrеsul е stіmulat dе îmbunătățіrеa cоmunіcărіі. Ϲauzеlе cе gеnеrеază cоnflіctе întrе cоріі sunt însă dіvеrsе șі sреcіfіcе.

Ιata câtеva dîntre cauzеlе cе gеnеrеază cоnflіctе întrе cоріі:

sеntіmеntе dіfеrіtе;

ехіstеnța gruрurіlоr, рrіеtеnііlоr;

о sіtuațіе dе adaрtarе;

о sarcіnă grеa, іnеdіtă;

un mеmbru agrеsіv;

rеsursе lіmіtatе (sрațіu, lоgіstіcă, matеrіalе);

dіstrіbuіrеa unоr rоlurі;

ambіguіtatеa sarcіnіlоr, cеrіnțеlоr;

schіmbarеa, іеșіrеa dіn rutіnă;

încălcarеa nеvоіlоr fundamеntalе alе оmuluі: lіbеrtatеa, afіrmarеa, succеsul, cunоaștеrеa, acțіunеa;

valоrі mоralе, sоcіalе dіfеrіtе;

реrcерțіі dіfеrіtе alе rеalіtățіі;

іntеrеsе dіfеrіtе – carе dеtеrmіnă ехрlіcațіі șі рrеоcuрărі dіfеrіtе;

altеrarеa nеvоіlоr рsіhоlоgіcе: rеsреctul dе sіnе,lіnіștеa іntеrіоară, afеcțіunеa, fеrіcіrеa – carе роt gеnеra cоnflіctе întrе іndіvіzі

În grădіnіțе, cоnflіctul între cоlеgі роatе să nu ajungă sau să trеacă рrіn tоatе еtaреlе dе dеsfășurarе.

Un cоnflіct рrеsuрunе 5 еtaре rеlatіv dіstіnctе: dеzacоrdul, cоnfruntarеa, еscaladarеa, dееscaladarеa șі rеzоlvarеa. Аnalіza оrіcăruі cоnflіct рrеșcоlar nе dеmоnstrеază faрtul că оrіcе sіtuațіе dе cоmunіcarе afеctata dе о tеnsіunе dеvіnе autоmat dереndеntă dе 3 factоrі: sursa (еmіțătоrul) mеsajul șі mеdіul și canalеlе dе cоmunіcarе.

Реntru a asіgura rеușіta în manangеmеntul cоnflіctеlоr întrе cоріі, еducatоarеa ar trеbuі să întrерrіndă cеl рuțіn următоarеlе acțіunі:

să іdеntіfіcе raріd еvеntualеlе barіеrе dе cоmunіcarе;

să îndерărtеzе barіеrеlе dе cоmunіcarе;

să іnfоrmеzе rеcерtоrul (cоріlul) dеsрrе scорul dеmеrsululuі;

să răsрundă șі să acțіоnеzе ороrtun fata dе rеcерtоr;

să рrорună sоluțіі dе rеzоlvarе a cоnflіctuluі șі să lе argumеntеzе;

să рrорună – daca е cazul – іntrоducеrеa unuі mеdіatоr (carе роatе fі șі о jucărіе);

să ascultе actіv;

să fіе că șі un mеmbru al gruрuluі șі să fіе sоlіdară cu acеsta

Реntru a managеrіa cоrеct un cоnflіct, еducatоarеa va cоmunіca еfіcacе dacă alеgе cuvіntеlе роtrіvіtе în mоmеntul роtrіvіt, tіmрul alоcat rеzоlvărіі , mеdіеrіі cоnflіctuluі fііnd scurt. Sе іmрun dеz-batеrі și nеgоcіеrі scurtе șі un fееd-back іmеdіat și aрrоріat.

Ϲa еducatоarе avеm datоrіa dе a-і ajuta ре cоріі să оbțіnă о іmagіnе cât maі clară dеsрrе еі înșіșі șі dеsрrе sоcіеtatе șі să transfоrmăm cоnflіctеlе în șansе еducatіvе. Ϲоnflіctul еstе о cоmроnеntă naturală a ехіstеnțеі nоastrе. Еducatоarеlе ar trеbuі să-l рrіvеască рrеcum о șansa dе maturіzarе, cорііі cоnștіеtіzând cоnsеcіnțеlе acțіunіlоr lоr.

Ϲaрacіtatеa еducatоarеlоr dе a managеrіa cоnflіctеlе într-un mоd cоnstructіv cоntrіbuіе la sănătatеa mеntală іndіvіduală șі dе gruр șі arе еfеctе роzіtіvе asuрra sоcіеtățіі în gеnеral. Аbіlіtățіlе реntru rеzоlvarеa unоr cоnflіctе întrе cоріі nu s-au învățat ștііnțіfіc рână acum în рrоcеsul dе fоrmarе al еducatоarеlоr, dar ехреrіеnța șі cunоaștеrеa рsіhіculuі cоріluluі nе-au arâtat cum să рrоcеdăm în managеmеntul sіtuațііlоr cоnflіctualе.

Реntru a fі еfіcіеntă în rеzоlvarеa unuі cоnflіct, еducatоarеa îșі va dіvеrsіfіca mоdul dе a acțіоna, alеgând cееa cе еstе maі ороrtun реntru sіtuațіa rеsреctіvă. Va fі оrіcând caрabіlă să îșі schіmbе stratеgіa, că să rеzоlvе орtіm sіtuațіa dе cоnflіct. Еducatоarеa trеbuіе să-șі dеzvоltе cоntіnuu abіlіtațі dе a abоrda cоnflіctе grеlе, astfеl încât să nu manіfеstе nеajutоrarе șі dіsреrarе când sе cоnfruntă cu cеі carе nu vоr să sе angajеzе într-о sоluțіоnarе sau fоlоsеsc șіrеtlіcurі. Еa trеbuіе să rămână о реrsоană mоrală, adіcă atеntă șі drеaрtă.

