Cercetare Psiho Pedagogica a Prescolarilor din Galati

III.1. Ipoteza și obiectivele cercetării

III.2. Metdologia cercetării

III.2.1. Subiecții

În vederea verificării ipotezei propuse am efectuat cercetarea pe un lot de 24 de preșcolari din grupa mijlocie a Grădiniței cu Program Prelungit „Arlechino” Galați.

Din cei 24 de preșcolari, 3 au vârsta de 3 ani, 7 au vârsta de 4 ani și 14 au vârsta de 5 ani.

Preșcolarii sunt bine dezvoltați, își coordonează bine mișcările, provin din familii biparentale și trăiesc într-un mediu armonios. Părinții sunt preocupați de educația lor oferindu-le condiții favorabile dezvoltării psiho-fizice. Trăind în mediul urban au aces la materiale, informații având un potențial bun pentru vârsta lor.

III.2.2. Metode de cercetare

În cadrul cercetării am utilizat, în funcție de etapa aplicării următoarele metode:

Pentru colectarea datelor: – chestionarul, observația, convorbirea, analiza produselor activității

Ameliorative : – experimentul

De interpretare și analiză a datelor

Metoda chestinarului am utilizat- o în momentul în care am început cercetarea deoarece am preluat în anul școlar 2014-2015 această grupă. Pentru a cunoaște mai bine colectivul am aplicat părinților un chestionar care a vizat următoarele aspecte:

Implicarea părinților în activitățile, jocurile copilului;

Preocuparea părinților de limbajul copilului

Timpul acordat copilului

Explicațiile oferite copiilor

Metodele utilizate în vederea îmbogățirii vocabularului

Dialogul părinte-copil

Starea de sănătate a copilului

Chestionarul a cuprins întrebări închise cu trei posibilități de răspuns, părintele trebuia să aleagă varianta ce se potrivește cel mai bine relației dintre părinți-copii.

În urma aplicării chestionarului am putut constata că toți părinții sunt preocupați de vocabularul copiilor. 5 părinți consideră că de dezvoltarea limbajului preșcolarului trebuie să se ocupe familia, 17 părinți sunt de părere că atât familia, cât și educatarele trebuie să se implice în dezvoltatea limbajului, iar 2 părinți lasă totul pe seama educatoarelor din lipsă de timp. Pentru a-și îmbogăți vocabularul cei mai mulți părinți (18) îi lasă pe copii să depisteze cuvintele noi, explicându-le apoi, 4 le oferă copiilor explicațiile din dicționar, iar 2 nu au ales nici o variantă de răspuns.

În ceea ce privește dialogul părinte-copil 20 sunt interesați de discuțiile cu proprii copii, iar 4 consideră că nu au timp suficient deoarece muncă le răpește mare parte din timp.

Chestionar pentru părinți

Grupa:………………….

Numele și prenumele copilului:……………………………

Data nașterii:……………………………………………….

Adresa:……………………………………………………..

Numele mamei:…………………… Vârsta:………………

Numele tatălui:……………………. Vârsta:………………

Studii: Mama:………………………………………………

Tata:……………………………………………….

Ocupația și locul de muncă: Mama…………………………

Tata………………………….

Componența familiei: număr copii…………………………

Greutatea copilului la naștere:………………………………

Boli de care a suferit/suferă copilul:……………………….

Observația – este utilizată pe scară largă pentru investigarea și culegerea datelor experimentale, respectându-se unele cerințe:

formularea unui scop precis al observării,

alcătuirea unui plan de observare,

înregistrarea fidelă a datelor,

clasificarea, compararea, raportarea și interpretarea datelor.

Observarea poate fi spontană, științifică, de explorare și de experimentare.

Observația arată modul de manifestare al copilului pe tot parcursul zilei din grădiniță: începând cu sosirea lui, continuând cu activitățile comune și la liberă alegere și încheind cu plecarea în familie.

În cadrul activităților din grădiniță, am observant:

modul de exprimare al copiilor atât în cadrul activităților comune, cât și în cadrul activităților alese,

dacă preșcolarul ascultă cu atenție, dacă ia parte la discuții,

dacă vorbește în propoziții,

dacă denumește obiecte,

dacă comunică cu colegii sau educatoarea.

I-am pus pe copii în diferite situații pentru a putea vedea cum se exprimă. Nu am intervenit, doar am înregistrat, consemnat fenomenele constatate. După anumite exerciții, am observat că deficiențele în exprimare s-au îndreptat.

Valoarea acestei metode constă în faptul că, preșcolarii se comportă în prezența educatoarei în mod natural, fără să știe că sunt observați.

Procesul observației se realizează în funcție de o serie de factori:

de claritatea obiectului de studiu, a scopului cercetării,

de cunoștințele și documentarea teoretică necesare pentru realizarea observației,

de priceperea de a analiza și interpreta materialul,

de a desprinde elementele esențiale de cele neesențiale.

Folosind această metodă, am putut cunoaște, aspecte privind:

limbajul preșcolarilor de la grupa mijlocie;

modul în care copilul cunoaște coordonatele spațio – temporale;

care este gradul de participare al preșcolarilor în procesul de comunicare;

în ce măsură copiii își însușesc unele norme și valori morale;

care este gradul de participare al preșcolarilor în procesul de comunicare;

ce influență au materialele intuitive,audio-vizuale folosite asupra vorbirii copiilor.

Aceste analize mi-au permis surprinderea manifestărilor comportamentale naturale ale copiilor, în cadrul condițiilor obișnuite de joc și viață în colectiv, oferindu-mi mai multe informații de natură calitativă asupra participării acestora la activitățile desfășurate

Convorbirea – reprezintă una din cele mai complexe activități, în cadrul procesului instructiv educativ din grădiniță. Se bazează pe cunoștințele acumulate în activitățile anterioare, reușita ei depinzând în mare măsură de felul în care au fost asimilate cunoștințele respective. Se poate organiza pe baza unui plan și a unor întrebări bine elaborate.

În cadrul convorbirii am urmărit la preșcolari de a forma capacitatea de valorificare și ordonare a reprezentările despre lumea reală, de a spori calitatea exprimării orale, de a forma reprezentări și sentimente morale, dar și conduite, de a dezvolta curajul opiniei, capacitatea de exprimare și susținerea propriilor păreri. Am discutat cu preșcolarii despre jucăriile lor preferate, animale, familia lor, interesele lor, adresându-le întrebări simple, corect exprimate și accesibile vârstei lor cu scopul de a vedea dacă aceștia înțeleg și execută mesajul, dacă se exprimă corect în propoziții, dacă înțeleg sensul unor cuvinte, dacă au dificultăți legate de pronunție.

Am constatat pe timplul cercetării că, convorbirile libere, fără să aibă o temă anume, oferă posibilitatea preșcolarilor de a se afirma nestânjenit, de a comunica liber, în voie.

Metoda analizei produselor activității

Pe timpul cercetării am analizat lucrări realizate în cadrul activităților și am constatat că această metodă este benefică mai ales copiilor timizi, retași. Am utilizat-o atât cadrul probelor de evaluare inițială și finală, cât și în cadrul altor activități de educarea limbajului urmărind expresivitatea limbajului prin dialogul dintre coopil și jucăria preferată, povestirea după un desen, crearea unei povești.

Volumul vocabularului prin adresarea unor întrebări în legătură cu unele lucrări realizate în cadrul activităților plastice sau practice: „Ce poți spune despre familia ta? Ce știi despre fructul tău preferat? Cum este salata pregătită de tine? ” Toate răspunsurile copiilor au fost scrise la tablă.

Experimentul s-a desfășurat pe parcursul a trei etape, etapa inițială (pretest), etapa formativă (cvasiexperimentală) și etapa finală (posttest) fiind introduse următoarele variabile: variabila independentă-programul implementat,,Ne jucăm, ne distrăm, vorbim, învățăm’’, ce cuprinde mai multe categorii de jocuri didactice aplicate în activitățile din cadrul domeniului limbă și comunicare și variabila dependentă, limbajul copiilor de vârstă mijlocie. Etapa inițială s-a desfășurat în perioada 15-30 septembrie 2014, și prin probele aplicate am colectat date ce vizau nivelul limbajului sub aspect fonetic, lexical, gramatical la preșcolarii de vârstă mijlocie. Etapa formativă am desfășurat-o în perioada octombrie 2014-mai 2015, când am desfășurat programul de jocuri didactice specifice nivelului de vârstă mijlocie. Etapa finală s-a desfășurat în perioada 02-16 iunie 2015 și a urmărit progresul copiilor în urma desfășurării programului de jocuri didactice din etapa formativă.

Jocul didactic – folosit atât ca metodă, cât și ca procedeu constituie un mijloc activ de activizare și îmbogățire a vocabularului și realizeată o concordanță perfectă între procesul de cunoaștere, procesul de învățare și atmosfera de joc.

Organizând jocuri didactice cu copii, se verifică gradul în care aceștia și-au însușit unitatea de conținut predată, cum au înțeles cuvintele și expresiile noi, cum le folosesc în vorbire, gradul de înțelegere a unor noțiuni: bunătate, hărnicie, înțelepciune, cinste, lașitate, etc.

Spre exemplu jocul didactic “Al cui este” cere copiilor să recunoască personajele din basmele cunoscute și obiectele care le aparțin alcătuind propozății în care să folosească substantive în cazul genitiv, să transforme propozițiile simple în propoziții dezvoltate în care să folosească cuvintele noi (slută, leneșă, frumoasă, harnică, etc.).

