Cercetare Pedagocica Asupra Copiilor

Scopul principal al cercetării pedagogice este aportul de noi idei adus, care să sporească patrimoniul teoriei psihopedagogice și să optimizeze practica educațională.; cercetarea pedagogică reprezintă un demers cognitiv întreprins în vederea surprinderii relațiilor funcționale și cauzele dintre variabilele fenomenului educațional; obiectul unei investigări pedagogice este întotdeauna un „ fapt pedagogic” care, în viziunea lui Emil Planchard, reprezintă „tot ceea ce contribuie la modificările intenționate, voite în educație și instrucție”.

Considerând că dezideratele majore ale învățământului formativ pot fi folosite și bine realizate prin aportul ce-l aduc activitățile de cunoașterea mediului înconjurător, prin activitatea de observare practică, de experimentare, de lucrări practice inițiate în cadrul acestui tip de activități cât și prin activități complementare și extrașcolare, doresc să demonstrez în cazul cercetării de față, în ce măsură activitățile de cunoașterea mediului din grădinița de copii contribuie la dezvoltarea personalității copiilor preșcolari, în condițiile în care această categorie de activități vizează în general procesele cognitive.

Deși astăzi se scrie mai puțin despre componentele personalității și mai mult despre personalitate ca realitate psihofizică complexă, integrală, unitară, cu alte cuvinte despre ceea ce s-a numit „omul total” nu trebuie să pierdem din vedere că tăria și valoarea personalității totale este dată de tăria și valoarea fiecăreia dintre componentele sale. Una dintre acestea cu rol esențial, fundamental în asigurarea conduitelor sociale ale omului, este caracterul. „Dat fiind locul și rolul central al caracterului în structura integrală a personalității, regândirea și reinterpretarea lui se impune cu necesitate”(Zlate, 2004, p. 35).

Prin intermediul caracterului se filtrează cerințele externe și se elaborează reacțiile de răspuns; caracterul ar proprietatea de sistem valoric și autoreglabil, de ansamblu organizat și structurat de trăsături, dar nu orice fel de trăsături, ci, cum arăta Paul Popescu-Neveanu, de invarianții ce intră în constituția psihologică și care permit anticiparea reacțiilor viitoare ale individului; de fapt este vorba de o sinteză, de o închegare armonioasă de însușiri, de o structură bine definită după cum afirmă Zisulescu (Zlate, 2004, p. 36).Sistemul caracterial, deși are la bază o serie de premise naturale, este prin excelentă o formațiune psihică dobândită, în decursul vieții, în contactul individului cu multitudinea și varietatea situațiilor și împrejurărilor de viață; de aceea el îl definește pe om ca membru al societății; „ în caracter se manifestă esența socială a omului și se obiectivează valoarea lui morală” (Ursula Șchiopu ) (ZLATE, 2004, p. 34). În centrul caracterului stă atitudinea, acea modalitate de raportare a omului la o clasă de obiecte sau fenomene prin care subiectul se orientează selectiv și se autoreglează preferențial.

Opțiunea pentru această temă se datoreaza convingerii că educarea mentălităților, a conduitei in natură și în societate va avea un impact pozitiv în dezvoltarea personalității preșcolarilor.

Piaget socotește că învățarea este o relație între individ și mediul înconjurător adică o adaptare iar inteligența este instrumentul cel mai perfecționat al adaptării. Pentru aceasta am încercat să organizez și să desfășor cu multă atenție întreaga mea activitate instructiv – educativă, punând accent pe formarea deprinderilor practic – aplicative, formarea unui comportament pozitiv în mediul înconjurător, cât și formarea premiselor concepției ecologice.

Pentru o reușită deplină este necesar ca preșcolarul să trăiască experiența de cunoaștere, să se angajeze în procesul cunoașterii să se implice în acest proces, să participe cu mult interes pentru a cunoaște cât mai mult din tainele naturii, din viața plantelor, animalelor, fenomenelor din natură, cât și contribuția omului la protecția mediului înconjurător.

Experiența la clasă cât și practica cercetării m-au făcut să înțeleg că, dacă îmi aleg instrumentele adecvate, pot ajunge la sufletul preșcolarului și al celor ce vin în contact cu el zilnic. Numai astfel se poate forma o concepție științifică despre lume și viață, copilul devenind participant activ la propria sa instruire.

În baza considerentelor de mai sus am stabilit ca obiectiv major al cercetării de față, surprinderea dinamicii atitudinale a copilului de grupa mijlocie vizavi de diferite aspecte ale mediului înconjurător.

Obiectivele propriu-zise ale cercetării:

-să descopere principalele componente ale mediului înconjurător prin implicarea sistematică a preșcolarilor în acțiuni de cunoașterea mediului;

-să identifice surse de poluare și posibilități de eliminare a lor;

-să înțeleagă noțiunile de refolosire și reciclare, învățând să economisească;

-să prelucreze materiale din natură pentru realizarea unor produse;

-să observe frumosul din natură și să simtă nevoia de a-l crea;

-să-și manifeste grija față de mediu și să fie capabil să ia atitudini;

-să exprime gânduri și sentimente față de mediu;

-să aplice în contexte reale de viață, regulile și normele însușite, privind protecția mediului.

Pentru realizarea acestor obiective Am căutat să îmbogățesc conținutul activităților de cunoaștere a mediului cu noi teme și mijloace de realizare pentru a forma la copii, pe de o parte deprinderi, atitudini față de mediu, față de locurile natale iar pe de altă parte reprezentări, noțiuni corecte, științifice. Astfel, pentru formarea unor noțiuni clare și corecte despre lumea înconjurătoare, am organizat un mare număr de activități de observare, direct în mediu cât și în viața socială. Am redus numărul activităților statice, dăunătoare dezvoltării fizice și psihice a preșcolarului, urmărind îndeaproape latura educativă și formativă a preșcolarilor.

