Alternativa Educationala Step By Step

Capitolul 3

ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ STEP BY STEP

Alternativa educațională Step by Step pentru copiii din ciclul primar este o alternativă la învățământul tradițional, implementată în peisajul românesc școlar cu ajutorul rețelei de fundații „Fundația Soros/Institutul pentru o Societate Deschisă”, cu sediul în New York, SUA. În acest scop, Fundația Soros colaborează cu „Children’s Resources Internațional” (asociație non-profit cu sediul în Washington DC, SUA, care promovează implementarea metodelor educative judicios dezvoltate în SUA, păstrând totodată tradițiile din țările participante), care a elaborat metoda și deține licența ei, pentru a dezvolta și implementa în România proiectul internațional Step by Step, ca program pentru copii și părinți. Metoda se aplică de peste 30 de ani, în peste 26 de țări, dovedindu-și eficiența și stabilitatea, prin promovarea metodelor de predare-învățare centrate pe copil și favorizarea implicarii familiei și a comunității în procesul instructiv-educativ.

Denumit inițial ,,Head Start”, programul a debutat în România în anul 1994, pentru ca în anul 1995 să primească acreditarea ca alternativă de învățământ din partea Ministerului Educației Naționale Reglemanterea aplicabilității alternativei educaționale Step by Step în învățământul public s-a realizat în anul 1998, coordonarea programului de educație alternativă Step by Step fiind preluată de către asociația neguvernamentală, non profit, „Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare profesională”(CEDP). Adaptarea programului pentru România s-a făcut ținând cont de programele școlare de la noi, cu sprijinul ministerului de resort, fiind recunoscute și apreciate toate inovațiile pe care le aduce acest sistem în dezvoltarea învățământului românesc. Pregătirea continuă a cadrelor didactice și asigurarea bunei desfășurări a programului, se face cu sprijinul CEDP, autoritate recunoscută de către Ministerul Educației Naționale.

În prezent, noua ofertă de organizare interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru ciclul primar, implementată de Ministerul Educației Naționale începând cu introducerea clasei pregătitoare în învățământul obligatoriu, din anul școlar 2012-2013, are la bază forme de organizare, principii și metode specifice alternativei educaționale Step by Step, ca recunoaștere a eficienței acesteia în dezvoltarea armonioasă a copiilor, din punct de vedere al tuturor educațiilor (intelectuală, moral-religioasă, fizică, estetică, cultural-artistică, noile educații).

Programul Step by Step se subordonează principiilor democrației, fiind avansate modele de valori specifice formării cetățeanului activ: respectul reciproc, simțul de răspundere, probitatea, grija, devotamentul civic, patriostismul și seriozitatea. Autorii pogramului Step by Step definesc ca responsabilitate de primă importanță necesitatea creării unui nou model educațional care să-l facă pe fiecare elev conștient de interdependența lucrurilor în viață. Scopul este acela de a alege ceea ce este mai bun din filozofiile educaționale ale Europei și Americii, pentru a dezvolta practici educaționale care să cinstească individul ca ființă făuritoare, într-un prezent și viitor interdisciplinar.

Step by Step este un program educațional în care educația este centrată pe elevi, în funcție de nevoile și de perioadele distincte de dezvoltare ale acestora, de interesele individuale și diferitele stiluri de învățare ale copiilor. Ghidul pentru părinți, un material destinat viitorilor părinți, prezintă această necesitate a educației de azi, astfel:

„Educația tradițională este concepută ca o artă de a conduce copilul spre asimilarea normelor societății civilizate prin reproducerea sistemului socio-cultural existent. Implicit, pedagogia tradițională consideră că de la o vârstă copiii vor trebui să acumuleze o anume calitate și cantitate de cunoștințe și să poată asimila anumite comportamente. În acest sistem copilul învață prin reproducerea modelului dat. Educația este generalizatoare, egalizatoare, după un model care nu este totdeauna înțeles de către copil,cu toate că este probat și acceptat de către adulți. Performanța rezultată se evaluează prin notare cu note sau calificative. Astfel nota sau calificativul devenit judecată de valoare, devine asociată cu „vina” sau „meritul” copilului.

