Design Experimental

Ipoteza cercetării și variabilele

Desfășurarea unor activități centrate pe autocunoaștere, intercunoaștere, cooperare și interacțiune pozitivă în cadrul întâlnirii de dimineață contribuie semnificativ la formarea coeziunii de grup și la sporirea funcționalității colectivului de elevi al clasei pregătitoare.

Variabila independentă:

Activitățile focalizate pe autocunoaștere, intercunoaștere, cooperare și interacțiune pozitivă

Variabilele dependente:

Calitatea relațiilor interpersonale ca indicator al funcționalității grupului-clasă

Nivelul coeziunii de grup

Eșantioanele de participanți

Cercetarea s-a desfășurat pe un eșantion constituit dintr-un număr de 27 de elevi din clasa Pregătitoare B de la Colegiul Național Emil Racoviță din Cluj-Napoca. Copiii din grupul experimental au vârste cuprinse între 5 și 6 ani. Aceștia provin din familii cu părinți tineri, din diferite medii sociale. Sunt copii sociabili, vioi, cu spiritul de observație foarte bine dezvoltat și trăsături intelectuale specifice vârstei, care au frecventat gradinița. Elevii își manifestă interesul pentru școală, sunt îndrumați de învățătoare și ajutați de către părinți acasă.

4.3. Eșantionul de conținut

În vederea testării ipotezei mai sus formulate, am procedat la identificarea unor unități tematice relevante din punctul de vedere al asigurării funcționalității grupului clasă și al construcției coeziunii de grup. Activitățile au fost coordonate și susținute de profesor în învățământul primar, doamna Geanina Vanca.

Etapele cercetarii

În realizarea cercetării am folosit tehnica “înainte și după”, căreia îi corespunde un design experimental intrasubiecți. Drept urmare, cercetarea pedagogică am eșalonat-o în trei etape:

a. Etapa constatativă sau preexperimentală (pretest)

b. Etapa antrenamentului formativ sau experimentală (formativă)

c. Etapa de evaluare finală sau postexperimentală (post-test)

4.5. Desfasurarea cercetarii

Etapa constatativă

Situația existentă la nivelul colectivului de elevi, la începutul anului școlar, s-a putut observa, într-o anumită măsură, din analiza chestionarelor date părinților. Din aceste chestionare am constatat că aproape toți copiii trăiesc într-un mediu familial cu nivel de educație ridicat, cu condiții materiale (de locuit, de învățare) favorabile. De asemenea, am aflat care sunt pasiunile copiilor, ce nu agreează ,dar și felul în care aceștia privesc școala și care este importanța acesteia pentru ei.

Pasiuni ca sportul – înotul, tenisul, călătoriile, fotografia – au fost menționate de mulți părinți, ceea ce denotă faptul că aceștia sunt preocupați de starea fizică a copilului, de nevoia de mișcare. Nici muzica nu a fost uitată, câțiva copii studiind la instrumente ca: pian, vioară. De asemenea, calculatorul, dar și poveștile au fost amintite ca activități agreate.

În celălalt sens, părinții au menționat ceea ce nu le place copiilor lor, și anume: violența, atât fizică cât și verbală, personaje negative din desene animate sau filme pentru copii, răutatea oamenilor.

Tot din aceste chestionare, completate de părinți, am aflat cum privesc copiii școala, la ce anume se aștepată să găsească aici și ce vor învăța alături de ceilalți copii. Majoritatea copiilor au fost prezentați de părinți ca persoane sociabile, dornice să cunoască alți copii, să afle cât mai multe despre ceea ce le oferă cărțile.

Prezentarea și interpretarea datelor obținute în etapa pre- test

În prima etapă, etapa constatativă, s-a aplicat un test sociometric celor 27 de elevi în care au fost solicitați să răspundă cât se poate de sincer și la modul cel mai serios care sunt colegii cu care ar dori să se joace, să își sărbătorească ziua de naștere, să meargă împreună în parc sau la film și care sunt colegii cu care nu ar dori să facă aceste activități. În analiza datelor obținute s-a constatat că fiecare copil are un cerc restrâns de prieteni din colectivul clasei. Acest aspect s-a datorat provenienței din medii diferite a copiilor, a nefrecventării acelorași grădinițe, precum și faptului că nu reușiseră să stabilească relații de prietenie în noul colectiv, dar și noului statut pe care acum îl aveau.

Cei mai mulți dintre copii au prezentat un număr mic de prieteni pe care și-i aleseseră din noul colectiv, aceasta datorită faptului că se cunoșteau deja de la grădiniță sau sunt vecini. Acești prieteni erau menționați la activități: de joacă, de sărbătorire a zilei de naștere, la plimbarea/joaca în parc și mersul la film, la fel cum alți elevi erau excluși de la aceste activități. Au fost și elevi care nu au nominalizat pe nimeni la cei respinși.

