Creativitatea la Matematica

Matematica are un rol foarte important în dezvoltarea gândirii creative.

„Creativitatea nu înseamnă să găsești un lucru, ci să faci ceva din el după ce l-ai găsit.”(James Russell Lowell)

Sunt diverse modalitățile prin care se poate dezvolta creativitatea elevilor la disciplina matematică:

utilizarea jocurilor în învățarea matematicii: folosind jocul elevul învață de plăcere cu un minim de efort, devine interesat de activitatea pe care o desfășoară, nu se simte constrâns și învață să colaboreze, iar elevii timizi devin mai volubili. Un joc didactic foarte atractiv pentru elevi este folosirea cărților de joc în învățarea operațiilor cu numere întregi (adunarea/scăderea): carțile pe negru vor fi numere pozitive, iar cele de roșu numere negative, așii au valoarea 1, valeții 11, damele 12 și regii 13. Jocul se termină când suma este 25;

proiectul: prin intermediul proiectului elevii pot hotărî nu numai asupra conținutului său ci și asupra formei de prezentare a acestuia. Proiectul reprezintă o activitate cel mai pregnant centrată pe elevi. Încurajează foarte bine abordarea integrată a învățării oferind ocazia elevilor de a folosi în mod unitar cunoștințe și tehnici de lucru dobândite la mai multe discipline. De exemplu proiectul cu titlul „Consumul casnic de energie electrică: ce tip de abonament este mai eficient?” permite abordarea unității de învățare „Funcții de forma: ” într-un mod coerent și atractiv. Pașii de urmat în derularea proiectului ar putea fi: familiarizarea (investigarea ofertei de abonamente pentru consumul casnic de energie electrică – abonament uzual sau abonament social), structurarea (obținerea de informații privind facilitățile oferite de fiecare tip de abonament, înregistrarea consumului casnic pe o perioadă de timp și extrapolarea acestuia la o lună, modelarea situațiilor înregistrate prin intermediul funcțiilor afine, compararea graficelor unor astfel de funcții în scopul alegerii contractului optim) și aplicarea (identificarea modalităților de încadrare în consumul preconizat prin utilizarea conceptului de funcție afină );

rezolvarea unor exerciții și probleme care oferă posibilitatea de a interpreta în mod diferit informația;

compunerea de probleme care este o modalitate prin care elevul trebuie să selecteze date, să le combine, să descopere căi de rezolvare, să valideze rezultatele. Astfel există mai multe tipuri de compuneri de probleme:

după o acțiune sau poveste: „Andrei cumpără o floare în ghiveci având înălțimea de 12 cm. El măsoară înălțimea florii la fiecare sfârșit de săptămână și constată că planta crește cu 2 cm pe săptămână.

a) Realizați un tabel în care să arătați cu cât crește planta lui Andrei în decurs de 9 săptămâni;

b) Scrieți o formulă pentru a calcula înălțimea florii”;

după desene: imagini sugestive precum fructe, păsări, animale, flori, figuri geometrice. Pot fi sugerate prin desen și operațiile de efectuat: adunarea prin animale care vin într-un grup, scăderea prin plecarea lor sau fracțiile prin împărțirea fructelor, a unui tort, a unei pizza în părți egale;

după modelul unor probleme rezolvate anterior;

completarea problemelor cu date care lipsesc: „Un elev are de rezolvat o temă formată din 70 de exerciții în trei zile. În prima zi a rezolvat … exerciții, a doua zi de două ori mai multe exerciții, iar a treia zi restul. Câte exerciții a rezolvat în fiecare zi?”

după întrebări date;

completarea sau formularea întrebării unei probleme;

după o formulă dată: numerică sau literală;

după scheme;

utilizarea unor metode interactive precum: brainstorming, mindmap (harta minții), metoda mozaicului, metoda cubului, turul galeriei, ciorchinele:

Exemple:

Harta minții pentru criteriile de divizibilitate învățate (clasa a VI-a);

Harta minții pentru funcții (nivel liceal);

instruirea asistată de calculator cu tipurile de aplicații specifice: tutorialele sau lecțiile interactive, exercițiile practice, simulările și experimentele, jocurile pentru instruire și testele de evaluare. Folosirea calculatorului în învățarea matematicii ajută elevul să învețe într-un mod creativ, crește motivația și eficientizarea învățării.

În cultivarea creativității la disciplina matematică și nu numai foarte importantă este și

atitudinea profesorului, relația sa cu elevii. Este indicată poziția democratică a profesorului care trebuie să fie tolerant (în anume limite firești), să încurajeze imaginația, sugestiile mai deosebite.

De asemenea activitatea în afara clasei și extrașcolară oferă numeroase prilejuri pentru cultivarea creativității. Este binevenită săptămâna altfel: „Să știi mai multe, să fii mai bun!” , iar proiectul „Matematica și arta prin ochi de copil” inspirat din titlul unui concurs propus pe didactic.ro se bucură de un real succes. Elevii participă cu interes și mult entuziasm în realizarea diferitelor lucrări propuse, folosind diverse tehnici: origami, kirigami, quilling, colajul, pictura, biluțe din hârtie creponată și altele. Prin acest proiect elevii au posibilitatea să își valorifice aptitudinile și înclinațiile pentru matematică în mod creativ și în același timp antrenează și elevii care nu au neaparat o înclinație deosebită către această disciplină. 

Bibliografie:

1. Crenguța Lăcrămioara Oprea – Strategii didactice interactive EDPB 2007;

Webografie:

www.moodle.ro

www.didactic.ro