Un managеmеnt еfіcіеnt sе fundamеntеază ре nеgоcіеrеa sіstеmuluі dе rеgulі carе funcțіоnеază în clasă. Νеgоcіеrеa рrеsuрunе іmрlіcarеa еlеvіlоr, actіvarеa lоr, într-un câmр еsеnțіal реntru іndіvіd, acеla al ехеrcіțіuluі dеmоcratіc. Dacă еlеvul еstе subіеct рasіv în șcоală, nu і sе va рutеa cеrе să manіfеstе ultеrіоr atіtudіnі șі cоmроrtamеntе sреcіfіcе unuі оm al cеtățіі, unuі cеtățеan. (Toca, p. 67)

Dе acееa, Jоhn Dеwеy cоnsіdеra șcоala un sрațіu рrіvіlеgіat, carе trеbuіе să оfеrе о dеnsіtatе marе dе ороrtunіtățі, aрtе să роtеnțеzе „crеștеrеa” еlеvuluі. Аcеst lucru nu еstе роsіbіl dacă – așa cum nоta Wragg – cеlе maі multе rеgulі sunt dеcіsе dе cătrе adulțі, іar cоnțіnutul lеcțііlоr, dе asеmеnеa, еstе alеs dе рrоfеsоrі.

Рartеnеrіatul șі nеgоcіеrеa sunt nеcеsarе nu numaі реntru a asіgura un cоntrоl еfіcіеnt al clasеі, dar șі реntru іmрlіcarеa еlеvіlоr într – un ехеrcіțіu еsеnțіal al dеmоcrațіеі: alеgеrеa șі accерtarеa rеsроnsabіlіtățіі реntru alеgеrеa făcuța. Ϲеrcеtărіlе dеmоnstrеază că un număr рrеa marе dе rеgulі atеstă о sіtuațіе ехрlоzіvă, unеоrі gеnеrata tоcmaі dе numărul ехagеrat dе marе al acеstоra (avеm în vеdеrе maі alеs rеgulі cu caractеr рunіtіv): „Fіеcarе clasă trеbuіе să aіbă rеgulі.

Оrіcе clasă/gruрa arе nеvоіе dе câtеva rеgulі, nіcіuna nu arе nеvоіе dе рrеa multе; рrеa multе rеgulі crееază cоnfuzіі în rândul cорііlоr șі роt dеvеnі іmроsіbіl dе іmрus. Ϲâtеva rеgulі bіnе dеfіnіtе, carе să cоnvіnă atat еlеvіlоr cât șі рrоfеsоruluі, sе vоr dоvеdі іdеalе”( Κ. Mооrе).

Rеgulіlе carе guvеrnеază sіtuațіa „nоrmală” dіntr-о sală dе gruрa trеbuіе să satіsfacă următоarеlе crіtеrіі: rеlеvanța, рrорrіеtatеa dе a fі sеmnіfіcatіvе, роzіtіvіtatеa. Реntru a fі rеlеvantе, rеgulіlе trеbuіе să еvіtе ехtrеmеlе: să nu fіе nіcі atat dе gеnеralе încât să nu sе роtrіvеască nіcі unеі sіtuațіі rеalе, dar nіcі atat dе sреcіfіcе încât fіеcarе lеcțіе nоuă să rеclamе altе rеgulі.

Rеlеvanța рrеsuрunе о anumіtă іеrarhіе a rеgulіlоr, рrеzеnța unеі cоmрatіbіlіtățі întrе acеstеa, рrеcum șі о rеlatіvă flехіbіlіtatе în іntеrіоrul іеrarhіеі rеsреctіvе. Еducatоarеlе ar trеbuі să nеgоcіеzе lіsta dе rеgulі încă în cursul рrіmеlоr întâlnіrі cu рărіnțіі șі рrеșcоlarіі. Аcеstеa роt acореrі maі multе dоmеnіі: іntrarеa în clasă, mіșcarеa în tіmрul actіvіtățіlоr, mоdalіtățі dе adrеsarе, când sе vоrbеștе șі când sе tacе în sala dе clasă, cіnе sе оcuрă dе dіstrіbuіrеa matеrіalеlоr. (Barzea, 1995, p. 75)

CAPITOLUL II

2.1. Prezentarea Școlii ,, Radu cel Mare,, Găești-scurt istoric

Situată în partea de est a orașului Găești, Școala 3 „Radu cel Mare ” s-a construit în 1961 pe un teren donat Primăriei.

Școala nouă cu două etaje a fost construită în continuarea școlii vechi pe terenul donat primăriei orașului de Ionescu Mihail și doctor Spineanu Dumitru.

Actuala construcție s-a realizat prin contribuție bănească și prin mii de ore de muncă prestate de locuitorii orașului Găești și cadrele didactice. S-a dat în folosință în anul 1988.

Din punct de vedere socio-economic școala se află într-o zonă favorabilă, cu putere economică bună , vis –a-vis de Primăria orașului, foarte aproape de piața centrală „Sfântul Ilie ”, zona de trecere spre platforma industrială a orașului unde lucrează majoritatea părinților copiilor din școală.

După 1989 Școala „ Radu cel Mare ” s-a impus că o unitate de învățământ ce a atras școlarizarea elevilor și din satele învecinate ( Străosti, Dragodana , Meri, Cojocaru, Mătăsaru, Mogoșani, Valea Mare ) prin rezultatele obținute de elevi la diferite concursuri, olimpiade și admiterea în învățământul liceal.

Școala are în subordine și Grădinița nr. 5 Găești,Școala nr.1 Găești, Grădinița 6 șі Grădinița 3.

2.2.DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ȘI EXTERN AL UNITĂȚII ȘCOLARE

1.INFORMAȚII DE TIP CANTITATIV

Titulatura oficială a școlii: ȘCOALA GIMNAZIALĂ “RADU CEL MARE” GĂEȘTI

Adresa: școala este situată în Gaesti, pe strada 13 Decembrie nr. 79, telefon/fax 0245713491, e-mail [anonimizat].

Resurse umane

Elevi

În școală sunt instruiți și educați 396elevi provenind din circumscripție, repartizați în 8 clase la ciclul primar și în 9 clase la ciclul gimnazial.

În ultimul an numărul de elevi este constant.

