Clasa Pregatitoare Oportunitati de Invatare Si Dezvoltare
Clasa pregătitoare – oportunități de învățare și dezvoltare
Clasa pregătitoare este încă o noutate pentru sistemul educațional din România, ea fiind introdusă în învățământul primar abia în anul 2012.
Având dublă specialitate, învățător – educator și profesând atât ca educatoare, cât și ca profesor pentru învățământul primar, am predat atât la grupa pregătitoare (în anul școlar 2011 – 2012), cât și la clasa pregătitoare, încă din momentul introducerii sale (anii școlari 2012-2013 și 2013-2014).
Am conceput această lucrare atât prin prisma materialelor studiate, a cursului de formare profesională urmat în anul 2012 (”Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la școlarii mici”), cât și din perspectiva activității mele didactice, la clasă.
Capitolul 1 al lucrării prezintă un scurt argument pentru introducerea clasei pregătitoare, dar se concentrează mai ales pe prezentarea documentelor curriculare referitoare la aceasta. Capitolul cuprinde descrierea acestor documente, un calendar al adoptării lor, precum și prezentarea structurii anului școlar și a curriculum-ului pentru clasa pregătitoare.
Capitolul 2 conține tipuri de lecții și activități desfășurate la clasa pregătitoare. Capitolul prezintă managementul spațiului și al timpului, tipuri specifice de activități și modalități de integrare a materialului didactic în activitățile de învățare. De asemenea, am inclus în acest capitol de proiecte didactice, un proiect realizat pe parcursul perioadei de evaluare inițială, ca și recomandări privind implementarea practicilor educaționale la clasa pregătitoare.
Capitolul 3 include aspecte și evaluări privind relația dintre cadrul didactic – elev – părinte. De asemenea, capitolul include un chestionar adresat părinților, privitor la pregătirea copiilor înaintea începerii clasei pregătitoare și o activitate comună cadru didactic – elevi – părinți.
Documente curriculare referitoare la clasa pregătitoare
Necesitatea introducerii clasei pregătitoare
Institutul de Științe ale Educației a realizat, în ultimii ani, un număr de studii asupra sistemelor de învățământ din cadrul Uniunii Europene. Accentul s-a pus pe structura ciclurilor de învățământ (număr, durată) și pe vârsta de debut a școlarității.
Datele colectate în urma studiului arată (conform site-ului Ministerului Educației și Naționale) că
Rata de cuprindere în învățământul preșcolar din România era în 2010-2011 de circa 80%, mult mai mic decât obiectivul stabilit de Uniunea Europeană pentru 2020, de 95%
153000 de pagini Web fac referire la abandonul școlar din România
Deși vârsta de debut pentru învățământul obligatoriu în Uniunea Europeană este de 4, 5 sau 6 ani, majoritatea celor 22 de state cuprinse în studiu stabilesc această vârstă la 6 ani.
Ca urmare a concluziilor desprinse din aceste studii și a dorinței de aliniere la sistemul de învățământ al statelor europene a apărut inițiativa introducerii clasei pregătitoare. Odată legiferată această inițiativă (prin Legea Educației Naționale nr. 1/2011), a trebuit elaborat un Curriculum și desigur au trebuit definitivate norme de aplicare. Documentul legal care permite implementarea practică a clasei pregătitoare este OM nr. 4.925/ 8 septembrie 2005 (Regulamentul de Organizare și Funcționare a Învățământului Preuniversitar).
Grupa pregătitoare la grădiniță
În România exista încă din anul 2002 o formă de învățământ pregătitoare pentru școală. După 2002 s-a organizat în cadrul grădinițelor grupa pregătitoare. Scopul declarat al acesteia a fost de a pregăti copilul pentru școală, o etapă cu alte exigențe și cu o flexibilitate și libertate mult redusă față de mediul grădiniței. Era vorba deci de o pregătire psihologică și nu neapărat cognitivă. Se insista pe antrenarea abilității copilului de a-și concentra atenția un timp mai îndelungat, de stimulare a proceselor de gândire abstractă, de formare a unor interese preponderent cognitive. Pe scurt, s-a dorit a fi o etapă de trecere către activitățile de tip școlar.
Noțiunea de “grupă pregătitoare” a fost însă suficient de confuză până în anul 2011. Legea învățământului 84/1995, cu modificările și completările ulterioare, prevedea în articolul 15, alineatul 5, litera a, faptul că sunt prezente trei grupe de vârstă în cadrul învățământului preșcolar:
Grupa mică
Grupa mijlocie
Grupa mare, pregătitoare pentru școală.
Noțiunea de ”grupă mare, pregătitoare pentru școală” este oarecum clarificată în articolul 19, alineatul 2 al aceleiași legi 84/1995 ca fiind grupa de vârstă ce se adresează copiilor între 5 și 6-7 ani.
Pe lângă confuzia de nume, implementarea practică a grupei pregătitoare a lăsat loc, de asemenea, pentru multe discuții. Au fost detectate o seamă de probleme precum:
grupa pregătitoare a fost organizată diferit (neomogen) la nivelul inspectoratelor școlare și al grădinițelor
cadrele didactice nu aveau pregătire specială, ci erau educatoare în cadrul grădiniței
grupele au fost uneori eterogene, alteori omogene din punct de vedere al vârstei copiilor (uneori grupa pregătitoare cuprindea copii de 6 ani, alteori atât copii de 5 ani, cât și copii de 6 ani).
programa era atât de asemănătoare cu cea de grupa mare, încât copiii practic stagnau un an (curriculum-ul era, în ambele cazuri, cel specific nivelului II – pentru copii de 5-6/7 ani)
dintr-un excedent al cererii de locuri, mulți copii rămâneau acasă (nu găseau loc la grădiniță, iar învățământul preșcolar nu este obligatoriu). Acești copii au petrecut un an nefiind înscriși nici la școală, nici la grădiniță
Propunerea de introducere a clasei pregătitoare a fost făcută pentru a rezolva aceste probleme de implementare și pentru a apropia acest an de scopul său real: pregătirea pentru școală.
Prima lămurire a acestei situații a fost oferită de către Legea Educației 1/2011 și completările ulterioare. Se remarcă în special nota 30159/17.02.2012 către inspectoratele școlare, în care se recunoaște situația descrisă mai sus și se oferă recomandări privind cuprinderea copiilor în clasa pregătitoare sau clasa I, după caz.
Trecerea de la grupa pregătitoare la clasa pregătitoare
Ideea care a stat la baza introducerii clasei pregătitoare a fost de a pregăti intrarea copilului în școală într-un mod mai accesibil lui, mai prietenos și mai apropiat de ceea ce deja cunoaște de la grădiniță. Acest aspect s-a păstrat încă de la prima introducere a ideii de clasă pregătitoare, în 2012, când a înlocuit grupa pregătitoare de la grădiniță, ca și unele dintre elementele practice: o abordare integrată a curriculum-ului, centrarea pe competențe, amenajarea specifică a sălii de clasă, lipsa manualelor și a calificativelor.
Alte aspecte (de natură legislativă sau organizatorică) au fost modificate de un număr de ori. Voi prezenta de aceea, în cele ce urmează, situația specifică anului de învățământ 2013-2014. Cel mai recent act oficial care reglementează funcționarea clasei pregătitoare este acordul semnat în ziua de 30 ianuarie 2013 de către Ministrul Educației, reprezentanții sindicatelor din învățământul preuniversitar și cei ai Federației naționale a asociațiilor de părinți din învățământul preuniversitar, privitor la organizarea clasei pregătitoare în anul școlar 2013-2014. Principalul aspect al acestui acord este menținerea clasei pregătitoare ca parte a învățământului obligatoriu, dar posibilitatea organizării sale fizice (ca locație) și în cadrul grădinițelor. Cadrele didactice vor fi însă calificate pentru învățământul primar și pentru clasa pregătitoare, iar curriculum-ul va fi același ca în cazul claselor organizate în școli.
Sunt prezentate mai jos, în sumar, toate documentele oficiale referitoare la clasa pregătitoare:
Sumarul documentelor oficiale referitoare la clasa pregătitoare
Această secțiune prezintă lista documentelor oficiale care se referă parțial sau în totalitate la clasa pregătitoare. Lista cuprinde acte legislative și documente curriculare, grupate tematic. Pentru o listă calendaristică a acestor acte se poate consulta Anexa 2 (”Calendarul emiterii documentelor curriculare referitoare la clasa pregătitoare”).
Legea Educației Naționale nr. 1 / 2011 (cu modificările și completările ulterioare): reglementează apartenența clasei pregătitoare de învățământul primar (deci, obligatoriu); această lege reglementează totodată procedura de înscriere în clasa pregătitoare.
Articolele referitoare la clasa pregătitoare sunt:
Art. 16 și art. 23: definirea învățământului general obligatoriu și a etapelor acestuia
Art. 29: înscrierea în clasa pregătitoare
Art. 68: învățământul axat pe competențe (și enumerarea competențelor-cheie); curriculum-ul pentru clasa pregătitoare
Art. 71 – 74: evaluarea
Legea Educației Naționale 1/2011 a fost actualizată ulterior prin:
Legea 166/2011 – pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
OUG 14/2013 – privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
OUG 21/2012 – privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
OUG 84/2012 – privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
OUG 92/2012 – privind luarea unor măsuri în domeniul învățământului și cercetării, precum și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie–31 decembrie 2013
Acordul nr. 8156 semnat în ziua de 30 ianuarie 2013 de către Ministrul Educației, reprezentanții sindicatelor din învățământul preuniversitar și cei ai Federației naționale a asociațiilor de părinți din învățământul preuniversitar, privitor la organizarea clasei pregătitoare în anul școlar 2013-2014. Acesta legiferează de asemenea apartenența clasei pregătitoare la învățământul primar. De asemenea, acest acord prevede măsuri practice adoptate de către Guvern și de către autoritățile locale pentru buna desfășurare a clasei pregătitoare (orar, investiții materiale etc.)
Hotărârea Guvernului nr. 185/2013, privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale: reprezintă baza în virtutea căreia s-a emis Ordinul 3818/03.06.2013
Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: reprezintă baza în virtutea căreia s-a emis Ordinul 3371/12.03.2013
Metodologia din 25.03.2013 de înscriere a copiilor în învățământul primar: impune, după cum îi spune numele, metodologia prin care copiii se pot înscrie în clasa pregătitoare.
Nota 30159/17.02.2012 a Direcției Generale Educație și învățare pe tot parcursul vieții: informații privitoare la cuprinderea copiilor în clasa pregătitoare.
OMECTS nr. 3654 din 29.03.2012 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul primar, ciclul achizițiilor fundamentale – clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a și a Metodologiei privind aplicarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul primar, ciclul achizițiilor fundamentale – clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a
OMECTS nr. 3656 din 29.03.2012 privind aprobarea programelor școlare pentru clasa pregătitoare din învățământul primar
ORDIN nr. 3064/19.01.2012 pentru aprobarea Metodologiei privind cuprinderea copiilor în clasa pregătitoare și în clasa I pentru anul școlar 2012-2013 și a Calendarului înscrierii
Ordin nr. 5755/17.09.2012 privind aprobarea Planului-cadru pentru învățământul primar, ciclul achizițiilor fundamentale – clasa pregătitoare, învățământ special
Ordinul Ministerului Educației Naționale numărul 3418 din 19 martie 2013: definește curriculum-ul național pentru ciclul primar de învățământ, care include și clasa pregătitoare
Ordinului 3371 din 12 martie 2013 emis de Ministerul Educației Naționale: definește planul-cadru de învățământ pentru învățământul primar (deci și pentru clasa pregătitoare).
Ordinului 3818 din 03 iunie 2013 emis de Ministerul Educației Naționale:tre Ministrul Educației, reprezentanții sindicatelor din învățământul preuniversitar și cei ai Federației naționale a asociațiilor de părinți din învățământul preuniversitar, privitor la organizarea clasei pregătitoare în anul școlar 2013-2014. Acesta legiferează de asemenea apartenența clasei pregătitoare la învățământul primar. De asemenea, acest acord prevede măsuri practice adoptate de către Guvern și de către autoritățile locale pentru buna desfășurare a clasei pregătitoare (orar, investiții materiale etc.)
Hotărârea Guvernului nr. 185/2013, privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale: reprezintă baza în virtutea căreia s-a emis Ordinul 3818/03.06.2013
Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: reprezintă baza în virtutea căreia s-a emis Ordinul 3371/12.03.2013
Metodologia din 25.03.2013 de înscriere a copiilor în învățământul primar: impune, după cum îi spune numele, metodologia prin care copiii se pot înscrie în clasa pregătitoare.
Nota 30159/17.02.2012 a Direcției Generale Educație și învățare pe tot parcursul vieții: informații privitoare la cuprinderea copiilor în clasa pregătitoare.
OMECTS nr. 3654 din 29.03.2012 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul primar, ciclul achizițiilor fundamentale – clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a și a Metodologiei privind aplicarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul primar, ciclul achizițiilor fundamentale – clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a
OMECTS nr. 3656 din 29.03.2012 privind aprobarea programelor școlare pentru clasa pregătitoare din învățământul primar
ORDIN nr. 3064/19.01.2012 pentru aprobarea Metodologiei privind cuprinderea copiilor în clasa pregătitoare și în clasa I pentru anul școlar 2012-2013 și a Calendarului înscrierii
Ordin nr. 5755/17.09.2012 privind aprobarea Planului-cadru pentru învățământul primar, ciclul achizițiilor fundamentale – clasa pregătitoare, învățământ special
Ordinul Ministerului Educației Naționale numărul 3418 din 19 martie 2013: definește curriculum-ul național pentru ciclul primar de învățământ, care include și clasa pregătitoare
Ordinului 3371 din 12 martie 2013 emis de Ministerul Educației Naționale: definește planul-cadru de învățământ pentru învățământul primar (deci și pentru clasa pregătitoare).
Ordinului 3818 din 03 iunie 2013 emis de Ministerul Educației Naționale: definește structura anului școlar
Secțiunile ce urmează vor prezenta pe larg aceste acte curriculare, grupate tematic: înscrierea la clasa pregătitoare, proiectarea curriculum-ului, structura anului școlar, conținutul curriculum-ului.
Înscrierea în clasa pregătitoare
Conform reglementărilor Legii educației naționale nr. 1 / 2011 (cu modificările și completările ulterioare), clasa pregătitoare face parte din învățământul primar. Acesta este o formă de învățământ obligatorie; în consecință, clasa pregătitoare este o formă de învățământ obligatorie.
În clasa pregătitoare trebuie înscriși copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data de 31 august anul curent (anul înscrierii). Obligația înscrierii copiilor revine părinților sau, în cazuri speciale, tutorilor legali.
Există și o excepție de la această regulă, prevăzută în art. 5 alineatul 2, capitolul II al Metodologiei din 25.03.2013 de înscriere a copiilor în învățământul primar și anume: ”părinții, ai căror copii nu au fost înscriși în învățământul primar în anul școlar 2012-2013 și împlinesc vârsta de 7 ani până la data de 31 august 2013 inclusiv, pot înscrie, la cerere, copiii în învățământul primar, în clasa I” (și nu în clasa pregătitoare). Această excepție este valabilă exclusiv pentru anul școlar 2013-2014, dar a existat o prevedere similară în anul 2012. Aceste prevederi se datorează faptului că în acești ani au reprezentat o perioadă de tranziție, în învățământul primar intrând atât copii de 6 ani, cât și copii de 7 ani.
Pe lângă aspectele legislative, Ministerul Educației Naționale a prevăzut etape practice de realizare a înscrierii copiilor în clasa pregătitoare. Acestea sunt, conform site-ului oficial al ministerului:
Întâlniri cu directorii unităților de învățământ (școli sau grădinițe)
Întâlniri cu părinții copiilor de 6-7 ani pentru a-i informa referitor la clasa pregătitoare
Instituirea unui număr de telefon TelVerde pentru informare
Un recensământ al copiilor de 6-7 ani
Organizarea centrelor de evaluare psihosomatică a copiilor
Postarea pe site-ul ISJ și afișarea la unitățile de învățământ a arondărilor
Spre deosebire de fosta grupă pregătitoare de la grădiniță, în cazul clasei pregătitoare copiii vor avea locul rezervat în cadrul școlii de care aparțin. Părinții (tutorii legali) pot desigur să-și manifeste opțiunea pentru o altă școală, la care vor fi primiți în cazul în care există locuri libere.
Proiectarea curriculum-ului centrat pe competențe
Învățământul contemporan este un învățământ centrat pe elev. El presupune orientarea atenției (”focus”-ului) spre elev și spre formarea acestuia. Aceasta este o abordare opusă celei din învățământul clasic, unde atenția era orientată spre transmiterea și achiziția de informații.
Acest nou context educațional a dus la adoptarea unor termeni noi. Rezultatele unei învățări bazate pe formarea elevului au fost denumite ”achiziții școlare”. Acestea sunt mai mult decât simple cunoștințe, având trei aspecte esențiale:
cunoștințele propriu-zise (aspect definit ca ”a ști”)
capacitatea de a aplica aceste cunoștințe (”a ști să faci”)
transformarea, formarea continuă, în concordanță cu principiul pedagogic ”a învăța făcând” (aspect definit ca ”a ști să devii”)
După anul 2000, în limbajul pedagogic românesc termenul de ”achiziții” a fost înlocuit cu cel de ”competențe”, considerat a fi mai potrivit contextului de educație formativă. Competențele se definesc ca fiind ansambluri structurate de cunoștințe și deprinderi care permit rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu. Ele au trei componente, derivate din aspectele enumerate mai sus:
cunoștințele
capacitățile
comportamentele (sau atitudinile)
Ordinul Ministerului Educației Naționale numărul 3418 din 19 martie 2013 definește competențele ca fiind:
Competențe generale: vizează achizițiile pentru un întreg ciclu de învățământ (în acest caz, ciclul primar)
Competențe specifice: derivate din cele generale, reprezintă etape în formarea competențelor generale și se formează pe durata unui singur an școlar.
Structura anului școlar 2013- 2014
Conform Ordinului 3818 din 03 iunie 2013 emis de Ministerul Educației Naționale (și bazat pe Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale și pe articolul 94, alineatul 2, litera r din Legea Educației Naționale nr 1/2011 cu modificările și completările ulterioare), structura anului școlar 2013-2014 este după cum urmează:
Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri (adică un total de 176 de zile lucrătoare). El a început la 1 septembrie 2013 și se termină la 31 august 2014. Anul școlar este structurat pe două semestre:
semestrul 1:1 6 septembrie 2013 – 20 decembrie 2013. În perioada 2-10 noiembrie elevii clasei pregătitoare (ca și elevii claselor primare și copiii din învățământul preșcolar) au vacanță.
