Activitatile Instructiv Educative In Gradinita de Copii

Lectura după imagini este o activitate de educarea limbajului specifică învățământului preșcolar.În cadrul acestei activități accentul se pune pe analiza,descrierea și mai ales interpretarea datelor,a acțiunilor înfățișate în ilustrații.Desfășurarea acestei activități conține două componente:

a)observarea dirijată a imaginilor;

b)dezvoltarea capacității de receptare și exprimare a mesajelor.

Copiii trebuie să analizeze imaginile,să le descrie,să le compare și să le interpreteze folosind un limbaj propriu.Materialul intuitiv are conținut variat,legat de diverse aspecte ale realității și prin natura sa contribuie la îmbunătățirea și sistematizarea percepției și a reprezentărilor copiilor,la dezvoltarea gândirii acestora.

Obiective principale:

-dezvoltarea capacității de comunicare verbală;

-cunoașterea obiectivelor și fenomenelor realității prin intermediul materialului ilustrativ.

Activitatea de lectură după imagini contribuie la:

a) dezvoltarea capacității intelectuale;

b)dezvoltarea proceselor psihice;

c)exersarea și îmbunătățirea deprinderilor de exprimare corectă și conștientă;

d)dezvoltarea unor trăiri afective,morale,estetice.

Condițiile materialului intuitiv

Materialul intuitiv trebuie să îndeplinească anumite condiții:

I.Sub aspect tematic:

-să corespundă programei;

-să asigure realizarea obiectivelor cognitive și afective;

-să îndeplinească cerințele didactice

(accesibilitate,simplitate,vizibilitate,claritate,atractivitate);

-să aibă valoare estetică/artistică.

II.Sub aspectul scopului didactic:

-să asigure formarea unor reprezentări corecte;

-să contribuie la exersarea capacității de comunicare orală.

În cadrul activității de lectură după imagini nu trebuie folosite multe ilustrații,pentru a nu dispersa atenția copiilor.

Ilustrațiile sunt studiate temeinic,în prealabil,de către educatoare,pentru a elabora chestionarul pe baza căruia seajunge la formularea ideilor principale.Planul de întrebări trebuie să orienteze atenția copiilor,să dirijeze percepția lor către elementele esențiale și către detalii semnificative,organizând gândirea.Întrebările trebuie să asigure înțelegerea unitară a tabloului,să conducă spre concluzii parțiale și finale.Întrebările trebuie să creeze situații problemă,să aibă funcții cognitive și educativ-formative și să îndeplinească următoarele condiții:

-să fie clare;

-să fie precise;

-să fie accesibile;

-să nu sugereze răspunsul și să nu necesite răspuns monosilabic.

Planul de întrebări se poate realiza și pe parcursul desfășurării activității,pe masură ce ne trece de la un aspect la altul.

Răspunsurile copiilor trebuie:

-să fie corecte;

-să fie clare;

-să fie concise;

-să fie complete;

-să fie formulate conștient,bazate pe înțelegerea aspectelor principale ale ilustrațiilor.

STRUCTURA ACTIVITĂȚII DE LECTURĂ DUPĂ IMAGINI

I.Organizarea activității=moment organizatoric.

II.Desfășurarea activității:

a)Introducerea în activitate :-captarea atenției;

-anunțarea temei;

-prezentarea imaginilor;

-pregătirea pentru perceperea acestora.

În această secvență se folosesc mai multe procedee pentru captarea atenției și întreținerea interesului copiilor.Este recomandat să se conceapă elemente surpriză (elemente aflate pe stativ,pe tablă acoperite sau întoarse,dezvăluinduse treptatt,la momentul potrivit).În prealabil se poate realiza o convorbire,se poate prezenta o poezie,o ghicitoare,se pot folosi jucării sau elemente de teatru de păpuși etc.

b)Perceperea/intuirea ilustrațiilor se realizeaza prin:

-analiza,descrierea ,compararea acestora;

-convorbirea dintre educatoare și copii;

-prezentarea sintezelor parțiale;

-expuneri narative,descriptive sau explicative.

Pentru perceperea imaginilor,educatoarea orientează atenția copiilor la impresia de ansamblu.Prima înrebare este:”Ce vedeți în tablou /imagine?”și necesită ca răspuns al copiilor o enumerare.

După acest prin contact cu imaginea,educatoarea dirijează percepția copiilor către planul central.În perceperea fiecărui plan compozițional copiii trebuie să recunoască/să identifice componentele,să denumească,să enumere,să descrie/relateze acțiuni,să descopere relații,cauze și efecte,să interpreteze,să evalueze parcurgând întreaga scară taxonomică pentru a junge la concluzii.

c)Fixarea conținutului principal și sinteza finală

Cea mai atractivă și mai frecvent folosită formă de concluzii este povestirea prin care se relatează semnificația de ansamblu.După sinteza finală li se poate cere copiilor să dea un titlu semnificativ fiecărei ilustrații.

III.Încheierea activității constă în integrarea noilor cunoștiințe în sistemul celor ilustrate anterior și asigurarea retenției.

Teme posibile pentru lectura după imagini:”La piață”,

”Obiceiuri de iarnă”,”În grădina de legume,„De ziua mamei”,”Toamna în livadă”,”Obiecte de uz personal”,”Frumusețile țării”,’La ferma de animale” etc.

CONVORBIREA

Este o activitate care îi pune pe copii în situația de a se exprima independent,folosind cuvinte intrate în vocabularul lor activ în urma unor activități de observare,povestire,joc didactic,lectură după imagini sau în contact direct cu obiecte și fenomene ale lumii înconjurătoare.

Copiii au posibilitatea de a se exprima și de a-și susține părerile în fața unui colectiv,dezvoltându-și curajul și formularea de opinie,calități ce le sunt necesare la intrarea în clasaI.

Caracteristici:

-este o activitate compleză de educarea limbajului;

-se bazează pe cunoștiințe însușite anterior în alte activițăți;

-se folosește cu precădere metoda conversației pe o durată mai lungă fără suport intuitiv;

-se organizează un număr mare de activităti de convorbire redus relativ la grupă de 5-6 ani;

-se actualizează și se sistematizează cunoștiințe,se dezvoltă la copii capacitatea de a-și ordona și sistematiza reprezentările despre lumea reală;

-contribuie la exersarea exprimării copiilor utilizând structuri gramaticale;

-prin tematică și conținutul convorbirilor se formează și se consolidează reprezentări științifice și morale,se formează sentimente și atitudini morale(“Cum ne comportăm la grădiniță și acasă?” , „Cum ne ajutăm părinții?”,„Să spunem adevărul?”, „Să fim harnici și cinstiți?”);

-prin modul de desfășurare a convorbirii se crează condițiile exersării unor deprinderi de comportare civilizată în colectiv,se formează calități morale precum:politețea,stăpânirea de sine,curajul,spiritul de cooperare și prietenie;

-convorbirea prilejuiește afirmarea opiniei,contribuie la dezvoltarea capacității de a se exprima,la dezvoltatrea limbajului contextual și la educarea atenției voluntare.

Convorbirea se organizează în general cu întreaga grupă,dar se poate realiza și in grupe mici sau individual.

Eficența convorbirii impune:

-planificarea activității din timp;

-alegerea temei,care să fie accesibilă și atractivă ,să corespundă intereselor și preferințelor copiilor;

-crearea unor diverse situații de viață;

-accentuarea caracterului formativ;

-elaborarea unui plan de înrebări adecvat temei,permițând concluzii parțiale și finale.

Clasificarea convorbirii

I.După scopul didactic:

-convorbiri pentru fixarea cunoștiințelor realizate după anumite evenimente:o observare,o plimbare în parc,o excursie;

-convorbiri pentru sistematizarea cunoștiințelor;

-convorbiri pentru verificarea cunoștiințelor.

II.După tematică:

-teme referitoare la natură;

-teme din viața cotidiană;

-teme referitoare la evenimentele sociale,care pot fi interesante și educative pentru copii;

-teme abordate în unele opere literare (povești,povestiri,basme).