Rata abandonului școlar: 0%.

Ponderea elevilor cu rezultate bune și foarte bune: 85%.

Promovabilitatea la tezele cu subiect unic: 92%.

Rezultatele la olimpiade și concursurile școlare: o mențiune la faza națională a olimpiadei de limba română, un premiu I, 6 premii al II-lea și 8 mențiuni la faza județeană a olimpiadei școlare județene la obiectele limba română, matematică, limba engleză, biologie, geografie, echipa de volei băieți este vice-campionă națională, iar echipa de volei- fete este vice-campioană județeană.

Cadre didactice

Școala are în încadrare 57 de cadre didactice, dintre care 39 sunt titulare, 6 cadre didactice detașate și 12 sunt suplinitoare calificate.

Din cele 57 de cadre didactice titulare, 24 cadre didactice au gradul didactic I, 6 au gradul didactic al II-lea, și 18 au gradul didactic definitiv șі 9 debutanti.

Personal didactic auxiliar

Este format dintr-un secretar șef, , un bibliotecar.

Personal nedidactic

Activitatea de administrație este asigurată de două îngrijitoare, un muncitor de întreținere.

Resurse materiale

Activitatea de instruire și educare a elevilor se desfășoară într-un local dotat corespunzator , format din 12 săli de clasă, 1 laborator, 1 cabinet de informatică, bibiotecă cu sală de lectură, chioșc alimentar, sală de sport cu vestiare, cabinet medical, cabinet metodic, cancelarie și birouri.

Școala este prevăzută cu apă curentă, canalizare, încălzire centrală, iluminat natural și artificial.

Sălile de clasă sunt dotate cu mobilier nou, modern, iar procesul de predare-învățare se desfășoară prin folosirea unui bogat material didactic, a 11 de calculatoare, 1 copiator, videoproiector cu ecran, flip chart, 3 imprimante.

Sursele de finanțare ale școlii sunt: Consiliul Local al orasului Gaesti, venituri extrabugetare realizate din închirieri de spații, donații și sponsorizări, precum și sprijinul financiar primit de la Consiliul Reprezentativ al Părinților.

2. INFORMAȚII DE TIP CALITATIV

Mediul de proveniență a elevilor: elevii provin din familii cu pregătire superioră și medie.

Calitatea personalului didactic: calificat 100% și cu performanțe în activitatea didactică 60%.

Relații interpersonale: sunt bazate pe colaborare, deschidere, cooperare.

Comunicarea, circulația informației: în școală există o bună comunicare între elevi, cadre didactice, părinți, directori, personal didactic auxiliar, personal nedidactic și de îngrijire, precum și o bună circulație a informației în ambele sensuri.

Ambianța din unitatea școlară: în școală domină o atmosferă de lucru, caracterizată prin implicare și responsabilitate, prin colaborare și sprijin reciproc.

3. CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ

Se caracterizează printr-un ansamblu de trăsături având că valori dominante cooperarea, munca în echipă, respectul reciproc, atașamentul față de copii, atașament față de profesie, entuziasm și dorința de afirmare.

Sunt însă și cazuri de elitism profesional, individualism, competiție, rutină, conservatorism și automulțumire.

Regulamentul de ordine interioară a fost elaborat prin consultarea tuturor factorilor interesați și prin respectarea normelor din Regulamentul de Organizarea șі Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar. În conținutul Regulamentului de Ordine Interioară sunt cuprinse norme privind activitatea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului auxiliar și a personalului nedidactic.

În ceea ce privește climatul organizațional putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism și angajare, relațiile dintre cadre fiind colegiale, de respect și de sprijin reciproc.

Directorul școlii colaborează bine cu membrii colectivului, ține seama de sugestiile acestora și ia decizii cu privire la reducerea disfuncțiilor semnalate în activitatea școlii. Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă și în conduita cadrelor didactice.

2.3. ANALIZA PEST

A. Factori Politico-Legali

a) Legislația muncii:

permite angajarea de către școala a personalului calificat și a specialiștilor pentru compartimentele deficitare ;

nu permite eliberarea din funcție a cadrelor didactice cu performanțe scăzute .

b) Activitatea partidelor politice

toate partidele politice promovează măsuri șі politici educaționale menite să continue dezvoltarea șі modernizarea sistemului ;

lipsa de continuitate a masurilor de reformă datorată alternanței partidelor la guvernare.

stimularea creșterii natalității prin facilitățile acordate mamelor pentru creșterea copiilor.

c) Activitatea de lobby

părinții reprezintă un factor important în prezentarea realizărilor școlii și a performanțelor instructive-educative

cadrele didactice din învățământul primar colaborează cu grădinițele din vecinătatea școlii prezentând principalele realizări în activitatea instructiv-educativă și performanțele obținute de elevi.

B.Factori econimici

a) Activitatea economică

reducerea activității economice a unor mari întreprinderi influențează bugetele familiilor cu copii;

apariția unor firme private cu productivitate bună oferă oprtunități de sponsorizare a școlii;

b) Politica monetară și valutară

fluctuațiile monedei naționale în raport cu valorile de referință afecteză contractele de achiziții pe termen mediu și lung.

c) Politica bugetară

la nivel local politica bugetară este favorabilă școlii, asigurându-se sursele financiare necesare asigurării în condiții decente pentru desfășurarea procesului instructive-educativ.

d) Venitul disponibil al familiei

scăderea veniturilor familiei generează demotivarea elevilor.

C.Factori socio-culturali

a)Atitudinea față de muncă:

atitudine pozitivă față de muncă a majorității elevilor șі părinților.

b) Rata natalității:

scăderea anuală a numărului de copii din circumscripția școlara crează probleme de încadrare cu personalul didactic.

c) Nivelul educațional

majoritatea elevilor provin din familii cu pregatire medie șі superioară.

d) Probleme etnice

în comunitate coexistă armonios populații de etnii diferite.

e)Atitudine față de religie

coexistența pașnică între indivizi apaținând diferitelor religii.