Vacanța de iarnă: 21 decembrie 2013 – 5 ianuarie 2014
Cursuri: 6 ianuarie 2014 – 31 ianuarie 2014
vacanța inter-semestrială: 1 februarie 2014 – 9 februarie 2014
semestrul al 2-lea: 10 februarie 2014 – 11 aprilie 2014
vacanța de primăvară: 12 aprilie 2014 – 22 aprilie 2014
Cursuri: 23 aprilie 2014 – 20 iunie 2014
vacanța de vară: 21 iunie 2014 – 14 septembrie 2014
Săptămâna 7 – 11 aprilie 2014 (semestrul al doilea) este dedicată programului ”Școala altfel: să știi mai multe, să fii mai bun!”. Scopul programului este implicarea elevilor și cadrelor didactice în activități care să corespundă intereselor elevilor, să le pună în valoare talente și capacități în domenii care nu sunt neapărat incluse în curriculumul național și să stimuleze participarea lor la acțiuni diverse, în contexte ne-formale. În cadrul acestui program se desfășoară, după un orar special, activități extracurriculare și extrașcolare. Tipul acestor activități este stabilit prin anexa la ordinul MEN 3818/2013, după cum urmează:
Pentru elaborarea programului de activități din cadrul săptămânii ”Școala altfel” pentru clasa pregătitoare, se solicită propuneri cadrelor didactice (în cadrul ședințelor comisiilor metodice), părinților (în cadrul ședințelor cu părinții) și reprezentanților autorităților administrației publice locale, sau reprezentanților comunității, în cadrul ședințelor consiliului de administrație.
După ce s-au colectat propunerile, se vor efectua dezbateri în cadrul consiliilor profesorale și al comitetului de părinți pentru adoptarea programului de desfășurare a activităților.
Modalitatea de selecție a activităților propuse va fi decisă la nivelul fiecărei unități de învățământ. Ea va presupune implicarea egală a elevilor, a cadrelor didactice și a părinților, pentru ca activitățile selectate să corespundă obiectivelor educaționale specifice comunității școlare.
Propunerile agreate sunt centralizate de către consilierul educativ al școlii.
Tipurile de activități și durata lor, organizarea și responsabilitățile se stabilesc în consiliul profesoral și se aprobă de către consiliul de administrație al școlii până la data de 14 februarie 2014.
Conducerea școlii asigură popularizarea programului ”Școala altfel: să știi mai multe, să fii mai bun!”, pentru a crea un impact pozitiv al activităților cuprinse în program, atât asupra școlii cât și asupra comunității locale.
Unitățile de învățământ sunt încurajate să permită participarea la aceste activități a părinților, voluntarilor, reprezentanților mass-mediei, în activitățile care se pretează la o astfel de participare.
Activitățile se desfășoară sub forma unor proiecte, elaborate la nivelul claselor și urmăresc realizarea unor obiective care nu se pot realiza prin activitățile normale la clasă.
Tipurile de activități care pot fi organizate sunt:
Culturale
Tehnico-științifice
Sportive
Educație pentru cetățenie, democratică, de promovare a valorilor umanitare
Educație pentru un stil de viață sănătos
Educație ecologică și de protecție a mediului
Educație rutieră, reacții corecte în situații de urgență
Activitățile se organizează sub forme precum:
Ateliere de teatru, muzică, arte plastice, educație media și cinematografică etc.
Competiții (la nivelul școlii, grupurilor de școlii, localității, județului)
Dezbateri
Voluntariat
Campanii (anti-tutun, anti-alcool, anti-poluare etc.)
Proiecte comunitare
Schimburi de experiență
Vizite de studiu
Tabere
Parteneriate la nivel local sau internațional, pentru dezvoltarea abilităților de lucru în echipă
Participarea la aceste activități este obligatorie.
Criteriile de evaluare a activităților se elaborează de către fiecare școală în parte, prin implicarea părinților, a cadrelor didactice și, după caz, a partenerilor externi.
Evaluarea activităților se face, pe baza criteriilor stabilite, de către directorul școlii, consilierul educativ și șeful comisiei CEAC. De asemenea, inspectoratele școlare vor desemna delegați care să ajute la monitorizarea și evaluarea activităților.
După încheierea vacanței de primăvară, în cadrul primului consiliu profesoral din fiecare școală, se va analiza calitatea activităților desfășurate, rezultatele obținute, precum și modalitățile de îmbunătățire a programului ”Școala altfel: să știi mai multe, să fii mai bun!”. La analiză vor participa atât cadre didactice, cât și reprezentanți ai părinților. Directorul școlii va prezenta un raport de monitorizare, elaborat ca urmare a acestei analize.
La sfârșitul anului școlar, inspectoratele școlare vor include în raportul privind starea învățământului și un capitol privind relevanța și valoarea activităților desfășurate în cadrul programului ”Școala altfel: să știi mai multe, să fii mai bun!”.
Fiecare unitate de învățământ poate alege, în baza criteriilor aprobate, o singură activitate dintre cele desfășurate, cu care să participe la competiția celor mai interesante activități, ce are loc la nivel județean. Activitățile vor fi încărcate pe site-ul inspectoratului județean respectiv, iar inspectoratul va promova cele mai interesante activități din următoarele 10 domenii:
cultural
artistic
tehnic
științific
sportiv
cetățenie democratică și responsabilitate socială
educație pentru sănătate și stil de viață sănătos
educație ecologică și protecție a mediului
abilități de viață
consiliere și orientare
Cele mai bune 10 activități desemnate la nivel județean și al municipiului București vor participa la competiția organizată la nivel național de către Ministerul Educației Naționale, conform unei proceduri ce va fi transmisă către inspectoratele școlare până la data de 11 aprilie 2014.
Curriculum-ul pentru clasa pregătitoare în anul 2013-2014
Planul-cadru de învățământ pentru învățământul primar, conform Ordinului 3371 din 12 martie 2013 emis de Ministerul Educației Naționale, cuprinde 7 arii curriculare principale și 9 discipline pentru clasa pregătitoare.
Înainte de prezentarea lor efectivă, este necesară o clarificare a termenilor. Așadar, conform aceluiași OMEN 3371 / 12.03.2013, se definesc termenii următori:
plan-cadru de învățământ: reprezintă un document de politică educațională la nivel național care reflectă parcursul de învățare oferit de școală copiilor pe durata unui nivel (ciclu) de învățământ
arie curriculară: un grup de discipline care transpun didactic domenii înrudite de cunoaștere. Gruparea disciplinelor pe arii curriculare favorizează o coerență între discipline și transferuri mai ușoare de concepte și metode didactice între disciplinele care aparțin aceleiași arii.
trunchi comun: oferta educațională care trebuie parcursă în mod obligatoriu de către toți elevii ce urmează același tip de program de formare.
curriculum la decizia școlii: o ofertă educațională propusă pe plan local de școală și care este adaptată la specificul local, la interesele și nevoile propriilor elevi
plajă orară: număr variabil de ore pe săptămână alocat unor discipline opționale, la decizia școlii. Aceasta influențează numărul minim și maxim de ore pe săptămână.
Repartizarea disciplinelor pe arii curriculare și numărul de ore alocate fiecărei discipline sunt prezentate în tabelul următor:
Pentru învățământul primar în limbile minorităților naționale, în aria curriculară ”Limbă și comunicare” se adaugă disciplina ”Comunicare în limba maternă” cu un număr de 5 ore săptămânal, iar numărul de ore alocate disciplinei ”Comunicare în limba română” se reduce la 3.
În cazul învățământului primar pentru școlile sau clasele cu elevi aparținând minorităților naționale care studiază în limba română se adaugă disciplina ”Comunicare în limba maternă” cu un număr de 3 ore săptămânal, iar numărul de ore alocat disciplinei ”Comunicare în limba română” rămâne nemodificat.
În aceste două cazuri speciale, numărul minim de ore pe săptămână crește la 22, iar cel maxim la 23.
Conform OMEN 3371 / 12.03.2013, anexa 7, art. 11, pentru anul școlar 2013-2014 schemele orare pentru clasa pregătitoare sunt definitivate de către consiliul de administrație al fiecărei școli, la începutul lunii septembrie, pe baza evaluării propriilor resurse umane și a consultării cadrelor didactice și a părinților. Începând cu următorul an școlar însă (2014-1015), schemele orare pentru învățământul primar – și deci implicit pentru clasa pregătitoare – vor fi realizate până la sfârșitul anului școlar curent, iar în primele 5 zile ale lunii septembrie se vor face cel mult actualizări, dacă acestea se consideră necesare.
Cele care fac propuneri de scheme orare către consiliul de administrație al școlii sunt consiliile profesorale. Aceste propuneri se bazează pe evaluarea condițiilor locale din școală și pe evaluarea potențialului și intereselor elevilor.
S-a menționat consultarea părinților: aceasta se face pe mai multe căi: chestionare completate de către părinți, votul exprimat în adunarea părinților (pe clase sau pe școală), investirea de către părinți a unor reprezentanți proprii în consiliul de administrație etc. Metoda adoptată va fi aleasă de către fiecare consiliu de administrație în parte.
Voi detalia în continuare programa școlară pentru fiecare dintre disciplinele de mai sus, așa cum reiese ea din ordinul 3418 din 19 martie 2013 al Ministerului Educației Naționale, anexa 2.
Programele pentru toate disciplinele sunt elaborate (și se specifică explicit în ordinul Ministerului) conform modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Ordinul Ministerului definește competențele și le împarte în competențe generale și specifice (vezi secțiunea ”PROIECTAREA CURRICULUM-ULUI CENTRAT PE COMPETENȚE”). Programa școlară propusă este una centrată pe elev și promovează învățarea activă (învățarea ca experiență personală, formarea).
Ordinul 3418/19.03.2013 definește de asemenea, pentru fiecare disciplină, conținuturile învățării și oferă sugestii metodologice (strategii didactice, elemente de proiectare a activității didactice, elemente de evaluare continuă). De asemenea, programa școlară propusă este una flexibilă, pentru a permite realizarea unui ”demers didactic personalizat”.
Notă: voi detalia doar programa școlară dedicată clasei pregătitoare, deși ordinul 3418/19.03.2013, (Anexa 2), cuprinde și programa pentru clasele I și a II-a.
Comunicare în limba română
Conținuturile învățării propuse pentru această disciplină sunt grupate pe următoarele domenii:
Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacțiune)
Acte de vorbire
Cuvântul, propoziția, enunțul
Dialogul
Forme ale discursului oral
Citire / lectură
Cartea
Literele mici și mari de tipar
Scriere / redactare
Elemente grafice
Simboluri neconvenționale
Scrierea funcțională (felicitarea, biletul)
Construcție a comunicării
Vocabular. Cuvântul
Fonetică: sunetele specifice limbii române, despărțirea în silabe
Curriculum-ul se axează pe comunicare ca domeniu complex, care înglobează atât procesele de receptare, cât și cele de comunicare de mesaje orale și scrise. Datorită specificului vârstei, se stimulează învățarea prin joc.
Competențele generale dictate de curriculum-ul disciplinei sunt:
Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare
Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare.
Curriculum-ul prevede pentru disciplina ”Comunicare în limba română” următoarele competențe specifice:
Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute:
Identificarea semnificației unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar și rar
Identificarea unor informații variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar
Identificarea sunetului inițial și/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din propoziții rostite clar și rar
Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute
Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare:
Pronunțarea clară a sunetelor și a cuvintelor în enunțuri simple
Transmiterea unor informații referitoare la sine și la universul apropiat, prin mesaje scurte
Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situații de comunicare uzuală
Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare
Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute:
Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari și mici de tipar
Identificarea semnificației unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare
Identificarea semnificației unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din universul familiar
Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând interes pentru lucrul cu cartea
Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare:
Trasarea elementelor grafice și a contururilor literelor, folosind resurse variate
Redactarea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare
Exprimarea unor idei, trăiri personale și informații prin intermediul limbajelor neconvenționale
Limbă modernă
Programa pentru Limba modernă 1 , așa cum reiese din ordinul 3418 / 19.03.2013 al Ministerului Educației Naționale, anexa 2, propune formarea unor achiziții de comunicare elementare (adică formarea unor competențe care să reflecte o adecvare parțială la nivelul A, conform Portofoliului European). Adecvarea la nivelul A1 parțial, conform Portofoliului European (”Pașaportul lingvistic”), se face începând cu clasa pregătitoare și până la sfârșitul clasei a II-a.
Conținuturile învățării propuse pentru această disciplină sunt grupate pe următoarele domenii:
Acte de vorbire
Salutarea persoanelor cunoscute
Prezentarea propriei persoane (nume, gen, vârstă)
Identificarea obiectelor din universul imediat
Competențele generale dictate de curriculum-ul disciplinei sunt:
Receptarea de mesaje orale simple
Exprimarea orală în situații de comunicare uzuală
Receptarea de mesaje scrise simple
Redactarea de mesaje simple în situații de comunicare uzuală
Curriculum-ul prevede pentru disciplina ”Comunicare în limba română” următoarele competențe specifice:
Receptarea de mesaje orale simple:
Oferirea unei reacții adecvate la salut și la o întrebare/ instrucțiune scurtă și simplă rostită clar și foarte rar, care este însoțită de gesturi de către interlocutor
Recunoașterea denumirilor unor obiecte din universul imediat, în mesaje articulate clar și rar
Manifestarea curiozității față de sesizarea semnificației globale a unor filme și a unor cântece pentru copii în limba modernă respectivă
Exprimarea orală în situații de comunicare uzuală:
Reproducerea unor informații simple/ cântece/poezii scurte și simple cu sprijinul profesorului
Oferirea unor informații elementare, punctuale, despre sine (nume, gen, vârstă), despre universul imediat, cu sprijin din partea interlocutorului
Participarea la jocuri de comunicare în care reproduce sau creează rime/ mesaje scurte
Receptarea de mesaje scrise simple:
Manifestarea curiozității pentru decodarea unor mesaje scrise simple și scurte din universul imediat
Redactarea de mesaje simple în situații de comunicare uzuală:
Participarea la proiecte de grup/ la nivelul clasei în care elaborează cu sprijin scurte mesaje scrise
Matematică și explorarea mediului
Conținuturile învățării propuse pentru această disciplină sunt grupate pe următoarele domenii:
Numere
Numerele naturale 0-31
Figuri și corpuri geometrice
Orientare spațială și localizări în spațiu
Figuri plane/ 2D
Corpuri/ 3D
Măsurări
Lungime
Timp
Bani
Date
Colectarea și gruparea datelor
Științele vieții
Corpul omenesc
Plante și animale
Științele Pământului
Elemente intuitive privind Pământul
Elemente intuitive privind Universul
Științe fizice
Forțe și mișcare
Forme și transfer de energie
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Utilizarea numerelor în calcule elementare
Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător
Identificarea unor fenomene/relații/ regularități/structuri din mediul apropiat
Generarea unor explicații simple prin folosirea unor elemente de logică
Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea și reprezentarea unor date
Utilizarea unor etaloane convenționale pentru măsurări și estimări
Competențele specifice prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Utilizarea numerelor în calcule elementare:
Recunoașterea și scrierea numerelor în concentrul 0-31
Compararea numerelor în concentrul 0-31
Ordonarea numerelor în concentrul 0-31, folosind poziționarea pe axa numerelor
Efectuarea de adunări și scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulțime dată
Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-31
Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice (sumă, total, diferență, =, +. -) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme
Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător:
Orientarea și mișcarea în spațiu în raport cu repere/direcții precizate, folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în fața, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
Identificarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) și a unor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipulate de copii și în mediul înconjurător
Identificarea unor fenomene/relații/ regularități/structuri din mediul apropiat:
Descrierea unor fenomene/procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularități
Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relație cu mediul familiar
Generarea unor explicații simple prin folosirea unor elemente de logică:
Formularea unor observații asupra mediului apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene și operatorii logici „și”, „nu”
Identificarea relațiilor de tipul „dacă… atunci…” între două evenimente succesive
Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea și reprezentarea unor date:
Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat
Rezolvarea de probleme în care intervin operații de adunare sau scădere cu 1-5 unități în concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor
Utilizarea unor etaloane convenționale pentru măsurări și estimări:
Utilizarea unor măsuri neconvenționale pentru determinarea și compararea lungimilor
Utilizarea unor unități de măsură pentru determinarea/ estimarea duratelor unor evenimente familiare
Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări neconvenționale în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-31
Religie
Prin intermediul ordinului nr. 3418/19.03.2013 al Ministerului Educației Naționale au fost aprobate programele școlare la disciplina religie pentru următoarele culturi:
Cultul adventist
Cultul baptist
Cultul evanghelic
Cultul greco-catolic
Cultul ortodox
Cultul ortodox ucrainean
Cultul penticostal
Cultul romano-catolic de limbă română
Cultul romano-catolic de limba maghiară
Cultul reformat
Cultul unitarian
Deoarece cultul ortodox este cel mai răspândit pe teritoriul României (81% din populația țării este de rit creștin ortodox, conform recensământului din 2011), voi detalia programa corespunzătoare acestui cult, pentru restul voi prezenta doar competențele generale și domeniile în care se încadrează conținuturile învățării.
Cultul ortodox
Conținuturile învățării propuse pentru religia de rit ortodox sunt grupate pe următoarele domenii:
Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului
Dumnezeu se face cunoscut omului
Viața creștinului împreună cu semenii
Mari sărbători creștine
Pentru clasa pregătitoare, oferta curriculară este dezvoltată în jurul temei ”Dumnezeu este cu noi prin descoperire și iubire”.
