Aspecte Privind Turismul Rural In Zona Polovragi Gorj
ASPECTE PRIVIND TURISMUL
RURAL ÎN ZONA POLOVRAGI – GORJ
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL ÎN ROMÂNIA
Turismul rural în România
1.2. Specificitatea turismului rural românesc
1.3. Direcții de impulsionare a turismului rural în România
CAPITOLUL 2 STRATEGII DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL ÎN ZONA POLOVRAGI
2.1. Serviciile turistice. Serviciile de cazare
2.2. Strategiile de dezvoltare ale produsului turistic românesc
2.2.1. Politici și strategii aplicate la nivel regional
2.2.2. Analiza SWOT a produsului turistic oltenesc
2.3. Calificarea forței de muncă din turism
2.4. Marketingul turistic rural
2.4.1. Analiza mediului intern și extern de marketing în turismul
rural românesc
2.4.2. Proiectarea imaginii în turismul rural
2.4.3. Principalele particularități ale marketingului în turismul rural
2.5. Strategii de promovare prin internet
CAPITOLUL 3 MODALITĂȚI DE VALORIFICARE A RESURSELOR
TURISTICE DIN LOCALITATEA POLOVRAGI
3.1. Contextul geografic al localității
3.2. Patrimoniul natural
3.2.1. Resurse turistice naturale
3.2.2. Resurse turistice naturale cu regim special
3.3. Patrimoniul cultural
3.3.1. Monumente cultural – istorice
3.3.2. Elemente de patrimoniu etnocultural
3.4. Oferta de petrecere a timpului liber
3.5. Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncționalități
3.6. Competiția și tendințele pieței
3.7. Recomandări pentru agenții economici din turism
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Lucrarea de față este o caracterizare a zonei turistice Polovragi și regiunile învecinate acesteia.
Am dorit să punem în valoare numeroasele obiective turistice naturale și antropice, care au condus la valorificarea tradiției turistice locale. În acest sens, lucrarea își propune să ofere o imagine integrală asupra resurselor turistice alei zonei, prin descrierea detaliată a tuturor obiectivelor turistice de larg interes și prin caracterizarea evoluției fenomenului turistic în toată amplitudinea și diversitatea sa.
Tema aleasă, având în față realitatea concretă și datele pe care acesta le poate oferi, dorește ca prin studiul de față să aducă o contribuție la cunoașterea și implicit, la dezvoltarea zonei turistice Polovragi și regiunilor învecinate acesteia, posesoare ale unui patrimoniu turistic excepțional și ale unei poziții geografice privilegiate în cadrul țării, datorită căilor de acces dinspre Valea Oltului. Această regiune geografică se constituie într-un areal turistic de maximă atracție pentru vizitatorii din țară și din străinătate.
Având în vedere că scopul lucrării constă în evaluare și valorificare optimă a disponibilităților specifice din zonă se dorește și axarea pe prezentarea și analizarea atracțiilor turistice, pe studierea posibilităților de transformare a obiectivelor turistice potențiale în oferta turistică valoroasă. Se mai pune accent și pe caracterizarea evoluției actuale a fluxului turistic și a conjuncturii turistice, precum și pe o serie de date referitoare la eficiența bazei de cazare, de agrement și turism, precum și a infrastructurii din zonă.
Lucrarea dorește să fie la îndemâna iubitorilor de natură, istorie, artă și frumos, un ghid de însușire a cunoștințelor și de punere în valoare a potențialului turistic. Iar celor ce încă nu au vizitat zona și nu cunosc frumusețea bogățiilor și diversitatea potențialului turistic o deschidere spre cunoaștere.
Pentru realizarea acestei lucrări am efectuat studii de teren în zonă, am consultat literatura de specialitate existentă. În cadrul activității desfășurate în teren am strâns date de la instituții și specialiști în domeniul cultural artistic care activează în zonă.
Fără a avea pretenția de a fi epuizat toate aspectele cu privire la potențialul turistic în zona studiată, prin această lucrare doresc să aduc un aport în cunoașterea eficientă a diverselor obiective și elemente turistice cu valoare geografică, istorică, de cultură și artă.
Lucrarea este structurata în trei capitole, astfel:
în capitolul I se urmărește evidențierea principalelor trăsături privind turismul rural în România și Oltenia de Nord, prezentându-se succint câteva elemente referitoare rural în România, Turismul rural la nivel european direcții de impulsionare a turismului rural în România.
în capitolul al II-lea se încearcă prezentarea unor strategii de promovare a turismului rural din zona Polovragi. Sunt urmărite: politici și strategii aplicate la nivel regional, analiza SWOT a produsului turistic oltenesc, precum și turismul României în contextul integrării în Uniunea Europeană.
în capitolul al III-lea, denumit "Modalități de valorificare a resurselor turistice din localitatea Polovragi", se urmărește evidențierea principalelor trăsături definitorii ale localității Polovragi, prezentându-se succint câteva elemente referitoare la așezarea geografică, patrimoniul natural și cultural precum și evaluarea ofertei actuale.
CAPITOLUL I
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND
TURISMUL RURAL ÎN ROMÂNIA
1.1. Turismul rural în România
Turismul rural, ca parte integrantă a întregului angrenaj al turismului, implică o activitate turistică. Mediul înconjurător și comunitățile locale sunt elementele sale de bază și, de aceea, sunt direct implicate în receptarea de beneficii și costuri.
Motivațiile specifice turismului rural sunt următoarele:
reîntoarcerea la natura nemodificată, motivație valabilă pentru toate categoriile de vârstă, sex, socio-profesionale, statut social, rezultat al trebuinței de conservare, sănătate, confort fizic și spiritual, ce demonstrează că, omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viață, iar contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi în mecanismul echilibrului funcțional;
cunoașterea și adeziunea temporară la grupurile de apartenență specifice zonelor rurale, dintre care se desprind familia de tip patriarhal, grupul de muncă, grupul folcloric, în acest cadru, turistul își recapătă condiția de membru al comunității, reputația, prestigiul, precum și posibilitatea de a participa la acțiuni comune creatoare;
cunoașterea, înțelegerea, inventarea și elaborarea contactului nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei naționale, ale folclorului, ocupațiilor tradiționale și obiceiurilor populare transformă vacanțele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi și numeroase cunoștințe și de dobândire a unor deprinderi ce dau turiștilor satisfacții personale și sentimentul utilității, în același timp, prin inițierea în meșteșuguri și ocupații tradiționale locale, turiștii își pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, ieșind din monotonia și rutina activităților cotidiene;
motivații estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalețe, ce îndeamnă pe majoritatea turiștilor să se considere privilegiați pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul și farmecul lor;
curiozitatea, satisfăcută prin informații asupra ospitalității populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului și ritualurilor sătești;
odihnă, cura de aer și de fructe, consumul de alimente proaspete și terapia ocupațională;
sportul, vânătoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile și drumețiile, care capătă o notă autentică, lăsând loc suficient inițiativei, imaginației și înclinațiilor individuale.
Pornind de la aceste considerente semnalăm prezența unei forme de turism specifice – turismul rural – care valorifică resursele turistice locale (naturale, culturale și economice) ca și dotările și echipamentele, inclusiv pensiunile agro-turistice. Practic, turismul rural include o paletă largă de modalități de cazare, de activități, evenimente, festivități, sporturi și distracții, toate acestea desfășurând – se într-un mediu tipic rural.
Turismul rural poate fi considerat un răspuns la necesitățile micii exploatări agrare, cu probleme de continuitate, care permite familiilor de agricultori să ajungă la un nivel de viață care compensează dificultățile vieții rurale și aduce o anumită autonomie față de sectorul agroindustrial.
Dezvoltarea turismului trebuie, să se facă gradat, fără să provoace vreun impact. Trebuie să se bazeze pe utilizarea susținută a resurselor, pe revitalizarea economiilor locale, pe integrarea populației locale și pe o dezvoltare planificată și controlată care să nu ducă la apariția unui fenomen de masă, care să aibă un impact scăzut și să fie susținută.
Principala problemă care apare atunci când se pune problema turismului rural este susținerea, mai precis capacitatea de a satisface cererea, asigurând o menținere în timp a ofertei.
În definitiv, este vorba de stabilirea unui circuit închis și bidimensional între natura și resursele economice. Natura trebuie să creeze resurse economice (prin intermediul turismului), în timp ce această activitate trebuie să fie capabilă să contribuie, să mențină și să îmbunătățească cantitatea și calitatea resurselor naturale existente.
Necesitatea turismului rural răspunde unei triple perspective: cea a operatorilor, în măsura în care diversificarea ofertei poate modifica creșterea competitivității sectorului; cea a turiștilor, pentru ca să ofere răspunsuri oportune privind satisfacerea noilor necesități de relaxare și, în sfârșit, cea a autorităților publice, deoarece aplică strategii de îmbunătățire calitativă a turismului, atât în timp, cât și în spațiu. Orice proces de planificare a turismului rural implică două direcții mari de acționare. Pe de o parte, crearea infrastructurilor necesare pentru că impacturile fizice negative ale turismului să fie minime, și, pe de altă parte, educația agenților implicați în turismul rural, în mod direct sau indirect.
Infrastructura reprezintă toate elementele care, în cadrul zonei turismului alternativ, sunt destinate să reducă impactul negativ al vizitatorilor în zonă (coșuri de hârtii, zone de odihnă, servicii de curățenie, broșuri, afișe care indică modul corect de comportare etc.) și să potențeze oportunitățile (cu o ofertă diversificată și încercând să disperseze vizitatorii din punct de vedere spațial și temporal).
Educația este al doilea pilon al planificării turismului rural și constă în crearea unei conștiințe respectuoase față de mediul înconjurător, ținând cont de cele două colectivități receptoare, vizitatorii și comunitățile locale. Funcția educativă poate fi realizată printr-o comunicare personală (ghizii trebuie să fie formați să protejeze spațiul natural de care sunt responsabili și, de asemenea, comunitățile locale) și prin forme de comunicare ne-personale, ca: mijloace de comunicare în masă, mijloace care se adresează în mod special vizitatorilor (distribuirea de prospecte, emisiuni audiovizuale, afișe etc.). Trebuie să se țină seama de faptul că, în planificarea acestor activități, atenția cea mai importantă se acordă mediului înconjurător.
Există o multitudine de argumente în favoarea dezvoltării turismului rural, constând în efectele imediate sau pe termen lung, de natură economică, socială, culturală etc. Induse de organizarea rațională a spațiilor rurale.
Astfel, dezvoltarea ofertei de cazare conduce la apariția unui cadru construit de calitate, ce are ca efect îmbunătățirea aspectului arhitectonic al satului. Apar mutații în concepția celor care construiesc, care vor accepta ideea.
Consultării unui arhitect în vederea realizării unei case funcționale, gospodăria țărănească se consolidează, gradul de confort va fi mai ridicat, atât în beneficiul turistului, cât și al proprietarului. Gazdele vor deveni mai prospere decât restul locuitorilor satului și prin urmare vor fi mai dispuse să investească în scopul creșterii nivelului lor de trăi, ca și în scopul prosperării comunității rurale.