III.2.3. Măsurarea

III.2.3.1. Variabile

În cadrul cercetării am utilizat următoarele categorii de variabile:

variabila independentă – jocul didactic ca fiind activitatea de bază în vedrea stimulării comunicării la preșcolari

variabila dependentă – s-a avut in vedere formarea capacității de a comunica corect a preșcolarilor, îmbunătățirea rezultatelor acestora.

Nu trebuie trecute cu vederea nici variabilele intermediare care se referă la climatul psihosocial și trăsăturile de personalitate, fiind de natură socială și psihică și mijlocesc totodată legăturile dintre variabilele dependente și cele independente.

III.2.3.2. Instrumente

Pe parcursul cercetării am utilizat următoarele instrumente de lucru:

Proba de evaluare inițială am aplicat-o la începutul grupei mijlocii pentru a vedea care este nivelul cunoștințelor preșcolarilor, dificultățile de pronunție cu care se confruntă preșcolarii, precum și lacunele pe care le au aceștia. Prima probă de evaluare inițială a avut ca scop depistarea greșelilor de pronunție la preșcolari. Cea de-a doua probă de evaluare a avut un număr de patru itemi, în care preșcolarii trebuiau să denumească ființele/obiectele din imagini, să folosească corect singularul și pluralul substantivelor, să alcătuiască propoziții simple cu ajutorul imaginilor și să traseze atâtea liniuțe câte silabe are fiecare cuvânt.

Proba de evaluare finală am aplicat-o la sfârșitul grupei mijlocii pentru a vedea care este nivelul cunoștințelor copiilor la sfârșitul anului. Scopul utilizării acestei probe a fost acela de a vedea dacă metodele utilizate pe parcursul anului au fost alese corect și dacă au dat rezultatele așteptate, și dacă rezultatele obținute de preșcolari au fost superioare/inferioare celor din cadrul evaluării inițiale.

Și în cadrul acestei etape am folosit două probe de evaluare. În prima probă am urmărit dacă pronunția preșcolarilor s-a mai îmbunătățit față de proba inițială, iar cea de-a doua probă a avut un număr de patru itemi, în care copiii trebuiau să folosească corect substantivele la singular și plural în cazul genitiv, să formuleze propoziții dezvoltate, să despartă corect în silabe cuvintele și să găsească perechi de antonime.

Fișa de observare sistematică a comportamentului în diferite momente din timpul lecției a fost folosită pentru a îmbunătăți sau corecta unele competențe.

III.3. Procedura

Cercetarea a urmărit trei etape:

Etapa inițială (pretest) s-a realizat la începutul anului școlar 2014-2015. Pentru a vedea care este stadiul în care se găsesc preșcolarii la începutul experimentului am aplicat evaluarea inițială constând în exerciții-joc.

Etapa formativă (cvasiexperimentală) s-a realizat în urma analizei rezultatelor probei de evaluare inițială îmbinând sub semnul jocului metodele verbale cu cele intuitive, precum și strategii activ-participative. Am avut în vedere aceleași obiective ca în etapa precedentă, dar cu un grad ridicat de dificultate. În această etapă am desfășurat cu preșcolarii mai multe jocuri didactice care au avut în vedere:

dezvoltarea auzului fonematic, pronunțarea corectă a sunetelor, precum și corectarea deficiențelor de vorbire: „ Telefonul fără fir ”, „Mingea frige”, „De-a balonul”, „Repetă după mine”, „Cucul și gâsca”, „Trenul și vântul”, „Spune la ce m-am gândit”.

îmbogățirea și activizarea vocabularului în strânsă corelație cu extinderea sferei cognitive: „Al cui glas este? ”, „De-a școala”, „ Eu spun una, tu spui multe”, „Săculețul fermecat”, „Spune mai departe”, „Poștașul”, „Știți când?”, „Cubul vulpii”, „Care este culoarea ta?”, „Spune ce vezi”.

educarea vorbirii expresive în cadrul priectului „ Lumea poveștilor”:

„Recunoaște personajul”, „În lumea poveștilor”, „Cine știe câștigă”, „Cel mai bun povestitor”.

Etapa finală (posttest) s-a realizat în ultimele săptămâni a anului școlar 2014-2015, fiind verificate deprinderile, cunoștințele dobândite în etapa formativă. În cadrul acestei etape am urmărit măsurarea nivelului de cunoștințe, capacități și abilități.

III.4. Analiza și interpretarea rezultatelor

Reamintesc faptul că în cercetarea mea am pornit de la următoarea ipoteză:

…………………………………………………………………………………..

Voi prezenta în cele ce urmează demersul investigativ, dar și rezultatele obținute în fiecare etapă a cercetării.

ETAPA INIȚIALĂ (PRETEST)

În această etapă am aplicat subiecților două probe de evaluare inițială prin care am verificat nivelul de cunoștințe al preșcolarilor.

Prima probă de evaluare inițială a avut ca obiective înțelegerea mesajului transmis, pronunțarea clară și corectă a sunetelor, depistarea greșelilor de pronunție, vorbirea expresivă.

Proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” – se reia zilnic până este evaluat fiecare copil.

Data: 19.09.2014

Grupa: mijlocie

Disciplina: DLC

Obiective:

Să înțeleagă mesajul transmis;

Să pronunțe clar și corect sunetele;

Să vorbească expresiv.

Itemi: “Repetă ce ți-am spus!”

Pentru sunetul r: Rică nu știa să zică
Râu, rățușcă, rămurică
Dar de când băiatu-nvață
Poezia despre rață
Rică știe acum să zică
Râu, rățușcă, rămurică.

Pentru sunetul l: Lucian și Lina

Flori au cumpărat:

Liliac, lalele

Mamei lor i-au dat.

Pentru sunetul s: Sandu, Sandală și Săndel

Fără nici un scăunel

S-au suit într-un castan

S-a-mplinit de-atunci un an.

Pentru sunetul ș: Șase coșuri de-i avea

Moșului i-ai zice-așa:

Moș, moș, cocoloș,

Adu câte un cocoș

Pentru fiecare coș!

Pentru sunetul s/z: Ziua zumzăie de zor

Seara stau în stupul lor.

Pentru sunetul t/d: Tudor la trompetă

Cântă: ta-ta-ta!

Tata îl ascultă

Cu drag: da! da! da!

Pentru sunetul ș/j: Joi un joc ne vom juca!

Șapte șepci vom aduna

Și-un coș roșu vom căra.

Pentru sunetul f/v: Frunza verde-a unui fag

Tremură de-un vânt pribeag.

Vasile și cu Florica

S-au întâlnit cu Veronica,

Fănică și Vladimir

L-au adus pe Valentin.

Descriptori de performanță

Rezultatele la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” sunt prezentate în tabelul de mai jos

Tabelul 1. Rezultatele obținute la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” la disciplina DLC

Prezint în continuare rezultatele obținute de preșcolari la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!”, privind calificativele finale.

Tabelul 2. Centralizarea rezultatelor obținute de preșcolari la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” disciplina DLC

Aceste rezultate le prezint și în graficul de mai jos.

Fig. 1 – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute preșcolari la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” disciplina DLC

Situația centralizată privind rezultatele obținute de preșcolari pentru fiecare sunet în parte.

Talelul 3. Centralizarea rezultatelor obținute pentru fiecare sunet în parte la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” disciplina DLC

Rezultate obținute pentru fiecare sunet în parte la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” disciplina DLC

Fig.2 – Rezultate obținute pentru fiecare sunet în parte la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” disciplina DLC

În urma aplicării primei probe de evaluare inițială, cea de constatare a pronunției, am putut constata că majoritatea preșcolarilor pronunță corect sunetele l, s, t/d, s/z. Însă sunt și cazuri în care aceștia nu pronunță corect sunetele f/v, respectiv ș/j, ba mai mult unii chiar omit sunetele respective sau chiar le pronunță greșit. Preșcolarii C.R. și V.A. pronunță corect doar sunetele l și s și nu pot pronunța sunetele ș, s/z, t/d, ș/j, f/v, iar preșcolarul Ț.B. nu pronunță corect nici un sunet ceea ce mă determină ca pe timpul cercetării să insit și mai mult pe pronunțarea corectă a sunetelor astfel încât copiii să-și formeze o vorbire corectă.

În cea de-a doua probă de evaluare inițială “Eu spun una, tu spui multe” am urmărit folosirea corectă a substantivelor la numărul singular și plural. Preșcolarii trebuie să denumească corect imaginea, să spună forma corectă a cuvântului atât la numărul singular, cât și la numărul plural și să formuleze propoziiții folosindu-se de imaginile date.

Data: 24.09.2014

Grupa: mijlocie

Disciplina: DLC

Obiective:

Să recunoască ființele și obiectele din imagine;

Să folosească corect denumirea ființelor și obiectelor folosind singularul și pluralul acestora;

Să formuleze propoziții simple corecte din punct de vedere gramatical folosind imaginile date;

Să despartă corect în silabe cuvintele reprezentate în imaginile date.

Itemi:

Denumește ființele/obiectele reprezentate în imagini.

Spune câte ființe/obiecte observi în fiecare imagine.

Formulează propoziții simple, folosind cuvintele din imaginile de mai jos.