Metodica organizării și desfășurării convorbirii

Organizarea și desfășurarea activității de convorbire impune pregătirea temeinicăa educatoarei,adică planificarea convorbirii la intervale optime și un număr restrâns corespunzător nivelului de vârstă și elaborarea planului de discuție.

Activitatea de convorbire cuprinde aceleași secvențe ca și alte activități de educare a limbajului intervin elemente specifice,care țin de obiective,de conținuturi,de metode și procedee caracteristice acestei activități.

I.Organizarea activității-moment organizatoric

II.Desfășurarea convorbirii:

Introducerea în actvitate /Captarea atenției este orientată spre evocarea unor impresii,a unor trăiri afective puternice care să creeze motivația participării la activitate.Este recomandată utilizarea unor materilae emoționante:ghicitori,poezii,povestire succintă,scrisoare,audierea unui fragment de cântec,o înregistrare pe casetă,proiecții de diapozitive și filme menite să le creeze copiilor disponibilitate afectivă.

Convorbirea propriu-zisă este principala secvență a activității,se realizează pe baza succesiunii întrebărilor educatoarei și a răspunsurilor copiilor.Planul de întrebări poate fi comunicat copiilor de la începutul discuției sau pe parcursul desfășurării ei,în funcție de caracteristicile grupei la care se realizează.

Caracteristicile planului de întrebări:

-planul de întrebări trebuie să conțină întrebările principale,

cărora li se pot adăuga întrebări ajutătoare;

-întrebările planului vizează:

a)scopul activității;

b)conținutul convorbirilor;

c)complexitatea tematică;

d)volumul de cunoștiințe actualizat.

-întrebările diferă în funcție de scopul activității:

1) conversația de verificare care solicită în primul rând memoria și presupune -emumerare (Ce legume culegi toamna? Cu ce

călătorim?)

-reproducerea unor evenimente sau acțiuni ( Cum v- ați petrecut vacanța?)

2) conversația de sistematizare care solicită în primul rând operațiile gândirii:” De ce îngheață apa iarna?” ,”De ce cad frunzele copacilor toamna?”, (analiza și sinteză),”Cum se mai numesc animalele care trăiesc pe lângă casa omului?”

Întrebările de evaluare necesită motivarea fenomenelor,a acțiunilor,sesizarea cauzelor și a consecințelor,interpretarea acțiunilor de asemenea solicită generalizarea.

Întrebările trebuie să fie

-accesibile

-să vizeze experiența de viață a copiilor

-să fie formulate clar,logic,succint.

Succesiunea întrebărilor și a răspunsurilor alternează cu sublinieri,repetări ale unor aspecte principale,cu sistematizări ale răspunsurilor în forma concluziilor parțiale și finale.Concluziile se realizeazăoral,fie cu copiii cel mai adesea de către educatoare,în altă formă decât s-a desfășurat discuția,de aceea se pot folosi și elemente de joc,se pot reconstitui tablouri sau machete,acțiunea loe fiind dublată de verbalizare.

III.Încheierea activității este adesea inclusă în concluzii.Pentru diversificarea și antrenarea tuturor copiilor se poate recurge la: -introducerea unui cântec;

-desfășurarea unui joc aplicativ;

-dramatizarea unor acțiuni discutate;

-premierea răspunsurilor foarte bune și încurajarea copiilor;

-audierea /vizionarea unor programe artistice etc.

MEMORIZAREA

Memorizarea constă în însușirea conștientă de către copii a poeziilor.

Valoarea formativă a aceste activități se centrează pe dezvoltarea memoriei logice,voluntare a preșcolarilor,având ca premise specificul proceselor psihice la această vârstă.

Memoria este un proces psihic constituit din trei faze

-faza de achiziție (memorare);

-faza de reținere (păstrare);

-faza de reactivare (actualizare) cu două momente recunoașterea și reproducerea.

CARACTERISTICI SPECIFICE MEMORIEI PREȘCOLARILOR

-caracter concret- intuitiv;

-mare plasticitate;

-ușurință cu care copilul memorează,păstrează și reproduce ceea ce are rezonanță afectivă pentru el;

-tendința memoriei pasive,involuntare;

-nestapânirea proceselor de memorare.

Memorarea este procesul psihic care constă în înregistrarea și reținerea în memorie sau logică,voluntară și involuntară.

Memorarea mecanică este o formă a memoriei care duce la fixarea,conservarea și reproducerea cunoștiințelor,informațiilor fără a le prelucra,înțelege și a le integra într-un sistem.

Memorarea logică este o formă a memoriei susținută de înțelegerea relațiilor raționale,a cauzalității care privesc informațiile ce urmează a fi păstrate în memorie.În memorarea logică,gândirea este foarte activă și se opune memoriei mecanice.

Memorarea involuntară /neintenționată presupune reținerea informațiilor fără să existe o intenție precisă în acest scop.

Memorarea voluntară /intenționată este în opoziție cu memorarea involuntară și se caracterizează prin prezența intenției de a memora,este o activitate orientată conștient către un scop cu un efort acceptat.

Memorizarea implică selecția textelor literare celor mai potrivite scopului educativ,trebuințelor cognitive și afective ale copiilor.

Scopul memorizării constă în:

-dezvoltarea gândirii logice a copilului;

-dezvoltarea atenției și a puterii de concentrare;

-dezvoltarea memoriei voluntare;

-dezvoltarea auzului fonematic;

-dezvoltarea capacitații de apăstra și de a reproduce cunoștiințe;

-formarea deprinderii de a recita corect și expresiv;

-dezvoltarea interesului copiilor și a dorinței lor de a memora o poezie;

-îmbogățirea conținutului vieții afective a copiilor prin intermediul poeziei;

-sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbajului prin însușirea unor cuvinte și expresii cu valoare emotivă.

Tipuri de activități de memorizare:

După sarcina didactică urmărită,activitățile de memorizare se împart în:

a)activități de predare învățare prin care educatoarea face cunoscut copiilor textul și procedează la urmărirea lui de către copii

b)activități de fixare cu ajutorul cărora se asigură însușirea temeinică a poeziilor predate și se consolidează deprinderea de a le reproduce conștient și expresiv

c)activitatea de verificare a însușirilor poeziei,a exactității reproducerii și a temeiniciei memorării.

Memorizarea-activitate de predare-învățare

Etapele activității de memorizare sunt:

I.Organizarea activității-moment organizatoric

II.Desfășurarea activității:

a)introducerea în activitate-captarea atenției

b)familiarizarea copiilor cu textul literal,recitarea model a poeziei de către educatoare și explicarea conținutului,a cuvintelor și a expresiilor.

c)predarea/învățarea poeziei

d)reproducerea poeziei de către copii.

III. Încheierea activității

În familiarizarea copiilor cu textul și memorarea poeziei,un rol deosebit îl are materialul didactic (ilustrații care să reprezinte momente sau fragmente ale poeziei sau să coincidă cu strofele poeziei)alături de recitarea model a educatoarei .

Prima recitare model creează emoția care contribuie la realizarea învățării iar a doua recitare model,urmată de analiza textului (prin care preșcolarii descoperă trăirile efective,sentimentele și muzicalitatea versurilor) îi pregătește pe copii pentru memorarea poeziei.Tot în etapa de familiarizare cu textul se anunță și titlul poeziei și autorul.

Recitarea model trebuie să îndeplinească următoarele condiții

-să fie clară;

-să fie expresivă;

-să fie însoțită de mimică și gesturi;

-să creeze emoție copiilor,motivându-i pentru învățare;

-respectarea ritmului,a rimei,a tonului,a pauzelor.

După recitarea model,educatoarea subliniază,printr-o scurtă convorbire ideile ce se desprind din poezia respectivă,explică dacă este cazul cuvinte și expresii noi.

