Cercetarea Pedagogica Privind Eficienta Metodelor Si Tehnicilor Interactive In Stimularea Creativitatii Elevilor

Planul cercetării

Scopul cercetării

Obiectivele cercetării

Ipoteza cercetării

Variabilele cercetării

Coordonatele majore ale cercetării

Locul de desfășurare a cercetării

Perioada de cercetare

Eșantionul de participanți

Eșantionul de conținut

Metodologia cercetării

Etapele investigației

Etapa preexperimentală/constatativă

Etapa experimentului formativ

Etapa postexperimentală

7. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor. Concluzii

 7.1. Scopul cercetării.

Aplicarea învățării prin stimularea creativității este benefică pentru faptul că asigură formarea unei gândiri flexibile, divergente și fluente, iar metodele utilizate stimulează participarea activă și deplină, psihică și fizică, individuală și colectivă a elevilor în procesul instructiv-educativ.

7.2. Obiectivele cercetării:

utilizarea unor tehnici și metode de determinare obiectivă a nivelului de pregătire a elevilor;

determinarea nivelului general de pregătire la disciplina Limba și literatura română, a elevilor implicați în cercetare;

înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de elevii claselor experimentale și de control la testul inițial, formativ și cel final;

implementarea unor metode și tehnici interactive în scopul dezvoltării creativității elevilor și studiul eficienței lor;

stimularea creativității elevilor printr-o strategie didactică permisivă;

sintetizarea rezultatelor cercetării, elaborarea concluziilor.

7.3. Ipoteza cercetării

Ipoteza de lucru ar fi: dacă voi utiliza metode și tehnici de stimulare a creativității individuale și de grup în cadrul lecțiilor de limba și literatura română, creând o atmosferă de lucru permisivă, acestea vor determina dezvoltarea, activizarea și îmbogățirea vocabularului activ al elevilor, dezvoltarea exprimării orale și scrise, educarea capacităților creatoare și originale în găsirea de soluții la o sarcină dată, antrenarea lor în discuții libere, deschise, creative, precum și dezvoltarea mecanismelor cognitive superioare: gândire, memorie, imaginație.
Acest lucru va fi benefic și pentru celelalte discipline de studiu, pentru dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter și formarea personalității copilului.

7.4. Variabilele cercetării

7.5. Coordonate majore ale cercetării:

Cercetarea s-a desfășurat pe o perioadă de 3 luni, între 15 noiembrie 2012 și 15 februarie 2013.

Eșantionul de participanți:

Eșantionul experimental: clasa a III-a A, Școala Gimnazială „Ioan Ciurea” Fălticeni, format din 26 elevi, 10 băieți și 16 fete.

Eșantionul de control: clasa a III-a B, Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Fălticeni, format din 22 elevi, 16 băieți și 6 fete.

Eșantionul de conținut:

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba și literatura română, clasa a III-a.

Unități de învățare: Țara

Tradiții și obiceiuri

Iarna

 Metodologia cercetării

Metodele didactice pe care le-am aplicat au fost selectate astfel încât să răspundă principalelor cerințe ale unei investigații și să preîntâmpine eventualele erori de investigare și prelucrare a materialului faptic. Astfel pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de la care am plecat am folosit un sistem metodologic compus din:

metoda anchetei;

metoda autoobservației;

metoda observației sistematice;

metoda analizei produselor activității;

metoda experimentului psihopedagogic / didactic, colectiv, de durată medie, desfășurat în trei etape: preexperimentală, experimentală, postexperimentală.

Instrumente de cercetare

Pentru a obține informații în legătură cu personalitatea elevilor, cu nivelul de cunoștințe și competențe ale acestora, cu comportamentele și gradul de implicare al lor în procesul educativ, am folosit ca instrumente de cercetare:

– testele pedagogice de cunoștințe;

– fișele de lucru;

– chestionarul.

Aceste instrumente, în marea lor majoritate, au fost preluate și adaptate conținuturilor vehiculate, particularităților elevilor și obiectivelor vizate.

