Educatia Intelectuala

Portofoliu didactic

CUPRINS

1.PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

1.1.1. profilu dezvoltarii psihice a scolarului mic

1.1.2.Aplicație practică

1.1.3.Concluzii

1.1.4. Bibliografie

2.EDUCATIA INTELECTUALA

2.1.Educația Intelectuala: modalități de realizare

2.1.1.Parte teoretică

2.1.2.Partea practică

2.1.3.Concluzii

2.1.4.Bibliografie

3.DESCRIEREA METODELOR DIDACTICE

3.1.Lecția –Observatia

3.1.1.Parte teoretică

3.1.2.Parte practică

3.1.3.Concluzii

3.1.4.Bibliografie

4.DIDACTICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNICE

4.1.PROIECT DIDACTIC

4.1.1.Forma restrânsă

4.1.2.Forma semidetaliată

4.1.3. Forma detaliată

1 PSIHOLOGIA EDUCATIEI

1.1.1 dezvoltarea psihica a scolarului mic

Intrarea in scoala este perioada apreciata de unii autori sfirsitul copilariei si un inceput al pubertatii .Problemele acestei etepe sunt legate de adaptarea si invatarea scolara.

In jurul virstei de 5-6 ani in viata copilului se petrece evenimente cu totul deosebite iar unul din ele este intrarea in scoala.

Invatarea devine tipul fundamental de activitate solicitind intens intelectul si determinind dezvoltarea unor capacitati si strategii de invatare paralel cu acest proces copilul face achizitii importante de scris de citit care devin conditia si instrumentul insusirii celorlante achizitii.

Invatarea scolara se deosebeste de celelante acte invatate pina acum atit prin continut cit si prin cadrul si modul de desfasurare.Volumul ,calitatea si diversitatea continuturilor invatarii de dincolo de 6 anihotarasc in societatea contemporana viitorul fiecaruia locul lui in societatea umana.

De aceia eforturile societatii si ale indivizilor sunt directionate spre reusite si success spre integrare scolara.Aacest nou context scoala influienteaza puternic intreaga dezvoltare psihica a copilului si ii da un relief propriu.

Este important sa scoatem in evidenta dominantele in profilul de dezvoltare a scolarului mic pentru a evidentia acest stadiu de cele anterioare si a reusii sa intelegem locul si contributia sa la dezvoltarea de ansamblu a finite umane ;

Iata care sint aceste faze dominante:

-Invatarea scolara devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare psihica si exercita influente hotaritoare pentru toate transformarile din cursul acestui stadiu.

-se stabilesc raporturi mai obiective cu lumea scoala intelegindu-l pe copil in aria inteligibilului si rigorilor cunoasterilor.

-se formeaza deprinderile de baza pentru scris si citit care-I asigura accesul la continuturi din ce in ce mai avansate de invatare.

-creste caracterul voluntar si constient al tuturor manifestarilor comportamentale

-se insusesc statutul si rolul de elev si se adauga noi dimensiuni indentitatii de sine

1.1.2 Viata si dezvoltarea intre 5-10ani

Trebuie stabilit si respectat un program zilnic

Spre deosebire de perioada anterioara in programul zilnic al scolarului intervin schimbari

-programul activitatilor este mult mai echilibrat ora de trezire si cea de culcare trebuie respectate ca activitatea scolara sa se desfasoare cit mai bine

-timpul petrecut la scoala trebuie bine organizat si plin de activitati scolare care difera fata de cele de la gradinita

-dupa intoarcerea de la scoala copilul trebuie sa aiba un program de invatare independent si asistat de parinti

-copilul are nevoie de cel putin 9-10 ore de somn noaptea si respectarea orei de mers la culcare astfel insuficienta somnului duce la scaderea atentiei a eficientei memoriei si a performantei gindirii.

Copilul la scoala trebuie sa faca efortul de a se adapta

-mediul scolar

-la activitatile scolare

-relatia cu o noua persoana care este invatatoarea

Cele mai inportante aspecte ale dezvoltarii fizice sint urmatoarele

-cresterea in inaltime

-cresterea in greutate

Modificarile cele mai inportante se petrec in urmatoarele zone:

-la nivelul coloanei vertebrale

-in zona bazinului

-se intaresc articulatiile si creste reziztenta generala a sistemului osos

Modificarile la nivelul sistemului nervos sunt urmatoarele

-creste masa creierului

-structura neuronilor di creierul scolarului este aproape de cel al adultului

-se dezvolta in mod deosebit lobii frontali

-creste viteza de formare dintre neoroni

Abibilitatile motorii se dezvolta si datorita exercitiului fizic din orele de educatie fizica

Se dezvolta activitatea motorie generala mai ales autocontrolul,copilul intre 5-10ani poate invata orice sport ,numai ca el sa fie sustinut si stimulat in acest sens.

1.1.3 Atentia scolarului mic

In primii ani ai vietii atentia este definite ca expresie a orientarii si concentrarii psihice,in general copilul de 5-9 ani nu poate fii atent in cadrul unei activitati mai mult de 20-30 minute ,in momentul intrarii in scoala atentia este destul de bine dezvoltata ,stabilitatea si atentia urmeaza sa se dezvolte in urmatorii ani,educarea atentiei este inclusa in pocesul educativ-instructiv prin stimularea interesului copilului pentru activitatile scolare prin dezvoltarea de a duce la bun sfirsit o activitate si prin realizarea de a duce la bun sfirsit o activitate scolara

Atentia este conditia necesara a desfasurarii in bune conditii a proceselor informationale si a obtine succesul dorit,ciclului primar are citeva influente pentru dezvoltarea atentiei astfel ca in aceasta perioada a vietii se realizeaza cele mai importante perfectionari ale acesteia.

