Cercetarea Pedagogica

PREZENTAREA METODOLOGIEI DE CERCETARE

II. 2. ORGANIZAREA CERCETĂRII PEDAGOGICE

Cercetării pedagogice i s-au dat, de-a lungul timpului, mai multe definiții mai mult sau mai puțin pertinente. Cea mai pertinentă spunea că: „cercetarea pedagogică este o strategie desfășurată în scopul surprinderii unor relații noi între componentele acțiunii educaționale și al elaborării unor soluții optime de rezolvare a problemelor indicate de procesul instructiv – educativ în conformitate cu exigențele sociale”. Prin urmare, rezultă, din definiție, că cercetarea pedagogică are ca obiect de investigație fenomenul educativ în toată complexitatea sa. Din acest punct de vedere, cercetarea pedagogică are caracter prospectiv (adică vizează dezvoltarea personalității elevului în perspectiva exigențelor dezvoltării sociale și proiectează tipul de personalitate necesar în viață (v. caracterul istoric al educației). Apoi, cercetarea pedagogică trebuie să fie continuu ameliorativă (adică cercetarea pedagogică trebuie să determine, prin intervențiile sale modelatoare, optimizarea actului pedagogic). De asemenea, orice cercetarea pedagogică este interdisciplinară, dată fiind complexitatea fenomenului investigat și prezintă aspecte specifice sub raportul etapelor de desfășurare și al metodelor de cercetare.

II. 2.1. OBIECTIVELE ȘI IPOTEZA CERCETĂRII

În general, întreaga cercetare pedagogică este orientată de anumite finalități, prin derivarea cărora se ajunge la obiectivele formulate într-o manieră operațională. De aceea, înainte de a derula efectiv cercetarea, am delimitat obiectivele cercetării. Acestea sunt:

O1 – determinarea nivelului general de pregătire al elevilor implicați în cercetarea pedagogică la disciplina Limba și literatura română;

O2 – utilizarea unor metode și tehnici adecvate pentru determinarea obiectivă a atitudinilor și comportamentelor elevilor implicați în cercetarea pedagogică;

O3 – sistematizarea modelelor conceptuale de stimulare a receptării textului literar și raportarea la acestea a concepției și a practicii școlare

O4 – elaborarea unui sistem de metode de stimulare a receptării textului literar

O5 – analiza relației dintre rezultatele școlare și participarea la diferite activități extrașcolare;

O6 – înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de elevii implicați în cercetare la testul inițial și cel final;

O7 – prelucrarea și interpretarea rezultatelor;

O8 – formularea concluziilor

Ipoteza de lucru care a stat la baza acestei lucrări a fost următoarea: Elevii din societatea contemporană sunt îndepărtați de literatura de inspirație folclorică, de mituri naționale care stau la baza unor capodopere autohtone. Studierea acestor mituri le stârnește interes, curiozitate și conduce la formarea interesului elevilor pentru lectura textelor literare și modelarea gustului lor estetic.

Alte consecințe ale aplicării ipotezei de lucru pe care doresc să le iau în considerare sunt: dezvoltarea spiritului critic și autocritic la elevi, învățându-i să facă diferența dintre corectitudine și greșeală, să sesizeze singuri greșelile lor și să le corecteze. În felul acesta le voi dezvolta interesul față de exprimarea corectă în limba română. Elevii vor gusta din frumusețea și armonia limbii și literaturii române

Locul de desfășurare al cercetării a fost Liceul ”Preda Buzescu”, Berbești. Perioada în care a avut loc cercetarea a fost septembrie 2014-iulie 2015. Eșantionul de subiecți implicați în cercetare l-a constituit grupul elevilor din cadrul liceului nostru implicați în activitățile Parteneriatului educațional Școală-Bibliotecă pe care îl coordonez.

Desfășurarea cercetării a presupus efectuarea de activități specifice în vederea atingerii obiectivelor, respectiv introducerea anumitor schimbări, modificări în derularea activității didactice, în vederea studierii efectelor și rezultatelor pe care acestea le produc.

Variabila independentă introdusă a constat în cunoașterea operelor literare care au la bază miturile autohtone. Am anticipat faptul că efectele introducerii acestei intervenții vor fi sesizate la nivelul achizițiilor de cunoștințe (se va asigura progresul școlar) și la nivelul comportamentului elevilor, acestea constituind variabilele dependente ale cercetării.

Pentru testarea ipotezei, s-au realizat diferite analize comparative calitative și cantitative, între nivelul inițial și cel final, ale valorilor pe care le iau variabilele dependente la eșantioanele experimentale.

II.2.2. Etapele cercetării întreprinse

Cercetarea experimentală întreprinsă s-a subordonat normelor care ghidează investigațiile din sfera socio-umanului, prevăzute în literatura de specialitate. Întrucât efectele scontate nu au fost doar achizițiile de cunoștințe, ci mai ales modificările de atitudini și comportamente, alături de experiment au fost utilizate și alte metode de cercetare, complementare acestuia.

Datele culese au fost măsurate, analizate și interpretate prin intermediul metodelor grafice.

Etapele și subetapele experimentului desfășurat, precum și metodele de cercetare utilizate pot fi urmărite în tabelul nr. 1:

II.2. 2.1. Etapa constatativă

Scopul urmărit în acestă etapă este acela de identifica nivelul inițial de cunoștințe referitoare la tema prezentată în lucrare (mitule fundamentale românești) și lărgirea orizontului literar prin desfășurarea subiectelor prezente în programă, dar și prin participarea la activități extrașcolare.