De asemenea ,am avut în vedere să adopt o atitudine receptivă față de toate întrebările copiilor, tot ceea ce era nou pentru ei, să introduc în structură activităților pentru a asigura fiecărui copil șansa de a cunoaște ceea ce pentru el era necunoscut. Pentru ca preșcolarii să-și dezvolte interesele de cunoaștere, spiritul de observație, imaginația creatoare, am căutat să realizez un echilibru perfect între procesele afective, cognitive și voluționare în cadrul activităților de cunoașterea mediului.

Acțiunile nefaste pe care le întreprinde omul: tăierea nerațională a pădurilor, distrugerea livezilor, viilor, rezervațiilor naturale, poluarea aerului, parcarea autovehiculelor în spații verzi și spălarea lor cu detergenți pot fi înlăturate numai printr-o educație a generațiilor actuale ce determină formarea unei concepții ecologice, fapt pentru care am considerat că trebuie conștientizată necesitatea protecției mediului, a ocrotirii vieții în cele mai variante forme ale sale.

III. 2. FORMULAREA IPOTEZEI CERCETĂRII

SĂ PRESUPUNEM CĂ:

Dacă li se va prezenta copiilor un anumit aspect al mediului înconjurător, atunci atitudinea lor față de acel aspect al mediului înconjurător se va schimba.

„Între materialul perceput (faptele), susținea J. DEWEY, și cel conceptual (ipotezele) se stabilesc relații funcționale, astfel încât cel dintâi localizează și descrie probleme, pe când cel din urmă reprezintă o metodă posibilă de soluție”(G. F. KNELLER, 1973, p. 59).

Sugerată de activitatea educativă, practică, ipoteza, odată confirmată, devine teorie și, pe un alt plan, practică educativă nemijlocită; cercetarea are un „sfârșit deschis”, noile informații și date la care s-a ajuns, aplicate în practică, sugerează noi ipoteze,pe baza cărora se inițiază noi cercetări; după ce ipoteza a fost stabilită, urmează testarea sau verificarea ei prin organizarea activității educative practice în concordanță cu cele implicate în ipoteză; ipoteza în cercetarea pedagogică trebuie să asigure un echilibru între finalitatea acțiunii educaționale, desfășurarea ei și randamentul obținut.(NICOLA, 2003, p. 73-74).

III. 3. PREZENTAREA LOTULUI DE SUBIECȚI, LOCUL SI DURATA CERCETĂRII

DURATA CERCETĂRII: 3 SĂPTĂMÂNI

Cercetarea am efectuat-o pe un singur eșantion. Pentru a pune în evidență rolul factorului experimental am procedat la testarea situației înainte și după introducerea acestui factor.Am folosit tehnica cercetării unui singur eșantion “înainte și după” (before-and-after-method) (NICOLA, 2003, p. 77).

Cercetarea am realizat-o în anul școlar 2014-2015, la Grădinița de copii Stăncuța- Școala Gimnazială Stăncuța, jud.Brăila, în mediul rural, iar preșcolarii, subiecți ai cercetării mele sunt în grupa milocie, nivel I.

Grupa cuprinde 12 copii (3 fete și 9 băieți) cu vârste cuprinse între 4 și 5 ani. Toți copiii sunt născuți și crescuți în localitatea Stăncuța. Frecventa copiilor la grădiniță este bună ceea ce denotă interesul părinților pentru această instituție de învățământ.

Structura esantionului, pe grupe de varsta, sex și pregătirea școlară a părinților ,este prezentată în tabelele nr.1 și 2 de mai jos:

Tabel 1 – Lotul de subiecți

M- masculin; F – feminin

Tabel nr. 2. Structura eșantionului de copii

III. 4. PREZENTAREA METODELOR ȘI TEHNICILOR DE CERCETARE UTILIZATE; ETAPE

Pentru verificarea ipotezei de lucru și realizarea obiectivelor, am realizat o cercetare de tip experimentală-practic aplicativă- ameliorativă.

Am ales că principală metodă de cercetare experimentul psihopedagogic. Acesta a presupus crearea unor situații noi, prin introducerea unor modificări în desfășurarea acțiunii educaționale, cu scopul verificării ipotezei de lucru.

În cadrul experimentului am intervenit cu trei categorii de variabile:

☺Variabile independente care au reprezentat modificările pe care le-am introdus spre a influeța desfășurarea experimentului și care au constat în valorificarea conținutului educației ecologice prin metoda proiectelor( ANEXA 1).

☺Variabile dependente formate din totalitatea modificărilor care s- au produs în urma aplicării invovațiilor. Acestea sunt: cunoștințe, deprinderi și capacități intelectuale de înțelegere a diversității mediului înconjurător și a raporturilor logice existente între componentele acestuia;deprinderi motorii și abilități practice de îngrijire și protejare a omului și a naturii;atitudini, convingeri, sentimente pozitive în relația om- natură;

Variabilele dependente le voi măsura și explica în ultima fază a experimentului.

☺Variabilele intermediare au mijlocit relațiile dintre variabilele independente și cele dependente și au fost constituite din factori sociali și psihici ai subiecților cercetării (sănătatea, nivelul cultural și educativ- sanitar al familiei, frecventarea grădiniței).

În prima fază a experimentului am testat achizițiile pe care le dețin copiii cu privire la aspectul de mediu cercetat. A urmat faza administrării factorului experimental, etapă ce a durat 3 săptămâni,( 4-22 mai 2015), în care am supus eșantionul acțiunii educaționale pe linia educației relative la mediu.

În ultima fază am testat variabilele dependente în urma intervenției experimentale, am înregistrat și prelucrat datele astfel obținute.

FACTORUL EXPERIMENTAL – prezentarea aspectului de mediu – s-a realizat cu ajutorul METODEI PROIECTELOR, ce cuprinde o gamă largă de alte strategii didactice, descrise în paginile următoare ale acestui capitol .