Principalele insusiri:

-scoala solicita permanent atentia copilului dezvoltind si modelind sarcinile cognitive

-sint mai bine dezvoltate unele deprinderi ale atentiei iar altele sint formate

-este antrenata atentia voluntara

La intrarea in clasa I atentia poate fi instabila si astfel copii pot face greseli chear cind au cunostiinte corespunzatoare,dar apoi se obtine atentia necesara de manifestare a acestei insusiri.

La inceput atentia copiilor nu este perfect modelata in raport cu fazele activitatilor din clasa si nu pot sa se concentreze mai tare in anumite momente sis a se relaxeze in altele asa ca se intimpla sa le scape unele aspecte importante cum ar fi momentul cind se comunica tema pentru acasa,invatatoarea cu experienta cunosc aceste aspecte

1.1.4 Dezvoltarea capacitatilor si perceptiilor scris-citit

Evolutia capacitatilor observative este marcata de natura continuturilor de invatare,perceptiile vizuale sint puternic implicate in scris-citit si de aceia se remarca prin:

-cresterea sensibilitatii vizuale generale cu55%fata de prescolar iar cele diferentiale cu 45%,in aceste conditii perceptiile devin mai clare si mai precise incepind chear cu virsta de 5 ani copii pot stabili rapid simetriile si asimetriile in imaginile pe care le vad iar cind invata sa scrie sis a citeasca percep cu finite semnele grafice de dimensiuni mici ,diferentele dintre litere orientarea in spatiu

Miscarile oculare in timpul citirii cresc in ceia ce priveste viteza,ochii realizeaza urmatoarele tipuri de miscari:

-de fixare s literelor si silabelor ce se pronunta in acest fel

-de anticipare a celor ce vor urma prin functionarea mai buna a cinpului periferic al vederii

-de regresie adica de intoarcere a celor citite pentru control si intregire a intelesurilor

-de trecere de la un rind la altu

Perceptiile auditive sunt antrenate sistematic in sarcini:

-indentificarea tuturor sunetelor drintr-un cuvint

-indentificarea cuvintelor intr-o propozitie

-analiza pozitiei unui sunet in cuvint

-despartirea in silabe

-trecerea corecta de la semnele grafice la pronuntarea sunetelor corespunzatoare

Perceptiile tactile devin mai fine se inbogatesc si incep sa fie antrenate in scriere,un peogres samnificativ se observa si in ceia ce priveste capacitatea de observare in sensul ca elevii pot sesisa aspect noi atunci cind privesc obiecte,dar conditia de baza ramine conducerea de invatatoare a activitatii lor observative din aproape in aproape.

1.1.5Evolutia reprezentarii la scolarii

Reprezentarile scolarilor mici sunt de asemenea influientate de scoala si principalele caracteristici sunt :

-sunt mult mai bogate pentru ca scoala depaseste sursa reprezentata de experienta de viata si asigura conditii de formare a unor reprezentari legate de cunostiintele acumulate

-incep sa se formeze si reprezentari cu un grad mai mare de generalitate asa cum sunt cele ale figurilor geometrice si relatiilor matematice

-se formeaza categorii noi de reprezentari cum sint cele fonetice si grafice

-reprezentarile dobindesc mai multa mobilitate si pot semnaliza miscarea si transformarea obiectelor pentu ca ele beneficiaza de un nou nivel al inteligentei

Reprezentarile au un rol foarte important in insusirea de numar in activitatea didactica utilizindu-se reprezentari ale obiectelor,persoanelor cum ar fii:betisoare,bile,papusi.

Insusirea si intelegera stiintelor naturii,anatomie,biologie,geografie,folosirea reprezentarilor ocupa un loc important,cu timpul reprezentarile devin tot mai variate si pot fi treptat desprinse din obiecte,ceia ce ii da copilului independenta de a opera cu obiecte noi,in procesul invatarii copilul lucreaza mult cu scheme si imagini ce ajuta transmiterea unor informatii,pe baza lor se vor forma simbolurile si conceptele,vazuta in acest fel reprezentarea constituie veriga de legatura intre concret si abstract,schema insusita de copii o pot aplica in diverse contexte.

1.1.6 Dezvoltarea limbajului principalele aspecte

Se poate spune ca in cursul acestui stadiu cea mai importanta schimbare in planul limbajului o reprezinta insusirea scris-citit,in afara implicarii perceptiilor vizuale si auditive si a miscarilor fine si complexe ale miinilor trebuie sa subliniem si rolul altor factori cognitive si non cognitive ,dintre cei cognitive avem in vedere reprezentarile fonetice si grafice,memoria intelegerea

Factorii non-cognitivi sint mai ales motivatia pentru invatare,stabilitatea afectiva,increderea in sine,atitudinea celorlanti fata de copilul care citeste,progresul in citire se exprima in caracteristici cum ar fii:expresiv,cursive,correct,insusirea scris-citit are efecte asupra celorlante dimensiuni ale limbajului si anume:

-cresterea vocabularului dublindu-se fata de al prescolarului,alte progrese se refera la precizarea semnificatiei cuvintelor si intelegerea sensurilor figurative devoltarea limbajului este remarcabil scoala si familia stimulind acest process,dezvoltarea limbajului scris este strins legata de diferentierea fenomenelor,dezvoltarea vocabularului este evidenta prin numarul mare de cuvinte folosite –vocabular activ forma expresiva a limbajului tot acum se dezvolta limbajul si prin reducerea numarului de cuvinte pe care le rosteste ,dar le intelege.