Predarea/ Învățarea poeziei de către copii

În funcție de conținutul și de gradul de dificultate al poeziei învățarea acesteia se face global sau pe unități logice.Poeziile simple,atractive se învață global,cele mai dificile se memorează pe unități logice anterioare.Această repetare a unității precedente contribuie la înțelegerea unițății de conținut a poeziei și fixează în memorie fragmentele logice4 în succesiunea loe firească dezvoltând memoria logică.

Reproducerea

Este indicată numai recitarea individuală prin care educatoarea urmărește corectitudinea pronunțării,fidelitatea reproducerii,expresivitatea ,gradul de înțelegere a textului de către fiecare copil.

Este contraindicată recitarea colectivă deoarece aceasta nu permite un control individual și se poate folosi numai în încheierea activității dacă poezia are versuri,refren sau versuri onomatopeice.

În recitarea individuală copilul trebuie solicitat să spună titlul și autorul poeziei,să reproducă versurile cu ajutorul educatoarei și a materialului intuitiv.

În activitatea de consolidare a memorizării se pot realiza:

-recitări pe roluri;

-recitare selectivă;

-îmbinarea recitării individuale cu cea colectivă.

Încheierea ctivității are ca obiectiv prioritar fixarea celor învățate.Această se poate face prin:

-intonarea unui cântec;

-redarea în desen a unor aspecte ale poeziei;

-executarea unor mișcări imitative;

-folosirea unui disc,a unei înregistrări pe casetă video și audio;

-aprecieri colective și mai ales individuale.

Memorizarea -activitate de fixare are ca acop asigurarea unei memorări trainice,temeinice a textului și consolidarea deprinderilor de recitare clară și expresivă.

Structura acestei activități cuprinde:

I.Organizarea activității

II.Desfășurarea activității

a)Introducerea în activitate:

-captarea atenției;

-anunțarea temei activității,a obiectivelor,a modului de desfășurare a activității;

-reamintirea poeziei ce urmează a fi repetată;

b)Fixarea cunoștiințelor:

-reproducerea poeziei de către copii.

III.Încheierea activițății

În introducerea în activitate educatoarea folosește diferite procedee.Recită un fragment din poezia învățată iar copiii ghicesc titlul și autorul sau se prezintă acetora ilustrații ce succed conținutul poeziilor sau poate povesti pe scurt poezia respectivă cerându-se copiilor să-și amintească titlul și autorul.

După anunțarea activițății se dau explicațiile necesare asupra felului în care va decurge activitatea.

Este necesar ca poezia să fie recitată de către educatoare în scopul reamintirii ei.Recitarea model are loc o singură dată.După aceasta,poezia va fi recitată de mai mulți copii,la început se folosesc copii care se oferă iar pe parcurs sunt antrebați și copii pasivi.Se practică recitarea în lanț pentru a se putea menține atenția copiilor sau se pot folosielemente de joc “recită mai departe” –fiecare copil în ordine așezării lor sau la semnalul educatoarei recită câte un vers,iar la ultima strofă reproduce un singur copil.Un alt procedeu cel mai des folosit este recitarea pe roluri,când poezia se pretează la acestea.Un alt procedeu este acela al îmbinării recitării individuale cu recitarea colectivă.

Repetarea atractivă a poeziilor se poate realiza și prin intermediul teatrului de păpuși-mai ales a celor bazate pe dialog.

În încheierea activității de fixare a poeziilor,educatoarea face aprecieri asupra felului cum au recitat copiii și cum s-au comportat în activitate.

Memorizarea-activitate de verificare

Are ca scop verificarea calității memoriei și a deprinderii de a recita corect și expresiv.

În aceste activități se repetă și se verifică numai poeziile învățate temeinic în activitățile anterioare.

Sunt grupate,selectate trei-cinci poezii pe baza tematicii lor dar se pot alege și poezii ce vor fi prezentate la serbări.

Structura activității

I.Organizarea activității

II.Desfășurarea activității:

a) introducerea în activitate;

b) verificarea memoriei.

III.Încheierea activității

JOCUL DIDACTIC

Este o formă de activitate și accesibilă prin care se realizează o bună parte din sarcinile instructiv-educative din grădiniță.

Jocul didactic este o activitate de învățare dirijată,dar și o metodă didactică.

Jocurile didactice ajută la instruirea copiilor,le consolidează și le precizează cunoștiințe despre lumea înconjurătoare,contribuie la dezvoltarea intelectuală,la formarea percepțiilor de culoare,formă,mărime,la educarea spiritului de observație,imaginațieicreatoare,la dezvoltarea vorbirii și gândirii logice etc.

Jocurile didactice îmbină armonia elementelor instructiv-educative și exercițiul cu elemente distractive.

Deși copilul pare că se joacă,el se distrează și învață în același timp.

CLASIFICAREA JOCULUI DIDACTIC

I.După conținut

Jocurile didactice se calsifică în:

-jocuri didactice pentru educarea limbajului: „Cu ce sunet începe cuvântul? „Eu spun una,tu spui multe!”,”Cui dau?” ,”Cine spune mai repede?”,” Răspunde repede și bine!” Etc.

-jocuri didactice matematice:”Jocul numerelor”,”După mine,cine vine ?”,”Cum este această piesă?” ,”Grupează obiectele!” etc.

-jocuri didactice pentru educație în societate: „Fapte bune,fapte rele”,”Singurel mă îngrijesc!”

II.După material:

-jocuri didactice cu material didactic;

-jocuri didactice cu material ajutător;

-jocuri didactice fără material: -jocuri orale;

-jocuri cu întrebări;

-jocuri ghicitori;

-jocuri de citire labială;

-jocuri de compunere de povești.

III.După scopul urmărit

a) jocuri senzoriale pentru dezvoltarea sensibilității :

–tactil chinestezice;

-vizuale;

-auditive;

-olfactive.

b)jocuri intelectuale:

-de stimulare a comunicării orale;

-de exersare a pronunției;

-de atenție și orientare spațială;

-de analiză și sinteză mentală;

-de realizare a abstractizării și generalizării;

-pentru dezvoltarea perspicacității;

-pentru dezvoltarea imaginației;

-pentru dezvoltarea proceselor de inhibiție voluntară și a autocontrolului.

Structura jocului didactic /specificul jocului didactic

Jocul didactic este o activitate de învățare dirijată,dar și o metodă didactică.Jocul didactic îmbină elemente instructiv-educative cu cel distractiv.

În jocul didactic sunt implicate procese ca:

-gândirea cu operațiile ei : analiză,sinteză,comparație,generalizare,abstractizare

-memoria;

-atenția și spiritul de observație;

-voința;

-imaginația;

-limbajul.

Jocul didactic este un “tip de joc” prin care educatoarea consolidează,precizează și verifică cunoștiințele predate elevilor,le îmbogățește sfera de cunoștiințe.

Conținutul,sarcina didactică (problemele intelectuale,regulile și acțiunile de joc-ghicitori,surprize,) conferă jocului didactic caracter specific.Jocul didactic are o componentă informativă și una formativă.

STRUCTURA JOCULUI DIDACTIC

I.Conținutul jocului reprezintă cunoștiințele,în majoritate asimilate anterior,în grade diferite,ce vor fi consolidate și verificate prin intermediul jocului respectiv.

Există totuși unele jocuri care permit achiziționarea unor cunoștiințe noi,cunoștiințe referitoare la culori,la relații dimensionale,la orientarea în spațiu și timp.

Conținutul jocului didactic are tematică variată

1.Omul și viața socială:

-înfățișare (corpul omenesc);

-activități în familie și în societate;

-comportamente;

-jucării;

-alimente;

-profesii;

-mijloace de transport etc.

2.Natura:

-anotimpurile;

-fenomene ale naturii;

-animale;

-plante,păsări etc.

3.Limbajul (jocuri de exersare a vorbirii):

-aspect fonetic;

-aspect lexical;

-structuri gramaticale.

4.Exersarea capacității și a proceselor psihice:

-memorie;

-atenție;

-gândire etc.

