Atributiunile Structurii Teritoriale Pentru Probleme Speciale Privind Activitatea DE Pregatire A Economiei Si A Teritoriului Pentru Aparare
TEMA LUCRĂRII: ATRIBUȚIUNILE STRUCTURII TERITORIALE PENTRU PROBLEME SPECIALE PRIVIND ACTIVITATEA DE PREGĂTIRE A ECONOMIEI ȘI A TERITORIULUI PENTRU APĂRARE, PARTICULARITĂȚI LA NIVELUL JUDEȚULUI BACĂU.
INTRODUCERE
Lucrarea își propune să grupeze principalele prevederi legislative referitoare la pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, atribuțiile structurii centrale și particularități ale structurii teritoriale a județului Bacău.
Avînd în vedere că, documentele întocmite la nivelul structurilor teritoriale au caracter secret de serviciu nu au putut fi prezentate, doar amintite, deoarece lucrarea are caracter neclasificat.
Pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare este parte componentă a securității naționale și are la bază prevederile Constituției, ale legilor țării și ale documentelor privind planificarea apărării naționale, precum și obligațiile asumate de România prin tratate și alte înțelegeri internaționale.
Pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare cuprinde ansamblul de măsuri și de acțiuni care se stabilesc și se realizează din timp de pace, în vederea utilizării potențialului economic și uman al țării, pentru satisfacerea nevoilor de apărare și asigurarea continuității activităților economico-sociale în caz de mobilizare sau de război.
Resursele materiale, umane și financiare prevăzute a fi utilizate în caz de mobilizare sau de război pot fi folosite și la instituirea stării de urgență și a stării de asediu, conform legii.
Pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare se asigură de către autoritățile publice, conform competențelor stabilite prin lege.
Guvernul răspunde de pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și asigură aplicarea măsurilor referitoare la aceste domenii, potrivit legii, hotărârilor Parlamentului și ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, scop în care:
a) organizează, coordonează și controlează activitatea ministerelor și a celorlalte autorități ale administrației publice;
b) stabilește sistemul de priorități și de alocare a resurselor pentru apărare;
c) înaintează spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Țării proiectul planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare, proiectul programului cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare și proiectul bugetului de stat pentru război;
d) aprobă planul de pregătire a economiei naționale pentru apărare și stabilește măsuri pentru aplicarea acestuia;
e) asigură resursele materiale, umane și financiare necesare pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare;
f) asigură aplicarea planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare.
Guvernul, pentru îndeplinirea sarcinilor fixate prin legi și norme privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare a înființat prin hotărîre în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, denumită în continuare Administrația Națională. Hotărîrea 1380 din 2009 statuiază regulile de funcționare și atribuțiunile Administrației naționale.
Organizarea Administrației Naționale este prezentată în figura de mai jos.
1. CADRUL LEGISLATIV CARE REGLEMENTEAZĂ PREGĂTIREA ECONOMIEI ȘI A TERITORIULUI PENTRU APĂRARE.
1. Constituția României.
2. Legea nr.45/1994, privind apărarea națională a României.
3. Legea nr.73/1995, privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare.
4. Legea nr.69/1991, republicată în 1996, privind administrația publică locală.
5. Hotărârea Guvernului nr. 1380/2009 privind înființarea, organizarea, funcționarea și atribuțiile Administraiei Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, cu modificările și completările ulterioare.
6. Legea nr.132/1997 privind efectuarea rechizițiilor de bunuri și prestărilor de servicii în interes public. completată și modificată cu Legea nr. 410/2004.
7. Hotărârea Guvernului nr.1290/1996 privind organizarea, coordonarea și controlul activităților de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare.
8. Hotărârea Guvernului nr.25/1996 privind completarea forței de muncă necesară la război cu personal cu obligații militare.
9. Hotărârea Guvernului nr.11/1998 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr.132/1997.
10. Ordonanța de urgență nr.1/21.01.1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.
11. Legea nr.106/1996, Legea protecției civile.
12. Hotărârea Guvernului nr.222/19.05.1997 privind organizarea și conducerea acțiunilor de evacuare în cadrul protecției civile.
13. Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
14. Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, modificată și completată prin Legea nr. 329/2009.
15. Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război.
16. Hotărârea Guvernului nr. 370/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare.
17. Hotărârea Guvernului nr. 414/2004 privind aprobarea Regulamentului de funcționare a sistemului de priorități și alocare a resurselor pentru apărare.
18. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1711/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea acțiunilor de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și întocmirea bugetului de stat pentru război.
19. Hotărârea Guvernului nr. 219/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și pretările de servicii în interes public.
20. Hotărârea Guvernului nr. 946/2012 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.12004/2007 privind asigurarea forței de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare și pe timpul stării de război.
21. Hotărârea Guvernului nr. 1204/2007 privind asigurarea forței de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare și pe timpul stării de război.
22. Hotărârea Guvernului nr. 969/2007 privind organizarea, desfășurarea și conducerea pregătirii pentru apărare a persoanelor cu atribuții de conducere în domeniul administrației publice, la nivel central și local.
23. Ordinul președintelui Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, președinte al Comisiei Centrale de Rechiziții nr. 81/11 aprilie 2011 privind aprobarea Nomenclatorului bunurilor rechiziționabile.
24. Norme din 21 ianuarie 2003 privind elaborarea programelor de desfacere a mărfurilor prin introducerea sistemului de distribuire către populație a principalelor produse alimentare și nealimentare pe bază de rații și cartele, în caz de mobilizare sau de război.
25. Hotărârea nr. 1174 din 25.11.2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind întocmirea și actualizarea monografiei economico-militare a județului, respectiv a municipiului București.
26. Ordinul 82 din 23.04.2012 pentru aprobarea ghidului privind procedura de acordare de către ANRSPS a avizului pentru încadrarea obiectului concesiunii în infrastructura sistemului național de apărare, la solicitările de concesionare a bunurilor proprietate publică.
27. Legea nr. 360 din 18 decembrie 2013 privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere.
28. Hotărârea nr. 598 din 23 iulie 2014 privind înființarea pe lângă Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a unei activități finanțate integral din venituri proprii, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.380/2009 privind înființarea, organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.
29. Instrucțiuni privind măsurile care se iau pentru aprovizionarea populației cu produse alimentare și nealimentare de strictă necesitate în caz de mobilizare sau război – ale Ministerului Comerțului.
30. Decizia Primului Ministru nr. 57 din 30.03.1998, pentru aprobarea Instrucțiunilor privind organizarea și înzestrarea inspectoratelor, comisiilor și formațiunilor de protecție civilă.
31 Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a țării, cu modificările și completările ulterioare;
2. ATRIBUȚIUNILE ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE ȘI ALE STRUCTURII TERITORIALE PRIVIND PREGĂTIREA ECONOMIEI ȘI A TERITORIULUI PENTRU APĂRARE
2.1. ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE
În domeniul rezervelor de stat:
1. Elaborează și prezintă spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Țării, prin Ministerul Afacerilor Interne, Strategia rezervelor de stat, ca element component al domeniului ordinii, siguranței publice și securității naționale;
2. Elaborează și propune Guvernului, spre aprobare, prin Ministerul Afacerilor Interne, Nomenclatorul produselor rezervă de stat, nivelurile maxime, stocurile intangibile și termenele orientative de păstrare;
3. Stabilește și propune Guvernului, prin Ministerul Afacerilor Interne, produsele și nivelurile acestora la care se constituie stocuri intangibile destinate producției de tehnică militară și nevoilor de apărare în caz de război, corelate cu rezervele proprii ale armatei și rezervele de mobilizare;
4. Elaborează și propune Guvernului, spre aprobare, prin Ministerul Afacerilor Interne, programe anuale pentru constituirea, reîntregirea sau preschimbarea sortimentală a stocurilor rezerve de stat de produse și materii prime cu finanțare în condițiile legii;
5. Elaborează norme metodologice, proceduri și instrucțiuni privind activitatea de administrare a rezervelor de stat, aprobate prin ordin al președintelui Administrației Naționale;
6. Administrează stocurile de produse rezerve de stat, stocurile intangibile, cele de conjunctură, de urgență și cele devenite disponibile;
7. Colaborează cu Comisia pentru coordonarea, constituirea, menținerea, controlul și supravegherea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere, înființată la nivelul Ministerului Economiei;
8. Efectuează inventarierea lunară a stocurilor minime de siguranță pentru produse petroliere constituite de Administrația Națională și raportează situația inventarierii acestor stocuri la Comisia pentru coordonarea, constituirea, menținerea, controlul și supravegherea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere, înființată la nivelul Ministerului Economiei;
9. Elaborează și propune Guvernului, spre aprobare, prin Ministerul Afacerilor Interne, proiectul de hotărâre a Guvernului pentru achiziționarea stocurilor de conjunctură din producția internă sau din import, în scopul valorificării ulterioare, în condiții avantajoase, în țară sau la export;
10. Elaborează și propune Guvernului, spre aprobare, prin Ministerul Afacerilor Interne, proiectul de hotărâre a Guvernului pentru achiziționarea stocurilor de urgență, finanțarea putând fi asigurată și din credite externe angajate de Guvern, în condițiile legii;
11. Elaborează și aprobă programele anuale de împrospătare și valorificare a produselor din stoc, pe baza situațiilor calitative primite de la unitățile teritoriale subordonate și în funcție de dispunerea produselor pe unității teritoriale;
12. Întocmește filele de program privind acumularea, împrospătarea și valorificarea produselor pe care le transmite unităților teritoriale;
13. Elaborează programul de analize de laborator ce urmează a fi efectuate în vederea urmăririi evoluției stării calitative a produselor pe timpul păstrării;
14. Asigură îndeplinirea programelor anuale de constituire și reîntregire a produselor în vederea realizării stocurilor până la nivelurile maxime aprobate prin nomenclator;
15. Desfășoară activități comerciale în vederea realizării acumulării, preschimbării sortimentale, împrospătării și valorificării produselor în/din stocurile rezervelor de stat, închirieri/concesionări de active fixe din unitățile teritoriale subordonate;
16. Fundamentează prețul, termenul de livrare, condițiile de livrare și de plată pentru produsele scoase la împrospătare sau valorificare, în funcție de natura și vechimea produsului, de riscul menținerii în stoc, de uzura morală, de conjunctura economică, precum și de alți factori ce pot determina urgența împrospătării sau valorificării, după caz, potrivit legislației specifice; nota de fundamentare se întocmește și pentru produsele scoase sub formă de împrumut;
17. Negociază, pe baza fundamentării, pentru produsele scoase din rezerva de stat, în numele unităților teritoriale subordonate, prețul, condițiile de scoatere și/sau restituire, cuantumul și modul de constituire a garanțiilor, cota de adaos a Administrației Naționale, după caz;
18. În situațiile în care împrospătarea unor produse nu se poate realiza la prețul pieței datorită lipsei de cerere pe piață, uzurii morale, degradării calitative neimputabile unei persoane și a căror păstrare peste limita termenului orientativ ar conduce la cheltuieli suplimentare sau pagube, scoaterea produselor din rezervele de stat se poate face la prețuri reduse față de cele practicate pe piață, potrivit legii, în limitele procentelor stabilite de Guvern, cu aprobarea primului-ministru sau, prin delegare, a președintelui Administrației Naționale, atunci când reducerile nu depășesc 25%;
19. Negociază, în numele unităților teritoriale subordonate, tarifele de depozitare pentru produsele rezerve de stat păstrate la operatorii economici pe bază de contracte de depozit custodie și/sau prestări servicii;
20. Prezintă Consiliului Suprem de Apărare a Țării și primului-ministru, prin Ministerul Afacerilor Interne, ori de câte ori este nevoie, starea rezervelor de stat;
21. Stabilește dispunerea în teritoriu a stocurilor de produse păstrate în custodie la operatorii economici cu care unitățile teritoriale încheie contracte de depozit, custodie și prestări servicii, în funcție de interesele strategice, zonele de risc natural, consumatorii sau producătorii potențiali, posibilitatea asigurării împrospătării stocurilor de către depozitari, starea și dotarea tehnică a depozitelor puse la dispoziție, precum și păstrarea temporară în spațiile de depozitare ale operatorilor economici;
22. Stabilește și aprobă dispunerea stocurilor pe unități teritoriale subordonate și spațiile de depozitare ale acestora;
23. Stabilește și aprobă transferurile de stocuri de produse rezerve de stat între unitățile teritoriale subordonate, între acestea și operatori economici depozitari, precum și între operatori economici depozitari;
24. Îndrumă activitățile de recepție, depozitare, conservare și de livrare a produselor din rezervele de stat păstrate în spațiile de depozitare proprii sau ale operatorilor economici;
25. Desfășoară activități de îndrumare și control în domeniul rezervelor de stat;
26. Colaborează cu instituții specializate pentru activitatea de cercetare științifică în vederea stabilirii condițiilor optime de conservare și păstrare îndelungată a produselor;
27. Aprobă scăderea din gestiune a perisabilităților legale și a cantităților de produse ce fac obiectul programului anual de analize;
28. Avizează scăderea din evidențele contabile a creanțelor nerecuperate ca urmare a închiderii procedurii de faliment, potrivit prevederilor legale, precum și a pagubelor înregistrate la produsele rezerve de stat ca urmare a unor situații neprevăzute sau de forță majoră, potrivit legii;
29. Încasează de la unitățile teritoriale subordonate sumele provenite din operațiunile de valorificare a produselor rezerve de stat sau din operațiunile desființate sau restrânse;
30. Atribuie, în calitate de unitate de achiziții centralizată, în numele și pentru unitățile teritoriale subordonate, contracte de achiziție publică pentru produsele rezervă de stat prevăzute în programele anuale, în condițiile legii;
31. Analizează și avizează, din punctul de vedere al existenței stocurilor, solicitările ministerelor privind acordarea unor împrumuturi cu produse rezervă de stat, pe care le prezintă Guvernului, spre aprobare, prin Ministerul Afacerilor Interne;
32. Intervine, în baza hotărârii Guvernului, direct sau în colaborare cu alte instituții abilitate, pentru acordarea de ajutoare umanitare, interne sau externe, cu titlu gratuit;
33. Asigură îndeplinirea angajamentelor asumate de România, ca stat membru al Uniunii Europene, în domeniul stocurilor minime de siguranță pentru produse petroliere constituite de Administrația Națională;
34. Îndeplinește sarcinile stabilite prin planul de mobilizare și planul de pregătire a economiei naționale pentru apărare;