Am remarcat că elevii care nu erau doriți în cercurile de prieteni făceau parte din categoria copiilor cu probleme de comportament sau din categoria celor excesiv de timizi, și numele lor apărea în testele mai multor copii.

Alăturat, voi prezenta, sub formă de tabel, iar apoi sub formă de diagramă procentuală, rezultatele obținute la testul sociometric din faza pre-test.

Rezultatele obținute în faza pre-test:

Etapa de intervenție formativă. Prezentarea programului de intervenție (interventia formativa)

Asupra elevilor s-a intervenit în timpul întâlnirii de dimineață din semestrul întâi, fără să li se comunice scopul acestor activități, activități de autocunoaștere, intercunoaștere, cooperare și interacțiune pozitivă. Deci, in etapa formativă s-au realizat o serie de activități, al căror obiectiv principal a fost lărgirea cercului de prieteni din colectivul clasei pentru fiecare copil, și în plan secundar s-a urmărit consolidarea relațiilor dintre elevi și armonizarea colectivului. Activitățile s-au desfășurat pe pacursul primului semestru din anul școlar 2014-2015.

Tema: „Să facem cunoștință”

Obiectiv: Conștientizarea asemănărilor și deosebirilor care pot exista între persoane

Durata: 50 minute

Materiale: Fișa de lucru nr. 1: “Să facem cunoștință?”

Desfășurarea activității:

1. Elevii sunt așezați în cerc, iar cadrul didactic îi anunță că vom desfășura o activitate care îi va ajuta să se cunoască mai bine și să înțeleagă în ce fel se aseamănă/se diferențiază unii de alții.

2. Discutați pe scurt cu ei despre asemănări și deosebiri fizice/psihologice dintre persoane.

3. Cadrul didactic începe prin prezentarea proprie, exemplul ei este urmat de fiecare copil în parte. Ia cuvântul elevul care primește talkingstick-ul de la colegul care s-a prezentat anterior.

4. Copiii își pot găsi “frați” prin asemănări/preferințe.

Joc: În continuare, activitatea se desfășoară sub formă de joc. Se așează scaunele sub forma unui cerc în care un singur elev nu are loc și stă în picioare în mijloc. Acesta spune: “Își schimbă locurile între ei acei copii care preferă haine de culoarea roșie”. Elevii respectă comanda, unul din ei rămânând fără loc; acesta alege un alt criteriu de schimbare a locurilor (“cei care au o soră mai mică”, “cei care nu suportă mâncarea de ciuperci” etc).

Discuții:

– Prin ce se pot asemăna persoanele între ele?

– Prin ce ne putem deosebi unii de alții?

– În ce măsură frații gemeni se aseamănă/deosebesc între ei

– De ce credeți că indiferent de câți locuitori ar avea planeta, nu putem găsi două persoane perfect identice?

De urmărit:

Elevii să identifice asemănări și deosebiri între ei, și colegi pe baza caracteristicilor din fișa de lucru.

Fișa de lucru nr .1 Să facem cunoștință

Numele

Data nașterii

Familia (alcătuire)

Mâncarea mea preferată este …………………………………………………………………..

Culoarea mea preferată este ……………………………………………………………………

Admir cel mai mult copiii care ……………………………………………………………….

Îmi doresc cel mai mult să ……………………………………………………………………..

Animalul meu preferat este …………………………………………………………………….

Cea mai frumoasă poveste pe care am citit-o eu pănă acum se numește

……………………………………………………………………………………………………….

Activitatea pe care o îndeplinesc cu cea mai mare plăcere este …………………..

Tema: Familia mea

Obiectiv: Conștientizarea asemănărilor și deosebirilor care pot exista între familii, informarea colegilor cu privire la structura familiei

Durata: 50 minute

Materiale: Jucării: păpuși, ursuleți de pluș, mașinuțe.

Desfășurarea activității:

1. Spuneți-le elevilor că în această oră veți discuta despre familie.

2. Fiecare elev își va prezenta familia: componența, numele părinților/fraților și va povesti colegilor activitățile desfășurate în familie.

3. Dacă observați că le este greu să își prezinte familia, puteți să vă prezentați propria familie dându-le astfel un ecemplu.

4. Cereți-le elevilor să identifice familiile colegilor care se aseamănă cu familia lor, ca structura sau ca activități esfășurate împreună.

Discuții:

– A fost dificil sau ușor să discutați despre familia voastră? Ce anume vi s-a părut dificil?

– Cum ați identificat familii care se aseamănă cu familia voastră?

– Cum ați defini familia?