Scrie în spațiile de mai jos tot atâtea liniuțe câte silabe au cuvintele reprezentate în imagini.

Descriptori de performanță

Rezultatele la această probă de evaluare inițială sunt prezentate în tabelul de mai jos

Tabelul 4. Rezultatele obținute la proba de evaluare inițială la disciplina DLC

Prezint în continuare rezultatele obținute de preșcolari la proba de evaluare inițială, privind calificativele finale.

Tabelul 5. Centralizarea rezultatelor obținute de preșcolari la proba de evaluare inițială disciplina DLC

Aceste rezultate le prezint și în graficul de mai jos.

Fig. 3 – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la evaluarea inițială la disciplina DLC

Situația centralizată privind rezultatele obținute de preșcolari pentru fiecare item în parte.

Talelul 6. Centralizarea rezultatelor obținute pentru fiecare item în parte la disciplina DCL

Rezultatele obținute de preșcolari sunt prezentate în graficul următor.

Fig.4 – Rezultate obținute la evaluarea inițială la disciplina DLC, pe itemi

În urma aplicării și analizării rezultatelor probei de evaluare inițială se observă că la itemul 1, 2, 3 și 4 un număr de 8 preșcolari, reprezentând un procent de 33,33% au rezolvat corect sarcinile de lucru obținând calificativul foarte bine. 12 copii, reprezentând un procent de 50% au rezolvat parțial corect itemul 1, unde trebuiau să recunoască obiectele/ființele din imaginile date, obținând calificativul bine, 3 copii, reprezentând un procent de 12,5% au rezolvat parțial corect itemul 2 unde aveau de trecut ființețe/obiectele la numărul plural, respectiv singular, iar 1 elev, reprezentând un procent de 4,16% a reușit să alcătuiască corect 4-5 propoziții simple.

În ceea ce privește ponderea calificativului suficient se observă o creștere la itemul 3 și 4 unde copiii au avut de alcătuit propoziții simple pe baza imaginilor date, respectiv de despărțit cuvintele în silabe și de trasat atâtea liniuțe câte silabe avea cuvântul reprezentat în imagine. Din graficul de mai sus se poate vedea că un număr de 13 copii, reprezentând un procent de 54,16% au reușit să alcătuiască dar câte trei propoziții ceea ce înseamnă că trebuie insistat mai mult pe formularea de propoziții, dar și pe despărțirea cuvintelor în silabe.

În urma aplicării acestei probe de evaluare inițială s-a putut constat nivelul scăzut la mai multi preșcolari.

Jocul didactic de educarea limbajului l-am folosit pe toată perioada cercetării.

ETAPA FORMATIVĂ (CASIEXPERIMENTALĂ)

Această etapă am desfășurat-o în perioada octombrie 2014 – mai 2015.

În această etapă am urmărit să cuprind următoarele categorii de jocuri didactice:

jocuri didactice care contribuie la educarea limbajului copiilor sub aspect fonetic și au ca obiective pronunțarea corectă a sunetelor, dezvolarea auzului fonematic, corectarea deficiențelor de vorbire

jocuri didactice care contribuie la educarea vorbirii din punct de vedere lexical, ce vizează îmbogățirea și activizarea vocabularului în strânsă unitate cu extinderea sferei cognitive:

jocuri didactice care contribuie la educarea vorbirii expresive, realizate în cadrul proiectului tematic ,,În lumea poveștilor”,

În realizarea acestui program de jocuri didactice am avut în vedere rezultatele obținute la probele de evaluare inițială din etapa constatativă. În funcție de aceste rezultate, am urmărit aceleași obiective, dar cu un grad de dificultate mai ridicat; jocurile didactice au conținut variante de joc pentru complicarea sarcinilor, ceea ce au condus la rezultate remarcabile în etapa de evaluare finală.

Obiectivele pe care le- am urmărit au fost :

dezvoltarea auzului fonematic (prin jocuri și exerciții de recunoaștere și pronunțare corectă a sunetelor limbii române si corectarea defectelor de pronunție;

îmbogățirea, activizarea vocabularului;

formarea capacității de exprimare logică, clară, corectă a ideilor;

dezvoltarea fluenței și fluidității exprimării în vorbirea monologată și dialogată.

verificarea gradului de însușire a poveștilor.

A) JOCURI DIDACTICE CARE CONTRIBUIE LA EDUCAREA LIMBAJULUI SUB ASPECT FONETIC

Jocurile didactice destinate dezvoltării limbajului sub aspect fonetic, contribuie la dezvoltarea acuității auditive, a auzului fonematic, solicită perceperea corectă a sunetelor, descifrarea compoziției sonore, sau semnalarea prezenței sau absenței unui sunet într-un cuvânt.

Înaintea oricărui joc didactic ce are ca scop dezvoltarea auzului fonematic, desfășuram cu copiii exerciții de respirație, de mobilitate sporită a organelor artculatorii, ca exerciții de spargerea gheții, de încălzire pentru activitatea ce urma să se desfășoare (tranziții), având legatură cu tema din ziua/săptămâna respectivă.

Exemple de exerciții: inspirație rapidă pe nas, expirație lentă cu gura deschisă, deschiderea gurii, tragem aer în piept, suflăm spre un fulg să nu ajungă în palma noastră, bate vântul jjjjjjjjjjj, sosește trenul, ne bucurăm uraaaa, ne mirăm oau, vai, umflăm baloane, suflăm în morișcă, facem liniște sss, suntem obosiți (căscăm), am adormit (sforăim), suntem masinuțe, suntem bucuroși, haaha, ne e frig, brrr.

Jocul didactic: ,,Repetă după mine”, are ca scop pronunțarea corectă a unor sunete (vocale) și silabe, precum și a unor cuvinte care se deosebesc printr-un sunet; dezvoltarea auzului fonematic.

I. Varianta 1: pronunțarea unor sunete:

a, u, o, a, a, a ,i

II. Varianta 2: Se vor pronunța silabe perechi după cum urmează:

pa – ta ca – ga

fa – va sa – ca

ma – la șa – ja

III. Varianta 3: Copiii vor căuta combinații de silabe care să aibă sens:

casa – masa cine – ține

mere – pere vine – șine

ață – rață corn – horn

cal –car muscă – mușcă

ceață – gheață patru – patu

Jocul didactic: ,,Trenul și vântul”

Sarina didactică: pronunțarea corectă a consoanelor ș și j.

Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare, un grup de copii execută deplasarea pe un traseu, imitând trenul. La alt semnal, un alt grup ajunge trenul, reproducând vântul.

Organizarea și desfășurarea jocului: Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. Grupa de copii va fi împărțiă în două. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea trenului ș, ș, ș, (acțiune însoțită de mișcarea brațelor). A doua grupă de copii așteaptă semnalul pentru a depăși trenul, alergând cu o viteză mai mare, în timp ce pronunță j, j, j (brațele lateral). Jocul continuă schimbând-se rolurile.

În partea a doua a jocului, acțiunea se amplifică prin prezența a patru grupe: albinuțele (z, z, z), șarpele (s,s), trenul (ș, ș, ș), vântul (j, j, j).

Nu se va scăpa din vedere faptul că, dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori și colțurile gurii bine trase în părți; în articularea consoanelor ș-j dimpotrivă, vârful limbii este înspre palat și gura rotunjită.

Jocul didactic "Cucul și gâsca”, le dezvoltă auzul fonematic prin perceperea corectă a sunetelor "c" si "g" și propunțarea  lor în cuvinte și onomatopee.

Se pune accent pe denumirea corectă și imitarea sunetele emise de păsările prezentate ("cu-cu", "ga-ga"), cât și pe mișcările specifice de zbor.

Pentru a evalua gradul în care copiii au reușit să-și însușească aceste consoane au avut ca sarcină să dezlege ghicitorile:

Toată ziua stau în nuc,

și mă numesc (cuc).  pronunță "cuc!cuc!"

– Zboară cucu ca năucu /

și tot cântă:

(Toti copiii spun în cor:  "Cu-cu! Cu-cu!"

-Cine-și cântă numele

Prin toate pădurile? Cucul

– Ga-ga-ga! Cine face-așa?

(copiii răspund: Gâsca face-așa: ga-ga-ga!)

– Gâsca înnoată, uite-așa. Să facem și noi ca ea!

(copiii imită înnotul și spun: ga-ga-ga!)

-Te-asurzește când grăiește,

Spune-ntruna: ga, ga, ga,

Parcă numai s-ar certa. Gâsca

Jocul didactic ,,Spune la ce m-am gândit” a avut ca scop pronunțarea clară a consoanelor, diferențierea consoanelor. Copiii au avut ca sarcină să completeze silaba spusă de mine cu alte silabe: co (-pac, pil, stum, vrig), ma- (ma, și-na), pa-(nă, puc, să-re)

Jocul didactic: „Telefonul fără fir”

Scop: perfecționarea concomitentă a auzului fonematic și a pronunției corecte a combinației de sunete (nonsens).

Desfășurarea jocului: Copiii stau aliniați unul lângă altul. Educatoarea în fața șirului rostește un cuvânt fără sens primului copil cu glas tare, acesta spune copilui următor s.a.m.d. Dacă cineva greșeste educatoarea merge lângă el și pronunță un alt nonsens mai ușor, care trebuie să fie rostit de fiecare copil până la capătul șirului. Dacă toată grupa reușește să spună același nonsens, după ce a spus și ultimul copil, toți copiii bat din palme. Jocul poate avea variante mai complicate în funcție de nivelul grupei.