35. Asigură constituirea și administrarea stocurilor intangibile.
În domeniul problemelor speciale:
1. Elaborează strategia privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și asigură implementarea acesteia;
2. Îndeplinește atribuțiile ce îi revin Guvernului în domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare;
3. Organizează, coordonează și controlează activitatea ministerelor și a celorlalte autorități ale administrației publice, instituțiilor și operatorilor economici privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare;
4. Elaborează, pe baza cererilor instituțiilor publice cu atribuții în domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii publice și a propunerilor autorităților administrației publice, instituțiilor și operatorilor economici, proiectele: planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare, planului de pregătire a economiei naționale pentru apărare și programului cuprinzând obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare, pe care le supune aprobării conform legii;
5. Inițiază, elaborează și promovează sau avizează, după caz, proiecte de acte normative privind: pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, industria de apărare, rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public, protecția civilă sau cele care au implicații asupra acestor domenii;
6. Organizează, coordonează și administrează măsurile și acțiunile referitoare la sistemul de priorități și alocare a resurselor pentru apărare și exercită controlul asupra îndeplinirii acestora;
7. Analizează și avizează, din punctul de vedere al sarcinilor la mobilizare, propunerile autorităților administrației publice centrale și locale, precum și ale celorlalte instituții referitoare la elaborarea proiectului bugetului de stat pentru război;
8. Administrează rezervele de mobilizare;
9. Cuprinde în planul de pregătire a economiei naționale pentru apărare măsuri de păstrare a capacităților de apărare identificate de ministerele de resort și ține evidența acestor capacități;
10. Transmite autorităților administrației publice centrale și locale, instituțiilor și operatorilor economici, după caz, sarcinile rezultate din planul de mobilizare a economiei naționale, din planul de pregătire a economiei naționale pentru apărare, din programul cuprinzând obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare și din precizările metodologice referitoare la măsurile ce urmează a fi întreprinse în vederea îndeplinirii acestora;
11. Cuprinde în bugetul propriu fondurile necesare pentru îndeplinirea măsurilor stabilite prin planul de pregătire a economiei naționale pentru apărare;
12. Solicită, în condițiile legii, date și informații privind potențialul economic și uman al autorităților administrației publice, instituțiilor publice și operatorilor economici;
13. Îndeplinește atribuțiile autorității de specialitate, stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 44/2003, cu modificările și completările ulterioare;
14. Aprobă inventarul capacităților de producție pentru apărare, precum și actualizarea acestuia;
15. Coordonează asigurarea resurselor materiale necesare susținerii efortului de apărare prin planul de mobilizare a economiei naționale;
16. Asigură activitatea de secretariat pentru Comisia centrală de rechiziții, la nivel național, și pentru comisiile mixte de rechiziții, în unitățile administrativ-teritoriale, conform prevederilor legale;
17. Controlează, împreună cu instituțiile publice beneficiare, evidența, întreținerea și starea tehnică a bunurilor supuse rechiziției și verifică exactitatea datelor comunicate de instituții și operatorii economici;
18. Elaborează, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, instrucțiunile privind întocmirea și actualizarea monografiilor economico-militare ale unităților administrativ-teritoriale;
19. Avizează solicitările privind concesionarea bunurilor și serviciilor, potrivit legii;
20. Organizează, coordonează și controlează la autoritățile administrației publice centrale și locale activitățile privind consumul raționalizat al populației în situații de mobilizare și război;
21. Întocmește, coordonează, analizează și avizează documentele de mobilizare la locul de muncă, pe unități administrativ-teritoriale, în vederea aprobării acestora, potrivit legii;
22. Îndrumă și controlează activitatea comisiilor pentru probleme de apărare, constituite în cadrul autorităților administrației publice, instituțiilor publice și operatorilor economici cărora le revin sarcini în domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare;
23. Coordonează în unitățile administrativ-teritoriale, prin structurile teritoriale pentru probleme speciale, modul de întocmire a lucrărilor privind asigurarea cererilor unităților militare pe timpul mobilizării, existentul și starea calitativă a bunurilor prevăzute a fi asigurate;
24. Analizează, la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, precum și pentru înlăturarea urmărilor unor dezastre, cererile de întrebuințare a unor rezerve materiale, umane și financiare prevăzute a fi utilizate în caz de mobilizare sau război și face propuneri, potrivit legii;
25. Verifică, împreună cu Ministerul Apărării Naționale sau separat, prin exerciții și antrenamente de mobilizare, stadiul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, conform planului aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării;
26. Asigură, pe plan intern managementul tuturor activităților pentru implementarea prevederilor, documentelor internaționale pe linia controlului armamentelor, creșterii încrederii și securității, la care țara noastră este parte;
27. Planifică sau/și coordonează pregătirea centralizată a personalului destinat executării activităților specifice de verificare a armamentelor conform actelor internaționale în domeniu, organizate în țară sau străinătate.
Alte atribuții:
1. Elaborează și avizează, după caz, proiecte de acte normative în domeniul său de activitate, pe care le înaintează Ministerul Afacerilor Interne;
2. Elaborează, după caz, instrucțiuni, regulamente, nomenclatoare și norme metodologice în domeniile sale de activitate, pe care le supune aprobării, potrivit legii;
3. Participă, în calitate de membru, la activitățile desfășurate de Comitetul național pentru intemperii și calamități, conform Ordonanțaei de urgență a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență,pentru asigurarea funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență ce îi revin conform prevederilor legale;
4. Organizează cursuri de instruire, activități de formare profesională și convocări periodice pe domenii de activitate cu conducerile și personalul de specialitate din unitățile teritoriale subordonate, scop în care poate colabora cu universități tehnice, economice și centre de perfecționare;
5. Elaborează și asigură executarea programului de finanțare a unităților teritoriale în corelare cu programele aprobate;
6. Organizează activitatea de audit public intern și control financiar preventiv intern, potrivit legii;
7. Acordă unităților teritoriale asistență tehnică în domeniul activităților de logistică și mentenanță, pază, prevenire și stingerea incendiilor, securitatea în muncă și protecția mediului;
8. Elaborează și aprobă programele de investiții și programele de reparații ale activelor fixe corporale din patrimoniul Administrației Naționale;
9. Desfășoară activități de transparență decizională, informare publică și de relații cu presa;
10. Organizează inventarierea elementelor de activ și pasiv din patrimoniul unităților teritoriale, precum și pentru bunurile și valorile deținute de Administrația Națională cu orice titlu, aparținând altor persoane juridice sau fizice în vederea întocmirii situațiilor financiare pentru exercițiul bugetar anual, ale reglementărilor contabile aplicabile, precum și normelor în vigoare privind inventarierea;
11. Îndrumă metodologic activitățile din domeniile contabilitate, resurse umane, salarizare, juridic și contencios din unitățile teritoriale subordonate;
12. Constată contravențiile și aplică sancțiunile, prin reprezentanții împuterniciți potrivit legii;
13. Îndrumă, coordonează și controlează activitatea de protecție a informațiilor clasificate în unitățile teritoriale și structurile teritoriale pentru probleme speciale, în condițiile legii;
14. Monitorizează și controlează aplicarea prevederilor legale privind funcțiile publice și contractuale, perfecționarea profesională, salarizarea, precum și aplicarea măsurilor privind respectarea egalității de șanse și tratament în domeniul relațiilor de serviciu și al raporturilor de muncă, din cadrul unităților teritoriale subordonate;
15. Reprezintă Ministerul Afacerilor Interne în raporturile cu persoanele juridice și fizice, române și străine, în domeniul său de competență;
16. Colaborează cu ministerele și cu alte autorități publice pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin;
17. Colaborează cu instituții și organisme similare din străinătate în domeniul său de activitate;
18. Editează buletine informative și alte publicații de specialitate;
19. Îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.
2.2. STRUCTURA TERITORIALĂ PRIVIND PREGĂTIREA ECONOMIEI ȘI A TERITORIULUI PENTRU APĂRARE
La art. 46 din Legea 477 din 2003, se prevede că Prefectul asigură organizarea, coordonarea și conducerea activităților de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare din județ, respectiv din municipiul București, ca măsuri de apărare care nu au caracter militar.
La nivelul județului Bacău, atribuțiile în acest domeniu sunt îndeplinite prin intermediul structurii teritoriale de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare, fără personalitate juridică, care sprijină autoritățile administrației publice locale, potrivit legii, în vederea mobilizării operatorilor economici și a instituțiilor publice.
Consiliul județean și consiliile locale, fiecare în domeniul său de activitate, îndeplinesc următoarele atribuții:
a) transmit Administrației Naționale propuneri privind asigurarea consumului și a protecției populației, precum și a nevoilor pentru buna funcționare a operatorilor economici din profil teritorial, în situația de mobilizare sau de război, pentru a fi incluse în planul de mobilizare;
b) iau măsuri și creează condiții de realizare prioritară a obiectivelor stabilite în planul de mobilizare, îndrumând operatorii economici pentru îndeplinirea programelor economice prin utilizarea în regim de urgență a capacităților existente în starea de mobilizare și de război;
c) propun includerea din timp de pace a obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare în programele de investiții proprii și iau măsuri de asigurare a fondurilor necesare realizării acestora cu prioritate;
d) întocmesc programele de aprovizionare a populației județului /localității cu principalele produse alimentare și industriale raționalizate, în caz de mobilizare sau de război;
e) asigură prin operatorii economici din județ, localurile, cazarmamentul, materialele și mijloacele de transport necesare formațiunilor medico-sanitare prevăzute a se înființa în caz de mobilizare sau de război;
f) întocmește și actualizează monografia economico-militare a județului, conform instrucțiunilor emise în acest scop;
g) face propuneri pentru întocmirea planului de evacuare a populației și a bunurilor din patrimoniul național, arhivistic, material și a altor valori de interes național și organizează în acest scop asigurarea mijloacelor de transport, a spațiilor de cazare și de depozitare necesare.