INSTRUMENTE DE CERCETARE:

În cercetarea pedagogică pe care am întreprins-o am folosit, pe lângă metoda experimentului, următoarele metode:

a)Metode de colectare a datelor :

1. Metoda observației:

Pe toată perioada cercetării am observat preșcolarii în diverse situații: în cadrul activităților desfașurate frontal, în jocurile și activitățile alese, în activitățile de dezvoltare personală dar și în activități extracurriculare desfășurate cu prescolarii grupei.

Prin observația științifică am urmărit aspectele esențiale și diferențiale ale manifestărilor comportamentale, cu ajutorul indicatorilor prezentați mai jos. Am observat subiecții în perioade diferite ale programului având ca scop urmărirea gradului de cooperare și modul în care fiecare copil conlucrează în vederea unei învățări eficiente și formării atitudinii ecologice. Am pregătit foi de observații pentru fiecare copil pe care am notat calificativele obținute în anumite situații când acțiunea pedagogică a impus acest lucru și fără ca subiectul observat să conștientizeze că este notat pentru a nu- și modifica manifestările comportamentale. Am consemnat astfel evoluțiile în domeniul achiziției de cunoștințe și deprinderi acționale.

Indicatorii observaționali pentru consemnarea progreselor:

1) Înțelege diversitatea mediului înconjurător și raporturile existente între componentele acestuia;

2) Recunoaște anumite schimbări și transformări în mediul înconjurător după intrvenția omului;

3) Exploreazǎ și descrie verbal- grafic obiecte, fenomene, procese din mediul înconjurător folosind surse de informare diversă;

4) Comunică impresii, idei, pe baza observărilor efectuate;

5) Manifestă desponibilitatea în a participa la acțiuni de îngrijire și protejare a mediului, aplicând cunoștințele dobândite;

6) Își formează deprinderi practice și gospodărești;

7) Dobândește comportamente și atitudini igienice corecte față de propria persoană și față de alte ființe și obiecte;

8) Aplică norme de comportare specifice asigurării sănătății și protecției omului și naturii;

9) Apreciază în situații concrete unele comprtamente și atitudini în raport cu norme prestabilite și cunoscute;

Calificativele utilizate în aprecierea aceptor comportamente sunt distribuite pe o scară de notare cu următoarele gradații:

F. B- foarte bine; B- bine; S- slab

2.Ancheta pe bază de chestionar: a fost folosită pentru culegerea de date în etapa prestării, a posttestării cât și pe parcursul întregii cercetări.

Prin chestionarul aplicat copiilor, am urmărit cunoașterea deprinderilor de igienă și atitudinii lor față de mediul înconjurător:

– dacăle place să se plimbe prin pădure cu părinții;

– dacă păstrează curățenia în pădure;

– dacă strâng resturile de mancare de pe iarbă, după ce iau masa în pădure;

– dacă fac focul într-un loc ferit;

– dacă au grijă de animalele existente în curtea fiecăruia;

– dacă acordă îngrijiri plantelor din ghivece sau grădină;

– conștientizează unde varsă apa murdară de acuarele sau cu detergenți;

– dacă refolosesc resturile alimentare pentru animale;

– unde aruncă ambalajele dulciurilor consumate;

Pentru a obține de la părinții subiecților unele informații utile despre veridicitatea răspunsurilor copiilor și despre preocupările ecologice din familie, le-am solicitat să completeze un chestionar pe care l- am repetat apoi în posttest.

Chestionarul va avea urmatorul conținut:

-Copilului duneavoastră îi place să meargă la pădure?

-Strânge resturile de mâncare după ce luați masa în pădure?

-Îngrijește animalele proprii sau cele aflate in fața locuinței ?

-Îngrijește plantele din ghivece sau din grădină ?

-Refolosiți deșeurile în funcție de modul lui de utilizare ?

-Când sunteți la pădure cu familia, faceți focul într-un loc ferit ?

-Preferă mâncarea sănătoasă în locul dulciurilor ?

3.Metoda analizei produselor unor activități:

Prin studierea desenelor, fișelor de evaluare, obiectelor confecționate, ghivecelor îngrijite de copii, am deprins unele aprecieri si estimări asupra cunostințelor, capacităților, atitudini și conduite formate prin învățare.

Metoda testelor a reprezentat de asemenea o cale utila în investigările mele asupra copilului. Cu ajutorul lor am constat nivelul de cunostințe inițial pe care- l aveau subiecții la intrarea în experiment dar și modificările produse prin învățarea noilor conținuturi pe tot parcursul programului.

b) Metode de prelucrare și reprezentare a datelor:

Pentru prelucrarea și reprezentarea grafică am folosit clasificarea și ordonarea, compararea, indicii statistici, histrograme și poligoane de frecvența, diagrame areolare.

III.5 .ORGANIZAREA ȘI DESFǍȘURAREA CERCETǍRII

Etapa prestării

Prin testarea inițială am aflat ce achiziții au preșcolarii în legătură cu mediul și protecția sa. Pretextul a constat în înregistrarea datelor obținute prin metoda observației, aplicarea chestionarului atât copiilor cât și părinților acestora, utilizarea testului docimologic.

În cadrul observației sistematice, în această primă etapă, am notat zilnic, timp de trei săptămâni, în fișa de protocol, aspecte din comportamentele fiecărui copil. I- am observat atât în timpul activităților cât și în cadrul jocurilor libere, acțiunilor din natură, a programului de masă, ghidându- mă dupa indicii observaționali stabiliți în prealabil.