De urmărit: Elevii:

– să menționeze ce reprezintă familia pentru ei

– să identifice asemănările și deosebirile dintre familii

Tema: Îmi place de mine pentru că…

Obiectiv: Identificarea calităților personale

Durata: 50 minute

Desfășurarea activității:

1. Explicați elevilor că este vorba de o activitate în care vor afla mai multe lucruri despre ei înșiși.

2. Fiecare elev își va prezenta trei calități utilizând enunțrile: „îmi place de mine pentru că sunt…”, „Părinții mei mă admiră pentru că sunt…”, „Colegii ar trebui să mă aprecieze pentru că sunt…”

3. După ce fiecare elev și-a prezentat cele trei calități discutați cu ei șî cereți-le să confirme calitățile susținute de colegi și să mai adauge câte o calitate fiecăruia.

Discuții:

– Ce ați învățat despre propria persoană și despre ceilalți colegi?

– Credeți că este un lucru bun faptul că oamenii sunt diferiți? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?

– Credeți că poate fi descris un coleg (sau voi înșivă) ca fiind doar bun, sau doar cuminte/neascultățor?

– Poate fi o trasătură sau un comportament negativ definitoriu pentru un om? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?

De urmărit:

Elevii:

– să identifice calități proprii și calități ale colegilor

– să înțeleagă că orice persoană are atât calități cât și defecte

Tema: Cum mă văd colegii?

Obiectiv: Identificarea calităților personale

Durata: 50 minute

Materiale: Flipchart, carioci, fișa „Cum măvăd colegii?”

Desfășurarea activității:

1. Realizați la tablă sau pe un carton tabelul prezentat în fișa de lucru. Explicați elevilor că este vorba de o activitate în care vor afla mai multe lucruri despre ei înșiși.

2. Citiți-le calitățile înscrise în tabel și întrebați-i dacă mai doresc să adauge și alte calități pe care le-au observat la colegii lor. Rugați-i să se gândească în ce măsură calitățile prezentate în tabel sunt prezente la colegii lor și completați împreună cu ei căsuțele libere cu numele colegilor pentru care este valabilă calitatea expusă.

3. După completarea tabelului discutați cu elevii rezultatele obținute pe baza sugestiilor de discuții.

Discuții:

– Ce ați învățat despre propria persoană și despre ceilalți colegi?

– Ar putea să fie trecut numele fiecărui elev în fiecare cadran de pe planșă? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?

– Credeți că este un lucru bun faptul că oamenii sunt diferiți? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?

– Credeți că poate fi descris un coleg (sau voi înșivă) privind numai la unul dintre cadrane? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?

– Poate fi o trasătură sau un comportament negativ definitoriu pentru un om? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?

De urmărit:

Elevii:

– să identifice calități ale colegilor

– să înțeleagă că orice persoană are atât calități cât și defecte

Fișa de lucru nr. 2 “ Cum mă văd colegii?

Îi ajută pe colegi să își rezolve conflictele

Îngrijește cel mai bine florile din clasă

Știe să cânte la un instrument muzical

Realizează lucruri deosebite la abilități practice

Citește cel mai mult dintre toți colegii clasei

Povestește cu mult umor întâmplări hazlii

Desenează mai frumos decât majoritatea colegilor

Găsește cele mai potrivite exemple la lecții

Ajută pe oricine are nevoie de el/ea

Respectă regulile clasei

Tema: Ghici cine este?

Obiectiv: Identificarea colegilor pe baza calităților expuse

Durata: 50 minute

Materiale: talking stick

Desfășurarea activității:

1.Explicați elevilor că este vorba despre un joc în care vor fi nevoiți să identifice un coleg pe baza calităților enumerate.

2. Citiți-le trei sau patru calități. Elevul care va ghici despre ce coleg este vorba enumeră alte trei calități pentru colegii săi.

3. Celui care ghicește colegul i se cântă „ Ai ghicit, ai ghicit, Treci la loc ești fericit!” iar celui care încearcă, dar nu ghicește „N-ai ghicit, n-ai ghicit, Mergi la loc îti mulțumim!”

Discuții:

– Ce ați învățat despre propria persoană și despre ceilalți colegi?

– De ce credeți că sunt colegi care nu au ghicit despre care elev al clasei era vorba?

– Credeți că este un lucru bun faptul că oamenii sunt diferiți? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?

De urmărit:

Elevii:

– să identifice colegii pe baza calităților prezentate

– să înțeleagă că orice persoană are atât calități cât și defecte

Tema: Faptele consemnate de îngeraș

Obiectiv: Identificarea faptelor bune săvârșite de colegi

Durata: 50 minute

Desfășurarea activității:

1. În ziua precedentă numele fiecărui elev a fost trecut pe un bilețel, după care fiecare elev a extras dintr-o gentuță câte un bilet, devenind astfel îngerașul acelui coleg. Fiecare îngeraș avea sarcina de a urmări colegul de pe bilețel pentru a observa toate faptele bune pe care acesta le-a întreprins.

2. Fiecare îngeraș prezintă faptele bune ale colegului al cărui comportament l-a observat. Comportamentele negative nu sunt evidențiate.

