Elemente de Metodica Si Aplicatii Practice la Ora de Geografie

CAPITOLUL VI ELEMENTE DE METODICĂ ȘI APLICAȚII PRACTICE

Aspecte metodologice. Valențele formativ-educative ale lucrării.

Geografia este unul din obiectele de învățământ care ajută la dezvoltarea cunoașterii mediului natural diversificat al Terrei, la cunoașterea caracteristicilor resurselor umane și a tuturor elementelor socio-economice. Aceasta face parte din curriculum școlar, în cadrul căruia această disciplină este prezentă de la clasele primare (clasa a IV-a) la cele gimnaziale și liceale drept obiect permanent sau sub forma unui opțional de tip CDȘ. Geografia are rol formator în activitatea didactică, pentru toți elevii, prin diferite dimendiuni educaționale. Valențele instructive-educative ale obiectului ajută la o dezvoltare a elevului prin formarea și aprofundarea culturii generale a acestora.

Este disciplină de învățământ, dar și știință ce contribuie la dezvoltarea unor priceperi și deprinderi, la dezvoltarea gândiri logice și la însușirea unui comportament adecvat față de elementele naturale ale mediului, de valorile culturale, spirituale ale societății umane, dar și față de tradiție și diversitate. Este disciplina care oferă elevilor o viziune amplă și de ansamblu a mediului geografic, în general și asupra mediului rural al comunei Oituz, în particular. În același timp prezintă relațiile de interdependență și funcționalitatea elementelor naturale ale mediului și ale societății uname, în acest caz cele existente în bazinul râului Oituz, dar și activitățile economice prezente în spatial specificat.

În realizarea acestei lucrări am ținut cont de contextul educational actual, de transformările ce au avut loc în ultima perioadă în cadrul sistemului de învățământ și de nevoile educaționale ale elevilor, astfel încât să corespundă cerințelor existente la nivel didactic. În prezent scopul activităților didactice nu mai este doar „a ști” ci și cel de „a ști să faci”, „a ști să folosești”, „a ști să aplici”, „a ști să te comporți”, de „a ști să fii), ducând la o trecere a procesului de învățare de la caracterul pur informativ la cel formativ, punându-se accentul pe formarea de competențe cu caracter complex. La realizarea unui învățamânt formativ își aduce aportul și menținerea unui echilibru între conținuturile cu caracter general și cele specifice comunității locale, fapt ce se poate pune în practică prin folosirea adecvată a conținuturilor lucrării în cadrul procesului de învățare. Conținutul științific al lucrării poate fi folosit eficient, nu doar ca urmare a modului în care au fost selectate informațiile, ci și prin modul de organizare al acestora, astfel încât elevii pot utiliza ușor informația prezentată atingându-se astfel o serie de obiective generale precum:

achiziționarea de cunoștințe legate de mediul natural și cel geografic;

însușirea de competențe ce au la bază citirea și interpretarea materialelor cartografice, a materialelor ilustrativ-imformative, a modelelor grafice;

formarea unui limbaj de specialitate;

dezvoltarea unor atitudini morale, sociale necesare integrării într-o societate în formare.

Conținutul lucrării este organizat logic (astfel încât informația științifică să poată facilita însușirea de cunoștințe la nivel didactic) și intradisciplinar (pentru a putea realiza o întrepătrundere a informațiilor dobândite prin cercetarea științifică cu conținuturile existente în programele altor discipline, de exemplu istoria).

Caracterul logic poate fi valorificat prin utilizarea metodei didactice numite „descoperirea didactică”, ce are rol formativ ducând la formarea gândirii și limbajului geographic, dar și a atitudinilor și intereselor elevului. Aceasta poate avea caracter:

independent, atunci când elevul realizează diferite sarcini individuale (ex. Pe baza Hărții bazinului hidrografic Oituz elevul poate numi afluenții principali ai acestuia);

dirijat, atunci când elevul este ajutat de cadrul didactic în demersul său geografic (ex. În cadrul lecțiilor ce prezintă elemente demografice profesorul poate preciza modul de calcul al sporului natural sau al densității medii a populației, astfel încât elevii folosind informații statistice prezente în lucrare la capitolul ”Populație” să poată analiza evoluția acestor indicatori geodemografici).

Organizarea interdisciplinară a conținutului științific al lucrării se poate evidenția în cadrul orelor de istorie prin participarea elevilor la activități precum vizitele la muzeul de istorie din municipiul Onești unde sunt prezente exponate din diferitele culturi, precum cele ale culturii Cucuteni și culturii Criș, prezente și pe teritoriul comunei Oituz.

Pentru a putea utiliza conținutul lucrării în activitarea didactică am ținut cont, în realizarea acesteia, de principiile de stau la baza procesului educational. Dintre acestea precizez:

principiul integrării teoriei cu practica, ce are în vedere valorificare informației primite la nivel teoretic în activități de învățare practice ulterioare. Un bun exemplu este învățarea la nivel teoretic a modului de calcul a valorii precipitațiilor medii anuale, ce poate fi aplicată la nivel practic prin calculul acestui indicator climatic pentru comuna Oituz, folosind tabelul ce prezintă valorile lunare ale precipitațiilor pentru spatial supus analizei. Investigarea științifică poate fi una din activitățile practice urmărite în cadrul orelor de geografie ce are la bază relaționarea învățării teoretice cu cea practică. Elevii por realiza, folosind lucrarea, fișe de lucru, colectare de date statistice, identificarea de toponime și hidronime în cadrul unor proiecte și teme individuale sau/și colective ce pot fi prezentate în cadrul unor sesiuni de referate, comunicări științifice, ședințe de cerc metodic, etc.

principiul particularităților de vârstă, care evidențiază faptul că profesorul trebuie să țină cont de segmentul de vârstă căruia se adresează, de limitările grupei respective și de particularitățile individuale ale elevilor, atunci trasează sarcinile de lucru. În cazul utilizării materialelor din lucrarea „Modificări în structura socio-economică a comunei Oituz după 1990”, la clasa a V-a sarcinile vor fi adaptate caracteristicilor grupei de vârstă specific, un exemplu fiind: „Precizarea elementelor naturale ale satului Călcâi pe baza unei imagini representative.” La clasa a IX-a pe baza unui material fotografic asemănător se cere descrierea impactului antropic asupra mediului innconjurător.