7.6. Etapele investigației

7.6.1. Etapa experimentală/constatativă

Are rolul de a stabili nivelul existent în momentul inițierii experimentului psihopedagogic, atât la eșantionul experimental, cât și la cel de control.

Testul aplicat a cuprins itemi care vizau în mod special originalitatea elevilor, fluența și flexibilitatea în exprimare și imaginația creatoare.

Test inițial

Data: 15 noiembrie 2012

Clasele: a III-a A și B

Obiectul: Limba și literatura română

Subiectul: „La început de drum…”

Scopul: cunoașterea potențialului creativ al elevilor

Alcătuiți câte o propoziție cu opusul cuvintelor: surâs, educat, vorbește. (1p)

a)……………………

b)……………………

c)…………………..

Completează versurile cu cuvinte potrivite. Dezleagă apoi ghicitoarea. (1p)

„O, ce trandafir măreț!

Nu mai știi să-i afli …….:

Din petale-l răsfoiești

Lucruri bune-ai să …………..!”

(_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _)

Completează versurile cu cuvinte asemănătoare ca sens celor subliniate: (1p)

„Un vulpoi viclean spunea

Că-n ogradă șef s-ar vrea.

Un cocoș mi-a zis discret:

Să nu-l pui, că e ………………..”

Explică sensurile cuvintelor subliniate: (1p)

Azi vă dau o veste bună:

Vor cânta sub clar de lună,

Îmbrăcați în frac și veste

Greierași din trei orchestre.

…………………

veste

………………….

Să poți vedea lei în junglă

Trebuie valută-n pungă,

Dar la zoo, dragii mei,

Te costă doar câțiva lei.

…………………

lei

………………….

5. Spune mai pe scurt: (1p)

Irina și-a adus aminte că e ziua mamei.

Irina și-a …………. că e ziua mamei.

Pinocchio a fost tras pe sfoară de vulpoi.

Pinocchio …………… ………de vulpoi.

Realizează un scurt text (o compunere) pornind de la întrebarea: „Frunzele toamnei pot organiza un concurs de dans ?”. Găsește un titlu. (4 p.)

…………………………………………………………………..…

…………………………………………………………………..…

…………………………………………………………………..…

Aprecierea compunerilor se va face după următoarele criterii:

Scrierea titlului compunerii 0,25p

Așezarea corectă a textului în pagină 0,25p

Respectarea alineatelor corespunzătore celor trei părți 0,25p

Prezentarea acțiunilor într-o ordine firească 1p

Folosirea celor trei expresii frumoase impuse prin cerințe 1p

Scrisul citeț 0,25p

Scrierea corectă a cuvintelor 1p

 Convertirea punctajului în calificative:

9 puncte : Foarte bine

7 puncte : Bine

5 puncte : Suficient

Din interpretarea rezultatelor și a informațiilor obținute în urma aplicării testului pedagogic de cunoștințe, din analiza produselor elevilor, a portofoliilor, din observarea sistematică a elevilor, a rezultatelor la învățătură, din discuția cu doamna învățătoare, am putut constata că nu există diferențe majore între cele două eșantioane, după cum se poate observa în diagramele următoare. 

Compararea rezultatelor obținute la testul inițial 

Fig. 7.1. Diagramă de comparație

Distribuția calificativelor

Fig. 7.2. Clasa experimentală Fig. 7.3. Clasa de control

7.6.2. Etapa experimentală/ experimentului formativ

La eșantionul experimental, pe tot parcursul acestei etape, am avut în vedere utilizarea metodelor și tehnicilor de stimulare a creativității și promovarea învățării interactive. La eșantionul de control maniera de lucru a fost una obișnuită, neinfluențată de variabila independentă, manipulată la eșantionul experimental.

Am încercat ca fiecare metodă implementată să fie făcută transparentă, să i se prezinte esența, valențele, variantele și denumirea, pentru ca elevul să îi poată descoperi utilitatea și în alte situații, atunci când experiența de învățare o cere, crearea unui mediu școlar propice dezvoltării creativității, eliminarea factorilor care ar putea duce la blocarea creativității și, nu în ultimul rând, am căutat să apreciez efortul fiecărui copil sau grupă, realizând evaluarea muncii acestora într-un mod deschis, dialogat.