-dezvoltarea structurilor gramaticale corecte este corelata cu invatarea regulilor gramaticale care sunt identice pentru cele doua forme ale limbajului tot acum se dezvolta limbajul interior adica pentru sine.

-dezvoltarea limbajului are loc odata cu cresterea interesului pentru citit iar exprimarea se perfectioneaza in activitatea de dezvoltare a vorbirii libere de compunere.

-vorbirea este bine reglata priviind corectitudinea gramaticala ceruta de scris-citit,propozitiile si fazele sunt mai bogate si adaptate la situatiile de comunicare

-apar si se dezvolta evident capacitatile de exprimare in scris cu respectarea normelor gramaticale si ortografice acestea au acum forma unor reguli practice cuprinse in tabelele cu ortograme.

-daca mai exista si se face apel la timp la logoped se rezolva toate dificultatile de pronuntie ,dar pot aparea si altele:dislexii si disgrafii,unde este nevoie de logoped

-limbajul intern isi consolideaza rolurile de anticipare si reglare ale celui extern,dezvoltarea foarte buna a limbajului asigura o conditie de baza in dezvoltarea tuturor proceselor cognitive.

1.1.7 Gindirea operatorie a scolarului mic

Intrarea copilului in scoala contactul activitatii in scoala creeaza noi conditii favorizante pentru dezvoltarea gindirii copilului determini au acum forma unor reguli practice cuprinse in tabelele cu ortograme.

-daca mai exista si se face apel la timp la logoped se rezolva toate dificultatile de pronuntie ,dar pot aparea si altele:dislexii si disgrafii,unde este nevoie de logoped

-limbajul intern isi consolideaza rolurile de anticipare si reglare ale celui extern,dezvoltarea foarte buna a limbajului asigura o conditie de baza in dezvoltarea tuturor proceselor cognitive.

1.1.7 Gindirea operatorie a scolarului mic

Intrarea copilului in scoala contactul activitatii in scoala creeaza noi conditii favorizante pentru dezvoltarea gindirii copilului determinind un process important in cunoasterea limii inconjuratoare,copilul isi insuseste pe parcursul acestei perioade un mare volum de cunostiinte dezvoltindu-si concomitant modalitati noi de intelegere astfel se dezvolta o serie de calitati ale cunoasterii cum ar fi:observarea atenta atentia exprimarea directa a ideilor imaginatia,dezvoltarea gindirii este conditionata si strins legata de dezvoltarea limbajului dar si de dezvoltarea limbajului dar si de dezvoltarea libajului dar si de dezvoltarea experientei cognitive directe-senzatii,perceptii,reprezentari,invatarea scris-citit este considerata deschizatoarea de drumuri elevului catre informative si cunoastere.Toate aceste achizitii fac sa deosebeasca semnificativ elevul de 10-11ani fata de de cel 5-6ani prin modul de gindire,exprimare,invatare,rezolvare de problem,limbaj.

La aceasta virsta copilul aplicind aceste reguli de gindire poate sa deprinda trasaturile caracteristici,definitorii ale obiectelor ,fenomenelor,situatiilor,legat de aceasta caracteristica gindirea copilului capata o calitate noua,in aceasta perioada copii incep sa clasifice sa include obiectele dupa anumite insusiri esentiale in categorii sic lase .includerea in clase mai releva si ideia ca un anumit obiect sau persoana pot apartine cel mult unei clase.

Gindirea prezinta in acest stadiu o schimbare fundamentala si anume:se trece de la gindirea preoperatorie la gindirea operatorie ,actiunile mentale se desprind de continuturile informationale particulare se generalizeaza se transfera cu usurinta la noi continuturi si se automatizeaza transformindu-se in operatii,astfel scolarul mic isi formeaza si utilizeaza cu success operatii generale ale gindirii dar si cele speciale implicate in insusirea cunostintelor scolare asa cum sunt operatiile artimetice.

A doua caracteristica a gindirii este faptul ca ear amine legata inca de si vorbim astfel de o gindire a operatiilor concrete,accesul la o operatie noua sau notiunea noua este conditionat de perceptii si reprezentari care ofera informatia directa despre obiectele reale si apoi aceasta va fi transformata si prelucrata complex prin deja dobindite,aceasta gindire care devine operatorie dobindeste si reversibilitate dar este vorba de o forma simpla a acesteia adica de exemplu o operatie de adunare si apoi sa faca una de scadere consolidind si verificind reciproc totodata gindirea scolarului isi subordoneaza perceptia nu mai este condusa de aceasta si dobindeste character rational adica copilul nu se multumeste sa faca doar afirmatii ci cauta si argumente pentru a le sustine este sensibil la erori si contradictii vrea sa controleze felul in care a rezolvat problema .

1.1.8 Imaginatia si memoria

1.1.2.Aplicație practică

In a doua parte a acestui capitol vom trata un test de aptitudini si perspicacitate.

Ipotezele cercetarii:

Testele psihologice sunt utile in intelegerea personalitatii, comportamentului, abilitatior psihocognitive, atitudinilor, dar si in intelegerea unui diagnostic. Ele sunt folosite atat pentru autocunoastere, cat si pentru testari si evaluari in scoli, in treptele de admitere la unitati de invatamant sau pentru un loc de munca. De asemenea, ele sunt folosite si pentru divertisment, fiind cunoscute drept o metoda de relaxare foarte buna.

Întrucat am desfășurat un proiect al Ligii Studențești la Școala cu clasele I-IV Ion Ghica din Saucesti, am aplicat un test de aptitudini si perspicacitate a nivelului de atentie al unui grup de 17 subiecți, reprezentând elevii clasei a II-a (cu vârste cuprinse între 7 și 9 ani).