Această lucrare metodico-științifică oferă elevilor numeroase informații cu privire la apariția și dezvoltarea localităților rurale din comuna Oituz, transformările fizico-geografice și sociale ce au avut loc de-a lungul timpului, dar și asupra modului de valorificare a resurselor naturale și a celui de utilizare a terenurilor. O astfel de lucrare cu caracter multidisciplinar poate fi folosită nu doar la orele de geografie ci și la cele de biologie (subcapitolul „Caracteristici biopedologice” în care sunt prezentate elementele de flora și fauna ale spațiului biogeografic în care a apărut și s-a dezvoltat comuna Oituz), istorie (prin conținutul subcapitolelor „Populație” cu subpunctul „Istoricul populării spațiului” și „Așezări umane” cu subpunctul „Originea așezărilor oituzene”, dar și prin elementele prezentate în capitolul „Considerații istorico-geografice”), etc.

Integrarea lucrării în cadrul orelor de curs și în cadrul activităților extrașcolare ajută la formarea unor aptitudini, priceperi și deprinderi geografice, dar și la dezvoltarea spiritului analitic al elevilor, dar poate contribui și la dezvoltarea unor valori și atitudini cum ar fi:

respectul pentru diversitarea spațiului geografic și a societății umane;

atitudinea pozitivă față de elementele de cultură, civilizație, obiceiuri și tradiții;

curiozitatea de a descoperi și explora la nivel teoretic și practic elementele mediului înconjurător/local;

acordarea unei atenții deosebite conservării și ocrotirii elementelor mediului natural;

dezvoltarea unei atitudini pozitive față de conceptual de „dezvoltare durabilă”, prin participarea la acțiuni cu caracter ecologic pe plan local.

Formarea unor abilități și deprinderi cu caracter aplicativ se poate realiza prin participarea elevilor la activități didactice pe teren, în localitățile ce aparțin administrative comunei Oituz. Aceste activități pot consta în:

observare liberă a elementelor naturale cu caracter dinamic (debitul unei ape curgătoare, tipul de precipitație, modelarea reliefului, etc);

măsurători ale stratului de zăpadă, ale valorilor temperaturii în diferite puncte, ale lățimii albiei, etc);

analize ale unor fenomene și procese natural precum: alunecările de teren, eroziunea laterală, acumularea, impactul defrișărilor și al pășunatului excesiv asupra mediului, etc);

realizarea unor profile și schițe, etc.

Lucrarea realizată poate face trecerea de la caracterul științific al elementelor geografice la cel empiric (acțiunea erozivă a apelor curgătoare), dar poate realiza și o trecere inversă, de la caracterul empiric la cel științific ( modul de utilizare al terenurilor în cadrul comunei Oituz).

În concluzie, menționez faptul că integrarea informațiilor prezentate în lucrarea științifico-metodică ”Modificări în structura socio-economică a comunei Oituz după 1990” în activitatea didactică școlară și extrașcolară este necesară deoarece poate asigura o cunoaștere complexă a spațiului local, o pregătire practică și teoretică, așa cum reiese din cele prezentate anterior, elevii reprezentând o viitoarea resursă umană a societății pe plan national și local. Totodată conținutul unor subcapitole poate duce le o conștientizare în ceea ce privește menținerea caracteristicilor și a calității mediului înconjurător, dar cel mai imprortant lucru este fapul că elevii pot fi antrenați în eleborarea unor propuneri și sugestii cu privire la problemele actuale ale comunității locale, precum: migrațiile interne și externe, îmbătrânirea populației, dezvoltarea durabilă, dezvoltarea agroturismului, păstrarea obiceiurilor și a tradițiilor locale.

Atingerea obiectivelor propuse, în cadrul demersului realizat, se poate realiza prin diferite forme de activitate didactică, pe parcursul lecțiilor de comunicare de noi cunoștințe, a celor de sistematizare și consolidare a cunoștințelor, lecțiilor-excursie, vizită, drumeție, dar și prin activități ale cercului de geografie ce poate funcționa la nivelul școlilor generale dar și la cel al instituțiilor liceale prezente pe plan local.

Valorificarea conținutului lucrării la orele de curs. Aplicații practice desfășurate cu elevii la clasă și în orizontul local.

Având în vedere conținutul programelor școlare pentru obiectul geografie, la nivelul claselor V-VIII, dar și al celor IX-XII, precizez faptul că informațiile prezentate în lucrarea științifico-metodică pot fi utilizare cu succes în cadrul orelor de curs. Caracterul aplicativ al acestui material poate fi evidențiat prin diferite tipuri de lecții, pe parcursul cărora pot fi valorificate noțiunile cu caracter științific, prin activități didactice aplicate.

Lecția este un demers didactic, o activitate didactică fundamentală, care vizează realizarea obiectivelor instructiv-educative. Aceaste are un conținut, o structură, un timp de desfășurare, dar tot aici se regăsesc diferite moduri de lucru, ce folosesc metode, procedee și mijloace de învățare diverse. Este o acțiune desfășurată în comun de cadrele didactice și elevi. Prin intermediul lecțiilor se asigură un mod eficient de însușire a conținuturilor științifice, dar și de formare a priceperilor și deprinderilor vizate. Tipologia acestora depinde de modul în care se eleborează și realizează demersul, dar în concordanță cu obiectivele ce trebuiesc atinse. Din multitudinea de tipuri și subtipuri de lecții, le voi prezente pe cele care, consider că valorifică conținutul lucrării cât de bine se poate.