În sens modern, educația se bazează pe achizițiile psihologiei dezvoltării copilului și vizează cultivarea calităților potențiale ale acestuia. Cercetările contemporane privind dezvoltarea ne spun că persoane diferite se dezvoltă în ritmuri diferite și că existe perioade critice individualizate de dezvoltare.”

În alternativa Step by Step, profesorul are rolul de a stimula interacțiunea cu mediul a elevilor și motivația explorării, astfel copilul învățînd prin descoperire, cu ajutorul unor strategii didactice ,,individuale, adesea neașteptate, originale.” Educația este individualizată, copilul mergând pe direcții personale de dezvoltare pentru a percepe și a înțelege lumii, pentru găsirea sau/și recunoașterea modalităților de acțiune eficiente și binevenite în anumite momente ale vieții. Astfel că rezultatul dintr-o anumită arie de dezvoltare a elevului poate fi comparat doar cu propria performanță sau abilitate anterioară, nu cu performanțele altor subiecți care au urmat același demrs didactic: ,,Comparația cu el însuși în performanțele anterioare o face atât copilul, cât și pedagogul, aceasta fiind una din motivațiile descoperirii și progresului individual. În plus, copilul descoperă efectele și mijloacele colaborării și negocierii cu semenii în locul competiției pe criterii standard impuse de adulți.”

CEDP arată că, ,,dacă învățământul tradițional a fost cea mai adecvată formă de educație pentru o societate statică, în care funcțiile, meseriile, profesiile, calificările aveau o structură de cunoștințe și abilități dinainte cunoscută, „pentru epoca post-industrială a secolului XXI circa 75% din meserii (profesii) ar fi încă necunoscute și trebuiesc a fi inventate. Un învățământ în care se pune accent pe rezultate ale achiziției și pe reproducerea unor abilități dinainte cunoscute, prin metode dinainte stabilite, care creează ierarhii, va trebui să fie modificat înspre unul care să dezvolte oameni care vor putea să învețe toată viața, să poată inventa și colabora pentru a se realiza în aceste profesii viitoare.”

Curriculum școlar pentru clasele CP – IV este același pentru copilul care învață într-o clasă Step by Step cu cel din învățământul tradițional. Diferența constă în metoda de formare a acestora, care derivă din principiile Step by Step: fiecare copil este o persoană demnă de respect; educația este individualizată, predarea făcându-se în funcție de necesitățile copilului, fiecare copil lucrând în stilul și ritmul propriu, copiii sunt încurajați ,,să învețe a învăța”; învățarea este organizată pe centre de activitate și în spațiul comun de întâlnire; părinții paricipă în mod activ la educația copiilor (rolul părintelui este simțit în mod special în cadrul activităților tematice, care îl pot transforma pe părinte în personaj principal în educație); formarea învățătorilor, educatorilor și autorităților educative este continuă, realizându-se de către CEDP.

3.1. Conceptele programului Step by Step

Alternativa educațională Step by Step propune elevilor anumite concepte fundamentale, ca parte inetgrantă și esențială a strategiilor metodologice: comunicarea, preocuparea și grija față de anumite lucruri, comunitatea și conexiunile. Kate Burke Walsh arată că: „Comunicarea este conceptul cheie în deprinderile pedagogice legate de citire, incluzând citirea propriu-zisă, scrierea, dezvoltarea vorbirii, ascultarea, ortografia, artele plastice și matematica. Preocuparea este tema care asigură impulsul necesar studiului cunoștințelor despre natură, incluzând științe biologice, fizică și geografie la fel ca și educarea caracterului. Comunitatea ajută copiii și dascălii să conceptualizeze interdisciplinaritatea. (…) Conexiunile sau relațiile , definite ca fiind capacitatea de a interrelaționa experiențe de viață, îi ajută pe copii să găsească punți de legătură între cunoștințele acumulate și cele noi pentru a-și construi o viziune empatică asupra lumii.”