În perioada experimentului am mai organizat:

Exerciții – joc pentru cunoașterea și stimularea creativității;

Exerciții – joc pentru cunoașterea și stimularea fluidității;

Exerciții – joc pentru cunoașterea și stimularea originalității;

Exerciții – joc pentru cunoașterea și stimularea capacității de sinteză;

Exerciții – joc de îmbogățirea a vocabularului. 

Metode și tehnici de stimulare a creativității elevilor aplicate în perioada experimentală la limba și literatura română-exemple:

Brainstorming-ul : “furtună în creier”

În evocare, la începutul unității de învățare “Țara,” elevii au fost solicitați să noteze la ce se gândesc când aud cuvântul “țară” ;

2. Ciorchinele :

Am aplicat această metodă la începutul unității de învățare “Tradiții și obiceiuri” și pentru sistematizarea ortogramelor ia/i-a, i-au/ iau. 

3. Cubul:

În reflecție, în cadrul lecției “Pomul de Crăciun” de I. Al. Brătescu-Voinești, elevii au avut ca sarcini de lucru:

Descrie bradul;

Asociază: la ce te gândești când spui “pom de Crăciun”?

Analizează: folosirea semnelor de punctuație din al cincilea alineat;

Compară: Găsește comparații cuvintelor date( brad, salon, jucării, sărbătoare, colind);

Aplică: Completează enunțurile cu cuvinte potrivite din text;

Argumentează: semnificația titlului.

4. Metoda “Pălăriilor gânditoare” – lecția “Neguțătorul din Florența și Vodă Țepeș” după Mihail Drumeș.

5. Metoda cadranelor:

Pentru realizarea acestei metode am distribuit elevilor fișe , împărțite în patru cadrane – lecția “Pomul de Crăciun”, cu următoarele sarcini de lucru:

1. Idei principale;

2. Alcătuiți enunțuri cu ajutorul ortogramelor: s-au/sau.;

3. Procedeul recăutării;

4. Desen.

6. Diagrama Venn Euler:

Am solicitat elevilor să realizeze paralela dintre textele „În Ajunul Anului Nou” după Fănuș Neagu și “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. 

7. Explozia stelară:  

Am aplicat această metodă la lecția “Condeiele lui Vodă”, elevii trebuind să formuleze cât mai multe întrebări pe marginea textului plecând de la cuvântul de bază scris pe steluță.

UNDE ?

CÂND ?

CINE ?

CE ?

DE CE ?

8. Știu-vreau să știu-am aflat:

Am utilizat această metodă în evocare, la lecția “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, solicitând elevilor să noteze în prima rubrică tot ce știu despre autor, în cea de-a doua rubrică ce ar vrea să știe, iar în reflecție elevii au notat toate datele însușite despre Ion Creangă.

9. Rețeaua discuțiilor:

Sarcina de lucru a fost să aducă argumente în favoarea și contra lui Nică cu privire la plecarea lui de acasă la urat fără știrea părinților. 

10. Rețeaua personajelor:

Am aplicat această metodă pentru a caracteriza personajul principal din lecția “Stejarul din Borzești” de Eusebiu Camilar.

11. Jurnalul dublu

După studierea textului liric “Iarna” de Nicolae Labiș, pentru a surprinde tablourile poeziei și a investiga textul am considerat că „Jurnalul dublu” este o metodă eficientă.

12. Cvintetul:

Am utilizat această metodă îndrăgită de elevi pentru a realiza feedback-ul ideilor, sentimentelor, convingerilor elevilor sau pentru a caracteriza un personaj literar.

  Jocul didactic –

În etapa experimentului formativ am aplicat ca metodă și jocurile didactice.

Exemplu:

“Cuvântul interzis” 

– Scopul acestui joc este dezvoltarea vocabularului elevilor, a imaginației creatoare;

– Sarcina de lucru –elevii trebuie să răspundă la întrebări, fără să folosească un cuvânt care s-a stabilit că e interzis (ex. iarnă).