II.Sarcina didactică este problema intelectuală pe care copii trebuie să o rezolve.Sarcina didactică declanșează operațiile intelectualeprecum:recunoaștere,descriere,reconstituire,comparație.

III.Regulile jocului sunt cerințele care dirijează acțiunile copiilor,indică acțiunile de joc și succesiunea lor,arată cum trebuie rezolvată problema intelectuală reglementeayă distribuirea rolurilor și relațiile dintre copii.

IV.Acțiunile/elementele de joc sunt mijloace prin care jocul devine o acțiune plăcută,distractivă,relaxantă.Ele antrenează copiii la o activitate intelectuală al cărei efort nu este conștientizat,ele diminuează participarea și favorizează obținerea performanțelor.

Jocul didactic antrenează o gamă largă de stimuli.Caracterul formativ al jocului constă în :

–exersarea și perfecționarea senzațiilor și percepțiilor;

-antrenarea memoriei;

-exersarea imaginației și a atenției;

-dezvoltarea gândirii;

-exersarea limbajului.

Jocul didactic are și valoare educativă:

-influențează comportamentul copiilor,mai ales prin intermediul regulilor aceștia învață conduita civilizată.

-se realizează ca o formă de socializare a relațiilor

Jocul didactic impune:

-rezolvarea corectă a sarcinilor didactice;

-putere de stăpânire;

-spirit de disciplină;

-respectarea parteneriatului;

-spirit critic și cooperant.

Aspecte metodice ale jocului

Pregătirea jocului didactic presupune două etape:

I.Pregătirea educatoarei ce presupune:

a)proiectarea corectă,proiectarea judicioasă ajocului didactic pe tot parcursul anului școlar

b)cunoașterea profundă a jocului didactic

c)procurarea și confecționarea materialului didactic necesar.

Selectarea jocului se realizează în funcție de obiectivele propuse și de caracteristicile grupei de copii.În concordanță cu acestea trebuie ales materialul didactic.Orice material didactic trebuie să îndeplineasca următoarele cerințe:

-accesibilitate;

-simplitate;

-claritate;

-atractivitate;

-adecvare la conținutul jocului;

-vizibilitate din orice poziție;

-valoare artistică;

d) alcătuirea și întocmirea de proiecte didactice.

II.Metodologia desfășurării și organizării jocului didactic presupune:

a) organizarea jocului-moment organizatoric

b) desfășurarea jocului:

1.Introducere în activitate-captarea atenției

2.Familiarizarea copiilor cu jocul:

-prezentarea /descrierea jocului;

-intuirea materialelor;

-prezentarea sarcinilor didactice;

-prezentarea regulilor după care se va desfășura joculș

-precizarea elementelor/acțiunilor de joc;

-demonstrarea jocului de probă;

-desfășurarea propriu-zisă a jocului.

Eficientizarea jocului didactic necesită conceperea a una-două variante,adică:

-introducerea unor elemente noi de joc;

-complicarea jocului prin sarcini didactice mai complexe,cu un grad mai mare de dificultate;

-organizarea unor întreceri;

-utilizarea fișelor de muncă independentă etc.

III.Încheierea jocului didactic

În funcție de varianta aleasă se va executa iar demonstrația de către educatoare,jocul de probă și jocul propriu-zis.

POVESTIREA

Povestirea este una dintre activitățile de educare a limbajului cea mai plăcută copiilor,întrucât le satisface nevoia de cunoaștere și de afectivitate,le stimulează imaginația și constituie cadrul optim de exersare a capacității de comunicare.

Povestirea dezvoltă următoarele procese psihice:

-gândirea (datorită succesiunii întâmplărilor);

-memoria voluntară( copiii trebuie să rețină desfășurarea evenimentelor și să le expună pe baza unor procedee și mijloace specifice);

-imaginația;

-limbajul;

-dezvoltarea atenției datorită căreia copiii rețin,memorează numele personajelor,trăsături și comportamente ale lor,rețin ordinea întâmplărilor.

Caracteristici:

a)prin intermediul povestirii copiii dobândesc un cerc de reprezentări despre obiecte,fenomene,fapte,întâmplări etc.

b)povestirea devine un model de vorbire când aceasta este prezentată într-o formă corespunzătoare din punct de vedere gramatical și stilistic;

c)povestirile exercită o puternică influență și asupra educației estetice;

d)povestirile au o valoare etică și morală deosebită,ele contribuie la formarea conștiinței morale,a unor trăsături pozitive de voință și caracter.

În grupa de copii se desfășoară două tipuri de povestiri:

-povestirile educatoarei;

-povestirile copiilor.

POVESTIRILE EDUCATOAREI

Sunt expuneri orale ale unor opere literare (povești,povestiri,basme).Aceste activități se realizează cu întreaga grupă de copii ca activitate obligatorie sau în timpul jocurilor și activităților alese pe grupe mici de copii.

Prin conținutul ei această activitate lărgește sfera de cunoștiințe a copiilor.Prin intermediul ei copiii memorează,descoperă trăsături și comportamente ale personajelor,analizează și compară,stabilește anumite relații între fapte și personaje,ajung la generalizări ;copiii își însușesc cuvinte cu sensuri proprii și figurative,expresii poetice,zicale,proverbe etc.

Poveștile și povestirile au teme variate:

-lumea copilăriei și viața cotidiană;

-povestiri despre viețuitoare;

-povestiri în care elementele realiste se îmbină cu cele fantastice.

Tematica operelor literare se diferențiază de la o grupă la altele.La grupa mică povestirile trebuie să fie scurte ,accesibile,

atractive,să dezvolte sentimente și stări afective pozitive.La grupa mijlocie se pot folosi opere literare care să-i familiarizeze pe copii cu diverse aspecte ale vieții și să le influențeze comportamentul.La grupa mare povestirile devin mai complexe,au ca scop sesizarea planului real și al celui ireal,stimularea creativității copiilor,stimularea capacității de comunicare.

Educatoarea trebuie să verifice dacăpe parcursul activității se menține interesul copiilor pentru poveste,povestire dar și să sublinieze înțelesul cuvintelor,frazelor,propozițiilor.

Educatoarea trebuie să se transpună în rolulpersonajelor,să încerce să le transmită emoții permanent copiilor.

Pe măsură ce se derulează expunerea,li se prezintă copiilor și imagini ce sugerează conținutul sau se derulează un diafilm,o casetă video,se mânuiesc siluete,păpuși,marionete etc.

Expunerea trebuie să fie adecvată nivelului de înțelegere al copiilor,păstrându-se însă stilul autorului,chiar unele cuvinte mai vechi,mai puțin utilizate în zilele acestea,dar care dau formă basmelor.

Nu se recomandă atenționarea copiilor prin formule:” fiți atenți!”,”ascultați „ ,”nu mai vorbi! „ ,etc ci trebuie folosite metode și procedee care să recapteze interesul acestora pentru poveste/povestire:ton.mimică,intonație,întrebări retorice,material didactic adecvat,formule de genul :„Să vedem ce s-a mai întâmplat mai departe” sau „Oare cine îl va ajuta ?”etc.

POVESTIRILE COPIILOR

Povestirile copiilor apar sub forma:

-repovestirilor;

-povestiri create de copii.

REPOVESTIREA

Prin activitatea de repovestire a textelor literare expuse de educatoare,se dezvoltă gândirea logică și memoria copiilor,se exersează vorbirea.

Copiii trebuie să:

-redea întâmplări reale sau imaginare în succesiunea lor;

-să desprindă trăsături ale personajelor;

-să aprecieze faptele acestora;

-să comunice gânduri,idei,impresii despre întâmplări și personaje;

-să aleagă personajul care le-a plăcut cel mai mult sau pe care îl consideră model,motivându-și alegerea.

În repovestire contribuțias copiilor este restrânsă.În funcție de vârstă,ei redau mai simplu sau mai dezvoltat conținutul literar.Reproducerea trebuie să fie exactă,cu mijloace lingvistice proprii corecte sub aspect fonetic,lexical și gramatical.