Lecția de dobândire de noi cunoștințe, se concentrează pe activități didactice

în urma cărora elevii își însușesc capacități și cunoștințe. Acest tip de lecție poate fii utilizat în cadrul orelor de geografie, dar și acelor ce fac parte din C.D.Ș. (Curricului la decizia școlii). Predate temei „Caracteristicile climatice ale comunei Oituz”, temă ce aparține cursului opțional „Oituzul de ieri și de azi” se face conform etapelor caracteristice acestui demers didactic. De cele mai multe ori considerăm aceste lecții ca fiind tradiționle. Tradiționalismul poare fii înlăturat dacă alegem o cale modernă de transmitere a cumoștințelor. În acest caz putem folosi hărți climatice ale României, pe care sunt reprezentate diferite elemente climatice (vezi ex. Fig. nr.1.), toate acestea se regăsesc în atlasele școlare, manualele de clasa a VIII-a, clasa a XII-a, etc.

Fig. nr. 1. Harta climatică a României

(prelucrare după manualul de geografie pentru clasa a XII-a)

Cu ajutorul metodei descoperirii deductive elevul pleacă de la informațiile cu caracter general (etajarea climatică a României) la cele cu caracter caracter particular (situarea la contactul dintre etajul climatic montal cu cel de deal înalt). O altă metodă folosită v-a fi cea a lucrului cu harta, o metodă activă, care ajută elevul să stabilească în acest caz câteva dintre caracteristicile climatice ale comunei Oituz. Scopul unei astfel de activități este, pe lângă cel de a achiziționa informație, poate fi și ce de a dezvolta abilități precum cele de a citi și interpreta un material cartografic.

Tot o lecție de dobândire de cunoștințe poate fi cea în cadrul căreia sunt predate informații legate de caracteristicile biopedologice. Aici putem apela le mijloacele de învățământ moderne, adică calculatorul și videoproiectorul, pentru o prezentere power point, în care se vor succeda imagini ale diferitelor etaje biogeografice și ale profilelor de sol, ce v-a fi un bun suport vizual pentru elevi care pot astfel să facă asocieri între denumirea plantelor, animalelor și aspectul acestora.

Lecția de fixare și sistematizare , vizează consolidarea cunoștințelor,

aprofundarea lor, sau chiar completarea informațională în cazul în care au fost constatate lacune în în procesul de învățare. Acest tip de lecție poate fi folosit pentru a organiza și sintetiza o serie de informații acumulate prin parcurgerea unei teme mai vaste (Carpații și Subcarpații – la casa a VIII-a), a unei unități de învățare (Activitățile economice ale comunei Oituz- în cazul cursului opțional) sau la sfârșit de semestru. Un exemplu ar fi realizarea și aplicarea unor fișe de lucru (vezi fișa atașată mai jos), la clasa a VIII-a, în care elevii să stabilească o serie de conexiuni între cunoștințele predate la ora de curs și informațiile obținute în urma unei lecturări punctului 2.1. (Aspecte morfografice și morfometrice) din lucrarea sus amintită.

Numele……….. Data: ………

Prenumele………

Clasa ……….

Fișă de lucru – Tema „Carpații și Subcarpații”

Completează spațiile libere din tabelul de mai jos cu informații legate de comuna Oituz

Acest tip de lecție este precedat de un plan pe baza căruia se realizează recapitularea și sistematizarea, dar și de recomandări bibliografice (manual, atlase, hărți, lucrarea științifico-metodică). În eleborarea fișelor cadrul didactic trebuie să țină cont de particularitățile psiho-pedagogice ale elevilor.

Lecția de dobândire a priceperilor și deprinderilor, se caracterizeză printr-o

pondere ridicată a activităților elevilor, activități cu caracter independent, elevii trebuind să rezolve anumite sarcini de lucru ce presupun însușirea unor algoritmi de lucru. O astfel de lecție poate avea loc la clasa a V-a unde elevii parcurg teme legate de dinamica populației Elevii au avut de învățat modul de calcul a sporului matural sau a sorului migrator, drept pentru care vor avea de lucrat cu aceste formule (Sn=N_M și Sm= I-E). Se împart elevilor tabele cu date statistice referitoare al cei doi indicator, pentru ca mai apoi aceștia să identifice perioadele în care respectivii indici au avut valori negative sau pozitive. Precizez faptul că o aplicație asemănătoare se poate realiza și la clasa a X-a cu mențiunea că dupăa efectuarea calculelor și precizarea perioadelor de creștere sau scăderea vor avea de identificat factorii ca au generat variabilitatea indicatorilor și modul de acțiune a acestora (factorilor), elevul având drept suport bibliografic lucrarea metodico-științifică ”Modificări în structura socio-economică a comunei Oituz după 1990”.

Lecțiile mixte (combinate) sunt cele mai folositepe parcursul activităților

didactic, deoarece sunt parcurse toate momentele unei lecții (predare, învărare, evaluare). La momentul de de fixare a cunoștințelor a lecției cu titlul ”Agricultura” – clasa a VIII-a, se cere elevilor să facă corelații între conștințele nou predate și informații legate de orizontul local. Se folosesc itemi obiectivi de tip pereche. Se folosește flip-chart-ul, unde anterior a fost trecuți itemii respectivi.

Ex. Faceți corelații între cele două coloane A (modul de utilizare al terenurilor în com. Oituz) și B (o activitate agricolă prezentă în același spațiu).