Alte jocuri didactice utilizate au fost: “Strategia alfabetului”, “Eu spun una, tu spui multe”, „Dacă nu-i așa, cum e?”, “Pot însemna și altceva?”, “Ce știi despre mine?” etc.

Din categoria tehnicilor de stimulare a creativității am utilizat dramatizările, jocurile de rol, compunere de poezii, completare de rebusuri, schimbarea finalului unui text, utilizarea de expresii neobișnuite, completarea unor rime, realizarea de dialoguri, prilej cu care elevii au fost puși în situații imprevizibile, fiind nevoiți să apeleze la fantezia și imaginația lor.

De exemplu:

– un dialog între Mircea cel Bătrân și Baiazid;

– un dialog între un brad și un om venit să-l taie;

– un dialog între un copil și Moș Crăciun;

– un dialog cu un fulg de nea;

– “Întâlnirea cu Zâna Iarna”.

În continuare prezint câteva exemple de compuneri realizate de elevi în spiritul metodelor de stimulare a creativității.

Tablouri – poezia „Uite, vine Moș Crăciun”, de Otilia Cazimir.

După fiecare unitate de învățare parcursă în manieră activă și interactivă, la clasa experimentală a avut loc o recapitulare finală, însoțită de câte o evaluare formativă.
Compararea rezultatelor obținute la pretest și la testele formative indică o ușoară creștere a rezultatelor obținute de elevi, ceea ce mă motivează în plus pentru a continua procesul experimental.

Am constatat de asemenea o îmbunătățire a relațiilor dintre elevi, o mai bună colaborare și o responsabilizare în ceea ce privește spiritul de echipă, de asemenea am observat că elevii manifestă interes și deschidere pentru acele activități didactice în care ei se pot manifesta liber , fără constrângeri și fără teama de a fi criticați și ridiculizați.

7.6.3. Etapa experimentală/finală

Etapa experimentală a cercetării a constat în administrarea unei probe de evaluare finală, identică pentru cele două clase: experimentală și de control.

Test final

Data: 14 februarie 2013

Clasele: a III-a A și B

Obiectul: Limba și literatura română

Subiectul: „Cât sunt de creativ ?…”

Scopul: cunoașterea potențialului creativ al elevilor

1. Scrie verbe cu fiecare literă a cuvântului „iarna” . (2 p)

Ex: iubește, ară, etc.

Găsește corespondenți specifici fiecărei litere ce alcătuiește denumirea anotimpului „iarna” (2 p)

Ex: I A R N A

interesantă aspră rece nea Anul Nou

………… ……… …….. ……… ………….

Selectează din textul dat perechile formate dintr-un substantiv și un adjectiv. Trece-le la numărul plural. Alcătuiește cu ele enunțuri. (2 p)

„Hărnicuța gospodină

Strânge zahăr din grădină

Și din floarea minunată

Miere face de îndată.”

……………………………………………..

………………………………………………

……………………………………………..

………………………………………………

Găsește cinci cuvinte care, citite de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga, reprezintă același cuvânt. (2 p)

……………………………………………………………..

Creează rime pentru cuvintele: arici, vântul, păsărică, umbroase, soare, drum, vitrină (3 p)

Așază lângă cuvintele date alte cuvinte care să exprime acțiuni făcute de om (2p)

Ex: Soarele râde.

Vântul _____________.

Luna _______________.

Pădurea _____________.

Păsările _____________.

Transformați-vă în Ilene Cosânzene (fetele) și în Feți – Frumoși (băieții) și descrieți-vă, în câteva rânduri înfățișarea și puterile pe care le aveți (7 p).