3. PARTICULARITĂȚI ALE PREGĂTIRII ECONOMIEI ȘI TERITORIULUI PENTRU APĂRARE
PREGĂTIREA ECONOMIEI ȘI A TERITORIULUI PENTRU APĂRARE, ÎN PROFIL TERITORIAL, ÎN CONTEXTUL POLITICII ACTUALE DE SECURITATE ȘI APĂRARE NAȚIONALĂ.
În contextul noilor relații ale vieții internaționale, având ca direcție strategică specifică pentru perioada actuală, menținerea României ca factor de stabilitate în zonă și prevenirea extinderii pe teritoriul național a focarelor de tensiune, se urmărește continuarea eforturilor pentru integrarea în structurile vest-europene și euro-atlantice pe bază de alianțe, parteneriat cu alte armate sau blocuri militare internaționale.
În conformitate cu doctrina militară și a legilor specifice de apărare , politica de apărare națională vizează un ansamblu de acțiuni, căi, mijloace și metode care se folosesc în acest domeniu, în concordanță cu întreaga dezvoltare a societății românești. Prin acestea sunt coordonate și dirijate toate forțele și mijloacele de care depind apărarea țării: mijloace economice, politice, diplomatice, militare, cercetare științifică și tehnologică, etc.
Se are în vedere, astfel, reorganizarea și perfecționarea sistemului de trecere a armatei și a economiei de la starea de pace la starea de război.
Funcționarea economiei la război este privită atât la nivel, macroeconomic cât și microeconomic având în vedere intercondiționarea acestora și are la bază o serie de principii, cum ar fi:
– conducerea militară a activităților din acest domeniu de către Guvern;
– corelarea măsurilor de trecere a economiei de la starea de pace la starea de război cu cele din planul de mobilizarea a armatei;
– aplicarea operativă a măsurilor cuprinse în planul de mobilizare a economiei naționale, la toate nivelurile;
– sincronizarea resurselor materiale, financiare și umane disponibile la război;
– asigurarea protecției obiectivelor destinate producției militare și altor obiective vitale;
– finanțarea de la bugetul de stat a măsurilor care contribuie nemijlocit la pregătirea economiei și a teritoriului pentru apărare.
Comparativ cu modul în care alte state dezvoltate economic, au organizat activitatea de mobilizare a armatelor lor – care au aproximativ 90% din nevoile pentru război asigurare din timp de pace în stocurile de mobilizare ale unităților militare combatante – în țara noastră nevoile forțelor sistemului național de apărare, ale economiei și populației pentru mobilizare se asigură în funcție de potențialul care dispune economia țării și mai ales de resursele disponibile, nivelul stocurilor fiind foarte mic. Ținând cont de acest aspect există diferențieri mari, la nivel județean, privind potențialul propriu economic corelat cu posibilitățile de asigurare a cererilor de mobilizare ale fiecărui județ în parte.
Elaborarea măsurilor și a acțiunilor destinate pregătirii economiei și a teritoriului pentru apărare la nivelul județului, de către autoritățile publice locale.
Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și consultării cetățenilor în probleme locale de interes deosebit.
Autonomia locală privește organizarea și funcționarea administrației publice locale și reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a rezolva și de a gestiona, în nume propriu și sub responsabilitatea lor, o parte importantă a treburilor publice, în interesul colectivității locale pe care le reprezintă.
Unitățile administrativ-teritoriale sunt: comunele, orașele și județele.
Autoritățile publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.
În fiecare județ se alege un consiliu județean, ca autoritate a administrației publice, care coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes județean, iar guvernul numește câte un prefect care conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale ale administrației publice, organizate în unități administrativ-teritoriale.
Autoritățile publice locale răspund de elaborarea măsurilor și a acțiunilor, precum și de coordonarea și controlul activităților destinate pregătirii economiei naționale, a teritoriului pentru apărare și pentru mobilizarea națională.
Mobilizarea economiei pentru starea de război presupune un amplu proces de pregătire, din timp de pace, în toate domeniile care să-i asigure viabilitatea necesară, respectiv stabilitatea funcționării ramurilor vitale ale acesteia.
Cadrul legal privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, ca parte componentă a apărării naționale, este stabilit de Legea nr.477/2003, în special, având la bază prevederile Constituției și principiile doctrinei militare a României.
La art.1 din Legea nr. 477/2003 se precizează că „ Pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare cuprinde ansamblul de măsuri și acțiuni care se stabilesc și se realizează din timp de pace în vederea valorificării potențialului economic și uman al țării pentru satisfacerea nevoilor de apărare și asigurarea continuității activităților economico-sociale în caz de mobilizare sau război”.
În profil teritorial, autoritățile administrației publice locale elaborează măsuri și acțiuni privind asigurarea cererilor unităților militare din planul de mobilizare a garnizoanei, aprovizionarea populației cu produse alimentare și nealimentare de strictă necesitate în caz de mobilizare sau război, asigurarea condițiilor minime de trai pentru populație (servicii publice, asistența sanitară, învățământul, etc.) și a măsurilor de protecție civilă .
Asigurarea cererilor unităților militare din planul de mobilizare al garnizoanei.
Întocmirea lucrărilor privind asigurarea cererilor unităților militare din planul de mobilizare al garnizoanei.
Potrivit Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei și a teritoriului pentru apărare și a Legii nr. 45/1994 privind apărarea națională, Consiliul Județean ia măsuri în vederea asigurării necesarului unităților militare cu produse agroalimentare și industriale pentru perioada desfășurării mobilizării solicitate prin cererile de garnizoană.
Centrul Militar Județean întocmește la nivel de județ „Centralizatorul cererilor unităților militare cu bunuri și servicii solicitate prin planul de mobilizare al garnizoanei” pe care-l transmit Consiliului Județean, în două exemplare.
“Centralizatorul cererilor unităților militare cu bunuri și servicii solicitate prin planul de mobilizare a garnizoanei”, cuprinde cantitățile de produse și servicii defalcate pe garnizoane și termene de livrare (ziua în care se execută mobilizarea forțelor armate).
Consiliul județean întocmește lucrările privind asigurarea cererilor cuprinse în centralizator cu sprijinul Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare, ca organ de specialitate al Administraiei Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și ca serviciu public descentralizat al acestuia în teritoriu.
Consiliul județean împreună cu Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare repartizează pe agenți economici și instituții publice de profil din județ, în termen de maxim 15 zile de la primirea acestuia, bunurile solicitate, având în vedere posibilitățile economico-financiare ale acestora (producători, comercianți, prestatori de servicii).
Asigurarea produselor se va face din stocurile curente existente în depozitele agenților economici de profil, la data declanșării mobilizării economiei, precum și din stocurile intangibile constituite în acest scop și finanțate de la bugetul de stat.
În vederea efectuării analizei privind repartiția bunurilor pe agenții economici din județ, Prefectura și Consiliul Județean, împreună cu Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare țin evidența periodică a următoarelor date:
– Agenți economici producători și furnizori pentru bunurile solicitate;
– Agenți economici en – gros-iști din județ;
– Agenți economici și instituțiile publice prestatoare de servicii, din județ;
– Situația stocurilor curente și a rulajelor lunare ale furnizorilor de profil;
– Situația spațiilor de depozitare aflate la agenții economici furnizori și a mijloacelor de încărcare-descărcare.
În funcție de aceste date se analizează cererile primite și se stabilesc sursele de aprovizionare și posibilitățile de asigurare de către agenții economici existenți, la nivel de județ, avându-se în vedere următoarele:
– localitatea să fie de preferință în garnizoană de reședință;
– numărul furnizorilor să fie cât mai mic;
– se va ține cont de profilul activității: în primul rând se repartizează agentului producător și apoi celorlalte categorii de activitate;
– nivelul stocurilor curente ale bunurilor și rulajele acestora să fie apreciabile comparativ cu cantitățile solicitate;
– capacitatea de producție, depozitare, aprovizionare, ambalare să fie asigurată corespunzător cererilor unităților militare;
– posibilitățile de asigurare conform disponibilului de resurse ce rămân la dispoziția acestora pentru situații deosebite, să fie comensurate exact având în vedere unele priorități.
Unele probleme (deficite de produse, produse atipice, termene de livrare, ambalarea, dimensiuni, eșalonarea stocurilor etc.), reieșite din analiza făcută împreună cu agenții economici potențiali se rezolvă împreună cu Centrul Militar Județean.
Centralizatorul cererilor unităților militare cu bunurile și serviciile solicitate prin Planul de mobilizare a garnizoanei cu repartițiile efectuate pe garnizoane, termene de livrare și agenți economici furnizori se supune avizării președintelui Consiliului Județean și se aprobă de către Prefectul Județului. Exemplarul nr. 2 din Centralizatorul aprobat se trimite la Centrul militar Județean, iar exemplarul nr. 1 rămâne la Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare.
Conform repartiției aprobate, Consiliul Județean împreună cu Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare stabilește sarcini ce revin furnizorilor pe baza extraselor din centralizatorul aprobat și le transmite acestora cu semnătura prefectului județului (anexa nr.1). Acestea conțin date referitoare la cantitățile produselor și serviciilor care se vor asigura unităților militare, la termenele de predare privind distribuirea acestora pe garnizoane, în timpul execuției mobilizării.
În situația actualizării cererilor unităților militare (diminuarea, creșterea sau scoaterea unor cantități de produse ori introducerea unei noi garnizoane) algoritmul este același, cererea centralizatoare respectivă se consideră o cerere suplimentară și se rezolvă ca atare.
Pentru menținerea sau ridicarea gradului de asigurare cu produse și servicii a cererilor unităților militare solicitate prin planul de mobilizare al garnizoanei, având în vedere fluctuațiile care apar în activitatea curentă a agenților economici din județ, Consiliul județean împreună cu Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare analizează permanent cu furnizorii modificările apărute în posibilitățile lor de asigurare și stabilesc măsuri de actualizare a sarcinilor, selectând și alte surse de aprovizionare (dacă este cazul).
2.1.2. Transmiterea sarcinilor ce revin agenților economici
Consiliul județean în colaborare cu Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare convoacă conducătorii agenților economici stabiliți cu sarcini și le înmânează acestora, în plicuri sigilate, iar pentru cei care nu se prezintă la convocare se transmit prin delegat.
După aprobarea cererilor, prin grija comandanților Centrelor Militare Județene se întocmesc ordine de predare care se prezintă spre aprobare și semnare, din timp de pace, prefectului județului, urmând ca eliberarea bunurilor să se facă, la mobilizare, pe baza acestui document.
Ordinul de predare se înmânează unităților deținătoare de bunuri, de către delegatul unităților militare beneficiare, cu ocazia primirii bunurilor respective. Predarea și primirea bunurilor se va face la locul și termenul indicat în ordinul de predare, pe bază de proces-verbal de predare –primire.
Procesul-verbal se întocmește în două exemplare, din care exemplarul nr.1 rămâne la unitatea predătoare, iar exemplarul nr.2 la unitatea beneficiară.
2.1.3. Logistica pentru desfășurarea activităților privind asigurarea cererilor unităților militare solicitate prin planul de mobilizare a garnizoanei
În conformitate cu prevederile art. 39 din Legea nr. 73/1995, Consiliul județean asigură logistica pentru desfășurarea activităților de asigurare a cererilor unităților militare prin planul de mobilizare a garnizoanei.
Pentru aceasta, în proiectul bugetului anual al Consiliului Județean, se cuprind fondurile necesare desfășurării activităților la pace privind asigurarea la mobilizare a unităților militare cu produse și servicii, pe plan local, în baza propunerilor de fundamentare a cheltuielilor respective făcute pentru aprovizionarea populației cu produse alimentare și nealimentare de strictă necesitate în caz de mobilizare sau război.