Scopul cercetarii:

Obiectivul cercetării noastre este de a depista aptitudinile si perspicacitatea elevilor, cu scopul de a ne adapta corect și obiectiv metodele de predare și evaluare în funcție de capacitățile lor creative.

Vom prezenta în continuare testul de aptitudini si perspicacitate ales.

Teste de aptitudini si perspicacitate

Labirint

Instrucțiuni: Începând din colțul A, din stânga sus, trageți o linie care să ajungă până la ieșire, colțul B din dreapta jos. Linia nu are voie să se taie pe ea însăși și nici nu poate trece peste vreo altă linie a labirintului. Dacă vă găsiți la un moment dat într- un impas, reluați traseul de la început sau din locul în care ați apucat pe o variantă greșită.

Timp limită: 3 minute.

A A A

Centralizarea si prelucrarea statistica datelor obtinute:

Interpretarea rezultatelor;

Daca in urma aplicarii testului vom obtine un rezultat mediu, atunci inseamna ca nivelul de atentie al elevilor este scăzut și va trebuie să adaptăm metodele de predare conform cu nivelul lor de înțelegere. De asemenea în acest caz nivelul de performanță va fi scăzut.

Dacă nivelul rezultat va fi mediu, atunci înseamnă că elevii au un nivel de atentie normal, corespunzător vârstei și putem lucra cu ei încercând totuși să introducem mereu elemente de noutate pentru a le stârni interesul și pentru a ridica nivelul clasei. În acest caz vom avea un nivel mediu de performanță.

Dacă însă nivelul atentiei este peste medie înseamnă că elevii cu care lucrăm au un nivel de atentie mai mare decât cel corespunzător vârstei lor și trebuie mereu să introducem elemente noi și ușor mai complicate pentru a nu-i plictisi și pentru a le valorifica resursele intelectuale la nivel maxim. Nivelul de performanță în acest caz va fi unul foarte ridicat.

În urma aplicării testului am obținut urmatoarele rezultate:

Subietul1: 1 Subietul7: 1 Subietul13: 2

Subietul2: 2 Subietul8: 1 Subietul14: 2

Subietul3: 2 Subietul9: 2 Subietul15: 2

Subietul4: 3 Subietul10: 3 Subietul16: 2

Subietul5: 1 Subietul11: 2 Subietul17:1

Subietul6: 2 Subietul12: 3

1.1.3.Concluzii

► Intrarea în scoala înseamna exercitarea unor influente hotarâtoare ale acestor factori asupra întregii dezvoltari a copilului.

► Dezvoltarea perceptiilor si motricitatii fine la scolarul mic permit însusirea scris-cititului, cea mai importanta achizitie a acestui stadiu.

► Limbajul se perfectioneaza din toate punctele de vedere: îmbogatirea vocabularului, corectitudinea structurilor de comunicare, rezolvarea tuturor problemelor de pronuntie, posibilitatea comunicarii verbale largi si a celei scrise, în forme mai simple.

► Afectivitatea scolarului mic progreseaza astfel: se îmbogatesc trairile afective, mai ales cele generate de scoala, se formeaza noi sentimente, se manifesta capacitati mai crescute de reglare a comportamentelor emotional-expresive.

► Se structureaza motivatia învatarii scolare trecându-se de la motive extrinseci simple si personale la cele cu semnificatie sociala (învatarea este ceruta de integrarea în societate, învatarea îti asigura un loc în viata) si se formeaza motivatia intrinseca (curiozitate epistemica, interes cognitiv).

► Personalitatea scolarului mic progreseaza în sensul consolidarii si formarii de noi însusiri caracteriale si a cristalizarii mai clare a imaginii de sine

1.1.4. Bibliografie

Doise, Wilhelm – Psihologie sociala, Ed. Polirom, Iasi, 1999;

(Eveniment remarcabil: intrarea in scoala; Cap. 6, pag. 31)

(Particularitatile atentiei scolarului mic; Cap. 9, pag. 69)

Golu, P. ; Golu, I. – Psihologie educationala, Ed. Mirton, Bucuresti, 2003;

(Evolutia reprezentarii la scolarul mic; Cap. 3, pag.25; Cap. 4, pag.44)

Gliga, L., Liga, L. – Standarde profesionale pentru profesia didactica, Ed. Polsim, Bucuresti, 2002.

BIRCH ANN, Psihologia dezvoltarii, 2000, Editura Tehnica, Bucuresti, p.100

BONCHIS ELENA, SECUI MONICA (coord), Psihologia varstelor, 2004, Editura Universitatii din Oradea, p.165-171

CRETU TINCA, Psihologia varstelor, Editura Credis, Bucuresti, 2001, p. 209-219

MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului si a adolescentului, Editura Augusta, Timisoara,1998, p. 217-219

OSTERRIETH P., Introducere in psihologia copilului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976, P. 138-141

SCHIOPU URSULA, VERZA E.., Psihologia varstelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995, P. 166-184

Doise, Wilhelm  – Psihologie sociala, Ed. Polirom, Iasi, 1999;

Golu, P. ; Golu, I. –  Psihologie educationala, Ed. Mirton, Bucuresti, 2003;

Gliga, L., Liga, L. – Standarde profesionale pentru profesia didactica, Ed. Polsim, Bucuresti, 2002.

2. EDUCATIA INTELECTUALA

2.1 Modalități de realizare

Realizarea educatiei intelectuale,prin si pentru stiinta se realizeaza in principal prin procesul de invatamint atit prin curriculum scolar cit si prin utilizarea unei metode adecvate virstei si cunostintelor care se dobindesc prim aplicarea unor tehnologii petagogice noi (invatamintul asistat de calculator,tehnicile audio-vizuale,mas-media,metode active operationale,metode logico-matematice,………………)care creiaza conditii pentru formarea priceperilor si deprinderilor de munca intelectuala,pentru dezvoltarea capacitatilor cognitive si a competentelor care vor sta la baza formarii profesionale,a integrarii generatii tinere in cultura si civilizatie.