Activitatea de repovestire se poate organiza începând cu grupa mică,dar poveștile și povestirile trebuie să fie simple,accesibile. Reușita activității de repovestire depinde de gradul de însușire a poveștii de către copii,adică:

-însușirea conștientă;

-însușirea temeinică a textului literar.

Atât repovestirea unui text literar,cât și repovestirea creată de educatoare se pot realiza în forme diferite:

a)repovestire pe baza unor tablouri ilustrații ce redau episoadele principale ale povestirii;

b) repovestire pe baza unui plan verbal corespunzător fragmentelor logice ale povestirii;

c) repovestire pe baza unui text citit;

d) repovestire liberă.

POVESTIRILE CREATE DE COPII

Au în evidență valoarea formativă,contribuind la dezvoltarea gândirii,imaginației creatoare,la dezvoltarea vorbirii corecte,fluente,expresive.

Povestirile create de copii au diverse forme:

-povestire creată pe baza unui șir de ilustrații;

-povestire cu început dat;

-povestire pe baza unui plan dat;

-povestire dupa modelul educatoarei.

Cele mai frecvente tipuri de povestiri create și practicate în grădiniță sunt povestirile copiilor create pe baza unui șir de ilustrații și povestririle cu început dat.

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: 29 noiembrie 2013

GRUPA: Mica “Piticii”

EDUCATOARE: Nicolae Florina

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ”Când, cum si de ce se întâmplă?”

PROIECT TEMATIC: ”Toamna bogata”

TEMA SAPTAMANALA: ”Ce ne-a povestit toamna?”

TEMA ACTIVITĂȚII: ”Camara greierasului”

FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată

TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare de priceperi si deprinderi,transmitere si asimilare de cunostiinte.

COMPONENȚA ACTIVITĂȚII:

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP)

Rutina: Întâlnirea de dimineață: “Vitamine de la cine, sanatoase pentru tine?”

Salutul. Prezenta .Calendarul naturii.

Deprindere de dezvoltare personala: Deprinderi de autonomie

Tranzitie:Recitative:,,Hai copii sa ne jucam/Pe la centre ne mutam/Multe, multe să-nvățăm”

Joc de miscare: „Trenuletul fructelor”

Joc ritmic: „Bat din palme”

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE (ALA I + ALA II)

ALA I: Bibioteca:”Citim imagini despre toamna”

Joc de rol: „De-a vanzatorul de fructe si legume”.

Constructii: „Gradina greierasului” –alaturare,imbinare,suprapunere.

ALA II: Jocul de miscare: „Fructele perechi” – gruparea in perechi (mar-mar, para-para).

Jocul distractiv: „Plimba para”- exprimarea parerilor personale despre activitatea zi.

Joc senzorial:”Spune-mi ce ai gustat!”

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE (ADE)

Domeniul om si societate: Activitate practica: ”Borcane cu compot”-„Borcane cu muraturi”-lipire .

Domeniul științe: Activitate matematică: Joc didactic: ”Mare sau mic”-ordonare dupa marime (mic,mare)

SCOPUL:

-Formarea deprinderii de a ordona diferite elemente dupa criteriul marimii.

-Dezvoltarea deprinderilor motrice, dar si a exprimarii realizate prin mijloace artistice: dans, arte/lucrari plastice;

OBIECTIVE: La sfârșitul activității copiii vor fi capabili:

– sa descrie imagini de toamna folosind un limbaj corect din punct de vedere gramatical;

– sa interpreteze rolurile de vanzator/cumparator utilizand formulele specifice de adresare;

– să construiasca prin alaturare,imbinare,suparapunere, din materiale din natura,gradina greierasului;

– sa lipeasca intr-un spatiu dat fructe/legume de toamna din hartie;

– sa ordoneze fructele/legumele de toamna dupa criteriul marimii;

– sa respecte regulile jocurilor.

METODE ȘI PROCEDEE:conversația, dialogul – metoda interviului,expunerea, explicația, demonstratia, munca independenta, jocul, exercițiul, problematizarea, lucrul in echipa.

MATERIAL DIDACTIC: – panoul pentru prezenta cu pozele copiilor,

calendarul naturii cu jetoane, microfonul pentru dialogul – interviu;

cosulete,legume,fructe,bani „de jucarie”,cantar,sort;

materiale din natura (crengute, pietricele,frunze,flori de toamna, scobitori );

carton colorat,fructe si legume decupate din hartie,lipici;

ecusoane cu fructe si legume.

DURATA: o zi

BIBLIOGRAFIE:

Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional, Bucuresti, 2005;

Curriculum pentru învățământul preșcolar, MECT, 2008;

Aplicarea noului Curriculum pentru educație timpurie – o provocare, Editura Diana, Pitești, 2009;

Conferința Educatoarelor – 2013( propunere structură proiect didactic) – material diseminat de către inspector învățământul preșcolar: Victoria Tomescu.

SCENARIUL ZILEI

RUTINĂ: Activitatea debutează cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ care cuprinde:

Salutul. „Dimineata a sosit/toti copiii au venit,/In cerc sa ne adunam/Frumos sa ne salutam!”

Prezenta. „Dimineața ne-am trezit/ Si la gradi am pornit/Insa cine n-a sosit?” Fiecare copil isi ia simbolul si il pune in cutia”prezent”.Verificam cine lipseste.

Calendarul naturii. Se completează verbalizând acțiunea: „Suntem în anotimpul toamna, luna noiembrie, iar astăzi este vineri”. Se cauta jetonul care defineste starea vremii de afara si este asazat la locul lui.

Vitamine de la cine, sanatoase pentru tine?. Educatoarea discuta cu copiii sub forma unui dialog – interviu cu microfonul, despre vitaminele miraculoase asimilate din fructele preferate de ei.

Noutatea zilei. Copiii au primit un colet de la Greieras in care vor descoperi un raft gol si o scrisoare prin care acesta ii roaga sa-l ajute sa-si umple raftul din camara.

TRANZITIE:Recitative:,,Hai copii sa ne jucam/Pe la centre ne mutam/Greierasul il ajutam”

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE I. La masute este pregătit materialul pentru următoarea activitate, iar copii viziteaza centrele descoperind materialele si sarcinile din fiecare centru:

ADE: D.O.S. – Activitate practica – copiii vor lipi fructe/legume pe borcane, realizand compot/muraturi pentru raftul gol adus de Greieras.

ALA I: Bibioteca: ” Citim imagini despre toamna”-copiii vor citi imagini despre anotimpul toamna.

Joc de rol: „De-a vanzatorul de fructe si legume”. copiii vor avea la dispozitie fructe si legume proaspete si vor interpreta rolul de vanzator / cumparator utilizand formulele specifice de adresare;

Constructii: „Gradina greierasului” -copiii vor realiza o gradina noua pentru prietenul lor greierasul.

Inainte de inceperea lucrului, copiii vor face exercitii pentru incalzirea muschilor mici ale mainilor. Educatoarea va supraveghea vizual activitatea din toate centrele, dar va sta la activitatea practica, (fiind ADE).

Prin intermediul TRANZITIEI:Cantec: „Spune-mi iubite copilas”, copiii vor face o evaluare a produselor obtinute in fiecare centru, vor verifica respectarea sarcinilor primite si apoi vor aseza produsele obtinute pe „raftul greierasului”.

TRANZITIE: Joc ritmic: „Bat din palme” (copii ies din clasa si merg la toaleta apoi servesc masa) .

Copiii se intorc, pentru a desfasura activitatea matematica

JOCUL DIDACTIC: ”MARE-MIC”

Sarcina didactică: Formarea reprezentarii corecte despre notiunile mare-mic.

Regulile jocului: Educatoarea cere copiilor sa-i aduca obiecte de aceeasi forma,apoi sa precizeze diferenta de marime dintre ele.Raspunsurile corecte vor fi aplaudate.