Discuții:

– Ce ați învățat despre propria persoană și despre ceilalți colegi?

– Credeți că dacă ne dăm silința putem identifica comportamente pozitive la orice persoană? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?

– Poate fi o trasătură sau un comportament negativ definitoriu pentru un om? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?

De urmărit:

Elevii:

– să identifice faptele bune ale colegilor

– să înțeleagă că orice persoană are atât calități cât și defecte

Tema: Teatrul de păpuși

Obiectiv: Identificarea comportamentelor care exprimă ascultarea mesajului transmis

Durata: 50 minute

Materiale: Jucării: păpuși, ursuleți de pluș, mașinuțe.

Desfășurarea activității:

1. Spuneți-le elevilor că veți organiza un mic teatru de păpuși, în care fiecare personaj va trebui să povestească celuilat ceva. Puteți decide asupra unei teme, cum ar fi “Cea mai frumoasă poveste”, “Prima mea amintire din copilărie”, “Jucăria preferată”, „Sportul preferat” etc.

2. Împărțiți elevii în perechi și dați-le câteva jucării de pluș.

3. Spuneți elevilor să inițieze un dialog sub forma unui “teatru de păpuși” timp de cinci minute, pe o temă aleasă împreună cu ei. Dacă observați că le este greu să “își intre în rol”, puteți să dațî un exemplu în fața clasei.

4. Cereți-le elevilor să identifice care au fost comportamentele prin care colegii lor au arătat că ascultă mesajul.

Discuții:

– A fost dificil sau ușor să faceți teatrul de păpuși? Ce anume vi s-a părut dificil?

– De unde ați știut că cele două păpuși vorbesc una cu cealaltă? Ce ați făcut să arătați acest lucru? Ce ați făcut să arătați că personajul vostru îl ascultă pe celălalt când acesta vorbește?

– Voi cum puteți să arătați cuiva că îl ascultați atunci când vorbește?

De urmărit: Elevii:

– să menționeze elemente ale comportamentului de ascultare cum ar fi: privirea îndreptată spre persoana care vorbește, poziția corpului îndreptată înspre interlocutor, nu îl întrerupe, dă din cap, în semn că a înțeles, îl încurajează prin cuvinte de genul: “Înțeleg”, “Da”, “Apoi?”, etc.

– să distingă între comportamente de ascultare si non-ascultare.

Tema: Telefonul fără fir

Obiectiv: Conștientizarea existenței regulile de comunicare în relațiile interumane

Durata: 50 minute

Desfășurarea activității:

1. Spuneți-le elevilor că veți desfășura un joc numit „Telefonul fără fir”, în care vor transmite un mesaj dintr-un capăt al semicercului până în celălalt șoptindu-i la ureche colegului din stânga după ce a primit mesajul de la colegul din dreapta.

2. Soptiți-i la ureche elevului din stânga dumneavoastră un mesaj.

3. Observați comportamentul elevilor în timpul desfășurării jocului.

4. Cereți-le elevilor să prezinte, dacă au identificat, reguli de comunicare în relațiile interumane.

Discuții:

– A fost dificil sau ușor să receptați și să transmiteți mesajul? Ce anume vi s-a părut dificil?

– Credeți că există reguli de comunicare? Dacă da, care credeți că este utilitatea lor?

De urmărit: Elevii:

– să primească și să transmită mesajul, respectând regulile enumerate la începutul orei de către învățătoare

– să identifice necesitatea existenței unor reguli de cominucare

Tema: Reguli de comunicare

Obiectiv: Conștientizarea rolului pe care îl au regulile de comunicare în relațiile interumane

Durata: 50 minute

Materiale: Câte un joc “Nu te supăra, frate!” pentru fiecare grup de patru elevi din clasă

Desfășurarea activității:

1. Elevii împărțiți în grupe de câte patru au la dispoziție jocul “Nu te supăra frate”. Prezentați-le instrucțiunile jocului. Sugerați-le să încerce următoarele reguli de comunicare:

– Recunoașterea greșelilor făcute, utilizând sintagma “îmi pare rău”;

– Aprecierea unui ajutor acordat utilizând expresiile: “îți mulțumesc…”, “apreciez…”, etc.

– Exprimarea sentimentelor negative prin expresii cum sunt: “nu-mi place să…”, “mă doare că…”, “sunt trist pentru că…”, “aș fi vrut…”, “sunt dezamăgit…”. Dați câteva exemple de situații în care pot utiliza aceste reguli.

2. Permiteți-le să joace timp de 20 – 25 minute jocul “Nu te supăra, frate!”

3. După terminarea jocului, discutați în ce măsură au reușit să recurgă la regulile de comunicare sugerate și analizați împreună efectul pe care l-a avut punerea în aplicare a acestor reguli.

Discuții:

– Cum putem utiliza timpul de joc pentru a dezvolta relații de prietenie cu ceilalți “adversari”, fără a fi concentrați doar pe “performanță”?