A B

Din cele prezentate anterior, concluzionăm faptul că indiferent de tipul lecției pe care îl propunem la orele de curs, de momentul lecției în care ne aflăm, putem valorifica conținutul lucrării ținând cont de particularitățile grupului de elevi și interesele educaționale individuale și colective.

Aplicațiile practice sunt metode de instruire ce au la bază o acțiune reală. Aceste acțiuni reprezintă un ansamblu de activități practice, aplicative ale elevilor, realizate cu scopul acumulării de noi cunoștințe, consolidării informațiilor dobândite și/sau verificarea noțiunilor geografice inițiale. Organizarea, proiectarea și utilizarea corectă a acestora crește interesul elevilor pentru participarea la lucrări practice.

Metodele reprezintă calea pe care cadrul didactic o alege pentru a atinge obiectivele educaționale propuse. Acestea au câteva funcții specifice: cognitivă (pentru elevii fiind modul de a afla, descoperi sau cerceta adevăruri), instrumentală (metoda devine tehnica prin care se ating obiectivele educaționale), normativă ( metoda ne arată modul în care trebuie să predăm sau să învâțăm astfel încât să putem obține rezultatele maxine).

Mijloacele de învățământ numite inițial materiale didactice, cuprind toate resursele materiale și tehnice care conduc la realizarea obiectivelor (scopurilor) fundamentale ale activității didactice. Materialele didactice au și acestea diferite funcții în cadrul actului educațional cum ar fi: informativ-demonstrativă/comunicare (harta, calculatorul, colecții de roci, etc), formativ-educativă ( globul, mulaje, fotografii, planșe, etc), evaluare ( testul, portofoliul, etc), raționalizare a timpului (șabloane, desene schematice,etc).

În continuare voi prezenta o serie de aplicații practice ce se pot realiza în cadrul orelor de curs, valorificând conținutul științific al lucrării cu ajutorul unei palete largi de metode didactice și mijloade de învățământ.

Studiul de caz este o astfel de aplicație practică determinată de necesitatea

unei relaționări cât mai apropite între procesul de predare-învățare-evaluare și activitatea practică. Această metodă constă într-o analiză realizată individual sau colectiv, în formă orală sau/și scrisă de elevi pentru a prezenta o realitate geografică. Astfel de studii de caz realizate în cadrul orelor de geografie, pe baza informațiilor prezentate în lucrare pot fi numeroase. Exemplificăm câteva dintre acestea:

studiul fenomenului migrațional din comuna Oituz;

studiul impactului exploatorii resurselor naturale în comuna Oituz;

studiu privind modul de utilizarea a terenurilor agricole ale comunei Oituz.

Finalitatea poate fi prezentată sub forma unui referat sau proiect în care se regăsesc rezultatele obținute în urma efectuării studiului, dar și o serie de soluțiile atunci când este cazul. Punând în practică o astfel de activitate în orizontul local putem urmări o serie de obiective cum ar fi:

aprofundarea învățării de tip teoretic prin lucrări practice realizate pe teren;

posibilitatea elevilor de a oferii ca urmare a studiului și analizei temeinice a problemei existente;

formarea unor tehnici de lucru pentru a putea realiza materiale cartografice simple, dar utile;

dezvoltarea priceperilor și deprinderilor de interpretare a diverselor materilale cartografice;

La momentul de fixare a cunoștințelor în cadrul lecției de la clasa a V-a

„Alcătuirea internă a Pământului”, elevii vor avea de recunoscut din colecția de roci aduse în clasă câteva un număr de 4 eșanțioane (gresie, nisip, argilă, pietriș) prezente pe teritoriul comunei Oituz, pe baza unei descrieri a acestora prezentă în lucrare și expusă oral. Metoda folosită este observarea, metodă ce nu înseamnă doar privirea unui obiect ci urmărirea atentă pentru a putea sesiza aspectele relvante. În acest caz avem de-a face cu o observare directă staționară, ce are drept scop identificarea fiecărei roci în parte și precizarea caracteristicilor ce definesc fiecare rocă în parte. O altă metodă prezentă aici este descrierea, devenită procedeu, ce dă posibilitarea elevilor și profesorilor să redea oral o serie de aspecte ale rocilor încât acestea să fie identificate corect. Mijlocul de învățare utilizat este unul informativ-demonstrativ natural (eșantioane de roci) având rolul de a consolida cunoștințele acumulate.

Tema „Precipitațiile atmosferice”, prezentă în manualul de geografie la clasa

a V-a, poate fii un bun prilej de a realiza o activitate prectică prin ieșirea pe teren în orizontul comunei Oituz și măsurarea grosimii stratului de zăpadă. Resursa materială folosită este „mira de zăpadă”, ce face parte din „categoria mijloacelor de exersare și formare a deprinderilor”. Metoda folosită este exercițiul, metodă fundamentală a ctivității didactice, bazată pe acțiunea elevului conștientă și repetată de a-și forma o serie de deprinderi cum ar fi în cazul dat cea de a citi un instrument de măsură.

Dacă realizăm o lecție de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor

capitolului „Atmosfera”, elevii pot avea de rezolvat o fișă de lucru în care se cere elevilor să calculeze temperaturile medii anuale și precipitațiile medii anuale pentru comuna Oituz, în anul 1999, pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie pentru anul respectiv (vezi fișa atașată)

Numele…………………….. Data. …………..

Prenumele………………..

Clasa ……………………..

Fișă de lucru

Calculați valorile medii anuale ale temperaturilor și precipitațiilor pe teritoriul comunei Oituz pentru anul 1999 folosind datele medii lunare prezente în tabelul alăturat.