Legea nr. 73/1995 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare prevede ca autoritățile administrației publice locale să întocmească din timp de pace programe de aprovizionare cu produse agroalimentare și industriale ce urmează a fi distribuite raționalizat în situații deosebite prevăzute de lege.
Această activitate se desfășoară pe baza Instrucțiunilor privind măsurile care se iau pentru aprovizionarea populației cu produse alimentare și nealimentare de strictă necesitate în caz de mobilizare sau război ale Ministerului Industriilor și a precizărilor transmise de Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare, prin care consiliile locale calculează necesarul de produse raționalizate și-l transmite la Consiliul județean.
Consiliul județean centralizează nevoile populației întocmite de consiliile locale și transmite un exemplar la Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare.
Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare analizează nevoile populației, verifică corectitudinea aplicării prevederilor instrucțiunilor privind consumul raționalizat al populației, pe baza datelor existente la nivelul serviciului și le înaintează la Administrația Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale pentru a fi incluse în proiectul Planului de mobilizare a economiei naționale, pentru primul an de război.
Elaborarea sistemului de aprovizionare raționalizată a populației s-a făcut în funcție de:
– resursele alocate prin Planul de mobilizare;
– necesitățile fiziologice ale diverselor categorii socio-profesionale;
– vârsta;
– gradul de participare a fiecărei persoane la activitățile desfășurate pentru susținerea efortului de apărare a țării;
– asigurarea stării de sănătate a tuturor cetățenilor.
În acest scop prefectura, consiliul județean și consiliile locale împreună cu Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare prevăd organizarea aprovizionării și distribuirii produselor raționalizate către populație, încă din timp de pace, la nivel local.
Autoritățile administrației publice locale în colaborare cu Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare trebuie să întocmească din timp de pace, situațiile care cuprind date strict necesare întocmirii programului, referitoare la:
– populația județului (pe localități, urban, rural, total județ) structurată pe categorii pentru care se asigură în mod diferențiat produsele, evacuările înspre sau dinspre alte județe;
– sursele de producție a bunurilor și depozitare (dispunerea, capacitatea , dotări, căi de acces, încadrări cu personal, condiții de evacuare, etc.) ;
– rețeaua comercială, unități specializate, care vor distribui produsele supuse raționalizării, pe bază da tabele sau cartele;
– cantitățile de produse raționalizate necesare pentru aprovizionarea populației:
alimentare (făină, orez, carne, lapte, zahăr, cartofi, grăsimi, etc.);
nealimentare(textile, încălțăminte, săpun, detergenți, combustibili, etc.);
– alte măsuri organizatorice considerate necesare pentru realizarea operativă a unei aprovizionări corespunzătoare a populației cu produse raționalizate, în timp de război.
La nivelul fiecărei localități, autoritățile administrației publice locale întocmesc documente care cuprind date, informații și modalitatea cum este organizată activitatea de aprovizionare a populației cu produse raționalizate. Pentru ca documentele să conțină date și informații corecte Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare a întocmit machete pentru fiecare situație și tabel prevăzute în instrucțiuni. Acestea au fost transmise către primarii localităților din județ în vederea completării, solicitând ca un exemplar din lucrare să fie transmis și la Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru Apărare.(Anexa nr.2)
În vederea asigurării punerii în aplicare a sistemului de aprovizionare raționalizată a populației cu produse alimentare și nealimentare de bază, autoritățile administrației publice locale implicate, împreună cu Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare , vor stabili, din timp de pace, sarcini concrete agenților economici producătorilor(surselor de aprovizionare) și agenților economici comercianți(sursele de desfacere), elaborănd dispoziții către aceștia în acest sens.
Pornind de la elementele prevăzute mai sus, rezultă că o răspundere deosebită a autorităților administrației publice locale o reprezintă stabilirea din timp de pace a unui fond de produse atât raționalizat, cât și neraționalizat bine dimensionat, pentru a asigura întreaga populație cu cele necesare traiului.
Programul privind aprovizionarea în regim raționalizat a populației este conceput pe două categorii de produse: alimentare și nealimentare.
La distribuirea în regim raționalizat a produselor alimentare de bază, s-a avut în vedere corelarea dintre efortul depus de persoană și aportul de calorii al produselor care să acopere acest efort. Cantitățile de alimente din structura unei rații sunt stabilite de comun acord cu Ministerul Sănătății. În situația când nu se pot asigura alimente de bază, s-a prevăzut normă pentru substituirea unor alimente de bază.
Distribuția acestora se face pe bază de tabel.
Consiliile locale la declararea mobilizării vor întocmi tabele nominale cu persoanele îndreptățite a primi rații de produse alimentare raționalizate.
La distribuirea produselor nealimentare prevăzute a fi distribuite în regim raționalizat s-au avut în vedere două condiții și anume:
– normele de consum al acestor produse pe an și locuitor;
– posibilitatea de stabilire a fondului de marfă necesar la nivel de județ;
O caracteristică privind distribuirea produselor de confecții și tricotaje în regim raționalizat este aceea că sistemul prevede alocarea acestora pe bază de puncte.
Punctajul a fost stabilit în funcție de utilitatea, frecvența în consum și durata de folosință a produsului respectiv și nu de valoarea acestora.
Rațiile de combustibili solizi și cele de săpun și detergenți sunt diferențiate pentru mediul urban și mediu rural, în care locuiește populația.
Calcularea numărului de cartele, tipărirea cartelelor, întocmirea tabelelor și asigurarea fondurilor financiare necesare pregătirii și distribuirii raționalizată a produselor alimentare și nealimentare, revine Consiliului județean și consiliilor locale care vor cuprinde în bugetele proprii sumele respective.
Prefectura va urmări modul de organizare și desfășurarea a aplicării programului de aprovizionare raționalizată a populației, acordând sprijinul necesar, în caz de nevoie.
La declararea stării de mobilizare și război, Consiliile județene și locale, împreună cu Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare, trebuie să aibă în vedere:
– asigurarea aprovizionării în prima urgență, de la agenții economici, a forțelor sistemului național de apărare;
– asigurarea, în primele zile ale aplicării Planului de mobilizare a economiei naționale, cu produse raționalizate și neraționalizate, a populației evacuate sau dispersate;
– asigurarea consumurilor colective de pe raza județului.
În vederea evitării pierderilor din depozitele de mărfuri, precum și pentru înlăturarea infectării chimice sau radioactivi, Consiliul Județean (consiile locale) împreună cu Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare vor lua măsurile necesare pentru evacuarea sau dispersarea unor produse alimentare și nealimentare din depozitele mari existente în municipiile și localitățile stabilite a fi evacuate conform planurilor pe linia protecției civile.
Mărfurile evacuate vor fi amplasate în spațiile existente în depozite ale agenților economici, indiferent de forma de proprietate, care trebuie să asigure condiții corespunzătoare de păstrare.
La Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare s-au conceput deja programe informatice de urmărire a aprovizionării populației cu produse alimentare și nealimentare raționalizate la mobilizare și război.
2.3. Asigurarea serviciilor comerciale pentru populație
Autoritățile administraței publice locale analizează și stabilesc din timp de pace măsuri menite să asigure continuitatea activităților de asigurare cu bunuri și servicii a populației pe plan local în timp de război.
În acest sens transmit cereri către Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru Apărare privind asigurarea transporturilor necesare populației prestate de către agenții economici specializați în domeniu, precum și asigurarea condițiilor minime de trai privind încălzirea (agent termic și combustibil), alimentarea cu energie electrică, gaze naturale, apă și alte utilități publice necesare populației, pentru a fi cuprinse în planul de mobilizare a economiei naționale.
2.4. Ocrotirea sănătății la mobilizare
Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare cuprinde obligații ce revin prefecturilor, consiliilor județene și consiliilor locale în domeniul ocrotirii sănătății.
Ocrotirea sănătății cuprinde sarcinile ce revin factorilor responsabili din acest domeniu pentru asigurarea cu prioritate a cererilor forțelor sistemului național de apărare, precum și pentru coordonarea asistenței medicale a populației și spitalizarea răniților și bolnavilor evacuați.
Pentru îndeplinirea acestor obiective încă din timp de pace, în rețeaua Ministerului Sănătății se creează și păstrează capacități și rezerve de mobilizare.
Constituie capacități de mobilizare, spitalele existente în rețeaua sanitară și alte localuri care se transformă la mobilizare în spitale de zonă interioară sau în detașamente de prim ajutor medico-chirurgical, unitățile de cercetare, laboratoarele de medicină preventivă și de producție, societățile comerciale farmaceutice destinate asigurării asistenței medico-sanitare a răniților și bolnavilor din forțele sistemului național de apărare, precum și a victimelor de război din rândul populației.
Măsurile stabilite prin Planul de mobilizare în domeniul ocrotirii sănătății trebuie să urmărească:
– asigurarea nevoilor forțelor sistemului național de apărare privind capacitățile de spitalizare necesare tratamentului chirurgical și medical specializat, răniților și bolnavilor, proveniți de pe câmpul de luptă prin punerea în funcțiune a spitalelor de zonă interioară;
– aceste unități se înființează în cadrul spitalelor existente în rețeaua sanitară sau în alte localuri decât cele care aparțin rețelei sanitare (școli, internate, hoteluri, etc.) prin punerea în funcțiune a formațiunilor spitalicești aflate în depozitele de stocare ale Ministerului Sănătății. Spitalele de zonă interioară din a doua categorie sunt dotate cu aparatură, instrumentar medico-chirurgical și materiale sanitare consumabile din rezerva de mobilizare, iar cazarmamentul moale și tare, obiectele de uz-gospodăresc precum și mijloacele de transport sunt asigurate pe plan local prin grija autorităților administrației publice locale;
– acordarea asistenței medicale pentru victimele din rândul populației civile produse în urma agresiunii, prin organizarea, încadrarea, dotarea și asigurarea condițiilor necesare funcționării următoarelor tipuri de formațiuni medicale mobile de asistență de urgență:
• detașamente de prin ajutor medico-chirurgical;
• puncte de prin ajutor medical;
• triaj și evacuare;
• echipe mobile antiepidemice, etc.
asigurarea medicală curentă a populației în situații deosebite, cuprinde:
• reorganizarea rețelei sanitare pentru situația de război a dispensarelor medicale, policlinicilor și spitalelor existente precum și a stațiilor de salvare;
• adaptarea activităților de poliție sanitară și medicină preventivă la condiții specifice războiului, avându-se în vedere posibilitatea producerii unui atac inamic cu arma biologică, nucleară sau substanțe toxice de luptă.
În domeniul ocrotirii sănătății prefecturilor, consiliilor județene și consiilor locale le revine obligația de a asigura prin agenții economici din județ: localurile, cazarmamentul, materialele și mijloacele de transport necesare formațiunilor medico-sanitare prevăzute a se înființa în situații deosebite prevăzute de lege și la mobilizare, solicitate prin cerere de către Direcția de sănătate publică.
Măsurile de asigurare stabilite sunt cuprinse în propunerile proiectului Planului de mobilizare a economiei naționale, în profil teritorial.
2.5. Organizarea asigurării materiale a măsurilor de protecție civilă la război.
Protecția civilă este o componentă a apărării naționale și cuprinde ansamblul măsurilor adoptate și acțiunilor desfășurate în scopul asigurării protecției populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și a factorilor de mediu în caz de război sau dezastre și constau din:
înștiințare și alarmare;
evacuare;
adăpostire;
protecție antichimică și biologică;
mascare, camuflare;
alte măsuri tehnice și organizatorice specifice.
În plan teritorial, autoritățile administrației publice locale răspund de executarea măsurilor de protecție civilă, iar prefectul și primarii, ca șefi ai protecției civile, conduc, îndrumă și controlează realizarea măsurilor de protecție civilă la toate localitățile, instituțiile publice și agenții economici din unitățile adiministrativ-teritoriale respective.
Pe lângă măsurile privind asigurarea cu bunuri și servicii de primă necesitate în scopul eliminării pierderilor provocate de efectele NBC, convenționale și ale mijloacelor incendiare folosite de inamic în luptă, populația trebuie prevenită aspra pericolului atacurilor din aer, contaminării radioactive, biologice sau cu substanțe toxice de luptă și trebuie protejată împotriva acestor efecte prin asigurarea cetățenilor cu mijloace de protecție individuală, adăposturi de diferite tipuri, precum și prin evacuarea unor categorii de populație.