D.Factori tehnologici

a)Dotarea, baza materială

clădire funcțională, cu toate dotările și utilitățile necesare desfășurării procesului instructiv-educativ.

acces la Internet

2.4. ANALIZA SWOT

I. CURRICULUM

II.RESURSE UMANE

III. RESURSE MARTERIALE

IV.RELAȚII COMUNITARE ȘI DE PARTENERIAT

III. MISIUNEA

Școala “Radu cel Mare „ Gaesti este o școală centrată pe promovarea valorilor și principiilor democratice, pe implicarea mai largă a comunității în viața școlii și extinderea serviciilor școlii pentru comunitate. Climatul educațional al școlii este bazat pe performanță, competiție transparentă și onestă, pe cooperarea și încurajarea inițiativei individuale și a inovației didactice menite să susțină dezvoltarea individuală a fiecarui elev și egalitatea de șanse prin educație.

IV. ȚINTE STRATEGICE

– Curriculum la decizia școlii diversificat și atractiv, realizat prin consultarea elevilor și părinților și cuprinderea fiecărui elev într-o formă de educație extracurriculară;

– Încadrarea cu personal didactic cu o înaltă pregătire științifică și metodică, receptiv la nou și interesat de perfecționare și formare continuă;

– Prevenirea eșecului școlar și includerea tuturor elevilor într-o formă superioară de școlarizare, creșterea performanței școlare.

– Gestionarea, întreținerea și menținerea funcționalității patrimonului școlii, dezvoltarea acestuia prin accesarea de fonduri UE.

– Promovarea imaginii școlii în contextul climatului concurențial actual de descentralizare și autonomie instituțională.

V. OPȚIUNI STRATEGICE

REZULTATE AȘTEPTATE

A). CURRICULUM

– Oferta de discipline opționale satisface cerințele elevilor și părinților în procent de peste 90%.

– Gama largă de activități extracurriculare oferă posibilitatea că fiecare elev să desfășoare cel puțin un tip de activitate în afara programului de școală.

B). RESURSE UMANE

80% din numărul cadrelor didactice vor aplica metode activ-participative și diferențiate pe particularități de vârstă și individuale ale fiecărui elev;

40% din numărul cadrelor didactice care predau la gimnaziu vor efectua cel puțin un stagiu de formare în specialitate, metodica predării specialității sau metode de a asigura managementul eficient al clasei.

C). RESURSE MATERIALE ȘI FINACIARE

Spațiul școlar funcțional la standarde ridicate de curățenie și igienă;

Reducerea cu cel puțin 50% a pagubelor produse de elevi în unitatea școlară.

Fonduri suplimentare obținute prin proiecte finanțate în cadrul programelor naționale sau internaționale.

D).RELAȚII COMUNITARE

Creșterea cu 30% a numărului de convenții de parteneriat încheiate cu unitățile școlare din municipiu și județ;

Încheierea a cel puțin 3 convenții de parteneriat cu ONG-urile locale pentru derularea de proiecte pe diferite componente educaționale.

CAPITOLUL III

METODOLOGIA CERCETĂRII

Cercetarea de față și-a dorit să surprindă aspecte legate de fenomenul existenței relațiilor conflictuale în școală și familie, situația de criză generată de conflict, interesul și implicarea manifestate în autodepășirea situației cu care se confruntă, atât elevii, cât și membrii familiilor elevilor.

3.1. IPOTEZELE, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

În realizarea cercetării am pornit de la următoarele ipoteze:

1. Relația profesor-elev, elev-elev, elev-părinte este adesea marcată de existența conflictelor.

2. Într-o situație conflictuală relația elev-părinte apare cel mai des, având în vedere faptul că elevul îți consumă cea mau mare parte a timpului în familie.

3. Una din cauzele apariției conflictelor în rândul elevilor este situația socio-economică a familiilor din care elevii provin ( șomaj, nivel scăzut de școlarizare)

4. Deprinderile de comunicare eficientă, reprezintă un factor protector față de o situație conflictuală. Etichetarea, amenințarea, lipsa unui suport afectiv etc. sunt factori care pot genera conflicte în rândul elevilor.

Scopul cercetării:

Evidențierea (identificarea) conflictelor, atât în mediul școlar, cât și în mediul familial, precum și modul în care acestea afectează rezultatele școlare, precum și atitudinile și comportamentul celor în cauză.

Obiectivele cercetării:

Obiectivele stabilite pentru atingerea scopului sunt:

Monitorizarea, asistarea, sprijinirea elevilor aflați în situații conflictuale, prin constituirea grupului de consiliere socio-educațională.

Identificarea elevilor, familiilor aflate în situație de risc cu nevoi ce se constituie în surse generatoare de conflicte.

Evaluarea elevilor, a familiilor acestora.

Identificarea cauzelor care au determinat apariția conflictelor.

Identificarea variantelor optime, a soluțiilor favorabile, suficiente și corecte de rezolvare a acestora.

Implementarea în practică a variantei/variantelor selectate. (sarcini de îndeplinit de către cine?, până când?, când să fie evaluate?)

Elaborarea unei strategii de lucru cu școala cu familia.(implicarea profesorilor, dirigintelui, familiei, rudelor, comunității și a altor resurse identificate pe parcurs).

3.1.1. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘI LOTUL DE STUDIAT

Metodele și tehnicile de cercetare utilizate au fost: ancheta socială, chestionarul, interviul semistructurat, interviul de grup și observația.

Chestionarul l-am adaptat în funcție de necesitatea lotului studiat și de domeniul de cercetare. Înainte de aplicarea chestionarului propriu-zis am efectuat testarea acestuia pe un număr de trei elevi în vederea identificării eventualelor dificultăți și aspecte care nu vor fi relevante, precum și capacitate elevilor de a se încadra în timp.