Metoda didactică folosită în acest caz este una centrată pe activitatea elevilor, activ-participativă ce presupune mobilizarea acestuia și concentrarea atenției astfel încât să rezolve cerințele. Problematizarea este psă acum în discuție prin prezența unei probleme și anume aceea de a calcula conform unor formule valorile rezultate. Mijlocul didactic utilizat este cel intuitiv simplu – tabelul- acesta fiind un material bibliografic.

Problematizarea poate fi folosită și în cadrul lecției „Dinamica naturală a populației”, din capitolul „Geografia populației”- clasa a X-a, elevii având de calculat sporul natural al comunei Oituz în perioada 1990-1995.

În cadrul unei lecții mixte la clasa a V-a, „Așezările urbane” pentru

momentul de captare a atenției pot fi folosite materiale didactice ilustrative sub forma unor fotografii în care sunt redate așezări rurale ( sate ala comunei Oituz) și așezări urbane. Aceste materiale vor fi prezentate elevilor frontal, dar și cu ajutorul mijloacelor tehice (videoproiectorul și calculatorul), cu scopul de a compara cele două categorii de așezări și să sesizeze diferențele existante. Acestea au scopul de a dezvolta elevilor spiritul de observație. Prezența resurselor audio-vizuale au un mare impact asupra actului educațional în sine, dar și asupra elevilor. Metoda folosită este comparația, cu ajutorul căreia se stabilesc asemănări și deosebiri între elementele prezentate. Este o operație de gândire ce contribuie activ la formarea la noțiunilor geografice și a reprezentărilor lor. Este folosită alături de observarea sub îndrumarea profesorului, aceasta din urmă contribuind la formarea comportamentelor precum răbdarea, perseverența și imaginația.

Pentru evaluarea unei lecții precum „Râuri și lacuri” se poate folosi o hartă a

bazinului hidrografic al râului Oituz, e care elevii vor identifica elementele acestuia și voe numi cinci afluenți numind și parte pe care aceștia se găsesc. Tipul de evaluare propus este unul scris, ce are avantajul de a permite notarea unui număr mai mare de elevi într-un timp mai scurt, diminuând și impactul negativ pe care îl are evaluarea orală prin crearea stătii de stres. Este o evaluare formativă care sesizează la timp anumite „goluri” ale elevilor, indicând și măsurile de corectare ce se impun. Are un caracter informal furnizând un feed-back pe tot parcursul anului școlar. Mijlocul de învățare este unul grafic micșorat și convențional – harta. De inesrat Este cel mai utilizat material didactic al orelor de geografie ce facilitează înțelegerea geografică. Pentru a putea înțelege harta elevul trebuie să „o citescă” (să cunoască semnele și culorile convenționale) și să „o interpreteze”, prin corelarea elementelor reprezentate cu cele existente în legendă.

Pentru clasa a IX-a programa școlară prevede realizarea unor lecții legate de orizontul local. Acest fapt permite o mai bună valorificare a conținutului lucrării prin efectuarea de lucrări practice în perimetrul școlii sau în spațiul comunei Oituz.

În cazul capitolului „Măsurarea și reprezentarea suprafeței terestre” în cadrul

temei „ Măsurarea distanțelor și suprafețelor pe hărți geografice și în orizontul local”, se poate realiza o activitate didactică în afara perimetrului școlii pentru a măsura distanțele între diferite puncte alese. Scopul unor astfel de lecții cu caracter aplicativ este acela de a forma prin muncă independentă, deprinderi și priceperi. Are loc o documentare prealabilă legată de comuna Oituz folosind lucrarea prezentă, dar se pot obține informații și de la colegii ce locuiesc acolo. Se vor efectua măsurători folosind drept instrumente:

pasul, pentru distanțe mai mici, ca de exemplu distanța dintre sediul primăriei și

dispensar sau Școala gimnazială Oituz. Se menționează faptul că 1 pas etalon are 50 cm;

panglica, ce are lungimi cuprinse între 10-100 m, se poate măsura lățimea albiei

minore în diferite puncte din spațiul carpațic și subcarpatic;

folosirea GPS-ului, presupune parcurgerea întreg spațiului și apoi citirea indicilor

În acest caz se folosesc mijloace didactice de măsurare, instrumente de lucru selectate în funcție de necesitățile existente în teritoriu. Utilizarea acestora presupune inițierea elevilor în citirea și interpretarea corectă a datelor, rezultatele obținute fiind cât mai exacte.

O altă activitate ce se poate desfășura în sala de clasă și presupune calculul

distanțelor. Se poate utiliza orice hartă din lucrare pe care sunt localizate satele conumei, cerința fiind aceea de a calcula distanța reală dintre localitarea de reședință – Oituz – și celelalte sate. Pentru a se putea realiza sarcina li se reamintește elevilor modul de calcul al distanțelor pe baza scării hărții. Una din reursele materiale folosite este harta, reprezentare grafică micșorată și aproximativă a scoarței terestre în totalitae sau regional. Elementele unei hărți sunt: titlul, legenda și scara. Alături de aceasta este prezentă și rigla pentru a trasa și măsura distanțele existente pe hartă. O metodă aferentă acestei acțiuni didactic este explicația cu ajutorul căreia profesorul prezintă elevilor informațiile necesare. În demersul său explicativ cadrul didactic trebuie să fie accesibil și concis, astfel încât elevii să nu fie puși în dificultate, fiind o metodă centrată pe activitatea profesorului.