Urmare a intensificării circulației turistice se dezvoltă activități economice pe plan local (agricultura, prelucrarea materiilor prime, industria ușoară, meșteșugurile) pentru a satisface o cerere sporită de produse agricole și neagricole. Direct sacomunitățile locale) și prin forme de comunicare ne-personale, ca: mijloace de comunicare în masă, mijloace care se adresează în mod special vizitatorilor (distribuirea de prospecte, emisiuni audiovizuale, afișe etc.). Trebuie să se țină seama de faptul că, în planificarea acestor activități, atenția cea mai importantă se acordă mediului înconjurător.
Există o multitudine de argumente în favoarea dezvoltării turismului rural, constând în efectele imediate sau pe termen lung, de natură economică, socială, culturală etc. Induse de organizarea rațională a spațiilor rurale.
Astfel, dezvoltarea ofertei de cazare conduce la apariția unui cadru construit de calitate, ce are ca efect îmbunătățirea aspectului arhitectonic al satului. Apar mutații în concepția celor care construiesc, care vor accepta ideea.
Consultării unui arhitect în vederea realizării unei case funcționale, gospodăria țărănească se consolidează, gradul de confort va fi mai ridicat, atât în beneficiul turistului, cât și al proprietarului. Gazdele vor deveni mai prospere decât restul locuitorilor satului și prin urmare vor fi mai dispuse să investească în scopul creșterii nivelului lor de trăi, ca și în scopul prosperării comunității rurale.
Urmare a intensificării circulației turistice se dezvoltă activități economice pe plan local (agricultura, prelucrarea materiilor prime, industria ușoară, meșteșugurile) pentru a satisface o cerere sporită de produse agricole și neagricole. Direct sau indirect se asigură creșterea numărului locurilor de muncă în plan local.
Pe baza experienței internaționale și a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt considerate ca favorabile dezvoltării turismului zonele montane, litoralul și Delta Dunării, iar prin acțiunile desfășurate de asociațiile ce au ca obiect de activitate turismul rural și agroturismul, numărul zonelor și localităților rurale atrase în circuitul turistic a crescut.
După 1990, o dată cu înțelegerea importanței turismului rural și agroturismului și corespunzător cu elaborarea unor reglementări legate de dezvoltarea acestora, primele gospodării au fost omologate în zona montană.
Problema principală a turismului românesc în perioada următoare inclusiv a turismului rural este calitatea produsului turistic privită, în principal, sub aspectul serviciilor turistice, fără de care nici un patrimoniu turistic, oricât ar fi de valoros, nu poate fi valorificat eficient.
Ridicarea calității produsului turistic românesc, indiferent de forma sa concretă, necesită aplicarea unor strategii de flexibilitate, de diversificare a genurilor de prestații turistice și de diferențiere a produsului turistic oferit, comparativ cu ofertele concurenților.
Strategia de flexibilitate permite urmărirea evoluției cererii turistice și adaptarea prestațiilor turistice în funcție de specificul și variațiile acesteia, precum și în concordanța cu caracteristicile mediului natural și vocația turistică a zonei.
Strategia de diversificare a genurilor de prestații turistice asigură lărgirea și diferențierea acțiunilor turistice în funcție de preferințele diferitelor categorii de turiști: zone geografice, profesie, vârstă, turism organizat și turism neorganizat etc.
Strategia de diferențiere a produsului turistic comparativ cu ofertele concurenților permite dezvoltarea originalității produsului turistic, prin crearea de spații și modalități de viață turistică, cu valențe spirituale și specific național.
Țara noastră are o remarcabilă vocație turistică. Dispunem de importante resurse turistice, concretizate în existența unui spațiu geografic variat, combinat cu valoroase creații istorice și de artă și cu un potențial balneoclimateric deosebit al pământului.
Valorificarea eficientă a acestor resurse turistice și în interesul economiei naționale poate constitui o șansă de dezvoltare a României.
Turismul, prin natura sa, prezintă numeroase avantaje față de alte domenii de activitate: în cazul turismului " materia primă " folosită există din belșug în țară și este extrem de valoroasă; valoarea adăugată în turism este superioară; turismul nu este o ramură energointensivă; turismul permite transformarea în valută a unor resurse materiale și umane, neexploatabile pe alte căi etc. În pofida acestor avantaje, contribuția turismului la dezvoltarea economiei noastre naționale este mult sub posibilitățile de care dispunem.
Având în vedere că potențialul turistic de care dispunem este superior celui din celelalte țări din Europa centrală și de Est, în perioada următoare se impune reconsiderarea locului și rolului turismului, inclusiv al turismului rural, în cadrul economiei noastre naționale.
Viitorul turismului românesc la începutul mileniului III depinde hotărâtor de capacitatea agenților economici și a spațiului de a valorifica potențialul deosebit de care dispunem, de a se adapta exigențelor crescânde ale cererii turistice și de a ridica calitatea activității turistice sub toate aspectele, adică de a organiza și realiză un turism modern și competitiv. Totodată, depășirea neajunsurilor și dificultăților cu care este confruntat turismul românesc în prezent necesită o politică naționala coerentă și eficientă. Exemplul țărilor care au realizat un turism dezvoltat este edificator în acest sens.
Problema principală a turismului românesc în perioada următoare inclusiv a turismului rural este calitatea produsului turistic privită, în principal, sub aspectul serviciilor turistice, fără de care nici un patrimoniu turistic, oricât ar fi de valoros, nu poate fi valorificat eficient.
Necesitatea concentrării atenției asupra calității produsului turistic decurge din cel puțin trei împrejurări:
a) creșterea ofertei de produse turistice în fiecare țară și la nivelul economiei mondiale, fapt ce determină o sporire a utilizatorilor;
b) creșterea ponderii calității în cadrul concurenței produselor turistice pe piața națională și internațională;
c) influența hotărâtoare a calității asupra celorlalți indicatori economici ai firmei turistice.
În direcția relansării turismului românesc o atenție deosebită se cere acordată mediului înconjurător, acesta reprezentând " materia primă ", obiectul și domeniul de desfășurare a activității turistice. În aceste condiții, relația turism – mediu înconjurător prezintă o semnificație deosebită, dezvoltarea și ocrotirea mediului constituind condiția sine quo non a practicării lui: produsele turistice care include resurse degradate își micșorează valoarea determina reducerea cererii turistice și deci utilizarea mai redusă a bazei materiale turistice, scăderea încasărilor provenite din comercializarea lor.
Deși în România degradarea resurselor turistice nu a atins limite îngrijorătoare, problema se impune menținută în actualitate și luată în calcul în orice strategie de dezvoltare a turismului.
Prin asemenea orientări de dezvoltare a turismului, România se poate transforma dintr-o țară cu un potențial turistic bogat și variat într-o țară cu un turism dezvoltat, modern și competitiv.
La realizarea acestui obiectiv strategic al turismului românesc, turismul rural poate și trebuie să aducă o contribuție substanțială. Specialiștii în domeniu consideră că turismul rural, agreat și solicitat în prezent pe piața turistică, va constitui turismul viitorului și va avea un aport important la rezolvarea problemelor mai sus menționate.
1.2. Specificitatea turismului rural românesc.
Fiind un produs turistic în curs de fundamentare, delimitare și organizare, conceptele teoretice și instrumentele metodologice comportă încă discuții.
În principiu, turismul rural include toate activitățile care se desfășoară în acest mediu. El este reprezentat de așezările rurale situate într-un mediu nepoluat, semnificative prin valorile etnofolclorice și culturale, păstrătoare de tradiții sătești sau cu un bogat trecut istoric, care în afară funcțiilor administrative, economice și culturale proprii, îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului și funcția de primire și găzduire a turiștilor pentru petrecerea unui sejur.
Turismul rural este expresia orientării unei părți însemnate din turiștii contemporani către natură ca urmare a implicațiilor civilizației post industriale. Astăzi natura devine pretext de reflecție, pentru descoperire, pentru educație, dar și pentru tratament, performanțe sportive și implicit pentru o viață nouă.
Datorită resurselor sale naturale și antropice deosebit de bogate, diversificate și echilibrat repartizate în teritoriu, țara noastră prezintă o mare disponibilitate pentru turismul rural. Prin tot ce posedă (munți, dealuri împădurite și întinse câmpii, litoralul Mării Negre, Delta Dunării, numeroase monumente istorice și culturale de vocație universală, artizanatul și ospitalitatea specifică etc.). România poate satisface gusturile și preferințele celor mai exigenți turiști români și străini.
Varietatea și valoarea peisagistică a cadrului natural, diversitatea și dispersia în teritoriu și cu precădere în spațiul rural a patrimoniului cultural – istoric, asigura acestei forme de turism condiții de desfășurare în peste 60 % din cuprinsul țării, ceea ce reprezintă un mare avantaj față de alte țări.
Cu toate aceste condiții extrem de favorabile, turismul rural în România, ca formă organizată și de mare dimensiune se practică de puțin timp. Față de alte țări europene, experiența noastră în organizarea turismului rural este redusă. Specialiștii în domeniu menționează anii 1973-1974 drept un moment semnificativ în dezvoltarea turismului rural, când s-a încercat identificarea a 33 de sate turistice din toate zonele etnografice și omologarea gospodăriilor țărănești pentru activități turistice. Această acțiune nu a fost însă finalizată, doar două sate, Lerești (Argeș) și Sibiel (Sibiu), fiind angajate în turismul rural. În consecință, abia după 1990 s-au inițiat acțiuni sistematice de ordin organizatoric și legislativ de promovare a turismului rural. Întârzierea promovării sistematice a turismului rural în țara noastră obligă la studierea atentă a experienței altor țări în această direcție și valorificarea ei în toate măsurile de revitalizare a turismului rural românesc.
Prin conținutul său, turismul rural se interferează, în mare măsura, cu alte forme de turism cu care se completează și se stimulează reciproc. Avem în vedere în special turismul cultural, turismul cinegetic și de pescuit, turismul legat de Delta Dunării. Drept urmare, cercetătorii disting mai multe tipuri de sate turistice: etnografico – folclorice, de creație artistică și artizanală, climaterice și peisagistice, pescărești și de interes vânătoresc, etc.
Dezvoltarea tuturor acestor sate turistice într-o concepție unitară, oferă posibilități deosebite de echilibrare a pieței turistice în profil teritorial, cu numeroase incidente pozitive asupra turismului rural.
Prin prezența condițiilor favorabile de desfășurare în peste 60 % din cuprinsul țării, turismul rural contribuie la introducerea în circuitul intern și internațional a unei părți însemnate a potențialului turistic al țării noastre, fapt ce impune o atenție specială din partea factorilor răspunzători. Se poate afirma că șansa turismului românesc depinde, în mare măsură, de dezvoltarea corespunzătoare a turismului rural.
Față de alte forme, turismul rural nu necesită investiții mari pentru amenajările de infrastructură sau pentru alte dotări și nu produce aglomerări care creează diverse probleme pentru localitățile urbane. Pentru structurile de primire, pe lângă gospodăriile unor săteni, se pot folosi fermele și pensiunile agricole.