În prelucrarea acestor informații, am utilizat cele trei calificative: foarte bine, bine, slab. Prezint procentul situația subiecților care au obținut calificativul slab la capacitățile vizate:

2 copii din efectiv- 10% nu recunosc anumite schimbări și transformări din mediul înconjurator;

2 copii din efectiv- 10%- nu descriu verbal sau grafic fenomene, procese din mediul natural sau social;

3 copii din efectiv- 15%- nu comunică impresii, idei pe baza observarilor efectuate;

1 copil din efectiv- 5%- nu manifestă disponibilitate în a participa în acțiuni de îngrijire a mediului( curătarea clasei, plantelor din ghivece, a spațiului din jurul grădinței, etc);

1 copil din efectiv- 5%- nu au formate deprinderi practice și gospodărești;

3 copii din efectiv- 15%- nu cunosc regulile igienico- sanitare;

3 copii din efectiv- 15%- nu aplică normele de comportare specifice asigurării sănătății și protecției omului și naturii;

3 copii din efectiv- 15% nu apreciază în situații concrete unele comportamente și atitudini civice;

Chestionarul aplicat copiilor (tabelul nr. 3) a urmărit obținerea de informații despre atitudinile și deprinderile igienice și de protecție a mediului pe care le aveau subiecții la intrarea în programul educațional. Întrebarile au fost puse oral, individual și au comportat răspunsuri închise și deschise cu variante la alegere.

Tabel nr. 3 Conținutul chestionarului pentru copii

Dupa aplicarea chetionarului, am obținut urmatoarele răspunsuri, prezentate în tabelul nr. 4 și figurile 1, 2, 3,și 4.

Tabel nr. 4 Rǎspunsuri la itemii nr. 1, 2, 3 ,4,5,6 si 7

În figurile nr. 1, 2, 3 și 4, prezint situația variantelor de răspuns la întrebările 6, 8,9 și 10.

Fig. nr. 1 Fig. nr. 2

I6. Moduri de îngrijire a animalelor I8. Aruncarea apei murdare

Fig. Nr. 3 Fig. Nr. 4

I9 Aruncarea resturilor de legume si fructe I10Aruncarea ambalajului

Analizând rezultatele am făcut următoarele constatări:

1. – 60 % dintre copii au plǎcerea de a se plimba prin pădure; 40 % nu au aceastǎ plăcere.

2.- 35 % dintre copii au rǎspuns că si copaciiau viațǎ pe cȃnd 65 % nu știu acest lucru.

3. 35% dintre copii știu că pădurea are foloase, restul de 65% nu știu a cest lucru.

4. 75% dintre copii susțin că fac focul la loc ferit, 25% nu fac acest lucru.

5. 75% dintre copii strâng resturile de mâncare dupâ ce iau masa în pădure, restul de 25% nu fac acest lucru.

6. Dintre cei 75 % care îngrijesc animalele și păsările din curte,25 % le dau doar mâncare;40 % le dau mâncare și apă;15 % fac și curat în adănostul animalului.

7. 60 % dintre copii nu îngrijesc acasă plantele din ghivece sau grădini;
8. Apa murdară cu detergenți este aruncată astfel: 60 % dintre copii o aruncă în șanțul de scurgere; 0 % copii aruncă apa murdară la păsări; 40 % dintre copii aruncă apa murdară la plante.

9. Resturile de legume – fructe din bucătărie sunt aruncate de copii astfel: 85 % – la coșul de gunoi; 0 % – la animale; 15 % – în grădină.

10. Dacă mănâncă pe strada o înghețată copiii aruncă apoi ambalajul astfel:
25 % îl aruncă pe stradă; 65 % îl pun în coșul de gunoi; 10 % îl iau acasă.

Corelarea informațiilor obținute prin chestionarul copiilor cu datele obținute prin alte metode.

Comparând răspunsurile la chestionarul copiilor cu datele obținute prin metoda observației am constatat că acestea nu corespundeau în totalitate.

De exemplu, la item nr. 5 – "Strângeți resturile de mâncare după ce luați masa în pădure?" au răspuns afirmativ 75 % însă observându-le deprinderile practice și gospodărești manifestate în sala de grupă am constatat că 65% % aveau grijă permanent să strângă jucăriile sau alte materiale la locul lor, să așeze ordonat hainele și încălțămintea, să atenționeze alți copii care nu păstrau curățenia în clasă.

La întrebarea nr. 7 au declarat că îngrijesc personal acasă plantele din ghivece 60 % dintre copii însă observându-i în clasă am constatat că doar 40 % din efectiv erau interesați zilnic de viața plantelor de la colțul viu, se ofereau să le ude, să le înlăture frunzele uscate sau comunicau schimbările intervenite în evoluția lor.

În chestionar 25 % subiecți au recunoscut că dacă sunt pe stradă și mănâncă o înghețată aruncă apoi ambalajul la întâmplare, afirmație ce s-a confirmat și prin consemnările mele obținute prin observații sistematice, respectiv 15 % dintre copii au fost surprinși aruncând pe jos deșeuri fie în grădiniță, în parc sau pe stradă.

Tot pentru a verifica unele afirmații ale subiecților, itemii 1 – 4 de la chestionarul copiilor i- am inclus și în chestionarul pentru părinți (ANEXA 2), după aplicarea căruia am comparat răspunsurile. Am constatat că uneori acestea nu coincid, ceea ce denotă că numai chestionarul nu este suficient pentru a verifica atitudinile și deprinderile de comportament ecologic. Prezint această situație în tabelul nr. 5

Tabel nr. 5 Compararea răspunsurilor copiilor și părinților la itemii 1, 2, 3 și 4

Următorii itemi din chestionarul părinților, respectiv întrebările nr. 5,6 și 7 au avut ca scop aflarea unor informații despre preocupările ecologice ale copiilor și familiilor acestora.

În tabelul nr. 6 prezint situația acestor răspunsuri.

Tabel nr. 6 Răspunsuri ale părinților la itemii 5, 6 și 7

Pe lângă chestionar am utilizat și testul docimologic prin care am urmărit volumul de cunoștințe despre mediul înconjurător și raporturile logice existente între componentele acestuia, cunoștințe pe care le aveau subiecții la intrarea în programul de cercetare.

Obiectivele probelor au fost urmatoarele:

1. Clasificarea obictelor si ființelor dupa distincțiile viu- neviu;

2. Enumerarea factorilor necesari vieții;

3. Completarea grafică a părților componente ale unor obiecte și ființe;

4. Realizează corespondenta animal – hrană.

5. Realizează corespondenta animal – adăpost.

6.Sesizarea factorilor poluanți din mediul înconjurător.

