Actiune Privind Valorificarea Evaluarii din Invatamantul Prescolar

CERCETARE – ACȚIUNE PRIVIND VALORIFICAREA EVALUĂRII DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Scopul și obiectivele cercetării:

Scopul: valorificarea evaluărilor privind rezultatele în învățare ale preșcolarilor în etapele parcurse favorizează adaptarea măsurilor adecvate pentru eficiența procesului didactic. Utilizarea strategiilor de evaluare potrivite fiecărui preșcolar favorizează eficiența evaluării performanțelor copiilor din învățământul preșcolar.

Obiectivele cercetării:

Utilizarea unor tehnici și metode de determinare obiectivă a nivelului de pregătire a preșcolarilor

Implementarea unor tehnici si metode interactive

Adoptarea/ adaptarea celor mai potrivite metode alternative de evaluare , în vederea obținerii rezultatelor pozitive

Înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de preșcolarii grupei experimentale

Formarea unor deprinderi și bune practici de relaționare și comunicare între preșcolari, părinți și educatoare.

Ipoteza cercetării:

Daca se valorifică întreaga activitate desfășurată de preșcolari în grupă dar și în afara ei și se valorifică importanța întrepătrunderii metodelor tradiționale și cele alternative atunci se pot măsura calitativ rezultatele preșcolarilor și performanțele acestora.

Dacă se vor aplica cele mai potrivite strategii de evaluare atunci gradul obiectivității și eficiența evaluării performanțelor copiilor din învățământul preșcolar se pot îmbunătății față de acelea resimțite până în prezent (cele anterioare).

Problema identificată vizează modul de practicare a activității de evaluare în învățământ, ca urmare a valorificării diferențiate a informațiilor obținute prin evaluări anterioare.

În condițiile în care cerințele privind calitatea activității instructiv-educative, mai ales în condițiile societății cunoașterii relevă noi probleme ce se cer a fi rezolvate, câmpul de cercetare în științele educației este în continuă expansiune. Această dezvoltare privește aprofundările teoretice anterioare și perfecționarea tehnicilor de lucru, cât și introducerea unor structuri inovatoare în învățământ, în condițiile în care învățământul în ansamblu si, mai ales, activitatea didactică constituie un domeniu conservator. Totodată, investiția în educație este una pe termen lung, întrucât multe din schimbările în învățământ nu se ,,văd” imediat, ci au efecte pe termen lung, consecințele importante și profunde devenind vizibile după perioade relativ mari de timp. În acest context, punctul de plecare al unei investigații științifice îl constituie identificarea sau conștientizarea existenței unei probleme și, de aici, necesitatea soluționării ei. Problema identificată de noi vizează modul de practicare a activității de evaluare în învățământ, ca urmare a valorificării diferențiate a informațiilor obținute prin evaluările anterioare. În alte cuvinte, măsura în care conceperea și realizarea unui demers didactic valorifică datele furnizate de evaluare în perioade anterioare, realizează o ameliorare a instruirii-învățării, de la un demers la altul, în spirală. Aceste informații sunt prețioase pentru agenții activității didactice (elevi, cadre didactice, părinți) care doresc o permanentă îmbunătățire a procesului de învățământ. (De modificat)

Descrierea grupei la care se face cercetarea

Grupa mare de la Grădinița Nr. 46 este formată din 30 de preșcolari, dintre care 17 fete și 13 băieți. Copiii provin din familii organizate unii dintre aceștia având încă un frate sau o soră, sunt bine dezvoltati din punct de vedere fizic si intelectual, corespunzator nivelului de vârstă. Capacitatea de comunicare cu cei din jur este dezvoltată. Preșcolarii grupei mari au vârste cuprinse între 5-6 ani.