Elemente de joc: surpriza, descoperirea cosului cu fructe si legume, aplauzele, mânuirea materialului, ecusoane – recompense.

Jocul de proba: Se face un joc de proba.

Desfasurarea jocului propriu-zis: Copiii stau in semicerc,iar in fata lor se afla cosul cu fructe si legume.Educatoarea solicita unui copil sa aduca un anumit fruct/leguma.Copilul recunoaste fructul/leguma,il/o denumeste si il/o aseaza pe covor.

Complicarea jocului: Copiii vor fi legati la ochi si vor ghici ce au pipait. In incheierea activitatii, copiii vor primi recompense – ecusoane cu mar si para.

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE II. Copii vor desfasura:

Jocul de miscare: „Fructele perechi”– in ritmul muzicii, copiii vor dansa, iar cand muzica se va

opri ei se vor grupa cate doi(mar–mar, para–para), in cercurile desenate pe covor.

Jocul distractiv: „Plimba para” – copiii, stand jos, pe covor, vor plimba o para, din mana in

mana, iar la comanda „stop” se opreste para, iar copilul ce o are in mana spune ce i-a placut

cel mai mult in activitatea desfasurata.

Joc senzorial:”Spune-mi ce ai gustat!”- copiii,stand jos, pe covor,vor fi legati la ochi pe rand si vor gusta o bucatica dintr-un fruct sau o leguma dupa care vor ghici ce au gustat.

In incheierea activitatii, educatoarea impreuna cu copiii, vor face aprecieri asupra activității derulate pe parcursul intregii zile.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

PROIECT DIDACTIC

Data: 21.11.2013

Unitatea de învățământ:Grădinița P.N Nr.3 Găești

Educatoare: Nicolae Florina

Grupa: Mijlocie „Albinuțele”

Tema anuală: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema proiectului:,,Toamna așa cum este ea”

Tema săptămânii:„Bogățiile toamnei”

Tema zilei:,,Daruri pentru Zâna Toamna”

Forma de realizare: Activitate integrată

Forma de organizare: Frontal, individual,în grupuri mici și pe echipe

Tipul activității: Consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi

Componența activității:

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

( ADP) :

Rutine: ,,Ne pregătim pentru activități”

Sosirea copiilor la grădiniță – deprinderi specifice;

Servirea micului dejun –deprinderi de igiena și autoservire;

Întalnirea de dimineață: ,,Fructele și legumele curate/ Bune-s pentru sănătate”-convorbire; (deprinderea de a consuma zilnic fructe și legume, dupa ce au fost spălate).

Salutul;

Prezența;

Calendarul naturii;

Noutatea zilei.

Tranzțtii: ,,Să învățăm noi ne dorim / Și spre centre acum pornim”- recitative;

,,Vreme buna, vreme rea”- versuri ritmate ;

,,Toamna” de Demostene Botez- recitare poezie;

,,Bate vântul frunzele”- joc cu text și cânt.

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE:

ALA I:

Joc cu rol:,,De-a gospodinele” (murături) – interpretare roluri, deprinderi practic-gospodărești;

Construcții:,,Scărițe pentru copaci” – construire prin alăturare, îmbinare și suprapunere;

Matematică/ Manipulative:,,Toamna în imagini” – puzzle – reîntregirea imaginilor;

ALA II:

Joc distractiv:„Plimbă cartoful”;

Joc de mișcare:„Merele și perele la concurs”;

Joc liniștitor:,,Ce transportă trenul?”.

ACTIVITĂȚII PE DOMENII EXPERENȚIALE

( ADE ) :

Domeniul Limbă și Comunicare ( DLC ) :

Educarea limbajului:,,Trenulețul toamnei”- joc didactic-formulare de propoziții;

Domeniul Estetic și Creativ ( DEC ) :

Activitate artistico-plastică:,,Bogățiile toamnei” – pata de culoare – pictură (ipsos)

Scopul :

Consolidarea priceperilor și deprinderilor de a formula propoziții corecte din punct de vedere gramatical utilizând cuvintele date și diminutive ale acestora;

Consolidarea priceperilor și deprinderilor de a compune creativ spațiul plastic, aplicând uniform pata de culoare pe diferite suprafețe ( ipsos ).

Obiective: La sfârșitul activității copiii vor fi capabili :

Să-și atribuie rolul de gospodină pregătind borcane cu murături;

Să îmbine corect piesele puzzle-lui pentru reîntregirea imaginilor;

Să descrie verbal imaginile obținute;

Să construiască prin alăturarea, îmbinarea și suprapunerea cuburilor;

Să picteze pe ipsos fructe, legume, flori de toamna folosind pata de culoare;

Să formuleze propoziții corecte din punct de vedere gramatical;

Să precizeze diminutivele unor cuvinte.

Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, jocul, problematizarea, lucrul în echipă, munca independentă, turul galeriilor, R.A.I.

Material didactic:

rețeta ilustrată, legume, borcane, etichete, cefofan, rafie, conservant, șorțulețe, șervețele, planșete, cuțite, apă, sare, zahar, oțet, boabe de piper, boabe de mustar, foi de dafin;

copaci din polistiren, cuburi;

puzzle-luri cu imagini de toamna;

fructe, legume, flori din ipsos, acuarele, pensule, pahare cu apa, șervețele, vază din polistiren, tăvi, frunze, etichete;

tren confecționat din cutii, pălărie, fructe și legume din plastic, imagini de toamnă, cutie-cadou, recompense;

două roabe, cartofi, o morișcă cu mere, o morișcă cu pere, mingie.

Locul de desfasurare: Sala de grupă

Durata: o zi

Bibliografie:

Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, M.E.C.T.,2008;

Aplicarea noului Curriculum pentru educație timpurie – o provocare, Editura Diana, Pitești, 2009;

Metodica activităților instructiv educative în învățământul preprimar, vol.,II, Editura Didactica Nova, Craiova, 2008;

Poftiți în trenulețul jocurilor, Silvia Borțeanu, Mihaela Axente, Anca Vodiță, Svetlana Crihan, Editura Diamant, Pitești.

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

Ziua va debuta cu întalnirea de dimineață în cadrul căreia voi prezenta invitatele din sala de grupă și voi motiva prezența doamnelor.

Salutul :,,Dimineața a sosit

Toți copiii au venit

In cerc să ne adunăm

Cu toți să ne salutăm”.

Prezența:,,Dupa ce ne-am adunat

Și frumos ne-am salutat

Colegii ne-am întalnit

Cine oare n-a venit?

Panoul de prezență este un peisaj de toamna iar copiii au pozele lipite pe simboluri de toamna ( fructe, legume, flori, fenomene specifice ).

Fiecare copil iși ia poza, o așază pe panou în locul corespunzator și se prezinta ( eu mă numesc…….. și astăzi sunt un struguraș/ardei, etc.)

Calendarul naturii. Se va completa calendarul naturii de către preșcolari, verbalizând acțiunea ( suntem în anotimpul….,luna….,ziua….,anul….).

Noutatea zilei constă în vizionarea unei prezentări power point în care Zâna Toamna, spiridușul, Winnie și Grohi îi invita pe preșcolari într-o călătorie fascinantă pentru a afla cât mai multe lucruri despre toamnă.

Copiii sunt anunțați că pe parcursul zilei vor picta, vor construi, vor pune murături, vor formula propoziții, vor alinta cuvinte, vor reîntregi puzzle-lurile și se vor juca.

Tranziție:,,Să învățăm noi ne dorim

Și spre centre acum pornim”( recitative ).

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE I :

La masuțe este pregatit materialul pentru activitate iar copiii împreuna cu educatoarea vizitează centrele, descoperind materialele și sarcinile corespunzatoare fiecarui centru.

Joc cu rol: copiii se vor juca „De-a gospodinele”, unde vor avea de pregătit borcane cu murături. Odată legumele spălate, copiii vor coopera în pregătirea murăturilor, vor mânui cu responsabilitate obiectele casnice, respectând normele simple de protecție și securitate, într-o atmosferă placută, cu emoții în finalizarea sarcinilor gospodărești.