Turismul rural constituie un rezultat dar și o premisă a dezvoltării economiei rurale. El poate contribui din plin la echilibrarea dezvoltării teritoriale a țării. În acest sens avem în vedere următoarele: posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri și locuri de muncă; încurajarea activităților tradiționale locale, cu precădere artizanatul, dar și cele care pot determina dezvoltarea unui comerț specific și crearea de noi locuri de muncă; creșterea veniturilor locuitorilor așezărilor rurale rezultate din valorificarea resurselor locale și a produselor agroalimentare ecologice pentru consumul turiștilor.
În raport cu agricultura, care rămâne activitatea principală a satelor, turismul rural constituie o activitate complementară și nu o alternativă sau o substituție a acesteia.
În condițiile specifice tranziției României la economia de piață, turismul rural îndeplinește și o importantă funcție de protecție socială, oferind populației cu venituri reduse posibilitatea realizării unor concedii de odihnă, de petrecere a timpului liber în peisajul pitoresc al mediului rural din zona muntoasă, litoralul Mării Negre sau Delta Dunării.
Din acest punct de vedere intervenția statului în sprijinirea dezvoltării turismului rural este nu numai necesară, ci și urgentă.
1.3. Direcții de impulsionare a turismului rural în România
Ținând cont de particularitățile turismului rural, dar și de interacțiunea sa cu celelalte forme, impulsionarea acestuia depinde atât de măsurile adoptate la nivelul fiecărei zone, județ și sat turistic, cât și de măsurile inițiate și aplicate la nivelul turismului românesc.
Experiența țărilor care practică un turism eficient demonstrează că punerea în valoare a potențialului turistic valoros de care se dispune nu se produce automat, ci depinde direct de capacitatea investițională și managerială a agenților din acest sector, de strategia generală a statului în domeniul turismului. Acest lucru este cu atât mai necesar în cazul turismului rural care cuprinde unități mici și neexperimentate. Dezvoltarea inițială a turismului rural necesită adesea subvenții publice și măsuri fiscale de favorizate.
Turismul rural se poate dezvolta numai în măsura în care turismul românesc privit în ansamblu își formează o puternică piață. În perioada actuală și tot mai mult în viitor nici o activitate economică nu mai poate fii gândită și rezolvată fără analiza prealabilă a pieței, fără proiectarea unor strategii de lansare și comercializare a produselor respective.
În orice domeniu piața nu se creează de la sine și peste noapte. Cu deosebire în domeniul turismului piața se construiește prin acțiuni complexe atât la nivelul fiecărui agent, cât și la nivelul economiei naționale, deoarece piața turistică prezintă o anumită specificitate: turismul, în calitate de client, urmărește nu doar achiziționarea și consumarea unor mărfuri obișnuite, comune și generalizate la nivelul întregii populații, ci propunerea unor satisfacții individuale potrivite cu pretențiile și mofturile sale, pe care le induc acțiunile din cadrul acestui sector de activitate; locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu și cu locul de formare a cererii; oferta turistică este percepută de solicitant sub forma unor imagini formate prin cumularea tuturor informațiilor receptate, direct și indirect, de fiecare potențial turistic; cererii și ofertei turistice marchează profund întreaga activitate a agenților implicați în turism etc.
Toate acestea fac ca piața turistică să aibă o mare încărcătură de factori de risc și să necesite studii profunde de marketing și management. Turismul rămâne un domeniu de activitate pe cât de apropiat, pe atât de necunoscut. În plus, un timp se lucrează sub pragul rentabilității.
Intensificarea turismului rural în România presupune definitivarea urgentă a cadrului organizatoric și legislativ. În scopul informării profesionale a celor ce vor să se orienteze spre acest sector, în anul luat ființă Asociația Națională pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), cu filiale în majoritatea județelor țării. S-au aprobat normele de clasificare a pensiunilor și fermelor agro-turistice și au fost adoptate unele reglementări privind scutirea de impozite pentru agenții ce practică turismul rural.
Sunt însă necesare multe alte reglementări privind îmbunătățirea infrastructurii rurale, a căilor de acces și a drumurilor, asigurarea cu apă curentă a satelor respective, semnalizarea satelor turistice, editarea unor materiale promoționale privind turismul rural, etc.
Cuprinderea în sfera de activitate a turismului rural a întregului teritoriu național. În acest scop specialiștii în domeniul turismului rural preconizează înființarea unor centre teritoriale (filiale) amplasate în următoarele zone: Maramureș, Bucovina, Moldova Centrală, Vrancea, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Muntenia, Dealurile subcarpatice, Oltenia de sub Munte, Munții Banatului, Crișana, Munții Apuseni, Dealurile Transilvaniei, Culoarul Rucăr- Bran.
Prin intermediul acestor centre se poate acorda gospodăriilor țărănești asistența tehnică și financiară din partea asociațiilor și organizațiilor de turism naționale și internaționale, atât pentru derularea activității, cât și pentru extinderea formelor de cooperare în domeniul turismului rural. Formarea profesională pentru turismul rural, prin organizarea sistematică de cursuri și acțiuni în teritoriu, grupate pe zone, de seminarii pentru pregătirea prestatorilor și Tour-operatorii, a ghizilor și agenților locali, etc.
În același scop, este necesar să se organizeze stagii de documentare și schimburi de experiență între centrele care dispun de rezultate deosebite în turismul rural și să se stimuleze participarea la astfel de acțiuni la nivel național.
Facilitarea colaborării între organismele și organizațiile implicate în dezvoltarea turismului rural din România și organisme similare din celelalte țări europene cu turism rural tradițional, prin sprijinirea asocierii la organismele internaționale de profil, participarea la acțiuni internaționale și invitarea reprezentanților organismelor internaționale la acțiunile organizate pe plan intern.
Acțiunile promoționale trebuie să asigure o imagine sugestivă a turismului rural românesc, atât sub aspectul potențialului turistic, cât și a caracteristicilor sociale, culturale, psihologice specifice poporului nostru.
În cadrul acestor acțiuni este necesar să fie evidențiat atributul de unicitate a unor componente, reflectate printr-un relief divers, într-un mediu natural nepoluat și neaglomerat și multitudinea elementelor de cultură-folclor, monumente, obiceiuri, tradiții. Totodată, se impune să se reflecte imaginea de multilateralitate a ofertei care poate să satisfacă o gamă vastă de preferințe și motivații ale turiștilor, de la categoriile cu venituri mici la cele cu venituri mari.
CAPITOLUL II
STRATEGII DE PROMOVARE A TURISMULUI
RURAL ÎN ZONA POLOVRAGI
Promovarea în turism constă într-un ansamblu de demersuri de comunicare ce vizează transmiterea permanentă, pe diverse căi, a unor mesaje destinate informării atât a clienților potențiali cât și a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor și serviciilor turistice oferite spre comercializare, cu scopul de a consolida o imagine pozitivă și de a cultiva o atitudine favorabilă față de acestea, de a determina, în mentalitatea și obiceiurile de cumpărare și consum a turiștilor, modificări convenabile întreprinderii ofertante.
Promovarea turistică parcurge un proces de perfecționare și adaptare, fiind nevoită să acționeze adecvându-și strategiile în virtutea poziționări intre un produs cu caracteristici complexe și în necontenita evoluție.
Și un consumator cu o motivație diversă și o elasticitate accentuată a cererii, în condițiile unei piețe aflate într-un proces de continuă transformare.
Așadar, de la produs la consumator, prin intermediul pieței de profil, acești factori esențiali de pe '' traseul '' promovării turistice își evidențiază pregnant specificul, complexitatea și tendința de schimbare.
De aceea elaborarea strategiei de comunicare promoțională la nivelul unității turistice, integrarea acesteia în strategia globală, conceperea unui mixt promoțional de natură să valorifice eficient instrumentele promovării constituie premise și rigori pentru acțiuni coordinate, coerente și interdependente.
Activitățile promoționale în turismul rural necesita investiții importante din cauza întinderii geografice mări a piețelor turistice, manifestării unei concurente acerbe și caracterului intangibil al produsului turistic. Din această ultimă perspective se poate afirma că natura intangibilă a serviciilor turistice conduce la creșterea importanței strategiei de promovare.
România are un avantaj esențial față de alte țări, prin faptul că, datorită unui potențial turistic bogat și variat, poate oferi, în mod practic, toate formele de turism solicitate: sejur pe litoral, în stațiuni de munte, în stațiunile balneoclimaterice, sporturi de iarnă, vânătoare, pescuit, circuite turistice culturale.
2.1. Serviciile turistice. Serviciile de cazare
Serviciile de agrement din România se caracterizează printr-o ofertă turistică cu posibilități reduse de divertisment. Acestea se limitează în cele mai bune cazuri la o discotecă, un bar, un joc mecanic sau o masă de biliard. Este adevărat că peisajul din România este mai frumos decât cel din alte țări turistice, dar aceasta nu este de ajuns. Ce-i oferi turistului în afară de peisaje pitorești? O zi le admira, o zi vizitează monumentele istorice, apoi se plictisește. În țările turistice, profesioniștii din domeniu dau dovadă de o mare abilitate în a determina turistul să cheltuiască și în același timp să se simtă bine. Vizitatorilor diferitelor destinații turistice li se oferă forme diverse de agrement precum: zboruri cu parapanta, coborâri cu barca pneumatică pe râurile de munte, închirieri de scutere, biciclete, cursuri de călărie, programe de vânătoare și pescuit, săli de gimnastică de întreținere (FÍTNESS), excursii diverse și multe altele.
2.2 Strategiile de dezvoltare ale produsului turistic românesc
Turismul românesc este susținut la ora actuală aproape exclusiv de resursele naturale și vestigiile istorice, aportul infrastructurii fiind unul minor. Calitatea serviciilor turistice nu numai că nu îi atrage pe cetățenii străini, dar îi alungă și pe români, care au descoperit că la aceiași bani pot beneficia de condiții excelente în Turcia sau Grecia.