Pe baza normelor de adăpostire a populației, Inspectoratul pentru situații de urgență determină numărul, tipul de adăposturi și dotările necesare a fi cuprinse în proiectul Planului de mobilizare a economiei naționale, în profil teritorial.
Autoritățile administrației publice locale iau măsuri pentru asigurarea necesarului de tehnică și materiale conform normelor din instrucțiunile aprobate cu Decizia Primului Ministru nr.57/30.03.1998, din disponibilul existent în evidențele contabile ale instituțiilor publice și agenților economici precum și prin achiziționări pe baza fondurilor alocate anual din bugetul de stat sau bugetele locale.
Deficitele în tehnică și materiale pentru dotarea formațiunilor de protecție civilă se asigură prin Planul de mobilizare a economiei naționale, în profil teritorial.
În acest sens autoritățile administrației publice locale (Consiliul Județean și consiliile locale) întocmesc și transmit la Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare cererile privind necesarul pentru bunurile, lucrările de investiții și servicii destinate realizării măsurilor și acțiunilor de protecție civilă la nivel local.
În calitate de beneficiari ai bunurilor și lucrărilor de investiții solicitate, autoritățile administrației publice trebuie să asigure agenților economici executanți, stabiliți prin Planul de mobilizare a economiei, documentația necesară.
În scopul asigurării protecției populației, a bunurilor materiale și a valorilor culturale pe timp de război sau în alte situații speciale, prin evacuarea unei părți din personalul autorităților administrației publice, al instituțiilor și al agenților economici, a unor categorii de cetățeni, bunuri materiale și obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural național la nivelul fiecărui județ se constituie comisia de evacuare județeană condusă de subprefect și se întocmește din timp de pace un plan de evacuare.
Logistica acțiunilor de evacuare la război, privind transportul, cazarea, aprovizionarea, învățământul și asistența sanitară a populației evacuate se asigură de instituțiile și agenții economici propuși de Structura teritorială de pregătirea economiei și a teritoriului pentru apărare.
Necesarul de mijloace de transport pentru evacuare și cantitățile de carburanți și lubrefianți necesari se cuprind în Planul de mobilizare a economiei naționale.
În acest sens autoritățile administrației publice transmit cererile cu necesarul de mijloace de transport și carburanți, centralizat prin Inspectoratul de Protecție Civilă, la Serviciul de Mibilizare a Economiei și Pregătire a Teritoriului pentru Apărare.
De asemenea autoritățile administrației publice întocmesc și țin evidența mijloacelor de intervenție care pot fi folosite în situații deosebite, prevăzute de lege, sau război, stabilind sarcinile și modul de utilizare a acestora.
2.6. Elaborarea și actualizarea monografiei economico-militare a județului, document de sinteză a pregătirii de mobilizare a economiei locale și a teritoriului pentru apărare
Legea nr. 45/1994 privind apărarea națională a României cuprinde obligații ce revin autorităților publice locale referitor la elaborarea și actualizarea monografiei economico-militare a unităților administrativ teritoriale respective.
Monografia economico-militară se întocmește și actualizează pe baza ghidului emis de Ministerul Apărării Naționale – Statul Major General împreună cu Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare.
Monografia cuprinde probleme economico-militare necesare atât armatei pentru organizarea și ducerea operațiunilor militare de luptă cât și autorităților administrației publice locale pentru rezolvarea sarcinilor acestora în situații deosebite sau la război.
Monografia economico-militară a județului este întocmită pe capitole, fiecare capitol referindu-se la un anumit domeniu din activitatea județului, ce prezintă interes din punct de vedere militar.
Monografia economico-militară se elaborează în trei exemplare (2 exemplare se pun la dispoziția Centrului Militar Județean) pe baza datelor prelucrate împreună cu Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare și puse la dispoziție de instituțiile publice și agenții economici conform prevederilor Legii nr. 73/1995.
Consiliul Județean include în bugetul anual, fondurile necesare pentru întocmirea lucrărilor de elaborare și actualizare a datelor din monografia economico-militară a județului.
2.7. Asigurarea forței de muncă necesară la razboi
Pentru realizarea activităților stabilite prin Planul de mobilizare a economiei naționale autoritățile administrației publice locale au obligația,conform H.G .nr. 25/1996 privind completarea forței de muncă necesară la război cu persoane cu obligații militare, să-și asigure forța de muncă necesară pentru realizarea integrală a sarcinilor la război.
Necesarul de forță de muncă la mobilizare se sintetizează în „Cererea de mobilizare la locul de muncă” și „Tabelul cuprinzând funcțiile la care nu se aplică restricții de specialitate militară, care se înaintează la Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare.
Consiliile locale (municipale, orășenești și comunale ) vor include separat, în lucrările întocmite și unitățile agricole cu capital privat sau mixt aplicând normele prevăzute în instrucțiunile metodologice privind întocmirea lucrărilor de mobilizare la locul de muncă.
Pentru personalul prefecturii, lucrările de mobilizare la locul de muncă se întocmesc de către Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare.
2.8. Asigurarea resurselor financiare
Pentru asigurarea financiară a tuturor măsurilor și activităților destinate pregătirii economiei și a teritoriului pentru apărare, autoritățile publice trebuie să prevadă fonduri în bugetele proprii de venituri și cheltuieli.
Asigurarea resurselor financiare pentru realizarea obiectivelor incluse în Planul de mobilizarea economiei, în profil teritorial, se face din bugetul de stat și din bugetul local la război.
Deoarece volumul de lucru al unor activități prevăzute a se realiza la mobilizare este foarte mare, este necesar ca o parte din acestea, să fie realizate pe timp de pace prin programe curente și de perspectivă privind pregătirea de mobilizare a economiei în teritoriu.
În baza art. 41-48 din Legea nr. 477/2003 prin care se stabilesc atribuții în domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, inclusiv pentru autoritățile administrației publice locale, (consiliul județean și consilii locale), acestea vor elabora propuneri corespunzătoare pentru proiectul bugetului de stat pentru primul an de război.
Elaborarea proiectelor bugetelor locale se va efectua în condiții de asigurare integrală a autonomiei financiare locale, stabilirea necesarului de cheltuieli fiind condiționată de asigurarea realizării veniturilor proprii ale fiecărui buget local, urmărindu-se astfel degrevarea bugetului de stat în acoperirea unor cheltuieli bugetare pe seama transferurilor și a sumelor defalcate din impozitul pe salarii.
În ceea ce privește propunerile de cheltuieli din bugetele locale, la stabilirea necesarului de fonduri se impune asigurarea cu prioritate a cheltuielilor legate de pregătirea teritoriului pentru apărare, a celor privind acordarea asistenței medicale, cât și a măsurilor de protecție a populației civile în condiții de război.
2.9. Rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public
Legea nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestări de servicii în interes public, prevede că rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public se fac și în scopul rezolvării problemelor materiale de orice natură necesare autorităților administrației publice locale.
În acest sens, în cazul prevenirii, localizării și înlăturării unor dezastre prin ordine ale prefecților se dispune rechiziționarea de bunuri și chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public, stabilindu-se cantitățile de bunuri și durata rechiziției, procedura rechiziționării și a chemării pentru prestări de serviciu în interes public.
În acest caz plata despăgubirilor pentru bunurile rechiziționabile și pentru prestările de servicii în interes public se face de către autoritățile administrației publice locale, din bugetele locale sau de la bugetul de stat.
Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să asigure, în raza lor de activitate, efectuarea rechizițiilor de bunuri și chemarea persoanelor pentru prestări de servicii în interes public. Pentru realizarea acestui scop împreună cu celelalte autorități împuternicite iau măsuri pentru:
– verificarea ținerii evidenței de către agenții economici, instituțiile publice și alte persoane juridice deținătoare de bunuri rechiziționabile;
– verificarea stării tehnice a mijloacelor de transport auto, navale, aeriene , a tehnicii de construcții, portuare și de aerodrom, rechiziționabile;
– verificarea existenței materialelor, alimentelor, carburanților, lubrefianților, precum și a altor bunuri rechiziționabile, stabilite prin planul de mobilizare.
– analizarea forței de muncă ce poate fi chemată pentru prestări de servicii în interes public de la agenții economici, instituțiile publice, precum și din fiecare localitate, pentru personalele neîncadrate în muncă.
Pentru bunurile supuse rechiziției, aflate în proprietatea persoanelor fizice, evidența se ține de către autoritățile publice locale.
Pentru stabilirea cantităților de bunuri ce pot fi rechiziționate, autoritățile administrației publice locale vor comunica în fiecare an, până la finele trimestrului I Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare, datele despre bunurile rechiziționabile aflate în proprietatea persoanelor fizice din localitatea respectivă.
În situația când Guvernul dispune inventarierea anumitor categorii de bunuri supuse rechiziției, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să participe la operațiunile de inventariere.
În mod excepțional în timp de război, prin autoritățile administrației publice locale și cu asumarea răspunderii proprii, orice comandant de subunitate sau unitate militară, similară sau superioară batalionului care, în luptă, acționează independent, este autorizat să hotărască rechiziționarea de bunuri și chemarea persoanelor fizice la prestări de servicii în interes public.
2.10. Întocmirea documentelor proprii de pregătire de mobilizare
Totalitatea măsurilor și activităților destinate pregătirii economiei și teritoriului pentru apărare, întreprinse de către autoritățile administrației publice locale, au la bază, datele și informațiile centralizate în Caietul cu situații informative – document de evidență pentru pregătirea și desfășurarea activităților la mobilizare.
Caietul cu situații informative conține următoare date și informații:
adresele și telefoanele persoanelor din conducerea localității și a principalilor agenți economici;
agenții economici de la nivelul localității;
capacități de preparare și servire a hranei;
spații de cazare colectivă;
populația, numărul de locuințe și gospodării;
spații destinate ocrotirii sănătății;
mijloace auto și utilaje de intervenție la calamități;
mijloace hipo;
mijloace de stins incendii;
posibilități de adăpostire;
mijloace de înștințare-alarmare;
formațiuni de intervenții;
spații de depozitare;
instituții de învățământ și cultură.
Legislația care reglementează activitatea de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, Caietul cu situații informative, Programul de aprovizionare cu produse alimentare și nealimentare de strictă necesitate în caz de mobilizare sau război, lucrările de mobilizare la locul de muncă, lucrările privind rechizițiile de bunuri și prestări de servicii în interes public și dispoziția de numire a Comisiei pentru probleme de apărare, cu atribuțiile comisiei, sunt grupate, la nivelul fiecărei localități, în Documentarul privind pregătirea economiei și a teritoriului pentru apărare.
3. Coordonarea și controlul activităților destinate pregătirii economiei și a teritoriului pentru apărare la nivelul județului.
Coordonarea și controlul activităților destinate pregătirii economiei și teritoriului pentru apărare, de către autoritățile administrației publice locale, constituie activitatea ce permite corecția, direcționarea, îndrumarea și în final dispunerea măsurilor pentru realizarea echilibrului dintre solicitări și resurse.
Pentru organizarea, coordonarea și îndrumarea activităților din domeniul pregătirii economiei și a teritoriului pentru apărare la nivelul județului, la autoritățile administrației publice locale se constituie Comisia pentru probleme de apărare, conform H.G. nr.1290/1996.
Comisia pentru Probleme de Apărare răspunde în fața conducătorului instituției de întreaga pregătire pentru apărare și de modul cum își îndeplinește atribuțiile.
Coordonarea activităților de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare în profil teritorial, se face de către autoritățile administrației publice locale, prin metodologii, ordine și dispoziții specifice pregătirii pentru apărare a domeniilor în care acestea își desfășoară activitatea.
Controlul executat de către autoritățile publice locale are ca scop verificarea stadiului de realizare a măsurilor și acțiunilor care se desfășoară în vederea creării condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei, în profil teritorial.