Costrucții: copiii vor construi prin alăturarea, îmbinarea și suprapunerea cuburilor „scărițe pentru copaci”.

Matematică /Manipulative: copiii vor îmbina piesele puzzle-lui și vor descrie imaginile obținute.

Artă (ADE-DEC): copiii vor picta pe ipsos fructe, legume și flori de toamna folosind pata de culoare.

Intuirea materialului. Se intuieste materialul didactic expus pe măsute.

Prezentarea modelului educatoarei. Se face o scurtă descriere a lucrării model.

Demonstrarea și explicarea modului de lucru. Explic și demonstrez tehnica de lucru: mai întai introducem pensula în apa, apoi alegem culoarea potrivită și o aplicam uniform pe forma din ipsos dorită.

Enunțarea criteriilor de evaluare. Se prezintă preșcolarilor criteriile de evaluare: – acuratețea lucrării;

– originalitate/creativitate în compunerea spatiului plastic;

– gradul de finalizare al lucrării.

e) Exerciții de încalzire a muschilor mici ai mainii::„Vreme buna,vreme rea”- versuri ritmate ( tranziție ).

f) Executarea propriu-zisă a lucrării. Copiii lucrează individual la realizarea lucrarii. Se supraveghează preșcolarii în timpul lucrului și se oferă explicații și sprijin celor care necesită.

Dupa terminarea lucrului la centre se va face turul galeriilor pentru a evalua produsele obtinute.

Tranziție:,,Toamna” de Demostene Botez – recitare poezie.

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE (ADE-DLC) :

Pentru activitatea de Educare a limbajului, copiii se vor așeza pe scăunele, în semicerc și vor desfășura jocul didactic „Trenulețul toamnei”.

Zâna Toamna ne roagă să o ajutăm să încarce trenulețul cu fructe și legume.

Ca să putem să așezăm fructele și legumele în tren trebuie mai întai să le denumim și să spunem ceva despre acestea, adica să formulam propoziții.

Se prezintă copiilor jocul :

Sarcina didactică:

a) – să denumească obiectele extrase din cutie;

b) – să formuleze propoziții corecte din punct de vedere gramatical utilizând cuvintele date;

Elemente de joc: pălăria toamnei, aplauze, mânuirea materialului.

Regulile jocului: răspunde copilul pe capul căruia educatoarea va așeza pălăria toamnei.

Intuirea materialului: copiii observă materialele puse la dispoziție.

Explicarea jocului: copilul căruia educatoarea îi va așeza pe cap pălăria toamnei extrage un obiect din cutie, îl denumește, formuleaza o propoziție cu acesta și îl așaza în tren în vagonul potrivit.

Se va executa jocul demonstrativ, jocul de probă și jocul propriu-zis.

Complicarea jocului : copiii vor alege câte un jeton, denumesc imaginea de pe acesta și precizeaza diminutivul cuvântului formulând o propoziție cu acesta.

Finalul jocului face ca trenulețul toamnei sa fie încarcat cu fructe și legume sortate dupa formă.

Tranziție :,,Bate vântul frunzele” – joc cu text și cânt.

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE II :

Copiii vor desfășura urmatoarele jocuri :

Joc distractiv:,,Plimbă cartoful”.

Prezentarea jocului și a regulilor acestuia : pentru acest joc avem nevoie de două roabe și de cartofi. Copiii vor fi împartiti în două echipe, fiecare echipă primind câte o roabă. La semnalul dat de către educatoare, câte un copil din fiecare echipă va plimba cartoful în roaba până va ajunge la ladița unde trebuie depozitaăi cartofii.

Joc de mișcare:,,Merele și perele la concurs”

Prezentarea jocului și a regulilor acestuia : copiii vor fi împartiti în echipa merelor și echipa perelor. Fiecare echipă va primi câte o morișcă (mere și pere).

La semnalul dat de către educatoare, câte un copil din fiecare echipă aleargă către un reper dat învartind morișca.

Câștiga echipa ai cărei membri termină de alergat în cel mai scurt timp.

Joc liniștitor:,,Ce transportă trenul?”

Prezentarea jocului și a regulilor acestuia: așezați în cerc, copiii vor arunca o mingie spre colegul preferat și-i va adresa intrebarea:,,ce transportă trenul?”

Cel care a prins mingea răspunde și, la randul lui arunca mingea altui coleg.

Dupa explicarea fiecarui joc se va realiza jocul de proba și apoi jocul propriu-zis. In desfașurarea jocului propriu-zis, educatoarea va interveni numai dacă este cazul, va stimula copiii și îi va îndemna să respecte regulile jocurilor.

Zâna Toamna este foarte fericită și mulțumită de activitatea desfașurată de către preșcolari pe tot parcursul zilei, de aceea îi va recompensa.

DESFAȘURAREA ACTIVITĂȚII

PROIECT DIDACTIC

Data: 08.12.2014

Unitatea de învățământ: Grădinița P.N. Nr.3 ,Găești

Educatoare: Nicolae Florina

Grupa: Mare

Tema anuală: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”

Tema proiectului:,,Iarna și bucuriile ei”

Tema săptămânii:„Obiceiuri și tradiții la români”

Tema zilei:,,Se aud colindători”

Forma de realizare: Activitate integrată

Forma de organizare: Frontal, individual,în grupuri mici și pe echipe

Tipul activității: consolidare de cunoștiințe,priceperi și deprinderi

Componența activității:

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ ( ADP) :

Rutine: ,,Ne pregătim pentru activități”

Sosirea copiilor la grădiniță – deprinderi specifice;

Servirea micului dejun –deprinderi de igiena și autoservire;

Întalnirea de dimineață:,,Ce mi-a adus Moș Nicolae?”-discuții libere;

Salutul;

Prezența;

Calendarul naturii;

Noutatea zilei.

Tranziții:,,Hai copii să ne jucăm /Pe la centre ne mutăm

Multe,multe sa-nvățăm”- recitative;

,,Ninge,ninge-ncetișor”- joc muzical;

,,Bat din palme” – joc ritmic;

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE:

ALA I:

Joc cu rol:,,De-a gospodinele” (covrigi și fursecuri) – interpretare roluri, deprinderi practic-gospodărești;

Construcții:,,Bradul de Crăciun” – construcții plane

ALA II:

Joc de mișcare:„Colindătorii la trăistuțe”;

Joc distractiv:„Primiți colinda!”.

ACTIVITĂȚII PE DOMENII EXPERENȚIALE ( ADE ) :

Domeniul Științe ( DȘ ) :

Cunoașterea mediului:,,Săculețul fermecat”- joc didactic

Domeniul Estetic și Creativ ( DEC ) :

Activitate artistico-plastică: Tema plastică : pata de culoare – pictură (ipsos)

Subiectul:,,Decorațiuni pentru bradul de Crăciun”.

Scopul :

Consolidarea cunoștiințelor copiilor despre obiceiurile și tradițiile de iarnă la români;

Consolidarea priceperilor și deprinderilor de a compune creativ spațiul plastic, aplicând uniform pata de culoare pe diferite suprafețe ( ipsos ).

Obiective: La sfârșitul activității copiii vor fi capabili :

Să descrie verbal imaginile de pe jetoane ;

Să identifice obiecte specifice fiecărui obicei;

Să interpreteze rolul de colindător prezentând un anumit obicei.

Să interpreteze rolul de gospodină pregătind covrigi și fursecuri pentru colindători;

Să construiască prin alăturarea materialelor puse la dispoziție bradul de Crăciun;

Să picteze pe ipsos clopoței, brăduți,oameni de zăpadă folosind pata de culoare;

Să respecte regulile jocurilor .

Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, jocul, problematizarea, lucrul în echipă, munca independentă, turul galeriei, .

