Competenta Pedagogica Si Performanta Profesionala a Cadrelor Didactice

Profesia didactică are o dimensiune umană extrem de puternică, fapt care implică nu doar cunoștințe și competențe, ci și atitudini, valori, etos, într-un cuvânt o conștiință profesională. Cadrul didactic nu este doar un agent, care se supune unui sistem de norme, ci și un actor, care se investește în ceea ce face, conferă semnificații, trăiește activitatea cu elevii, cu un indice de intervenție personală importantă.

Ținând cont de faptul că beneficiarii serviciilor oferite de școli nu mai sunt doar elevii ci și comunitatea și membrii comunității, în contextul schimbărilor sociale, economice și al reformelor din învățământul românesc, există un consens cu privire la necesitatea unui set obiectiv de competențe pentru personalul didactic.

Profesorul Ioan Jinga de de Studii Economice din București, înțelege prin competența profesională a educatorilor din învățământ „un ansamblu de capacități cognitive, afective, motivaționale și manageriale care interacționează cu trăsăturile de personalitate ale educatorului, conferindu-i acestuia calitățile necesare efectuării unei prestații didactice care să asigure îndeplinirea obiectivelor proiectate de către marea majoritate a elevilor, iar performanțele obținute să se situeze aproape de nivelul maxim al potențialului intelectual al fiecăruia.”

Competența pedagogică constă în rolurile, responsabilitățile și funcțiile profesorului cerute pe parcursul învățării. Competențele cadrului didactic sunt impuse de rolul și funcțiile pe care acesta la îndeplinește în societate, și de specificul profesiunii sale. Aceste competențe sunt într-un proces continuu de restructurare, transformare și diversificare datorită faptului că societatea are în permanență nevoie de oameni care au capacități noi.

În România, în contextul schimbărilor educaționale care au loc, se tinde către formarea unui cadru didactic orientat spre valorile europene, dar în condițiile păstrării specificului național.

Competențele de bază ale cadrului didactic sunt derivate din obiectivele și conținutul învățământului și din rolurile cadrului didactic.

Aceste competențe se dezvoltă în cursul formării inițiale și pentru dezvoltarea lor este necesar un curriculum obligatoriu. Ele sunt conexate preponderent aptitudinilor pedagogice:

Comunicativitatea;

Empatia;

Învățarea;

Conducerea, analiza, diagnoza și prognoza (planificarea), proiectarea, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea și decizia;

Valorizarea conținutului;

Cercetarea și inovarea practicii școlare și extrașcolare;

Cunoașterea elevului;

Creativitatea.

Celelalte competențe se dezvoltă pe baza desăvârșirii aptitudinilor pedagogice, dar se cristalizează în cursul formării continue și se referă la modul de relaționare ale cadrului didactic cu ceea ce trebuie predat, cu modul în care trebuie predat și cu modul în care învață elevii.

DESCRIEREA COMPETENȚELOR

Proiectarea, implementarea și evaluarea programelor de formare inițială și continuă a personalului didactic se întemeiază pe modelul abordării prin competențe, ca modalitate de definire și de recunoaștere a rezultatelor formării.

Competențele sunt definite ca ansambluri integrative de cunoștințe, deprinderi, motivații și atitudini care mijlocesc comportamentul profesional și garantează acțiunea expertă în domenii și în contexte specifice de activitate pentru profesia didactică.

Conform Metodologiei formării continue a personalului didactic din învățământul preuniversitar, „Competența reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina și utiliza adecvat cunoștințe, abilități și alte achiziții constând în valori și atitudini, pentru rezolvarea cu

succes a unei anumite categorii de situații de muncă sau de învățare, precum și pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiții de eficacitate și eficiență.”

Principalele domenii în care se definesc competențele corespunzătoare profesiei didactice și în funcție de care sunt proiectate, realizate și evaluate programele de formare continuă, sunt:

a) domeniul specialității, corespunzător disciplinelor de învățământ și funcției didactice deținute de cadrul didactic;

b) domeniul pedagogiei și psihologiei educației;

c) domeniul didacticii/didacticilor de specialitate;

d) domeniul managementului educațional și al legislației școlare;

e) domeniul tehnicilor de informare și comunicare aplicate în procesele de predare și învățare, în managementul instituțional și gestionarea datelor ;

f) domenii inter- și trans- disciplinare vizând strategiile alternative și complementare de instruire, cercetarea și inovarea, comunicarea și parteneriatele cu mediul social ș.a.

Sistemul de competențe operează cu două categorii de competențe: profesionale și transversale.

Tabel 1: Categorii de competențe

Competenței profesionale a cadrelor didactice i se pot asocia următoarele dimensiuni:

Competența de specialitate;

Competența psihopedagogică;

Competența psihosocială și managerială.

Fiecare dimensiune a competenței profesionale a cadrelor didactice cuprinde anumite capacități specifice.

Tabel 2: Competențe profesionale

Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare.

Abilitățile la rândul său se exprimă prin descriptorii: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare.

Integrarea achizițiilor dobândite, în diferite contexte, în sistemul și strategiile de formare continuă a personalului didactic se realizează prin sistemul de recunoaștere, transfer și acumulare a creditelor profesionale.

Rezultatele învățării reprezintă setul de cunoștințe, abilități, deprinderi și/sau competențe generale, profesionale și personale pe care cadrul didactic le-a dobândit și este capabil să le demonstreze după finalizarea procesului de învățare. Centrarea pe rezultatele învățării presupune că acestea sunt reperul principal în funcție de care achizițiile se validează și se recunosc oficial, indiferent de natura contextelor în care s-a produs învățarea.

Evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește faptul că o persoană a dobândit anumite cunoștințe, deprinderi și competențe.

Fig.1: Rezultatele învățării: cunostințe, abilități, competențe

8.dezvoltare personală

și profesională COMPETENȚE

7. interacțiune socială Competențe

transversale

6.autonomie și responsabilitate

Calificare

5.creativitate și inovare profesională

Abilități și

alte achiziții 4.reflecție critică

(dimensiunea și constructivă Competențe

funcțional- profesionale

acțională)

3.aplicare,transfer și

rezolvare de probleme

2.explicare și interpretare Cunoștințe

(dimensiunea

cognitivă) 1.cunoastere, înțelegere și

utilizare a limbajului

CONCLUZII

Pentru cei care aleg profesia didactică este foarte important de știut că:

Competența este rezultanta modului de învățare, de integrare și utilizare a cunoștințelor, abilităților, atitudinilor;

Competența reprezintă capacitatea de a performa activitatea la standarde satisfăcătoare;

Competența poate funcționa în avantajul unor activități sociale, nonsociale sau antisociale;

Competența nu se poate reduce la un set precis și prescris de cunoștințe și abilități;

Atitudinea este un element cheie, care orientează, motivează și potențează performanța;

Atitudinea depinde de variabilele de personalitate;

Un cadru didactic competent este o persoană care este capabilă să rezolve o problemă în anumite situații, căutând soluții.

Performanța este expresia competenței, orice persoană competentă are performanțe.

BIBLIOGRAFIE

Dan Potolea și Steliana Toma – Conceptualizarea „Competenței”: implicații pentru proiectarea, implementarea și evaluarea programelor de formare, Ed. Euro Stampa , Timișoara, 2010

Romiță Iucu și O. Păcurari – Formare inițială și continuă, Ed. Humanitas Educațional, București, 2001;

Romiță Iucu – Managementul sistemelor si a programelor de formare a personalului didactic, Ed. Universității din București, CREDIS, 2003;

*** Legea învățământului nr.1/2011, Monitorul Oficial;