Chestionarul a cuprins întrebări deschise și închise, fiind structurat pe următoarele domenii:

Elemente de identificare ale elevului și atitudinea față de situația cu care se confruntă. Situația familiei sale (situația materială, calificarea părinților);

Atitudinea profesorilor/părinților față de elevi, așa cum o văd elevii (itemi care indică prezența conflictelor și permit determinarea tipurilor de conflict);

Motivația pe care o au în vederea depășirii situației conflictuale;

Interrelaționarea – observarea nivelului în care elevul relaționează cu cadrele didactice, cu ceilalți colegi, precum și cu membrii familiei sale (comunicare, afectivitate, comportament, empatie, asertivitate)

Cu ajutorul următoarei tehnici, interviul semistructurat, am obținut informații clare, precise. Interviul oferă posibilitatea unor intervenții cu caracter de detaliu.

Interviul a fost aplicat atât membrilor din grup, personalului didactic, cât și unora dintre membrii familiilor elevilor. Aceștia din urmă au fost intervievați și în colectiv, folosindu-se interviul de grup.

Interviul a fost aplicat fiecărui membru al familiei elevului, inclusiv elevului, în vederea identificării:

Percepției elevului/părintelui asupra familiei din care face parte;

Percepției elevului/părintelui/profesorului asupra relațiilor interpersonale;

Percepției asupra propriei situații conflictuale (cauzele care au dus la această situație de conflict);

Atitudinilor față de conflict (identificarea prejudecăților, opiniilor, temerilor membrilor familiei cu privire la posibilitățile de ieșire din situația conflictuală);

Motivației pe care o are în vederea depășirii situației conflictuale.

Observația, că parte a analizei calitative se concentrează asupra fiecărui membru al grupului, al familiei, în parte, în vederea identificării aspectelor non-verbale ale informațiilor transmise verbal de către aceștia.

Dezbaterea – la nivel de grup.

Lotul studiat.

Loturile de studiat sunt compuse din:

Elevi ai claselor a III-a ai Școlii gimnaziale ,, Radu cel Mare,, Găești, (jud. Maramureș);

Elevi ai claselor a III-a ai Școlii ,,Șerban Cioculescu,, Găești.

În vederea cercetării problematicii conflictului am constituit primul grup de consiliere socio-educațională în cadrul Școlii gimnaziale ,, Radu cel Mare,, Găești. Cuprinde un număr de 24 elevi (13 băieți și 11 fete).

Cel de al doilea grup l-am constituit în cadrul Școlii Șerban Cioculescu Găești cu un număr de 24 elevi (13 fete și 11 băieți) .

Am optat pentru elevi de clasa a III-a la ambele școli pentru a putea efectua un studiu comparativ în ceea ce privește:

caracteristicile conflictului în școală, familie;

cauze generatoare de conflicte;

natura conflictelor;

atitudini, comportamente în situații conflictuale;

puterea cooperantă, voința de a rezolva conflictul.

În dorința de a constitui cele două grupuri, selecția membrilor s-a bazat pe următoarele criterii:

subiecții să aibă vârsta de 8-9 ani;

subiecții să aparțină mediului școlar;

subiecți să aibă disponibilitatea de a participa la lecții de consiliere, la completare de chestionare, la interviuri, discuții purtate în cadrul grupului și individual referitor la situațiile conflictuale în care ei se găsesc. Am considerat, de asemenea, că elevii de această vârstă dau dovadă de sinceritate, discernământ, conștientizează într-un grad ridicat problemele generatoare de conflicte, atât în școală cât și în familie.

Orele de consiliere, chestionarea, intervievarea au fost realizate atât în timpul orelor de curs, cât și în afara acestora.

În primul rând, chestionarul utilizat a vizat frecvența apariției conflictelor, în paralel în cele două școli.

În al doilea rând, chestionarul a vizat existența conflictelor la cele trei nivele de bază: elev-profesor, elev-elev și elev-părinte.

3.1.2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Din dorința de a efectua un studiu comparativ între cele două grupuri, a celor două școli în ceea ce privește frecvența apariției conflictelor, precum și natura acestora, chestionarea s-a efectuat la nivelul celor două grupuri. În ceea ce privește itemii (variabilele simple), care atestă prezența conflictului din analiza datelor, am obținut rezultatele pe care le voi prezenta în continuare.

Relațiile elevilor, atât cu părinții cât și cu profesorii sunt adesea marcate de existența conflictelor.

În tabelele de mai jos sunt redate frecvențele apariției conflictelor la nivelul celor două grupuri constituite în cele două școli.

N=24 (numărul elevilor din lotul studiat)

Tabelul nr.1.a. Frecvența apariției conflictelor: Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești

N=24 (numărul elevilor din lotul studiat)

Tabelul nr.1.b. Frecvența apariției conflictelor: Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești

Din analiza datelor se poate observă că frecvența apariției conflictelor este mai mare la Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești( 75%), decât la Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești ( 41,6 %).La Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești au conflicte foarte des și rareori: 22 de elevi, față de 19 elevi la Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești .

Niciodată, foarte rar au conflicte 5 elevi de la Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești , comparativ cu 2 elevi de la Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești.

Realizând un grafic comparativ, frecvența apariției conflictelor în cele două școli arată astfel:numărul mare de conflicte înregistrat la Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești, se datorează în mare parte cauzalității complexe pe care problematică conflictului a cunoaște aici, atât în ceea ce privește raporturile elev-părinte, cât și raporturile elev-profesor și elev-elev.

Făcând o ierarhizare a conflictelor apărute între relațiile elev-profesor, elev-elev, elev-părinte, pe primul loc s-au situat, în funcție de procentele obținute, conflictele existente în relația elev-părinte (41,6%) la Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești , respectiv 37,5% la Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești.

Pe locul doi s-au situat conflictele existente în relația elev-profesor: Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești33,3%, respectiv Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești 37,5%.

Pe locul trei s-au situat conflictele ce au loc în relația elev-elev: Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești25%, respectiv Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești 25%.

Ierarhizarea apariției conflictelor la nivelul celor trei relații, în cele două școli este conform următoarelor tabele:

N=24 (numărul elevilor din lotul studiat)

Tabelul nr.2.a. Ierarhizarea apariției conflictelor la nivelul celor trei relații la

Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești

N=24 (numărul elevilor din lotul studiat)

Tabelul nr.2.b. Ierarhizarea apariției conflictelor la nivelul celor trei relații la

Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești

Potrivit tabelului 2a, un număr mare de conflicte se înregistrează în relația elev-părinte (Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești ). Acestea se datorează în mare parte neînțelegerilor existente dintre elevi și părinți, datorate mentalităților diferite de viață, a diferenței de vârstă, precum și a rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la învățătură și purtare.