Grupa este de continuitate, majoritatea copiilor frecventează grădinița de la 3 ani. Doar 4 copii sunt veniți în anul școlar 2014-2015, doi dintre ei au fost la alte grădinițe iar doi nu au mai frecventat grădinița din motive de inadaptare la programul de grădiniță. Majoritatea copiilor sunt cooperanți, au atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți copii.

Descrierea eșantionului de copii

Cercetarea pentru lucrarea de față a fost efectuată pe un eșantion de 30 de preșcolari de la grupa mare.

1.a Tabel grafic

Preșcolarii acestei grupe sunt bine dezvoltați fizic și psihic și provin din familii cu venituri modeste. Capacitatea de comunicare cu cei din jur este dezvoltată.

1.b Tabel grafic cu preșcolarii supuși studiului după starea materială și mediul familial

Metodologia cercetării:

Metodele didactice pe care le-am aplicat au fost selectate astfel încât să răspundă principalelor cerințe ale unei investigații și să preîntâmpine eventualele erori de investigare și prelucrare a materialului faptic. Astfel pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de la care am plecat am folosit un sistem metodologic compus din urmtoarele metode:

Analiza produselor activității

Ancheta pe bază de chestionare

Studiul de caz

Instrumentele de cercetare

Pentru a obține informații în legătură cu personalitatea elevilor, cu nivelul de cunoștințe și competențe ale acestora, cu comportamentele și gradul de implicare al lor în procesul educativ, am folosit ca instrumente de cercetare:

– fișele de lucru;

– chestionarul;

– portofoliu;

-observarea.

Aceste instrumente, în marea lor majoritate, au fost preluate și adaptate conținuturilor vehiculate, particularităților preșcolarilor și obiectivelor vizate.

Planul cercetării:

Cercetarea a cuprins trei etape distincte:

Etapa constatativă (pretest)

Etapa experimentală

Etapa finală

Etapa constatativă- (pretest) s-a desfășurat la începutul semestrului al- II-lea. În această perioadă am cules informații despre modul în care și-au format priceperi și deprinderi de muncă intelectuală, despre atitudinea față de învățare, despre trăsăturile de personalitate ale acestora. Am urmărit comportamentul preșcolarilor la activități și am completat fișe de observație curentă.

Această etapă presupune studierea preșcolarilor având în vedere:

– nivelul de cunoștințe și deprinderi

– dificultăți de învățare,

– dificultăți de comunicare,

– dificultăți de integrare în cadrul grupei de copii.

În cadrul acestei etape au fost recoltate datele de start, pe bază de observații, fișe de lucru, conturându-se nivelul de cunoștințe și deprinderi existent în momentul inițierii experimentului, în grupa experimentală și de control.

Cercetarea întreprinsă a avut scopul de a identifica preșcolarii cu diverse probleme de comportament, de socializare, de integrare în grup, de afectivitate prezente și manifeste în cadrul grupelor de copii preșcolari și în mediul curricular al grădiniței, precum și validarea unor modalități de prevenire sau depășire a acestora. În prima sa etapă, cercetarea a integrat un demers investigativ de natură constatativă, de la ale cărui date s-au inițiat strategii de lucru valorificabile în abordarea complexă a problematicii studiate.

În cadrul cercetării am ales să folosesc pentru început, metoda testelor, precum și analiza produselor artistice rezultate în urma acestor teste. Consider că este pasul cel mai important din etapa de colectare a datelor inițiale, din cadrul căreia vom stabili următorii pași, desigur, utilizând și alte metode, pentru a avea o bază de date foarte solidă.

Etapa experimentală –etapa fundamentală, cu caracter instructiv/ formativ, în care a fost introdusă modalitatea nouă de lucru (conținut, metode, tehnici, forme de organizare) la grupa experimentală.