În „Predarea orientată după necesitățile copilului”, Kate Burke Walsh prezintă diferitele roluri pe care și le vor asuma copiii în cadrul clasei Step by Step: ,,ca gânditori, copiii vor reflecta la acțiunile lor și vor face conexiuni între cunoștințele noi și cele anterioare; ca persoane ce rezolvă o problemă, copiii vor crea soluții alternative la obstacolele întâlnite în cale și vor vedea problemele ca posibilități de descoperit; ca martori ai unor întâmplări, copiii își vor dezvolta deprinderile și mijloacele necesare pentru a comunica propriile observații și idei; ca ascultători, vor învăța să-și focalizeze atenția în totalitate și să devină auditori activi și atenți în public; ca interlocutori, își formulează și exprimă propriile idei și opinii pe căi diferite; ca organizatori, își vor planifica propriul studiu, asumându-și răspunderea pentru propriile decizii; ca parteneri, vor învăța să coopereze și să ia în considerare și punctele de vedere ale celuilalt; ca prieteni, copiii vor învăța să aibă încredere și să se îngrijească de ceilalți și să-și dea seama că și ceilalți vor proceda la fel ca și el.”

Pentru asumarea optimă a rolului de gânditori, trebuie să dezvoltăm gândirea critică a elevilor în timpul învățării, sprijinindu-i să învețe să desprindă din diferite obiecte și fenomene separate, legăturile lor interne și să le folosească în explicarea altor fapte și fenomene. A-i învăța pe elevi să gândească, înseamnă să-i deprindem să privească fenomenele din mediul înconjurător, fie că sunt ale naturii sau fenomene psiho-sociale, în continuă dezvoltare și transformare, să pătrundă în legăturile lor interne, să sesizeze interdependența dintre ele, ca prim pas spre înțelegerea interdisciplinarității, tendință a cunoașterii științifice prezente și viitoare. În acest scop nici un fenomen nu trebuie prezentat separat, ci în contextul din care face parte, prin unificarea cunoștințelor specifice anumitor discipline, fără a face însă o simplă alăturare a acestora.

Obiectivele generale ale alternativei Step by Step pentru învățământul primar, acestea se pot clasifica în următoarele categorii, în funcție de sfera de dezvoltare căreia se adresează. Pentru tema centrală a acestei lucrări, următoarele categorii de obiective au intrat în atenția cercetătorulu:

Obiective generale referitoare la dezvoltarea caracterului: să arate respect reciproc; să povestească despre viața unor eroi; să lucreze în echipă, prin cooperare; să demonstreze încredere în propriile forțe; să participe la viața clasei, dând dovadă de fair-play.

Obiective generale referitoare la cultivarea limbii: să aleagă texte care să reflecte prorpiile interese; să abordeze genuri literare diverse; să conștientizeze importanța cititului în viață, ca instrument al muncii intelectuale; să analizeze texte, făcând aprecieri și trăgând concluzii; să-și operaționalizeze vocabularul dobândit; să compare realitatea cu ficțiunea; să scrie jurnale personale și colective; să dovedesacă spirit autocritic în corectarea lucrărilor; să utilizeze corespunzător ortografia, ortoepia și punctuația; să dobândească siguranță în exprimarea verbală; să dezvolte deprinderi de ascultare și receptare a mesajului transmis.

Obiective generale referitoare la studiile despre om și societate: să repovestească întâmplări despre personalități istorice și/sau religioase; să creeze viziuni temporale proprii asupra principalelor momente ale propriului trecut; să dezbată legende, fabule, istorii aparținând altor culturi și religii; să identifice în imediata proximitate edificii și locuri cu încărcături spirituale și istorice, care merită a fi studiate și cercetate; să elaboreze reguli particulare și generale privind comportamentul școlar și social; să participe la luarea unor decizii în sistem democratic, prin vot; să identifice însemnele naționale specifice, religioase și locale.

Din punct de vedere al managementul/administrarea clasei Step by Step, scopul este centrarea activității pe elev, pentr a fi sprijinite necesitățile de dezvoltare ale copilului într-un context socio-cultural. O metodologie planificată, activă și complexă, poate asigura abordarea individualizată a elevilor în cadrul clasei axate pe dezvoltarea elevului. După cum am mai amintit anterior, individualizarea educației este posibilă prin organizarea centrelor de activitate, care oglindesc interesele curente și nevoile teoretice ale elevilor. Organizate în scopul promovării învățării în grupuri mici prin explorare, independență și implicare activă, centrele includ activități pe mai multe niveluri, concret și abstract, și mijloace didactice care pot da o formă proprie fiecărui stil de învățare și fiecărei nevoi individuale.