Alte jocuri pe care le-am desfășurat au fost:

1. ”De-a balonul ”

Scopul : exersarea pronunțării corecte a consoanelor ,, ș’’, ,, f’’ izolate;

Desfășurarea jocului:

Copiii stau în cerc mic, ei reprezintă balonul. La comanda educatoarei ,,umflăm balonul’’, toți copiii suflă rostind consoana ,,f’’ și lărgesc cercul care reprezintă balonul ce se umflă. La comanda ,,am înțepat balonul cu un ac’’ copiii spun ,,se dezumflă’’ și rostesc consoana ,, ș’’ lin, îndelungat, apoi revin în cercul mic și jocul se reia.

2. ,,Mingea frige! “

Scop : exersarea consoanei ,,r’’ asociat cu alte consoane.

Material : o minge

Desfășurarea jocului:

Varianta I: Copiii stau în semicerc în picioare. Educatoarea pune o întrebare, apoi aruncă mingea la un copil; acesta trebuie să răspundă repede, cu forță și să arunce mingea înapoi.

Cum sună ceasul? …………………..țrrrr

Cum facem când ne este frig? ……….brrr

Varianta aII-a : Întrebările sunt adresate de către copii. Dacă copilul care a primit mingea răspunde repede și correct, la întrebare, va veni în fața copiilor să arunce mingea la un alt copil și să pună o întrebare.

B) JOCURI DIDACTICE CARE CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SUB ASPECT LEXICAL

Aceste jocuri duc la îmbogățirea vocabularului activ și pasiv al copiilor cu substantive care denumesc obiecte de uz personal, cu adjective, cu pronumele personal , pronume de politețe, cu verbe.

Joc didactic: Care este culoarea ta?

Scop:

1. Însușirea folosirii corecte a adjectivelor prin care se determină culoarea obiectelor;

2. Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziții, respectând acordul în gen și număr între substantiv și adjectival care-l însoțește;

3. Formarea deprinderii de a pronunța corect sunetele limbii române.

Obiective operaționale:

a. să recunoască și să pronunțe corect numele culorilor;

b. să formuleze propoziții în care se respectă acordul substantiv- adjectiv;

Sarcina didactică: Recunoașterea culorii și realizarea acordului între substantiv și adjectiv.

Reguli de joc:

La semnalul educatoarei, copilul întrebat va trebui să răspundă repede și correct care este culoarea obiectului primit. Copiii care au obiecte de aceeași culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei și să le grupeze în funcție de culoare.

Elemente de joc: Acțiunea cu obiectele, aplauze.

Jocul didactic: "Eu spun una, tu spui multe"

Scopul: însușirea corectă de către copii a formelor de singular și plural a substantivelor, precum și a deprinderilor de a le include în propoziții; dezvoltarea atenției și a memoriei vizuale; exersarea pronunțarii corecte a sunetelor.

Sarcina didactică: alegerea corectă a jetnului cu una sau mai multe imagini și exprimarea corectă a singularului sau pluralului;

Regulile jocului: chem un copil care va alege un jeton și va trebui să spună dacă pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Copilul care are jetonule cu imaginea mai multor elemente de același fel, ridică cartnașul și formează propoziția.

Material: cartonașe cu diferite desene reprezentând un singur lucru sau ființă și altele reprezentând mai multe obiecte sau ființe de același fel, jucării.

Pentru fiecare substantive vor exista două cartonașe, unul cu un singur element, iar altul cu două sau mai multe elemente de același fel. Unul dintre cartonașe va fi pe masa mea, iar celălalt repartizat copiilor în așa fel încât să existe atât pe masă , cât și la copii cartonașe care conțin un singur element sau mai multe elemente.

Copilul solicitat va veni lângă mine și alege un cartonaș, pe care-l ridică spunând: Eu am ales un cartonaș cu mai multe flori. Copilul la care se află cartonașul cu o singură floare se ridică și spune: Eu am cartonașul cu o singură floare. Apoi copilul formulează o propoziție folosind cuvântul floare, iar cel care avea cartonașul cu mai multe flori va trece propoziția respectivă la numărul plural.

Evaluarea am realizat-o printr-o fișă de evaluare.

Jocul didactic: "De-a școala"

Prin acest joc am urmărit să evaluez nivelul de dezvoltare a limbajului la preșclari, sub aspect fonetic, lexical, expresiv și grammatical. Am folosit ca material didactic imagini în care erau reprezentate obiecte. Copiii aveau ca sarcină să denumească cuvintele, să spună cu ce sunet începe fiecare cuvânt, să despartă în silabe cuvintele, să alcătuiască propoziții folosind cuvintele reprezentate în imagini. La acest exercițiu am cerut copiilor să găsească omonimele sau antonimele unor cuvinte folosindu-se de imaginile de le flanelograf.

Jocul didactic ,,Cubul vulpii” l-am desfășurat tot în cadrul proiectului tematic,,Animale sălbatice” în care am aplicat metoda cubul integrând cunoștintele din mai multe domenii.

Sarcina didactică: Se împarte efectivul de copii în 6 subgrupuri, fiecare subgrup urmând să analizeze tema aleasă, „vulpea”. În acest mod se împart sarcinile fiecărei grupe prin aruncarea cubului si preluarea sarcinii corespunzătoare numărului pe care cade cubul.

Reguli de grup: Fiecare grup răspunde pe rând conform cerinței primite:

(1-descrie, 2-compară, 3-asociază, 4-analizează 5-aplică, 6-argumentează).

După fiecare răspuns educatoarea pune pe tabla magnetică, jetoane magnetice reprezentând răspunsul dat.

Elemente de joc: Surpriza, aplauzele.

Strategii didactice:

Metode si procedee: explicația, conversația, demonstrația,

instructajul verbal, cubul, brainstorming.

Material didactic: cubul cu cele 6 fete divers colorate, vulpea, imagini reprezentând răspunsurile copiilor, imagini reprezentative pentru cântecel și poezie, vulpițe personalizate din carton folosite ca stimulente.

Evaluarea : Continuu-formativă, observarea comportamentului copiilor, orală, aprecieri privind corectitudinea răspunsurilor copiilor.

Jocul didactic: ,,Știți când ?”

Scpul: consolidarea cunoștințelor referitoare la reprezentărilede timp: ziua, noaptea, dimineața, amiaza, seara, în legătură cu acțiunile principale ale copilului în cursul unei zile; lărgirea vocabularului cu adverbele de timp respective, formarea deprinderii de a acționa în grupuri mici.

Sarcina didactică: descrierea ilustrației și precizarea momentului din zi în care se efectuează acțiunea.

Regulile jocului: Copilul care primește ilustația o arată tuturor celorlalți membri ai grupului din care face parte.

Material didactic: 10-12 ilustrații de format mijlociu reprezentând diferte acțiuni ale copilului în familie sau grădiniță, în diferte moment ale zilei.

După ce vor fi comunicate regulile jocului, voi repartiza fiecărui grup câte o ilustrație și voi întreba pe unul dintre ei dacă știe când se întâmplă. Copiii privesc ilustrația și discută între ei stabilind momentul din zi când se petrece acțiunea.

Evaluarea am realizat-o printr-o fișă de evaluare

Jocul didactic: ,,Săculețul fermecat”

Scopul:

1. Formarea deprinderii de a pronunța corect cuvinte care conțin grupe de consoane consecutive;

2. Activizarea vocabularului cu cuvinte care denumesc unele meserii și uneltele folosite în meseriile respective;

3. Educarea rapidității în gândire.

Obiective operaționale:

să recunoască meseriile și uneltele folosite de meseriasi;

să stabilească legături între meserii și uneltele folosite;

b) psiho-motorii:

să plaseze uneltele sub planta care reprezintă meseria corespunzătoare;

să manuiască corect și rapid materialele primite;

b) afective:

să manifeste placere pentru activitate;

să respecte regulile jocului .

Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculet, raportarea lui la alte obiecte de aceeasi categorie.

Regulile jocului: copiii la care se opreste săculețul la semnalul educatoarei, scot obiectul, îl denumesc și îl asează la locul potrivit, pe panou.

Strategii didactice:

Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, demonstrația;

Mijloace didactice: – semnalizator cu două culori: una roșie și una verde;

– plicuri cu ilustrații care reprezintă uneltele folosite in unele meserii

Jucăriile sunt așezate într-un sac care trece din mână în mână. Copilul la care s-a oprit sacul, va scoate o jucărie și o va denumi. Vecinul lui, căruia i-o va înmâna, va trebui să găsească un cuvânt care să desemneze categoria de obiecte sau ființe din care face parte, apoi o va înmâna altui coleg care de asemenea va spune un cuvânt din aceeași categorie. Mișcarea sacului se reia atunci când copiii au epuizat seria cuvintelor cunoscute din seria respectivă prin jucăria scoasă din sac.

Jocul didactic: ,,Spune mai departe”

Prin acest joc am urmărit respectarea acordului dintre subiect și predicat, rapiditatea în gândire, precum și găsirea unor cuvinte corespunzătoare ca sens.