Controlul privind modul de îndeplinire a activităților cuprinse în Planul de mobilizare a economiei se realizează împreună cu Structura teritorială de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare și are la bază graficul de control cu verificările ce urmează a fi efectuate la agenții economici și instituțiile publice care au primit sarcini din Planul de mobilizare a economiei, specifice măsurilor și activităților întreprinse de autoritățile administrației publice locale.
Graficul de control face parte din Planul anual al Structurii teritoriale de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare, care este avizat de Prefect.
Cu ocazia controalelor executate la agenții economici și instituțiile publice cu sarcini la mobilizare, autoritățile administrației publice locale au în vedere:
stabilirea justă a posibilităților reale de asigurare luându-se în calcul stocurile curente și rulajul mediu zilnic al acestuia, pentru cel puțin ultimele trei luni (stoc inițial, intrări și ieșiri de marfă);
randamentul capacităților de producție și de depozitare;
asigurarea mijloacelor de transport și a forței de muncă necesare la mobilizare;
situația spațiilor de depozitare și a mijloacelor de încărcare-descărcare;
măsurile stabilite de Comisia pentru probleme de apărare privind urmărirea modului de realizare a sarcinilor la mobilizare;
modul de completare și actualizare a documentelor de mobilizare.
Rezultatul controalelor se consemnează în Acte de constatare ce se aduc la cunoștința conducerii Prefecturii și Consiliului Județean.
4. Concluzii
Autoritățile administrației publice locale au un rol important în:
determinarea cantităților de resurse necesare în funcție de scenariile posibile, pe categorii de resurse repartizate în spațiu și timp;
identificarea surselor capabile să asigure resursele;
evaluarea cantității și calității resurselor ce pot fi disponibilizate în spațiu și timp;
corelarea tuturor categoriilor de resurse disponibile, prin descoperirea, evaluarea și cuntificarea influențelor determinate de fiecare asupra forțelor sistemului național de apărare în special asupra logisticii acestora, precum și a nevoilor economiei naționale și ale populației la război;
repartiția prealabilă a resurselor.
Realizarea în practică a activităților prezentate întâmpină o serie de dificultăți, dintre care menționez următoarele:
– programele de măsuri și acțiuni prevăzute a fi executate din timp de pace în baza prevederilor din Planul de mobilizare a economiei naționale, sunt considerate de o parte din agenții economici și organele administrației publice locale ca fiind ultimul rău posibil, ca o activitate ce nu arde și sunt tratate uneori cu multă superficialitate din mai multe cauze (lipsa fondurilor, a personalului specializat, a controlului, a cointeresării , etc.).
– contradicțiile existente între legile economice de piață din timp de pace și desfășurarea proceselor economice în timp de război, condiții dintre care se detașează în mod special folosirea fondurilor fără eficiență economică pentru aceste activități.
– posibilitățile reduse de a gestiona datele necesare procedurilor de alocare;
– activitatea de control a surselor prevăzute în plan, în scopul evaluării posibilităților de asigurare și elaborare unor propuneri adecvate pentru factorii de decizie, se desfășoară cu multă greutate, fiind determinată de mărimea numărului de personal specializat, abilitat să controleze, comparativ cu sursele desemnate a asigura resursele și de neasigurarea în mod operativ a mijloacelor de transport de către autoritățile menționate în actele normative.
Pe lângă legile existente cu aplicabilitate, în timp de pace, rezultă necesitatea perfecționării acestora precum și a întocmirii de metodologii specifice pentru autoritățile administrației publice locale (prefectură, consiliul județean și consiliul local) pe linia pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, în profil teritorial, pentru a se evita disfuncționalitățile ce apar, în aplicarea în practică a prevederilor actelor normative.
4. MONOGRAFIA JUDEȚULUI BACĂU
Cuprins
1. Ponderea și locul județului Bacău în economia națională …………………… 3
2. Prezentarea generală a județului ……………………………………………………… 3
3. Indicatori sintetici ai activității economice ……………………………………… 12
4. Agenți economici ………………………………………………………………………… 13
5. Industrie și construcții………………………………………………………………….. 18
6. Agricultura și silvicultura …………………………………………………………….. 21
7. Transporturi ……………………………………………………………………………….. 24
8. Comerț exterior …………………………………………………………………………… 25
9. Forța de muncă și veniturile salariale …………………………………………….. 27
10. Activitatea bancară ……………………………………………………………………. 29
11. Investiții străine ………………………………………………………………………… 31
1. Ponderea și locul județului Bacău în economia națională
Sursa: Anuarul Statistic al județului Bacău, 2012
2. Prezentarea generală a județului
2.1. Situarea geografică, forme de relief, climă, rețea hidrologică, resurse naturale
Având o suprafață totală de 6 621 km2, județul Bacău ocupă 2,9 la sută din teritoriul României și se situează printre județele mari din țară.
Județul Bacău este amplasat în estul României, este traversat de bazinele Siretului, Trotușului și Bistriței și cuprinde în teritoriul său versantul estic al Carpaților (în partea de vest) și colinele Tutovei (în partea de est).
Formele de relief se dezvoltă sub formă de trepte: 27 la sută Lunca Siretului, 11 la sută Podișul Moldovei, 28 la sută Subcarpații Orientali și 34 la sută regiunea montană.
Siretul, cel mai important râu care străbate județul Bacău de la nord la sud, constituie colectorul principal al rețelei hidrografice ce se desfășoară pe o lungime de 145 km pentru afluenți precum Trotuș, Bistrița, Tutova, Zeletin sau Răcătău.
Lacurile cele mai multe din județul Bacău au luat naștere ca urmare a amenajărilor făcute pe râurile Bistrița (Gârleni, Bacău I și II) și Uz (Poiana Uzului) și pe cale naturală, precum lacul Balătău, format în anul 1883.
Clima este continentală în est și moderată în partea de vest. Caracteristică pentru județul Bacău este distribuția temperaturilor pe trepte de relief cu medii ale lunii iulie (cea mai caldă) cu valori cuprinse între 12ºC și 20ºC și medii ale lunii ianuarie (cea mai rece) cu valori cuprinse între
-4ºC și -7ºC.
Precipitațiile variază între 1400 mm pe culmile muntoase și 400-500 mm anual în zonele de câmpie.
Județul dispune de variate resurse naturale reprezentate de apele minerale de la Slănic, petrolul de la Moinești, Dărmănești, Comănești și Onești, sarea de la Târgu Ocna și materialele de construcții din abundență (pietriș, nisip, calcar).
Vegetația naturală este specifică atât zonei muntoase, cât și celei deluroase cu păduri de conifere și foioase.
Fauna include specii de interes cinegetic (capra neagră, ursul brun, cerbul carpatin, râsul, lupul, jderul).
2.2. Populația (număr, densitate, structură etnică, grad de urbanizare)
Populația județului Bacău număra 712 304 locuitori la 1 iulie 2011, în scădere față de 1 iulie 2007, când avea 719 844 locuitori. Din totalul locuitorilor județului, 45 la sută locuiesc în mediul urban și 55 la sută în mediul rural, densitatea medie fiind de 107,6 locuitori/km2.
Structura etnică (date preliminare la 20 octombrie 2011) este reprezentată de 96,1 la sută români, urmată în procente mici de 2,6 la sută romi, 0,7 la sută maghiari și 0,6 la sută alte etnii (germani, italieni, turci, evrei, greci etc.). Majoritatea populației este de religie ortodoxă (81,1 la sută), o comunitate importantă este de religie romano-catolică (16,3 la sută), iar restul populației aparține altor culte religioase (penticostală, adventistă, baptistă etc.).
2.3. Structura administrativă (reședință de județ, municipii, orașe, comune)
La finele anului 2011 județul Bacău avea în componență 3 municipii, 5 orașe și 85 de comune. Orașul Bacău este municipiu și reședință de județ, are o suprafață de 41 km2 și o populație stabilă
de 174 182 locuitori (1 iulie 2011). Din totalul locuitorilor orașului, 47,5 la sută sunt de sex masculin și 52,5 la sută de sex feminin.
Orașul Bacău este atestat documentar în anul 1408. Localitatea a fost inițial o concentrare de locuitori în zona centrală pe „Ulița Mare”, extinzându-se ulterior ca urmare a traversării sale de către numitul „drum al sării”.
Începând cu a doua parte a secoulului al XIX-lea, Bacăul devine o așezare prosperă din Moldova, cu importante atribuții în domeniul militar și o dezvoltare puternică a rețelei feroviare și rutiere, care vor favoriza activitatea industrială din secolul următor.
Orașul Onești este al doilea municipiu al județului Bacău, situat în Depresiunea Tazlău-Cașin, la întretăierea a două drumuri comerciale: Adjud-Ghimes și Bacău-Oituz-Brașov.
Orașul are o populație stabilă de 48 578 locuitori (1 iulie 2011), dintre aceștia 47 la sută sunt de sex masculin și 53 la sută de sex feminin.
Lucrările arheologice efectuate în perioada 1969-1971 în perimetrul localității Onești au scos la iveală dovezi ale existenței unei civilizații neolitice, care aparține culturii Cucuteni.
Istoria localității este strâns legată de Primul Război Mondial, aici fiind constituit punctul de debarcare, triere și repartizare a trupelor pentru fronturile de luptă, în Onești staționând și vestita divizie 15 Infanterie, denumită „Divizia de foc”, comandată de generalul Erimia Grigorescu.
Orașul Onești a cunoscut două etape principale în evoluția sa: forma rurală, până în anul 1956, și forma urbană, după acest an. Odată cu dezvoltarea industrială (petrochimia fiind cea mai importantă ramură), orașul a devenit al doilea centru industrial al județului Bacău.
Orașul Moinești este al treilea municipiu al județului Bacău, situat în bazinul mijlociu al sistemului de râuri Trotuș-Tazlău, într-o zonă cu bogate resurse naturale (petrol, cărbune, ape minerale).
Orașul are o suprafață de 55 km2 și o populație stabilă de 23 347 locuitori (1 iulie 2011); dintre aceștia, 48,6 la sută sunt de sex masculin și 51,4 la sută de sex feminin.
Prima atestare documentară a localității este datată din anul 1437, iar primul document prin care orașul Moinești este nominalizat ca târg datează din anul 1832.
În Moinești, în prima jumătate a secolului al XIX-lea au fost înființate primele distilerii de petrol din țară, în anul 1861 s-a forat prima sondă mecanică din România, iar în anul 1923 a fost instalată a patra mare rafinărie din țară. Declinul activității petroliere în această zonă după anul 1990 a făcut ca o mare parte din populația activă să se îndrepte spre alte activități: industria lemnului sau turism.
Valoarea scăzută a investițiilor efectuate în celelalte orașe ale județului Bacău a condus la o reducere substanțială a activităților economice în toate domeniile, excepție făcând doar orașul Slănic Moldova, unde s-au realizat investiții în turism și orașul Târgu Ocna, unde centrul minier de exploatare a sării funcționează fără întrerupere.
Evoluția populației stabile a județului Bacău în perioada 2007-2011
Sursa: Anuarul statistic al județului Bacău 2011 , 2012; Anuarul statistic al României 2011, 2012
În perioada următoare anului 2007, populația totală stabilă a județului a avut o evoluție descrescătoare, populația urbană urmând în mod constant acest trend, în timp ce populația rurală a consemnat o creștere ușoară în intervalul 2008-2011 față de anul 2007.
În ceea ce privește structura pe medii, aceasta nu a suferit modificări semnificative, numărul locuitorilor din mediul rural fiind mai mare decât cel al locuitorilor din mediul urban pe întreaga perioadă analizată.
2.4. Obiective turistice
În județul Bacău turismul este dezvoltat pe trei paliere importante: turismul balnear, turismul montan și turismul cultural-ecumenic.
Stațiunea balneoclimaterică Slănic Moldova, situată în depresiunea Carpaților Răsăriteni, la o altitudine de 530 m, este renumită pentru cele 21 de izvoare de ape minerale (descoperite în anul
1800), ale căror calități terapeutice sunt apreciate atât de turiștii din țară, cât și din străinătate.