Etapa experimentală a cercetării a constat în elaborarea unui program de intervenție educațională și în experimentarea lui pe eșantionul de subiecți aleși în etapa anterioară. Eșantionul general de preșcolari a fost alcătuit din copii de grupă mare (5-6 ani). Din perspectivă didactică, în cadrul acestui program educațional, accentul s-a pus pe valorificarea valențelor formative ale educației, folosind însă diverse metode didactice, mijloace de învățământ, materiale didactice, spații de lucru, cât mai deosebite, mai antrenante, dar și unele cu valențe socializatoare. Cuprinde implementarea programului educațional, respectiv un program personalizat, individualizat, acolo unde este cazul. Se va realiza intocmirea studiului de caz, se vor prezenta concluziile acestei etape, dar se vor prezenta și interpreta cantitativ și calitativ datele experimentale pentru loturile de preșcolari participanți.

Etapa finală – o etapă de control, în care au fost evaluate rezultatele: datele finale au fost raportate la datele de start, pentru a testa relevanța diferențelor obținute, urmărindu-se în paralel evoluția grupei de control, pentru a se constata dacă rezultatele obținute în grupa experimentală sunt similare, semnificativ superioare/inferioare.

La sfârșitul perioadei formative a fost administrat post-testul, având ca scop monitorizarea comparativă a progresului și a schimbărilor apărute la nivelul comportamentului și conduitei preșcolarilor, în vederea stabilirii concluziilor referitoare la confirmarea sau infirmarea ipotezei.

S-a utilizat metoda anchetei pe bază de chestionar, pentru a putea face o comparație între răspunsurile date înainte și după intervenția realizată de noi prin aplicarea programului educațional. De asemenea, în această etapă analizez și efectele intervențiilor exercitate asupra comportamentelor copiilor în contextele formale, nonformale și informale.

Prezentarea rezultatelor și interpretarea lor

Portofoliu la grupa mare

Portofoliul este un instrument de evaluare complex, integrator, reprezentând o alternativă viabilă la testele standardizate. Portofoliul include rezultate relevante obținute prin alte tehnici de evaluare (proiectul, eseul, autoevaluarea etc). Aceste rezultate vizează probele orale, scrise și practice, observarea sistematică a comportamentelor școlare, proiectul, autoevaluarea, precum și sarcini specifice fiecărei discipline. Este „o metodă de evaluare complexă, longitudinală, proiectată într-o secvență mai lungă de timp, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate.” (Cucoș, 2008, 140).

PROBLEMA DE CERCETAT:

Analiza metodei portofoliului în activități interdisciplinare la vârste timpurii.

OBIECTIVE PROPUSE:

Obiectivele investigației

Pentru a investiga pe o perioadă de patru săptămâni, în mod sistematic și coerent influența metodei portofoliului în dezvoltarea comunicării preșcolarilor, mi-am propus următoarele obiective generale.

Obiective generale

Cunoașterea influenței metodei portofoliului asupra rezultatelor obținute de preșcolari;

Identificarea influenței metodei portofoliului asupra dezvoltării cognitive și afective a copiilor.

Determinarea influenței metodei portofoliului asupra rezultatelor preșcolarilor;

Identificarea factorilor care influențează coeziunea grupelor de preșcolari.

Dimensiunea investigației

Dimensiunea investigației a fost efectuată la un număr de 30 de preșcolari din grupa mare de la Grădinița nr. 46, București.

IPOTEZE:

Dacă se aplică folosirea metodei portofoliului la nivel interdisciplinar atunci se creează premizele dezvoltării capacităților de comunicare la preșcolari.

Din observații personale nesistematice, ulterior și din studierea unei bibliografii de specialitate în domeniul pedagogiei, s-au structurat treptat câteva ipoteze de lucru, cu caracter general sau operațional.

Metoda portofoliului prin activitățile interdisciplinare influențează hotărâtor rezultatele preșcolarilor ducând la dezvoltarea capacităților de comunicare, capacității de a observa și de a folosi informația. Rezultatul aplicării acestei metode la grupă sunt numeroase, copiii dezvoltând capacitatea de implicare, integrare socială.