7. Identificarea lucrurilor care contribuie la ocrotirea naturii.

Condiții de desfășurare:

Această testare am realizat-o în scris, respectiv prin fișe cu desene pe care le- am distribuit tuturor copiilor (doar item 2 – oral). Pentru fiecare fișă am stabilit la început timpul de rezolvare a sarcinilor, în funcție de complexitatea lor, între 5 și 10 minute. Am atenționat copiii să înțeleagă bine cerința citită de mine și apoi să rezolve singur fără să deranjeze pe nimeni.

Itemi de evaluare:

I 1- Găsește toate ființele vii și colorează- le!

I 2- De ce are nevoie o ființă vie ca să trăiască?

I 3- Completează ce lipsește din imagine.

I 4 – Ajută fiecare animal să găsească drumul corect spre mâncarea care îi place.

I 5- Ajută fiecare animal să găsească drumul corect spre adăpostul lui.

I 6- Notează cu "X" toate obiectele care poluează natura.

I 7- Încercuiește toate lucrurile care contribuie la ocrotirea naturii.

Răspunsurile ce le pot da copiii:

I 1- iepure, fluture, copac, găină, floare;

I 2- aer, apă, hrană, lumină, căldură, sol;

I 3- raze de soare, aripa fluturelui, petale de floare, picior de animal, picior de pasăre;

I 4- barza – broaște; veveriță – alune; iepure – morcov; urs – mure;

I 5 – vulpea –tufiș; ursul- bârlog; veverița- scorbură; pasărea- cuib; broasca- lac;

I 6- fabrică, coșul casei, conductă spartă de petrol, mașină, resturile menajere;

I 7-plantarea de copaci; taierea crengilor uscate; reciclarea deseurilor;

Evaluarea pe itemi :

Item 1: foarte bine : 4-5 elemente; bine: 2-3 elemente; slab: 0-1 element;

Item 2: foarte bine : 5-6 elemente; bine: 3-4 elemente; slab: 0-2 elemente;

Item 3: foarte bine : 4-5 elemente; bine: 2-3 elemente; slab: 0-1 element;

Item 4: foarte bine : 3-4 elemente; bine: 2 elemente; slab: 0-1 element;

Item 5: foarte bine : 4-5 elemente; bine: 2-3 elemente; slab: 0-1 element;

Item 6: foarte bine : 4-5 elemente; bine: 2-3 elemente; slab: 0-1 element;

Item 7: foarte bine : 3-4 elemente; bine: 2 elemente; slab: 0-1 element;

Rezultatele obținute la testul de cunoștințe le-am trecut în tabelul nr. 7

T abel nr.7 Rezultate la testul de cunoștințe

În urma analizei rezultatelor obținute folosind probele de la testarea inițială în vederea actului educațional, mi-am propus următoarele:

– selecția riguroasă a conținutului de învățământ;

– folosirea metodelor și procedeelor care să antreneze cel mai mult capacitățile intelectuale, care asigură învățarea activă și formativă;

– îmbinarea și alternarea în mod echilibrat a activității frontale cu cea individuală și pe grupe;

– tratarea diferențiată a copiilor;

– folosirea unor mijloace de învățământ care să fie în concordanță cu conținutul, metodele și procedeele de predare – învățare;

– realizarea frecvenței copiilor de 100 % pe tot parcursul proiectului tematic.

III 6. PRELUCRAREA DATELOR, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

Pentru a verifica variabilele dependente, respectiv cunoștințele, deprinderile și atitudinile ecologice ca urmare a influențelor educative exercitate asupra preșcolarilor și pentru a-mi adapta modul de lucru la ritmul lor de învățare pe toată perioada de cercetare am folosit la grupa mijlocie evaluarea informală cât și cea formală.

Prin evaluarea informală sub forma observației, chestionarului, activităților în aer liber, activităților practic – experimentale, am obținut informații asupra comportamentului copiilor manifestat în diferite situații. De asemenea, prin supravegherea activităților am observat și înregistrat schimbările de atitudine survenite în conduita lor.

Pentru a măsura cantitativ performanțele preșcolarilor am aplicat la sfârșitul derulării proiectului tematic evaluarea formală, sub forma unor teste, fișe individuale de lucru, texte cu lacune și erori, desene.

Sarcinile acestei evaluări au fost:

-identificarea nivelului de pregătire al copiilor;

-informarea părinților în legătură cu evoluția copiilor pe parcursul derulării proiectului;

-formarea capacităților de autoapreciere obiectivă a rezultatelor.

În ultima etapă a experimentului am aplicat un posttest care a cuprins chestionarul, testul docimologic și consemnarea progreselor constatate prin metoda observației cu scopul de a verifica modificările produse prin învățare în plan cognitiv și atitudinal.

Conținutul chestionarului din posttest a cuprins aceleași întrebări ca în pretest și a vizat verificarea deprinderilor și atitudinilor ecologice ale subiecților:

Răspunsurile obținute la itemii 1, 2, 3, 4 le prezint în tabelul nr. 8

Tabel nr. 8 Răspunsuri la itemii 1, 2, 3 și 4 în posttest

În graficele 5, 6, 7, 8 prezint răspunsurile copiilor la itemii nr. 6, 8, 9 ș i10 ce au comportat alegerea din mai multe variante.

Fig. nr. 5 I6 . Moduri de îngrijire a animalelor Fig.nr.5 I7Aruncarea apei murdare

Fig. nr. 4.1.

Fig. nr. 7 Fig. nr.8

I.9.Aruncarea resturilor de lugume, fructe I.10Aruncarea ambalajului

Corelarea unor informații obținute prin chestionar cu datele consemnate prin metoda observației.

Unele rezultate ale chestionarului din posttest au fost confirmate și de observațiile asupra comportamentelor și atitudinilor copiilor notate zilnic timp de 3 săptămâni spre sfârșitul experimentului.