– Ce dificultăți au întâmpinat în punerea în aplicare a acestor reguli?

De urmărit: Elevii:

– să aplice modalități asertive de comunicare

– să înțeleagă necesitatea utilizării acestor modalități de interacțiune

Tema: Să continuăm povestea

Obiectiv: Respectarea regulilor de comunicare în relațiile interumane. Dezvoltarea creativității prin continuarea unor povești pe bază de întrebări sau pornind de la un început dat

Durata: 50 minute

Materiale: talking-stick

Desfășurarea activității:

1. Spuneți-le elevilor că veți desfășura o activitate prin care, împreună, veți spune o poveste. învățătoarea spune o propoziție/frază, înmânează elevului din dreapta sa talking-stick-ul, iar elevul continuă povestea și dă mai departe talking-stickul.

2. Observați comportamentul elevilor în timpul desfășurării activitătii.

4. Cereți-le elevilor să prezinte regulile de comunicare în relațiile interumane care au fost respectate în această .

Discuții:

– Care sunt regulile de comunicare care au fost respectate în timpul acestei activități?

– Ce dificultăți au întâmpinat în punerea în aplicare a acestor reguli?

De urmărit: Elevii:

– să aplice respecte reguli de comunicare

– să înțeleagă necesitatea respectării regulilor de comunicare

Tema: Ghici ce aduce poștașul

Obiectiv: Respectarea regulilor de comunicare în relațiile interumane

Durata: 50 minute în fiacera zi, timp de trei zile.

Materiale: cutie din carton cu capac, obiect adus de un elev

Descrierea activității:

La nivel informativ, acest joc servește pentru a aduce la cunoștința elevilor informații de bază și experiență cu privire la procesele de observare, deducere, estimare și formularea de întrebări și ipoteze. Elevii sunt provocați să adune cât mai multe informații, utilizând doar întrebări cu răspuns DA/NU, adică într-un context limitat. Ei nu pot observa direct obiectul ascuns în cutie și vor fi nevoiți să se bazeze pe utilizarea informațiilor primite de la poștaș. Este într-adevăr o provocare de a aduna orice informații ce pot și deduce ceea ce este identitatea obiectului .

Desfășurarea activității:

1. În ziua anterioară elevii clasei îl aleg pe acela dintre ei care a fost cel mai ascultător, cuminte, a fost un bun coleg în acea zi. Elevul ales aduce la școală (azi) un obiect care este așezat în cutia magică. Elevul este numit poștașul zilei, acesta prezintă colegilor însușiri/întrebuințări ale obiectului din cutie, iar aceștia încearcă să obțină mai multe detalii adresându-i întrebări cu răspuns scurt de tip DA/NU.

2. Observați comportamentul elevilor în timpul desfășurării activitătii.

4. Cereți-le elevilor să prezinte regulile de comunicare în relațiile interumane care au fost respectate pe durata acestei activități.

5. Elevul care numește obiectul din cutie aduce ziua următoare un alt obiect care va fi introdus în cutia magică.

Discuții:

– Care sunt regulile de comunicare care au fost respectate în timpul acestei activități?

– Ce dificultăți au întâmpinat în punerea în aplicare a acestor reguli?

De urmărit: Elevii:

– să aplice respecte reguli de comunicare

– să înțeleagă necesitatea respectării regulilor de comunicare

Tema: Prietenii mei

Obiectiv: Conștientizarea necesității cooperării și a interacțiunii pozitive

Durata: 50 minute

Materiale: cretă colorată

Descrierea activității:

La nivel informativ, acest joc servește pentru a aduce la cunoștința elevilor necesitatea cooperării în termeni amiabili. Elevii sunt provocați ca în echipă să traverseze un labirint. Învățătoarea desenează cu creta colorată, pe asfalt, un poligon cu un unghi drept, pe care îl împarte mai apoi în patrațele cu latura de aproximativ 30 cm, dispuse astfel: șase pătrățele pentru lățime și 12 pătrățele pentru lungime. Elevii clasei sunt împățiți în echipe de câte cinci sau șase copii. Aceștia trebuie să traverseze dreptunghiul, pas cu pas, pătrățel cu pătrățel pe lungime astfel: elevii echipei se țin de mâini și pe fiecare linie există un singur pătrat norocos care le permite tuturor să înainteze. Jocul începe prin testarea primei linii și descoperirea pătrățelului cheie. După ce un elev a descoperit că pătrățelul cheie toți colegii lui au dreptul să înainteze pe pătrățelele lor. Se trece la rândul al doilea de pătrățele și dacă un elev înaintează, dar nu găsește pătrățelul norocos de pe acea linie, toată echipa începe jocul de la zero.

Desfășurarea activității:

1. Învățătoarea scoate elevii în curtea școlii unde desenează pe asfalt un dreptungi cu laturile de aproximativ 180 cm/360 cm.