2.1.1.Parte teoretică

Pornind de la vaietatea modalitatilor de invatare si de gradul diferit de intentionalitate,educatia se poate structura in trei iposta

-Educatia formala.

-Educatia nonformala.

-Educatia informala.

Educatia formala:-se refera la totalitatea influentelor intentionate si sistematice elaborate in cadrul unei institutii specializate in vederea formarii personalitatii umane,scopul acestui tip de educatie il constituie introducerea progresiva a cunoasterii si aplicarii de tehnici pe viitor.pregatirea este elaborataa in mod constient si esalonat fiind asigurata de un corp de specialisti pregatiti anume in acest sens.Educatia formala permite o asimilare sistematizata a cunostiintelor si faciliteaza dezvoltarea unor capacitati,aptitudini necesare fiecarui individ in societate.

Avantajele principale ale educatiei formale sunt reprezentate de posibilitatea realizarii unei evaluari individuale de tip formativ si dezvoltarea sistematica a deprinderilor de munca intelectuala a celui ce se educa (evaluarea in cadrul educatiei formale revine cu deosebire fiecarui cadru didactic si institutiei in ansamblu –Cozma 1988,pag.79).

Dezavantajele centrarea excesiva pe realizarea competentelor prevazuta de programa scolara si restringerea libertatii de actiune a elevilor,fapt ce poate conduce la dezinteresul,plictiselii sau monotoniei(cozma 1966,pag 35).

Educatia nonformala:-cuprinde totalitatea influentelor educative ce se deruleaza inafara clasei (activitati extra,para si prescolare) sau prin intermediul unor activitati obtionale sau facultative.

Actiunile incluse in acest perimetru se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate si vin in intiparirea interesurilor variate individuale ale elevilor cu efecte formative.

Aceasta educatie a ezixtat dintodeauna,cee ace este nou astazi cu aceasta legatura ,cu aceasta maniera de a organiza si de a planifica intr o maniera bine definite.

In unele situatii educatia non-formala poate fi o cale de ajutor pentru cei ce au sanse mai mici da a accede la o scolarizare normal.(saracii,izolatii,persoanele cu nevoi special,locuitorii din zone retrase.)

Educatia informala:-se refera la experientele zilnice ce nu sunt planificate sau organizate si conduc catre o invatare informala. Cand aceste ”experinte sunt interpretate de catre cei mai in varsta sau de catre membrii comunitatii ele se constituie in educatie informala.” Educatia informala este procesul care se intinde pe toata durata vietii, prin care individul dobandeste informatii, ii formeaza priceperi si deprinderi,  isi structureaza convingerile si atitudinile, se dezvolta, prin intermediul experientelor cotidiene.

Din  punct  de  vedere conceptual,  educatia  informala  include ansamblul influentelor cotidiene, spontane, eterogene, incidentale, voluminoase care nu isi propun in mod deliberat atingerea unor teluri pedagogice, dar au efecte educative, ocupand cea mai mare pondere de timp din viata individului. Aceste influente spontane, incidentale nu sunt selectate, prelucrate si organizate din punct de vedere pedagogic.

Dezideratele educatiei informale nu apar in mod explicit. Acest tip de educatie nu-si  propune in mod  deosebit, realizarea unor obiective pedagogice,  insa  prin influentele sale exercitate continuu poate avea efecte educative deosebite atat pozitive, cat si negative.

2.1.2.Partea practică

Educatia nonformala:

In cadrul liceului ne-a fost prezentat un proect (Salvati Padurea)din Comanesti zona Agasi,la inceput nu mi sa parut interesant prin faptul ca nu cunosteam personal zona si nici nu aveam timp pentru a ma implica in proect.

Pe parcurs auzind de la colegi cit de captivant si frumos este mia dezvoltat interesul,stiind ca am o datorie morala si profesionala stiind ca experienta pe care o capat imi va folosii pe viitor,urmind un curs de geo-fizica in topologie.

Am mers cu prietenii,intr-un weekend si am ramas profund surprins cind ajungind de dimineata la canton ni sa facut instructajul ce aveam de facut si am ramas uimit ca nu aveam norma de realizat sau cind sic it vom face(planta puieti).gropile erau facute,noua nu ne mai raminea decit de introdus puietul in groapa de udat,legat de un. bat pentru a creste drept.

M-ia folosit aceasta experienta,cit de bine a fost calculate acele gropi si cum sa luat probele solului pentru a stii ce soi de puieti sa se foloseasca pentru a fi compatibili.

Educatia informala

Angajindu-ma in in anul 1995 imediat dupa terminarea scolii profesionale in meseria de ferar-betonist mia venit foarte greu neavind experienta dar totodata fiind foarte tinar.

Lucrind in cadrul bazei de montaj acolo aveam si o sectie auto,detasindu-ne cind nu aveam de munca la sectia noastra la cei de la auto.

Repede am fost remarcat de seful de sectie vazind ca ma descurc si imi place ceia ce fac,avind avantajul ca in scoala profesionala a fost pe domenil auto si folosind cunostiintele acumulate in scoala am ajuns foarte repede pe postul de mechanic .

Foarte mult ma ajutat cunostiintele accumulate in scoala si mai important in viata sa faci cee ace iti place.