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Competențele specifice prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață:
Recunoașterea unor elemente de bază ale credinței religioase
Observarea caracteristicilor comportamentale ale unui creștin, pe baza valorificării unor situații din viața de zi cu zi
Aplicarea unor reguli de comportament moral-creștin în contexte de viață familiare
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase:
Asumarea unor responsabilități în cadrul grupurilor din care face parte, la propunerea adultului
Identificarea unor elemente comune și de diferențiere între oameni
Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe:
Explicarea semnificației unor evenimente religioase cunoscute
Identificarea unor sărbători și evenimente cu semnificații religioase, cu incidență asupra vieții familiei
Cultul adventist
Conținuturile învățării propuse pentru religia de rit adventist sunt grupate pe următoarele domenii:
Dumnezeu – Părintele nostru Creator și Eliberator
Personajele Biblice – experiențe minunate alături de Dumnezeu
Prezența lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său
Relația cu semenii
Domnul Iisus Hristos, Modelul nostru suprem
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viață uzuale
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Cultul baptist
Conținuturile învățării propuse pentru religia de rit baptist sunt grupate pe următoarele domenii:
Învățături despre Dumnezeu
Învățături despre om
Trăirea omului cu Dumnezeu
Mari sărbători creștine
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viață uzuale
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Cultul evanghelic
Conținuturile învățării propuse pentru religia de rit evanghelic sunt grupate pe următoarele domenii:
Omul, copilul lui Dumnezeu
Obligațiile omului față de sine, față de semeni și față de lumea creată
Relația omului cu Dumnezeu
Mari sărbători creștine
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viață uzuale
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Cultul greco-catolic
Conținuturile învățării propuse pentru religia de rit greco-catolic sunt grupate pe următoarele domenii:
Să descoperim iubirea Dumnezeu
Cu Isus Cristos să-L cunoaștem pe Tatăl
Prin Spiritul Sfânt trăim în familia creștină
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viață uzuale
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Cultul ortodox ucrainean
Conținuturile învățării propuse pentru religia de rit ortodox ucrainean sunt grupate pe următoarele domenii:
Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului
Dumnezeu se face cunoscut omului
Viața creștinului împreună cu semenii
Mari sărbători creștine
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Cultul penticostal
Conținuturile învățării propuse pentru religia de rit penticostal sunt grupate pe următoarele domenii:
Omul, ființă creată de Dumnezeu
Trăirea vieții creștine
Creștinul în Biserică și societate
Sărbători creștine
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viață uzuale
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Cultul romano-catolic de limbă română
Conținuturile învățării propuse pentru religia de rit romano-catolic de limbă română sunt grupate pe următoarele domenii:
Dumnezeu în întâmpinarea omului
Răspunsul omului dat lui Dumnezeu
Misterele creștine de la prefigurare la celebrare
Vocația omului la sfințenie
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viață uzuale
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Cultul romano-catolic de limbă maghiară
Conținuturile învățării propuse pentru religia de rit romano-catolic de limbă maghiară sunt grupate pe următoarele domenii:
Să cunoaștem lumea creată de Dumnezeu
Suntem fii lui Dumnezeu
Providența lui Dumnezeu
Familia lui Dumnezeu
Sărbătoare în familia lui Dumnezeu
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viață uzuale
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Cultul reformat
Conținuturile învățării propuse pentru religia de rit reformat sunt grupate pe următoarele domenii:
Sunt copilul Lui Dumnezeu
Mereu cu Dumnezeu
În grija Lui Dumnezeu
Să sărbătorim împreună!
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viață uzuale
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Cultul unitarian
Conținuturile învățării propuse pentru religia de rit unitarian sunt grupate pe următoarele domenii:
Omul, copilul lui Dumnezeu
Obligațiile omului față de sine, față de semeni și față de lumea creată
Relația omului cu Dumnezeu
Mari sărbători creștine
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viață uzuale
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Educație fizică
Conținuturile învățării propuse pentru educația fizică sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente de organizare a activităților motrice
Elemente ale dezvoltării fizice armonioase
Capacități motrice
Deprinderi motrice de bază, aplicativ-utilitare
Deprinderi de locomoție, de manipulare și de stabilitate
Igienă și protecție individuală
Deprinderi motrice specifice disciplinelor sportive
Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Valorificarea achizițiilor psiho-motrice în menținerea sănătății și a dezvoltării fizice armonioase
Exersarea deprinderilor și a capacităților motrice în funcție de capacitatea psiho-motrică individuală
Participarea la jocurile și activitățile motrice organizate sau spontane
Competențele specifice prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Valorificarea achizițiilor psiho-motrice în menținerea sănătății și a dezvoltării fizice armonioase:
Recunoașterea influenței soarelui și a temperaturii asupra sănătății
Identificarea principalelor caracteristici ale posturii corporale corecte
Utilizarea cu interes a variantelor de mișcări specifice segmentelor corpului
Respectarea regulilor de igienă personală
Exersarea deprinderilor și a capacităților motrice în funcție de capacitatea psiho-motrică individuală:
Aplicarea deprinderilor motrice în condiții de joc
Participarea la jocuri dinamice care antrenează capacitățile motrice individuale
Redarea prin limbaj corporal a unor acțiuni/trăiri personale
Participarea la jocurile și activitățile motrice organizate sau spontane:
Sesizarea regulilor necesare desfășurării jocurilor
Participarea la activități motrice organizate în grup
Manifestarea atitudinii de cooperare, întrajutorare și fair-play în timpul jocurilor
Muzică și mișcare
Conținuturile învățării propuse pentru disciplina muzică și mișcare sunt grupate pe următoarele domenii:
Cântare vocală
Cântare instrumentală
Elemente de limbaj muzical
Mișcare pe muzică
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Receptarea unor cântece pentru copii și a unor elemente simple de limbaj muzical
Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
Exprimarea unor idei, sentimente și experiențe prin intermediul muzicii și mișcării, individual sau în grup
Competențele specifice prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Receptarea unor cântece pentru copii și a unor elemente simple de limbaj muzical:
Receptarea unor sunete din mediul înconjurător, cu durate și intensități contrastante
Diferențierea sunetelor vorbite sau cântate
Receptarea sunetelor emise de jucăriile muzicale și percuția corporală
Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între DO1-La, cu o structură ritmico-melodică asemănătoare cântecelor din folclorul copiilor
Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei:
Cântarea în colectiv, asociind mișcarea sugerată de text
Cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul liber
Emiterea unor onomatopee asemănătoare cu sunetele din mediul înconjurător, cu durate și intensități diferite
Exprimarea unor idei, sentimente și experiențe prin intermediul muzicii și mișcării, individual sau în grup:
Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare
Executarea unui dans cu mișcare repetată, pe un cântec simplu, din folclorul copiilor
Descoperirea și selectarea unor sonorități din mediul înconjurător, pentru acompanierea cântecelor
Improvizarea a unei combinații ritmice asemănătoare celor din folclorul copiilor și asocierea acesteia cu mișcări adecvate
Arte vizuale și abilități practice
Conținuturile învățării propuse pentru disciplina arte vizuale și abilități practice sunt grupate pe următoarele domenii:
Desen
Pictură
Modelaj
Textile și hârtie
Construcții
Foto-video
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
Competențele specifice prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare:
Sesizarea semnificației unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/colaj/ film/ desen animat, care reflectă un context familiar
Identificarea liniei, a punctului, a culorii și a formei în ipostaze familiare, în spațiul înconjurător
Manifestarea curiozității față de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual
Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse:
Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar
Exprimarea ideilor și trăirilor personale, în aplicații simple, specifice artelor vizuale
Realizarea de aplicații/compoziții/obiecte/construcții simple, pe baza interesului direct
Transformarea unui material prin tehnici simple
Exprimarea utilității obiectelor realizate prin efort propriu
Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, chinestezică
Dezvoltare personală
Conținuturile învățării propuse pentru disciplina dezvoltare personală sunt grupate pe următoarele domenii:
Autocunoaștere și stil de viață sănătos
Dezvoltare emoțională și socială
Aspecte specifice ale organizării învățării și pregătirii pentru viață la școlarul mic
Competențele generale prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Manifestarea interesului pentru autocunoaștere și a atitudinii pozitive față de sine și față de ceilalți
Exprimarea adecvată a emoțiilor în interacțiunea cu copii și adulți cunoscuți
Utilizarea abilităților și a atitudinilor specifice învățării în context școlar
Competențele specifice prevăzute de curriculum-ul disciplinei sunt:
Manifestarea interesului pentru autocunoaștere și a atitudinii pozitive față de sine și față de ceilalți:
Identificarea unor trăsături personale elementare
Identificarea unor obiecte și activități simple de igienă personală
Exprimarea adecvată a emoțiilor în interacțiunea cu copii și adulți cunoscuți:
Recunoașterea emoțiilor de bază în situații simple, familiare
Identificarea regulilor de comunicare în activitatea școlară
Explorarea caracteristicilor ființelor și obiectelor preferate și a interacțiunii simple cu acestea
Utilizarea abilităților și a atitudinilor specifice învățării în context școlar:
Identificarea unor rutine în activitatea școlară
Aplicarea unor tehnici simple care sprijină învățarea și succesul școlar
Identificarea hobby-urilor, jocurilor și activităților preferate
Exemplu de planificare calendaristică anuală pentru clasa pregătitoare
Voi prezenta în continuare un exemplu practic de planificare calendaristică anuală pentru clasa pregătitoare:
Planificare calendaristica anuală
CLASA PREGATITOARE A
Profesor învățământ primar: Lavinia Elena Chivu
Nr. ore – Trunchi comun 19 ore: ( 5 CLR+ 4 MEM + 2 AVAP + 2 MM +2 DP)+( 1 Religie+ 2 Ed. Fizica și sport + 1 Limba moderna)
PLANIFICARE CALENDARISTICA
AN SCOLAR 2013-2014
Proiectarea unei unități tematice
Proiectarea unității tematice “DE LA PAMÂNT LA SOARE”
Perioada: 4 săptămâni
Săptămâna 1
Săptămâna 2
Săptămâna 3
Săptămâna 4
Organizarea sălilor de clasă
Pentru organizarea corespunzătoare a sălilor de clasă, MECTS încurajează contribuția autorităților publice locale. Conform Acordului numărul 8156/30.01.2013 privind condițiile de organizare și desfășurare a clasei pregătitoare în anul școlar 2013/2014, autoritățile locale vor investi în cursul acestui an școlar sume importante pentru dotarea sălilor de clasă cu mobilier și materiale didactice specifice clasei pregătitoare. Sumele se ridică la 16 milioane de lei pentru mobilier școlar și 8 milioane de lei pentru materiale didactice. Termenul de finalizare al acestor investiții a fost, potrivit Acordului, 1 septembrie 2013.
formarea cadrelor didactice
Odată cu adoptarea normelor de implementare a clasei pregătitoare s-a dezvoltat și un program de instruire a cadrelor didactice special pentru cerințele acestei clase. Programul se desfășoară anual, cu începere din 2012, în cadrul proiectului POSDRU, implementat de Ministerul Educației Naționale și se intitulează ”Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la școlarii din clasele I-IV – program de formare continuă de tip „blended learning” pentru cadrele didactice din învățământul primar”
Calendarul acestui program de formare pentru anul școlar 2012-2013 a fost următorul:
Selectarea formatorilor, dezvoltarea curriculum-ului de formare, formarea formatorilor locali: martie-aprilie 2012
Formare online: iulie 2012
Formare locală, pe grupuri de lucru: august 2012; această etapă presupune efectuarea unui număr de 40 de ore de instruire
Consiliere: semestrul I al anului școlar 2012-2013; a fost elaborată, împreună cu compania de software SoftWin, o platformă online dedicată exclusiv instruirii cadrelor didactice care vor preda la clasa pregătitoare. În cadrul etapei de consiliere cadrele didactice vor efectua lecții interactive cu o durată totală de 94 de ore.
Evaluarea și feedback-ul: martie 2013
În anul școlar 2012-2013, prin intermediul acestui program au fost instruite un număr de circa 9000 de cadre didactice la nivel național.
Anexa 1: Calendarul emiterii documentelor curriculare
referitoare la clasa pregătitoare
Anexa 2: Debutul învățământului obligatoriu
în statele Uniunii Europene
Conform studiului Institutului de Științe ale Educației, învățământul obligatoriu în statele Uniunii Europene începe între vârsta de 4 și 6 ani și se termină între vârsta de 15 și 18 ani, conform graficului de mai jos, extras de pe site-ul Ministerului Educației Naționale:
Tipuri de lecții și activități la clasa pregătitoare
Generalități
În cadrul clasei pregătitoare se pot folosi metode didactice tradiționale, dar accentul se pune pe metodele activ-participative, adaptate caracteristicilor de vârstă ale copiilor. Un rol foarte important îl are jocul didactic, care reprezintă o îmbinare a activității de joacă specifică vârstei de 6 ani cu activitatea de învățare. Jocul didactic se practică atât la clasa pregătitoare, cât și la clasa întâi, dar ponderea celor două componente ale sale se modifică treptat: la început activitatea de joacă are o pondere majoritară, urmând ca ponderea sa să scadă treptat în favoarea activității de învățare. Abordarea curriculară este una integrată, axată pe formarea de competențe, astfel încât elevii să conștientizeze aplicabilitatea celor învățate la școală în cazul unor situații din viața reală.
Managementul spațiului
În afara activităților didactice propriu-zise, un rol foarte important îl are și amenajarea spațiului în care vor avea loc aceste activități. Organizarea sălii de clasă și a materialelor didactice se face într-un mod special în cazul clasei pregătitoare (un mod diferit față de aranjarea acestora în clasele mai mari). Spațiul educativ trebuie să fie funcțional, comod, primitor, să respecte caracteristicile de vârstă ale copiilor și mai ales să-i atragă pe aceștia către școală. Iată câteva reguli și recomandări privind amenajarea spațiului de clasă:
Spațiul clasei se construiește și se schimbă împreună cu copiii
Spațiul clasei nu este static, el se transformă în funcție de criterii precum: anotimpul curent, sărbători, evenimente (Paștele, Ziua Copilului etc.)
Clasa trebuie să conțină elementele clasice (tabla, băncuțele), dar acestora li se pot da configurații și destinații creative: băncuțele (individuale) pot fi aranjate pe cât posibil în semicerc, tabla poate fi împărțită în mai multe zone și folosită și pentru alte scopuri decât simplul scris etc.
În scopurile prezentate mai sus este bine ca mobilierul clasei să fie mobil, pentru a putea adapta configurația sa în funcție de nevoile curente.
Se pot organiza zone de învățare diverse, organizate pe arii curriculare (Științe, Arte, bibliotecă, zona cu jocuri – ludoteca etc.)
În clasă este bine să fie prezentă o mascotă a clasei. Aceasta este introdusă copiilor la începutul anului școlar și va rămâne în permanență într-un loc vizibil.
Lucrările copiilor trebuie expuse în clasă. Această practică are ca efect creșterea încrederii în sine a elevilor. Lucrările pot fi chiar înrămate (cu rame realizate uneori chiar de către copii)
Proiectele realizate în comun pot fi de asemenea expuse în clasă
Se amenajează o zonă pentru întâlnirea de dimineață (covor, mochetă). Dacă spațiul nu permite, zona va fi amenajată dinamic în fiecare dimineață, de exemplu: copiii se vor aduna în semicerc, fiecare cu pernuța sa, în zona liberă din fața clasei.
Zona de prezență, ce va fi folosită în cadrul întâlnirii de dimineață, ocupă un loc fix în clasă și poate fi realizată în mai multe feluri: buzunărașe cu pozele copiilor, vază cu flori etc.
Calendarul naturii, ce va fi folosit de asemenea la întâlnirea de dimineață, va fi afișat într-un loc apropiat de zona întâlnirii de dimineață.
Desfășurarea unei zile
Managementul timpului
Cursurile clasei pregătitoare se desfășoară dimineața. Ziua de școală începe cu întâlnirea de dimineață (pe care o detaliez în secțiunea următoare). Orele de curs se împart în: 30/35 de minute de activități didactice propriu-zise și 10/15 minute activități recreative (activități educaționale sub formă de joc). Numărul de ore de curs este de 3 sau 4 zilnic. Pauzele dintre ore corespund cu cele ale claselor primare, pentru a le da elevilor prilej de integrare în mediul școlar. Ziua de școală se încheie cu un moment de trecere în revistă a activităților și de obținere de feedback de la copii privitor la acestea (voi detalia și acest moment în secțiunea următoare).
Întâlnirea de dimineață
Întâlnirea de dimineață este o continuare a activității cu același nume din grădiniță. Este primul moment al zilei, când profesorul anunță programul zilei, copiii își planifică munca pentru ziua curentă, interacționează unii cu ceilalți și învață ritualuri și deprinderi necesare pentru a deveni fiecare un bun membru al grupului (clasei). Întâlnirea de dimineață este o metodă educațională participativă și democratică, ce pune accentul pe interacțiunea de tip social între profesor și elevi și între elevi și elevi.
Momentul are loc zilnic, la începutul zilei de școală și durează circa 30 de minute. Locul desfășurării este de fiecare dată același (se recomandă un loc special amenajat, de obicei un covor sau o mochetă). Elevii se așează în semicerc, pe scăunele sau pernuțe, covorașe etc.
Întâlnirea de dimineață cuprinde trei momente. Acestea sunt:
Salutul: se împarte în două momente distincte:
Salutul grupului (de către profesor): o formulă distractivă și mobilizatoare (”Bună dimineața isteților!”). Poate fi diferit în fiecare zi sau păstrat același. Dacă grupul (clasa) are un nume, acesta se poate folosi în cadrul salutului, crescând astfel sentimentul de apartenență la grup al copiilor (”Bună dimineața, albinuțelor” dacă clasa este denumită ”clasa albinuțelor”).
Salutul copiilor între ei: copiii se salută individual și pot schimba câteva cuvinte, opinii, își pot transmite păreri și probleme unii altora. Această etapă îi ajută pe copii să formuleze mesaje concise, încurajează sinceritatea exprimării dar și ascultarea activă.
Activitatea de grup: creează coeziunea grupului, dar în același timp facilitează și intrarea copiilor în atmosfera zilei de școală. Tema activității este una stabilită de către cadrul didactic (poate fi aleasă din curriculum sau nu). Activitatea ia de cele mai multe ori o formă distractivă, de joc.
Informațiile zilei: conține mai multe momente distincte
Identificarea zilei: un elev enunță data curentă și / sau ziua săptămânii. Ziua săptămânii și data se pot marca și practic, folosind un material didactic (cum ar fi un calendar magnetic de perete)
Meteo: activitatea presupune descrierea verbală, de către elevi, a condițiilor meteorologice curente și completarea calendarului naturii
Prezența: marcarea prezenței pe un material didactic (buzunărașe cu pozele elevilor, vaza cu flori cu chipurile elevilor – vaza cu prezenți și cea cu absenți etc.). Se numără elevii prezenți (câți suntem cu toții? Câte fete sunt? Câți băieți?)
Noutăți: prezentate atât de către elevi (evenimente din viața lor despre care vor să povestească) cât și de către profesor (evenimente, vizite care urmează, etc.)