În vederea creșterii competitivității ofertei pe piața națională și internațională sunt necesare dezvoltarea și modernizarea produsului turistic românesc. În acest sens menționăm faptul că Ministerul Transporturilor. Construcțiilor și Turismului a stabilit o serie de obiective strategice la nivel național:
îmbunătățirea și consolidarea produsului turistic în acele zone, stațiuni, localități, trasee care sunt cele mai cunoscute în prezent pentru turiștii străini și români și unde există, deja, creată o anumită structura;
dezvoltarea și modernizarea produsului turistic astfel încât România să se distingă de alte țări de destinație turistică;
ridicarea nivelului standardului serviciilor în conformitate cu categoria unității turistice și tariful utilizat;
optimizarea și dezvoltarea la maximum a componenței culturale a produsului turistic;
ținând cont de faptul că circulația turistică internă scăzută este datorată, în principal, existenței unei ponderi mări a populației cu venituri mici și, deci, indisponibile pentru practicarea turismului, strategia de dezvoltare a produsului turistic pentru perioada următoare va trebui să acorde o atenție sporită dezvoltării acelor forme de turism cu adresabilitate către aceste categorii de populație;
creșterea calității și mărirea capacității amenajării turistice;
protejarea și îmbunătățirea mediului natural în zonele turistice, îmbunătățirea nivelului de protecție a turiștilor, știut fiind că repercusiunile asupra mediului înconjurător cresc proporțional cu volumul turismului.
definitivarea și promovarea unui număr restrâns de produse turistice pentru piața externă, bine puse la punct;
organizatorii de produse turistice (Tour-operatorii) să fie buni cunoscători ai traseele lor turistice, ai obiectivelor ce pot atrage vizitatori din țară și străinătate pentru a se putea valorifica întregul areal turistic, natural și antropic al României;
reinventarierea tuturor surselor turistice naturale și antropice, având ca scop amenajarea, restaurarea, dezvoltarea și modernizarea destinațiilor de vacanță precum și extinderea și diversificarea serviciilor pe coordonate noi;
elaborarea unui plan strategic pe termen mediu și lung pentru a identifica piețe și grupuri de consumatori;
crearea unei strategii pentru îmbunătățirea nivelului serviciilor la hoteluri și restaurante;
valorificarea punctelor de atracție unice ale României: zonele de turism cultural, folcloric și rural;
colaborarea cu parteneri regionali pentru a vinde pachete de programe cu destinații multiple;
asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice atractive și a stimula piețele turistice actuale și potențiale;
Promovarea internă a produsului turistic românesc va urmări scoaterea în evidență a celor două mari avantaje ale acestuia față de piață turistică în ansamblu:
diversitatea și complexitatea produsului turistic românesc care acoperă și cuprinde toate formele principale de turism: turismul estival, balnear, de sporturi de iarnă, turismul cultural și rural s.a. și se poate orienta către diferite segmente ale clientelei, de diferite vârste, cu venituri modeste sau ridicate etc.;
raportul preț-calitate, avantajos pentru marea masă a populației în comparație cu destinațiile externe, mai costisitoare, în multe cazuri pentru o ofertă asemănătoare.
Politicile de marketing care au ca obiect produsul turistic românesc trebuie să aibă în vedere asigurarea condițiilor optime de cazare în hotel. Aici gama serviciilor care trebuie oferite trebuie să fie foarte largă. Criteriile calitative ale serviciilor hoteliere vizează:
o curățenie exemplară, pornind de la exteriorul hotelului (parcări, trotuare etc.) și terminând cu ultima cămăruța din interior;
turiștii occidentali sunt toarte sensibili în privința acestui aspect, care poate deveni decisiv pentru o eventuală revenire în viitor;
adaptarea bucătăriei ia gusturile turiștilor. Astfel, exista turiști care preferă să fie serviți, dar exista și unii care prefera să-și aleagă singuri felul de mâncare (self-service). Bucătăria va trebui să fie adaptată cerințelor, preferințelor clienților;
asigurarea unor variante de recreare, odihna cum ar fi: sauna, piscina, parc sau grădina;
asigurarea cu maximum de operativitate a altor servicii hoteliere (rezervări de bilete, închirieri de autoturisme, servicii obișnuite: spălat, călcat etc.).
Mentalitatea lucrătorilor din industria ospitalității reprezintă o altă problemă pe care România trebuie să o rezolve, dacă dorește să reintre în circuitul turistic internațional. Hotelierul de la noi din țară nu a înțeles încă faptul că zâmbetul nu-l costa nimic… în plus, este deja cunoscut modul în care chelnerii români își tratează clienții, încărcarea notelor de plată sau, pur și simplu, escrocarea turiștilor se regăsesc, din nefericire, în topul plângerilor clienților străini. Lucrătorii din turismul autohton își schimba vechea mentalitate foarte greu și întâmpina dificultăți de înțelegere a psihologiei și nevoilor turiștilor occidentali. Aici trebuie să avem în vedere faptul că se vinde confortul unei vacanțe care, în majoritatea cazurilor, se realizează o dată pe an și sunt foarte greu de compensat nemulțumirile care pot să apară în rândul turiștilor.
Este absolut necesară și realizarea unor infrastructuri cu facilitățile aferente: autostrăzi, stații de alimentare cu combustibil suficiente (în această privință, progresul este evident), indicatoare de prezentare a căilor de circulație și a zonelor străbătute de automobiliști, posibilități de a închiria autovehicule de o cât mai mare diversitate, posibilități de parcare, stații de spălare și reparații etc.
În plus, credem că se impune asigurarea unei oferte variate de produse de tip suvenir. O atenție deosebită trebuie acordată hărților, pliantelor, ilustratelor și obiectelor de artizanat.
Atunci când grecii contemporani, spre exemplu, au demarat construirea unor punți și balustrade din lemn într-o peșteră oarecare, luminând-o electric și găsindu-i, ulterior, și o anumită valoare istorică, ei au construit, de fapt, un produs turistic, în jurul căruia s-au ridicat, apoi, mini-hoteluri și restaurante pentru turiștii amatori să viziteze peștera respectivă. Aceasta este ordinea după care se structurează o afacere în turism: mai întâi depistarea sau crearea produsului turistic și numai după aceea ridicarea infrastructurii (căi de acces, unități de cazare etc.).
2.2.1. Politici și strategii aplicate la nivel regional
Transformarea unor zone rurale în destinații turistice se face progresiv fie la inițiativa unor grupuri de întreprinzători care dezvoltă mici afaceri turistice cu scopul de a atrage turiști, fie ca rezultat al descoperirii zonelor de către vizitatori generând astfel cererea pentru activități turistice la care comunitatea locală reacționează.
În ultimele decenii politica dezvoltării regionale a Uniunii Europene coroborata cu politicile naționale ale statelor membre au încurajat orientarea turismului către zonele rurale luând în calcul efectele și implicațiile sociale pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate de Organizația Mondială a Turismului rezulta că turismul rural se dezvolta într-un ritm mai rapid decât turismul internațional în ansamblul său.
2.2.2. Analiza SWOT a produsului turistic oltenesc
Analiza SWOT se referă la punctele forte și punctele slabe ale firmei turistice, asociate cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață. Această analiză se aplică mediului în care se desfășoară afaceri și constituie primul pas pe care personalul compartimentului de marketing trebuie să-l facă pentru aprecierea gradul de îndeplinire a obiectivelor și nu în ultimul rând pentru a identifica problemele cu care aceasta se confruntă.
Puncte forte:
potențial natural ridicat;
mediul natural bine conservat, diversitatea deosebită, aerul curat, cadrul natural propice relaxării;
forme de relief deosebite;
peisajele naturale atractive (cu păduri, râuri, lacuri, munți);
ospitalitatea locuitorilor și tradițiile;
existenta așezămintelor cultural spirituale;
agroturismul, ecoturismul (turismul verde);
dezvoltarea produselor turistice tip « nișa » (turism ecologic, montan);
centre culturale, muzee istorice, casele memoriale, monumentele unice pe plan mondial;
infrastructura specifică de cazare bine reprezentată;
specialitățile gastronomice locale (bucătăria tradițională);
folclorul și festivalurile, obiceiurile de Anul Nou, muzica/dansurile tradiționale;
ospitalitatea agro-turistica.
Oportunități:
dezvoltarea unor noi stațiuni turistice;
refacerea rețelei județene de drumuri, prioritatea având cele care asigura accesul spre punctele de interes turistic;
existența unor programe de finanțare;
sporturile extreme, aventurile montane, plimbările;
crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul turistic; integrarea în programele finanțate de Uniunea Europeană;
crearea unei burse de turism;
organizarea de închirieri de case tradiționale pentru perioada de vacanță; acestea ar putea fi integrate în una sau mai multe rețele europene profesionale de locație și distribuite de rețeaua de agenții de turism din România;
dotarea structurilor de primire cu săli de conferințe;
încurajarea dezvoltării unor forme noi de turism (ex. de aventură);
susținerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective și evenimente culturale și spirituale;
îmbunătățirea infrastructurii;
constituirea unei rețele de centre de informare turistică în apropierea principalelor obiective turistice.
2.3. Calificarea forței de muncă din turism
Calificarea personalului care lucrează în turism este un aspect determinant pentru calitatea serviciilor. În condițiile unei concurente tot mai accentuate, chiar și numai pe piața româneasca, serviciile și calitatea acestora sunt de cele mai multe ori determinante în alegerea unei destinații turistice.
Autoritatea Națională pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare și Învățământ, organizează cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin rețeaua Ministerul Educației și Cercetării și acordă brevete și certificate de specialitate. Pentru lucrătorii din turismul local, care nu sunt absolvenți de studii superioare de specialitate, sunt recomandate cursuri de instruire profesională pentru administratori de pensiune, ospătari, bucătari, cursuri de perfecționare pentru de limbi străine și calculator.
2.4. Marketingul turistic rural
Aplicarea orientării de marketing în turismul rural este influențată de faptul că serviciile oferite de această formă de turism prezintă unele caracteristici ce le diferențiază de celelalte servicii turistice și non turistice și anume:
preponderenta factorului emoțional în raport cu cel rațional în decizia de cumpărare a produsului turistic. Menționăm faptul că turismul rural este, cu precădere, un turism familial și că succesul realizării produselor turistice rurale depinde de imaginea și experiența turistică a tuturor membrilor familiei. Din alternativele oferite, va fi ales produsul turistic rural despre care grupul familial și-a format cea mai bună imagine și care îi oferă în momentul respectiv cele mai mari satisfacții familiale:
complexitatea serviciilor turistice rurale, în turismul rural complexitatea are o semnificație relativă, unele produse turistice având o structură simplă (de exemplu, produsele turistice rurale oferite la noi în țară, unde nu exista încă o industrie a agrementului și unde lipsa cererii încetinește progresul bazei tehnico materiale specifice), altele având o structură complexă (de exemplu, produsele turistice rurale oferite în țări care au beneficiat de eforturi investiționale substanțiale în acest sector). De asemenea, în general, turismul rural oferă o gamă de servicii complementare mult mai restrânsa decât alte forme de turism (de odihnă, de tratament, cultural etc.);
dependenta serviciilor turistice de serviciile oferite de întreprinderile complementare. Astfel, serviciile turistice sunt oferite consumatorilor prin intermediul întreprinderilor de turism, dar sunt prestate de către firmele complementare. Într-un pachet de vacanță oferit, transportul este realizat de una sau mai multe firme de profil angajate de întreprinderea de turism, cazarea se poate face în una sau mai multe structuri de primire turistică, masa poate fi servită într-unul sau mai multe restaurante etc. În aceste condiții, întreprinderilor turistice le revine sarcina de a avea în vedere atât calitatea serviciilor oferite de întreprinderile complementare, chiar urmărirea în timp a evoluției lor economico-sociale.
În turismul rural, numărul întreprinderilor complementare se reduce, întrucât transportul se realizează, de regulă, cu mijloace proprii, cazarea se face într-o singură structură de primire turistică (pensiune sau ferma agro-turistică), masa se servește în incinta unității de cazare, prin specificul formei de turism etc. Serviciile turistice se oferă consumatorului fie direct, fie prin intermediari, care au un rol important nu numai în distribuție, ci și în decizia de cumpărare a consumatorului, în turismul rural, rolul intermediarilor crește întrucât prestatorii sunt, de regulă, firme de dimensiuni mici, lipsite de putere proprie de distribuție. Din această cauză, decizia consumatorului de produse turistice rurale este direct dependenta de imaginea oferită de intermediari (canale de distribuție) în legătură cu calitatea serviciilor turistice rurale, aceștia fiind considerați experți de către consumatori.