Cercetarea de față este o încercare de a demonstra influența unor mituri asupra literaturii române, dar și asupra formării profilului moral al elevilor, deși durata de timp a cercetării este de un an, experiențele de viață sunt valorificate de elevi în timp, iar constatările sunt și ele destul de restrânse, adevăratele rezultate constatându-se pe tot parcurul vieții în urma desfășurării unui astfel de experiment.

DESCRIEREA METODELOR DE CERCETARE UTILIZATE

Vor fi prezentate metodele de colectare a datelor cercetării și instrumentele de cercetare aferente, concepute și utilizate pe parcursul desfășurării investigației.

Metodele de investigație (de cercetare): experimentul, autoobservația, observația, interviul individual, analiza produselor activității elevilor, studiul documentelor curriculare, studiul de caz, metode sociometrice, ancheta pe bază de chestionar, metoda testelor, interviul de grup, cercetarea bibliografică, metode de măsurare și metode de prelucrare a datelor, metoda de organizare, prezentare si prelucrare matematico-statistică a datelor cercetarii, metode statistice de verificare a ipotezelor.

a. Experimentul

Experimentul didactic constă în modificarea intenționată a condițiilor de apariție și desfășurare a fenomenelor investigate, cu scopul eficientizării procesului educațional.

Scopul organizării experimentului constă în testarea ipotezei formulate. Acest fapt presupune existența unui cadru de comparație, stăpânirea datelor de start și evaluarea rezultatelor obținute la final, delimitându-se așa cum am precizat anterior, cele trei etape ale experimentului: etapa contatativă, etapa experimentului propriu-zis și etapa de control.

În etapa constatativă au fost culese datele de start prin cercetarea unor documente școlare – cataloage, portofoliul dirigintelui- care oferă date despre elevi, potențiali voluntari, prin analiza rezultatelor la testul inițial și a răspunsurilor la chestionarele administrate elevilor cu scopul de a afla disponibilitatea și nivelul de înțelegere a tipului de activitate supus cercetării.

În etapa experimentală a fost introdusă variabila independentă la elevii din echipa experimentală și s-au urmărit în detaliu efectele introducerii acesteia în planul achizițiilor de cunoștințe și în plan comportamental.

Momentul final al investigației l-a constituit etapa de control, în care au fost evaluate rezultatele prin raportarea datelor finale la cele de start pentru a testa relevanța diferențelor obținute și modul în care elevii implicați în experiment au înregistrat progrese.

În vederea testării ipotezei, a fost organizat și desfășurat un sistem de experimente pedagogice, elevii din grupul experimental fiind selectați pe baza mediei obținute la testul inițial, dar și a disponibilității.

Variabila independentă, cunoașterea operelor literare care au la bază miturile autohtone, a fost introdusă la grupul experimental alcătuit din 30 de elevi.

Progresul în achiziții de cunoștințe a fost urmărit la elevii respectivi prin aplicarea testelor de cunoștințe – testul inițial și testul final.

Modificările comportamentale au fost urmărite de asemenea la toți elevii din eșantionul experimental.

Desfășurarea experimentului poate fi schematizată conform datelor din tabel:

Designul experimentului întreprins se poate observa în tabelul nr. 2

b. Metoda observație

Este una dinre cele mai utilizate metode ale pedagogiei și constă în urmărirea intenționată, după un plan, a fenomenelor specific educației, în condițiile derulării lor normale, natural.

Metoda observației este utilizată pe scară largă pentru investigare și culegere a datelor experimentale, respectându-se unele cerințe: formularea unui scop precis al observării, alcătuirea unui plan de observare, înregistrarea fidelă a datelor (video, audio sau clasică), clasificarea, compararea, raportarea și interpretarea datelor. Observarea poate fi spontană, științifică, de explorare și de experimentare.

Metoda observației a fost utilizată pe tot parcursul desfășurării experimentului pedagogic. În cercetarea de față metoda observației constă în urmărirea intenționată și sistematică a manifestărilor comportamentale, individuale și colective ale elevilor, fără intervenția celui care le conduce.

c. Metoda anchetei

Ancheta este o metodă de cercetare de tip extensiv, care permite culegerea de date în legătură cu fenomenul educațional investigat. Instrumentul specific este chestionarul. Acesta reprezintă un sistem de întrebări structurate și prezentate într-o ordine logică, psihologică sau metodologică, în funcție de obiectivele urmărite în cercetare. Formularea întrebărilor se face respectând anumite condiții: întrebările trebuie să fie în concordanță cu natura cercetării, ele trebuie să fie formulate corect și să aibă sens, să vizeze un singur aspect, să fie explicite și redactate într-un limbaj cunoscut de elevi. În această cercetare am aplicat chestionare în etapa constatativă, în urma aplicării lor dându-mi seama că elevii nu cunosc în totalitate miturile românești.

d. Metoda analizei produselor activității subiecților investigați

Analiza eseurilor, articolelor și a altor produse ale activității elevilor se face în termeni de produs sau de proces. Rezultatele evaluării acestor produse au arătat nivelul la un moment dat al achizițiilor de cunoștințe, ceea ce atrage după sine și modificări comportamentale. În gama produselor realizate de elevi pot intra caietele de teme sau notițe, tezele, lucrările semestriale, referatele, portofoliile, compozițiile. Aceste lucrări reflectă în mod fidel calitatea instrucției, înclinațiile, interesele și aspirațiile elevilor.

e. Metoda cercetării documentelor curriculare și a altor documente școlare

Principalele documente curriculare oficiale utilizate au fost programa școlară de Limba și literatura română, caietele speciale care se conformează tot programei. Analiza acestora mi-au oferit date despre competențele care urmează să se formeze pe perioada propusă și despre conținuturile învățării. Acestea au stat la baza stabilirii eșantionului de conținut și a elaborării instrumentelor de evaluare utilizate pe parcursul desfășurării experimentului.