Orarul zilei: anunțarea temei zilei și a activităților ce vor fi desfășurate
Mesajul zilei: o scurtă poveste, un enunț, un scurt joc care îi poate introduce pe copii în activitățile zilei
La finalul zilei poate exista o întâlnire asemănătoare (deși mai restrânsă ca timp). Se poate desfășura în același loc, sau în aceeași formație (semicerc), dar acest lucru nu este obligatoriu. Nu este obligatoriu nici caracterul formal al acestei întâlniri de final. Ceea ce contează este ca profesorul să obțină feedback despre activitățile zilei (”Cum te-ai simțit astăzi?”, ”Ce ai învățat astăzi?”) și să verbalizeze aprecierile sale despre fiecare copil, cu scopul încurajării acestora.
Activități educaționale
Pentru a putea enumera, descrie și analiza tipurile de lecții și activități din clasa pregătitoare, se cuvine a preciza mai întâi principiile de bază care trebuie să stea la baza atitudinii învățătorului față de sarcina ce îi revine și a demersului didactic întreprins. Acestea sunt fundamentele pe care dascălul clădește apoi, cu măiestrie, activitățile specifice clasei pregătitoare.
Astfel, profesorul pentru învățământul primar recunoaște valoarea supremă a jocului didactic pentru învățarea și dezvoltarea elevilor, sub toate aspectele. El creează și menține situații care îmbogățesc și extind jocul ca activitate specifică vârstei, cât și ca activitate de învățare.
Totodată, învățătorul utilizează strategii predominant interactive, creează situații de învățare în care elevii să învețe unul de la altul, pune la dispoziția elevilor materiale cu caracter deschis, care stimulează dezvoltarea.
Profesorul pentru învățământul primar propune sarcini adecvate pentru lucrul în grup mare sau mic, utilizează diferite forme de organizare a activității copiilor (în grup mare, grup mic, pe perechi, individual), potrivindu-le la obiectivele propuse și respectând nevoile individuale și de grup ale elevilor, corelează conținuturile activităților cu vârsta elevilor și cunoștințele anterioare ale acestora.
Dascălul clasei pregătitoare creează pentru elevi multiple oportunități de alegere și luare a deciziilor: planifică situații de învățare cu caracter deschis, sarcini cu mai multe posibilități de realizare, materiale diverse din care să-și aleagă; oferă elevilor posibilitatea de a face alegeri conștiente din alternativele existente și de a-și asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută.
În vederea exploatării la maximum a oportunităților de învățare ale perioadelor de rutină și a adoptării unei atitudini flexibile și creative în fața unor momente neplanificate, profesorul pentru învățământul primar folosește rutina ca sursă de învățare semnificativă, recunoaște și exploatează oportunitățile de învățare care apar inopinat, spontan și care suscită interesul elevilor, pentru a dezvolta limbajul, pentru a învăța noi concepte și deprinderi.
Demersul didactic al profesorului pentru învățământul primar se sprijină pe mediul de învățare, întrucât înțelege că acesta are un impact puternic asupra învățării și dezvoltării elevilor. În acest sens, el le asigură elevilor un mediu în care fiecare să se dezvolte și să învețe în conformitate cu nevoile, interesele și abilitățile sale. Mediul de învățare creat este atractiv și îi ajută pe elevi să se simtă în securitate și confortabil. Organizarea mediului corespunde necesităților diferitor grupuri de vârstă și ale fiecărui elev în parte, precum și necesităților dictate de conținuturile studiate. Spațiul fizic pregătit de educator facilitează managementul grupului de copii și permite utilizarea diferitelor forme de organizare: individual, perechi, grup mic sau grup mare. Mediul este bine organizat și promovează învățarea activă și independentă. Educatorul selectează materiale legate de toate ariile curriculare și domeniile de dezvoltare, astfel încât să stimuleze explorarea, experimentarea, descoperirea și învățarea conceptuală. Mediul creat de învățător stimulează elevilor un confort psihologic și o atitudine pozitivă față de învățare, este personalizat și prietenos elevilor, creând sentimentul de apartenență la grup. Mediul creat de învățător invită părinții să devină parteneri la elaborare și contribuie la construirea spiritului de comunitate.
Crearea unui climat social adecvat este o altă premisă a demersului didactic în clasa pregătitoare (și în clasele următoare). Acesta promovează învățarea, încurajează atitudini reciproce grijulii și respectuoase între elevi, pentru a oferi încredere și siguranță în exprimarea liberă a acestora. Climatul social oferă multiple situații în care toți elevii să fie auziți și apreciați, facilitează stabilirea unor relații de prietenie între elevi, care încurajează învățarea reciprocă.
Instrumentele de evaluare oferă, la rându-le, stabilitate și continuitate procesului de învățare. Profesorul pentru învățământul primar folosește metode și instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activitățile de învățare realizate de elevi și adecvate vârstei acestora. Dascălul utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidență reușitele elevului și pentru a încuraja învățarea. Educatorul recunoaște diferențele individuale dintre elevi în evaluarea acestora, având ca unic reper progresele anterioare ale elevului. El utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei elevilor, competențelor specifice ale activităților de învățare și tipului de activitate didactică/extrașcolară în care este implicat elevul. Profesorul utilizează și elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care elevul deține anumite cunoștințe, manifestă anumite atitudini, deprinderi și abilități, în strânsă corelație cu domeniile de dezvoltare ale acestuia.
Activitățile și lecțiile din clasa pregătitoare se pot construi optim și individualizat dacă profesorul solicită și utilizează informații despre experiențele anterioare ale elevilor, despre sănătate, nutriție, igienă, despre nevoile și comportamentele lor de învățare, despre progresele lor, după cum rezultă din discuțiile cu familia. Cadrul didactic culege informații despre elev, prin discuții permanente cu familia acestuia, corelează informațiile despre elev, obținute în urma acestor discuții cu rezultatele activității acestuia în grădiniță și școală, pentru o evaluare cât mai fidelă și validă a progresului înregistrat.
Nu în ultimul rând, profesorul pentru învățământul primar reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice, cu scopul de a o îmbunătăți. El poate aprecia punctele tari și aspectele care necesită îmbunătățiri ale activității sale profesionale, ca urmare a reflecției asupra propriei practici. Este capabil să-și motiveze deciziile pedagogice, în baza reflecției asupra activității sale zilnice și a rezultatelor obținute.
În încercarea de sistematizare a multitudinii de activități specifice clasei pregătitoare, propun gruparea exemplelor pe care le-am ales în funcție de latura psihologică a școlarului mic, pe care o vizează.
Activități care vizează dezvoltarea cognitivă
Elevul va fi pus în situația de a exersa abilități și competențe privind capacitatea de explorare, de concepere și de realizare de experimente, de utilizare în condiții de securitate diferite a unor instrumente sau echipamente, de înregistrare și de verbalizare a rezultatelor observațiilor științifice.
Întrucât gândirea este concret-intuitivă, elevul raționează prin analogii imediate, în contextul acțiunilor practice cu obiectele. Astfel, între reprezentările din plan mental și planul situațional există o legătură directă. Ținând seama de aceste particularități de vârstă, dar și de cele individuale, profesorul va crea situații de învățare prin care acțiunile directe cu obiectele să fie înlocuite cu altele simbolice (lucrurile pot fi schematizate prin desen, iar cuvântul devine mijloc integrator).
Până la vârsta școlarității mici întâlnim o adevărată explozie a procesului imaginativ, întreținută în special în cadrul jocurilor. Cadrul didactic este invitat să intre în acest univers al copiilor și să propună activități de dezvoltare a creativității. Astfel, el poate propune elevilor să înlocuiască unele personaje din povești, filme de desen animat și să presupună ce evenimente s-ar produce, încurajând ideile și acțiunile noi ale copiilor. De asemenea, copiii vor fi încurajați să utilizeze în situații noi cele însușite: să formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute, să utilizeze acțiuni de aplicație și modelare în jocul liber, să compună un cântecel pentru versurile memorizate, să transfere materiale dintr-un centru într-altul, pentru a îmbogăți produsul final.
Se pot propune copiilor și sarcini noi (de exemplu, organizarea unei sărbători pentru cineva, amenajarea sălii) și li se pot solicita idei și soluții. Totodată, profesorul le poate demonstra copiilor cum pot fi combinate diferite acțiuni, elemente, finalizând cu obținerea unor obiecte interesante, pentru ca mai apoi să le propună copiilor să încerce. Se pot propune teme de reflecție ca: pot fi folosite cutiile de carton sau alte deșeuri, pentru a fi valorificate? cum?; cu ce poate fi înlocuită o vază? dar un suport sau alte obiecte de care au mare nevoie, utilizând materialele de care dispun?
O altă activitate care dezvoltă creativitatea este aceea prin care elevilor li se propun jocuri în care regulile interzic comunicarea verbală, propunându-le să utilizeze cântul, desenul, dansul, mișcarea.
Activități care dezvoltă limbajul și comunicarea
Copilul de 6 ani este atras de basme, povești și povestiri cu acțiuni liniare, clare, atractive, cu dimensiuni potrivite vârstei și cu un număr mic de personaje și profesorul va crea situații de lecturare (lectură; povestire cu predicții) de astfel de texte. Întrucât copiii încep să trăiască sentimente generale legate de textul liric în versuri, se vor desfășura activități de memorare a versurilor, pe fragmente formate din 5-7 cuvinte. În urmărirea exprimării copilului se acordă o deosebită atenție acordului atributului cu substantivul, acordului persoană-timp, folosirii corecte a adverbelor de timp: azi, ieri, mâine.
Activități care dezvoltă latura socio-emoțională
Este importantă încurajarea copiilor în inițierea și întreținerea relațiilor sociale, deoarece copilul cu competențe sociale se adaptează mai bine situațiilor cu care se confruntă în viață. Acceptarea de către ceilalți copii devine foarte importantă pe parcursul anilor de școală. Acceptarea sau respingerea socială au repercusiuni asupra dezvoltării tuturor atributelor psihologice ale copilului, în special asupra încrederii în sine.
Activitățile propuse școlarilor mici îi pot pune pe aceștia în situația de a percepe corect emoțiile celorlalți și de a reuși să-și exprime propriile emoții, de a înțelege cauzele și consecințele emoțiilor, de a folosi emoții pentru a transmite gânduri sau mesaje. Copii vor fi puși în situația de a folosi emoțiile în chip constructiv, apreciind reacțiile posibile și alegându-le pe cele care au la bază emoții pozitive.
Activități pentru dezvoltarea fizică și motrică
Activitățile propuse de învățător vizează dezvoltarea musculaturii mici a mâinii (modelare, colorare, pictură, încălzirea mușchilor mâinii înainte de lucru prin diferite joculețe, decupare, numărare “pe degete”), jocuri și exerciții de respirație pentru dezvoltarea aparatului respirator, jocuri de mișcare, dozate adecvat capacității de efort a copilului, pentru dezvoltarea aparatului cardio-vascular și respirator, iar pentru dezvoltarea motrică și locomotorie, jocuri muzicale însoțite de mișcări adecvate, jocuri și exerciții de mers, alergare, sărituri, cățărare, trecere peste obstacole, aruncare, prindere, lovire, voleibalare, respingere, rulare, azvârlire.
Activități pentru dezvoltarea capacităților și atitudinilor de învățare
Copilul trebuie să găsească în școală respect pentru munca sa și pentru persoana sa. Școala trebuie să se străduiască să fie o comunitate socială vie care asigură securitate și care generează dorința și voința de a învăța.
Profesorii și adulții apropiați copilului trebuie să-l ajute să simtă succesul prin susținerea și înțelegerea diferențelor individuale, prin a le permite acestora să exploreze lumea într-un mediu sigur și protectiv și prin sporirea curiozității și cunoașterii acestora despre lumea în care trăiesc.
Strategiile adoptate pentru educația copiilor de 6-7 ani promovează o educație individualizată, cu accentuate valențe formative, în funcție de ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil, de cerințele, capacitățile și nevoile sale, în parteneriat cu familia, școala și alte instituții sociale.
Profesorii trebuie să-i lase pe copii să-și asume riscuri pe măsura puterilor lor. Și, bineînțeles, supravegheați din umbră, să îi lase să se descurce singuri de mici, în situații care să nu le depășească puterea, în raport cu vârsta. Astfel, ei descoperă noi centre de interes.
O serie de activități menite a dezvolta capacitățile și atitudinile de învățare
ar putea fi:
elevii primesc întrebări deschise, pentru stimularea interesului și a curiozității;
se creează centre de activitate în sala de clasă, prin materialele expuse, care stimulează curiozitatea copiilor;
se extind activitățile și jocurile copiilor, adăugând informații noi, materiale noi, personaje noi;
se inițiază discuții cu elevii despre interesele lor, despre calități, capacități, opinii, despre propriul viitor;
se creează ocazii și se alocă timp pentru ca școlarii mici să exploreze mediul mai larg al comunității (excursii în diferite instituții publice: bibliotecă, policlinică, primărie, cinematograf);
se vor implica părinții, li se va recomanda să răspundă nevoilor copiilor de a cunoaște, să discute cu ei pe diverse teme, să-i întrebe despre “planurile” și interesele lor;
se vor pune la dispoziția copiilor materiale: fotografii, cărți ilustrate, decupaje, se va face “prezentarea” lor, pentru a ști să le valorifice;
se discută cu ei despre surse diverse de informație, despre noua tehnologie, eventual se creează ocazii pentru a le aplica;
se încurajează copiii să pună întrebări și se recomandă părinților să îi încurajeze în acest sens;
se pun la dispoziție cărți, materiale, echipamente, jocuri, contexte diferite (sala de clasă, în afara sălii, în parcuri, în comunitate, vizite), răspunzând astfel dorințelor lor de cunoaștere și de explorare;
se oferă copiilor posibilitatea de a lucra în grupuri mici și în perechi;
se acordă timp în fiecare zi pentru jocul liber al copilului, când acesta inițiază interacțiuni și teme de joc;
se stimulează inițiativa copiilor prin acordarea de oportunități de manifestare a inițiativei: copiii sunt solicitați să propună ocupații, subiecte de discuție, subiecte pentru activitățile artistice, jocuri;
se oferă copiilor posibilitatea de a-și alege activitatea, de a-și alege partenerii;
se poate înființa un colțișor al propunerilor, al inițiativelor copiilor;
se pun la dispoziție materiale, cărți care să încurajeze copiii să lucreze în perechi sau grupuri mici, pentru a răsfoi cărți, pentru a asculta ceva împreună;
se oferă copiilor ilustrate, enciclopedii pentru copii, materiale care să stimuleze copiii să inițieze activități de confecționare a unor suporturi de cărți, hăinuțe pentru păpuși etc.;
Pentru cultivarea perseverenței:
se oferă copiilor o varietate de sarcini care să răspundă intereselor lor; li se dă posibilitatea de a-și alege sarcinile; sunt ajutați să finiseze acțiunile și se apreciază efortul lor de a duce sarcinile la bun sfârșit;
se antrenează capacitatea copiilor de concentrare prin oferirea de sarcini dozate; elevii vor fi motivați să finiseze, insistând asupra reușitelor în pașii realizați și amintindu-le despre produsul pe care îl vor realiza;
se oferă ajutor copiilor, pentru a-și soluționa problemele și pentru a-și menține încrederea în forțele proprii;
se discută individual sau în grup sarcina, se examinează alte posibilități de abordare și se propune copilului să revină la ea;
copiii vor fi îndemnați să reflecteze asupra sarcinii și să revină;
se poate propune elevilor să își aleagă o activitate dorită și să-și elaboreze un plan de realizare a acesteia.
Alte activități recomandate și care promovează învățarea în rezonanță cu profilul psihopedagogic și fizic al școlarului mic:
este cel mai bine să se ofere probleme puțin deasupra nivelului lor actual de înțelegere;
este recomandat să se ofere strategii alternative de rezolvare a unei probleme, precum și să fie încurajată “inventarea” sau descoperirea de către copii a unor soluții proprii;
să li se propună noi modalități de învățare în situația în care nu reușesc să-și însușească anumite conținuturi din cauză că nu au strategii eficiente de învățare;
să se utilizeze exemple concrete, care să presupună implicarea activă a copilului, pentru explicarea conceptelor;
să se utilizeze exemple variate, să se organizeze informația în diferite moduri;
să nu li se atribuie copiilor etichete (atent, inteligent, grăbit), ci să se facă referiri doar la comportamentul elevului într-o anumită situație.
În continuare voi aloca un spațiu aparte activității predominante a școlarului mic: jocul. În acest sens, voi prezenta câteva jocuri specifice clasei pregătitoare, precum și locul și rolul pe care acestea le pot avea în cadrul activităților desfășurate.
Poveste personalizată
Acesta este un joc de energizare. Metoda folosită este ”hora cuvintelor”. Cadrul didactic este inițiatorul. El începe o poveste lacunară și îi invită pe copii să o continue.
Mima de poveste
Un joc de energizare. Se folosesc improvizația și jocul de rol. Profesorul este inițiatorul. El alege un personaj dintr-o poveste cunoscută și comunică numele acestuia, pe rând, câte unui copil care trebuie să-l mimeze. Ceilalți copii trebuie să recunoască personajul. Jocul se poate juca individual sau pe echipe.
Jocul sunetelor
Un joc de energizare. Se folosesc, ca metode didactice, improvizația și jocul de rol. Ca materiale didactice se folosesc instrumente muzicale. Profesorul împarte elevii în grupe (de obicei de câte 5). El inițiază jocul prin cântarea unei melodii simple, cu vocea sau un instrument muzical. Fiecare echipă își alege un animal care să-i reprezinte și cu ale cărui sunete vor cânta melodia propusă.
Jocul constructorilor
Este un joc de energizare. Se bazează pe metoda creativității și pe materiale didactice diverse (hârtii, bețișoare, lipici, creioane colorate, cutii goale, sticle de plastic etc.). Cadrul didactic împarte copiii pe echipe. Fiecare echipă va trebui să construiască o clădire cu materialele aflate la dispoziția sa. Planul clădirii nu este impus, ci realizat de către echipă. La final, echipa își alege un reprezentant care va descrie construcția realizată.