Rezervațiile naturale din plaiurile Nemirei, unde cresc specii rare preum floarea de colț, pinul oriental și arboretul de tisa, rezervația forestieră de la Părul Alb și Stejarul din Borzești sunt zone care înregistrează un intens flux turistic pe parcursul fiecărui an.
Trecutul istoric al Moldovei, reliefat prin biserici și mănăstiri unice prin construcție (mănăstirile Cașin și Ciolpani, biserica din Borzești), oferă numeroase oportunități de cunoaștere și recreere pentru vizitatori.
2.5. Monumente istorice, de arhitectură și artă, muzee și instituții culturale
În județul Bacău sunt înregistrate 364 monumente istorice de arhitectură și artă, cele mai semnificative fiind:
• Ansamblul Curții Domnești, secolele XV-XVI – Bacău;
• Ansamblul palatului Ghika, azi Muzeul de etnografie și artă „Dimitrie Ghika”, secolul al
XIX-lea – Comănești;
• Ansamblul conacului Rosetti-Tescanu, azi secția „Dimitrie și Alice Rosetti-Tescanu – George Enescu” a Muzeului Național „George Enescu” București, secolele XVIII-XX – Tescani;
• Biserica Adormirea Maicii Domnului, 1776 – Cașin;
• Biserica din lemn „Sf.Nicolae”, 1729 – Ciolpani-Buhuși;
• Casa memorială George Bacovia, secolul al XIX-lea – Bacău.
Pe lângă muzeele amplasate în case memoriale și biserici, în județul Bacău mai funcționează:
• Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Ion Borcea – Bacău;
• Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău;
• Galeriile de artă ceramică „ Anton Ciobanu” – Bacău.
De asemenea, în județul Bacău își desfășoară activitatea două instituții de cultură:
• Direcția Județeană pentru Cultură Bacău, înființată în anul 2001, cu atribuții în domeniul culturii și artei, protejarea patrimoniului cultural, valorificarea și dezvoltarea elementelor ce definesc identitatea culturală a colectivității locale.
• Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău, cu atribuții în realizarea de proiecte și programe culturale, cercetarea tradițiilor și creațiilor populare specifice fiecărei zone etnofolclorice a județului.
2.6. Unități de cazare (hoteluri, cabane, pensiuni, vile turistice)
Evoluția structurilor de primire turistică în județul Bacău în perioada 2007-2011
Sursa: Anuarul Statistic al județului Bacău 2012
Numărul unităților de primire turistică, după reducerea cu o unitate în anul 2008 față de anul anterior, a rămas nemodificat în anii 2009 și 2010.
În anul 2011 s-a consemnat o creștere semnificativă de 38 la sută comparativ cu anii anteriori, datorată în exclusivitate apariției unor noi unități hoteliere și pensiuni turistice.
Numărul locurilor de cazare existente a consemnat reduceri de 2-4 procente până în anul 2009 și o majorare în anul 2011 cu până la 10 la sută față de anul 2007.
Numărul locurilor de cazare în funcțiune s-a înscris pe un trend descrescător în toată perioada 2007-2011.
Sosirile și înnoptările, care s-au înscris pe o pantă descendentă accentuată în perioada 2007-2010, cu o ușoară revenire în anul 2011, au influențat în egală măsură indicii de utilizare a capacității de cazare.
2.7. Personalități importante pe plan național și internațional
Din județul Bacău provin personalități care au contribuit substanțial la dezvoltarea unor domenii precum cercetarea, învățământul, cultura sau politica.
Vasile Alecsandri (1818-1890) – născut la Bacău, studiază la Paris și revine în țară unde se evidențiază prin activitatea politică, culturală și diplomatică. În literatură se remarcă în domenii precum dramaturgie, proză, poezie.
Ion Borcea (1879-1936) – născut în localitatea Burhoci, și-a dedicat viața cunoașterii ecosistemelor marine, fiind fondatorul oceanografiei românești.
George Bacovia (1881-1957) – născut la Bacău, își definitivează studiile de drept la Iași, fără a profesa avocatura. Se dedică poeziei, pentru care în decursul anilor obține importante premii.
Constantin Drâmbă (1907-1997) – născut la Borșani, astrolog și matematician, membru al Academiei Române. După doctoratul în astronomie obținut la Paris, a studiat singularitățile reale și imaginare ale celor 3 corpuri, rotația pământului și timpul astronomic.
Radu Beligan – născut în anul 1918 la Gâlbeni, studiază dreptul, teatrul și filosofia la București și se remarcă în decursul anilor ca actor, regizor, eseist, cu o activitate de peste 74 de ani în teatru, film, televiziune și radio. Este membru al Academiei Române, bucurâdu-se de o unanimă apreciere pentru activitatea pe care o desfășoară și astăzi, la vârsta de 95 de ani.
2.8. Unitățile de învățământ din județul Bacău
Sursa: Anuarul statistic al județului Bacău, 2012
În perioada următoare anului 2007, unitățile de învățământ s-au redus semnificativ, în anii școlari 2010/2011 și 2011/2012 numărul acestora reprezentând 76,4, respectiv 72,5 la sută față de anul școlar 2007/2008.
În structură, cu excepția învățământului universitar, reducerile au fost consemnate la toate nivelurile de învățământ – grădinițe, ciclul primar și gimnazial și la cel secundar II.
În perioada 2008-2011 populația școlară, care a influențat trendul unităților de învățământ, a consemnat o scădere continuă, numărul acesteia în anul școlar 2011-2012 fiind cu 12 la sută mai mic față de anul școlar 2007-2008.
În perioada 2009-2010 personalul didactic a scăzut cu procente cuprinse între 1,9 și 11,3 la sută față de anul 2007, datorită reducerilor la toate nivelurile unităților de învățământ.
2.9. Rețeaua sanitară
Unități sanitare pe categorii și forme de proprietate la sfârșitul anului 2011
Sursa: Anuarul statistic al județului Bacău, 2012
Personalul sanitar pe categorii și forme de proprietate la sfârșitul anului 2011
Sursa: Anuarul statistic al județului Bacău, 2012
Unitățile sanitare precum cabinete stomatologice, farmacii, cabinete medicale de specialitate, laboratoare de tehnică dentară, sunt preponderent private, în timp ce unitățile din categoria spitale, policlinici, dispensare medicale, cabinete medicale școlare și de familie sunt în totalitate sau în procent majoritar publice.
Din totalul personalului sanitar numai 23,6 la sută sunt privați, respectiv medici dentiști și farmaciști.
3. Indicatori sintetici ai activității economice
În anii 2007 și 2008, PIB la nivel de județ a înregistrat un ritm de creștere inferior mediei pe țară și celui aferent Regiunii nord-est în anul 2007.
În perioada 2009-2010, PIB real a înregistrat dinamici negative atât la nivel de județ, cât și pentru Regiunea nord-est și țară, în anul 2011 consemnând valori pozitive la toate nivelurile.
În întreaga perioadă 2007-2011 PIB/locuitor la nivel de județ a fost superior celui înregistrat pentru Regiunea nord-est, dar inferior față de cel înregistrat la nivel de țară.
În perioada analizată rata șomajului s-a situat peste media pe țară și numai în intervalul 2009-2011 peste media pe Regiunea nord-est.
4. Agenți economici
4.1. Unități active (industrie, construcții, comerț și alte servicii) pe clase de mărime, după numărul de salariați
Sursa: INS; Direcția Județeană de Statistică Bacău (Anuarul Statistic 2012)
În anul 2010 cele mai multe unități active din județ (89,1 la sută) funcționau cu 0-9 salariați, urmate de cele cu 10-49 salariați (8,7 la sută).
În anul 2011 numărul unităților active s-a redus cu 8 la sută față de anul anterior, a scăzut cu
0,5 la sută la unitățile active cu 0-9 salariați și a crescut cu 8,3 la sută la unitățile active cu
10-49 salariați.
În anii 2010 și 2011 unitățile active cu 50-249 salariați și cu 250 salariați și peste, dețin ponderi reduse, 2 și respectiv 0,3 la sută.
În structură, în anul 2011 s-au consemnat reduceri importante de unități în industria prelucrătoare, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, construcții, servicii administrative, învățământ, sănătate.
4.2. Unități locale active pe diviziuni CAEN Rev.2
Sursa: INS; Direcția județeană de Statistică Bacău (Anuarul Statistic 2012)
În anul 2009 s-a consemnat o tendință de creștere a numărului de unități active și o inversare a acesteia în perioada 2010 – 2011 față de anul 2008.
În structură, numărul unităților din industria prelucrătoare, construcții, comerțul cu ridicata și amănuntul, transport și depozitare, sănătate și asistență socială, informații și telecomunicații s-a
redus substanțial în anii 2009-2011 față de anul 2008.
4.3. Numărul societăților comerciale înmatriculate în Registrul Comerțului
și sursa de proveniență a capitalului în perioada decembrie 1990 – decembrie 2011
Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2011
La 31 decembrie 2011 societățile comerciale cu capital privat reprezentau 99,2 la sută din numărul total al societăților comerciale din județ și 2,2 la sută din numărul celor cu capital privat pe țară.
4.4. Societăți comerciale cu participare de capital străin și valoarea capitalului subscris în perioada 1991-2011 (sold existent la 31 decembrie 2011)
Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului,2011
La 31 decembrie 2011 în județul Bacău existau 1 579 societăți comerciale cu capital străin, reprezentând 0,90 la sută din numărul total pe țară, cu o valoare a capitalului subscris de 675,182 milioane EUR, reprezentând 2,31 la sută din valoarea totală.
5. Industrie și construcții
5.1. Ramuri industriale importante
Producția industrială a județului Bacău este destinată atât satisfacerii cerințelor de consum ale pieței interne, cât și livrării la export. Principalele societăți care au contribuit la realizarea producției au fost cele din cadrul industriei extractive, industriei prelucrătoare și din activitatea de producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat.
Indicii de volum ai producției industriale în perioada 2009-2011 au avut următoarele evoluții:
Sursa: Anuarul statistic al județului Bacău, 2012 – Secțiunea CAEN Rev.2
Volumul superior de producție din anii 2010 și 2011 față de anul 2009 a fost susținut de evoluția pozitivă a industriei prelucrătoare și producția de energie electrică, termică, gaze, apă caldă, aer condiționat și numai în anul 2010 de industria extractivă.
5.2. Construcții
Indicii lucrărilor de construcții realizate în județul Bacău
Sursa: Anuarul statistic al județului Bacău, 2012
Trendul pozitiv al lucrărilor de construcții consemnat în perioada 2007-2009, cu vârfuri în anii 2008 și 2009, și inversat semnificativ în anul 2010, a fost susținut în structură de construcțiile noi și reparații curente.
În anul 2011 construcțiile, atât pe total cât și în structură, au revenit pe trend crescător față de anul precedent.
5.3. Investiții brute
5.4. Principalele companii din județ
S.C. Chimcomplex S.A. Borzești – înființată în anul 1992, având ca obiect de activitate fabricarea de produse chimice de bază. Are un capital social subscris și vărsat de 129 267 mii lei. În anul
2011 a avut o cifră de afaceri de 176,3 milioane lei și un număr de 656 salariați.
S.C. Aerostar Bacău – înființată în anul 1991, având ca obiect de activitate fabricarea de aeronave și nave spațiale. Are un capital social subscris și vărsat de 37,5 milioane lei. În anul 2011 a avut o cifră de afaceri de 158,4 milioane lei și un număr de 1 219 salariați.
S.C. Agricola International Bacău – înființată în anul 1992, având ca obiect de activitate o producție integrată care înglobează producerea nutrețurilor concentrate, creșterea păsărilor, procesarea și comercializarea cărnii, a produselor din carne și a ouălor pe piața internă și externă. Are un capital social subscris și vărsat de 54,3 milioane lei. În anul 2011 a avut o cifră de afaceri de
332,8 milioane lei și un număr de 1 805 salariați.