De asemenea, am utilizat cataloagele școlare, pentru a observa rezultatele școlare la învățătură și disciplină ale elevilor, portofoliile diriginților de la clasele unde sunt elevii din grupa experimentală, pentru a furniza date privind originea socială și diferite date personale.

f. Metoda testelor și a altor probe de evaluare scrisă

S-a ales pentru testarea elevilor unitatea de învățare Poezia folclorică, din Manualul de Limba română de clasa a XI-a, Editura Corint, pentru a se verifica realizarea obiectivelor acestei teme și anume:

O1: indicarea miturilor care stau la baza creațiilor literare Monastirea Argeșului, Miorița și Luceafărul de Mihai Eminescu;

O2: evidențierea trăsăturilor speciei literare din care fac parte operele;

O3: identificarea temelor și motivelor prezente în operele de mai sus;

O4: analizarea faptelor de limbă (nivel fonetic, nivel lexico-semantic, nivel morfologic, nivel stilistic);

O5: interiorizarea valorilor spirituale transmise de textele literare;

O6: aprecierea importanței lecturii pentru cultivarea spiritului estetic.

Testul s-a aplicat elevilor care fac parte din echipa experimentală

EXPERIMENTUL PEDAGOGIC

ETAPA CONSTATATIVĂ

Identificarea unor aspecte privind miturile românești, utilizând metoda anchetei

Pentru a afla opinia celor implicați direct în experimentul pe care îl vom derula și în ce măsură va influența acesta formarea profilului moral, am administrat chestionare elevilor, utilizând metoda anchetei. Concluziile chestionarului arată că miturile fundamentale nu sunt suficient de bine promovate în rândul elevilor.

. Chestionarul adresat elevilor a condus la următoarele rezultate aflate în tabelul nr. 3

În urma chestionarului aplicat la un număr de 60 de elevi, am selectat 30 dintre ei, care vor face parte din echipa experimental.

Prin acest chestionar mi-am dat seama că elevii au lacune cu privire la acest subiect și tocmai de aceea mi-am propus să realizez un plan strategic în vederea eficientizării întregii acțiuni.

Alegerea eșantionului de conținut

Cercetările pedagogice de tipul celei întreprinse, necesită resurse temporale mari, pentru ca modificările comportamentale induse de introducerea variabilei independente să fie evidente.

Astfel experimentul pedagogic s-a desfășurat pe parcursul unui an școlar 2014-2015. Pentru alegerea eșantionului de conținut s-a utilizat metoda cercetării documentelor curriculare.

Activitatea care urmează să se desfășoare include obiective ce implică probleme de conținut existente în curriculum astfel că se pot alege următoarele eșantioane de conținut: Folclorul literar – o descoperire a lumii moderne; Miorița – evoluția structurii poematice; Monastirea Argeșului – poezie epică cu caracter legendar narativ; Luceafărul – poem al cunoașterii umane și universale.

Selectarea eșantionului de subiecți

Selectarea elevilor s-a realizat prin metoda testelor, metoda cercetării documentelor școlare și a observației.

În etapa inițială s-a aplicat testul inițial, care mă va ajuta în selectarea grupului experimental, dar îmi va furniza și datele necesare comparării ulterioare a rezultatelor testului inițial cu rezultatele finale de la test, spre a afla modificările ce apar în cazul achizițiilor de cunoștințe și al raportării la ceilalați.

TEST PREDICTIV (testul inițial)

Clasa a XI-a , implicată în experiment, a primit un test predictiv, în urma căruia fiecare elev a fost evaluat cu mare atenție. Testul predictiv a fost conceput sub forma a 9 itemi și trebuia rezolvat într-o oră. La acest test au fost prezenți toți cei 30 de elevi ai clasei, considerați în totalitate ca fiind apți pentru învățătură, conform studierii fișelor psihopedagogice.

TEST PREDICTIV

Anul școlar 2014-2015

Clasa a XI-a

Disciplina Limba și literatura română

Clasa a XI-a

Unitatea de învățare Poezia folclorică

Subiect: Miorița, Meșterul Manole, Luceafărul de Mihai Eminescu

Demonstrați, prin două trăsături, că opera Miorița este o baladă populară. 1p

Precizați două motive din aceeași baladă. 1p

Alcătuiți, în 3-5 rânduri, portretul ciobănașului. 1p

În ce gen literar se încadrează balada populară Monăstirea Argeșului. 1p

Precizați rolul fiecărui mod de expunere prezent în baladă. 1p

În locul în care a căzut Meșterul Manole a apărut o fântână cu apă limpede. Alegeți din următoarele variante simbolistica fântânii: 1p

Loc al nașterii și al renașterii

Izvor nemuritor al iubirii și al creației

Loc al speranței și al vieții

Completează spațiile punctate:

Mitul Zburătorului se regăsește în Luceafărul lui Eminescu în tabloul……………………… 1p

Enumeră cel puțin patru teme prezente în poem: ……………………………, ……………………….,

……………………………., …………………………………………… 1p

Distincția om comun – om superior este preluată de la ……………………………… 1p

Notă: Se acordă un punct din oficiu.