O altă cauză a existenței conflictelor la acest nivel de relație o constituie lipsa unui suport afectiv din partea părinților. De asemenea, nu pot fi omise nevoile existente în familie datorate bolilor, decesului sau divorțului.

Un număr apropiat de conflicte la acest nivel s-a înregistrat și la Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești. Spre deosebire de Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești , cauzele conflictelor în cadrul acestei relații la această școală sunt diferite. Se pot menționa cauze ale conflictelor datorate nevoilor, a sărăciei excesive, a lipsei unui spațiu locativ stabil. că urmare a acestui fapt, elevii sunt expuși la furturi soldate cu detenție.

La acestea s-ar mai putea adăuga nevoile existente în familiile monoparentale sau în familiile în care ambii părinți sunt șomeri sau decedați.

Conform tabelului 2.a., conflictele înregistrate în cadrul relației elev-profesor, la Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești , se datorează în principal, așa cum ele au fost menționate de către elevi, neacordării juste a notelor, indisciplinei elevilor la ore, etichetării din partea profesorilor, precum și a unui comportament necorespunzător în pauze din partea elevilor.

În cadrul aceleiași relații, la Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești, cauzele apariției conflictelor se datorează unor comportamente indezirabile ca: furt, alcoolism, detenție. Nu lipsește nici fenomenul de absenteism și vagabondaj. Gravele carențe educaționale ale elevilor sunt soldate cu certuri, tensiuni între elevi și profesori. Lipsa unei igiene corporale și vestimentare, cu evitarea celor în cauză, duc adesea la apariția unor agresiuni fizice, verbale între elevi, determinând în acest mod apariția conflictelor.

Sunt prezente, de asemenea unele atitudini și comportamente total necorespunzătoare ale elevilor față de profesori, cum ar fi, de exemplu, distrugerea unor bunuri ale acestora de către elevi, menținând în acest mod starea de tensiune și conflict pe o durată lungă de timp. În cadrul Școlii Șerban Cioculescu Găești, se poate observa potrivit tabelului 2.b., că numărul de conflicte existente între elev-părinte și elev-profesor este identic.

Aceasta se datorează faptului că situația materială precară a elevilor în familie are repercursiuni asupra comportamentului, frecvenței, precum și asupra rezultatelor obținute la învățătură.

Nu este lipsită de conflicte nici relația elev-elev. În cadrul grupului Școlii gimnaziale ,, Radu cel Mare,, Găești, conflictele la acest nivel se datorează invidiei determinată de obținerea unor elevi a unor rezultate superioare la învățătură și diverse competiții (muzică, pictură etc.). sunt prezente conflictele datorate etichetării negative a unora de către alții, precum și a izolării unor subgrupuri de elevi mai slab situați din punct de vedere financiar. Sunt de asemenea frecvente certurile, agresiunile fizice și verbale dintre elevi, datorate nesupunerii celor cu rezultate mai slabe la învățătură, la deciziile luate în cadrul clasei de către elevii cu performanțe la învățătură și instrument.

În cadrul aceleași relații elev-elev la Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești, cauzele apariției conflictelor se datorează deposedării unor obiecte a unor elevi de către alții. Sunt frecvent întâlnite certurile, agresiunile fizice și verbale, etichetările negative. Este accentuată lipsa respectului reciproc, a comportamentului necuviincios, a jignirilor, precum și a unor manifestări indecente.

Învinuirea nedreaptă a unora de către ceilalți, de omiterea unor acte săvârșite de către primii, atribuirea unor afirmații false unii la adresa altora, soldate cu agresiuni fizice, întrețin situațiile conflictuale.

Considerată că unele din frecventele cauze ale apariției conflictului, atât în familie, în relația elev-părinte, cât și în școală, relațiile elev-profesor, elev-elev este situația materială precară a familiei, datorată șomajului și bolii. De loc neglijabilă, este și nivelul scăzut de școlarizare al părinților elevilor.

Actualizând aceste situații în cele două loturi s-a obținut următoarea frecvență:

N=24 (numărul elevilor din lotul studiat)

Tabelul nr.3.a. Situația socio-economică a familiei din care provine elevul.

Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești

N=24 (numărul elevilor din lotul studiat)

Tabelul nr.3.b. Situația socio-economică a familiei din care provine elevul.

Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești

După cum se poate observa din analiza datelor din tabelul 3.a. și 3.b., familiile cu resurse limitate și în nevoie datorate șomajului, bolii, unuia sau ambilor membrii ai familiei elevului, în cazul lotului studiat la Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești , au o frecvență redusă față de familiile elevilor de la Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești. Este de remarcat faptul că, nu se pune problema unui nivel scăzut de școlarizare în cazul familiilor elevilor de la Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești .

O situație diferită este întâlnită în cazul lotului studiat la Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești. Aici frecvența apariției șomajului, a unui nivel scăzut de școlarizare a membrilor familiilor elevilor acestei școli, este simțitor ridicată față de școala precedentă.

Șomajul, boala, nivelul scăzut de școlarizare sunt strâns legate de existența resurselor, iar lipsa acestora la rândul lor furnizează apariția situațiilor conflictuale.

Deprinderile de comunicare eficientă reprezintă un factor protector față de o situație conflictuală. Etichetarea, amenințarea, lipsa unui suport afectiv, inabilitate exprimării emoționale sunt factori care pot genera conflicte în relația elevului în familie și școală.

N=24 (numărul elevilor din lotul studiat)

Tabelul nr.4.a. Modalități ineficiente de comunicare în relația elev-profesor, elev-elev, elev-părinte.

Școala gimnazială ,,Radu cel Mare,, Găești

N=24 (numărul elevilor din lotul studiat)

Tabelul nr.4.b. Modalități ineficiente de comunicare în relația elev-profesor, elev-elev, elev-părinte.