În cadrul lecței „Relieful orizontul local”, la clasa a IX-a, se poare recurge la

conținutul lucrării de le punctul „Tipuri de relief”. Înainte de a participa la această lucrare cadrul didactic a stocat diferite informații pe suport electronic (calculator, tabla inteligentă) cu privire al acest segment informațional. Mijloacele moderne, utilizate le ora de geografie, prezintă numeroase avantaje: posibilitatea de preluare a materialelor cartografic, editarea de texte, posibilitatea unei cercetări bibliografice, amplificarea interacțiunii elevilor cu fenomenele și procesele naturale active în spații îndepăratate, prelucrări de date, și adaptabilitatea ridicată la nevoile individuale ale fiecărui utilizator. Imaginile și informațiile prezentate prin intermediul materialului didactic informativ ajută elevii să recunoască diferitele tipuri de relief și factorii ce au dus la apariția acestora. Scopul acestei activități este acela de aș însuși cunoaștințe legate de relieful orizontului local. Activitatea se realizează pe grupe, iar metodele folosite sunt unele active precum:

conversația euristică, o învățare ce are în vedere dezvoltarea intelectuală a elvilor prin participarea efectivă a acestora la descoperirea unor noi date științifice;

discuția, care stă la baza schimbului de informații și puncte de vedere, în cazul de față cu privire la tipologia reliefului, cu scopul de a consolida și aprofunda anumite noțiuni;

Phillips 66, care presupune împărțirea pe grupe a elevilor, fiecare grupă are un lider ce conduce discuțiile și v-a prezente concluziile finale în fața clasei. Dezavantajul este dat de faptul că profesorul nu participă activ la discuții și de disconfortul fonic creat;

Brainstorming-ul, stimulează creativitatea și conturarea unor trăsături de personalitate precum spontaneitarea și imaginația.

Clasa a X-a este un segment educațional se poate valorifica capitolul „Caracteristicile socio-economice ale comunei Oituz”. Se pot reliza lecții în care să fie prezente elementele de demografie și problemele pe care acestea le implică, de economie înstrânsă legătură cu cadrul natural existent. Se pot utiliza metode activ-participative centrate pe activitatea dirijată sau individuală a elevului precum problamatizarea, lucru cu harta, cu fișe de lucru, dar și modelerea.

La capitolul „Geografia populației” am realizat o lecție de consolidare și

sistematizare a cunoștințelor cu tema „Dinamica și repartiția populației comunei Oituz pentru perioada 1966-2011”. Scopul acestei activități a fost acela de a aprofunda și organiza cunoștințele de geografie a populației învățate pe parcursul capitolului. Totodată am avut în vedere dezvoltarea deprinderilor de a citi și interpreta tabele cu date statistice, mijloc de învățământ din categoria „scheme cognitive care cuprind un ansamblu de termeni, simboluri sau numere cu diferite specificații”. Tabelele cu care vor lucra elevii sunt cele ce facilitează calculul sporului natural și a densității medii. După ce au fost rezolvate primele cerințe, rezultatele obținute pentru fiecare indicator în parte, elevii vor trece la cea de-a doua cerință, care presupune realizarea unor grafice și interpretarea acestora. Precizez că aceste activități se desfășoară în laboratoarele de informatică, ce facilitează accesul tuturor elevilor la tehnologie- calculatorul.

Pentru lecția „Structura populației pe vârste și sex” se folosesc materiale

didactice preluate din lucrare. Pentru o bună desfășurare a demersului dicactic elevii sunt împărțiți pe grupe și li se explică modalitățile de lucru. Se împarte clasa în două:

Grupa A primește tabele cu structura populației pe grupe de vârstă și sex pentru anii de recensământ 1966, 1992, 2002, 2011, hărtie milimetrică, culori și rigle. Această grupă se subdivide în alte 4 fiecare având de realizat piramida vârstelor pentru unul din anii de recensământ.

Grupa B v-a primi aceleași tabele, dar de această dată ei vor trebui să le treacă în tabele XL și să realizaze piramidele cerute.

Modalitatea de lucru diferențiat formează și dezvoltă aptitudini diferie, dar demonstrează în același timp că indiferent de modalitarea de realizarea a sarcinii primite rezultatele sunt aceleași.

Piramida vârstelor este o diagramă în care se realizeză distribuția cantitativă a elementelor demografice, este o diagramă în benzi.

O altă aplicație specifică elementelor de geografie umană o reprezintă analiza

modificărilor structurii confesionale a populației satelor de pe valea Oituzului. Această activitate presupune folosirea drept resursă materială a diagramelor sub forma unui cerc, ce prezintă o analiză cantitativă și comparată a indicatorului respectiv. Analiza este o metodă care urmărește legatura existentă între elementele unui întreg, dar și studierea fiecăruia în detaliu.

În concluzie, valorificarea unei astfel de lucrări complexe este posibilă, așa cum reiese din cele prezentate, pe tot parcursul didactic al elevilor, cu mețiunea că trebuie să ținem cont de nivelul de dezvoltare și particularitățile individuale și colective ale participanților la actul de educare.

În continuare voi prezenta unele lucrări ale elevilor realizate pe parcursul anului școlar în cadrul diferitelor tipuri de activități.

Valențele formative ale lucrării în activitatea extrașcolară a elevilor.

Redactarea unei discipline opționale pentru a valorifica informațiile despre orizontul local

Materialele obținute ca urma cercetărilor la nivel informațional și practice au stat la baza întocmirii lucrării metodico-științifice. Întrucât la nivel gimnazial în programa școlară nu există referiri la orizontul local un astfel de opțional ar fi binevenit. În același timp în programa de geografie la casa a IX-a ultima temă a fiecărui capitol este legată de orizotul local, fapt ce ne ajută în valorificarea materialelor despre comuna Oituz, care alături de o disciplină opțională ar duce la o aprofundare a noțiunilor teoretice accumulate. La clasele X-XII ne confruntăm cu aceeași problemă, de existentă la nivel gimnazial, reiterând astefel nevoia unui opțional ce contribuie la creșterea prestigiului geografiei în sistemul național de învățămănt și a interesului elevilor față de valorile comunității locale.