Te cunosc, mă cunoști
Acesta este un joc de cunoaștere, interacțiune și comunicare. Metoda folosită este conversația, iar inițiatorul este cadrul didactic. El cere copiilor să deseneze pe o bucată de hârtie un obiect preferat. După ce toți copiii au terminat de desenat, fiecare copil, respectând regula catenei, va face o prezentare orală de genul: ”Te cunosc pe tine, (Dan) și știu că îți plac (locomotivele). Eu îți pot spune despre mine că îmi plac (dinozaurii)”
Ghemul magic
Este un joc de cunoaștere, interacțiune și comunicare, care folosește conversația ca metodă didactică. Se folosește un ghem de ață colorată ca material didactic. Inițiatorul (cadrul didactic) ține în mână ghemul. El îl oferă primului participant ghemul, spunându-i motivul pentru care l-a ales: ”te-am ales pe tine pentru că….”. Copilul ales va alege la rândul lui pe cineva căruia să-i dea ghemul, spunându-i care sunt calitățile pentru care l-a ales. La înmânarea ghemului acesta este desfășurat, iar la final se va forma o rețea asemănătoare unei pânze de păianjen.
Portretul colegului meu
Este un joc de cunoaștere, socializare, comunicare, dezvoltare a interesului pentru ceilalți. Folosește metoda conversației. Cadrul didactic cere fiecărui elev să găsească informații despre un coleg de-al său. Elevul găsește aceste informații prin întrebări puse atât profesorului, cât și celorlalți colegi. La final, poate pune întrebări chiar colegului în cauză. După ce a adunat informațiile care-i sunt necesare, realizează un portret desenat al colegului său, pe care-l prezintă în fața clasei, descriind legătura dintre portret și caracteristicile colegului.
Jocul numelui
Este un joc de autocunoaștere și cunoaștere între colegi. Ca metodă didactică folosește conversația, iar ca materiale didactice o minge. Fiecare participant primește la un moment dat mingea și trebuie s-o trimită altui coleg, pronunțându-i numele. Înainte de începerea jocului, profesorul cere fiecărui elev să-și pronunțe numele, adăugându-și o caracteristică. Numele caracteristicii începe cu aceeași literă ca și numele copilului, de exemplu: ”Andrei cel atent”, ”Dan cel deștept”. În momentul când aruncă mingea spre un coleg, fiecare elev îi va rosti numele, dar și caracteristica (”prinde mingea, Dan cel deștept!”).
Bomboana buclucașă
Este un joc de autocunoaștere și formare a unei atitudini pozitive. Folosește conversația ca metodă didactică. Poate fi inițiat atât de către cadrul didactic, cât și de către elevi. Facilitatorul are un coș cu bomboane, din care fiecare elev ia câte dorește. După ce s-au împărțit bomboanele, fiecare copil spune despre sine tot atâtea lucruri frumoase câte bomboane a luat din coș.
Eu pot
Este un joc motivațional. Metoda folosită este conversația, iar materialele didactice constau dintr-o minge pe care scrie ”EU POT”. Fiecare elev își exprimă singur o aptitudine, abilitate, deprindere. Coordonatorul (cadrul didactic) îl laudă și-l încurajează să spună ce ar putea face în plus pentru a-și dezvolta acea abilitate, deprindere sau aptitudine.
Integrarea materialului didactic în activitățile de învățare
În continuare voi prezenta câteva modalități de integrare a materialului didactic în activitățile de învățare de la clasa pregătitoare.
Pentru acest demers, am grupat materialul didactic astfel:
Material didactic la îndemâna învățătorului;
Material didactic modern sau care solicită mai mult efort pentru procurare;
Material didactic confecționat împreună cu elevii;
Material didactic specific noii programe școlare.
Se mai pot adăuga truse medicale, eșarfe, obiecte specifice diferitelor meserii, obiecte aduse de copii (jucării, imagini, cărți etc.) potrivit preocupărilor lor sau subiectului unității tematice, alte obiecte confecționate cu elevii la clasă, obiecte tradiționale românești, diferite tipuri de telefoane etc., în funcție de imaginația cadrului didactic, de tematica aleasă și/sau de situațiile concrete create de elevi în timpul activităților.
Proiect realizat pe parcursul perioadei de evaluare inițială:
”Sunt școlar – prima mea carte”
Definirea temei
Confecționarea de către elevii din clasa pregătitoare a unei cărticele este la îndemâna oricărui cadru didactic și reprezintă o modalitate de punere in valoare a potențialului creativ al elevilor săi in domeniul artelor vizuale.
Principiile care stau la baza acestei activități sunt: obținerea unui produs final realizat exclusiv manual; cultivarea gustului pentru arta și a respectului pentru carte; stimularea creativității elevilor prin propunerea de teme și tehnici de lucru variate.
Descriere
Realizarea unei cărți confecționate manual de către elevi cu tema “Sunt școlar” (prima mea carte), pornind de la activitățile realizate in perioada evaluărilor inițiale.
Pe parcursul perioade de evaluare inițială elevii au fost puși in situația de a rezolva următoarele tipuri de sarcini:
Comunicare in limba romana (CLR): prezentarea propriei persoane in enunțuri, formularea de enunțuri in care sa se prezinte pe sine in ceea ce privește numele, unele preferințe ( ce îmi place sa mă joc, care este jucăria preferata, frunzele toamnei, știu sa îmi scriu numele)
Matematica și explorarea mediului(MEM): șiruri de numere, șiruri de elemente grafice
Dezvoltate personala (DP): prezentarea familiei și a rolurilor pe care le avem in familie, autoportret
Arte vizuale și abilități practice (AVAP):
*Desen: – folosirea unor tehnici de lucru(linie modulate, repetiție), materiale și instrumente (hârtie, creion grafit, creioane colorate), elemente de limbaj plastic (linia, punctual forma – fără terminologie) cunoscute
– produse ale creației : desen liber, decorații simple
*Pictura :- folosirea unor tehnici de lucru(amprentare, stampilare), materiale și instrumente (tempera,hârtie, hârtie colorata,pensula,deget, frunze, creioane colorate), elemente de limbaj plastic (pata) cunoscute
– produse ale creației : compoziții
Scopurile programului
familiarizarea copiilor cu cartea;
cultivarea respectului fata de carte;
îmbunătățirea vocabularului și a comunicării prin diferite mijloace, semne grafice, desene
dezvoltarea imaginației creatoare;
dezvoltarea capacitații de exprimare a gândurilor, sentimentelor prin intermediul artelor plastice;
dezvoltarea simțului estetic.
Stabilirea conținuturilor și a etapelor de lucru
Resurse
materiale: biblioteca scolii; cărți, carton/coli colorate; creioane colorate; carioca; foarfece; lipici; cuburi; planșe; fotografiile lor; albume foto; albume de arta; jucării; colecție de frunze; laptop; videoproiector; camera foto;
umane: cadrul didactic al clasei; elevii de la ciclul primar; părinții; bunicii; bibliotecarul scolii.
Stabilirea metodelor didactice și a procedeelor de lucru ce urmează a fi utilizate:
vizionare de film, exercițiul, jocul didactic,jocul de rol, conversația, demonstrația, problematizare, analiza pe imagine, Dactilopictura, amprentare, colaj
Relaționarea metodelor didactice cu mijloacele de învățământ
Utilizarea metodelor didactice este condiționată de existenta unui spațiu școlar adecvat și a unor mijloace de învățământ corespunzătoare.
Mijloacele de învățământ fac parte deci dintre condițiile materiale necesare pentru utilizarea unei anumite metode de învățământ.
Exista mijloace materiale comune specifice unei anumite metode de învățământ, dar aceasta nu este o regula, ci o obisnuinta. Alternarea metodelor de învățământ, dar și diversificarea mijloacelor materiale și a procedeelor didactice utilizate in contextul unei metode de învățământ reprezinta o expresie a creativitatii cadrului didactic și stimuleaza in egala masura creativitatea elevilor.
De aceea, in vederea proiectării și realizarii activitatilor didactice bazate pe utilizarea mijloacelor de învățământ, se pune problema stabilirii eficienței acestora, respectiv a gasirii raspunsurilor la intrebari de tipul:
Ce mijloace de învățământ stimuleaza potentialitatile elevului și contribuie in măsură importantă la formarea și informarea sa ?
Ce conditii ar trebui sa indeplineasca mijloacele de învățământ pentru a raspunde exigentelor psihologiei invatarii?
Cum sa se integreze mijloacele de învățământ in strategia instruirii astfel incat eficiența utilizării lor sa fie maxima?
Rolul și importanta materialelor, tehnicilor și a instrumentelor de lucru
Materiale
Baza tehnico-materiala a învățământului este un complex de resurse ce asigura desfășurarea procesului educațional.
Ea include:
mijloacele didactice integrate care se utilizează in procesul de învățământ,
echipamente tehnice pentru valorificarea și confecționarea acestor mijloace,
mobilierul școlar etc.
Mijloacele de învățământ au valoare de instrumente pedagogice, care înlesnesc și optimizeze comunicarea educațională cadru didactic-elev. Prin sporirea capacitații elevilor de a recepționa informații grație unor variate situații perceptive, mijloacele de învățământ contribuie la îmbunătățirea procesului educațional. Posibilitățile de codificare a informațiilor conținute in mesaje sunt diverse (imagini, simboluri etc.), ceea ce contribuie la translatarea conținuturilor științifice, uneori dificile și abstracte, in modalități accesibile și chiar plăcute.
Desfășurarea programului
Pe parcursul celor doua saptamani de evaluare initiala, elevii vor desfasura activitati interdiciplinare pentru realizarea mai multor teme, in scopul realizarii unei carticele.
Tema 1- Autoportret
Materiale: picturi, creioane colorate, fotografii cu elevii clasei
CLR – elevii au descris prin enunturi propria persoana, pe baza propriilor fotografii
DP – elevii au stabilit asemanari și deosebiri cu autoportretele altor colegi
AVAP – prezentarea unor lucrari ale pictorilor ce au realizat autoportrete
– realizarea autoprtretului de catre elevi folosind linia și punctual ca elemente de limbaj plastic
Tema 2- Familia mea
Materiale- fotografii cu familiile copiilor, bloc de desen, creioane colorate
CLR- elevii și-au descris prin enunturi familia și rolurile fiecarui membru in familie
DP – prezentarea de albume foto cu familiile copiilor
MEM – numeratie
AVAP – realizarea unui desen cu familia lor
Tema 3- Jucaria preferata
Materiale: jucariile copiilor, creioane colorate, coli albe
CLR- elevii au adus jucaria preferata și au prezentat-o
-crearea unei povesti “ Prietenul meu cel mai bun”
DP – arumentarea prin enunturi a alegerii facute
AVAP- desenarea jucariei preferate
Tema 4- Eu și prietenul meu
Materiale: planse, statie audio, laptop, hartie colorata, lipici, foarfeci, pensule, tempera
CLR- elevii și-au descris oral prietenii
DP- elevii au argumentat alegerea prietenului/prietenilor și semnificatia cuvantului “prietenie”
MM- auditie “Prietenul meu”
AVAP- realizarea unui tablou prin tehnica colajului; pictura- “Eu și prietenul meu”
Tema 5- Frunzele toamnei
Materiale: colectie de frunze, tempera, bloc de desen
CLR- discutie despre anotimpul toamna, schimbarile atmosferice și ale naturii
MEM- analizarea mai multor tipuri de frunze (forma, culoare, marime)
AVAP- grafisme –decorarea unei frunze- linia ca element de limbaj plastic
-Tablou “Covor de frunze”- rama (dactilopictura)
– frunze (amprentare cu frunze)
Tema 6- Curcubeul
Materiale- plansa cu anotimpul toamna, videoproiector, film, steaua culorilor
CLR- discutie despre schimbarile meteorologice in anotimpul toamna
MEM- vizionare film “Ploaia” , aparitia curcubeului
AVAP- pictura “Curcubeul”- culori calde și reci
Tema 7- Siruri logice
Materiale: jucarii, cuburi, figuri geometrice, creioane colorate
MEM- realizarea de siruri utilizand materiale didactice la indemana invatatorului ( cuburi, elevi, carti) pentru masuri și figuri geometrice
AVAP- continuarea de siruri prin desen
Tema 8- Scrierea numelui
Materiale : litere, creioane grafit, coli, planse cu litere
CLR- recunoasterea și scrierea de litere
AVAP- scrierea numelui
Modalitati de valorificare educative / expozitionala a rezultatelor obtinute in cadul programului de creativitate
In sala de clasa parintii invitati, membrii familiei sunt invitati la o activitate in care copiii vor prezenta carticelele rezultate.
Realizarea unei expozitii la biblioteca clasei cu cartile realizate de copii.
Recomandări privitoare la implementarea practicilor educaționale
Indiferent de activitățile educaționale desfășurate, acestea trebuie să fie în concordanță cu profilul fizic și psihologic al copiilor. Iată câteva recomandări pentru realizarea acestui deziderat:
În mod evident, este necesară adaptarea conținutului transmis la nivelul de înțelegere al copilului (și anume ușor deasupra nivelului actual de înțelegere al acestuia)
Pentru rezolvarea problemelor este recomandată utilizarea mai multor strategii de rezolvare, variate și, în măsura posibilităților, lăsarea copiilor să descopere propriile rezolvări
După ce copilul a ales o strategie de rezolvare, este recomandat să i se explice dacă este corectă sau nu, care sunt punctele forte și punctele slabe ale strategiei alese (pentru că de multe ori copiii folosesc o strategie în mod mecanic, fără a o cunoaște). Este de asemenea recomandat ca elevul să fie pus să repete avantajele și dezavantajele strategiei alese
În explicațiile oferite copiilor este bine să se lucreze cu exemple concrete sau de un nivel de abstractizare redus.
Evaluarea, testarea trebuie să se facă în mod frecvent
În cadrul procesului de evaluare, profesorul trebuie să se ferească să atribuie etichete elevilor (”leneș”, ”grăbit”, ”atent”) ci să se facă referiri cât mai obiective la comportamentul elevului în situația concretă care este evaluată.
Exemple de proiecte didactice
Comunicare în limba română
PROIECT DIDACTIC
DISCIPLINA: COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
UNITATEA TEMATICĂ: ”De la pământ la soare”
TEMA ZILEI: ” Prietenul meu,roboțelul ”
SUBIECTUL LECȚIEI: SUNETE ȘI LITERE ÎNVĂȚATE.CUVINTE. PROPOZIȚII.
TIPUL LECȚIEI: consolidare și sistematizare de cunoștințe
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
SCOPUL LECȚIEI:
Dezvoltarea capacităților de comunicare orală;
Cultivarea sensibilității artistice prin audierea unor creații în proză specifice vârstei.
COMPETENȚE SPECIFICE:
C.L.R
1.3. Identificarea cuvintelor din enunțuri scurte rostite clar și rar;
1.4.Identificarea silabelor și a sunetului inițial și final în cuvinte clar rostite;
3.1. Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari de tipar;
4.1. Reproducerea unor mesaje simple în contexte uzuale de comunicare.
M.E.M
1.1. Recunoașterea numerelor în concentrul 0-10;
5.1. Sortarea/ clasificarea pe baza unui criteriu dat.
D.P:
2.2. Identificarea și aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea școlară.
A.V.A.P:
3.3. Realizarea de obiecte/lucrări/construcții simple, pe baza interesului direct și a inițiativei spontane.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
COGNITIVE:
OC1- Să despartă corect în silabe cel puțin un cuvânt indicat de învățătoare, pe baza experienței anterioare din orele de comunicare;
OC2- Să alcătuiască cel puțin câte o propoziție corectă din punct de vedere gramatical, pe baza indicațiilor învățătoarei;
OC3- Să scrie corect cel puțin câte un cuvânt, pe baza experienței acumulate în orele de comunicare în limba romană;
OC4- Să scrie caligrafic cele trei semne propuse, pe baza experienței acumulate anterior în orele de comunicare, în urma exercițiilor de încălzire a mâinii;
OC5- Să prezinte roboțelul creat oral, pe baza etichetelor completate pe parcursul orei de comunicare în limba română.
PSIHO-MOTORII:
OM1- Să mânuiască materialele în mod organizat;
OM2- Să coordoneze mișcările pentru manevrarea corectă a instrumentelor de lucru;
OM3- Să adopte o poziție corectă în timpul lucrului.
AFECTIVE:
OA1- Să colaboreze cu membrii grupului în rezolvarea sarcinilor propuse.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
METODE ȘI PROCEDEE: jocul didactic, explicația, exercițiul, conversația, problematizarea, observația, munca independentă
MIJLOACE DE INVĂȚĂMÂNT: cuburi din hârtie,creioane, etichete,lipici, fișă de muncă independentă
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe echipe
RESURSE TEMPORALE: 35 minute+ 10 minute activitate de completare
FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale, stimulente
BIBLIOGRAFIE:
M.E.C.T.S.-programa pentru disciplina Comunicare în limba română aprobata prin ordin al ministrului nr.3418/19.03.2013, Bucuresti , 2013
Curs formare: Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la școlarii din clasele I-IV- Program de formare continuă de tip „blended learning” pentru cadrele didactice din învățământul primar
ANEXA 1
Inca de mic, prietenul nostru Petru s-a uitat in fiecare noapte cu bucurie la cerul instelat. Ii plac foarte mult stelele calatoare și și-a dorit sa poata calatori și el ca ele, prin Cosmos. Sau macar pina la Soare, care este cea mai apropiata stea.
Intr-o seara, in timp ce se uita din nou la cerul instelat, dupa cum ii era obiceiul, prietenul sau, robotelul Robi, l-a intrebat: "Petru, de ce te uiti tu tot mereu la stele?". Iar Petru i-a povestit despre dorinta sa:
– Mi-ar placea tare mult sa merg prin Cosmos, sa vizitez toate minunatiile pe care le vad seara pe cer. Dar cum sa merg? N-am nici macar un costum de astronaut!
– Dar asta nu e o problema, Petru! a spus Robi. Eu am multi prieteni din neamul robotilor fauritori de costume spatiale! Il stiu pe Robo, constructorul de casti de astronaut. O cunosc și pe Robotica, mare fauritoare de incaltaminte și manusi pentru astronauti. Si chiar pe mos Robotea, care stie sa construiasca tuburi de oxigen cu care poti respira in Cosmos! O sa-i rog sa te ajute.
– Ce bine, Robi! Esti un prieten adevarat!
– Dar exista o conditie, spuse Robi. Robotilor le plac foarte mult baietii isteti. Fiecare dintre ei iti va da o problema de rezolvat, iar daca vei raspunde corect iti va trimite o bucata din costumul de astronaut. Ce zici, esti pregatit?
– Desigur, dragul meu prieten! Copiii ma vor ajuta sa raspund corect la toate intrebarile. Si apoi voi avea in sfirsit costumul meu de astronaut!
– Sa incepem deci, spuse Robi.
Copii, voi sunteti gata sa-l ajutati pe Petru sa-și obtina costumul de astronaut?