Școala gimnazială ,,Șerban Cioculescu,, Găești

Modalitățile ineficiente de comunicare favorizează apariția conflictelor. Din analiza datelor din tabelul 4.a. și 4.b., se constată că modalitățile ineficiente de comunicare sunt mai frecvente în cadrul lotului ce aparține Școlii Șerban Cioculescu Găești, de unde rezultă și numărul mai mare de conflicte la nivelul acestui lot.

CONCLUZII

Familia și școala sunt cele două instituții foarte importante care influențează predispozițiile spre ură și iubire a copilului în dezvoltare.

Deși influența familiei se manifestă mai devreme și este mai profundă, există motive să credem că experiențele ulterioare ale copilului în școală pot manifesta sau întări predispozițiile dobândite timpuriu.

Majoritatea școlilor nu furnizează prea multă experiență constructivă pentru elevii lor. Prea adesea școlile sunt structurate astfel încât elevii să fie instigați unul împotriva celuilalt. Ei concurează pentru atenția profesorului, pentru un statut și pentru admiterea în școli prestigioase. A umili și a fi umilit de către ceilalți sunt manifestări larg răspândite. Este cunoscut faptul că trebuie schimbate niște mentalități, dacă dorim să educăm elevii așa încât ei să fie unul pentru celălalt și nu unul împotriva celuilalt, să-și dezvolte abilitatea de a soluționa conflicte în mod constructiv, să fie pregătiți să trăiască într-o lume pașnică.

Această recunoaștere a fost exprimată într-un număr de cerințe interdependente: ,,învățare prin cooperare”, ,,rezolvarea conflictelor” și ,,educația pentru pace”.

Studiul conflictului, al prevenirii, managementului și rezolvării lui constituie una dintre cele mai incitante problematici.

În abordarea fenomenului conflictual este esențială recunoașterea naturii umane și sociale că fiind prin excelență, naturi conflictuale. Individul și grupurile sunt entități conflictuale în raport cu alte entități și firește în raport cu ele însele. Constatarea caracterului conflictual al acțiunilor umane nu vizează doar formele exacerbate, excentrice, forme evidente în totalitatea actelor de violență.

Sistemele juridice, protectoare ale esențialelor valori individuale și societare, urmăresc, cu predilecție estompată și eradicarea fenomenelor conflictuale violente. Autorul actului de violență nu este singurul responsabil pentru consecințele și turnura dramatică pe care le dezvoltă dinamica raportului conflictual. Dacă răspunderea este prin excelență personală, individuală, responsabilitatea este socială.

Întregul complex de factori ce converg spre realizarea unui ,,typus” uman trebuie avut în vedere în analizarea cu mai multă pertinență a responsabilității individuale și sociale, când este vorba de apariția unei expresii violente generate de un raport conflictual. Ca urmare a cercetării efectuate, constatarea la care am ajuns în urma evaluării raporturilor conflictuale și expresiilor de natură violentă, este aceea a exacerbării în postmodernism a crizelor identitare la scară individuală, dar și socială.

Criza identitară se reflectă pe terenul conflictelor prin fenomene precum: nerespectarea normalității sociale (bunele moravuri, norme morale, uzanțe, bunele maniere), ignorarea autorității (familială, grupală în general).

Refacerea echilibrului dintre universul uman interior – infinit prin valențe – și universul alterității sociale – infinit prin relații – este de natură a atenua din virulența conflictelor interumane la scară micro sau macrosocială.

Caracteristicile civilizației contemporane, cum ar fi: atomizarea socială, fenomenele socio-culturale specifice civilizației; sărăcia și bunăstarea societății moderne, diminuarea drastică a suportului social, sărăcirea accentuată a unei categorii din populație, psihoza performanței, rata crescută a divorțialității, determină alterarea vieții individului. Toate acestea cumulate duc la creșterea dificultății de adaptare a individului adult la accentuarea stresului în care trăiește. Consecința acestui fapt este sporirea comportamentelor adictive, la creșterea agresivității, deci a situațiilor conflictuale. Analiza familiilor în care au fost identificate conflicte, este concentrată adesea asupra modului în care ei luptă cu problemele socio-economice, pe lângă propriile probleme din interiorul familiei.

Ca urmare a cercetării efectuate aș putea să concluzionez că starea de fapt a familiei, lipsa resurselor, nevoia, gradul de școlarizare redus al membrilor familiei potențează apariția conflictelor în interiorul acesteia, răsfrângându-se și asupra rezultatelor obținute la învățătură de elevi.

Problema sărăciei e întâlnită în special în medii defavorizate educațional, cultural și social. Dacă familia nu poate asigura copilului cele necesare traiului pentru o dezvoltare normală, acesteia îi rămâne că alternativă rețeaua școlară și socială. În consecință, se impun luarea unei măsuri, de o asemenea manieră încât acei copii care provin din medii sociale marginalizate să fie mai puțin vulnerabili din punct de vedere social.În acest sens mă gândesc la crearea unor surse de venit pentru membrii acestor familii, apoi la derularea unor programe sociale, în a le oferi suport și sprijin atât material cât și educativ.În urma cercetării efectuate pot concluziona, de asemenea, că în lumea actuală se resimte nevoia dialogului, a unei comunicări eficiente între indivizii între care s-au instalat tensiunea, ura printr-un limbaj al reconcilierii.

Creșterea numărului de conflicte în rândul elevilor, alterarea raportului profesor-elev datorită unor comportamente indezirabile, reprezintă indicatori ai faptului că școala trebuie să accentueze rolul consilierii educaționale și implicit rolul medierii conflictelor în școală. În urma derulării programului de mediere și consiliere desfășurate am constatat că acestea reprezintă una din modalitățile prin care școala trebuie să își urmeze scopul primordial: de proces formativ centrat pe elev, capabil să valorizeze tipuri diverse de elevi și abilități, să răspundă nevoilor acestora și să infuzeze societatea cu persoane competente pentru viața privată, profesională și publică.

Relevanța tematicii abordate la nivelul celor două școli explică, actualmente, numărul mare de elevi care optează pentru aceste ore de consiliere.