(NOTĂ: Se pune accent pe originalitate)

Aprecierea compunerilor se va face după următoarele criterii:

Așezarea corectă a textului în pagină 0,50p

Respectarea alineatelor corespunzătore celor trei părți 0,50p

Originalitate (3 p)

Prezentarea acțiunilor într-o ordine firească 0,50p

Folosirea a trei expresii frumoase 0,50p

Scrisul citeț 1p

Scrierea corectă a cuvintelor 1p

Convertirea punctajului în calificative:

18 – 20 de puncte : Foarte bine

15 – 18 puncte : Bine

10 – 15 puncte : Suficient

Am comparat rezultatele obținute la aceste probe cu cele obținute la probele de evaluare inițială.

Aprecierea s-a făcut prin calificative, pentru fiecare item s-a totalizat numărul fiecărui calificativ.
Am comparat atât rezultatele din interiorul fiecărei clase, cât și rezultatele între cele două clase, folosind tabele, diagrame de comparație, diagrame de structură.

Tabel 7.1. Distribuirea calificativelor

7.7. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor. Concluzii

Analiza și interpretarea rezultatelor obținute indică o tendință pozitivă de ameliorare a rezultatelor școlare ale elevilor, în favoare grupei experimentale, care nu poate fi pusă exclusiv pe seama dezvoltării psihice și fizice a elevilor, fapt ce îmi permite să afirm că ipoteza propusă de mine spre cercetare se confirmă.

Fig. 7. 4. Distribuția calificativelor clasa experimentală

Fig. 7.5. Distribuția calificativelor clasa de control

Prin aplicarea sistematică a metodelor și tehnicilor interactive în cadrul lecțiilor de limba și literatura română am sesizat ameliorări în dezvoltarea exprimării orale și scrise a elevilor, în activizarea și nuanțarea vocabularului, s-a îmbunătățit relația învățător-elev într-una modernă și democratică, elevii bucurându-se de libertate, de o comunicare bazată pe cooperare, colaborare și ajutor reciproc.

A fost încurajată inițiativa elevilor la lecție, adresarea de întrebări, fiind înlăturată teama de a nu greși, iar pe parcurs elevii s-au familiarizat cu metodele și denumirile lor, au înțeles eficiența lor și pașii care trebuie urmați pentru realizarea acestora.

Folosind metodele și tehnicile de stimulare a creativității, atât individual, frontal cât și pe grupe, am constat următoarele:

elevii își însușesc mai ușor noile cunoștințe;

crește încrederea că pot să decodifice și să înțeleagă conținuturile, atât pe cont propriu cât și în grup;

doresc să se implice în învățare și nu dau semne de oboseală pentru că se implică conștient, voit, învățând activ și logic;

elevii și-au îmbogățit și nuanțat vocabularul, datorită unor metode precum: jocul didactic, cvintetul, cadranele, ciorchinele;

a fost valorificată inteligența lingvistică, exprimarea retorică, poetică;

elevii au realizat un real progres în alcătuirea de texte, dialoguri,compuneri, dând dovadă de imaginație creatoare, originalitate, fluență, flexibilitate în exprimare.

Analiza și interpretarea datelor obținute indică o tendință pozitivă de ameliorare a rezultatelor școlare ale elevilor în favoarea clasei experimentale, o evoluție în exprimarea orală și scrisă, în activizarea și nuanțarea vocabularului, transformarea relației învățător – elev într-una modernă și democratică, elevii bucurându-se de o comunicare eficientă bazată pe colaborare, ajutor reciproc, libertate, inițiativă, datorită unor metode, precum: jocul didactic, ciorchinele, cvintetul, cadranele, rețeaua personajelor, cubul, etc.

După finalizarea cercetării în cadrul comisiilor metodice ale învățătorilor de la cele două școli am evidențiat dificultățile, obstacolele cu care s-au confruntat participanții, principalele rezultate obținute în urma procesului ameliorativ, recomandările date elevilor și învățătorilor, modalitățile de diseminare a rezultatelor pentru cei interesați, din școlile participante, precum și viitoarele direcții de acțiune.

Pot afirma că această cercetare a fost o provocare pentru mine, un prilej de a studia atât literatura de specialitate cât și literatura psiho-pedagogică, de a-mi aprofunda și îmbogăți cunoștințele despre creativitate ca fenomen complex, dar actual și vital pentru viitor.