2. Învățătoarea le explică și demonstrează copiilor regulile jocului.

4. Elevii sunt împărțiți în echipe și se efectuează jocul de probă.

Discuții:

– Care sunt regulile de cooperare care au fost respectate în timpul acestei activități?

– Ce dificultăți au întâmpinat în timpul jocului?

De urmărit: Elevii:

– să aplice respecte reguli de cooperare și comunicare

– să înțeleagă necesitatea respectării regulilor de comunicare

Tema: Drepturi și responsabilități

Obiectiv: Să identifice drepturile și responsabilitățile specifice fiecărui rol

Durata: 50 minute

Materiale: flipchart, marker, talking stick

Desfășurarea activității:

Sesiunea 1:

1. Activitatea debutează cu o scurtă prezentare teoretică asupra drepturilor și responsabilităților pe care un individ (copil, adult, etc.) le poate avea de-a lungul vieții. Învățătoarea explică elevilor că în același moment al existenței, o persoană poate îndeplini roluri diferite, sau roluri diferite în momente diferite ale vieții sale.

2. Se iau în discuție mai multe comportamente pe care copiii le grupează în două categorii: drepturi și obligații, iar cadrul didactic notează răspunsurile pe tablă.

3. Folosind gruparea de pe flipchart, împreună cu elevii, se stabilește regulamentul clasei.

4. Cadrul didactic explică clar elevilor drepturile pe care aceștia le au, îndatoririle ce le revin și consecințele nerespectării regulamentului clasei.

5. Elevii identifică rolurile pe care le joacă în viața de zi cu zi (membri unei trupe de dans, ai unei echipe de fotbal, copii, nepoți, vecini, pietoni)

6. Elevii identifică drepturile șî îndatoririle ce le revin în momentul în care joacă acele roluri

7. Îvățătoarea împreună cu elevii analizează asemănări și diferențe între drepturile și responsabilitățile lor în rolurile de elev și respectiv celelalte roluri pe care le îndeplinesc în același timp (membru al unei echipe, nepot al bunicilor, copil al părinților, etc.).

Sugestii pentru alte activități:

– să alcătuiască un “Regulament al familiei”, care să specifice drepturile/responsabilitățile părinților și ale copiilor.

Discuții:

– În ce fel s-au schimbat rolurile lor în ultimul timp (au trecut de la grădiniță la școală)? În ce fel s-au schimbat responsabilitățile în acest timp?

– Ce responsabilități își asumă în familie sau în comunitate?

De urmărit: Elevii:

– să cunoască responsabilitățile pe care și le pot asuma în prezent

– să înțeleagă necesitatea asumării responsabilităților specifice vârstei lor.

Fișa nr. 7 “Drepturi și responsabilități”

Da Nu

Tema: De ce învăț?

Obiectiv: Conștientizarea factorilor care îi motivează să învețe

Durata: 50 minute

Materiale: flipchart

Desfășurarea activității:

1. Anunțați elevii că în cadrul acestei activități vor identifica câteva din motivele pentru care învață. Explicați termenul de motiv și cereți-le să dea exemple. Completați și dumneavoastră cu următoarele:

– vreau să știu cât mai multe lucruri

– îmi doresc să fiu cel mai bun din clasă

– pentru a obține numai calificative de foarte bine

– pentru a-i face fericiți pe părinți

– pentru a primi recompense (bani, dulciuri, etc.)

– pentru a-i fi pe plac învățătoarei

2. Scrieți pe flipchart motivele enunțate de elevi.

3. Sugerați ca fiecare dintre elevi să realizeze un clasament al motivelor și rugați-i să discute despre clasamentul realizat. Încurajați-i să împărătșească întregii clase ideile lor.

4. Realizați împreună cu întreaga clasă un clasament al motivelor identificate.

5. Încheiați activitatea cu discutarea aspectelor de la “Discuții”.

Discuții:

– Care sunt motivele pentru care învață elevii?

– De ce este importantă identificarea motivelor care stau la baza învățării?

– De ce diferă motivele de la un elev la altul?

De urmărit: Elevii:

– să identifice câteva motive care îi determine să învețe

– să realizeze un clasament al motivelor pentru învățare

– să înțeleagă ca motivația pentru învățare este determinată de mai mulți factori

Flipchart Tema: Ce îmi place să fac?

Obiectiv: Identificarea preferințelor pentru anumite activități școlare și extrașcolare

Durata: 50 minute

Materiale: Flipchart și marker

Desfășurarea activității:

1. Discutați împreună cu elevii despre tipul și caracteristicile activităților prezentate în imagini.

2. Solicitați elevilor să aleagă imaginea ce redă cel mai bine activitatea lor preferată și să găsească colegii care și-au ales aceleași activități pentru a se grupa în funcție de aceste preferințe. Fiecare grup va primi un nume, ales în funcție de activitatea pe care o preferă (ex. muzicanții, sportivii, matematicienii, etc.).