Am ales spre exemplificare textul ,,Punguța cu doi bani” și am omis în mod intenționat unele cuvinte pentru a vedea dacă copiii au fost atenți și au ascultat povestea pentru a completa cuvintele sau dialogurile lipsă. Copiii au participat activ demnstrând că ei cunosc bine conținutul poveștii, au completat dialogurile dintre fata moșului și tatăl, dintre babă și moșneag, dintre fata babei și fântână, păr, cățelușă.

Jocul didactic: ,,Al cui glas este?

Scop:

1. Verificarea cunoștințelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv și dativ;

2. Dezvoltarea acuității auditive;

3. Verificarea cunoștințelor legate de personajele din poveștile sau basmele audiate anterior.

Obiective operaționale:

a. să recunoască personajul dintr-o poveste după replica audiată;

b. să utilizeze corect în răspunsurile formulate substantivele în cazul genitiv și dativ.

Sarcina didactică: Recunoașterea personajului și folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv și dativ.

Regulile jocului:

Copilul care recunoaște primul personajul și răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv este recompensat cu un ecuson.

Material didactic: casetofon, siluete de personaje, ecusoane.

Desfăsurarea jocului:

I. Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută, după care va întreba: „Al cui glas este?” (A cui voce este?)

II. Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon și apoi educatoarea le cere să răspundă la întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbește.)

Exemplu: „Cui îi cere cocoșul punguța?”

„Cui îi spune vulpea de unde să ia pește?”

Evaluarea: Copiii sunt împărtiti în două echipe. o echipă primeste jetoane cu obiecte apartinând persoanelor din povesti. Fiecare copil va adresa întrebarea colegului: A cui este punguta?, A cui este scufia? A cui este codita? Câstigă echipa care a răspuns corect la mai multe întrebări.

Jocul didactic: ,, Poștașul"

Sarcina didactică: recunașterea și denumirea lucrătorului care folosește anumite unelte sau face anumite produse.

Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poștaș, trebuie să spună de cine a fost trimisă, orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. Grupa de copii mimează a acțiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea.

Organizarea și desfășurarea jocului:

În organizarea jocului se va urmări crearea atmosferei prin anunțarea și sosirea poștașului.

La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica și demonstra. Astfel, la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”, copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor, deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”, sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar, deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregătește bucătarul”.

Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. Urmează cea de-a doua întrebare: „De unde știi?”. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu ață”. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu ața?”. Copilul precizează: „Croitorul coase cu ața”.

La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. După „lectura” scrisorii, grupa va mima dacă se poate, o acțiune specifică profesiunii respective. Propunerea acțiunii o face la începutul jocului educatoarea, apoi o pot sugera copiii. În cursul jocului, se va avea grijă ca rolul poștașului să fie interpretat, pe rând de mai mulți copii.

Am pus copiii în situația de a povesti, dialoga. Am avut în vedere copiii timizi și cei care refuzau să vorbească, deși se exprimau relativ bine și aveau și cunoștințe corespunzătoare nivelului lor. Am antrenat acești copii în activitățile de dimineață spunându-le că vreau să mă joc cu anumite jucării. Astfel am implicat copiii în desfășurarea unor jocuri: ,,De-a doctorul", ,,De-a mama", “De-a gospodina". Dorința lor de a participa la joc era și mai mare când trebuia să îmbrace costumul respectiv.

Reluate sub diferite aceste jocuri contribuie la activizarea și îmbogățirea vocabularului și la obișnuința copilului de a se exprima corect în propoziții și chiar fraze, obținându-se rezultate bune. În urma desfășurării acestor jocuri, copiii pronunță corect sunete, vocabularul s-a îmbogățit cu mai multe cuvinte, copiii comunică între ei și cu educatoarea.

C) JOCURI DIDACTICE PRIVIND EXPRESIVITATEA ȘI GRADUL DE ÎNȚELEGERE A POVEȘTILOR

Prin povești pătrund în limbajul copiilor forme de exprimare atât ale limbii populare, cât și ale celei literare, ei însușindu-și expresii precise, uneori poetice, formule stereotipe specifice, diverse forme flexionare, sau grupări sintactice care dezvoltă vorbirea corectă a copilului. Prin conținutul lor plin de învățăminte, povestirile contribuie la formare unor trăsături pozitive de voință și caracter, la dezvoltarea armonioasă a personalității copiilor.

Jocurile didactice se situează printre activitătile care dau posibilitatea copiilor să expună pe scurt sau cu detalii conținutul unei povești în limita posibilităților. lor intelectuale, îi ajută să-și formeze o vorbire clară, corectă coerentă si logică. Prin ele se poate verifica gradul de însușire a conținutului poveștilor. În acest sens am desfășurat următoarele jocuri didactice: ,,Recunoaște povestea’’, ,,O zi cu Albă-ca-Zăpada’’, ,,Recunoaște personajul ’’, ,,Cel mai bun povestitor’’, ,, Cine știe câștigă!’’, ,, Găsește locul potrivit’’, ,,Să facem o poveste’’.

Jocul didactic: ,, Cine știe câștigă!"

Scopul acestui joc a fost acela de a dezvolta la copii gustul pentru a povesti. Acest joc l-am desfășurat cu copiii grupei mijlocii după ce în prealabil au fost împărțiți pe două grupe: într-o grupă copiii cu un vocabular mai sărăcăcios și în cealaltă grupă copiii cu un vocabular mai bogat. Cei cu un vocabular mai sărac au avut de povestit ajutându-se de imagini și de întrebările suplimentare adresate de educatoare, iar cei cu un vocabular mai bogat au povestit fără ajutorul imaginilor.

Jocul se încheie după ce toți copiii au povestit măcar un fragment din povestea dată.

Jocul didactic: ,, Cel mai bun povestitor"

Scopul activității: Consolidarea cunoștințelor despre poveștile și personajele cunoscute, exersând exprimarea într-un limbaj corect din punct de vedere gramatical și lexical, însușirea mesajului moral al poveștilor.

Obiective operaționale:

să identifice povestea din care face parte imaginea;

să identifice intrusul din poveste, acționând individual și în echipă;

să povestească cu ajutorul imaginilor acțiuni din poveștile cunoscute;

să desprindă mesajul moral din poveste.

să așeze jetoanele pe poster în ordinea desfășurării evenimentelor;

să completeze Diagrama Venn conform cerințelor

să-și exprime sentimentele față de personajele preferate din poveste;

Sarcina didactică: Recunoașterea unor povești și personaje având la dispoziție imagini și jetoane, povestirea cu ajutorul imaginilor și jetoanelor, acțiuni din poveștile cunoscute.

Regulile jocului: Copiii sunt împărțiți în două echipe: echipa galbenă și echipa roșie. Copilul atins cu bagheta fermecată va rezolva o sarcină, astfel încât echipa din care face parte va fi recompensată cu aplauze.

Elemente de joc: surpriza, bagheta fermecată coopererea, apluzele, mânuirea materialelor, recompensa.

Material didactic: din poveștile cunoscute, jetoane ale personajelor din povești, cutia cu surprize,plicuri, coșulețe, medalioane colorate, carton A2, plansă Diagrama Venn, hârtie adezivă, panou.

Desfășurarea jocului: Copiii se împart în două echipe în funcție de culoarea medalionului ales. Fiecare echipă va trebui să rezolve corect sarcinile trimise de Zână, pentru a primi la sfârșitul activității ” Titlul ” de ”CEL MAI BUN POVESTITOR”

Când spun ” Cu bagheta fermecată / Eu te voi numi îndată”, copilul atins de baghetă rezolvă sarcina propusă.

Haideți să vedem ce surprize ne-a pregătit Zâna Poveștilor. Voi citi conținutul plicului și le voi explica copiilor ce au de făcut.

Se realizează jocul de probă, se oferă explicații suplimentare în cazul în care se constată că regulile sau modul de desfășurare nu au fost înțelese. Copilul atins cu bagheta va deschide plicul. Priviți cu atenție imaginea! Spuneți din ce poveste face parte și de cine este scrisă?

Răspunsurile corecte vor fi aplaudate.

PROBA I

Fiecare echipă va trebui să găsească intrușii din jetoanele cu imagini din povestea recunoscută la jocul de probă. Echipa galbenă va avea povestea ”Fata babei și fata moșului”, iar echipa roșie povestea ”Punguța cu doi bani”.

PROBA II

Fiecare echipă va realiza un poster cu jetoanele poveștii, iar copiii vor povesti acțiunile petrecute, după imaginile așezate pe poster în ordinea desfășurării evenimentelor.

COMPLICAREA JOCULUI:

Pe o planșă sunt realizate două păsări care se intersectează cu aripile. În stânga se află un porumbel care reprezintă bunătatea, iar în dreapta se află o ciocănitoare care reprezintă perseverența (bunătatea fetei moșului și perseverența cocoșului). Echipa galbenă va așeza pe porumbel imagini cu încercările prin care a trecut fata moșului: cățelușa, părul, fântâna, cuptorul, Sfânta Duminică. Echipa roșie va așeza pe ciocănitoare imagini cu încercările prin care a trecut cocoșul: fântâna, cuptorul, curtea cu animale și păsări, haznaua cu galbeni.

Pe aripile intersectate se va așeza imagini cu încercările prin care au trecut ambele personaje din cele două povești: fântâna și cuptorul.