Dezvoltare personală
PROIECT DIDACTIC
DISCIPLINA: DEZVOLTARE PERSONALA
UNITATEA TEMATICĂ: ”De la pământ la soare”
TEMA ZILEI :„ Prietenul meu,roboțelul”
SUBIECTUL LECȚIEI: AUTOCUNOAȘTERE ȘI ATITUDINE POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE
TIPUL LECȚIEI: consolidare și sistematizare de cunoștințe
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
SCOPUL LECȚIEI:
Manifestarea interesului pentru autocunoaștere și a atitudinii pozitive față de sine și față de ceilalți.
COMPETENȚE SPECIFICE:
D.P:
2.1. Recunoașterea emoțiilor de bază în situații simple, familiare;
2.2. Identificarea și aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea școlară.
C.L.R:
1.1. Identificarea semnificației unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar și rar;
1.2 Identificarea unor informații variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar.
M.M:
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică,apelând la diverse forme de exprimare.
A.V.A.P:
1.3. Manifestarea curiozității față de exploatarea de mesaje artistice simple exprimate vizual.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
COGNITIVE:
OC1- Să numească cel puțin o acțiune pe care ar întreprinde-o dacă ar fi o steluță, bazându-se pe experiențele trăite anterior și pe imaginație;
OC2 –Să exprime prin desen starea de spirit, având ca suport steluța conturată, pe baza trăirilor din timpul zilei;
OC3- Să denumească emoții de bază raportate la experiențele de viață trăite, având ca suport chipul steluței desenate.
PSIHO-MOTORII:
OM1- Să mânuiască materialele în mod organizat;
OM2- Să-și coordoneze mișcările pentru manevrarea corectă a obiectelor și a instrumentelor de lucru;
OM3- Să adopte o poziție corectă în timpul lucrului.
AFECTIVE:
OA1- Să colaboreze în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
METODE ȘI PROCEDEE: explicația, demonstrația, exercițiul, conversația, problematizarea, munca independentă
MIJLOACE DE INVATAMÂNT: steluță de pluș, creioane colorate, fișa de lucru
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual
RESURSE TEMPORALE: 35 minute+ 10 minute activitate de completare
FORME SI TEHNICI DE EVALUARE: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale, stimulente
BIBLIOGRAFIE:
M.E.C.T.S.-programa pentru dișciplina Dezvoltare personală aprobata prin ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013, București , 2013
Curs formare: Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la școlarii din clasele I-IV- Program de formare continuă de tip „blended learning” pentru cadrele didactice din învățământul primar
Matematică și explorarea mediului
PROIECT DIDACTIC
DISCIPLINA: MATEMATICA SI EXPLORAREA MEDIULUI M.E.M
UNITATEA TEMATICĂ: ”De la pământ la soare”
TEMA ZILEI :„ Prietenul meu,robotelul”
SUBIECTUL LECȚIEI: PROBLEME/COMPUNERE DE PROBLEME IN CONCENTRUL 0-31
TIPUL LECTIEI: consolidare și sistematizare de cunoștințe
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
SCOPUL LECȚIEI:
Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor și abilităților dobândite privind etapele de rezolvare și de compunere de probleme in concentrul 0-31;
Dezvoltarea gândirii logico – matematice.
COMPETENȚE SPECIFICE:
M.E.M:
1.1. Recunoașterea numerelor în concentrul 0-31;
5.1. Sortarea/ clasificarea pe baza unui criteriu dat;
5.2. Rezolvarea de probleme in care intervin operatii de adunare și scadere cu una/doua unitati a numerelor de la 0 la 31;
3.3. Manifestarea corecta pentru comportarea corecta in relatie cu mediul natural și social.
C.L.R:
1.1. Sesizarea semnificatiei globale a unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar și rar.
D.P:
2.2. Identificarea și aplicarea regulilor de comunicare specifice in activitatea scolara.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
COGNITIVE:
OC1- Sa recunoasca cele trei corpuri geometrice utilizate in constructie, avand la dispozitie robotelul construit;
OC2- Sa efectueze cel putin o operatie de adunare cu una-cinci unitati și de scadere cu o unitate-cinci unitati, avand la dispozitie material intuitiv;
OC3- Sa identifice semnificatia semnelor operatiilor de adunare și scadere, pe baza experientei acumulate in orele anterioare;
OC4- Sa rezolve cele patru probleme cu cate o operatie de adunare/scadere reprezentate prin imagini avand la dispozitie „citirea” acestora/discutarea lor;
OC5- Sa compuna cel putin doua probleme care se rezolva printr-o operatie de adunare/scadere, avand la dispozitie imagini sugerand operatiile matematice respective.
PSIHO-MOTORII:
OM1- Sa-și coordoneze miscarile pentru a stabili corespondente, pentru a scrie cifrele pe plansa și in fisele de lucru;
OM2- Sa-și dirijeze efortul oculomotor catre centrul sugerat de invatator.
AFECTIVE:
OA1- Sa colaboreze in rezolvarea sarcinilor comune de lucru.
STRATEGIA DIDACTICA:
METODE SI PROCEDEE: jocul didactic, R.A.I, Stiu/Vreau sa stiu/ Am aflat, Mana oarba,explicatia, demonstratia, exercitiul, conversatia, problematizarea, munca independenta
MIJLOACE DE INVATAMANT: planse cu probleme, robotei, corpuri geometrice, fisa de munca independenta
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual,pe grupe
RESURSE TEMPORALE: 35 minute+ 10 minute activitate de completare
FORME SI TEHNICI DE EVALUARE: Observarea sistematica a comportamentului elevilor, aprecieri verbale, stimulente
BIBLIOGRAFIE:
M.E.C.T.S.-programa pentru disciplina Matematica și explorarea mediului aprobata prin ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013, Bucuresti , 2013
Curs formare: Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la școlarii din clasele I-IV- Program de formare continuă de tip „blended learning” pentru cadrele didactice din învățământul primar
ANEXA 1
Petru, robotelul Robi și nava spatiala
Petru este foarte bucuros! Costumul de astronaut e gata! Iar robotii cei darnici i-au mai trimis cadou, alaturi de costum, o gramada de piese misterioase. Oare ce reprezinta? se intreaba Petru și Robi. Dar iata, alaturi de lada au primit și un biletel:
"Petru, pentru ca esti un baiat istet și ne-ai placut foarte mult, ti-am trimis alaturi de costum și o nava spatiala! Statea de multi ani in atelierul nostru, iar noi n-o mai foloseam. Nava este demontata, caci altfel nu incapea in atelier. Prietenul tau Robi te va ajuta s-o montezi. Pentru ca ne-a placut foarte mult cum ati rezolvat problemele noastre, ne-am gandit la un mic joc: o sa va trimitem cateva probleme, iar pe masura ce le rezolvati, noi o sa va dam instructiuni de montaj pentru cate una dintre partile navei."
Petru și Robi s-au privit cu bucurie: Ura! O nava spatiala! Iar pentru probleme nu-și fac griji: stiu deja ca vor fi ajutati de catre copii și le vor rezolva intr-o clipa!
Haideti deci sa rezolvam problemele robotilor fauritori și sa construim nava spatiala!
Muzică și mișcare
PROIECT DIDACTIC
DISCIPLINA: MUZICĂ ȘI MIȘCARE
UNITATEA TEMATICĂ: ”De la pământ la soare”
TEMA ZILEI :Joc cu text și cânt „ Drag mi-e jocul românesc”
SUBIECTUL LECȚIEI: CÂNTAREA VOCALĂ ȘI MIȘCARE PE MUZICĂ
TIPUL LECȚIEI: consolidare și sistematizare de cunoștințe
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
SCOPUL LECȚIEI:
Interpretarea de cântece pentru copii cu mijloace specifice vârstei.
COMPETENȚE SPECIFICE:
M.M:
1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între DO-LA, cu o structură ritmico-melodică asemănătoare cântecelor din folclorul copiilor;
2.1.Cântarea în colectiv, asociind mișcarea sugerată de text;
3.2.Executarea unui dans cu mișcare repetată, pe un cântec simplu, din folclorul copiilor.
C.L.R:
1.2 Identificarea unor informații variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar.
D.P:
2.2. Identificarea și aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea școlară.
A.V.A.P:
1.3. Manifestarea curiozității față de exploatarea de mesaje artistice simple exprimate vizual.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
COGNITIVE:
OC1- Să execute exercițiile de respirație și de încălzire a vocii, pe baza modelului învățătoarei;
OC2- Să interpreteze expresiv melodia și textul cântecului, respectând tonul, semnalul de început și de final, pe baza demonstrației învățătoarei și a exercițiilor de încălzire a vocii;
OC3- Să confecționeze hora, folosind materialele puse la dispoziție, pe baza indicațiilor învățătoarei.
PSIHO-MOTORII:
OM1- Să-și coordoneze mișcările pentru executarea corectă a pașilor, pe ritmul melodiei audiate pe baza indicațiilor învățătoarei;
OM2- Să adopte o poziție corectă în timpul lucrului.
AFECTIVE:
OA1- Să colaboreze în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
METODE ȘI PROCEDEE: explicația, demonstrația, exercițiul, conversația, problematizarea, munca independentă
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: clip muzical, CD audio, fișă de lucru, creioane colorate, foarfecă
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual
RESURSE TEMPORALE: 35 minute+ 10 minute activitate de completare
FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale, stimulente
BIBLIOGRAFIE:
M.E.C.T.S.-programa pentru disciplina Muzică și mișcare aprobata prin ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013, București , 2013
Curs formare: Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la școlarii din clasele I-IV- Program de formare continuă de tip „blended learning” pentru cadrele didactice din învățământul primar
Relația profesor-părinte și profesor-elev în clasa pregătitoare
Relația profesor-elev în clasa pregătitoare
Fiecare cadru didactic dorește să le dezvolte elevilor săi abilități ce vizează domenii precum dezvoltarea fizică, cea socio-emoțională, cea cognitivă, a comunicării, ce le va permite acestora să ”funcționeze” eficient în societate. Reușita acestui proces de formare depinde atât de competențele didactice ale cadrului didactic, cât și de competențele sale de manager al clasei.
Managementul clasei se referă la folosirea corectă a unui set de instrumente de gestionare a relațiilor elev-profesor, dar și a celor dintre elevi. Scopul său este formarea și menținerea unei atmosfere relaxate, de cooperare și implicare a elevilor în activitățile de învățare. Managementul este un proces continuu, care trebuie să înceapă chiar din momentul formării grupului (a clasei de elevi, deci): din prima zi a clasei pregătitoare.
Prima zi de școală reprezintă faza inițială, a formării grupului, iar proaspeții școlari întâmpină acest moment cu reacții specifice: agitație (continuă, intensă), efort pentru adaptarea la noul spațiu (și ulterior la noul program), grija pentru propria imagine (inclusiv aspectul vestimentației), preocuparea pentru ambiguitatea scopului (”grija față de ce-i așteaptă”).
Acest moment reprezintă însă și o oportunitate pentru educator de a-și apropia elevul și de a începe adaptarea lor la propriul său stil educațional (este un ”nou început”, elevii nefiind pre-formați în nici o direcție).
Cadrul didactic este cel care va conduce acest grup nou format peste etapele inițiale spre următoarea etapă, cea a ”normării” (conform teoriei modelului lui Tuckman, care distinge cinci stadii de alcătuire a unui grup: formare, furtuna, normare, funcționare și finalizare) . Cadrul didactic are deci ca obiectiv major instituirea unui bun control asupra clasei. El îi va asista pe elevi în asimilarea normelor și regulilor clasei, în participarea la activitatea colectivă și în urmărirea scopurilor grupului, stabilite prin decizii colective. Elevii învață cum să se comporte în clasă (asimilează regulile grupului) pe baza mesajelor verbale, dar mai ales non-verbale ale cadrului didactic. De exemplu: dacă profesorul ridică tonul în mod constant pentru a se face ascultat, elevii vor ridica tonul când comunică între ei. Sau, dacă profesorul ignoră în mod repetat comportamentele problematice, elevii vor învăța că aceste tipuri de comportament nu sunt pedepsite și le vor repeta.
Principalele două aspecte ale managementului clase sunt, și în clasa pregătitoare, următoarele:
Metode, acțiuni și principii privind funcționarea normală, zilnică a clasei de elevi
Metode, acțiuni și principii de gestionare a comportamentelor și situațiilor problematice
Funcționarea zilnică a clasei de elevi
Managementul zilnic al clasei de elevi presupune următoarele activități din partea cadrului didactic:
Planificarea: cadrul didactic determină sarcinile și obiectivele, structurează conținuturile, alcătuiește orarul clasei
Organizarea: cadrul didactic organizează activitățile din cadrul clasei, dar mai ales construiește climatul clasei
Conducerea: cadrul didactic dirijează toate activitățile clasei
Coordonarea: cadrul didactic urmărește realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale și cele comune ale clasei
Îndrumarea: cadrul didactic oferă sfaturi și recomandări de comportament și care susțin reacțiile elevilor
Consilierea: cadrul didactic consiliază elevii și familiile acestora atât în activitățile școlare, cât și în cele extrașcolare.
Motivarea: prin aprecieri (atât verbale cât și non-verbale), cadrul didactic motivează activitatea elevilor
Controlul: cadrul didactic aplică măsuri de control, cu rol regulator al activității didactice (prin control se poate aprecia în orice moment stadiul de realizare a obiectivelor și adaptarea în consecință a procesului educativ)
Evaluarea: împărțită în cele trei faze (inițială, continuă și finală), evaluarea permite cadrului didactic să evalueze gradul de atingere a obiectivelor.
Toate aceste activități și comportamente se manifestă pe mai multe dimensiuni, dintre care remarc:
Dimensiunea ergonomică: amenajarea spațiului (a sălii de clasă)
Dimensiunea psihologică: fundamentele psihologice ale competențelor sociale și relaționale
Dimensiunea socială: structura și circulația informației sociale din cadrul clasei, privită ca grup social
Dimensiunea normativă: stabilirea normelor activității didactice și gestionarea conflictelor legate de nerespectarea (voită sau nu) a acestora
Dimensiunea operațională:
Dimensiunea inovatoare: aceasta este contribuția personală a fiecărui cadru didactic, dictată de stilul său didactic, de experiența sa, de creativitatea sa și alte aspecte ale personalității sale.
Gestionarea comportamentelor și situațiilor problematice
La nivelul clasei de elevi aflate în formare (ca în cazul oricărui alt grup social) încep să se desprindă și să funcționeze o serie de reguli, norme. Acestea sunt de două tipuri:
Reglementate formal, extern (de către instituție și de către cadrul didactic)
Interne, elaborate implicit de către membrii grupului
În cazul în care aceste două seturi de reguli sunt contradictorii există riscul ca elevul, din motive precum necunoașterea regulilor sau dorința de afirmare în fața profesorului sau a colegilor, încalcă regulile formale, instituționale.
Prima etapă în gestionarea comportamentelor problematice este măsurarea acestor comportamente și construirea unei strategii de intervenție. Se pot măsura diferiți parametri comportamentali, precum:
Frecvența: numărul de ori al apariției comportamentului în unitatea de timp de măsurare
Durata: perioada de timp ocupată de comportamentul măsurat
Intensitatea: forța sau magnitudinea comportamentului. Este necesară construirea unei scale de măsurare, diferită de la un comportament la altul, dar care trebuie menținută constantă pe durata măsurării
Latența: timpul scurs între apariția unui stimul și apariția comportamentului
Măsurarea comportamentelor presupune observarea lor directă și înregistrarea observațiilor pe o perioadă specifică de timp, aleasă în funcție de comportamentul observat și de condițiile specifice. Unul dintre criteriile după care se aleg perioada și momentele măsurării țin de alegerea momentului în care comportamentul se manifestă în mod natural (neprovocat de către observator). De asemenea, înainte de începutul măsurării este etic să se ceară acordul părintelui / tutorelui elevului în cauză.
După colectarea datelor măsurătorii, este necesară analiza acestora. Se pot distinge o seamă de criterii de analiză a datelor:
Funcția comportamentului: prin comportamentul său, elevul dorește să obțină ceva pozitiv, sau să evite ceva negativ
Cauza specifică: elevul are abilitatea de a face comportamentul acceptabil (deficit de performare), sau nu are această abilitate (deficit de abilitate)
Pe baza acestor criterii se poate face o încadrare a comportamentului (folosind o fișă de integrare a comportamentului într-o categorie, sau un grafic de interpretare a datelor dintr-o triplă perspectivă).
În urma analizei se construiește o ipoteză de lucru asupra funcției comportamentului și a factorilor de menținere a acestuia. Aceasta are ca scop oferirea de indicii pentru construirea planului de remediere. Pentru construirea ipotezei se folosesc de asemenea instrumente specifice, cum ar fi ”traseul” problemei de comportament (o fișă care include: contextul, antecedentele care declanșează comportamentul, comportamentul în sine și consecințele care mențin comportamentul).
Etapa finală este desigur aplicarea planului de remediere, folosind metode specifice precum:
Întărirea pozitivă: constă în încurajarea comportamentelor dezirabile și asistarea elevului în a obține / întări astfel de comportamente
Extincția: fiecare comportament este susținut de un cumul de factori. Eliminarea acestor factori poate duce la dispariția comportamentului. Acesta este principiul extincției
Întărirea diferențiată : constă în aplicarea combinată a celor două metode de mai sus
Metodele enumerate mai sus (și altele ne-menționate) se dovedesc alternative eficiente la clasica aplicare a pedepselor. Eficiența lor însă depinde de doi factori:
Aplicarea lor consecventă și imediată
Măsurarea continuă a rezultatelor obținute, pentru a putea evalua eficiența metodei și eventual pentru a o putea modifica.
Concluzie
Tot ce am descris anterior se aplică la managementul clasei în mod general. Aceasta pentru că, deși clasa pregătitoare prezintă caracteristici specifice, atât din punctul de vedere al vârstei copiilor, cât și al curriculum-ului, managementul clasei este foarte asemănător cu cel practicat la clasele mai mari.
Relația profesor-părinte în clasa pregătitoare
Principala caracteristică a părinților unei clase (deci și a clasei pregătitoare) o constituie caracterul lor eterogen, ca grup: au mijloace și disponibilități diferite de a se implica activ în activitățile școlare ale copiilor lor. Unii sunt disponibili frecvent pentru activități în cadrul școlii sau în afara ei (de exemplu, ca însoțitori de grup în excursii sau vizite la muzee, teatru etc.) Alții nu doresc sau nu au posibilitatea să se implice. Unii au cunoștințele necesare pentru a susține în fața clasei diverse expuneri pe teme de interes, sau au posibilitatea să le înlesnească vizite la propriul loc de muncă. Alții nu au această posibilitate, sau nu au dorința de a o face.