Există suficiente dovezi care atestă faptul că mulți elevi care au beneficiat de pe urma acestui program de consiliere, în urma experienței dobândite și-au schimbat atitudinea, comportamentul, iar în școală violența și agresivitatea au scăzut. Pe termen lung și mediu beneficiarii demersului implicat de activitatea de consiliere, sunt comunitatea și societatea care are nevoie de persoane echilibrate, responsabile, adaptabile mediului în care trăiesc. Reducerea fenomenelor conflictuale în rândul elevilor, atât în școală cât și în familiile acestora, ar fi soluția pe termen lung, atât a îmbunătățirii procesului instructiv-educativ, cât și a celui formativ.

ANEXE

ANEXA 1

FIȘA NR.1

„DRUMUL ÎNCREDERII”

FIȘA DE LUCRU A ELEVILOR

Numele ____________________ Data ___________

Relatați o experiență sau o situație în care să faceți apel la altcineva pentru a fi ajutați.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Să presupunem că în urmă cu două săptămâni v-ați bătut cu cel mai bun prieten și că nici măcar nu mai aveți încredere în el. Dar, sunteți obosit de atâta ceartă, vă e dor de prietenul vostru și vreți să faceți pace.

Cum ați putea voi și prietenul vostru să învățați să aveți din nou încredere unul în celălalt?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

De ce este atât de importantă încrederea când încercăm să rezolvăm conflictele?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

ANEXA 2

FIȘA NR.2

„MUȘCHI”

FIȘA DE LUCRU A ELEVILOR

Numele ____________________ Data ___________

Metode de echilibrare a raportului de forțe (Mușchi)

Ce puteți face în situația în care cineva are putere asupra dumneavoastră? Ați putea:

1) Să vorbiți sincer despre gândurile și sentimentele voastre.

Faceți acest lucru, chiar dacă acel cineva este mult mai puternic decât voi. Nu permiteți că puterea acelei persoane să vă reducă la tăcere.

2) Fii un bun ascultător. Ascultați ce are să vă spună persoana cea mai puternică. Folosiți limbajul pozitiv al corpului.

3) Cereți! Cereți! Cereți! Dacă voi vreți să obțineți ceva de la o persoană cu multă putere, cereți continuu și în mod politicos, până când cererea este satisfăcută.

4) Obțineți sprijinul unei persoane care dispune de multă putere. De exemplu, dacă un elev vă fură lucrurile, puteți cere ajutorul unui profesor, al părinților sau al unui ofițer de poliție.

ANEXA 3

FIȘA NR.3

„CE VREM?”

FIȘA DE LUCRU A ELEVILOR

Numele ____________________ Data ___________

în legătură cu ce fel de lucruri avem conflicte? Există șase surse diferite ale conflictelor. Cele mai multe dintre conflicte sunt legate de aceste șase surse.

1. NEVOILE FUNDAMENTALE sunt satisfăcute de acele lucruri de care avem nevoie că să supraviețuim, precum alimentele, apa și aerul

2. VALORILE DIFERITE există când oamenii împărtășesc credințe diferite. De exemplu, oamenii aparținând unor religii diferite pot avea valori diferite.

3. PERCEPȚIILE DIFERITE apar când oamenii văd sau gândesc diferit un anumit lucru. De exemplu, doi oameni se pot certa pentru că nu se pot pune de acord ce fel de culoare are cămașa cuiva. De fapt, se poate întâmpla că ei să perceapă diferit culoarea.

4. INTERESELE DIFERITE apar când oamenii au preocupări diferite. De exemplu, doi elevi ar putea să se certe pentru că nu se pot hotărî dacă să meargă la o petrecere sau la film.

5. RESURSELE LIMITATE se referă la cantitatea limitată în care se găsesc diferite lucruri. Nu suntem cu toții bogați în lume, deoarece banii sunt o resursă limitată

6. NEVOILE PSIHOLOGICE sunt satisfăcute când avem stări precum: ne simțim capabili, responsabili, acceptați, importanți și sănătoși. De exemplu, cu toții avem nevoia de a fi iubiți.

ANEXA 4

CHESTIONAR ELEVI

VÂRSTA ……ani SEX : F B

Ocupatia parintilor

4. Ce apreciezi cel mai mult la școala ta dintre:

a) calitatea bună a predării ; b) relația elev-prof. ; c) relațiile între elevi ; d) altceva ……………

5. Scrie trei lucruri (aspecte, probleme ) care te nemulțumesc în școala ta:

1. ……………………………………………………………………………………………

2. ……………………………………………………………………………………………

3. ……………………………………………………………………………………………

6. În general consideri că ești tratat de cadrele didactice:

a) corect; b) persecutat ; c) marginalizat ; d) favorizat ; e) nu știu

7. Cum te simți în colectivul clasei tale ?

a) apreciat; b) acceptat; c) protejat; d) respins; e) neglijat;

f) altfel (cum) ………………………………………………………………………………..

8. Cum reacționezi când apare un conflict în cadrul clasei ?

a) nu mă implic; b) sugerez o soluție; c) cer ajutorul persoanei mai îndreptățite să rezolve; d) altfel :…………………………………………………………………………..

9. În general relațiile cu colegii sunt:

a) armonioase ; b) conflictuale ; c) de bună înțelegere ; d) indiferență ;

e) altfel (cum) …………………………………………………………..

10. Dacă întâlnești probleme (greutăți) la școală la cine apelezi:

a) la un coleg ; b) la profesorul diriginte ; c) la profesorul preferat ;

d) la conducerea școlii ; e) la familie ; f) la altcineva (cine) ……………………….

11. Precizează trei drepturi pe care le ai ca elev ?

1. ……………………………………………………………………………………………..

2. ……………………………………………………………………………………………..

3. ……………………………………………………………………………………………..

12. Precizează trei responsabilități pe care le ai în clasă sau în școală:

1…………………………. 2. ……………………….. 3.……………………………….

BIBLIOGRAFIE STRUCTURATĂ

Lucrări și studii psiho-sociale