Jocul didactic: ,, Recunoaște personajul"

Scopul activității:

consolidarea deprinderii de a povesti,utilizând substantive la diferite cazuri si genuri;

recunoașterea și caracterizarea personajelor din povești;

dezvoltarea unei vorbiri corecte, coerente și expresive

Obiective operaționale:

să reproducă titlul unei povești, recunoscute pe baza unui fragment audiat;

să identifice personaje din povești pe baza siluetei aflate la dispoziție;

să precizeze însușiri ale acestor personaje pe baza cunoștințelor acumulate anterior

să denumească poveștile recunoscute pe baza unor imagini representative;

să identifice personajele asociindu-le cadrului de poveste din ilustrație;

să reproducă corect un fragment din povestea indicată;

să recunoască personajele după replica audiată la casetofon.

Sarcina didactică:

recunoașterea personajelor din povești cunoscute;

precizarea însușirilor acestora și plasarea lor în cadrul de poveste corespunzător;

reproducerea unui fragment de poveste prezentat în imagini.

Regulile jocului:

Copiii, recunosc personajul prezentat, îl denumesc, precizează însușiri principale ale acestuia. Apoi copilul numit va primi o imagine dintr-o poveste pe care va trebui să o recunoască și căruia să îi atașeze personajele potrivite. Copilul chemat sau alți colegi va/vor reproduce cât mai fidel fragmentul de poveste prezentat în imagine.

Elemente de joc: ghicirea, mișcarea personajelor, aplauze.

Material didactic: Siluete din povești, ilustrații, casete cu povești, casetofon.

Desfășurarea jocului: Se va explica copiilor cum se vor juca.Un copil numit de mine va veni la masa mea ,va alege silueta unui personaj, îl va recunoaște și va supune ceva de spre el (câteva însușiri) ale acestuia. Pentru a mă asigura că toți copiii au înțeles regulile jocului, voi face un joc de probă.Voi ridica un jeton demonstrativ și pun întrebarea: „Reconoști personajul”

Dacă nu-l recunosc voi pune înrtrebări ajutătoare.

Varianata I

Copiii, recunosc imaginile pe care le prezint, din povești cunoscute, apoi aleg personaje potrivite și le atașează imaginii.

Varianta II

Se solicită copiilor să reproducă un scurt fragment corespunzător cadrului de poveste indicat.

Varianta III

Vor audia la casetofon o replică dintr-o poveste și ei vor recunoaște personajul care a rostit replica.

Varianta IV

Vor fi prezentate copiilor măști și câteva obiecte ale unor personaje.

Copiii își aleg o mască și–o pun dacă doresc și apoi încearcă să spună ceva ce spune personajul în povestea din care face parte, apoi vor alege un jeton cu obiecte și vor recunoaste a(al) cui este.

Evaluarea: am realizat-o printr-o fișă.

Jocul didactic: ,, În lumea poveștilor"

Scopul activității:

recunoașterea și caracterizarea personajelor din povești;

dezvoltarea unei vorbiri corecte, coerente și expresive

Obiective operaționale:

să descopere și să recunoască poveștile reprezentate în imagini;

să recunoască personajul și povestea după un fragment citit și apoi să plaseze personajul la panoul corespunzător povestirii din care face parte;

să găsească răspunsul corect la ghicitorile formulate și apoi să plaseze personajul la panoul corespunzator povestirii din care face parte;

să descopere personajele care nu sunt din poveste;

să stabilească valoare de adevar a unor propoziții;

Sarcina didactică: Recunoașterea poveștilor și a personajelor, după ilustrație, după un fragment audiat, după o ghicitoare, plasarea siluetei personajului corespunzător răspunsului la povestea potrivită.

Regulile jocului: Copiii vor plimba cărticica până când aud semnalul STOP. Copilul la care s-a oprit cartea vine la educatoare recunoaște povestea redata de imagine/fragmentul citat din poveste/ghicește despre ce personaj este vorba și precizezează din ce poveste vine și apoi așează silueta acestuia la locul potrivit. La sfârșitul activității câștigă echipa care a acumulat cele mai multe ouă la panou. Răspunsurile corecte sunt aplaudate și punctate corespunzător. Toate acțiunile încep și se termină la semnalul educatoarei.

Elemente de joc: surpriza, ghicirea, întrecerea, aplauzele

Material didactic: planșe din poveștile : “Capra cu trei iezi”, Ridichea uriașă”, ”Scufița roșie”, ,,Ursul păcălit de vulpe”, ,,Puf alb și Puf gri” , siluete cu personajele din povești, jetoane cu persoanje, panou cu cifre.

Desfășurarea jocului: Pentru desfașurarea jocului grupa se împarte în două echipe: echipa iepurașilor și echipa ursuleților. La semnalul educatoarei cartea va merge din mână în mână. Când se aude “STOP”cartea se oprește. Copilul la care s-a oprit vine în față și rezolvă sarcina citită de educatoare din carte. Pe rând de la fiecare echipă vine un reprezentant care va rezolva sarcina din carte. Fiecare răspuns corect primește un punct (iepuras /ursulet) în dreptul echipei sale la panou. La sfârșit căștigă echipa care a acumulat cele mai multe puncte. Fiecare răspuns corect va fi aplaudat de coechipeieri. Copilul la care s-a oprit cartea vine la educatoare recunoaște povestea redată de imagine/fragmentul citat din poveste/ghicește despre ce personaj este vorba și precizezează din ce poveste vine și apoi așează silueta acestuia la locul potrivit. Se efectuează jocul de proba cu 1-2 copiii pentru a vedea dacă aceștia și-au însușiit corect regula jocului.

Evaluarea: am realizat-o printr-o fișă.

ETAPA FINALĂ (POSTTEST)

Această etapă am desfășurat-o în perioada 02-16 iunie 2015, verificând cunoștințele, deprinderile dobândite în etapa cvasiexperimentală punând însă în evidență unele aspecte evolutive, dar și involuții, stagnări, care m-a determinat să intervin ameliorativ.

În cazul probei de evaluare finală s-a urmărit capacitatea preșcolarilor de a pronunța clar și corect sunetele r, l, s, ș, s/z, t/d, ș/j, f/v, de a folosi corect substantivele la numărul singular și plural în cazul genitiv, de a despărți corect în silabe cuvintele date, de a alcătui propoziții dezvoltate pe baza imaginilor date, precum și sî găsească perechile de antonime.

Evaluarea copiilor s-a realizat pe baza descriptorilor de performanță.

Data: 09.06.2015

Grupa: mijlocie

Disciplina: DLC

Obiective:

Să înțeleagă mesajul transmis;

Să pronunțe clar și corect sunetele;

Să vorbească expresiv.

Itemi: “Repetă ce ți-am spus!”

Pentru sunetul r: Racul este croitor,

Meșter bun și silitor.

Coase fuste la rățuște

Băsmăluțe la broscuțe.

Pentru sunetul l: Lumea liliac le-a spus –

Unul jos și altul sus.

Cel de sus e zburător

Cel de jos înfloritor.

Pentru sunetul s: Pe S de vrem să-l rostim
Ca gâscanul sâsâim:
Sssssssssssss!
Sâsâie, bată-l norocul!
Ca să-și apere bobocul!

Pentru sunetul ș: Șușu merge cu mașina

Și se termină benzina.

Șușu, ce vei face acum?

S-a întrebat el stând în drum.

Șușu se cam necăjește,

Dar mașina nu pornește.

Sunt șofer, șoptește el

Și nu sunt uituc de fel,

Am la mine în mașină

Înc-o sticlă cu benzină.

Sare iute într-un picior,

Varsă sticla-n rezervor,

Apoi cât ai zice pește

Și mașina lui pornește.

Pentru sunetul s/z: sare-zare, seamă-zeamă, ser-zer, vase-vaze, varsă-varză.

Pentru sunetul t/d: tata-data, tac-dac, tuș-duș, lată-ladă, spate-spade.

Pentru sunetul ș/j: șoc-joc, șir-jir, șură-jură, șale-jale, prășit-prăjit.

Pentru sunetul f/v: foi-voi, fine-vine, far-var, fals-vals, fiu-viu.

Descriptori de performanță

Rezultatele la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” sunt prezentate în tabelul de mai jos

Tabelul . Rezultatele obținute la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” la disciplina DLC

Prezint în continuare rezultatele obținute de preșcolari la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!”, privind calificativele finale.

Tabelul . Centralizarea rezultatelor obținute de preșcolari la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” disciplina DLC

Aceste rezultate le prezint și în graficul de mai jos.

Fig. – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute preșcolari la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” disciplina DLC

Situația centralizată privind rezultatele obținute de preșcolari pentru fiecare sunet în parte.

Talelul . Centralizarea rezultatelor obținute pentru fiecare sunet în parte la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” disciplina DLC

Rezultate obținute pentru fiecare sunet în parte la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” disciplina DLC

Fig. – Rezultate obținute pentru fiecare sunet în parte la proba de constatare a pronunției “Repetă ce ți-am spus!” disciplina DLC

Data: 16.06.2015

Grupa: mijlocie

Disciplina: DLC

Obiective:

Să folosească corect substantivele la numărul singular și plural în cazul genitiv;

Să formuleze propoziții dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical folosind imaginile date;

Să despartă corect în silabe cuvintele reprezentate în imaginile date;

Să găsească perechile de antonime (cuvinte certate).

Itemi:

1. Spune a/al/ale cui sunt.

Spune ce fac personajele reprezentate în imagini.

Scrie în spațiile de mai jos tot atâtea liniuțe câte silabe au cuvintele reprezentate în imagini.