Țelurile Programului Step by Step pentru învățământul primar sunt fixate ținând cont de nevoile intelectuale și sociale de dezvoltare a copilului. Ele sunt stabilite în următoarele domenii: intelectual, social-emoțional și estetic, garantând faptul că se ține cont de personalitatea copilului atunci când profesorul ia decizii referitoare la programa școlară, procesul de instruire și evaluare. Prin definirea clară și menținerea anumitelor standarde profesionale, programul Step by Step asigură buna desfășurare a tuturor etapelor de predare-învățare. Deși stabilesc standarde ridicate, dascălii se dovedesc flexibili în cadrul instruirii elevilor prin folosirea individualizării ca metodă de abordare și organizare, nelăsând toată povara adaptării pe umerii elevilor.

Ținând cont de cele amintite, elevul din clasa Step by Step, pe parcursul celor cinci ani ai ciclului achizițiilor primare, va fi capabil de următoarele: vor învăța și aplica cunoștințe pentru a face distincția între lumea naturală, cea spirituală și cea construită de om (relația dintre credință și cunoaștere); vor recunoaște modelele din natură; vor face generalizări asupra modificărilor ce se petrec în natură și în mediul ambiant; vor efectua investigații simple pentru a verifica veridicitatea unei idei; vor aplica deprinderi științifice: observarea, clasificarea, măsurarea, judecata, analiza, comunicarea; vor aplica date științifice și judecata pentru a rezolva anumite probleme; vor pune întrebări și vor dovedi perspicacitate în momentul primirii răspunsurilor; vor recunoaște diferite căi de a ajunge la o soluție; vor dobândi suficiente cunoștințe științifice încât să poată fi capabili să gândească în termeni științifici; vor face legătura între informația nouă și cea cunoscută.

Principala metodă de studiu care ne va purta spre aceste finalități, bazată pe ideea conexiunilor și a transferului de metode dintr-o disciplină în alta, este cea referitoare la unitățile tematice de studiu, locul de explorare al „Tărâmului Hotarului” cum definește în stil metaforic profesorul Cristian Suteanu, interdisciplinaritatea.

Conform unui proverb străvechi: ,,Dați-mi un pește și voi avea ce mânca o zi; învățați-mă să pescuiesc și voi avea ce mânca o viață.”, când predăm copiilor noțiunile de bază, este ca și cum i-am învăța să pescuiască și, deci, să aibă ce mânca o viață întreagă. Acest mod de a gândi reflectă schimbările care au avut loc în domeniul educației, pregătită să ia cu asalt societatea cunoașterii. Dezvoltarea gândirii critice și a deprinderii de a rezolva probleme, reprezintă scopuri principale ale învățământului primar. Deprinderea de a gândi critic depinde de dezvoltarea unor abilități de procesare cum ar fi observarea, clasificarea, compararea și contrastul, măsurarea, comunicarea, înregistrarea, organizarea și interpretarea datelor, interferența, anticiparea, operarea cu deducții și procese de redare fidelă a unui model.

În cadrul alternativei „Step by Step”, prin intermediul unei abordări care înlesnește descoperiri directe, gen: „pune mâna și vezi”, copiii desfășoară activități de învățare, dar în același timp reflectează asupra a ceea ce fac. Cercetările demonstrează că cel mai bine învață copiii „văzând și făcând”, cu atât mai multe învață când se gândesc și știu exact ceea ce fac.

„Învățătorul ajută elevii să înțeleagă faptul că știința, implicit geografia, reprezintă mai mult decât simple date factuale. Știința este atât un proces, cât și un corp de date prin intermediul căruia noi descoperim și înțelegem lumea în care trăim. Când un adult oferă în mod constant și exclusiv date factuale copiilor, acest lucru poate inhiba curiozitatea lui pe o anumită temă. Când un adult pune întrebări deschise și reacționează pozitiv la răspunsurile elevilor, fie ele corecte sau greșite, el îi ajută pe copii să-și păstreze entuziasmul.”

Când oferim mereu un model de gândire activă, bazată pe interdisciplinaritate, vom trezi copiilor curiozitatea spre cercetare, făcându-i să înțeleagă că trebuie să caute modul în care să ofere un răspuns, nu numai să-l ofere.