În sarcina unui cadru didactic intră, pe lângă formarea copiilor, și formarea (”antrenarea”) părinților. Acest proces începe în clasa pregătitoare, dar va continua pe parcursul viitorilor ani de școală. Este necesar ca părinții să se implice activ în programe de educație parentală. Se pot enumera câteva metode de educație parentală care s-au dovedit eficiente:
Discutarea problemelor față în față
Discutarea problemelor în cadrul ședințelor cu părinții
Observarea și discutarea în grup (de obicei restrâns) a comportamentelor părinților, atât cotidiene cât și în situații excepționale
Legat de metoda precedentă se poate menționa tehnica incidentelor critice, care folosește analiza unor situații-problemă din punctul de vedere al situațiilor găsite
Analiza propriilor experiențe sociale și reflexia asupra acestora
Crearea unor rețele de părinți care comunică și se ajută reciproc
Ateliere de creație, în care părinții pot găsi soluții pentru a se implica mai mult în creșterea și educarea copiilor
Nu există metode cu succes garantat în orice situație, ele trebuie permanent adaptate la situația curentă. Cert este că, oricare ar fi ele, aceste metode trebuie aplicate perseverent, pentru a depăși barierele de comunicație care există deseori în relația cu părinții. Aceste bariere sunt determinate de factori precum:
Probleme de ascultare din partea familiei
Probleme de comunicare din partea cadrului didactic și lipsa feedback-ului. Multe cadre didactice efectuează o comunicare unidirecțională, o informare (de multe ori sumară) asupra situației școlare a copilului în cauză. Ei nu cer și nu așteaptă feedback de la membrii familiei. Cade în sarcina cadrului didactic să se asigure că această comunicare este de fapt un dialog.
Mândria personală și rezistența la critică a familiei: de multe ori semnalarea problemelor de către cadrul didactic este percepută de familie ca o critică la adresa lor, la care reacționează cu o atitudine defensivă. Este responsabilitatea cadrului didactic să găsească modalitatea de expunere a situației care să evite atitudinea defensivă și să încurajeze dialogul constructiv
Mândria personală a cadrului didactic: există și situația inversă, în care propunerile părinților sunt considerate jignitoare de către cadrul didactic. Acesta se consideră criticat și recurge la atitudini defensive de genul ”știu eu mai bine cum să-mi fac meseria”. Este nevoie în aceste situații ca un cadru didactic să-și păstreze obiectivitatea și să analizeze corect propunerile adresate.
Subiectivismul: caracterul eterogen al grupului de părinți se reflectă și la modul în care ei percep mesajele emise de către cadrul didactic (în ședințele cu părinții, de exemplu). Cadrul didactic trebuie să aibă abilitatea de a recunoaște aceste probleme și a-și adapta comunicarea la fiecare în parte. Tehnica obținerii de feedback este de mare importanță în aceste situații.
Ascultarea afectivă: poate avea loc atât în cazul unui mesaj emis de către cadrul didactic către părinte, cât și în sensul opus: caracterul impresionabil al unui mesaj poate copleși esența sa și deci îl poate deforma. Este deci necesară formularea unui mesaj cât mai corect și neutru din punct de vedere afectiv, de către cadrul didactic, dar și abilitatea lui de a discerne esența informațională dintr-un mesaj afectiv emis de către un părinte.
Barierele culturale: este o barieră generală în cazul oricărei comunicări, deci și în cazul comunicării cadru didactic – părinți
Barierele de limbaj (includem aici și limbajul neadecvat): de exemplu, un limbaj prea plin de termeni psihopedagogici specifici poate fi înțeles greșit de către părinți.
Studiu de caz – cum îi pregătim pe copii pentru școală
Debutul relației părinte – cadru didactic
Cu cât părintele este informat mai clar asupra scopului clasei pregătitoare, asupra locului ei în schema școlarizării elevului, asupra modalităților pe care le îmbracă activitățile specifice, cu atât va putea transmite la rându-i propriului copil un mesaj menit a-i forma acestuia o imagine mai precisă și mai pozitivă despre ce va să însemne pentru el intrarea în școală.
În acest sens, relația profesor-părinte va începe, pe cât posibil, înainte de începerea cursurilor anului școlar.
Astfel, un cadru oportun este oferit de însăși perioada de înscriere în clasa pregătitoare. Vorbim aici despre situația cea mai bună (ca să nu-i zicem ideală!), în care profesorul care preia clasa pregătitoare este cunoscut încă din anul școlar precedent. (Este știut faptul că mișcarea cadrelor didactice, absența titularilor și de multe ori a cadrelor didactice calificate împiedică desfășurarea optimă, pe toate planurile, a procesului de învățământ.)
Revenind la înscrierea în clasa pregătitoare, primul contact între părinte și profesor poate avea loc la înscriere, când profesorul face parte din comisia de înscriere. Dacă nu, părintele poate fi condus să viziteze școala și să o cunoască pe învățătoare.
Tot în această perioadă, o bună practică o reprezintă Ziua Porților Deschise. Anunțată din timp, prin mijloace adecvate, în circumscripția școlară, pe site-ul școlii, această zi poate fi o oportunitate pentru ca părinții viitorilor școlari de clasă pregătitoare să cunoască învățătorul, sala de clasă, să stea de vorbă cu profesorii care au predat deja/predau la clasa pregătitoare, pentru a le putea pune întrebări, pentru a-și lămuri unele neliniști, neclarități în ceea ce privește trecerea de la grupa mare/mijlocie la clasa pregătitoare, specificul desfășurării acesteia în școală.
Totodată este posibilă și participarea viitorilor elevi la vizitarea școlii, la unele momente din activitățile desfășurate în școală în ziua respectivă. Copiii se familiarizează astfel cu spațiul de lucru, cadrul didactic, eventual viitori colegi.
Într-o discuție dintre profesor și părinți, acestora din urmă li se pot sugera activități pe care să le desfășoare cu propriii copii până la începerea școlii, ca pregătire pentru intrarea în școală, de exemplu: jocuri de construcții; jocuri tip puzzle; povești citite de părinți, bunici, frați mai mari (de preferat audițiilor unor povești înregistrate sau filmelor de desene animate); confecționare de jucării din hârtie sau alte materiale aflate la îndemână, împreună cu ceilalți membri ai familiei; organizarea unui “teatru de marionete” cu jucăriile copilului; citirea ceasului; memorarea numelor și a datelor de naștere ale membrilor familiei (sau cel puțin a propriei date de naștere), a adresei, telefonului unuia dintre părinți, a ocupației părinților; să coloreze și să învețe denumirile culorilor; să aibă o colecție proprie de…; să existe în casă o minibibliotecă personală/a familiei, unde să existe reviste specifice vârstei cu jocuri logice, benzi desenate, curiozități din lumea animalelor, enciclopedii; să se îmbrace și să se dezbrace singur; să aibă deprinderi de igienă personală; să desfășoare activități în aer liber, la locul de joacă, unde poate veni în contact cu alți copii de vârsta lui; să viziteze Muzeul Satului, Muzeul “Grigore Antipa”; să meargă în familie în excursii/concedii la mare, munte, pentru a cunoaște realitatea nemijlocit; să își petreacă timp cât mai puțin în fața calculatorului și a televizorului etc.
O altă modalitate de inițiere a legăturii dintre părinți și cadrul didactic (sau invers!) constă în organizarea unor activități comune școală-grădiniță cu prilejul unor zile importante (1 Decembrie; 24 Ianuarie; Ziua Pământului; Ziua Pădurii; Ziua Copilului) sau în săptămâna “Școala Altfel”. Activitățile pot avea loc atât la școală, cât și la grădiniță, alternativ, cu elevi care vor fi în clasa pregătitoare și școlari din clase pregătitoare sau școlari din clasa condusă de învățătorul care va lua clasă pregătitoare. Se recomandă să fie invitați și părinți ai viitorilor elevi. Activitatea se poate încheia cu o masă rotundă, la care să ia parte adulții prezenți.
În cazul în care profesorul care preia clasa pregătitoare este nou în școală sau problemele legate de încadrare de la nivelul unității nu i-au permis să afle din timp că va conduce în noul an școlar clasa pregătitoare, acesta va încerca să contacteze părinții noilor elevi imediat după data de 1 septembrie, înainte de începerea cursurilor. Poate organiza o ședință cu părinții, pe care îi contactează folosind numărul de telefon sau e-mailul pe care aceștia l-au lăsat la secretariatul școlii în momentul înscrierii copilului. Și învățătorul care s-a mai întâlnit cu părinții în prealabil poate organiza o astfel de ședință. Scopul acestei întâlniri este ca mai întâi participanții să se prezinte. Apoi învățătorul le poate da spre completare un chestionar prin care să culeagă informații de bază despre fiecare nou elev. Un exemplu de astfel de chestionar poate fi:
CHESTIONAR PĂRINȚI
Numele și prenumele copilului:
Adresa exactă:
Data nașterii copilului:
Numele și prenumele tatălui:
Număr telefon tată:
Numele și prenumele mamei:
Număr telefon mamă:
Profesia și locul de muncă: tata –
mama –
Câți frați sunt:
Al câtelea copil este:
Cu cine locuiește copilul:
A frecventat grădinița: DA / NU
Cu cine își petrece copilul timpul de după școală:
Condiții în care învață și trăiește copilul: are camera lui / împarte camera cu un frate / cu mai mulți frați / cu părinții / cu bunicii / …………………………….
Preocupări speciale ale copilului: sport / muzică / alte activități – care………………..
Situații speciale în familie: părinți divorțați / părinți plecați din țară / copii adoptați sau în tutelă/ altă situație și anume:…………………………………………………………………………….
Boli cronice ale copilului/ alergii:
Calități ale copilului:
Probleme pe care le întâmpinați acasă cu copilul:
Alte informații pe care considerați că este bine ca învățătoarea să le știe:…………………………………………………………………………….
Așteptări pe care le aveți de la învățătoare și școală: :…………………………………………………………………………….
Data completării chestionarului:
Persoana care a completat chestionarul:
Cu prilejul acestei întâlniri, se discută despre necesarul de rechizite, orar, (eventual) uniformă, se prezintă specificul curriculum-ului.
În cazul în care nici această ședință nu poate avea loc, atunci cel mai târziu se va desfășura una în prima zi de școală.
Descrierea studiului de caz
Studiul de caz s-a desfășurat având ca grup țintă părinți ai elevilor claselor pregătitoare. Sondajul s-a desfășurat în paralel cu părinții a două clase pregătitoare (le voi numi în continuare A și B). Pentru realizarea sondajelor la cele două clase au fost folosite două abordări distincte.
Sondajul la clasa A pregătitoare
Sondajul a constat dintr-o singură întrebare: ”Cum v-ați pregătit copilul pentru înscrierea în clasa pregătitoare?” Părinții au fost îndemnați să răspundă liber, dorindu-se ca rezultatele și clasificările să rezulte în mod natural, nedirijat.
Descrierea rezultatelor
Dimensiunea grupului-țintă a fost de 20 de persoane. În urma răspunsurilor primite, s-au conturat în mod natural un număr de categorii, având ca criterii de grupare:
atitudinea generală a părinților față de acest subiect (înscrierea copilului în clasa pregătitoare)
acțiunile întreprinse de părinți
comunicarea cu copilul
atitudinea față de acest sondaj
Distribuția răspunsurilor este cea prezentată în tabelul următor:
Detalierea rezultatelor
Detaliez în continuare câteva dintre răspunsurile părinților participanți la acest sondaj.
”Pentru începutul școlii ne-am pregătit cu 2-3 luni înainte vizitând școala și făcând cunoștință cu doamna Directoare. I-am arătat celei mici clasa, clădirea after-school-ului unde și-a ales pătuțul. I-am explicat că va fi un pic diferit față de grădiniță, că o să învețe lucruri noi, că o să aibă bineînțeles colegi noi, profesori noi.. Am învățat-o să asculte de cadrul didactic și cum să se comporte în școală. I-am explicat că trebuie să învețe bine, să ia note mari și mai ales că școala este pe primul loc în viață!”
M.T.
”Mi-am pregătit copilul pentru clasa pregătitoare cu următoarele activități:
Număratul și socotitul
Alfabetul
Dezvoltarea fizică și morală
L-am învățat cum să se comporte la școală
Vizitarea școlii înainte de începerea anului școlar
L-am învățat să nu facă diferența între colegi”
T.A.
”Bună ziua,
Referitor la rugămintea pe care ne-ați adresat-o, noi am transmis – sau cel puțin am încercat să îi transmitem – un mesaj numai și numai de bine și anume:
Că va fi un mare pas în viața ei (așa cum a fost și grădinița), o etapă pe care trebuie s-o parcurgă cu bune și cu rele
Că va fi din ce în ce mai greu dacă nu va fi atentă la toate activitățile și lecțiile pe care le va desfășura
Că va avea o doamnă mai bună și mai atentă cu copiii (ceea ce s-a și întâmplat)
Că va cunoaște copii noi și că trebuie să se împrietenească cu toți și toți să se ajute între ei
Am făcut câteodată (când a vrut ea, nu am forțat-o) alfabetul, cifrele, liniuțe, forme geometrice etc.”
A.T.
”Emoțiile legate de începerea noului an școlar, respectiv clasa pregătitoare, au început odată cu momentul în care am optat ca Andrei să meargă la școală, chiar dacă nu avea șase ani împliniți la data de 31.08.2013. Din acel moment am început, ca părinte, să mă interesez care erau pașii care trebuiau urmați pentru înscrierea copilului în noul an școlar. Astfel, după îndelungi căutări, am aflat câteva numere de telefon de la școala din sectorul unde urma ca Andrei să fie evaluat. Am sunat și am fost programați peste aproximativ două săptămâni. În tot acest timp am încercat să-i explic copilului că urma să mergem la o școală unde mai vin și alți copii. Scopul acestei <<vizite>> la școală era de a-l vedea o doamnă / un domn și de a constata ce mult a crescut, ce băiat mare este el acum. Am încercat să-l fac să înțeleagă faptul că acum, fiind băiat mare, este frumos să răspundă la întrebările care-i vor fi puse în cadrul acestei vizite. Spre surprinderea mea, copilul a fost foarte degajat în exprimări, fiind plăcut surprinsă ca părinte. După o testare de aproximativ douăzeci de minute am obținut acordul comisiei de a înscrie copilul în clasa pregătitoare, la școala de care aparține. Am depus dosarul la școală, în aceeași zi. Lui Andrei școala îi este destul de familiară, deoarece are o soră mai mare care învață acolo. De cele mai multe ori mergeam, după ce îl luam de la grădiniță, să o luăm pe sora mai mare acasă. A așteptat foarte mult să meargă împreună cu sora lui la școală. Ca părinte am încercat să-l fac să înțeleagă că este băiat mare acum, își va face prieteni noi, va învăța să scrie și să citească. Am fost împreună să luăm un ghiozdan, un penar și câteva rechizite pentru începerea anului școlar.”
M.A.
”Pentru clasa pregătitoare am început a-l pregăti pe fiul meu Albert prin a-i spune întâi de toate că școala este singurul mod prin care va putea fi cineva în viață. Să ajungă ce își dorește și îl va ajuta să fie un copil inteligent și bun acum și un bărbat înțelept pe viitor. L-am învățat să vorbească atunci când este întrebat, să fie disciplinat, ascultător și să respecte pe toți cei din jurul său, regulile școlii și ale doamnei învățătoare. I-am spus de asemenea că la școală doamna învățătoare îl va învăța o mulțime de lucruri frumoase și bune, că îl va învăța să socotească și să citească singurel pe viitor și că va ști o mulțime de alte lucruri interesante. I-am explicat că la școală va întâlni mulți copii de vârsta lui și mai mari cu care va trebui să socializeze și să se înțeleagă bine, să fie darnic și bun cu colegii săi. Cu ajutorul jucăriilor și anumitor obiecte am învățat să numărăm și să recunoaștem câteva litere, am încercat înainte de începerea clasei pregătitoare să-l învăț câteva din noțiunile de bază pentru a-l ajuta pe fiul meu să se adapteze mai ușor și să înceapă școala cu mult entuziasm și dorința de a învăța lucruri noi.”
C.I.
”O bună parte a pregătirii a început la grădiniță, prin activitățile desfășurate sub îndrumarea doamnei educatoare, dar și acasă unde întreaga familie s-a implicat în această pregătire. În primul rând i-am explicat diferența dintre școală și grădiniță. Dacă la grădiniță are un program ușor, lejer, la școală va trece la unul cu totul altfel, cu materii noi și diferite, cu activități desfășurate într-un cadru strict, organizat, la care el trebuie să participe împreună cu noii lui colegi. Am stat de vorbă și i-am explicat cum trebuie să se comporte cu profesorii și noii colegi. Ca activități pregătitoare practice, am continuat și acasă cele făcute la grădiniță: desenat, colorat, învățat alfabetul, noțiuni despre timp, natură, scris bastonașe, linioare, litere, cifre. Am făcut calcule simple de aritmetică și exerciții practice de îndemânare. I-am transmis noțiuni de comportament în cadrul școlii și în afara ei. Am făcut chiar și mici acțiuni gospodărești, pentru a-l obișnui cu ordinea și curățenia. La toate acestea a fost foarte atent și receptiv și, pot spune, încântat. Aștepta c nerăbdare să înceapă școala, să cunoască copii noi, să lege prietenii. Punea nenumărate întrebări, la care i s-a răspuns de către întreaga familie.”
D.P.
”Totul a început de la grădiniță când nu se știa exact dacă va mai fi obligatorie clasa pregătitoare. Împreună cu educatoarele am încercat să explicăm cât mai bine ce presupunea această trecere. David a înțeles că va sta singur în bancă și că o să învețe mai mult, dar jucându-se totodată. Nu am vrut să-l sperii și să-i spun că va fi greu, că dacă nu învață o să fie pedepsit aspru. Vreau să învețe din plăcere li să descopere mai multe singur. I-am povestit cum a fost prima mea zi la școală și ce părere am avut.”
M.D.
”Pentru un pas atât de important în viața copilului nostru și anume trecerea de la grădiniță la statutul de elev am avut mai multe discuții cu el. Am vorbit de întâlnirea cu doamna învățătoare, cu noii colegi și despre lucrurile noi pe care le va învăța la școală. În timpul vacanței de vară am citit împreună povești seara, a scris pe <<caietul de lucru>> cifrele de la 1 la 10 și literele de tipar. Am încercat să-i explicăm cât de importantă este școala în viața fiecăruia.”