Am caracterizat eșantionul de subiecți implicați în cercetare, în funcție de vârstă, sex, nivel general de pregătire, nivel de pregătire la disciplinele de interes, proveniență socială. utlilizând următoarele metode de cercetare: observația, discuțiile individuale și colective, studiul documentelor curriculare, ancheta, metoda testelor. Voi nota cu E1, E2, E3…elevii voluntari. Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 5.

Se observă că grupul este destul de omogen, am optat în general pentru elevi din clasele IX-X pentru a exista continuitate în cei doi ani cât durează experimentul și pentru a nu-i solicita prea mult pe elevii din anii terminali. În ceea ce privește educația religioasă dobândită de elevi, aceștia dețin un bagaj minim de cunoștințe și deprinderi religioase dobândite în familie sau în cadrul orelor de religie din anii gimnaziali și/sau liceali.

Situația materială este în general bună și foarte bună. Am apreciat faptul că s-a înscris și o elevă care aparține cultului „Martorii lui Iehova” deși nu participă activ la ora de religie.

II.2.2.2. EXPERIMENTUL PEDAGOGIC FORMATIV

Etapa constatativă a fost urmată de realizarea experimentului formativ. Etapa experimentală a presupus introducerea la eșantionul experimental a variabilei independente, și anume practicarea voluntariatului. Efectele introducerii acestei variabile au fost sesizate atât la nivelul acizițiilor de cunoștințe, dar mai ales la nivelul comportamentului.

Locul experimentului: Școala Specială Nr. 6 „Sfântul Nicolae „, București, sector 4

Perioada: SEPTEMBRIE 2010 – IUNIE 2012

Stabilirea bazei materiale necesare cercetării

Materialele necesare desfășurării activităților de voluntariat au fost asigurate de Școala Specială, parțial; altele au fost donații din partea liceenilor care nu s-au implicat în proiect, dar care și-au susținut colegii; fonduri au mai fost obținute din vânzările de produse realizate de copiii beneficiari cu ajutorul voluntarilor, precum și din fonduri proprii. Spațiul practicării voluntariatului l-a constituit clădirea școlii speciale, dar și clădirea liceului nostru. În cazul concursurilor au fost alese alte locații la care ne-am deplasat împreună cu toată recuzita.

Ca metode de cercetare am folosit: cercetarea documentelor, observația, analiza portofoliilor și a produselor activității subiecților investigați.

Descrierea pe scurt a proiectului

Elevii voluntari din liceul nostru, au fost organizați în 5 echipe, fiecare echipă fiind formată pentru realizarea unor activitați specifice împreună cu elevii Școlii Speciale.

Acțiunile desfășurate au fost:

Realizarea unor obiecte de mobilier adaptat nevoilor de amenajare a spațiilor de relaxare din clasele cu elevi cu handicap asociat (intelectual și motor).

Dans artistic (dans terapie), perfecționat ulterior în vederea participării la concursuri și festivaluri (s-au obținut premii importante, cf. anexei 5 ).

Alcătuirea unei mini trupe de teatru ( dramaterapie), care a participat ulterior la serbarea de Crăciun organizată prin colaborarea celor două școli și a altor voluntari.

Confecționarea de obiecte decorative și felicitări pentru Sărbătoarile de Crăciun și Paște care au fost dăruite de copiii cu deficiențe parinților și profesorilor sau comercializate pentru obținerea de fonduri;

Activități ludice cu preșcolari;

Lectură;

Toate aceste activități s-au realizat în regim săptămânal (2 ore pe săptămână), în timpul liber al liceenilor voluntari și pe intervalul de timp destinat activităților educativ-recreative din Școala Specială nr. 6.

Acțiunea voluntarilor s-a concretizat în participarea saptămânală la activități comune, desfășurate pe ateliere de lucru în prima fază, pregătirea pentru examen, croitorie, desen, dans, serbare de iarnă.

Unul dintre obiectivele acțiunii de voluntariat stabilite în cadrul proiectului urmărește:

Transformarea voluntariatului realizat sub egida SNAC (Strategia Națională de Acțiune Comunitară), într-o valoare a instituției școlare, contribuind astfel la formarea personalității «autonome și creative» a elevilor, la creșterea încrederii în sine a acestora, la promovarea solidarității, atât la nivelul comunității, dar și la nivel național și global.

Beneficiile acțiunii comunitare sunt:

O mai bună cunoaștere a copiilor cu cerințe educative speciale;

Creșterea sentimentului de solidaritate între elevi și implicare activă în viața socială;

Dezvoltarea spiritului de inițiativă privind includerea copiilor cu cerințe educative speciale în diverse activități;

Însușirea strategiei de lucru comunitar, învățând să privească, să gândescă și să acționeze pentru soluționarea unei probleme;

Dezvoltarea și valorificarea abilităților personale printr-un proces intens de intercunoaștere și comunicare permanentă și asumare de responsabilități;

Înțelegerea a ce înseamnă să fii tolerant cu semenii.

Am apreciat că oportunitățile voluntariatului sunt:

Încurajarea parteneriatului profesional între diferiții factori de educație: profesori, psihologi, consilieri, medici, asistenți sociali etc.