3.2. Ce este diferit în clasa Step by Step?

3.2.1. Sala de clasă, altfel!

Într-o clasă Step by Step veți găsi mese mobile cu scăunele de jur împrejur și cu biblioteci arondate fiecărei mese cu scaune, împreună formând un centru de activitate, într-o cromatică atrăgătoare, stimulativă dar nu obositoare. Rafturile găzduiesc materiale didactice specifice centrului de activitate, precum și rechizite tipice domeniului de activitate. Centrele de activitae sunt astfel poziționate, încât mijlocul clasei să rămână gol, pentru Întâlnirea de dimineață sau alte activități frontale. Mocheta, în ton cu design-ul cromatic al sălii de clasă are rolul de a facilita anumite activități desfășurate direct în poziție șezând.

Pereții clasei Step by Step oglindesc viața clasei, prin diverse panouri de afișaz și prin expunerea producției intelectuale zilnice a copiilor. Un panou intitulat Totul despre azi, cuprinzând calendarul zilei, cronologia anotimpurilor, a lunilor și a zilelor săptămânii, precum și aspecte ale vremii, stă alături de alte material, cu rol în planificarea activităților zilnice: Agenda zilei și Panoul centrelor de activitate (care ilustrează de unde, conform alegerii individuale, elevii își vor începe rotirea centrelor). Pe lângă Regulile clasei, stabilite de comun acord cu elevii, în funcție de caracteriticile temperamentale, morale și afective ale copiilor și de conduitele care se doresc a fi amplificate sau, unele, evitate, Calendarul zilelor de naștere reprezintă un bun prilej de sărbătoare și de amintire. De asemenea, un panou al zilelor de școală care au trecut este alături de elevi, martor al tuturor activităților zilnice, numărătoarea lor făcându-se constant începând cu prima zi de CP și ultima de clasă a IV-a. La fiecare o sută de zile de școală scurse, se sărbătorește, prima sută fiind cea căreia i se atribuie cea mai amplă comerare, prin colecții private de o sută de obiecte făcute de copii.

Mijlocul clasei este sub influența Scaunului Autorului, locul și momentul în care copiii sunt valorizați prin expunerea propriilor producții de la centrele de activitate, a ideilor, dar și a Noutăților, prilej important pentru dezvoltarea emoțional-afectivă a copilului și a abilităților lui de comunicare: „Această postură îl face pe copil responsabil în fața celorlalți copii, dar îi acordă fiecăruia, la momentul respectiv, atenția și respectul cuvenite.”

Programul Step by Step presupune doi învățători pentru fiecare clasă de elevi și 8 ore de școală pentru copii. Programul celor doi dascăli se suprapune în intervalul orar 10,00-14,00, destinat rotirii centrelor, servirii mesei de prânz și evaluării activităților de la centre. Acest program de 8 ore nu vine pentru a sprijini părinții prea ocupați cu serviciul pentru a-și aloca timp propriilor copii, ci este conceput pentru ,,a facilita învățarea, pentru ca fiecare copil să poată învăța și ajunge la înțelegerea completă a sarcinilor propuse, în ritmul și modul propriu, personal.” Pentru că în permanență există din partea dascălilor preocuparea pentru a alterna învățarea cu activitățile de joc didactic, se produce la elevi o motivație spre descoperire suficientă pentru care programul de 8 ore să nu fie obositor, nici măcar pentru cei din CP și clasa I. Lucrul în echipă, învățarea prin cooperare, libertatea de a munci în ritm propriu, activitățile diverse și variate, ambianța plăcută și prietenoasă, ideea de „partener” în educație, sunt alte caracteristici care fac ca cele 8 ore să nu suprasolicite elevul. Deprinderile de muncă individuală, comunicarea deschisă și directă, manifestarea curiozității și a dorinței de cunoaștere, devin, în timp, transferabile către mediul privat, copiii aplicând în familie independența câștigată.