2.1.3.Concluzii

Intr-o epoca marcata de stiinta si tehnica,acum cand se pune accent tot mai mare pe valorificarea potentialului creativ a maselor,educatia a devenit o necesitate obiectiva,careia orice sistem de invatamant trebuie sa-i acorde atentia corespunzatoare.
Educatia intelectuala ca o importanta componenta a dezvoltarii plenare a personalitatii umane,poate fi analizata ca o latura relativ independenta,cat si ca un aspect al formatiei morale,estetice,tehnice si chiar fizice.Educatia intelectuala se afla intr-o stransa si permanenta interdependenta cu toate acestea si adeseori le conditioneaza deoarece fiecare angajeaza gandirea subiectului si presupune anumite cunostinte o operationalitate mintala specifica domeniilor respective de activitate.

2.1.4.Bibliografie

Dumitriu Gh.,Dumitriu C., (2004), Psihopedagogie,București, Editura Didactică și Pedagogică;

P.Lisievici, M.Tăranu ,R.Tudorică, (2005),Pedagogie,concepte,metode și tehnici esențiale. București,Editura Fundației România de mâine;

Venera-Mihaela Cojocariu, (2007),Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculum-ului. Texte și pretexte, București, Editura V&I Integral .

S. Cristea (2002). Dicționar de pedagogie. Chișinău: Editura Litera Educațional

3. DESCRIEREA METODELOR DIDACTICE

3.1.Lecția –Observatia

Reprezinta o metoda de baza, o modalitate de studiu, care sta la baza oricarui tip de experiment.

Este cea mai veche metoda de cercetare din psihologie, utilizata atât în studiile de tip cantitativ, cât si în cele de tip calitativ.

Brainster si colab. (1995) definesc observatia ca fiind un act de urmarire si descrierea sistematica a comportamentului si evenimentelor studiate ce au loc în mediul social natural.Primele cercetari centrate pe aceasta metoda au fost cele antropologice în scopul întelegerii altor culturi.

3.1.1.Parte teoretică

Scopurile observatiei sunt:

1)     de a vedea prin ochii persoanelor observate evenimente, actiuni, norme si valori;

2)     de a descrie contactul si persoanele observate pentru a permite întelegerea a ceea ce se întâmpla acolo;

3)     de a contextualiza, social si istoric, evenimentele observate, pentru a fi corect întelese;

4)     de a integra, a vedea viata sociala ca un proces de evenimente interconectate;

5)     de a evita utilizarea prematura a teoriei si conceptelor înainte ca fenomenul respectiv sa fie cu adevarat înteles;

6)     de a oferi un design de cercetare flexibil care sa permita o investigare deschisa spre aspectele neasteptate si neprevazute.

Caracteristici:

1)     are un caracter flexibil;

2)     gradul de structurare poate varia de la un grad mare de structurare pâna la o situatie libera de orice tenta de urmarire sistematica;

3)     observatia se poate focaliza pe aspecte si dimensiuni specifice, înguste sau poate avea un caracter general.

În ceea ce priveste constientizarea prezentei observatorului de catre subiectul (subiectii) observatiei, putem întâlni mai multe modalitati:

1)     observator prezent si neimplicat (ex. asista la o clasa);

2)     observator prezent si implicat (ex. observatorul înlocuieste profesorul la clasa respectiva);

3)     observator ascuns si neimplicat (ex. oglinzi cu un singur sens – în anchete, la politie).

În functie de explicatiile care sunt oferite participantilor, putem întâlni:

       explicarea completa a motivelor observatiei si a aspectelor urmarite, pâna la

       explicatii false sau omiterea oferirii de explicatii.

Timpul observatiei poate varia de la o simpla observatiei la observatii multiple, în situatii asemanatoare sau diferite.Cu cât avem mai multe observatii, cu atât precizia concluziilor formulate pe baza lor creste.

Înregistrarea aspectelor observate se poate realiza printr-o simpla luare de note sau prin utilizarea de mijloace audio – vizuale, care sa ne permita urmarirea repetata si independenta a celor înregistrate.

În ceea ce priveste feed-back-ul, observatorul poate opta pentru oferirea unui feed-back complet participantilor cu privire la cele observate si constatarile facute sau poate întrerupe complet orice contact cu cei observati.

Exemplu:

Identificam tipul de temperament al unei persoane:

gasim în viata situatii relevante – situatii de asteptare, conflictuale – situatii test;

aceste situatii evidentiaza particularitatile persoanei, pe care le putem clasifica mai usor;

ele cuprind indici de temperament pe care îi putem sintetiza, îi putem condensa într-o grila de observatie a comportamentului

Grila de observatie a comportamentului este un tabel cu 2 intrari:

   coloana 1: faptele de conduita pe care le condensam (comportamentul)

       linia 1: atitudinile, trasaturile dezvaluite de acest comportament. Marcam cu "x" semnificatiile posibile pentru fiecare fapta de conduita în una sau mai multe coloane de atitudini, iar cu "xx" gradul maxim de plauzibilitate.

3.1.2.Parte practică

I DATE GENERALE;’

Disciplina; Educatie tehnologica;

Clasa;a-V-a ;

Modulul; Materiale si tehnologii.

Unitatea de Invatamint; Realizarea produselor.

Lectia; Insusire de cunostinte-invatare prin cooperare.

Scopul lectiei; Insusirea cunostintelor noi privind organizatiile de realizare a produselor din lemn.

Obiective operationale;la sfirsitul orei elevii vor fii capabili;

O1; sa enumere tipurile de operatii ce alcatuesc procesul tehnologic de realizare a produselor din lemn.

O2;sa enumere operatiile de pregatire.