Încurajarea împărtășirii experiențelor și schimbului de idei și practici;

Copiii sunt învățați să se accepte așa cum sunt, indiferent de etichetele pe care societatea le pune, și să colaboreze în vederea învățării școlare și sociale; este o pregătire pentru acceptarea diversității relațiilor umane din viața socială de mai târziu.

Este o provocare spre schimbarea atitudinilor și mentalităților precum și a politicilor și practicilor  de excludere și segregare.

În această etapă experimentală am realizat o fișa de observație pentru lotul celor 30 de voluntari, bazată pe comportamentul acestora în cadrul actelor de voluntariat (cf. tabel nr.6):

Tabel nr. 6

Ca o concluzie rezultată în urma observațiilor făcute: cele mai mari procente ca număr de elevi s-au obținut în activitățile ce îi antrenează, fie în discuții, fie în activitățile propriu-zise. Toți cei 30 de elevi voluntari sunt atrași de lucrul în echipă, de a fi sfătuitori și observatori, de a corecta greșelile sau deficiențele de comportament în cazul copiilor de la școala specială și sunt atenți la eventualele lor lipsuri pe care încearcă să le depășească. De asemenea majoritatea manifestă generozitate și altruism.

Procentele mai mici s-au obținut în ceea ce privește deschiderea către prietenia cu acești copii, o parte manifestă reținere neînțelegând tipul de afecțiune a copiilor cu care colaborează sau necunoscând metode de lucru pe înțelesul acestora. Voluntarii mă informează cu privire la orice modificare apărută în activitatea lor și îmi împărtășesc temerile sau planurile lor (precizez că activitățile desfășurându-se simultan în clase diferite, nu îmi permit prezența la toate grupele, dar voluntarii beneficiază de asistență din partea personalului calificat al școlii speciale).

Menționez că în cadrul experimentului, în mod deosebit am îmbinat metodele de cercetare cu metodele de cunoaștere a realității religioase: observare directă a realității religioase (vizitarea unor biserici); exemplul; rugăciunea (la sfârșitul activităților), meditația religioasă, deprinderile morale, îmbinarea teoriei cu practica.

Dacă deprinderile dobândite vor fi cultivate în familiile sau centrele unde locuiesc copiii de la școala specială sau de către voluntari în grupul de prieteni, sămânța semănată va rodi, ei devenind capabili să îi îndrume și pe alții spre astfel de acțiuni bineplăcute lui Dumnezeu și deosebit de benefice sufletului.

Pentru promovarea voluntariatului, dar și pentru evaluarea efectelor acestuia, pe parcursul celor doi ani au fost realizate expoziții cu produsele realizate de echipe ( voluntari și copii cu deficiențe), revista „Gânduri ale unor prieteni” în care copiii au avut posibilitatea să-și împărtășească sentimentele, dar și experiențele; tot aici au fost prezentate toate activitățile desfășurate și a fost realizată prin colaborarea liceului nostru cu Școala Specială, dar și cu alți parteneri implicați în voluntariat. Menționez că revista a obținut în doi ani consecutivi Premiul I și Premiul al II-lea la Concursul de reviste școlare.

Am realizat în cadrul liceului expoziții cu produsele realizate în cadrul activităților de voluntariat și un panou informativ cu programul proiectului „Acțiune comunitară”, care este expus pe holurile liceului.

Imaginile ce urmează sunt modalități de prezentare și popularizare a voluntariatului, dar și dovada acțiunilor întreprinse pe parcursul acestuia, constituind totodată analiza produselor activității subiecților investigați.

ETAPA DE CONTROL

La sfârșitul experimentului, după aplicarea variabilei independente – practicarea voluntariatului, în etapa de control am aplicat o probă de evaluare elevilor (din grupul experimental), testul de cunoștințe final. Prin aplicarea acestuia mi-am propus să colectez datele necesare comparării rezultatelor finale cu cele inițiale pentru același grup, pentru a urmări schimbările la nivelul achizițiilor de cunoștințe.

Testul final de cunoștințe, precum și baremul de corectare se află mai jos.

Rezultatele obținute la testul final se află în tabel, urmând a fi comparate și interpretate în raport cu rezultatele obținute la testul inițial.

TEST DE CUNOȘTINȚE

(testul final)

1.Identificați patru modalități de aplanare a conflictelor între oameni, pornind de la învățătura de credință creștină.

2. Identificați porunca din Decalog care îndeamnă la cinstirea zilelor de sărbătoare.

3. Scrieți fericirea din Noul Testament prin care Mântuitorul ne îndeamnă la săvârșirea actelor de caritate.

4. Găsiți trei însușiri morale necesare oamenilor pentru a putea trăi în comuniune.

5. Dați trei exemple de sfinți cunoscuți pentru grija pe care au manifestat-o față de semeni.

BAREM DE CORECTARE

Subiectul 1 – 2p (fiecare modalitate identificată are câte 0,5p)

Subiectul 2 – 2p (Porunca a patra: Adu-ți aminte de ziua odihnei ca să o cinstești!);

Subiectul 3 – 2p („Fericiți cei milostivi,că aceia se vor milui”)

Subiectul 4 – 1,5 p ( fiecare însușire este notată cu 0,5 p)

Subiectul 5 – 1,5 p (Sfântul Nicolae, Sfânta Muceniță Filofteia, Sfânta Cuv. Parascheva).