Sezonalitatea în turism, în general și în turismul rural, de asemenea este determinată de factorii naturali și sociali și are intensități diferite în funcție de destinația turistică. Din acest motiv și elementele mixtului de marketing sunt utilizate în mod diferit. Astfel, dacă promovarea se face în special în extrasezon, prețul și distribuția ating valori maxime în sezon. În perioadele de extrasezon se execută lucrări de întreținere-reparații și se proiectează viitoarele produse turistice.
Aplicarea strategiilor de marketing în activitatea turistică a condus și va conduce la dezvoltarea fără precedent a acesteia, fenomenul având însa și urmări negative asupra mediului înconjurător și comunităților locale, întrucât, mai mult decât în orice altă formă de turism, în turismul rural mediul înconjurător se constituie atât în resursa turistică, cât și în suport de desfășurare a activităților turistice, trebuie avute în vedere strategii corespunzătoare, cunoscute sub denumirea de "marketing verde".
2.4.1. Analiza mediului intern și extern de marketing în turismul rural românesc
Plecând de la definiția data marketingului de "Chartered Institute of Marketing" din Regatul Unit, aceea că marketingul reprezintă procesul managerial responsabil cu identificarea, anticiparea și satisfacerea profitabilă a necesitaților clienților", putem spune că realizarea activității de marketing presupune două genuri de analiza:
analiza SWOT;
analiza factorilor mediului extern. Analiza SWOT presupune parcurgerea următoarelor etape:
evidențierea punctelor tari (Strengths);
evidențierea punctelor slabe (Weaknesses);
evidențierea oportunităților (Opotunities);
evidențierea amenințărilor (Threats).
Pentru turismul rural românesc, analiza SWOT a scos în evidență următoarele aspecte [13]:
a) punctele tari sunt determinate de factorii interni, care favorizează dezvoltarea turismului în (țara noastră, constituiți dintr-o mare varietate de produse și servicii. România, țara central europeană, include un patrimoniu turistic natural și antropic deosebit de valoros, în care un rol important îl joacă relieful deosebit de pitoresc și variat, obiectivele turistice și activitățile recreatorii (drumeții, pescuit, vânătoare, peșteri, schi și multe altele). Alături de acestea putem menționa stilul de viața tradițional și existența satelor vechi, care păstrează încă atmosfera arhaică și unde turistul poate experimenta "o călătorie în timp".
Între punctele tari, care pledează de la sine pentru dezvoltarea turismului putem aminti:
existența unor rute internaționale atât prin autostrăzi, cât și pe cale ferată;
existenta a 17 aeroporturi, dintre care 5 internaționale;
interesul și preocuparea comunităților rurale, a organizațiilor neguvernamentale specializate;
accesul la produse și influențe occidentale;
tarife accesibile (cazare, masă, transport);
transporturi acceptabile;
fructe și legume proaspete de sezon;
vinuri excelente.
Analiza realizată evidențiază principalele repere ale funcționarii interne a turismului rural românesc, prin punctele forte și punctele slabe, care pot fi proiectate prin prisma celor "7P": produsul, prețul, poziția în lanțul de distribuție, promovarea, personalul, premisele fizice, profitul.
Cadrul extern este conturat prin intermediul oportunităților și amenințărilor a căror examinare ne va permite depistarea influentei acestora asupra evoluției și devenirii turismului rural românesc. Acestea (oportunitățile și amenințările) pot fi studiate și prin intermediul factorilor STEP (sociologici, tehnologici, economici și politici), ca și prin viziunea factorilor mediului concurențial (piața, putere de negociere, concurența, costuri). Aceste analize complexe, interdisciplinare pot evidenția noi valențe ale produsului turistic rural sau aspecte care fac că produsul turistic rural românesc să nu fie receptat conform așteptărilor.
2.4.2. Proiectarea imaginii în turismul rural
Așa cum a rezultat din analiza SWOT, o primă problemă în turismul rural românesc este insuficientă cunoaștere a produselor turistice pe plan intern și internațional, deci o activitate promoționala redusă. De fapt, unul din domeniile de bază ale marketingului turistic este promovarea produselor. Produsul turistic rural-vacanță la țară este un amalgam de produse și servicii a căror componente individuale sunt oferite de firme diferite, în general, cunoștințele turistului despre destinațiile turistice sunt vagi, deci rolul marketingului este acela de a crea imaginea destinației unice, un loc care oferă beneficii particulare pentru satisfacerea nevoilor turistului.
Imaginea destinațiilor turistice creată și proiectată de agențiile de turism a fost studiată de mulți cercetători, din studiile efectuate desprinzându-se trei probleme importante. Dintre acestea, cea mai importantă este aceea că imaginea proiectată de agențiile de turism nu este cea mai importantă sursă de idei despre destinațiile turistice pentru turistul potențial, în expresie cantitativă ea putând fi considerată nesemnificativă. Imaginea proiectată prin mass-media, experiența personală din vacanțele anterioare a vizitatorilor și experiența din contactele personale ale vizitatorilor potențiali este mult mai importantă decât imaginea promovată de chiar destinațiile turistice.
O a doua mare problemă desprinsă din cercetările asupra efectelor imaginii turistice a destinațiilor privește elementele imaginii turistice și legăturile dintre acestea pentru realizarea scopului final al activității de marketing. Claritatea, simplitatea și minimum de distonanță cu imaginea preexistentă sunt esențiale pentru succes.
În sfârșit, a treia problemă a proiectării imaginii turistice este conflictul său, în cel mai bun caz, complementaritatea imaginilor proiectate de diferite destinații în aceeași regiune și imaginile acelorași destinații proiectate de agenții diferite. O variantă a acestei probleme tine de faptul că acest conflict poate să apară la scara spațială, fiind dat de realitatea că diferite autorități sunt responsabile cu imaginea turistică la nivelele naționale, regional și local.
Important este că imaginea turistică creată prin acțiuni de marketing să nu difere de realitate, diferența fiind repede descoperită de consumator. Soluția cea mai prudentă ar fi proiectarea unei imagini atât de generalizate, încât să nu existe diferențe fata de alți ofertanți, obținându-se aceleași efecte generale.
2.4.3. Principalele particularități ale marketingului în turismul rural
Particularitățile marketingului în turismul rural sunt determinate de caracteristicile produselor turistice rurale, a serviciilor turistice și a prestatorilor din turismul rural.
Particularitățile produsului turistic rural cu influența asupra activității de marketing sunt:
complexitatea relativă a produsului turistic, compus dintr-o diversitate de prestații care se referă la toate experiențele și activitățile turistului din momentul părăsirii domiciliului sau și până în momentul reîntoarcerii, fără a concura însa produsele formelor clasice de turism și influențat de o vastă gama de factori determinați de caracteristicile mediului specific de desfășurare a acestei forme de turism;
intangibilitatea produsului turistic rural și multitudinea interpretărilor subiective determinate de funcțiile și motivațiile prin care turiștii se raportează la produse și servicii aparent identice . Remarcăm faptul că, în turismul rural apar motivații noi față de celelalte forme de turism, cum ar fi nevoia de petrecere a timpului liber în mijlocul naturii, nevoia de întoarcere la locurile de origine, nevoia de experiențe inedite, cum ar fi participarea la activitățile gospodăriei rurale etc.
imposibilitatea transportului produselor sau a serviciilor ce le compun și care sunt strâns legate de localizarea lor teritorială. Legat de localizarea în teritoriu trebuie să arătăm faptul că accesul la produsele turistice rurale este mai dificil, depinzând în mai mare măsură de calitatea cailor de comunicație decât alte produse turistice.
Doar țările cele mai avansate economic reușesc să asigure accesul facil în zonele rurale, printr-o infrastructură de transport bine pusă la punct.
importanța subiectivă a produsului turistic, care depășește valoarea sa economică deoarece presupune nu numai o anumită cheltuială, dar și existența timpului liber după o lungă perioadă de așteptare. Din acest punct de vedere, turismul rural fiind o formă mai ieftină de turism este mai ușor de practicat ca turism de sfârșit de săptămână, în special în zonele unde baza tehnico-materială specifică este dezvoltată;
probleme externe față de produsul turistic, respectiv diverse evenimente (chiar ne turistice) din țară vizitata sau la care se intenționează vizita (stări conflictuale, crize, instabilitate economică și socială etc.);
importanță socială a produsului turistic pentru individ-vacanță, care este scopul principal al turismului, fiind simbolul cel mai caracteristic al statutului individual și al gradului de integrare în colectivitate. Precizăm faptul că, fiind puternic dependent economic de nivelul veniturilor, în perioada actuală gradul de participare al populației la activitatea turistică nu reprezintă un indiciu privind poziția individului în societate, în România.
Produsul turistic rural românesc, asemănător produselor turistice rurale existente pe piața turistică mondială, cuprinde componente de bază (cazarea, alimentația, transportul etc.) și componente auxiliare (balneoterapia, agrementul, activitățile sportive etc.). Serviciile de bază au rolul de a satisface nevoi cotidiene, care cu mici excepții ce țin de specificul zonal, național, tradițional, nu justifica întru totul nevoia de deplasare sau părăsirea reședinței de către turist.
Ceea ce atrage și determină în mare parte alegerea unei destinații turistice sau a alteia sunt:
factorii naturali: așezarea geografică, relieful, peisajul, vegetația, fauna și clima;
factorii generali ai existenței și activității umane trecute și prezente: limba, mentalitatea, ospitalitatea, obiceiurile, folclorul, cultura (religia, arta, știința), politica, economia;
elementul uman: atitudinea populației locale fata de turiști, a prestatorilor, administrației și reprezentanților pazei și ordinii publice etc.;
infrastructura generală: transporturi și comunicații, structura și imaginea așezărilor, aprovizionarea cu apa și energie, canalizarea, telecomunicațiile etc.
Echipamentele turistice: transporturile turistice, mijloacele de cazare, de alimentație, activitățile sportive, distracțiile, informațiile etc.
Între caracteristicile produsului turistic sunt importante cele referitoare la serviciile ce intra în compoziția produsului turistic și anume:
varietatea și eterogenitatea tipologică a caracteristicilor serviciilor care compun produsul turistic;
proveniența lor eterogenă. Produsul turistic este format dintr-o multitudine de servicii, unele turistice (cazare în pensiuni sau ferme agro-turistice, alimentație în incinta unității sau în alte unități, servicii de agrement, excursii, drumeții, sport, servicii de informare etc.), altele ne turistice (transport în comun, telecomunicații, servicii bancare și de schimb valutar etc.), toate intrând în anumite proporții în componența produsului turistic. Aceste caracteristici (ale produsului, ale serviciilor și ale întreprinderilor turistice) determina conținutul acțiunilor de marketing pe care întreprinderile turistice le pot iniția atât în domeniul politicii de produs cât și în cel al politicii promoționale.