Unește imaginile care cnțin cuvinte cu sens opus (certate).

Descriptori de performanță

Rezultatele la această probă de evaluare inițială sunt prezentate în tabelul de mai jos

Tabelul . Rezultatele obținute la proba de evaluare inițială la disciplina DLC

Prezint în continuare rezultatele obținute de preșcolari la proba de evaluare inițială, privind calificativele finale.

Tabelul . Centralizarea rezultatelor obținute de preșcolari la proba de evaluare inițială disciplina DLC

Aceste rezultate le prezint și în graficul de mai jos.

Fig. – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la evaluarea finală la disciplina DLC

Din graficul de mai sus reiese faptul că 41,66% din copii au rezlvat corect toate sarcinile din proba de evaluare, 33,33% dintre elevi au reușit să rezolve cu succes majoritatea sarcinilor, iar 25% reprezentând șase copii au rezolvat parțial sarcinile de lucru.

Situația centralizată privind rezultatele obținute de preșcolari pentru fiecare item în parte.

Talelul . Centralizarea rezultatelor obținute pentru fiecare item în parte la disciplina DLC

Rezultatele obținute de preșcolari sunt prezentate în graficul următor.

Fig. – Rezultate obținute la evaluarea finală la disciplina DLC, pe itemi

Din tabelele și graficele de mai sus observăm următoarele:

Itemul 1-viza folosirea corectă în cazul genitiv a substantivelor la numărul singular și plural item, precum și la itemul al doilea ce viza formularea de propoziții dezvoltate pe baza imaginilor date au rezolvat corect 10 copii, reprezentând un procent de 41,66% . La itemul al treilea preșcolarii trebuiau să despartă cuvintele în silabe și să traseze atâtea linii câte silabe are cuvântul, item care a fost rezolvat corect de un număr de 12 copii, reprezentând un procent de 50%. O frecvență mare de rezlvare l-a avut itemul 4 care a fost rezlvat de un număr de 13 copii, reprezentând 54,16% unde aveau ca sarcină să unească cuvintele cu sens opus.

Prezentăm mai jos, rezultatele comparative, obținute în pretest și posttest

Fig. Situația comparativă a rezultatelor obținute la prima testare inițială și finală la disciplina DLC

Fig. Situația comparativă a rezultatelor obținute la a doua testare inițială și finală la disciplina DLC

După cum se poate observa rezultatele obținute la posttest sunt mai bune decât cele obținute la pretest. Se observă o creștere în cazul elevilor care au obținut Foarte bine și Bine și o scădere în ceea ce privește numărul elevilor care au obținut Suficient și Insuficient. Am constatat faptul că preșcolarii pot pronunța corect sunetele r, l, s, ș, s/z, t/d, ș/j, f/v, știu să folosească corect formulele de singular și plural, că pot formula propoziții simple și dezvoltate, realizând acordul subiectului cu predicatul, pot povesti cu ușurință un fragment dintr-o poveste auzită. Datele înregistrate confirmă o creștere a procentului de realizare a itemilor propuși.

Voi prezenta mai jos detaliat, pe itemi, rezultatele comparative obținute de elevi la a doua probă de evaluare inițială și finală

Fig. . Situația comparativă a rezultatelor obținute la disciplina DLC

la cele două testări, pe itemi

Graficul prezintă situația comparativă a rezultatelor obținute la probele de evaluare inițială și finală. Se observă că rezultatele la proba de evaluare finală sunt superioare celor de la proba de evaluare inițială. Proba de evaluare finală a vizat aceleași competențe, dar gradul de dificultate a fost mai ridicat la cel final decât la cel inițial. Frecvența calificativului Foarte bine a crescut de la 33,33% la evaluarea inițială la 41, 66% în cazul evaluării finale, iar calificativul Bine a crescut de la 12,5% la 33,33% la evaluarea finală.

Comparând rezultatele de la testarea inițială cu cele de la testarea finală pot trage următoarele concluzii:

Copiii folosesc corect în cazul genitiv substantivele la numărul singular și plural;

Reușesc să despartă corect în silabe cuvintele și să marcheze silabele;

Alcătuiesc propoziții simple și dezvoltate folosind cuvintele date;

Povestesc cu ușurință un fragment dintr-o poveste.

III.5. Concluziile cercetării

ANEXE 24.09.2014

Probă de evaluare inițială

Eu spun una/multe, tu spui multe/una

Denumește ființele/obiectele reprezentate în imaginile de mai jos.

Câte ființe/obiecte observi în fiecare imagine.

Formulează propoziții simple, folosind cuvintele reprezentate în imaginile de mai jos.

Scrie în spațiile de mai jos atâtea liniuțe câte silabe are fiecare cuvânt reprezentat în imaginile de mai jos.

16.06.2015

Probă de evaluare finală

Spune a/al/ale cui sunt?

Formulează propoziții dezvoltate, folosind cuvintele reprezentate în imaginile de mai jos.

Scrie în spațiile de mai jos atâtea liniuțe câte silabe are fiecare cuvânt reprezentat în imaginile de mai jos: câine, albină, boboc, pui, pisică, capră.

Realizează corespondența între cuvintele cu sens opus.

Ale cui sunt oasele? A cui este găletușa?

Ale cui sunt florile? Ai cui sunt ochelarii?

Al cui este ghemul? Ai cui sunt iezii?

4. Realizează corespondența între cuvintele cu sens opus.

Data: 29.04.2015 Numele și prenumele: ………………………

Fișă de evaluare

„RECUNOAȘTE PERSONAJUL”

Recunoaște personajele din prima coloană. Spune din ce povești vin. Asociază fiecare personaj cu o imagine din a doua coloană. Colorează personajul preferat.

Data: 28.05.2015 Numele și prenumele: ………………………

Fișă de lucru

În lumea poveștilor

Ne amintim poveștile învățate!

Colorează cu verde pătratul care indică:

În ajutorul moșului din Ridichea uriașă vin:

Recunoaște poveștile și personajele. Elimină imaginea necorespunzătoare din fiecare poveste.

Data: 11.12.2014 Nume:………………………..

FIȘĂ DE LUCRU

Joc didactic “Eu spun una, tu spui multe!”

Denumește imaginile și desenează în spațiul liber mai multe sau mai puține elemente, după caz!

Desparte în silabe cuvintele ce denumesc imaginile!

Nume…………… …………. Data: 20.02.2015

Fișă de lucru

“ Știți când?”

(Desfășurarea în timp a evenimentelor, descrierea raporturilor temporale având ca reper propria persoană, utilizarea reperelor cronologice: azi, mâine, ieri, zi/noapte, dimineață/prânz/seara, zilele săptămânii, anotimpurile )

1 . Observă imaginile, descrie-le, denumind fiecare acțiune a copilului si apoi realizeaza corespondenta cu momentul potrivit al zilei!

Fișă de observare

PROIECT DE ACTIVITATE

GRUPA MIJLOCIE

ACTIVITATEA:EDUCAREA LIMBAJULUI

TEMA: „RECUNOAȘTE PERSONAJUL „

TIPUL: consolidare

FORMA DE REALIZARE: JOC DIDACTIC

SCOPUL ACTIVITĂȚII :

consolidarea deprinderii de a povesti,utilizând substantive la diferite cazuri și genuri;

recunoașterea și caracterizarea personajelor din povești;

dezvoltarea unei vorbiri corecte, coerente și expresive

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O1- să reproducă titlul unei povești, recunoscute pe baza unui fragment audiat;

O2- să identifice personaje din povești pe baza siluetei aflate la dispoziție;

O3- să precizeze însușiri ale acestor personaje pe baza cunoștințelor acumulate anterior;

O4-să denumească poveștile recunoscute pe baza unor imagini representative;

O5- să identifice personajele asociindu-le cadrului de poveste din ilustrație;

O6-să reproducă corect un fragment din povestea indicată;

O7-să recunoască personajele după replica audiată la casetofon.

METODE SI PROCEDEE

Conversația, explicația, problematizarea, observația, povestirea, exercițiul.

MATERIAL DIDACTIC: Siluete din povești, ilustrații, casete cu povești, casetofon, fișe.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC

Jocuri didactice integrate pentru învățământul preșcolar

Ghid pentru proiecte tematice

Laboratorul preșcolar

SARCINA DIDACTICĂ:

recunoașterea personajelor din povești cunoscute;

precizarea însușirilor acestora și plasarea lor în cadrul de poveste corespunzător;

reproducerea unui fragment de poveste prezentat în imagini.

REGULILE JOCULUI

Copiii, recunosc personajul prezentat, îl denumesc, precizează însușiri principale ale acestuia. Apoi copilul numit va primi o imagine dintr-o poveste pe care va trebui să o recunoasca și căruia să îi atașeze personajele potrivite. Copilul chemat sau alti colegi va reproduce cât mai fidel fragmentul de poveste prezentat în imagine.

ELEMENTE DE JOC: GHICIRE, MIȘCARE, APLAUZE

PROIECT DE ACTIVITATE

grupa: mijlocie b

DOMENIUL LIMBA SI COMUNICARE:EDUCAREA LIMBAJULUI

Tema: ”In lumea povestilor”

mijloc de realizare : joc didactic

Sarcina didactica : Recunoașterea poveștilor și a personajelor, dupa ilustratie,dupa un fragment audiat,dupa o ghicitoare ,plasarea siluetei personajului corespunzator raspunsuui la povestea potrivita.