3. În cadrul grupului, cereți elevilor să dea cât mai multe exemple de meserii ce corespund activităților preferate de ei. Acordați cinci minute pentru această etapă.

4. Cereți elevilor să prezinte toate meseriile identificate în cadrul grupelor și notați pe tablă grupele de meserii. Observați eventualele suprapuneri și discutați cu elevii posibilitatea ca o meserie să implice mai multe tipuri de activități.

5. Dați elevilor ca temă completarea listei cu alte meserii corespunzătoare activităților preferate. Discutați în ora următoare în ce măsură au reușit să identifice și alte meserii.

Discuții:

– Cât de dificil a fost să aleagă între mai multe activități?

– În ce meserii se pot valorifica preferințele identificate? Cum ar putea obține mai multe informații despre aceste meserii?

– Există și alte activități pe care ei le preferă și pe care ar vrea să le includă între cele alese anterior?

De urmărit: Elevii:

– să identifice preferințe pentru activități

– să explice meserii ce corespund activităților preferate

Tema: Portofoliul personal

Obiectiv: Dobândirea unor abilități de elaborare și prezentare a portofoliului

Durata: 50 minute în fiacera zi, timp de trei zile.

Materiale: creioane colorate, carioci, dosar plic

Desfășurarea activității:

Sesiunea 1

1. Prezentați elevilor termenul (conceptul) de portofoliu personal într-o manieră ușor de înțeles: “Portofoliul personal este o oglindă a lucrurilor pe care le-ați făcut și de care sunteți mândri. El vă permite să grupați toate activitățile și obiectele pe care le-ați realizat de-a lungul unui an școlar și vă ajută să vă prezentați mai bine în fața celorlalte persoane.”

2. Descrieți structura unui portofoliu personal și oferiți exemple pentru fiecare parte componentă a acestuia:

a. Pagina de introducere (Cine ești tu?) cuprinde: numele elevului, adresa, vârsta și școala pe care o urmează – aceste date de identificare pot fi trecute și pe coperta dosarului plic, de fiecare elev în parte. Încurajați elevii să coloreze coperta dosarului pentru a fi cât mai personal (ex. elevii pot desena o emblemă care să-i caracterizeze)

b. Pagina de prezentare a caracteristicilor personale (Ce poți spune despre tine?), eventual identificate anterior prin exerciții de autocunoaștere: calități, preferințe și abilități personale. Caracteristicile personale pot fi notate cu diferite culori și pot fi însoțite de un desen pe care elevul îl consideră reprezentativ pentru acestea.

c. Pagina de cuprins a portofoliului (Ce conține portofoliul?) este lista cu toate temele și produsele existente în portofoliu. Explicați elevilor că pe măsură ce vor adăuga noi teme sau noi produse ale activității în portofoliu, acestea vor fi trecute în pagina de cuprins.

d. produsele activităților desfășurate de elevi (Ce am realizat de-a lungul anului?). Această parte poate cuprinde: texte scrise, compuneri, poezii, desene fotografii realizate, certificate de participare la diverse concursuri, etc.

Realizați cu elevii în clasă unele părți ale portofoliului (spre exemplu: pagina de introducere, coperta și o parte din prezentarea caracteristicilor personale).

3. Dați elevilor sarcina ca pe parcursul unei săptămâni să adune în portofoliul personal cât mai multe lucrări pe care le-au realizat la școală (colaje, lucrări practice, etc.) sau în afara școlii (diplome de participare la concursuri, cadouri pentru părinți, prieteni) și să se pregătească pentru a prezenta portofoliul în fața clasei. Atrageți atenția asupra faptului că lucrările incluse în portofoliu trebuie să fie:

– realizate de ei (“ceva ce ai făcut tu”)

– importante pentru ei (“ceva de care ești mândru”).

Sesiunile 2 și 3:

1. Planificați câteava sesiuni în care elevii pot să-și prezinte portofoliul în fața clasei. Creați o atmosferă de sărbătoare și acordați cinci minute fiecărui elev pentru a-și prezenta portofoliul. Încurajați aprecierile pozitive și aplauzele pentru prezentările făcute.

Sugestie: La finalul semestrului sau al anului școlar puteți organiza o expoziție la care sunt invitați părinții și în cadrul căreia fiecare elev are un spațiu special pentru prezentarea portofoliului personal.

Discuții:

– Care este rolul portofoliului personal?

– Ce poate conține un portofoliu personal?

– În ce situații ne putem prezenta prin intermediul portofoliului personal?

De urmărit: Elevii:

– să înțeleagă rolul unui portofoliu personal

– să realizeze un portofoliu personal, incluzând cele mai semnificative lucrări personale.