Dacă aș aplica metoda portofoliului la toate activitățile specifice preșcolarilor, atunci aș reuși să realizez obiectivele urmărite cu un nivel ridicat de pregătire și eficiență al tuturor copiilor implicați direct și aș reuși să antrenez familiile copiilor, precum și alți parteneri interesați de evoluția copiilor în mediul educațional din grădiniță.

Dacă se aplică tratarea diferențiată și se folosesc activități integrate atunci activitatea copiilor este stimulată de educatoare, ceea ce duce la realizarea unui feed-back corespunzător așteptărilor, și, atunci, copiii sunt mai activi în procesul de însușire al cunoștințelor, dezvoltându-și capacitatea de a observa și de a folosi informația.

Portofoliul este o modalitate de lucru prin care copiii își pot pune în valoare cunoștințele. Portofoliul îmbină evaluarea cu învățarea continuă și progresivă, este o “carte de vizită” a preșcolarului, prin care educatorul poate să urmărească progresul realizat de copil – în plan cognitiv, atitudinal și comportamental la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval mai lung de timp.

Primul pas pentru întocmirea portofoliului a fost acela de a informa copiii ce trebuie să conțină un portofoliu și cum trebuie îmbogățit conținutul acestuia. Prin metoda portofoliului se lasă copilului mai multă libertate de exprimare și acțiune și i se dă posibilitatea de a lua decizii și asuma responsabilități. Copiii sunt implicați efectiv și afectiv. Consultarea lor în alegerea basmului preferat, demonstrează că sunt consultați. Astfel, copiii au mai multă încredere în forțele proprii.

Tema portofoliului și obiectivele urmărite:

Am utilizat această metodă în cadrul Domeniului Limbă și Comunicare.

Tema portofoliului a fost ,,Lumea poveștilor”. Portofoliul a fost conceput și realizat din perspectivă integrată interdisciplinară. În realizarea acestui tip de activitate preșcolarii au lucrat individual, fiecare preșcolar având de realizat cerințe standard corespunzătoare particularităților individuale și de vârstă specifice grupei din care provin; am ținut cont de specificul domeniului de activitate, de nevoile, abilitățile și interesele preșcolarilor. În colectarea datelor preșcolarii au avut posibilitatea să fie ajutati și de membrii familiei.

Portofoliul s-a efectuat pe o perioadă de patru săptămâni.

Obiectivele portofoliului:

dezvoltarea capacității de autoevaluare;

dezvoltarea imaginației, creativității;

dezvoltarea competențelor de comunicare;

dezvoltarea încrederii în propriile forțe etc..

Conținutul portofoliului a fost redat de poveștile Alba ca zăpada, , Scufița Roșie, Degețica de Hans Chr. Andersen, Rățușca cea urâtă de Hans Chr. Andersen. Portofoliul conține un ansamblu de materiale elaborate de copii pentru fiecare poveste. Portofoliul poate conține planșe, desene realizate de copii, activități practice cu tema poveștilor, postere etc. Portofoliul conține un ansamblu de materiale elaborate de copii pentru fiecare poveste.

Evaluarea portofoliului se realizează după următoarele criterii:

exprimarea în propoziții dezvoltate a conținutului portofoliului;

creativitate în elaborarea portofoliului;

ansamblul de materiale elaborate pentru fiecare poveste;

Evaluarea portofoliilor s-a realizat după criteriile stabilite inițial împreună cu preșcolarii. A fost urmată de o dezbatere legată de atingerea obiectivelor și de o expoziție cu produsele lor.

Prezentarea portofoliului s-a realizat în ,,scaunul autorului”.

Aici preșcolarul prezinta colegilor tema efectuată la care a lucrat. Prezentarea este urmată de analiza și comentariile colegilor și educatoarei. Acest exercitiu ii formeaza pe copii în direcția înțelegerii raționamentelor colegilor și de a judeca rezultatul muncii colegilor lui pe care îl va compara cu munca lui. Totodată este un instrument prin care preșcolarii învață să comunice liber.