Toate cunoștințele însușite sunt cultivate și exersate la centrele de activități, iar mai apoi prin intervențiile individualizate, astfel încât copiii nu primesc teme pentru acasă. Pentru ca rotirea centrelor să se realizeze în deplină concordanță cu standardele alternativei (cu tot cu activitățile de evaluare a activităților de la centre și a intervențiilor individualizate), este nevoie de programul de școală de la 8,00 la 16,00 și de prezența simultană a celor doi învățători în intervalul 10,00-14,00 (cât durează, practic , rotirea centrelor, pauza de prânz și evaluarea frontală a activităților de la centre), învățătorii completându-se și sprijinindu-se reciproc, nu doar oferind suport intelectual elevilor. Prin munca la centre, se reduce activitatea frontală, care ,,nu permite ca un copil să aibă un demers mental deosebit, personal. De exemplu, dacă învățătorul predă la matematică un algoritm de calcul iar un elev găsește că pentru el e mai ușor să ajungă la rezultat în alt mod, învățătorul nu va putea exersa cu el propriul lui mod de lucru, fiind obligat, din pricina nevoii de activități comune cu ceilalți copii, să refuze, să limiteze, să corecteze, demersuri care nu sunt greșite ci doar diferite, individuale, adecvate minții și temperamentului respectivului copil.”

3.2.2. Fără note sau calificative!

Cel mai frecvent și eficient mod de evaluare îl reprezintă evaluarea la centru, imediat după îndeplinirea sarcinii de lucru. Apoi, Scaunul Autorului este locul fizic și simbolic de unde copilul își prezintă produsele muncii sale, fie că este vorba despre rezultatele învățării din clasă, fie a unor acticități extrașcolare (în cadrul Întâlnirii de Dimineață, de exemplu). Rodul efectiv al muncii copilului este concretizat în mapele individuale de lucrări, fiecare domeniu de interes al studiului școlar având propria mapă, cu fișe de lucru, caiete, culegeri etc. Mapele împreună alcătuiesc portofoliul copilului, un prețios mijloc de evaluare interdisciplinară a evoluției acestuia, la îndemâna tuturor factorilor umani implicați (elevi, profesori, părinți): ,,mapa de lucrări a fiecărui copil, cuprinzând lucrări datate și comentate, devine oglinda progresului acestuia față de el însuși. Evaluând conținutul lucrărilor, el însuși, învățătorul și alții pot constata progresele și slăbiciunile sale. A le depăși pe cele din urmă nu este decât o chestiune de motivație, de a se simți bine în contextul de învățare, curiozitatea proprie copilului fiind suficientă pentru progres.” Cele mai reprezentative fișe de muncă independentă, însoțite de fișe de observație a activității depuse de către elev și completate de către învățător, sunt centralizate apoi în portofoliul de evaluare, ele reprezentând apoi baza completării Caietului de Evaluare, document școlar individual (cu valoare de catalog școlar!) Bilanțul evoluției elevului în acest document școlar se face semestrial și anual, criteriile de apreciere fiind competențele din programa școlară, pentru fiecare disciplină de învățământ, renunțându-se la calificativ sau notă ca mijlocitor între ceea ce știe elevul și competențele prevăzute de aria curriculară a fiecărei discipline de studiu: ,,A constata că un copil face operații de adunare cu două cifre în mod constant și bine la o anume dată, este oricum o evaluare mai consistentă, are o semnificație clara, decât o nota de 4, 7, sau 10, ori un calificativ cu litere, golit de semnificații de conținut.”

3.2.3. Cum decurge o zi de școală?

Întîlnirea de Dimineață, activitate ce durează între 30 și 50 de minte, este cea care dă startul activităților zilnice, debutând cu rugăciunea și intonarea Imnului, apoi cu Calendarul Zilei (,,Totul despre azi”), Agenda Zilei și numărarea zilelor de școală scurse. Acestui moment introductic îi urmează Mesajul Zilei, realizat pe o coală de flipchart sau/și pe tabla ,,smarth” sau/și la calculator și derulat cu ajutorul video-proiectorului, în funcție de dotarea fiecărei săli de clasă. Mesajul conceput de către învățător are menirea de a asigura suportul psihologic necesar derulării activităților în cele 8 ore de program, prin reamintirea unor achiziții anterioare și introducerea cunoștințele și deprinderile noi de învățat într-o manieră atractivă, deseori sub forma unui joc didactiv, printr-o abordare interdisciplinară. Întâlnirea de Dimineață se finalizează cu momentul Noutăților (3-5 copii, în funcție de timp) și al citirii Jurnalului Clasei, dus zilnic acasă, împreună cu mascota clasei, de câte un elev merituos. Noutățile și Jurnalul se prezintă din Scaunul Autorului, moment de valorizare individuală, dar și de maximă responsabilizare, fiecare elev fiind un mic ,,orator”, trebuind să-și gestioneze și exerseze tehnica comunicării, nu doar pentru a relata anumite aspecte din viața personală, dar și pentru a răspunde valului de întrebări pus de către colegi, pe tema subiectului care îl constituie noutatea sa.