Rezultatele elevilor la testul final sunt înregistrate în tabel nr. 7

În etapa postexperimentală, chestionar adresat elevilor:

1. Ce așteptări ai avut de la această experiență (voluntariatul) și cum a fost în realitate?

Majoritatea elevilor nu a avut o imagine clară asupra activității alături de copiii cu deficiențe; voluntarii mărturiesesc că au avut multe temeri inițial, pe care le-au depășit când au primit deschidere și căldură din partea copiilor și a profesorilor și când au început să se simtă utili.

2. Ce aspecte te-au impresionat în acești doi ani de voluntariat?

Cei mai mulți au fost impresionați de optimismul sau nevinovăția copiilor, de suferința unora dintre ei, de răbdarea profesorilor și de ceea ce au învățat de la copii, lecții de viață în mod deosebit.

3. Ai încerca să-i determini și pe alții să devină voluntari?Cum?

Cu siguranță, au răspuns cu toții. Vor încerca să-i convingă prin împărtășirea experienței trăite, prin exemplul personal, prin expozițiile organizate.

4. Consideri că experiența din acești doi ani de voluntariat îți este de folos în viitor?

Toți voluntarii consideră că au avut de câștigat foarte mult în urma experiențelor trăite, au acumulat informații în multe domenii, și-au dezvoltat abilități practice și de comunicare, au devenit mai răbdători și mai responsabi, au învățat să fie recunoscători și să aprecieze munca celorlalți și în special a părinților și au experimentat în anumite momente și atribuțiile profesorului, fiind îndrumători ai unor activități.

5. Ce valori (calități) îi trebuie unei persoane pentru a deveni voluntar?

Cei mai mulți susțin că e nevoie de răbdare pentru a fi voluntar, să ai disponibilitate, să te implici, să fii un bun coleg, să dai dovadă de modestie și uneori chiar de supunere, să ai curajul să faci față unor provocări diverse.

6. Consideri că ai ceva de învățat de la orice om? Dar de la un copil?

Toți au susținut că fiecare om este valoros, chiar și cel care nu știe să-și descopere calitățile și fiecare dintre noi merită o șansă pentru o viață mai bună. Consideră că un copil te determină să-ți descoperi calități pe care nu știai că le ai și îti poate oferi oricând o lecție de viață.

7. Având în vedere că ai fost martor la atâta neputință, ești dispus să schimbi ceva în viața ta sau în relația ta cu Dumnezeu?

În proporție de 80% și-au propus să-și îmbunătățească performanțele școlare și să fie mai harnici și mai ascultători, să-i fie recunoscători lui Dumnezeu că sunt sănătoși și au părinți cărora le pasă de ei, ca dețin bunuri materiale; aproximativ 20 % sunt nesiguri în ce mod își vor schimba viața, dar sunt hotărâți să încerce.

În etapa postexperimentală, chestionar adresat părinților:

1. I-ați văzut pe copii preocupați de activitatea de voluntariat?

Cei mai mulți părinți au rămas impresionați de seriozitatea și implicarea de care au dat dovadă copii lor în cadrul acestor activități.

2. Copiii v-au împărtășit din experiențele lor?

Aproape toți elevii le-au împărtășit parinților experiența lor de voluntar și le-au cerut chiat sfatul sau sprijinul.

3. Ați observat modificări în comportamentul lor în urma desfășurării acestor activități?

Majoritatea părinților au constatat o îmbunătățire a comportamentului copiilor și dezvoltarea capacității de reflecție în multe situații, dezvoltarea autoanalizei și autocriticii.

4. Considerați că practicarea voluntariatului a avut vreo influență în ceea ce privește relaționarea cu semenii? În ce sens?

Părinții apreciază că voluntarii și-au îmbunătățit relația cu semenii și chiar au învățat să-și aleagă prietenii în funcție de interese comune, au devenit mai toleranți și mai compasivi față de persoanele cu deficiențe.

5. În ce măsura voluntariatul a afectat timpul alocat școlii?

Uneori voluntarii nu au dat dovadă de gestionare eficientă a timpului propriu, ceea ce a determinat în unele cazuri absența de la anumite activități din cadrul experimentului, însă părinții nu au prezentat nemulțumiri semnificative cu privire la acest aspect.

6. Ați fi dispuși să urmați exemplul copiilor chiar și pentru o perioadă scurtă?

O treime dintre părinți ar fi dispusă să urmeze exemplul copiilor, cei mai mulți se plâng de absența timpului alocat unor astfel de activități, iar o mică parte consideră mai importante activitățile aducătoare de beneficii materiale ( venituri bănești).

Rezultate la sfârșitul experimentului ( autoevaluarea subiecților) sunt redate în tabelul nr. 8.

Tabel nr. 8

Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute in etapa de experimentală (autoevaluarea voluntarilor) – Figura nr. 7

În ceea ce privește aspectele moral-religioase săvârșite zilnic se constată că cele mai bune rezultate sunt legate de rugăciune, examinarea conștiinței și implicarea în activități și proiecte, ceea ce demonstrează o asumare responsabilă a calității de creștin și elev.

Între activitățile săptămânale, locuri fruntașe sunt ocupate de preocupările pentru voluntariat, examinarea conștiinței.

O dată sau de două ori pe lună, un procent însemnat de elevi este preocupat de participarea la slujbe sau la alte manifestări religioase, de vizionarea unor emisiuni transmise de postul Trinitas, de implicarea în activități școlare sau de vizionarea unor materiale cu conținut religios.