Majoritatea preșcolarii (90%) au realizat portofoliul respectând criteriile inițial stabilite. 50% dintre preșcolari au realizat câte 2 planșe pentru fiecare poveste, realizând scena preferată și personajul preferat din cele 4 povești. 30% dintre prșcolari au realizat la unele povești câte două lucrări iar la celelalte doar o lucrare. 25% dintre copii au realizat mai mult de 2 lucrări pentru fiecare poveste. Doar 3 preșcolari nu au respectat toate cerințele, au realizat lucrări (desene) doar pentru 2 din cele 4 povești. Toți preșcolarii au povestit cu mult drag cum au realizat portofoliul, au vorbit expresiv în propoziții dezvoltate.

În urma evaluării portofoliului doi copii au fost îndrumați spre centrul de pictură de la Palatul Copiilor.

Sa realizat o fișă de lucru individuală în care au fost verificate cunoștințele inițiale ale subiecților cu privire la personajele din poveștile întâlnite, iar rezultatele obținute au fost înregistrate. În cadrul acestei cercetări am realizat o analiză comparativ calitativă a răspunsurilor școlarilor la chestionarele efectuate. Itemii chestionarului au avut în vedere personajele din poveștile amintite. Rezultatele cumulate de cei 30 de preșcolari grupa mare au fost următoarele înregistrate.

Cu ajutorul unei fișe de lucru în etapa finală s-au constat urmatoarele:

Obiective operaționale:

O1 să lipească un dreptunghi pe personajul negativ din povestea cunoscută de preșcolari. Obiectivul se consideră relizat dacă toți preșcolarii lipesc cel puțin un dreptunghi pe un personaj negativ din cele patru imagini.

O2 .să ordoneze imaginile ținând cont de desfășurarea evenimentelor povești. Obiectivul se consideră realizat dacă fiecare preșcolar oronează corect imaginile primite.

O3 să traseze în spațiul delimitat câte o linie orizontală pentru fiecare silabă a cuvântului redat în imagini. Obiectivul se consideră realizat dacă fiecare preșcolar tasează corect silabele pentru cel puțin un cuvânt din cele 3 redate în imagini.

(ANEXA 1.)

Fișa de evaluare

Lipește un mic dreptunghi pe personajul negativ din fiecare poveste.

Ordonează imaginile ținând cont de desfășurarea evenimentelor

1. 2. 3.

Trasează în spațiul delimitat câte o linie orizontală pentru fiecare silabă a cuvântului redat în imagini.

Fig. 2 Diagramă areolară

48% dintre preșcolari s-au descurcat foarte bine la fișa de lucru rezolvând toate cele trei cerințe ale fișei. Un număr de 37% dintre preșcolari au primit Bine la fișa de lucru rezolvând 2 exerciții din cele 3 primite. Doar 15% dintre preșcolari nu au rezolvat 2 din cele 3 cerințe ale fișei de lucru.

Studiu de caz

În majoritatea situațiilor profesorii își centrează eforturile și atenția, controlul și concentrarea asupra situațiilor didactice, asupra activitații instructiv-educative, ignorând, de multe ori, nu din rea voință, diversitatea situațiilor educaționale ca structuri complexe, atitudinal-relaționale. Neintenționat , asemenea atitudini educaționale creează un teren propice apariției și dezvoltarii fenomenelor de criză.

DATE DESPRE COPIL

Numele copilului: T. Gabriela

Domiciliul: București

Data nașterii:….2009;

Problematica investigată:

integrarea și adaptarea unui preșcolar la grădiniță;

pronuntarea dificilă a sunetele, ceea ce ii provoaca o stare de timiditate.