Material didactic:

rețeta ilustrată, etichete, șorțulețe, șervețele, planșete,;

folie,scobitori,beteală,globuri,etichete ;

clopoței,brăduți,oameni de zăpada din ipsos, acuarele, pensule, pahare cu apa, șervețele, etichete;

imagini PPT,săculeț ,jetoane cu obiceiuri și tradiții,plicuri cu versuri din colinde,obiecte specifice obiceiurilor de iarnă;

Locul de desfasurare: Sala de grupă

Durata: o zi

Bibliografie:

Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, M.E.C.T.,2008;

Aplicarea noului Curriculum pentru educație timpurie – o provocare, Editura Diana, Pitești, 2009;

Metodica activităților instructiv educative în învățământul preprimar, vol.,II, Editura Didactica Nova, Craiova, 2008;

Poftiți în trenulețul jocurilor, Silvia Borțeanu, Mihaela Axente, Anca Vodiță, Svetlana Crihan, Editura Diamant, Pitești.

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

Ziua va debuta cu întâlnirea de dimineață în cadrul căreia voi prezenta invitații din sala de grupă și voi motiva prezența lor.

Salutul :,,Dimineața a sosit

Toți copiii au venit

În cerc să ne adunăm

Frumos să ne salutăm”.

Prezența:,,După ce ne-am adunat

Și frumos ne-am salutat

Colegii ne-am întalnit

Cine oare n-a venit?

Fiecare copil își ia poza, o așează pe panou în locul corespunzător și se prezintă.

Calendarul naturii. Se va completa calendarul naturii de către preșcolari, verbalizând acțiunea ( suntem în anotimpul….,luna….,ziua….,anul….).,,Ce mi-a adus Moș Nicolae?”-discuții libere.Preșcolarii discută împreună cu educatoarea despre cadourile primite de la Moș Nicolae.

Noutatea zilei. Aseară am vorbit la telefon cu Moș Crăciun și era tare supărat.Mi-a spus că de-a lungul timpului copiii au uitat să se bucure de minunatele tradiții si obiceiuri care sunt prezente în anotimpul iarna.Majoritatea au fost date uitării de copiii,care sunt mai mult interesați de desenele animate decât să meargă cu sorcova,plugușorul,capra…pentru a aduce bucurie în casele și în sufletele oamenilor.

Așa că,m-am gândit ca noi,grupa Ursuleților, să-i arătăm lui Moș Crăciun că nu am uitat aceste tradiții și obiceiuri.Pentru aceasta v-am pregătit un material pe care-l vom viziona împreună.

Astăzi,în cadrul activițății ADE-Cunoașterea mediului vom demonstra ce știm noi despre obiceiurile și tradițiile românilor,pentru aceasta v-am pregătit o surpriză,un joc prin care îi demonstrăm Moșului cât suntem de isteți.

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE (ADE-DȘ) :

Pentru activitatea de Cunoașterea mediului, copiii se vor așeza pe scăunele, în semicerc și vor desfășura jocul didactic „Săculețul fermecat”.

Moș Crăciun ne-a trimisun săculeț.Preșcolarii vor descoperi ce se află în acest săculeț.

Se prezintă copiilor jocul :

Sarcina didactică:

a) -să denumească și să descrie obiceiurile și tradițiile reprezentate pe jetoane;

b) – să precizeze obiceiul sau tradiția prezentată în versuri;

c) –să selecteze obiectele specifice fiecărui obicei,interpretând rolul de colindător.

Elemente de joc: pălăria iernii, aplauze, mânuirea materialului.

Regulile jocului: răspunde copilul pe capul căruia educatoarea va așeza pălăria iernii.

Intuirea materialului: copiii observă materialele puse la dispoziție.

Explicarea jocului: copilul căruia educatoarea îi va așeza pe cap pălăria iernii extrage un jeton din săculeț, denumește și descrie obiceiul reprezentat pe jeton.

Se va executa jocul demonstrativ, jocul de probă și jocul propriu-zis.

Complicarea jocului : copiii vor descoperi în săculeț niște plicuri în care sunt versuri din colinde și urări,aceste versuri vor fi citite de educatoare și preșcolarii vor ghici despre ce obicei este vorba,vor selecta obiectele specifice fiecărui obicei și vor colinda. Prin intermediul tranziției,joc-,,Bat din palme!”,preșcolarii ies din sala de grupă să servească masa.

Tranziție :,, Recitative:,,Hai copii sa ne jucăm/Pe la centre ne mutăm/Multe, multe să-nvățăm”

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE I :

La măsuțe este pregătit materialul pentru activitate, iar copiii împreună cu educatoarea vizitează centrele, descoperind materialele și sarcinile corespunzătoare fiecărui centru.

Joc cu rol: copiii se vor juca „De-a gospodinele”, unde vor avea de pregătit covrigi și fursecuri pentru colindători. Copiii vor coopera în pregătirea fursecurilor și a covrigilor, într-o atmosferă plăcută, cu emoții în finalizarea sarcinilor gospodărești.

Costrucții: copiii vor construi prin alăturarea materialelor puse la dispoziție, „Bradul de Crăciun”.

Artă (ADE-DEC): copiii vor picta pe ipsos clopoței, brăduți și oameni de zăpadă folosind pata de culoare.

Intuirea materialului. Se intuieste materialul didactic expus pe măsuțe.

Prezentarea modelului educatoarei. Se face o scurtă descriere a lucrării model.

Demonstrarea și explicarea modului de lucru. Explic și demonstrez tehnica de lucru: mai întâi introducem pensula în apă, apoi alegem culoarea potrivită și o aplicăm uniform pe forma din ipsos dorită.

Enunțarea criteriilor de evaluare. Se prezintă preșcolarilor criteriile de evaluare: – acuratețea lucrării;

– originalitate/creativitate în compunerea spațiului plastic;

– gradul de finalizare al lucrării.

e) Exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii:„Ne jucăm,noi ne jucăm”- versuri ritmate ( tranziție ).

f) Executarea propriu-zisă a lucrării. Copiii lucrează individual la realizarea lucrării. Se supraveghează preșcolarii în timpul lucrului și se oferă explicații și sprijin celor care necesită.

După terminarea lucrului la centre se va face turul galeriilor pentru a evalua produsele obținute.

Tranziție:,,Ninge,ninge-ncetișor”–joc muzical.

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE II :

Copiii vor desfășura urmatoarele jocuri :

Joc de mișcare:,,Colindătorii la trăistuțe”

Prezentarea jocului și a regulilor acestuia : în ritmul muzicii, copiii vor dansa, iar când muzica se va opri ei vor ocupa un scaunel.Copilul rămas fără scăunel va ieși din joc și va dansa în mijlocul cercului până la terminarea jocului.

Joc distractiv:,,Primiți colinda!”.

Prezentarea jocului și a regulilor acestuia :copiii,vor interpreta câteva colinde cunoscute gazdelor (d-na educatoare,d-na metodistă și d-lui director).Gazdele îi vor răsplati cu bomboane și covrigi.

În incheierea activității, educatoarea împreună cu copiii, vor face aprecieri asupra activității derulate pe parcursul întregii zile.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

BIBLIOGRAFIE

Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, M.E.C.T.,2008;

Aplicarea noului Curriculum pentru educație timpurie – o provocare, Editura Diana, Pitești, 2009;

Metodica activităților instructiv educative în învățământul preprimar, vol.,II, Editura Didactica Nova, Craiova, 2008;

Poftiți în trenulețul jocurilor, Silvia Borțeanu, Mihaela Axente, Anca Vodiță, Svetlana Crihan, Editura Diamant, Pitești.

Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional, Bucuresti, 2005;

Curriculum pentru învățământul preșcolar, MECT, 2008;

Aplicarea noului Curriculum pentru educație timpurie – o provocare, Editura Diana, Pitești, 2009;

CUPRINS

Lectura după imagini………………………………..2

CONVORBIREA……………………………………6

MEMORIZAREA…………………………………..12 JOCUL DIDACTIC…………………………………20

POVESTIREA………………………………………28

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ………………..34

BIBLIOGRAFIE……………………………………82