2.5 Strategii de promovare prin internet
Agențiile de turism din România au înțeles că, pentru o mai bună informare a clienților actuali și potențiali, web- ul este un instrument care începe să fie din ce în ce mai mult la îndemâna turiștilor. Astfel, pe web au apărut numeroase site-uri de promovare a ofertelor turistice.
Există un număr satisfăcător de site-uri românești, unele de sine stătătoare, altele găzduite de alte site-uri specializate. O mare parte din firme au preferat să-și construiască imaginea pe internet numai în limba engleză, fără a avea o versiune în limba română. Domeniile principale sunt: mare, munte, străinătate, vânătoare, ticketing (rezervări avion). Lipsesc aproape cu desăvârșire listele detaliate cu ofertele agențiilor de turism, prezentările lăsând impresia că ar fi un fel de site-uri de promovare a imaginii turistice a României. Sunt folosite imagini cu peisaje pitorești, însoțite de texte publicitare, dar informații despre preț și posibilitatea de cazare, transport etc. Nu există decât pe foarte puține site-uri. Imaginea firmelor se oglindește și în designul site-urilor care, de obicei, nu depășesc mai mult de trei-patru pagini, sfârșindu-se de fiecare dată cu adresa și numerele de telefon unde pot fi contactate.
Un site cunoscut, în cadrul căruia firme de turism (agenții de turism, hoteluri, companii de transport etc.) își promovează produsele și serviciile turistice este Romanian Travel Guide – Ghidul turistic al României. Ca pachet de informații, acest site cuprinde date generale despre România, dar și date detaliate despre firmele de turism ale fiecărui județ obiectivele turistice, opțiuni pentru cazare, prestări de servicii turistice. Acest ghid turistic pe internet oferă și servicii utile (în special de intermedieri și nu numai) turiștilor din întreaga lume interesați de România.
Printre portalurile de turism ale României menționăm:
www.infotravelromania.ro
www.turismrural.ro
www.ruraltourism.ro
www.ruraltourism.ro
www.antrec.ro
www.comunapolovragi.ro
www.castania.ro
Avantajele realizării unui astfel de site turistic sunt:
poate fi accesat din orice colț ai lumii;
are o structură de informații accesibilă, completa și complexă;
informațiile sunt prezentate în forme sintetice, care sunt ulterior detaliate;
informațiile sunt actuale, putând fi modificate în orice moment;
satisface nevoile de promovare specifice ale firmelor din domeniul turismului.
Concluzia autorilor unuia dintre site-uri le despre țara noastră este următoarea; "România va rămâne neexplorată până când nu se va dezvolta industria turismului, iar dificultățile economice nu vor îi depășite. Între timp, pachetele turistice sunt oferite la un preț foarte bun, iar turiștii îndrăzneți care călătoresc pe cont propriu vor descoperi o parte a Europei bogată în tradiții, acea parte care a scăpat de presiunile, complexitatea și estetică timpurilor moderne." Cu alte cuvinte, spunem noi, programul turistic al României poate fi promovat sub titulatura: "O călătorie înapoi în timp".
CAPITOLUL III
MODALITĂȚI DE VALORIFICARE A RESURSELOR TURISTICE DIN LOCALITATEA POLOVRAGI
3.1. Contextul geografic al localității
Comună Polovragi este așezată la poalele de sud-vest ale Munților Căpățânii, în depresiunea cu același nume, în partea de nord-estic a județului Gorj, pe malul stâng al Oltețului.
Fig.3.1 Intrarea în Polovragi
Depresiunea Polovragi face parte din Depresiunea Subcarpatică olteană, situată între Bistrița Vâlcii / Dealul Costești, la est și râul Motru, la vest. Valea Oltețului desparte Munții Parâng (spre vest) de Munții Căpățână (spre est), printr-un un relief abrupt calcaros, de circa 200 – înălțime.
Teritoriul administrativ al comunei are o suprafață de – din care reprezintă teren agricol și se întinde spre nord până în creasta principală a Munților Căpățânii, având ca vecini: orașul Horezu spre est, Mălaia spre nord, Baia de Fier spre vest, iar spre sud, Alimpești și Slătioara. Între aceste limite, altitudinea variază de la , în extremitatea sudică, la , în Vf. , situat pe creasta principală a Munților Căpățânii.
Comună Polovragi este alcătuită din două sate: Polovragi – reședința de comună și Racovița. Asemenea întregii zone submontane dintre Gilort și Bistrița Vâlcii, populația comunei Polovragi a suferit puternice influente demografice și etnoculturale dinspre Mărginimea Sibiului. Rezultatul acestei interferențe se regăsește în graiul, portul și tradiția pastorală asemănătoare satelor din Mărginime, aspect care reprezintă un punct forțe în dezvoltarea turistică a localității, prin elementele culturale cu valoare de unicat pe care le poate oferi potențialilor vizitatori. Păstrarea acestui patrimoniu etnocultural trebuie să reprezinte, alături de infrastructură și utilități, obiectivul principal al strategiei de dezvoltare a localității.
3.2. Patrimoniul natural
Poziția localității, în arealul Subcarpații Olteniei, care determină varietatea și structura reliefului, tipul de vegetație și lipsa surselor depoluare sunt elemente determinante în constituirea cadrului natural al zonei. Localitatea beneficiază așadar, de locuri atractive, pitorești, cu un climat favorabil recreării și petrecerii timpului liber, de numeroase obiective turistice spre care se îndreaptă anual zeci de mii de turiști.
3.2.1. Resurse turistice naturale
Formele de relief montan și submontan, având ca suport o structură geologică complexă (în principal roci cristaline și calcare jurasice, pe care s-au dezvoltat numeroase forme de relief carstic), îmbogățesc aspectul peisagistic al zonei și creează oportunități pentru practicarea unor variate forme de turism. Importanța științifică (geologică, geomorfologică, botanică și forestieră) a întregii zone carstice a determinat declararea acesteia ca arie protejată.
Cheile Oltețului – De circa lungime, impresionează prin sălbăticia și îngustimea defileului, în lungul căruia șerpuiește un drum forestier de lungime; urmărind cursul pârâului Olteț până la obârșie (limita naturală între Munții Parâng și Munții Căpățână), drumul forestier trece creasta Parângului pe , pentru a ajunge apoi în Valea Latoriței, importanta zona turistică din bazinul Lotrului. Întreaga zonă a Cheilor Oltețului prezintă un deosebit interes și din punct de vedere floristic și peisagistic. Pe puținul sol format între stâncile calcaroase, vegetează numeroase specii submediteraneene. În acest cadru generos, mai putem adăuga existența unei păduri seculare de castan comestibil, urmare a influențelor climatice submediteraneene. Aici există peste 300 de specii de plante caracteristice terenurilor calcaroase: unghia ciutei, strâjnicul, ruginită. Drumul forestier, amenajat de-a lungul canionului, permite accesul rutier facil spre peșteră, aflată la circa după intrarea în chei, la altitudine, în versantul stâng al Oltețului și totodată pune în evidență frumusețea și sălbăticia peisajului carstic. Peștera, cu o lungime totală de circa , este un vechi meandru subteran al Oltețului, aflat la nivelul de . Sub acest nivel, acțiunea erozivă a Oltețului a dus la adâncirea albiei și formarea unui adevărat canion. Din galeria principală, în cea mai mare parte orizontală, se desprind mai multe culoare laterale, în parte colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare, mai important fiind cel din dreapta, numit "Culoarul Liliecilor". Galeria, din care circa este electrificată, continua cu înălțimi de 2 – și lărgimi de circa . Sunt frecvente prăbușirile, scurgerile din tavan, hornurile; aici se deschid culoare secundare mici, împodobite cu calcit. Trasee de alpinism din zona carstică (Cheile Oltețului), unde există mai multe trasee de alpinism, de diferite grade de dificultate traseul pârâului Olteț, însoțit de drumul forestier, este deosebit de pitoresc; în locul denumit Luncile Oltețului, la ieșirea din chei, înspre amonte, exista un amplasament propus pentru amenajarea unui sat de vacanță, inclusiv cu platforma de campare; realizarea proiectului investițional va contribui la apariția în această zonă a unui complex turistic de agrement și recreare; Fondul forestier bogat, reprezentat prin păduri de foioase și conifere, îmbracă versanții sud-vestic ai Munților Căpățâna, creează un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacanțe active.
Flora pajiștilor montane și a fânețelor, de o diversitate impresionantă, în funcție de altitudine, îmbogățesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore; elementele climatice ale zonei, fără valori extreme, sunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului, pentru repunere în formă a organismului după stres.
3.2.2. Resurse turistice naturale cu regim special
Cheile Oltețului și Peștera Polovragi – rezervație complexă, cu o suprafață de .
Fig.3.2 Cheile Oltețului
Fig.3.3 Peștera Polovragi
Pădurea de castani comestibili, cu exemplare multiseculare, situată lângă mănăstire cu o suprafață de10 ha.
3.3. Patrimoniul cultural
3.3.1. Monumente cultural – istorice
Fortificația geto-dacică, situată deasupra versantului în care se afla Peștera Polovragi, în punctul denumit "Crucea lui Ursache";
Fig.3.4 Crucea lui Ursache
Mănăstirea Polovragi, monument istoric și de arhitectură; biserica mănăstirii, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", a fost atestata documentar într-un hrisov emis de Matei Basarab, în anul 1648; a fost rezidita în 1643 – 1647 și restaurata în perioada 1690 – 1693 din inițiativă domnitorului Constantin Brâncoveanu; posedă o importantă colecție de icoane pe sticlă și lemn (peste 650 exemplare), datând din sec. XVIII – XIX, precum și o bibliotecă valoroasă, cu peste 3.000 volume; Biserica bolniței, cu hramul "Sf. Nicolae", a fost zidită în stil bizantin, între anii 1731 – 1732;
Fig.3.5 Mănăstirea Polovragi
Biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae", ctitorită în anul 1806.
3.3.2. Elemente de patrimoniu etnocultural
Centrul etnografic Polovragi este centru etnofolcloric, cu tradiții legate de păstorit și transhumanța; renumit pentru:
portul popular ciobănesc cu influențe din zona Mărginimii Sibiului,
arhitectura tradițională
case vechi de lemn cu pridvor, specifice zonei etnografice "Oltenia de sub Munte";
costumul popular, fie în două culori, alb și negru, asemănător zonei Mărginimea Sibiului;
cusături și țesături artistice (săculeț, disag), meșteșuguri cu o răspândire din ce în ce mai redusă;
prelucrarea artistică a lemnului
obiecte de uz gospodăresc: lăzi, coșuri, furci de tors lâna s.a.;
manifestări etnofolclorice: "Nedeia de "
confecționare de instrumente muzicale – fluiere;
se desfășoară în perioada 18 – 20 iulie și atrage un mare număr de turiști din toată zona de nord a Olteniei. Este un eveniment deosebit pentru viața social – economică și culturală a localității. Este o paradă a portului, cântecului și dansului popular oltenesc.