În proiectarea cursului opțional putem opta pentru diferite forme de organizare a activității, cum ar fi:

activități didactice de studiu a elementelor geografice pe baza unor observații directe realizate în orizontul local;

inițierea și participarea la cercetări cu caracter științific în cadrul cărora elevii vor avea rol activ;

întocmirea unor ”portofolii tematice”.

Acest tip de disciplină opțională a apărut începând cu anul 1995, în urma Legii Învățamântului Nr. 85/1995. Articolul 127, prevede în aliniatul 2, constituirea disciplinelor opționale la nivel preuniversitar ca o categorie distinctă în cadrul ”Schemei disciplinelor Școlare”, Prezența acestora este determinată de reformele învățământului ce impun atingerea unor obiective precum: aerisirea programelor școlare, punerea accentului pe caracterul practic al disciplinelor, etc. La aceasta se adaugă și dezvoltarea unei ”culturi generale” în concordanță cu tendințele actuale ale societății, eficientizarea activitățiior individuale în cadrul socio-profesional și un curriculum adaptat la cerințele locale și regionale.

4.1. Noțiuni teoretice

Deși termenul de curriculum este folosit încă din sec XVII-XVII, în universitățile britanice de la Glasgow și Oxford, cu sensul de ”curs obligatoriu”, sistemul educațional al statelor cu tradiție în acest domeniu în folosesc abia după anii *50. În România este utilizat începând cu anul 1970, cu o pauză între anii 1975-1990 ca urmare a politicilor duse la nivel educațional, reintrodus în limbajul pedagogic începând cu anul 1991.

De-a lungul timpului acest termen a avut mai multe sensuri cum ar fi și cel care definește relația dintre conținuturile didactice (cunoștințe, deprinderi, etc) și forma prin intermediul căreia acestea sunt transmise (ora de curs, manualul, referatul, proiectul, etc), sau trecerea de la înțelesul de disciplină de învățământ la cel de program al activităților educaționale. În anul 1902, pedagogul J. Dewey prezintă un plan educațional centrat pe copil/elev, în lucrarea sa ”Curriculul și copilul”. În anul 1998 este elaborat, în România, un ”Curriculum Național pentru învățământul oblogatoriu-cadru de referință”. În 1999 în lucrarea ”Reforma conținuturilor învățământului”, M. Stanciu, prezintă o serie de concepții privitoare la curriculum, printre care faptul că:

curriculum are în centru elevul;

curriculum trebuie centrat pe eleborarea unor activități ce permit atingerea anumitor obiective educaționale;

trebuie să existe o învățare sintetică a tuturor discipline;

În prezent Curriculum Național este organizat în Curriculum nucleu și Curriculum la

decizia școlii. Curriculum nucleu este numit și trunchi comun, care cuprinde un ansamblu de cunoștințe, competențe, deprinderi, atitudini funadmentale comune tuturor educabililor.

Curriculum la decizia școlii a reprezentat și reprezintă o alternativă flexibilă a educației, a cărui conținut este variabil. În cadrul acestuia pot fi identificate mai multe variante utilizate atât la nivel gimnazial cât și la cel liceal. Aceste variante sunt:

curriculum aprofundat, ales în cazul elevilor ce au probleme în achiziționarea unor cunoștințe minime prevăzute în programele școlare. Are aceleași obiective de referință /competențe specifice ca și trunchiul comun și nu are rubrică separată în catalog;

curriculum de extindere, apare în cazul în care există interes din partea elevilor pentru o anumită disciplină, fiind parcurse și temele neobligatorii existente în programă;

opțional la nivel de disciplină (disciplină nouă), introduce un nou obiect de studiu care presupune existența unor obiective de referință /competențe specifice, conținuturi noi în concordanță cu nevoile elevilor, ce v-a avea rubrică nouă în catalog, fără a depășii numărul de ore maxim alocat pentru nivelul de studiu respectiv.

opțional integrat, este o nouă disciplină de studiu cu o tematică amplă ce corespunde unei arii curriculare, nu doar unei discipline. La nivelul gimnazial aceste poate avea caracter cross-curricular, ambele permițând elevilor să opereze cu informații cu grad înalt de complexitate, opționalele respective șiind centrate pe o anumită temă. Au rubrică separată în catalog.

Propunerea mea vizeză opționalul la nivelul unei singure discipine, atfel încât să pot valorifica la maxim informațiile existente în prezenta lucrare. Denumirea opționalului v-a fi ”Oituzul de ieri și de azi”.

4,2. Documente necesare pentru avizarea unui opțional

Principalele elemente ce trebuie să se regăsească în dosarul de avizare a unui opțional sunt următoarele:

Fișa de avizare conform modelului Inspectoratul Școlar (vezi model la pag……);

Pagina de prezentare a opționalului (vezi pag. ….);

Argumentul:

Competențele generale;

Valori și atitudini;

Competențe specifice;

Conținuturi învățării;

Activități de învățare;

Planificarea calendaristică;

MODEL – FIȘĂ DE AVIZARE

A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPȚIONAL

Avizul școlii:

Denumire opționalului :……………………………………………………………………………..

Clasa:……………………………………………

Anul școlar:………………………………….

Durata: ………………………………………..

Număr de ore pe săptămână:

Autorul: ………………………………………

Abilitarea pentru susținerea cursului: ………………………………………………………………..