Exemplific cu itemii nr. 5 ,7 și 10:

Dacă la întrebarea "Strângeți resturile de mancare dupǎ ce luați masa în pădure?" 100% au răspuns afirmativ, am observat că și în clasă, din proprie inițiativă se implicau în păstrarea ordinii și curățeniei 75%, doar când erau solicitați – 15 % și nu erau preocupați de acest lucru 10 %.

Dacă 100% din efectiv declarau în posttest că îngrijesc plantele de acasă, din observațiile mele reieșea că 75% dintre copii efectuau cu plăcere lucrări de întreținere a plantelor din clasă sau de pe teren,15 % doar când erau atenționați și doar 10 % se eschivau de la acest gen de acțiuni.

În ultima etapă a experimentului am mai observat totuși 15 % dintre copii aruncând ambalaje sau hârtii la întâmplare, lucru de nedorit, de vreme ce la itemul 10 din chestionar toți au infirmat acest lucru: 85 % declarau că pun deșeul la coș iar 10 % spuneau că-1 iau acasă dacă nu văd un coș pe stradă.

Așadar, prin metoda observației am constatat că majoritatea preșcolarilor mei au dovedit că și-au format unele deprinderi de comportament ecologic.

Compararea datelor cercetării obținute prin chestionar în cele două etape:

Situația comparativă a rezultatelor obținute prin chestionar în etapa pretestării și cea a posttestării sunt prezentate în tabele, astfel:

-pentru întrebările nr. 1, 2, 3, 4, 5,6,7- tabelul nr.9 și graficul 4.1.7

– pentru întrebările nr. 6 și 8 – tabelul nr. 10.

– pentru întrebările nr. 9 și 10 – tabelul nr. 11

Tabel comparativ al răspunsurilor copiilor la itemii 1, 2, 3, 4, 5, 6 și 7

Tabel nr.9

Fig. 4.1.7. Curba de frecvență a răspunsurilor "DA" în urma celor două etape;

Tabel nr.10 Tabel comparativ al răspunsurilor copiilor la itemii 6 și 8

Tabel nr. 11 Tabel comparativ al răspunsurilor copiilor la itemii 9 și10

Prezint în figurile 9, 10, 11, 12 situația comparativă a modurilor de îngrijire a animalelor, a aruncării apei murdare, a resturilor de legume – fructe și a ambalajelor în cele două etape ale cercetării.

Fig. 9 Fig. 10

I.6.Moduri de îngrijire a animalelor I.8.Aruncarea apei murdare

Fig. nr. 11 Fig. nr. 12

I.9 Aruncarea resturilor de legume si fructe I.10 Aruncarea ambalajului

Prelucrând datele obținute la chestionarul copiilor în cele două etape ale experimentului am făcut următoarele constatări:

– Toți copiii( 100 %) au plăcerea de a merge în pădure comparativ cu numai 60 % în etapa pretestării;

– Toți copiii( 100 %) dintre copii strâng resturile de mâncare după ce iau masa în pădure față de numai 75 % inițial;

– Toti copiii îngrijesc acasă animale și păsări, astfel:

– 80 % dau și mâncare și apă comparativ cu 30 % în etapa inițială;

-100 % fac și curat la animalele mici pe care le dețin pe lângă casă față de doar 15 % în etapa pretestului.

– Toți copiii (100 %) îngrijesc plantele din ghivece sau grădină față de doar 60 % la începutul programului educațional.

– Toți copiii (100%) aruncă apa murdară cu detergenți numai într-un șanț special de scurgere (la sat neexistând canalizare) față de etapa inițială când 60% aruncau la plante.

– Toți copiii(100%) dintre subiecți dau resturile de legume și fructe la animale și nu le

mai aruncă nimeni la coșul cu alte deșeuri precum în faza inițială când niciunul nu

procedau în acest mod.

– Dacă în pretest 25% dintre copii recunoșteau că aruncă ambalajul pe

stradă, acum nici unul nu mai acționează astfel: 85 % spun că-l pun la coș iar 15 % spun că-l iau acasă dacă nu văd un coș pe stradă.

Compararea datelor chestionarului arată că atitudinea și conduita ecologică a preșcolarilor mei s-au îmbunătățit categoric față de perioada inițială.

Pentru certitudine am prelucrat și chestionarul aplicat părinților (ANEXA 2) după care am completat răspunsurile în tabelul nr. 12.

Tabel nr. 12 Tabel comparativ al răspunsurilor părinților în cele 2 etape

Am constatat că în urma prelucrării cu părinții a informațiilor primite de preșcolari și în urma derulării proiectului tematic s-a îmbunătățit conduita ecologică a membrilor familiei, după cum dovedesc răspunsurile chestionarului din posttest.

Comparând răspunsurile părinților cu ale copiilor am observat că sunt aproximativ la fel ceea ce denotă că majoritatea preșcolarilor și-au format comportamente ecologice, doar câțiva ( S. C. , S. G. ) încearcă să-și asume realizări care nu se regăsesc mereu în conduita lor.

În paralel cu chestionarul am aplicat, în evaluarea finală și testul docimologic care a vizat ,,modificările produse prin învățare, în principal în domeniul cognitiv, deci cunoștințele acumulate, capacități intelectuale formate”( Radu I.T., „Evaluarea în procesul didactic”)

Obiectivele probelor au fost:

-Recunoașterea mediilor de viață existente în natură.

-Reprezentarea prin desen a factorilor necesari vieții unei plante.

-Stabilirea relațiilor între viețuitoarele unui lant trofic.

-Completarea prin desen a unor verigi dintr-un lanț trofic de pădure.

-Recunoașterea plantelor ocrotite de lege.

-Identificarea animalelor ocrotite de lege.

-Sesizarea comportamentelor neconforme cu normele de respectare a naturii.

-Recunoașterea acțiunilor de protejare a mediului.

Condiții de desfășurare:

– Material – fișe cu imagini pentru fiecare subiect examinat.

-Timpul – între 5-10 minute pentru fiecare item, în funcție de complexitatea sarcinii.