Preocupările pe care un procent ridicat de elevi le pune în practică mai rar sunt legate de lectură duhovnicescă, audierea postului Trinitas sau vizionarea de materiale cu specific religios.

Un procent relativ mic de subiecți nu este interesat deloc de lectura duhovnicescă.

Din studiu reies rezultate satisfăcătoare în privința preocupărilor morale și școlare ale elevilor.

ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR CERCETĂRII

Experimentul pedagogic desfășurat și-a propus urmărirea efectelor pe care le produce voluntariatul în cazul elevilor, la nivelul achizițiilor de cunoștințe și al comportamentului elevilor. În consecință, analiza și interpretarea datelor cercetării vor urmări aspectele:

– modificări la nivelul achizițiilor de cunoștințe, prin analiza comparativă a unor grafice.

– modificări la nivelul comportamentului elevilor, prin:

a. analiza unor fișe de observare a comportamentului elevilor pe parcursul desfășurării experimentului și după aceasta;

b. analiza comparativă a răspunsurilor elevilor la întrebărilor din chestionarele administrate la începutul și la sfârșitul experimentului.

MODIFICĂRI LA NIVELUL ACHIZIȚIILOR DE CUNOȘTINȚE

Eșantionului de elevi selectați i s-au administrat teste de cunoștințe: test inițial și test final. Rezultatele sunt expuse în tabelul nr. 9.

Tabel nr. 9

Analizele comparative au avut în vedere rezultatele obținute de elevi.

La testul inițial s-au obținut: cinci note între 6,00-7,99; zece note între 8,00-8,99 și cinsprezece note între 9,00-10,00.

La testul final s-au obținut: trei note între 8,00-8,99 și 27 note între 9,00- 10, 00.

MODIFICĂRILE APĂRUTE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE NIVELUL ACHIZIȚIILOR DE CUNOȘTINȚE:

Rezultatele comparative între testul inițial și cel final arată că la sfârșitul experimentului la nivelul achizițiilor de cunoștințe s-au înregistrat progrese evidente. Notele între 6,00 – 7,99 nu se mai regăsesc în rezultatele finale, iar notele > 9,00 sunt la final într-un procent de 90%.

MODIFICĂRI LA NIVELUL COMPORTAMENTULUI RELIGIOS-MORAL

Din lista activităților religioase pe care le-am analizat în cazul elevilor, unele se pot realiza zilnic: rugăciunea particulară, lectura din Biblie, examenul de conștiință, audiția de muzică religioasă.

Din analiza comparativă a datelor autoevaluării, se observă modificări în frecvența realizării activităților respective:

– este important faptul că la sfârșitul experimentului, elevii au înțeles importanța rugăciunii particulare, fapt dovedit de creșterea numărului de elevi care se roagă zilnic sau de 1-2 ori pe săptămână și de faptul că la sfâșitul experimentului nu s-au regăsit cazuri de realizare a rugăciunii mai rar sau deloc;

1. RUGĂCIUNEA PARTICULARĂ

NR. DE ELEVI CHESTIONAȚI: 30

– în ceea ce reprezintă lectura religioasă pentru elevii din grupul experimental, timpul alocat acesteia s-a îmbunătățit, dar factorii pot fi diverși, având în vedere că experimentul s-a desfășurat pe o perioadă de doi ani. Ceea ce merită menționat însă, este creșterea interesului pentru cercetare în domeniul religios cu ajutorul internetului, elevii fiind preocupați de a înțelege fenomene și acestea sunt abordate de multe ori în timpul orelor de curs.

2. Lecturi duhovnicești sau din Sfânta Scriptură

Nr. de elevi chestionați: 30

– în cazul participării la slujbe sau alte evenimente religioase, situația s-a îmbunătățit foarte puțin;

3. PARTICIPARE LA SFINTELE SLUJBE

NUMĂR DE ELEVI CHETIONAȚI: 30

– O evoluție semnificativă o reprezintă implicarea elevilor în acțiuni de voluntariat, atât în cadrul experimentului întreprins, cât și în cadrul altor activități propuse de școală și nu numai;

4. PRACTICAREA VOLUNTARIATULUI

NUMĂR DE ELEVI CHETIONAȚI: 30

– din perspectiva ipotezei propuse, cea mai relevantă activitate religioasă o constituie realizarea examenului de conștiință. Analiza comparativă a datelor prezentate arată o creștere semnificativă a frecvenței cu care elevii fac acest lucru, reflectată, în special de reducerea numărului de elevi care se autoanalizează mai rar;

5. EXAMEN DE CONȘTIINȚĂ

NUMĂR DE ELEVI CHESTIONAȚI: 30

– acum jumatate dintre elevi accesează mai des postul și canalul TRINITAS, ale Patriarhiei Române.

6. AUDIEREA SAU VIZIONAREA POSTURILOR DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE TRINITAS ALE PATRIARHIEI ROMÂNE

NUMĂR DE ELEVI CHESTIONAȚI: 30

După experimentul desfășurat cei mai mulți elevi au înțeles importanța implicării în viața comunității și școlii, mulți au devenit mai receptivi conștientizând ca au multe de câștigat atât în ceea ce privește achizițiile de cunoștințe, dar mai ales în plan spiritual.