Fig.3.6 Nedeia de ( Târgul Polovragi )
3.4. Oferta de petrecere a timpului liber
Diversitatea și valoarea potențialului turistic existent pe teritoriul comunei Polovragi sunt premise care favorizează modalități multiple de petrecere activă a timpului liber, de odihnă, de recreare și de practicarea unor forme de turism specifice.
Turismul cultural religios este favorizat de prezența unor obiective religioase de valoare excepțională, intrate deja în circuitele naționale și cu un segment fidel de turiști care vin periodic în pelerinaj la mănăstirile din nordul Olteniei. Mănăstirea Polovragi mai este vizitată și de turiștii sosiți la tratament în stațiunile balneare de pe Valea Oltului.
Mănăstirea Polovragi reprezintă un important centru monahal care contribuie la conservarea spiritualității și culturii ortodoxe românești, de la sud de Carpați.
Turism etnocultural. Caracterul și tradiția acestei zone a orientat locuitorii către meșteșuguri artizanale cu specific românesc, precum țesăturile executate manual (costum popular, ștrengare oltenești), cusături, prelucrarea artistică a lemnului. Vechile legături ale populației locale cu "ungurenii" de peste munte din satele Mărginimii Sibiului, și-au pus amprenta asupra obiceiurilor legate de oierit, folclorului, graiului și a costumului popular. Existența acestor tradiții etnoculturale arhaice, susțin practicarea turismului etnocultural.
Sărbătorile tradiționale locale, legate de preponderent de sărbătorile religioase, constituie un prilej de relaxare, de întâlnire a fiilor satului, de stabilirea de contacte umane între localnici și oaspeți, între cei plecați la oraș și cei rămași în sat, între reprezentanții administrației locale și diverse personalități invitate. Sărbătoarea de Sf. Ilie, de la 20 iulie, a devenit de foarte mulți ani o tradiție a zonei, care atrage formații artistice, rapsozi populari, turiști și societăți comerciale din toată zona de nord a Olteniei. Nedeia este așteptată cu interes de către localnici, dar și de către administrația locală, pentru aspectul economic al acestei manifestări.
Speoturismul – este favorizat de prezența Complexului carstic Cheile Oltețului și a numeroaselor forme de relief carstic adăpostite de acesta. În zona se cunosc mai multe peșteri, dar cea mai cunoscută este Peștera Polovragi.
Localitatea Polovragi beneficiază de toate oportunitățile pentru dezvoltarea acestuia: cadru natural atractiv, resurse turistice variate, accesibilitate directă 67 și prin aceasta la două drumuri europene de largă circulație turistică, existența unor pensiuni rurale care pot constitui un model și pentru alți proprietari de gospodării țărănești, existența unor dotări tehnico – edilitare care pot sta la baza dezvoltării turistice a zonei. Promovarea turismului rural va asigura acestui spațiu păstrător de valori tradiționale romanești o dezvoltare durabilă și echilibrată.
Turismul de sfârșit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată, locuitorii din marile centre urbane dorind să-și petreacă sfârșitul de săptămână în locuri nepoluate, departe de aglomerația și stresul marilor orașe.
Localitatea Polovragi are cele mai frumoase pensiunii cum ar fi : Pensiunea Castania, Pensiunea Cheile Oltețului, Pensiunea Casa Mihăescu.
Pensiunea Castania, de 4 margarete, situată într-una dintre cele mai neexplorate zone turistice ale țării, „Oltenia de sub munte”, vă veți bucura de prospețimea aerului de munte, de priveliști încântătoare, de liniștea întreruptă doar de clopotele Mănăstirii Polovragi și de hrană gustoasă și sănătoasă.
Pentru cazare, vă punem la dispoziție 10 camere duble, iar pentru familii un apartament de patru persoane. Toate sunt mobilate modern, cu gust, și sunt întreținute la cele mai înalte standarde de curățenie.
În restaurantul pensiunii pot fi savurate preparate culinare cu specific regional și românesc. Împreună cu sala de conferințe, se creează un spațiu generos, care permite organizarea de evenimente, cum ar fi nunți, botezuri, aniversări.
Recepția, salonul și sala de conferințe formează, de asemenea, un spațiu comun care îmbie la petrecerea timpului liber, fie prin vizionarea unui film, fie cu jocuri de fotbal de masă, remi, șah etc.
Pe terasa spațioasă puteți lua masa și în zilele mai neînsorite sau vă puteți relaxa citind o carte, jucând tenis de masă sau admirând priveliștea superbă ce se deschide spre Cheile Oltețului cu Mănăstirea Polovragi sau spre Câmpul Mare.
Foișorul din grădină, vecin cu pădurea, așteaptă să fie folosit pentru grătare și petreceri, împreună cu familia sau prietenii. Pentru cei mici care doresc să se bucure de vacanță este pregătit un leagăn, o trambulină și un loc de joacă, cu nisip și jucării.
Fig.3.7 Pensiunea Castania
Pensiunea Cheile Oltețului, încadrată la 3 margarete, pune la dispoziția turiștilor un număr de 15 camere, din care 10 camere duble și 5 apartamente de maxim 4 persoane. Cele 15 camere totalizează un număr de 40 de locuri de cazare și prezintă numeroase dotări și facilități de petrecere a timpului liber.
Fig.3.8 Pensiunea Cheile Oltețului
Pensiunea "Casa Mihăescu", cu 2 margarete, pune la dispoziția turiștilor pentru cazare un număr de 4 camere/8 locuri, distribuite în patru camere duble (dotate cu grup sanitar, televizor, frigider și telefon în fiecare cameră) și alte facilități de petrecere a timpului liber.
La aceste locuri trebuie adăugate și posibilitățile de cazare la chiliile Mănăstirii Polovragi, adică aproximativ 10 locuri.
Ca elemente primordiale al bazei tehnico materiale, structurile de cazare din Polovragi sunt slab diversificate (doar trei pensiuni, de categoria 2 și 3 margarete), nesatisfăcând nevoile variate ale turiștilor pentru serviciile de cazare.
În localitatea Polovragi există două societăți care oferă condiții de servire a mesei, tip restaurant, cu aproximativ 50 de locuri la mese.
3.5. Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncționalități
Deși dispune de resurse turistice variate, ce permit practicarea unor forme de turism diferite, precum turismul religios, turismul speologic sau chiar turismul pentru sporturi extreme, localitatea Polovragi nu are conturată o activitate turistică eficientă, identificându-se următoarele probleme și disfuncționalități ale ofertei turistice actuale:
structuri turistice de cazare puțin diversificate, că țip și categorie de confort (doar două pensiuni de 2 și 3 margarete);
structuri turistice de alimentație insuficiente, în raport cu numărul actual de locuri de cazare;
lipsa unor amenajări specifice agrementului;
activitate turistică în neconcordanță cu valoarea potențialului turistic;
lipsa unor acțiuni de distribuție și promovare eficiente;
insuficienta colaborărilor cu agențiile de turism care să promoveze oferta turistică;
lipsa activităților de marketing care să conducă la construirea imaginii de destinație turistică.
3.6. Competiția și tendințele pieței
În Polovragi, resurse turistice existente favorizează practicarea unor variate forme de turism, între care turismul speologic și cel religios sunt cele principale. Din acest punct de vedere, zonele cu care localitatea Polovragi intra în competiție sunt cele cu oferte similare, din arealul învecinat. Aici sunt incluse localitățile cu potențial religios și speologic din județele Vâlcea, Gorj și Argeș.
Produsele oferite de zonele concurente, strict din punct de vedere al turismului religios și a speoturismului, au la baza promovarea obiectivelor turistice prezentate pentru fiecare localitate în parte.
Fenomenul religios ce caracterizează, printre altele, localitatea Polovragi îmbracă forme specifice fiecărui spațiu geografic. Prin urmare, este dificil să se realizeze o comparație între zonele concurente din punctul de vedere al potențialul religios, fiecare biserică sau mănăstire fiind unică în felul ei și răspunzând unor motivații ale căror intensități sunt greu de determinat, deoarece au o încărcătură subiectivă sau psihologică, ce diferă de la o persoană la alta.
Un punct forțe al localității Polovragi, fata de concurență, este faptul că, exceptând comună Costești, este singura localitate, dintre cele alese, care poate dezvolta și promova atât un produs turistic religios, cât și unul speologic. Celelalte localități dispun fie de obiective turistice din sfera turismului religios, fie doar de formațiuni carstice. În plus, acestor forme de turism de bază li se pot adăuga turismul etnofolcloric sau chiar cel pentru sporturi extreme, ceea ce conturează o imagine complexă a ofertei turistice a localității Polovragi.
Piața produselor religioase este o piață în creștere, în a cărei dezvoltare și promovare merita investit. Turismul religios și-a definit un loc aparte în contextul turismului mondial, datorită dimensiunii sale actuale, devenind o componentă deosebit de valoroasă a turismului cultural. România deține un patrimoniu carstic deosebit de valoros sub aspect științific și peisagistic, dar nevalorificat prin turism la valoarea lui reală și la standarde europene. Peșterile au constituit din totdeauna o curiozitate, au stârnit interes și au atras vizitatori, devenind astfel obiective turistice valoroase. Turismul speologic, prin apartenența lui la turismul activ, prezintă o tendință de creștere, generată de interesul tinerilor în special pentru această formă de turism.
3.7. Recomandări pentru agenții economici din turism
Analiza prezentată mai sus scoate în evidență valoarea potențialului turistic și oportunitățile de care dispune localitatea Polovragi, așa încât turismul poate să devină în următorii ani o activitate principală în economia localității Resursele locale de care dispune zona (naturale, antropice, umane) trebuie valorificate astfel încât să conducă la diversificarea ofertei și la atragerea unui număr din ce în ce mai mare de turiști.