Itemi de evaluare finală:

I1: Denumește corect mediul în care trăiește fiecare grup de viețuitoare din cele patru casete.

I2: Desenează elementele de care are nevoie planta să se dezvolte și să crească.

I3 Stabilește relațiile între viețuitoarele din partea de sus a imaginii (ANEXA 7).

I4: Desenează în partea de jos dușmanii și hrana veveriței. (ANEXA 7)

I5: Colorează florile ocrotite de lege.

I6: Încercuiește animalele ocrotite de lege.

I7 Notează cu "X" acțiunile de distrugere a naturii.

I8: Încercuiește acțiunile de ocrotire a mediului.

Redau informativ rezolvările la cerințele itemilor.

I1pământul,solul,apa,aerul

I2 solul, apa, aerul, lumina – soarele;

I3 săgeți de la viețuitoare la hrana specifică: barză – broască – insecte;

I4 dușmanii veveriței: șarpele, uliul, lupul, iar hrana ei – alunele;

I5 bujorul, laleaua pestriță;

I6 capra neagră, râsul;

I7 aprinderea focului lângă pomi, tăierea copacilor, deversarea rezidurilor industriale în râu;

I8efectuarea focului lângă malul unei ape, departe de pădure; plantarea unor copaci, curățirea străzilor și a parcului.

Evaluarea pe itemi:
Item 1:foarte bine : 3-4 medii de viață; bine: 2 medii de viață; slab:1 mediu de viață;

Item 2: foarte bine: 3-4 elemente; bine: 2 elemente ; slab:1 element;

Item 3: foarte bine : stabilirea relațiilor corecte ; bine: o relație corectă; slab: relații greșite;

Item 4: foarte bine: desenarea dușmanilor și a hranei veveriței; bine :desenarea numai a dușmanilor sau numai a hranei veveriței; slab: reprezentare greșită .

Item 5: foarte bine : colorarea bujorului și a lalelei pestrițe; bine: colorarea unei flori ocrotite de lege; slab : identificare greșită ;

Item 6: foarte bine: încercuirea caprei negre și a râsului; bine: încercuirea numai a unui animal ocrotit; slab : încercuire greșită;

Item 7:foarte bine: 3-4 situații notate; bine: 2 situații notate; slab: doar 1 situație notată .

Item 8: foarte bine : 3 acțiuni corecte; bine : 2 acțiuni corecte ; slab: 1 acțiune corectă .

Rezultatele obținute la testul de cunoștințe le-am trecut în tabelul nr. 4.1.15.

Tabel nr. 13 Rezultatele testului de cunoștințe în evaluarea finală

Prelucrarea datelor cercetării obținute prin testul de cunoștințe:

Coroborând datele obținute la testul de cunoștințe din etapa pretestării cu cel din etapa posttestării am obținut următoarele rezultate, notate în tabelul nr.14

Tabel nr.14 Tabel comparativ al nivelului de cunoștințe

Prezint în continuare situația comparativa a nivelului de cunoștințe în cele două faze ale experimentului, prin diagrame areolare :

Fig. nr. 13 Rezultate pretest Fig. nr. 14 Rezultate postest

Rezultatele foarte bune obținute la testul de cunoștințe din etapa finală (90 %) atestă că noile conținuturi prelucrate în cadrul proiectului tematic au facilitat înțelegerea de către preșcolari a interdependențelor care există în natură, le-a format unele reprezentări clare despre animale și plante, despre felul cum omul poate contribui la ocrotirea și protejarea mediului.

Corelând rezultatele la testul docimologic cu datele obținute prin metoda observației am constatat că subiecții care au obținut calificative foarte bune la test și-au îmbunătățit clar conduita și atitudinea ecologică.

Compararea datelor cercetării obținute prin metoda observației Pentru măsurarea progreselor copiilor am analizat și graficele cu indicatorii observaționali ai comportamentelor și produsele realizate de preșcolari din cele 2 faze: cea incipientă și cea finală a programului educațional. Redau în tabelul nr. 15 situația comparativă a capacităților, deprinderilor și atitudinilor deținute de subiecții grupei înainte și după participarea la proiectul tematic ,,Prietenii naturii”.

Tabel NR. 15- Tabel comparativ cu performanțele copiilor după derularea proiectului tematic ,, Prieteni naturii”

Rezultatele comparative înregistrate prin tehnica observației directe și indirecte (produsele realizate de copii) atestă performanțele net îmbunătățite ale preșcolarilor după intervenția variabilelor independente în experiment.

In urma analizei rezultatelor obținute în acest experiment, mi-am propus pentru etapa următoare:

– să pun accent deosebit pe activitatea independentă, de descoperire a cunoștințelor prin observarea directă și prin experiențe

– să folosesc cât mai mult material didactic pentru a explica interdependența dintre diferite elemente ale mediului înconjurător.

-să folosesc o activitate diferențiată, solicitându-i permanent pe copii care necesită sprijin dar și pe cei care au un ritm rapid de învățare, prin sarcini suplimentare și cu un grad mai înalt de dificultate.

– să folosesc evaluarea sub toate formele sale dar mai ales evaluarea continuă pentru a ști în orice moment care va fi următorul pas în adoptarea strategiilor de învățare.

– să desfășor cât mai multe activități practice și acțiuni extrașcolare cu conținut ecologic pentru a forma un comportament pozitiv, în mediu.

CONCLUZII

Obiectivul cercetării mele a fost surprinderea dinamicii atitudinale a copilului de grupă mijlocie vizavi de aspecte ale mediului. Astfel, în urma participării la o serie de activități în mediul natural (pădurea), au fost vizate : asimilarea de informații noi și consolidarea celor deja deținute cu privire la caracteristicile pădurii ca mediu natural de viață, resursă de mare valoare pentru oameni, cu multiple funcții; identificarea nivelului de cunoștințe și al atitudinilor vizând acest aspect al mediului înconjurător; realizarea unor activități diverse bazate în special pe contactul nemijlocit cu mediul natural, prin care s-au încurajat experimentarea, descoperirea, cercetarea, soluționarea de probleme ca metode active esențiale ; cuantificarea gradului în care s-au produs schimbările în plan atitudinal.