Etapa evlauării finale

Prezentarea și interpretasrea datelor obținute în etapa post-test

A treia etapă, de evaluare (post-test) a avut loc la sfârșitul semestrului întâi al anului școlar 2014-2015 și a constat în distribuirea aceluiași test sociometric pentru a fi completat de toți cei 27 de elevi din grupul experimental. În urma centralizării datelor obținute la nivelul grupului experimental rezultatele au dovedit că majoritatea copiilor și-au lărgit cercul de prieteni din cadrul colectivului clasei.

Dacă în etapa preintervenție majoritatea elevilor au numit un număr redus de prieteni, în ultima etapă cercul de prieteni a cunoscut lărgiri considerabile în cadrul colectivului clasei. Acest lucru s-a datorat activităților ce s-au desfășurat între cele două etape, activități la care au participat toți elevii clasei. S-a constatat că și elevii care la început au fost respinși ca prieteni, la sfârșitul anului au fost acceptați în diverse cercuri de prieteni.

Experimentul realizat a permis o mai bună cunoaștere a elevilor între ei, precum și închegarea unor relații de prietenie. Astfel, nu a existat copil care să nu se integreze în colectivul clasei sau să nu aibă prieteni în acest colectiv. Chiar și copiii care erau foarte timizi și la începutul anului nu au numit decât un prieten, din pricina propriei interiorizări, în urma activităților și-au descoperit cel puțin un prieten.

Pe lângă integrarea în colectiv și stabilirea de noi prietenii, activitățile desfășurate au avut ca rezultat și aspecte pozitive în dezvoltarea abilităților și personalității copiilor, cum ar fi: dezvoltarea spiritului de echipă, de competiție, dezvoltarea stimei de sine și a respectului față de cei din jur.

Diferențele calitative și cantitative din faza post- test s-au datorat activităților realizate cu grupul experimental, activități care au dus la formarea unui grup unitar si omogen.

Alăturat voi prezenta rezultatele obținute la testul sociometric din faza post-test.

Rezultatele obținute în faza post-test:EȘANTION EXPERIMENTAL

Rezultatele obținute în faza post-test

a) Repartizarea procentuală a elevilor care acceptă 2,3 sau 4 prieteni pentru joacă:

b) Repartizarea procentuală a elevilor care acceptă 2,3 sau 4 prieteni pentru sărbătorirea zilei de naștere:

c) Repartizarea procentuală a elevilor care acceptă 1, 2 sau 3 prieteni pentru scrierea temelor:

d) Repartizarea procentuală a elevilor care resping 1 coleg sau nu resping colegi din clasă pentru joacă:

e) Repartizarea procentuală a elevilor care resping 1 coleg sau nu resping colegi din clasă pentru sărbătorirea zilei de naștere:

f) Repartizarea procentuală a elevilor care resping 1 coleg sau nu resping colegi din clasă pentru scrierea temelor:

4.6. Metode și instrumete de lucru

Ancheta pe bază de chestionar. Chestionarele au fost aplicate părinților, de unde am aflat informații despre relația dintre părinți și copii, despre modul în care fiecare părinte vede calitățile și defectele copilului său, precum și despre atitudinea părinților și copiilor față de școală; (anexa 2);

Experimentul psihopedagogic

Analiza produselor activitatii copiilor: PORTOFOLIUL COPIILOR

fișa psiho-pedagogică obtinuta de la grădiniță, de unde am aflat informațiile cele mai importante pentru fiecare copil în parte (date personale, mediul familial, starea de sănătate, date asupra structurii psihologice – aptitudini și capacități intelectuale, trăsături de caracter, trăsături de temperament); (anexa 1)

activități de prezentare a fiecărui copil în scopul cunoașterii de către ceilalți colegi (Cine sunt eu?, Cum mă văd colegii?, Prietenii mei, Teatrul de păpuși, Portofoliul personal); Aceste activități vor fi prezentate pe larg în capitolul Etapa experimentală.

Metoda analizei SWOT – S = puncte tari, W = puncte slabe, O = oportunități, T = amenințări. Metoda presupune identificarea de către elev a cât mai multe puncte tari în personalitatea, convingerile, atitudinile și comportamentele sale, a două sau trei puncte slabe pe care ar dori să le diminueze sau chiar să le elimine, a oportunităților pe care se poate baza în dezvoltarea personală precum și a amenințărilor care pot periclita formarea unei stime de sine pozitive. Metoda se regăsește în activitățile descrise în capitolul Etapa experimentală. (Cine sunt eu?, De ce învăț?, Portofoliul personal).

activitățile extrașcolare, care îi pun pe elevi într-un contact direct cu grupul social. Dintre aceste activități amintim: excursia, vizionările de filme, vizite la Grădina Botanică și expoziții, în care elevii și-au format o conduită corespunzătoare și s-au obișnuit cu ieșirile în grup.

testul sociometric, aplicat în semestrul I și la sfârșitul anului școlar. (Anexa 3);