O3;sa descrie pe scurt rolul masurarii si trasarii;

O4;sa identifice unelte de masurare si trasare;

O5;sa enumere operatiile de pregatire;

O6;sa descrie pe scurt rolul debitarii,rindeluirii,gauririi,daltuirii,fasonariisi inbinarii;

O7;sa precizeze rolul operatiilor de finisare;

O8;sa enumere operatiile de finisare;

O9;sa descrie pe scurt rolul lacuirii,ceruirii,vopsirii;

Metode si Procede; mozaic cu fise expert,lucrul cu manualul,conversatia euristica,brainstoming,dialog,explicatie,modelare.

Mijloace de invatamint; fise-expert xeroxate,manuale,rebus-uri,tabla,creta,mini-planse

Forme de organizare;frontal,pe grupe,individual.

II.SCENARIU DIDACTIC;

Evocarea;brainstorming;cu ajutorul cuvintelor cheie;proces, tehnologic ,produse,lemn, operatii,unelte,stimuleaza creativitatea elevilor incercind totodata sa surprinda nivelul de cunostinte referitoare la realizarea produselor din lemn,dindu-le ca tema de discutie ,,Cum ar fi viata noastra fara produse din lemn’’(10min).

Realizarea sensului; mozaic cu fise expert(invatare prin cooperare).

Elevii sunt grupati in grupe de baza de baza de cite 4,apoi fiecare dintre ei va merge in grupe expert in functie de numarul primit in grupa de baza(se formeaza 5grupe de baza cu cite 4experti)-10 min

Fisa expert nr.1

1 Care sint operatiile de pregatire in procesul tehnologic de realizare a produselor din lemn?

2 Ce rol are masurarea?

3 Ce unelte pentru masurare cunoasteti?

4 Ce este trasarea?

5 Ce unelte pentru trasare cunoasteti?

6 Care este rolul operatiei de verificare?

Fisa expert nr2

1 Ce rol au operatiile de prelucrare si realizare a produselor din lemn?

2 Ce este debitarea?

3 Ce unelte se folosesc pentru debitare?

4 Ce rol are rindeluirea?

5 Cu ce unelte se realizeaza rindeluirea?

6 Ce este burghierea?

Fisa expert nr3

1Ce este daltuirea?

2Cu ce unelte se realizeaza daltuirea?

3Ce este fasonarea?

4Cu ce unelte se realizeaza fasonarea?

5Cite metode de inbinare a obiectelor din lemn cunoasteti?

Fisa expert nr4

1Ce rol au operatiile de finisare?

2Ce rol are lacuirea?

3Ce rol are ceruirea?

4Ce rol are vopsirea?

5Ce operatie se executa dupa finisarea produselor?

Sarcini de lucru pentru grupurile de experti;

-Cititi cu atentie din manualul indicat pe fisa expert;

-Cititi itrebarile de pe fisa expert;

-Indicati raspunsul la intrebari;

-Pregatiti-va sa predati colegilor din grupa de baza ceea ce ati invatat in grupa expert.

In perioada lucrului la fisele expert (10 min.) urmaresc modul de derulare al discutiilor,sint atent la eventualele probleme sau neclaritati care apar si pe care incerc sa le explic,fara a afecta conceptia proprie a elevilor din grupa respectiva,care sint singurii in masura sa decida modul in care isi vor organiza expunerea in grupa de baza.

Reflectie;urmaresc sistematizarea cunostintelor realizind totodata si o schema la tabla invitind cite un,,expert’’la tabla.Apoi urmaresc aplicarea creativa intr-o situatie concreta data ,ca forma de operationalizare si feed-back;completarea unui rebus de catre fiecare elev (10 min.) cu definitii din lectia noua.

Deasemeni la sfirsitul activitatii elevii vor fi rugati sa raspunda la urmatoarele intrebari, anonim(5min);

1Care a fost cel mai important lucru invatat azi?

2Formulati o intrebare despre ceva nelamurit sau neinteles din lectia de azi.

3Formulati propuneri de inbunatatire a lectiei.

3.1.3.Concluzii

Pentru cercetator este important, în primul rând, sa descriem fenomenul observat si, în al doilea rând, sa extragem datele cantitative si sa analizam datele cantitative extrase.

Ponderea interpretarilor ramâne, însa, în cadrul observatiei analizei calitative.

Observatia naturala impune o descriere acurata (cu acuratete) a faptelor si o interpretare obiectiva a lor, fara a porni de la ipoteze dinainte stabilite.

Una din dificultatile observatiei naturale vizeaza gradul de implicare al observatorului în desfasurarea fenomenului studiat.

Observatorul trebuie sa participe sau sa fie camuflat în timpul desfasurarii fenomenului luat în studiu.

Pentru a decide care din situatii este mai potrivita, trebuie sa tinem cont atât de criteriile etice, cât si de specificul grupului sau al situatiei care va fi supusa observatiei.

3.1.4.Bibliografie

;G.Lichiardopol,V.Stoicescu-Manual de Educatie tehnologica,clasa a-VI-a,Editura Aramis;

M.Bunaciu-Manual de Educatie tehnologica,clasa a-VI-a,Editura Corint Constantin Cucos,Pedagogie; Todoran,D., 1964; Cerghit,I.,1980; Roman,I.,1970

Cucoș, C. (1996), Pedagogie, Iași: Polirom;

Cerghit, I., Radu, I., T., Popescu, E., Vlăsceanu, L. (1997), Didactica, Manual pentru școli

normale, București: E.D.