D.R.
”I-am explicat că începe clasa pregătitoare, unde o sa aibă colegi noi și o să învețe lucruri frumoase, cum ar fi: să scrie, să citească, să socotească. I-am mai spus că trebuie să fie cuminte și ordonată și să o asculte pe doamna învățătoare.”
M.S.M.
”Am pregătit-o pe Cristiana pentru clasa pregătitoare stând de vorbă cu ea și explicându-i programul școlar, spunându-i că nu e la fel ca la grădiniță. La școală va învăța foarte multe lucruri pe care acasă nu avem timp să i le arătăm, ajutată de manuale și de doamna învățătoare.”
C.M.
”I-am povestit cum o sa fie la școală. Ne-am jucat de-a școala și am învățat pe Abecedar și Matematică. Am încercat să-i explicăm literele prin joacă. I-am citit povești și poezii. I-am explicat cât de importantă este școala. I-am explicat că, dacă vrea să ajungă cineva, trebuie să învețe.”
P.N.
”Încă de la grădiniță am început să-i explicăm cum va fi la școală în clasa pregătitoare, că va fi ușor și va învăța multe lucruri noi, va întâlni colegi noi cu care se va împrieteni repede, va întâlni o doamnă bună ca și doamna de la grădiniță. Am cumpărat cărți și caiete cu teme educative pentru vârsta lui. În timpul liber am învățat literele, să facem adunări și scăderi.”
L.A.
”Trecerea copilului dintr-o colectivitate pe care o cunoaște la o nouă colectivitate se face treptat și începe odată cu înscrierea copilului la grădiniță. Din primul an de grădiniță i-am explicat că va sta trei ani în grădiniță, după care va trebui să meargă la școală. M-a întrebat ce înseamnă școala și i-am explicat că este o clădire asemănătoare grădiniței, unde va învăța să scrie și să citească, doamna educatoare va fi înlocuită cu doamna învățătoare cu care va avea activități cu mult mai interesante decât la grădiniță. Fetița m-a întrebat dacă la școală va avea aceiași prieteni ca la grădiniță. I-am răspuns sincer că nu știu, dar poate părinții colegilor ei îi vor înscrie la aceeași școală și va avea norocul să fie câțiva repartizați în aceeași clasă. Am trecut în plimbare cu fetița mea pe lângă școală și i-am arătat școala, iar ferestrele celor din clasa pregătitoare și clasa 1 sunt împodobite cu diferite figurine, ceea ce am observat că a bucurat-o și a liniștit-o. Am cerut permisiunea de a vizita școala împreună cu ea. Am vizitat clasa pregătitoare, clasa 1, grupul sanitar, biblioteca, clădirea specială after school unde m-a întrebat dacă va dormi în pătuț ca la grădiniță, împreună cu noii săi colegi. Deci deja înțelegea că această schimbare nu are nimic rău în ea și chiar s-ar putea ca școala să-i placă mai mult decât grădinița. Eu personal am început împreună cu ea diverse activități încă de la vârsta de 5 ani, am desenat, pictat, scris, numărat, învățat mici poezii pentru ca la școală să nu i se pară greu să stea în băncuță 30 de minute și să fie atentă la doamna învățătoare. Așa cum i-am spus va învăța multe lucruri frumoase, se va și juca, va învăța litere, cifre, va desena, picta și se va împrieteni cu mulți copii și va rămâne prietenă cu cei câțiva colegi de grădiniță cu care are bucuria să fie colegă și la școală.”
G.P.
Sondajul la clasa pregătitoare B
În cazul celei de-a doua clase, sondajul a constat din patru întrebări, pentru a se obține informații mai detaliate. Dirijarea răspunsurilor spre domeniile dorite de studiu a fost deci mai pronunțată.
Descrierea sondajului
Chestionarul prezentat părinților a fost următorul:
Dragi prieteni,
Vă rog să mă ajutați într-un demers specific profesiei mele și să completați următorul chestionar scurt. Orice detaliu este util.
Ce activități ați întreprins pentru pregătirea copilului dumneavoastră în vederea intrării în clasa pregătitoare?
Considerați că ar fi fost necesare și altele? Care?
Cum considerați că l-a pregătit grădinița pe copilul dumneavoastră în vederea intrării în clasa pregătitoare?
Considerați că în cadrul grădiniței se mai puteau utiliza și alte procedee / activități astfel încât copilul dumneavoastră să se integreze cu succes în clasa pregătitoare? Dacă da, care?
Descrierea rezultatelor
Sondajul a fost efectuat pe un grup de 17 respondenți. Distribuția răspunsurilor a fost următoarea:
Detalierea rezultatelor
Întrebarea 1: Ce activități ați întreprins pentru pregătirea copilului dumneavoastră în vederea intrării în clasa pregătitoare?
”Cumpărarea celor necesare pentru școală. Explicarea regulilor pe care trebuie să le urmeze la școală, acolo unde erau altele decât cele de la grădiniță. Vizită la școală să-și vadă clasa și s-o cunoască pe doamna înainte de începerea școlii”.
A.C.
”Am continuat activitățile desfășurate la grădiniță prin:
Educarea limbajului și îmbogățirea vocabularului cu cuvinte noi
Activități matematice
Activități pentru dezvoltarea simțului practic și estetic
Activități fizice
Cumpărarea și completarea unor materiale auxiliare: reviste, cărți etc.
Prin conversație cu copilul am căutat să contribui la dezvoltarea vorbirii, a gândirii, a imaginației
Am vizitat școala unde va învăța copilul
Am discutat despre ce va urma să întâlnească la clasa pregătitoare
Am făcut plimbări prin oraș ”
O.C.
Întrebarea 2: Considerați că ar fi fost necesare și altele? Care?
”Cred că pentru liniștea părinților și pregătirea copiilor ar fi oportună o vizită de acomodare comună în care să li se arate părinților și copiilor clasa, școala, toaletele etc. Asta pentru că în prima săptămână am fost foarte îngrijorați cum ajung copiii la toaletă, pentru că nu știam unde sunt.”
P.B.
”Da
Cultivarea dorinței de a-și învinge timiditatea, de a trăi bucuria reușitei (nu s-a făcut suficient)
Parteneriat între grădiniță și școală unde sunt incluse activități specifice”
G.C.
Întrebarea 3: Cum considerați că l-a pregătit grădinița pe copilul dumneavoastră în vederea intrării în clasa pregătitoare?
”Pregătirea copilului a fost benefică din punct de vedere didactic, la grădiniță învățând să asculte, să participe activ la activitățile desfășurate în clasă, să-și exprime ideile, să respecte colegii și cadrele didactice, a fost încurajat să ia decizii, a fost familiarizat cu fișele de lucru, concursuri și teme pentru acasă.”
A.D.
”Grădinița l-a pregătit prin însușirea de noi cunoștințe, l-a făcut să cunoască munca în echipă, respectul față de sine și față de colegi și cadrele didactice, să ofere ajutor în anumite situații când i se cere să cunoască locuri și lucruri noi și prin participarea la diverse concursuri în vederea cunoașterii competiției.”
I.P.
”Mulțumesc doamnei învățătoare că am recuperat și învățat și ce trebuia învățat în grădiniță.”
L.G.
Întrebarea 4: Considerați că în cadrul grădiniței se mai puteau utiliza și alte procedee / activități astfel încât copilul dumneavoastră să se integreze cu succes în clasa pregătitoare? Dacă da, care?
”Da, învățarea unei limbi străine, vizitarea școlii, organizarea unor activități comune cu elevii școlii, activități extracurriculare (vizite, muzee, excursii, vizionări filme, teatre)”
S.T.
”Necunoscând în detaliu procedeele și activitățile aplicate / desfășurate nu sunt în măsură să le calific drept suficiente, corecte sau insuficiente, incorecte.”
O.P.
”Din punctul nostru de vedere integrarea copilului a fost reușită, dar acest lucru nu se datorează exclusiv pregătirii pe care a primit-o la grădiniță, ci mai ales dublării acesteia cu o supraveghere permanentă din partea părinților. Cred că implicarea, timpul și efortul depus de părinți contează cel puțin la fel de mult ca și pregătirea oferită de grădiniță.”
O.P.
Activitate părinte – copil – cadru didactic
În cadrul programului ”Săptămâna altfel”, părinții, bunicii, frații elevilor clasei pregătitoare au fost invitați să desfășoare o activitate împreună cu copiii, în cadrul școlii. Activitatea s-a desfășurat sub forma unui concurs cu tema ”Sunt școlar”, cu mai multe probe:
Să facem cunoștință!
Copiii, împreună cu părinții au fost împărțiți pe grupe, fiecare grupă fiind alcătuită din cel puțin doi adulți și trei copii. Membrii fiecărei echipe au fost solicitați să facă cunoștință între ei și să-și rețină numele într-un interval de 3 minute.
Medalia mea – mandală – activitate practică
Copiii, împreună cu adulții, au primit câte o mandală pe care au trebuit s-o coloreze pe baza unui model ales. În cadrul fiecărei echipe, adulții și copiii s-au ajutat reciproc pentru îndeplinirea sarcinii.
Karaoke
Cadrul didactic a rulat înregistrarea unui cântec învățat în timpul orelor de muzică și mișcare. Ascultând cântecul înregistrat, elevii și l-au reamintit, iar părinții au trebuit să urmărească versurile afișate pe monitor. Apoi fiecare echipă a interpretat cântecul audiat.
Joc de mișcare – ”Plimbă cartoful”
La probă au participat simultan câte două echipe. Pentru fiecare echipă au fost pregătite două mese, câte una în fiecare capăt al sălii, cu câte un cartof pe fiecare. Pe rând fiecare membru al echipei pornea de la una dintre mese ținând cartoful într-o lingură de lemn, cu scopul de a-l transporta până la cea de-a doua masă fără să-l scape. La cea de-a doua masă schimba cartoful și se întorcea pe același traseu. La întoarcere, preda ștafeta următorului membru al echipei.
Interviu pentru părinți
Într-un plic au fost așezate mai multe întrebări. Elevii au răspuns pe rând la aceste întrebări, fără ca părinții să audă răspunsurile. Ulterior, fiecare adult a extras dintr-un plic un număr de întrebări, la care a răspuns la rândul său, fiind intervievat de către elevii din echipa sa. Răspunsul fiecărui părinte a fost apoi confruntat cu răspunsul copilului său.
Exemple de întrebări:
”Care a fost ultimul joc pe care l-ați jucat împreună cu copilul dumneavoastră?”
”Care a fost ultima activitate pe care ați desfășurat-o împreună cu copilul dumneavoastră?”
”Care este mâncarea preferată a copilului dumneavoastră?”
”Care este haina preferată a copilului dumneavoastră?”
”Care este desenul animat / filmul preferat al copilului dumneavoastră?”
Probă de dans – ”Nu scăpa / sparge balonul!”
Participanții au dansat în perechi (adult – copil sau copil – copil) pe melodia ”Dansul raței”, ținând între ei un balon fără a se folosi de mâini. Ei au trebuit să imite mișcările sugerate de melodie fără a scăpa sau sparge balonul.
”Ghici cine s-a ascuns?”
Câte un elev din fiecare echipă a fost așezat pe podea și acoperit cu un cearșaf, care avea doar găuri pentru ochi. Un părinte din aceeași echipă a fost legat la ochi și așezat cu spatele la echipă, pentru a nu vedea care dintre elevi a fost ascuns sub cearșaf. Ulterior părintele a fost dezlegat la ochi și rugat să ghicească identitatea elevului ascuns, doar prin examinare vizuală.
La sfârșitul concursului, adulții au primit diplome, iar elevii au primit diplome și Modelino.
Concluzii
Clasa pregătitoare există în peisajul învățământului preuniversitar românesc începând cu anul 2012, când a fost introdusă în ciclul primar. Este deci o formă de învățământ nouă pentru educația românească. Încă de la introducerea sa, clasa pregătitoare a fost proiectată ca o punte de legătură între grădiniță și școală. Cea mai mare noutate introdusă de această clasă a fost educația bazată pe competențe. O altă schimbare este abordarea integrată a conținuturilor de învățare, în scopul formării de competențe specifice și generale conform programei școlare, care vizează dezvoltarea fizică, socio-emoțională, cognitivă, de limbaj, a comunicării, dar și dezvoltarea capacității și aptitudinilor de învățare. O a treia noutate o constă apariția unor discipline de studiu noi (Matematică și Explorarea Mediului, Muzică și Mișcare etc.) sau a unora care propun chiar domenii noi (Dezvoltare personală).
Ca orice schimbare, și implementarea clasei pregătitoare în sistemul educațional românesc necesită atât o bună pregătire, cât și suficient timp pentru a fi asimilată.
Sunt evidente beneficiile aduse de introducerea clasei pregătitoare, atât pentru copii, cât și pentru cadrele didactice. Pot enumera, astfel:
Dintre beneficiile copiilor:
Obișnuirea cu școala și mediul școlarității; toată această pregătire se face într-o manieră relaxantă pentru copil: programul de lucru este scurt și îmbină activitățile educaționale propriu-zise cu jocul educativ; absența calificativelor; absența manualelor școlare; modul prietenos și atractiv de organizare a clasei (materialele didactice și spațiul sunt concepute în concordanță cu particularitățile de vârstă ale copiilor și interesele acestora)
Pregătire pentru școală mai bună; activități practice, potrivite pentru dobândirea achizițiilor fundamentale; abordarea integrată a curriculum-ului, conform programei, ceea ce permite dezvoltarea de competențe specifice (cu alte cuvinte, elevii conștientizează mai ușor aplicabilitatea celor învățate în situații din viața reală)
Dezvoltare personală: copiii se simt importanți (”acum suntem școlari!”), câștigă încredere de sine și autonomie, iar în același timp își dezvoltă abilitățile de relaționare și de comunicare cu cei din jur.
Beneficii ale cadrelor didactice:
Cunoașterea copiilor: clasa pregătitoare oferă timp și un cadru potrivit pentru cunoașterea copiilor înaintea începerii clasei I. Acest avantaj se manifestă doar în cazul continuității cadrului didactic la clasă (același cadru didactic la clasă pentru 5 ani consecutivi).
Curriculum flexibil, care pune în valoare originalitatea și creativitatea cadrului didactic.
Spațiul plăcut pentru desfășurarea activităților, care contribuie la formarea și menținerea unui mediu de lucru adecvat, comod, atractiv, în care elevii participă activ și cu entuziasm la activitățile didactice.
Un program de formare dedicat clasei pregătitoare, care a asigurat adaptarea cadrelor didactice la noutățile aduse de specificul acestei clase. De asemenea, cu prilejul programului s-a constituit o rezervă bogată de materiale didactice valoroase, care au rămas la dispoziția tuturor celor implicați.
După doar doi ani de la introducerea sa în învățământul primar, clasa pregătitoare și-a dovedit valoarea educațională, în ciuda părerii eronate la care unii părinți nu au renunțat încă. Trecerea din grupa mare a grădiniței direct în clasa I privează copiii de toate avantajele enumerate anterior. De aceea susțin importanța înscrierii copiilor în clasa pregătitoare și o comunicare mai bună către părinți a avantajelor acesteia, atât din partea școlilor cât și a personalului grădinițelor. De asemenea consider foarte importantă asigurarea continuității cadrelor didactice la clasa pregătitoare și în clasele I-IV prin reducerea fluctuațiilor de personal. Nu în ultimul rând, apreciez elaborarea curriculum-ului școlar și desfășurarea activităților educaționale în viziune interdisciplinară.
Sunt convinsă că îmbinarea armonioasă a acestor caracteristici relevă importanța clasei pregătitoare ca etapă în educația copiilor, oferind pentru aceștia oportunități reale și valoroase de învățare și dezvoltare.
Cuprins
Clasa pregătitoare – oportunități de învățare și dezvoltare
Documente curriculare referitoare la clasa pregătitoare
Necesitatea introducerii clasei pregătitoare
Grupa pregătitoare la grădiniță
Trecerea de la grupa pregătitoare la clasa pregătitoare
Sumarul documentelor oficiale referitoare la clasa pregătitoare
Înscrierea în clasa pregătitoare
Proiectarea curriculum-ului centrat pe competențe
Structura anului școlar 2013- 2014
Curriculum-ul pentru clasa pregătitoare în anul 2013-2014
Comunicare în limba română
Limbă modernă
Matematică și explorarea mediului
Religie
Educație fizică
Muzică și mișcare
Arte vizuale și abilități practice
Dezvoltare personală
Exemplu de planificare calendaristică anuală pentru clasa pregătitoare
Planificare calendaristica anuală
Proiectarea unei unități tematice
Organizarea sălilor de clasă
formarea cadrelor didactice
Anexa 1: Calendarul emiterii documentelor curriculare referitoare la clasa pregătitoare
Anexa 2: Debutul învățământului obligatoriu în statele Uniunii Europene
Tipuri de lecții și activități la clasa pregătitoare
Generalități
Managementul spațiului
Desfășurarea unei zile
Managementul timpului
Întâlnirea de dimineață
Activități educaționale
Integrarea materialului didactic în activitățile de învățare
Proiect realizat pe parcursul perioadei de evaluare inițială: ”Sunt școlar – prima mea carte”
Definirea temei
Descriere
Scopurile programului
Stabilirea conținuturilor și a etapelor de lucru
Resurse
Stabilirea metodelor didactice și a procedeelor de lucru ce urmează a fi utilizate:
Relaționarea metodelor didactice cu mijloacele de învățământ
Rolul și importanta materialelor, tehnicilor și a instrumentelor de lucru
Desfășurarea programului
Recomandări privitoare la implementarea practicilor educaționale
Exemple de proiecte didactice
Comunicare în limba română
Dezvoltare personală
Matematică și explorarea mediului
Muzică și mișcare
Relația profesor-părinte și profesor-elev în clasa pregătitoare
Relația profesor-elev în clasa pregătitoare
Funcționarea zilnică a clasei de elevi
Gestionarea comportamentelor și situațiilor problematice
Concluzie
Relația profesor-părinte în clasa pregătitoare
Studiu de caz – cum îi pregătim pe copii pentru școală
Debutul relației părinte – cadru didactic
Descrierea studiului de caz
Sondajul la clasa A pregătitoare
Sondajul la clasa pregătitoare B
Activitate părinte – copil – cadru didactic
Concluzii
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Clasa Pregatitoare Oportunitati de Invatare Si Dezvoltare (ID: 158887)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.