Instituția de învățământ: Colegiul Național „Dimitrie Cantemir”, Onești

Avizul Consiliului de curriculum al școlii (CCȘ)

Avizul conducerii școlii: aprobat în Consiliul pentru curriculum și

în Consiliul profesoral, cf. proces-verbal nr. 155 din 14.01.2014

Director,

Prof. Gabriela-Felicia Fi

Pagină prezentare Curriculum la Decizia Școlii

Disciplina: GEOGRAFIE

Durata: 1 an

Clasa: a XI-a

Ore pe săptămână: 1 oră

Profesor propunător: OTILIA ȘERBAN

Școala: Colegiul Național ”Dimtrie Cantemir”

ARIE CURRICULARĂ: ”Om și societate”

TIP CDȘ:

la nivelul disciplinei,

opțional ca disciplină nouă (rubrică separată în catalog)

DENUMIREA OPȚIONALULUI: ”OITUZUL DE IERI ȘI DE AZI”

ARGULENTUL

Cursul opțional se adresează tuturor elevilor din învățământul gimnazial și liceal răspunzând interesului manifestat de aceștia pentru cunoașterea spațiului situat la granița dintre Transilvania și Moldova, spațiu cu o încărcată istorie. Opționalul își propune să aducă informații noi structurate și organizate astfel încât alături de noțiunile de bază ale pregătirii școlare, elevul să-și poată intensifica abilități, capacități, deprinderi și interese fundamentale.

Valențele formative ale cursului opțional vor dezvolta abilitatea de organizator, prin participarea la activități turistice în cadrul cărora v-a avea și rol decizional și creativitatea, prin realizarea unor materiale: pliante, broșuri, panouri informaționale, referate, etc. Prin caracterul său didactic, cursul își propune familiarizarea elevului cu aspectele fizico-geografice și social-economice ale orizontului apropiat. Totodată are în vedere actualizarea informațiilor cu privire la fenomene și procese naturale, cunoașterea problemelor actuale de natură socială și economică și participarea activă a elevilor prin propunerea de soluții în rezolvarea problemelor existente la nivel local.

Unul din obiectivele majore ale învățământului românesc îl repreazintă activitatea centrată pe elev, obiectiv ce poate fi atins prin contibuția acestora la cercetarea geografică a orizontului local. Investigațiile efectuate îl vor face să înțeleagă rolul său în cadrul comunității, în educația celor din jur și impactul pe care îl are cumunitatea unmană asupra medului.

Finalitatea cursului presupune formarea unor personalități care să prezinte disponibilități afective față de valorile tradiționale și cele moral-civice ale cumunității umane, toleranță și respect pentru mediu înconjurător, diversitate socială și nu în ultimul rând față de cei din jur.

COMPETENȚE GENERALE

Utilizarea unui limbaj de specialitate și a unei a terminologiei specifice în

explicarea elementelor geografice locale.

Situarea corectă în timp și spațiu a elementelor geografice locale.

Relaționarea elementelor, fenomenelor din realitate cu cele din reprezentări

cartografice, grafice și în imagini.

Dobândirea unui comportament favorabil social, cultural și ecologic.

Formarea de priceperi, deprinderi și tehnici de de lucru, care facilitează o

pregătire asumată.

VALORI ȘI ATITUDINI

Procesul educațional centrat pe elev propune realizarea unor atitudini și valori ale acestuia, ca de exemplu :

Atitudine pozitivă față de educație, cunoaștere, cultură și civilizație.

Respectul pentru diversitatea umană și naturală.

Disponibilitatea pentru învărarea permanentă

Curiozitatea de a explora mediul geografic

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Utilizarea unui limbaj de specialitate și a unei a terminologiei specifice în

explicarea elementelor geografice locale.

2. Situarea corectă în timp și spațiu a elementelor geografice locale.

3. Relaționarea elementelor, fenomenelor din realitate cu cele din reprezentări

cartografice, grafice și în imagini.

4. Dobândirea unui comportament favorabil social, cultural și ecologic.

5. Formarea de priceperi, deprinderi și tehnici de de lucru, care facilitează o

pregătire asumată.

CONȚINUTURILE DE ÎNVĂȚARE:

Introducere în studiul cursului optional

CAP. I Cadrul natural al comunei Oituz

1. Așezarea geografică

2. Alcătuirea geologică

3. Relieful (aspecte morfografice și morfometrice, caracteristici geomorfologice,

tipuri genetice de relief).

4. Caracteristici climate (realizarea de măsurători)

5 . Caracteristici hidrografice (realizarea unor grafice)

6. Caracteristici biopedologice

7. Poluarea elementelor naturale. Conservarea și ocrotirea mediului

8. Aplicații practice

CAP II Considerații istorico-geografice

CAP III Caracteristici socio-economice

1. Populația

1.1. Istoricul populării spațiului

1.2. Evoluția numerică a populației

1.3. Densitatea populației și repartiția teritorială

1.4. Dinamica populației (natalitatea, mortalitatea,sporul natural, etc)

1.5. Mișcarea migratorie a populației (migrații interne și externe, navetismul)

1.6. Structura populației

1.7. Aplicații practice

2. Așezările umane

2.1. Originea așezărilor oituzene

2.2. Tipologie

2.3. Aplicații practice

3. Activitățile economice

3.1. Activitățile agricole

3.2. Resursele naturale și activitățile industriale

3.3. Activitatea turistică

3.4. Aplicații practice

Planificarea calendaristică anuală

Clasa: a XI-a

Denumirea opționalului: ”OITUZUL DE IERI ȘI DE AZI”

Planificarea MATERIEI PE SEMESTRUL i

Clasa: a XI-a

Denumirea opționalului: ”OITUZUL DE IERI ȘI DE AZI”

Nr. ore : 18

Planificarea MATERIEI PE SEMESTRUL al ii-lea

Clasa: a XI-a

Denumirea opționalului: ”OITUZUL DE IERI ȘI DE AZI”

Nr. ore : 18

5. Proiect de lecție.