Evaluarea problemei:

dezavantaje biologice

dezavantaje psihologice (motivație scăzută, nivel minim de înțelegere)

dezavantaje pedagogice (incosecvența reacțiilor părinților)

Implementarea strategiilor

în activitatea formala

în activități extrașcolare

Metode și procedee de investigație: interviul semistructurat și liber, observația.

Scurt istoric: T.G. provine dintr-o familie biparentală, legal constituită, climat familial bun, fara conflicte. Tatăl este lucrător comercial, mama casnică, starea de sănătate a membrilor familiei este bună, nu sunt menționate boli grave în copilăria Gabrielei. De asemenea nu sunt menționate deficiențe de limbaj în familie.

Tabloul copilului: Gabriela a frecventat o alta gradinița anul trecut, la grupa mijlocie, dar a frecventat sporadic, deoarece mama lucra. A înscris-o la grădinița noastră, în grupa mare. La venirea în grădiniță, examenul logopedic apreciază că G. prezintă dislalie polimorfă și tulburări de ritm și fluență a vorbirii. Unele sunete sunt pronunțate separat, corect, adesea însă sunt înlocuite, având în vedere punctul de articulare apropiat. Dificultățile de articulare corectă a sunetelor amintite au ca origine o alternativă a dislaliei funcționale, copilul având un ritm propriu de articulare (timid), alimentat pe fond psihic de o fobie față de vorbire și un complex de inferioritate, alimentat și de mamă, care o admonestează și procedează destul de aspru, la o pretinsă preocupare de corectare. G. se oprește din vorbire când vede că nu e înțeleasă, se enervează și începe să plângă.

Îi este teamă să-și facă prieteni, să se atașeze emoțional de o altă persoană și de aici dificultatea lui de a relaționa cu colegii.

Considerăm că în perioada antepreșcolară nu s-a preocupat nici familia, nici vreun specialist de profilaxia tulburărilor de articulație, tocmai în etapa propice formării limbajului. De aceea, dislalia fiziologică a devenit funcțională, iar comunicarea s-a automatizat cu perseverarea unor tulburări de tipul înlocuirilor, inversărilor sau omisiunilor de foneme, din diverse grupe de articulare. Fiind vorba de tulburări de articulare menținute după vârsta de 4 ani, ceea ce a dus la permanentizarea unui mod defectuos de vorbire și la instalarea unui complex de inferioritate, terapia s-a profilat pe aspectul unei psihoterapii, apelând la dorința copilului de a colabora, pentru a putea aplica adecvat terapia logopedică.

Tipul de intervenție:

dezvoltarea abilităților de comunicare, corectarea deprinderilor de vorbire necorespunzătoare;

selectarea unor exercitii, jocuri , activitati care sa-l ajute la corectarea tulburarulor de limbaj;

stimularea copilului de a intra în relație și de a comunica cu ceilalți copii și cu adulții;

antrenarea in diferite activitati pentru a-i stimula dezvoltarea personalitatii;

înfrângerea timidității, a rezervelor prin cultivarea încrederii în sine evidențiind rezervele de care dispune;

formarea unor deprinderi elementare de autoservire și de comportament, în vederea integrării în activitatea instructiv-educativă a grupei și grădiniței;

nevoia de socializare, de integrare în grup pentru a stabili relații de prietenie cu mai mulți copii;

consilierea părinților.

Persoane implicate: educatoarea grupei S. C., prof. logoped L. C., părinții copilului.

Actiune la nivelul familiei:

discutarea problemelor cu care se confruntă copilul și acceptarea acestora de către parinți;

trezirea interesului din partea familiei față de evoluția copilului;

asumarea unor responsabilități pentru fiecare membru al familiei cu privire la acțiunile intreprinse pentru o bună evoluție a copilului.

Obiective:

Pe termen lung:

dezvoltarea exprimării orale , înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor

structurilor verbale;

corectarea tulburărilor de limbaj , de ritm și fluență;

consilierea părinților.