 Benga Oana, Curs de psihologia varstelor, semestrul II, Universitatea “Babes – Bolyai”, Cluj – Napoca, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei,www.psihologiavarstelor.ro

 Gaisteanu Mihaela, Psihologia copilului, www.psihologiacopilului.ro

 Benga Oana, Curs de psihologia varstelor, semestrul II, Universitatea “Babes – Bolyai”, Cluj – Napoca, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei,www.psihologiavarstelor.ro

 Gaisteanu Mihaela, Psihologia copilului, www.psihologiacopilului.ro

4.DIDACTICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNICE

4.1.PROIECT DIDACTIC

4.1.1.Forma restrânsă

Clasa:a VII-a

Disciplina:Educatie tehnologica.

Titlul lectiei:Retele de transport terestru rutier

Tipul de lectie:de comunicare cu evaluare formativa (de progres)

Ttimpul acordat:50 minute

Obiectivele operationale:

OC1: Elevii trebuie sa defineasca notiunea de retele de transport rutier;

OC2: Elevii trebuie sa clasifice retelele de transport rutier;

OC3: Elevii trebuie sa defineasca drumul;

OC4: Elevii trebuie sa clasifice drumurile;

OC5: Elevii trebuie sa denumeasca drumurile;

OC6: Elevii trebuie sa clasifice cele mai importante drumuri nationale;

Metode de invatamint;

C1; Conversatia de verificare;

C2; Expunerea;

C3;Descrierea;

Mijloace de invatamint;

M1;Plansa cu reteaua rutiera din Romania;

M2;Manualul;

Conținutul de instruire:

Rețelele de transport rutier sunt rețelele care completează rețelele feroviare și pătrund în zonele accidentale, unde căile ferate nu au acces.

Rețelele de transport rutier include următoarele:

Autostrăzi; Șosele sau drumuri;

Poduri;

Tunele și alte amenajări. Drumul este fâșia de teren lungă și relativ îngustă special amenajată și consolidată destinată circulației autovehiculelor de orice tip și pieto

Drumurile se clasifică după următoarele criterii:

Din punct de vedere al importanței:

autostrăzi; drumuri naționale;

drumuri județene; drumuri comunale;

După gradul de perfecționare tehnică sau modul de alcătuire al sistemului rutier:

drumuri cu îmbrăcăminte permanent drumuri cu îmbrăcăminte semipermanentă drumuri cu îmbrăcăminte provizorie. Din punct de vedere tehnic:

clasa I

clasa II

clasa III

clasa IV clasa V

După zonă:

șosele cu benzi de viteză mare; șosele urbane sau străzi de oraș; șoselerurale;

Drumul este alcătuit din suprastructură, și infrastructură.

Suprastructura : este partea consolidată ce formează calea drumului și este alcătuită din mai multe straturi.

Infrastructura : este stratul de susținere a suprastructurii ce asigură continuitatea și stabilitatea drumurilor

Cele mai importante drumuri naționale din România sunt:

București – Ploiești – Roman – Suceava – Șiret

București – Timișoara (prin Craiova)

București – Hârșova – Constanța – Mangalia

București – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad

Timișoara – Satu Mare

Giurgiu – București – Oradea – Borșa

Bibliografie:

Letea I., Vlăsceanu Gh.5(1993) „Transporturile mondiale în secolul XX" Editura Albatros București

Dragomir V.,Toma G., Bulugu P.5 Ciobanu Gh.,(1993) „Atlas Turistic Rutier"

Neamțu C., Roșu G.5 Sandu D., Halbac V.,(2006) Manual Educație Tehnologică Editura Crepusculum București

4.1.2 Forma semidetaliat.

Clasa;a VII-a

Disciplina; Educatie tehnologica

Titlul lectiei;Retele de transport terestru rutier

Tipul de lectie;De comunicare cu evaluare formativa

Timpul acordat;50 min.

Tabelul 1.Formularea obiectivelor operationale;

Tabelul 2.Elemente de continut ale obiectivelor operationale;

Tabelul 4.Setul de probleme,exercitii si aplicatii;

Tabelul 6.Desfasurarea in timp a activitatilor din proiectul unitatii de invatare;

Bibliografie

Letea I..Vlasceanu Ghe.(1993)Transporturile mondiale in secolul XX

Editura Albatros Bucuresti.

Dragomir V..Toma ..Bulugu P..Ciobanu Ghe.(1993)Atlas Turistic Rutier.

Neamtu C..Rosu G..Sandu D..Halbac V..(2006)Manualul Educatiei Tehnologice

Editura Crepusculum Bucuresti.

Forma detaliata

Clasa; a VII-a

Disciplina;Educatie tehnologica

Titlul lectiei;Retele de transport terestru rutier

Tipul de lectie;De comunicare cu evaluare formativa

Timpul acordat;50 min.

Tabelul 1.Formularea obiectivelor operationale;

Tabelul 2.Elemente de continut ale obiectivelor operationale;

Tabelul 4.Setul de probleme,exercitii si aplicatii;

Desfasurarea in timp a activitatilor din proiectul unitatii de invatare

Tabelul 6.invatare

Bibliografie:

Letea I., Vlăsceanu Gh.5(1993) „Transporturile mondiale în secolul XX" Editura Albatros București

Dragomir V.,Toma G., Bulugu P.5 Ciobanu Gh.,(1993) „Atlas Turistic Rutier"

Neamțu C., Roșu G.5 Sandu D., Halbac V.,(2006) Manual Educație Tehnologică Editura Crepusculum București

Bibliografie:

Letea I., Vlăsceanu Gh.5(1993) „Transporturile mondiale în secolul XX" Editura Albatros București

Dragomir V.,Toma G., Bulugu P.5 Ciobanu Gh.,(1993) „Atlas Turistic Rutier"

Neamțu C., Roșu G.5 Sandu D., Halbac V.,(2006) Manual Educație Tehnologică Editura Crepusculum București