Instrumentele de cercetare folosite(chestionarul, testul docimologic, observatia, analiza produselor activității) au constituit principala modalitate practică prin care am evidențiat schimbările produse. Sintetic, prezint câteva idei esențiale :

-Inainte de participarea la Proiectul tematic ,,Prietenii naturii,, majoritatea preșcolarilor din lotul de cercetare dețineau puține informații despre caracteristicile pădurii – rol, funcții, precum și despre regulile ce trebuie respectate în acest mediu natural ;

-Informațiile lacunare sau chiar eronate au fost înlocuite într-o măsură semnificativă de informații corecte și complexe, evidențiate foarte clar prin testarea ulterioară (unde s-au înregistrat rezultate mult mai bune) ; la toți itemii chestionarului s-au evidențiat diferențe semnificative între rezultatele inițiale și cele ulterioare;

-Preșcolarii au dat dovadă că și-au însușit informații complexe despre rolul pădurii în viața noastră, ca sursă de apă, aer, hrană, adăpost, materie primă. De asemenea, ei au manifestat o atitudine pozitivă față de menținerea curățeniei și prevenirea incendiilor, menținerea și raționalizarea resurselor.

Pot afirma că activitățile în pădure, în aer liber, care au implicat cunoașterea nemijlocită, sunt o modalitate extrem de valoroasă pentru dezvoltarea unor atitudini corecte față de mediul înconjurător, dar și față de tot ce înseamnă viață, constituind o premisă importantă nu numai pentru educația ecologică, ci și pentru cea etică și estetică, fapt ce duce în final la conturarea principalelor componente ale personalității copilului.

Reprezentările și noțiunile ce alcătuiesc componenta cognitivă le-am format prin activități de observare, lecturi după imagini, jocuri didactice, experiențe, activitate outdoor. Prin aceste mijloace am pregătit copiii pentru înțelegerea noțiunilor din domeniul științelor naturii, a igienei persoanle și a mediului ambiant, a fenomenelor de poluare și degradare a naturii.

Latura afectivă ce reflectă sentimentele și atitudinile față de acțiunile proprii și ale celorlalți în raport cu valorile morale (grijă, protecție, cumpătare, spirit critic și autocritic) se formează prin acumulări mai lente, de lungă durată și în condițiile unei situații concrete. La realizarea acestui scop au contribuit povestirile, convorbirile, exercițiile de interpretare a unor imagini sau lecturi, jocuri de tipul "Așa da – așa nu", scenete, picturi, colaje, cântece.

Deoarece conduita este etalonul concordanței dintre cunoștințe și fapte și se elaborează numai prin activitate, am efectuat cu preșcolarii acțiuni de exersare a unor deprinderi igienico-sanitare, de înfrumusețare a clasei, lucrări de întreținere a plantelor la colțul viu, exerciții de îngrijire a unor păsări, pești, animale mici. Aceste activități practice au contribuit la formarea unor deprinderi de igienă și autonomie personală, a unor deprinderi gospodărești, la conturarea noilor trăsături structurale ale personalității copiilor: hărnicia, simțul datoriei, dorința de implicare în rezolvarea unor probleme.

Metodele și procedeele utilizate cu tact, precum conversația etică, exercițiul moral, lăudarea și evidențierea copiilor care s-au făcut remarcați în realizarea unor sarcini, a stimulat preșcolarilor dorința de a participa la acțiuni de acest gen. De asemenea, metoda lucrului pe grupe a încurajat copiii în rezolvarea sarcinilor dând dovadă de responsabilitate și seriozitate în găsirea soluțiilor.

Pot spune că orice activitate aleasă pentru realizarea conținuturilor activitǎților de cunoașterea mediului poate avea succes dacă este proiectată și desfășurată corespunzător.

Desigur, am întâmpinat și dificultăți. De exemplu, lipsa unor aparate moderne de proiecție precum , videoproiector , internet sau absența aparaturii de laborator mi-au pus probleme în desfășurarea unor activități, fiind nevoită ca pentru susținerea lor să le împrumut temporar de la școală sau din alte surse. Pentru deplasarea la padure a fost nevoie de implicarea parintilor, a Primǎriei locale, pentru asigurarea transportului.

Activitățile organizate cu preșcolarii mei au fost predominant însoțite de mijloace clasice de învățământ: planșe, jetoane, atlase, panou, material din natură, diascol, diapozitive, casetofon. Aceste rezultate demonstrează că specificul curricular identificat al activităților de cunoașterea mediului și mijloacele de realizare a obiectivelor stabilite au dus la achiziția, de către preșcolari a nenumărate competențe specifice.

Aceasta mă îndreptățește să afirm că se verifică ipoteza de lucru de la care am pornit și anume că bogăția de impresii pe care o oferă copiilor mediul inconjurător pot contribui la dezvoltarea personalității copilului preșcolar.

Drept urmare, recomand colegilor să acorde o mai mare atenție activităților de cunoastere a mediului si a modului de realizare a acestora pentru realizarea obiectivului general al învățămîntului preșcolar- dezvoltarea integrală și armonioasă a personalității copilului ; să abordeze cu încredere elementle noului curriculum ( proiecte tematice, activități integrate, metode interactive) prin introducerea unor module la activitățile opționale dar și prin infuzie de mesaje în celelalte categorii de activități. Astfel se pot trata cu succes probleme diverse: de la factorii necesari unei vieți sănătoase la probleme de poluare și degradare a mediului dar și a omului (alcool, tutun, droguri); de la relațiile existente între om și natură la interrelațiile între viețuitoarele unor ecosisteme.

În tot ceea ce întreprind pentru educația preșcolarilor mă conduc după gândurile lui J. J. Rousseau care spunea despre copil: "Ieșind din mâinile mele nu va fi nici magistrat, nici soldat, nici preot, el va fi mai întâi om."