Recomandări pentru autoritatea locală:
în cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înființat un Departament pentru Turism, a carul activitate trebuie să se axeze pe organizarea activității turistice locale și acordarea de consultanță pentru agenții din turism.
primăria, prin angajații Departamentului pentru Turism, are un rol determinant în consilierea/convingerea proprietarilor de gospodarii cu un standard corespunzător, asupra avantajelor ce deriva ca urmare a clasificării acestora ca pensiuni turistice. Lipsa structurilor turistice clasice trebuie suplinita prin apariția unui număr cât mai mare de pensiuni rurale.
extinderea rețelei de pensiuni turistice poate fi stimulată de autoritatea locală prin acordarea, prin Hotărâre de Consiliu Local, a unor facilitați sau scutiri de taxe/impozite pentru perioade determinate, prin promovarea gratuită a acestora pe site-ul primăriei, prin invitarea și susținerea financiară în vederea participării la diverse târguri și manifestări organizate de primărie, prin racordarea gratuită la rețeaua de utilități a comunei s.a.
pentru a susține dezvoltarea durabilă a turismului în localitate este absolut necesar a se realiza două dintre utilitățile de bază: canalizarea apelor menajere și amenajarea unui punct de transfer al deșeurilor menajere, în conformitate cu politica de mediu din acest domeniul Foarte puțini investitori vor dori să înceapă o activitate economică într-o localitate fără infrastructura și utilitățile de bază.
pentru creșterea atractivității zonei și diversificarea ofertei turistice a localității este necesar a se amenaja un Muzeu al satului gorjean, care să cuprindă: case vechi cu arhitectură tradițională (amenajate în interior cu obiecte de mobilier specific zonei), instalații tehnice populare (războiul de țesut, darac pentru lâna, furcă de tors și vârtelnița răsucit lâna, mori de apă, joagăre hidraulice s.a.) și alte utilaje folosite într-o gospodărie locală.
este recomandat a se conserva toate clădirile vechi, valoroase, din localitate prin reabilitarea lor și aplicarea de plăcute cu text explicativ pe fiecare (anul construirii, stilul arhitectonic, proprietarul). Proprietarii caselor respective trebuie să beneficieze de diverse facilitați acordate de administrația locală, pentru a fi interesați să facă aceste investiții de reabilitare.
pentru petrecerea timpului liber este necesară realizarea unei baze de agrement (ștrand, terenuri de sport multifuncționale, alei de promenadă s.a.) care să deservească turiștii aflați în vacanță, dar și populația rezidențială.
marcarea, cu ajutorul elevilor, pe perioada vacanței de vară, a tuturor potecilor turistice care pleacă din Polovragi spre Munții Căpățânii sau spre bazinul turistic al Lotrului, este o activitate plăcută și educativa pentru elevi, dar în același timp necesară pentru dezvoltarea și promovarea turismului în zonă; refacerea marcajului pe traseele nr. 6 (Polovragi – Curmătura Beleoaia – Stâna Funicel) și nr. 1 (Polovragi – Curmătura Oltețului), va face legătura cu principalele trasee turistice de creastă ale Munților Căpățânii și de acolo cu cele din Munții Parâng.
inițierea, cu ajutorul dascălilor, a unor activități culturale la nivelul satului, cum ar fi: înființarea echipei de fluierași, a unui ansamblu coral, a unei echipe de dansuri populare, activități dispărute în ultimul deceniu, va contribui cu siguranță nu numai la afirmarea unei vieți culturale puternice, dar și la mobilizarea energiilor tinerei generații spre domenii educațional-culturale.
editarea unui ghid turistic/hartă a localității, care să se găsească spre comercializare la toate pensiunile turistice, la agențiile de turism și la chioșcurile de ziare din județ.
pentru atragerea unui număr crescut de turiști este binevenită organizarea de evenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie promovat în media, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea către agenții de turism, asociații profesionale interesate, administrații centrale și locale.
aplecarea către tradiția și obiceiurile legate de sărbătorile religioase a populației din zona este bine cunoscută. Sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), sunt așadar un prilej pentru organizarea de către Primărie a unor manifestări bazate pe obiceiurile religioase ale locului, jocuri distractive și concursuri și pot deveni un eveniment care să atragă în jurul lui nu numai localnicii, dar și locuitori din centrele urbane apropiate, turiștii sosiți în vacanță. Antrenarea în aceste sărbători a unor categorii socio-profesionale cu un nivel de pregătire ridicat – profesori, preoți, elevi, pot imprima manifestării o ținută cultural-educativă și în același timp distractivă.
Pe parcursul unui an se pot organiza și alte tipuri de manifestări care pot avea diverse teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, despre protecția mediului, întâlniri cu fii satului, expoziții de fotografie tematica s.a.
Calitatea serviciilor oferite turiștilor trebuie să fie o preocupare permanenta pentru toți agenții din turism, pentru a se impune pe piață și pentru a face fata concurenței.
Calificarea și formarea profesională permanentă a angajaților din turism este o garanție pentru o afacere profitabilă și nu trebuie privită ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiție pe termen lung.
Diversificarea serviciilor oferite turiștilor, așa cum reiese din studiile de piață realizate în decursul anilor de către INCDT, este una din motivațiile importante în alegerea unei destinații, de aceea trebuie să i se acorde atenția cuvenită. Agrementul este deficitar în oferta turistică de servicii a localității și a structurilor de primire turistică, de aceea este necesar a fi dezvoltat ca varietate și capacitate. Este recomandat ca fiecare deținător de structura de cazare să ofere gratuit turiștilor: materiale informative (hărți ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale obiectivelor naturale și culturale din zonă), servicii de ghidaj, mijloc de transport pentru excursii locale, rezervări pentru mijloacele de transport în comun, servicii care pot atrage un număr din ce în ce mai mare de turiști.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Turismul este în creștere susținută ca fenomen la nivel mondial, iar ecoturismul este o componentă extrem de dinamică în cadrul acestei creșteri.
Zona Polovragi și împrejurimile au atuuri de necontestat pentru a deveni o destinație pentru ecoturism la nivel național și Est European. Dezvoltarea ecoturismului în zonă trebuie văzută în relație directă cu conservarea naturii (ariile naturale protejate), cu conservarea culturii autentice și cu implicarea comunităților locale în toate etapele acestui proces.
Procesul de dezvoltare a ecoturismului în zona este un proces de lungă durată (5-10 ani), ce necesită un efort susținut din partea tuturor celor implicați dar care poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind în mod direct la crearea de "existențe durabile" în zona țintă. Decizia privind inițierea unui asemenea proces trebuie luată de către comunitățile locale, fiind nevoie de inițierea unei planificări complexe a dezvoltării ecoturismului în zonă, planificare care să integreze toate aspectele sociale, economice și de mediu.
În concluzie, considerăm că strategia de marketing și promovare, ca un tot
unitar, trebuie să fie fundamentată pe studiul detaliat al pieței, pe evaluarea produsului turistic și strategia generală de dezvoltare a turismului. Concomitent este necesară situarea turismului românesc în contextul tendințelor mondiale și europene de evoluție a sectorului, care includ: piețe în schimbare și din ce în ce mai solicitate, creșterea concurentei din partea altor destinații, utilizarea unor tehnici și tehnologii de marketing, de promovare și vânzare din ce în ce mai sofisticate.
Ceea ce vrem însa să semnalăm este faptul că materialul publicitar cu care se participa la târgurile internaționale de turism, de multe ori, nu depășește imaginea comună, aproape plata, în sensul că se pune în continuare accentul prea mult pe imaginea fotografică în promovare, în dauna informației programatice, orientata pe o anumită direcție prioritară. Nu exista o prezenta suficientă a publicității audiovizuale, al cărei impact atât asupra dezvăluirii valorosului potențial turistic al României, cât și asupra contracarării fenomenelor negative despre el, ar putea avea un efect mult mai convingător, în concluzie, subliniem faptul că promovarea "cuminte", obișnuită, fără elemente șoc are un succes limitat.
Strategia de promovare a turismului autohton trebuie să urmărească realizarea unei comunicări concrete prin imagini care să sugereze originalitatea produselor turistice românești, sintetizând particularitățile legate de potențialul turistic, concepția de amenajare, posibilitățile de practicare a turismului, contextul socio-cultural. Trebuie adaptată strategiei promoționala la specificul fiecărei piețe (interne și externe) și la caracteristicile fiecărui segment de consumatori vizat, folosindu-se mesajele: instrumentele cele mai adecvate.
Promovarea ofertei turistice românești a fost realizată inclusiv prin participarea la marile manifestări (reuniuni) promoționale de profil: bursele internaționale de turism de Ia Berlin, Milano și Londra, târgurile de turism de , Utrecht, Salzburg, Copenhaga și Madrid. Târgul Internațional de Turism reprezintă o invitație de a descoperi și redescoperi România. Promovarea țării ca destinație turistică, prin identificarea unor oferte variate, poate crea șanse mari de reușita în ceea ce privește efortul de creștere a circulației turistice spre țara noastră..
Localitatea Polovragi este păstrătoarea tradițiilor și meșteșugurilor populare gorjene, turistul putând vizita aici atelierele unor meșteri populari sau participă la evenimente folclorice, precum Nedeia Târg sau Târgul anual Polovragi (la 20 iulie, atrage un număr mare de turiști din zona Olteniei). Prin urmare, oferta turistică a localității poate include și un produs etnofolcloric.
La acestea se adaugă și posibilitățile de practicare a unor sporturi extreme, precum alpinismul, parapanta, tiroliană, funicular sau coborârea în rapel (coborârea unui perete abrupt printr-un sistem de coardă dubla) – în zona Cheile Oltețului.
Așadar, oferta actuală a localității Polovragi se constituie dintr-o combinație de forme de turism posibil de practicat în condițiile unui potențial turistic adecvat acestora și a unor servicii turistice minime existente.
Zona turistică Polovragi și împrejurimi beneficiază de promovare turistică prin următoarele instrumente:
în cadrul publicațiilor de promovare turistică a României, publicate de către Autoritatea Națională de Turism (aici sunt promovate doar câteva atracții turistice, nefiind promovată zona în întregul ei, ca destinație turistică)
prin publicații realizate de către ONG-uri locale (în general pliante și broșuri) în cadrul unor proiecte de dezvoltare.
Promovarea existenta în acest moment, instrumentele relativ limitate de promovare, slabă integrare a acestora, modul de distribuire a materialelor, calitatea și accesibilitatea informației, fac ca zona să nu fie percepută de către turiști și de către tur operatori ca o destinație turistică, cu o imagine proprie, clar diferențiată de alte destinații.
BIBLIOGRAFIE
Baron P., Snak O. Neacșu N. Economia turismului, Editura Expert, București, 2001
Bran F., Simon. T., Nistoreanu P. Ecoturism, Editura Economică, București, 2000
Bucur-Sabo M., Marketing turistic, Editura Irecson, București, 2006
Cocean P. Vlăsceanu Gh. Negoescu B. Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, București, 2005
Erdeli G. Gheorghilas A., Amenajări turistice, Editura Universitară, București, 2006
Glavan V., Turismul în România, Editura Economică, București, 2000
Ionescu I., Turismul fenomen social-economic și cultural, Editura Oscar Print, București, 2000
Ielenicz M. Geografia României. Mică enciclopedie, Editura Corint, București, 2000
Minciu R. Economia turismului, Editura Uranus, București, 2000
www.infotravelromania.ro
www.turismrural.ro
www.ruraltourism.ro
www.ruraltourism.ro
www.antrec.ro
www.comunapolovragi.ro
www.castania.ro
BIBLIOGRAFIE
Baron P., Snak O. Neacșu N. Economia turismului, Editura Expert, București, 2001
Bran F., Simon. T., Nistoreanu P. Ecoturism, Editura Economică, București, 2000
Bucur-Sabo M., Marketing turistic, Editura Irecson, București, 2006
Cocean P. Vlăsceanu Gh. Negoescu B. Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, București, 2005
Erdeli G. Gheorghilas A., Amenajări turistice, Editura Universitară, București, 2006
Glavan V., Turismul în România, Editura Economică, București, 2000
Ionescu I., Turismul fenomen social-economic și cultural, Editura Oscar Print, București, 2000
Ielenicz M. Geografia României. Mică enciclopedie, Editura Corint, București, 2000
Minciu R. Economia turismului, Editura Uranus, București, 2000
www.infotravelromania.ro
www.turismrural.ro
www.ruraltourism.ro
www.ruraltourism.ro
www.antrec.ro
www.comunapolovragi.ro
www.castania.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Aspecte Privind Turismul Rural In Zona Polovragi Gorj (ID: 158727)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.