IMPLICAREA ÎN ALTE ACTIVITĂȚI EDUCATIVE SAU PROIECTE ȘCOLARE

NUMĂR DE ELEVI CHESTIONAȚI: 30

– În cazul ultimului aspect cercetat – vizionarea unor materiale sau filme cu caracter moral-religios – 73 % dintre voluntari au devenit interesați într-o anumită masură de vizionarea unor materiale privitoare la elemente religioase.

8. VIZIONAREA UNOR MATERIALE SAU FILME CU CARACTER MORAL-RELIGIOS

NUMĂR DE ELEVI CHESTIONAȚI: 30

Concluziile cercetării

Cercetarea metodico-științifică de față și-a propus să verifice o ipoteză de la care s-a plecat: intervenția asupra unui eșantion de elevi, cu o acțiune constând în acțiuni de voluntariat cu activități bine organizate și diversificate care pot produce o schimbare benefică, un progres calitativ măsurabil în achizițiile de cunoștințe, dar mai ales în comportamentul elevilor.

La capătul demersului științific derulat, am ajuns la următoarele concluzii:

1. Pentru ca ipoteza cercetării să fie confirmată realist, mi-a fost absolut necesară o etapă pregătitoare. În această etapă am fixat și verificat țintele urmărite, pentru a constata dacă ele sunt în conformitate cu tema propusă.

2. De un real folos mi-au fost atât înainte de a declanșa cercetarea, cât și în timpul acesteia, observarea directă a elevilor, răspunsurile lor la anumite chestionare legate de petrecerea timpului liber. Din acestea am extras elemente care m-au ajutat să consolidez persuasiv motivațiile alegerii unor forme de organizare a educației religioase în prelungirea orei de religie; un loc important l-a ocupat voluntariatul.

3. Utilizând experimentul pe un eșantion de 30 elevi voluntari, am constatat cu bucurie influența deosebită pe care a avut-o lucrul alături de copiii cu deficiențe, dar și faptul ca i-am însoțit, ceea ce i-a determinat să abordeze mai des problemele din perspectivă moral-religioasă și să se creeze o legătură de prietenie și respect între noi. O achiziție însemnată a fost dobândirea unor deprinderi dezirabile prezente în planul comportamentului. O contribuție notabilă în stabilirea rezultatelor cât mai aproape de adevăr a avut-o evaluarea comparativă a celor două etape: etapa constatativă, cu etapa finală.

4. Atingerea țintelor principale ale cercetării a fost facilitată printr-o activitate laborioasă de alcătuire a echipei de voluntari; de mare sprijin mi-au fost: familiile elevilor, profesorii diriginți, testele inițiale, chestionarele, testul final, cât și convorbirile degajate cu membrii echipei de voluntari care au avut un cuvânt hotărâtor în optimizarea strategiilor.

5. O importanță majoră au avut-o activitățile diversificate pe care voluntarii le-au desfășurat alături de copii cu cerințe educative speciale, în locații diferite, în prezența unui public, mereu altul, ceea ce a favorizat o observare eficientă atât a capacităților elevilor, cât și a evoluției lor pe parcursul celor doi ani.

Cu certitudine, elevii implicați în acest experiment au fost marcați pozitiv de momente unice care s-au înscris definitiv în memoria lor, dar și în atitudinile acestora.

6. După finalizarea cercetării, am tras concluzia că perioada derulării acesteia (doi ani școlari) a fost relativă, având în vedere obiectivul principal de verificare a eficienței participării elevilor în activități de voluntariat, în plan cognitiv, afectiv-volitiv și comportamental; chiar așa fiind, efectele cercetării au fost evidente.

7. Afirmația de mai sus este susținută de rezultatele comparative între testul inițial și cel final care arată că, la sfârșitul experimentului, s-au înregistrat salturi calitative în planul achizițiilor de cunoștințe.

În plan comportamental, elevii au dobândit deprinderi care nu existau în faza inițială.

Progresul elevilor a fost urmărit și pe baza autoevaluării, în ceea ce privește rugăciunea particulară, lectura biblică și lectura duhovnicească, participarea la sfintele slujbe, practicarea voluntariatului, examenul de conștiință, cunoașterea și audierea postului de radio și de televiziune al Patriarhiei Române Trinitas, implicarea în activități școlare și extrașcolare.

Pe baza autoevaluării elevilor, a rezultat că după efectuarea experimentului, peste 60% dintre elevii din grupa experimentală sunt procupați de rugăciune, iar la ora de religie au devenit mai activi și mai implicați.

De asemenea au devenit mai implicați în problemele semenilor și mai atenți la propriul comportament, apreciind munca celorlalți și raportându-se mai des la valorile moralei creștine.

Preocuparea pentru școală a crescut, la fel și interesul față de problemele cu caracter religios, au devenit mai buni, mai iertători, mai conștienți de responsabilități.

Experiența acumulată și misionarismul pe care acești elevi îl vor face nu pot fi analizate și interpretate prin metode statistico-matematice.

Timpul ne va arăta dacă germenele, care s-a format în sufletul acestor voluntari implicați, va crește și dacă în noul an școlar vor propune ei și altor colegi implicarea în acest tip de activitate.

8. Am convingerea, în urma cercetării științifice derulate, că este o necesitate pentru învățământul religios românesc continuarea și completarea educației religioase prin celelalte forme de organizare „dincolo de ora de religie”, oră deosebit de necesară, dar insuficientă pentru ca elevii să conștientizeze că o credință nelucrătoare, nu valorează nimic pentru suflet și pentru veșnicie, fiecare dintre noi având menirea de a ne mântui numai împreună cu ceilalți.