Pe termen scurt:

să ia parte la discuții în mici grupuri informale;

să întrebe și să răspundă la întrebări;

să ia parte la activitățile de învățare în grup, intrând în relație cu ceilalți copii, cu educatoarea/logopedul.

Plan de intervenție personalizat

În realizarea acestui program am pus accent pe unitatea și continuitatea activităților de la grădiniță în familie, acționând în următoarele direcții, în colaborare cu prof.logoped, bazându-mă pe metode și srategii centrate pe copil, în funcție de particularitățile lui:

Realizarea unor exerciții de gimnastică articulatorie:

Exerciții de mobilitate pentru maxilar și mandibulă: jocul “Mic-mare”: copilul se ghemuiește , apoi, la ridicare, inspiră pe gură și cu voce puternică și gura larg deschisă strigă “Uraa!”; execută mișcări laterale de mandibulă stânga-dreapta; exerciții de așezare a dinților de sus pe buza de jos și a dinților de jos pe buza de sus.

Exerciții pentru mobilitatea buzelor: sugerea buzelor pe rând, apoi una sub alta; se fac buzele trompă, se mișcă la stânga, la dreapta, se rotesc; strănutul calului; mișcarea ambelor buze încordate puternic.etc.

Exerciții pentru gimnastica limbii: lipirea limbii de cerul gurii și desprinderea ei cu zgomot; gura ușor deschisă și mișcări laterale ale vârfului limbii, care va atinge alternativ colțurile buzelor; exerciții ritmice însoțite de silaba la,de exemplu lo-la,la-la; limba mișcată de la un colț la altul al gurii (imită cu vocalizare lingurița în paharul cu ceai);

În scopul dezvoltării unei bune motricități a aparatului fono-articulator, care să permită articularea corectă a sunetelor limbii, am exersat, sub formă de joc, următoarele exerciții:

Sforăitul calului: vibrarea surdă a buzelor; vibrarea sonoră a buzelor: Cum pornește mașina; umflarea și baterea obrajilor cu pumnii: Broscuța; sugerea obrajilor: Iepurașul; limba iese afară: lopata; limba în formă de cupă, lată și îngustă.

Exerciții pentru corectarea auzului fonematic: Chemăm pisica; Să nu speriem păsările; Spune ca mine;Ce ai auzit?;imitarea onomatopeelor.

Jocuri-exercițiu de emitere de sunete: Șuieră ca mine, Trenul, Cine șuieră mai tare? .

Exerciții de pronunțare a sunetelor r,l,s,z,c,b, m.

Exerciții-frământări de limbă: Rică nu știa să zică…; Un pitic așa de mic…; Uite-un moș cu un cocoloș într-un coș…etc.

Jocuri didactice pentru pronunțarea corectă a cuvintelor, denumirea obiectelor: Ce este aceasta?; Cine trimite cadouri?; Cine a venit?; Cine face așa?.

Jocuri didactice ce vizează formularea de propoziții: Spune ce face?; Completează ce lipsește!; Ce lucrează mama?;

Activități de lectură după imagini: Familia mea; La magazin: O plimbare cu trenul etc.

Exercițiile de auz fonematic au pus accentul pe repetarea fonemelor surdă-sonoră, G. fiind ajutat în pronunție, asociat cu logopedul, apelând la inhibibiția de diferențiere, mai ales pe bază de jetoane cu imagini ce conțin sunetul diferențiat. Se fac exerciții până când sunetele respective sunt recepționate și identificate conștient. Corectarea sunetului „r” (consoană orală, sonantă, vibrantă, oclusivă, apicală) a pornit de la impostarea sunetului în pronunție bilabială, executând cu ambele buze și aer în expirație puternică:trrr!;prrr!; brrr!,apoi în cuvintele: prinde, aprinde, prune, brune, crude, crede, pe baza cărora se construiesc scurte propoziții: Aprinde focul!; Am două prune brune; Tata crede că se spală.Se imită soneria ceasului deșteptător:țârrr!,hârâiala câinilor:hârrr!; ruperea unui lemn:pârrr etc.