Întâlnirea de Dimineață nu reprezintă doar un moment din desfășurătorul zilei, ci și o metodă de predare care permite întrepătrunderea activităților școlare și sociale astfel încât profesorul și elevii să poată conlucra cât mai bine. Ea este o metodă pusă la punct de Ruth Charney și Marlynn Clayton de la Fundația Northeast. În calitate de activitate zilnică, recomandată pentru vârstele mici, această metodă își propune: să creeze o comunitate; să încurajeze ascultare, împărtășirea sentimentelor, participarea; să învețe prin ritualurile și tiparele zilnice, deprinderile necesare pentru a deveni un membru inimos al clasei și al școlii.

După pauza de micul dejun de la ora 9,00, se trece la explicarea sarcinilor de lucru de la centre (se lucrează pe 4-5 centre pe zi, în concordanță cu orarul elevilor, dar independent totuși de acesta), activitate care se poate constitui uneori sub forma unor mini-lecții. Tehnica instruirii pe calculator și dotările tehnice avansate ale sălilor de clasă fac ca acest moment să fie unul interactiv, elevii devenind parteneri activi și gânditori, punând întrebări și ridicând probleme, menite a le facilita înțelegerea achizițiilor și deprinderilor ce urmează a fi exersate.

La ora 10 se trece la lucrul pe centre de activitate (4-5 centre). În funcție de efectivul clasei, la un centru pot fi între 5 și 7 elevi, dar nu mai mult de 7, din cauza lipsei de spațiu. După ce alegerea centrelor de activitate s-a făcut preferențial de către copii (la intrarea dimineață în sala de clasă), prin implicarea unor reguli ușor de înțeles și de respectat, Regulile Clasei, copiii își citesc sarcinile de lucru afișate pe tăblițele aferente. Sarcinile de lucru au un caracter progresiv, de la ușor până la performanță, ținându-se cont de putința fiecărui elev, de ritmul și nivelul individual. La scurgerea timpului alocat (20-30 de minute), timp în care profesorii au fost asistenți și participanți direcți ai procesului de cunoaștere, se face evaluarea la centru, iar apoi la Scaunul Autorului. Lucrările se afișează la panourile de afișaz alocate fiecărui centru, fie că sunt fișe de lucru, caiete, planșe, obiecte confecționate ș.a.m.d. Greșelile întâlnite în fișele sau caiete elevilor nu se corectează scriptic, corecția trebuind să apară în mintea elevului, în urma analizei și discuției imediate, pentru a o conștientiza și a o evita în viitor. Ulterior, toate lucrările se trec în mapele de fișe de lucru, iar mai apoi, în portofolii.

După rotirea centrelor și evaluările aferente, se ia masa de prânz, după care se continuă cu o evaluare frontală a lucrului la centre (feedback-ul zilei) și cu anumite intervenții individualizate menite să fixeze achizițiile zilei. Orele predate de către alți profesori (religie, limbile moderne, educația fizică) sunt poziționate în orar după-amiaza, pentru a nu se întrerupe rotirea centrelor.

Alternativa Step by Step nu permite și nu încurajează niciun fel de ierarhizare a elevilor. Prestația intelectuală a fiecărui elev se cuantifică strict prin referire la competențele din programă și la stadiul anterior de evoluție a fiecărui copil în parte. Efortul fiecărui elev este valorizat, indiferent de gradul de succes în care s-a materializat acesta. De asemenea, programul Step by Step îi consideră pe copii parteneri în educație, fiind încurajată ,,egalitatea” acestora cu adulții, în limitele regulilor de purtare civilizată, sporindu-se astfel gradul de responsabilizare pentru efortul depus zi de zi.