S.C. Rafo Onești – înființată în anul 1991, având ca obiect de activitate fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului. Are un capital social subscris și vărsat de 2 194,9 milioane lei. În anul 2011 a avut o cifră de afaceri de 81,9 milioane lei și un număr de 928 salariați.Actualmente societatea se află în faliment.
S.C. Pambac Bacău – înființată în anul 1991, având ca obiect de activitate fabricarea produselor de morărit. Are un capital social subscris și vărsat de 23,6 milioane lei. În anul 2011 a avut o cifră de afaceri de 156,7 milioane lei și un număr de 605 salariați.
S.C. Croco Onești – înființată în anul 1994, având ca obiect de activitate fabricarea produselor de patiserie. Are un capital social subscris și vărsat de 0,1 milioane lei. În anul 2011 a avut o cifră de afaceri de 59,7 milioane lei și un număr de 244 salariați.
S.C. Aroma Rise S.A. Onești – înființată în anul 2003, având ca obiect de activitate fabricarea produselor chimice organice de bază. Are un capital social subscris de 4,4 milioane lei. În anul
2011 a avut o cifră de afaceri de 27,8 milioane lei și un număr de 64 salariați.
S.C. A-E Electronics S.A. Bacău – înființată în anul 1998, având ca obiect de activitate fabricarea subansamblelor electronice (module). Are un capital social subscris și vărsat de 3,4 milioane lei. În anul 2011 a avut o cifră de afaceri de 25,5 milioane lei și un număr de 198 salariați.
6. Agricultura și silvicultura
6.1. Suprafața fondului funciar după modul de folosință, pe forme de proprietate
Sursa : Anuarul statistic al județului Bacău, 2012
În perioada 2007-2011 suprafața fondului funciar de 662,1 mii hectare a județului Bacău a rămas nemodificată.
Suprafața agricolă și cea neagricolă pe total și pe categorii de folosință au avut variații nesemnificative.
Suprafața fondului funciar aflat în proprietate privată a fost în creștere în perioada 2008-2011, tendință care s-a regăsit în primul rând la suprafețele private neagricole.
6.2. Suprafața cultivată pe principalele culturi
Sursa: Anuarul Statistic al județului Bacău, 2012
În perioada 2008-2011 suprafața cultivată s-a redus semnificativ față de anul 2007, cea mai mare scădere înregistrându-se în anul 2010 (-9 la sută).
În structură reducerea suprafețelor cultivate a fost consemnată la cereale pentru boabe.
În intervalul 2007-2011 suprafețele cultivate aparțineau sectorului privat, cu ponderi de peste 99 la sută.
6.3. Producția agricolă vegetală la principalele culturi, pe forme de proprietate
mii tone
Sursa: Anuarul Statistic al județului Bacău, 2012
Producția agricolă realizată în perioada 2007-2011 a aparținut aproape în totalitate sectorului privat.
În intervalul 2008-2011 producția de cereale, plante uleioase, cartofi și legume a fost superioară celei din anul 2007.
6.4. Specii și efective de animale
mii capete
Sursa: Anuarul Statistic al județului Bacău, 2012
Efectivele de bovine, porcine și caprine au consemnat scăderi în intervalul 2008-2011 față de anul 2007.
Efectivele de păsări și albine au înregistrat creșteri substanțiale în perioada 2008-2011 față de anul 2007.
6.5. Silvicultura
Sursa: Anuarul Statistic al județului Bacău, 2012
Suprafața fondului forestier a avut o tendință ușoară de creștere în perioada 2010-2011, fiind susținută în acești ani atât de extinderea suprafețelor ocupate de pădurile de rășinoase, cât și de cele de foioase.
După o exploatare masivă de lemn în anii 2007 și 2009, aceasta a scăzut considerabil în anii următori.
7. Transporturi
La sfârșitul anului 2011 lungimea totală a drumurilor publice din județul Bacău era de 2 445 km, din care:
– drumuri publice naționale (inclusiv drumuri europene) = 450 km
– drumuri publice județene și comunale = 1 995 km.
Județul Bacău este traversat de la Nord la Sud de drumul european E85.
Județul Bacău este străbătut de 221 km de cale ferată, din care 189 km sunt electrificați, rutele principale fiind: București-Bacău-Iași; Bacău-Piatra Neamț; Adjud-Onești-Târgul Ocna-Comănești.
În județul Bacău transportul aerian este asigurat de Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău. Aeroportul are o pistă de 2 500 metri de pe care se efectuează curse interne și externe. În anul 2011 traficul de pasageri a depășit numărul de 336 900 persoane.
Companiile care operează pe aeroportul Bacău sunt: Tarom, Blue Air și Carpatair.
De pe aeroportul din Bacău se efectuează atât curse directe, cât și cu escală. Cursele directe sunt interne (Bacău-Timișoara și Bacău-București) și externe (Bacău-Roma și Bacău-Torino). Cursele cu escală se efectuează prin aeroportul Otopeni București (26 destinații externe) și prin aeroportul Timișoara (15 destinații externe).
8. Comerț exterior
8.1. Exporturile (FOB)
Sursa: Anuarul Statistic al Județului Bacău 2012
8.2. Exportul pe principalele capitole conform Nomenclatorului combinat
milioane euro
Sursa: Anuarul Statistic al Județului Bacău 2012
În intervalul 2007-2011 importurile la nivel de județ au fost superioare exporturilor. În aceeași perioadă exporturile din județul Bacău au scăzut ca pondere în total țară de la 1,5 la sută în anul
2007 la 0,7 la sută în anul 2011.
În perioada 2007-2011 în structura exporturilor s-au constatat modificări importante. Produsele minerale, produsele chimice, grupa încălțăminte-pielărie, grupa mașini, aparate și echipamente au avut scăderi accentuate în anii 2008-2011 față de anul 2007, iar produsele din gama mijloace și materiale de transport, produse din lemn, materiale textile, au înregistrat creșteri semnificative în întreaga perioadă analizată.
8.3. Principalele firme exportatoare și piețele lor de desfacere
Firme exportatoare de materiale textile și articole din acestea: S.C. SONOMA S.R.L. Bacău, S.C. MOSEON S.A. Onești, S.C. LUSI UNION S.R.L. Târgu Trotuș, S.C. SPORT LINE FASHION S.R.L. Bacău.
Firme exportatoare de produse din lemn (exclusiv mobilier): S.C. HOIZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER BACO S.R.L. Comănești, S.C. RICH FOREST S.R.L. Onești.
Firme exportatoare de produse ale industriei chimice: S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Onești, S.C. AROMA RISE S.A. Onești, S.C. AMURCO S.A. Bacău.
Firme exportatoare de mașini mecanice, aparate și echipamente electrice: S.C. A-E ELECTRONICS S.A. Bacău, S.C. ELEMENT INTERNATIONAL S.R.L. Bacău.
Firme exportatoare de produse din carne și alte produse alimentare: S.C. Agricola International
SA Bacău, S.C. Alimentara S.A. Bacău.
În anul 2011 firmele din județul Bacău au efectuat exporturi în țări precum Italia (142,7 milioane EUR), Germania (34,7 milioane EUR), Franța (24,5 milioane EUR), Israel (16,8 milioane EUR), Ungaria (14,3 milioane EUR), China (12,8 milioane EUR), Olanda (12 milioane EUR), Austria(11,7 milioane EUR), Polonia (10,6 milioane EUR), Grecia (5,5 milioane EUR), India (3,9 milioane EUR), Republica Moldova (3,9 milioane EUR).
9. Forța de muncă și veniturile salariale
9.1. Populația ocupată
mii persoane
Sursa: Anuarul statistic al județului Bacău, 2012
Grafic 9.1. Structura populației ocupate pe principalele activități
Sursa: Anuarul statistic al județului Bacău, 2012
9.2. Numărul mediu de salariați
mii persoane
Sursa: Anuarul statistic al județului Bacău, 2012
9.3. Rata șomajului
procente
9.4. Câștigul salarial mediu brut
lei/salariat
Sursa: Anuarul statistic al județului Bacău, 2012
În intervalul 2008-2011 numărul populației ocupate și numărul de salariați s-au înscris pe o pantă
descendentă atât la nivelul județului Bacău, cât și la nivelul Regiunii nord-est.
În perioada analizată populația ocupată se regăsește într-un procent important în sectorul agricol, vânătoatre și silvicultură (29,9 până la 32,3 la sută), construcții (8,4 până la 11,1 la sută), cu tendință continuă de creștere, iar în sectorul industrial (22,9-19,4 la sută), cu o tendință de scădere.
Rata șomajului la nivelul județului a înregistrat procente apropiate față de cele ale Regiunii nord-est, cu vârfuri în anii 2009 și 2010 datorită crizei mai accentuate în județele din Moldova, cu impact negativ asupra locurilor de muncă, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Câștigul salarial mediu brut, mai mare față de cel realizat la nivelul Regiunii nord-est, a avut o tendință de creștere în perioada 2008-2010 și o ușoară scădere în anul 2011.
10. Activitatea bancară
10.1. Rețeaua bancară
Sursa: BNR – Structura teritorială a unităților instituțiilor de credit la 10 ianuarie 2013
10.2. Credite bancare
milioane lei
Sursa: Banca Națională a României
10.3. Depozite bancare
Sursa: Banca Națională a României
La 10 ianuarie 2013 în județul Bacău își desfășurau activitatea 125 de unități bancare aparținând unui număr de 30 bănci comerciale.
Creditele bancare acordate în județul Bacău au fost superioare ca valoare în perioada 2008-2011 față de anul 2007, trendul crescător început în anul 2008 fiind întrerupt în anul 2009, după care tendința de creștere s-a reluat în anii următori.
În perioada analizată valoarea creditelor în lei a fost superioară celei aferente creditelor în valută numai în anii 2008 și 2009, tendința de creștere a valorii creditelor în valută menținându-se în toată perioada următoare anului 2007.
În intervalul 2007-2011 agenții economici au accesat credite bancare de valoare mai mare față de populație.
Valoarea creditelor restante a avut o tendință de creștere accentuată în anii 2009-2011 comparativ cu anii anteriori.
Depozitele bancare în lei au fost în toți anii analizați mai mari față de cele în valută, iar pe total depozitele au depășit creditele bancare la finele fiecărui an în procente cuprinse între 66 până la 86 la sută.
11. Investiții străine
Situația principalelor investiții străine directe în județul Bacău la data de 31.12.2011
La 31 decembrie 2011, în județul Bacău atât valoarea, cât și numărul investițiilor străine se situau la niveluri reduse.
Cei mai reprezentativi investitori provin din Austria, care dețin pachete majoritare de acțiuni la
S.C. RAFO S.A. și S.C. PETROCHEMICAL TRADING S.R.L., cu obiect de activitate
„fabricarea produselor din exploatarea țițeiului”, S.C. Ocolul Silvic Lignum S.R.L., cu obiect de activitate „silvicultură și alte activități forestiere”.
Investiții destul de importante la nivelul județului Bacău sunt efectuate și de investitori din Cipru și SUA în societăți comerciale a căror activitate vizează industria lemnului, precum și din Olanda, Germania sau Italia în societăți comerciale a căror activitate vizează operațiuni de mecanică generală sau fabricarea de piese și subansamble pentru autovehicule.
BIBLIOGRAFIE
Banca Națională a României Seturi de date: Credite și depozite 2007, 2008, 2009,
2010, 2011 și 2013
Comisia Națională de Prognoză Evoluția principalilor indicatori în profil teritorial,
Iunie 2012, februarie 2013
Institutul Național de Statistică Anuarul statistic al României 2010, 2011, 2012
Anuarul statistic al județului Bacău, 2012
Statistica teritorială, 2013
Conturi Naționale Regionale 2008-2010
Ministerul Justiției – Oficiul Național al Registrului Comerțului
Statistici
x x x Monografii ale județului Bacău
x x x Monografii ale localităților Bacău, Onești, Târgu Ocna, Moinești
x x x Monumente arhitecturale din județul Bacău
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Atributiunile Structurii Teritoriale Pentru Probleme Speciale Privind Activitatea DE Pregatire A Economiei Si A Teritoriului Pentru Aparare (ID: 158773)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.