ELEMENTE DE JOC: surpriza, ghicirea, intrecerea , aplauzele

REGULILE JOCULUI : Copiii vor plimba carticica pana cand aud semnalul STOP. Copilul la care s-a oprit cartea vine la educatoare recunoaste povestea redata de imagine / fragmentul citat din poveste/ghiceste despre ce personaj este vorba si precizezeaza din ce poveste vine si apoi așează silueta acestuia la locul potrivit. La sfârșitul activității câștiga echipa care a acumulat cele mai multe ouă la panou. Răspunsurile corecte sunt aplaudate și punctate corespunzător. Toate acțiunile încep și se termină la semnalul educatoarei

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O1-să descopere și să recunoască poveștile reprezentate în imagini;

O2-să recunoască povestea și personajul după un fragment citit;

O3-să plaseze personajul la panoul corespunzător povestirii din care face parte;

O4-să găsească răspunsul corect la ghicitorile formulate;

O5-să descopere personajele care nu sunt din poveste;

O6-să stabilească valoarea de adevăr a unor propoziții.

Strategii:

Metode: explicația, demonstrația, piramida, prblematizarea.

Mijloace: planșe din poveștile: Capra cu trei iezi, Ursul păcălit de vulpe, Puf Alb și Puf Gri, Scufița Roșie, Ridichea uriașă, siluete și jetoane cu personajele din povești.

Forme de organizare: frontal, pe grupe.

BIBLIOGRAFIE :

,,Curriculum pentru învățământul preșcolar ,, ( 3 – 6/7ani), ,M.E.C.T., București, 2008

,,Metodica activitatilorde educarea a limbajului in invatamntul prescolar,, de Florica Mitu,Stefania Antonovici, editura Humanitas, Bucuresti,2005.

PROIECT DIDACTIC

DATA:

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu P.P. Arlechino

GRUPA: Mijlocie

EDUCATOARE:

TEMA: „Cel mai bun povestitor ”

DOMENIUL DE ACTIVITATE: Limbă și comunicare

FORMA DE REALIZARE: Joc didactic

TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare

SCOPUL ACTIVITĂȚII: Consolidarea cunoștințelor despre poveștile și personajele cunoscute, exersând exprimarea într-un limbaj corect din punct de vedere gramatical și lexical, însușirea mesajului moral al poveștilor.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

cognitive:

O1-să identifice povestea din care face parte imaginea;

O2-să identifice intrusul din poveste, acționând individual și în echipă;

O3-să povestească cu ajutorul imaginilor acțiuni din poveștile cunoscute;

O4-să desprindă mesajul moral din poveste.

motrice:

O5-să așeze jetoanele pe Poster în ordinea desfășurării evenimentelor;

O6-să completeze Diagrama Venn conform cerințelor.

afective:

O7-să-și exprime sentimentele față de personajele preferate din poveste;

O8-să prezinte interes pentru activitate.

SARCINA DIDAC TICĂ: Recunoașterea unor povești și personaje având la dispoziție imagini și jetoane, povestirea cu ajutorul imaginilor și jetoanelor, acțiuni din poveștile cunoscute.

REGULI DE JOC:

Copiii sunt împărțiți în două echipe: echipa galbenă și echipa roșie.

Copilul atins cu bagheta fermecată va rezolva o sarcină, astfel încât echipa din care face parte va fi recompensată cu aplauze.

ELEMENTE DE JOC: surpriza, bagheta fermecată coopererea, apluzele, mânuirea materialelor, recompensa.

STRATEGIA DIDACTICĂ

METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, demonstrația, cooperarea, jocul, observația, metoda Posterului, Diagrama Venn.

RESURSE MATERIALE: imagini din poveștile cunoscute, jetoane ale personajelor din povești, cutia cu surprize,plicuri, coșulețe, medalioane colorate, carton A2, plansă Diagrama Venn, hârtie adezivă, panou, diplome.

RESURSE TEMPORALE: 30 – 35 minute

RESURSE UMANE: 18 preșcolari

RESURSE SPAȚIALE: sala de grupă

FORMA DE ORGANIZARE: individual, frontal, echipe.

FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE: observarea comportamentului copiilor, chestionare orală, aprecieri verbale, globale și individuale.

BIBLIOGRAFIE:

1. M.E.C.I.- UMPIP-"Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, 2008";

2. "Revista învățământul preșcolar nr. 3-4⁄2013", Ministerul Educației și Cercetării;

3. SILVIA BREBEN, ELENA GONGEA, GEORGETA RUIU, MIHAELA FULGA, Metode interactive de grup,Ed. ARVES,Pitești, 2006;

4.MIHAELA PĂIȘI LĂZĂRESCU, LILIANA EZECHIL, Laborator preșcolar, Editura V& I București – 2011.

Unitatea de învățământ: Gradinita cu P. P. “ARLECHINO”

Educatoare::

Grupa: Mijlocie

Domeniul de activitate:Limbă și comunicare

Tema: „Cubul vulpiței”

Tipul de activitate: Verificare și consolidare

Forma de realizare: Joc didactic interdisciplinar folosirea metodei interactive de grup „Cubul”

Scopul activității: Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a animalelor de casă, precum și stimularea curiozității pentru investigarea acestuia;

Obiective operaționale:

Cognitiv-informaționale:

O1-să descrie vulpea prin antrenarea analizatorului vizual (culoare, marime);

O2-să sesizeze asemănările și deosebirile față de alt animal;

O3-să descrie părțile componente ale vulpii;

O4-să spună cu ce se hrănește vulpea;

O5-să recite corect,logic,expresiv poezia,,Vulpea”;

O6-să interpreteze o strofă din cântecelul ,,Vulpea tu mi-ai furat gâsca”;

O7-să raspundă adecvat verbal sau comportamental la ceea ce i se spune;

Psiho-motorii:

O8-să mânuiască materialul pus la dispoziție;

Afective:

O9-să se implice afectiv in activitate.

Sarcina didactică: Se împarte efectivul de copii in 6 subgrupuri, fiecare subgrup urmând să analizeze tema aleasă, „vulpea”. În acest mod se împart sarcinile fiecărei

grupe prin aruncarea cubului și preluarea sarcinii corespunzătoare numărului pe care cade cubul.

Reguli de joc: Fiecare grup răspunde pe rând conform cerinței primite:

(1-descrie, 2-compară, 3-asociază, 4-analizează 5-aplică, 6-argumentează).

După fiecare răspuns educatoarea pune pe tablița magnetică, jetoane magnetice reprezentând răspunsul dat.

Elemente de joc: Surpriza, aplauzele.

Strategii didactice:

Metode și procedee: explicația, conversația, demonstrația,

instructajul verbal, cubul, brainstorming.

Material didactic: cubul cu cele 6 fețe divers colorate, vulpea,

imagini reprezentând răspunsurile copiilor, imagini reprezentative pentru cântecel și poezie, vulpițe personalizate din carton folosite ca stimulente.

Evaluarea: Continuu-formativă, observarea comportamentului copiilor, orală,

aprecieri privind corectitudinea răspunsurilor copiilor.

Durata: 15 min.

Material bibliografic:

„Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii”, Ed. a II-a, rev.și ad., Ed. V&I Integral, București, 2005;

„Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar”, Ed. Humanitas, București, 2005.

„Jocuri didactice integrate pentru învățământul preșcolar”, Ed. Humanitas, București, 2005.

„Curriculumul pentru învățământul preșcolar” – București, 2008

PROIECT DE ACTIVITATE

Data:

Educatoare:

G.P.P.Arlechino Galati

Grupa :Mijlocie

Categoria de activitate: Educarea limbajului

Tema activității: ,,Eu spun una, tu spui multe”

Mijloc de realizare: Joc didactic

Scopul : -Formarea deprinderii de a folosi corect substantivele la singular și plural.

– Însușirea unor structuri gramaticale ale limbii române; integrarea cuvintelor în propoziții dezvoltate; folosirea corectă a cuvintelor de legătură.

– Dezvoltarea atenției și a memoriei vizuale; exersarea pronunțării corecte a unor sunete și cuvinte.

Obiective operaționale:

O1-Să folosească corect formele de singular și plural ale substantivelor;

O2-Să formuleze propoziții simple și dezvoltate;

O3-Să recunoască imaginea și să indice corect dacă reprezintă un obiect sau mai multe obiecte;

O4-Să recunoască culorile;

O5-Să răspundă corect la anumite cerințe ale educatoarei, folosind limbajul oral.

Sarcina didactică: Alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini, exprimarea corectă a singularului și pluralului construind propoziții.

Elemente de joc: Căutarea și mânuirea materialului, surpriză, întrecerea, ghicirea, aplauze.

Regulile jocului: Copiii acționeaza cu materialul, rezolvă sarcina dată numai la comanda educatoarei, aplaudă răspunsurile corecte. Copiii sunt împărțiți în două echipe. Au pe măsuțe coșulețe cu jetoane. Ei recunosc imaginea și alcătuiesc propoziții cu singularul și pluralul substantivelor. Fiecare răspuns corect este punctat .Câstigă echipa cu cele mai multe răspunsuri corecte.

Strategii didactice:

Metode: explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea.

Material didactic: jetoane, cutia cu surprize, scrisoarea,jucarii

Durata : -25 minute