În etapa de consolidare am folosit cuvinte cu sunetul în cele trei poziții: finală: zbor, păr, car, far, cor, dor; mediană: urs, coral, artă, vatră, cretă, varsă și inițială: râu, rău, rai, roi, rom, roșu.

Pe măsură ce a stăpânit sunetul i-am cerut să pronunțe singur diverse cuvinte ce-l conțin: ruladă, rugăciune, bucurie, cameră, aripă, buzunar etc., construind apoi mici propoziții cu acestea. Am folosit apoi grupe de consoane în care este sunetul „r”: trenul trece, trei, bravo, brad, broască,crede, cruce, frate, etc. Pentru etapa de automatizare s-au învățat diferite poezii.

Pentru a relaționa cât mai bine cu ceilalți copii, integrându-se în colectivul grupei cât mai firesc, am organizat activități variate, care să-i suscite interesul, observând că atunci când participă la activități care-i plac, comunicarea cu ceilalți copii este mult mai bună,

În etapa finală G. se antrenează cu entuziasm în activitate, greșelile de pronunție și exprimare sunt mai puține. Participă la jocuri de rol în care are un rol principal: De-a familia; De-a grădinița; De-a trenul;

S-a pus accent pe participarea la activități pe subgrupe, punând accent pe munca în echipă și pe responsabilizarea membrilor. Participarea , ca ajutor al educatoarei, la unele activități ale grupei,ia dat încredere în propriile puteri.

Activități pentru consilierea părinților

În informarea educațională a părinților am urmărit ca părinții să înțeleagă că pot influența și controla comportamentul lui G., însușindu-și abilitățile de bază în acest sens, că numai dacă gândim și acționăm împreună, în mod unitar, o putem ajuta să-și depășească dificultățile.

Cum învățăm împreună?

discutarea față-n față a problemelor; învățăm din bunele practici ale altora;

observarea și discutarea comportamentelor parentale cotidiene și particulare, în situații diferite;

informarea părinților asupra activităților lui G., asupra progreselor/regreselor și a problemelor ce intervin.

Recomandări propuse părinților:

rezervați-vă un timp anume pentru a vorbi cu copilul. De exemplu: seara sau la plimbare;

vorbiți cu G. despre programul zilei, purtați mici discuții despre ceea ce urmează să faceți împreună în timpul zilei; învățați-l să-și exprime nevoile când nu sunteți de față

repetați clar și rar orice exprimare care nu a fost corectă, răspundeți la propozițiile lui G. prin cuvinte noi, dar care să fie pe înțelesul ei;

discutați despre experiențe noi pe care le va avea Gabriela la grădiniță, la dentist, în vacanță etc.;

faceți plimbări cu Gabriela în mod regulat și vorbiți-i despre ce vedeți împreună;

recunoașteți eforturile copilului chiar și atunci când nu reușesc pe deplin .Fiți pozitivi, referiți-vă mai întâi la ce are bun copilul, acordați-i cu consecvență atenție pozitivă, mai multe aprecieri.

Strategii de motivare a preșcolarului:

sprijin suplimentar

încurajări

aprecieri verbale a efortului de a se comporta adecvat

satisfacții spontane

recompense sau autorecompense

recunoașterea progresului preșcolarului

Indicatori de evaluare

relații amicale, de întrajutorare cu colegii,

participare la activitatea de grup

îndeplinirea rolului și responsabilităților din grup

Concluzii

Acordând o atenție aparte acestui copil, prin intermediul terapiei logopedice, consilierii pedagogice și implicării familiei, am reușit să facilitez integrarea funcțională a G. în grupa de copii, participarea ei firească la activitățile instructiv-educative din grădiniță.

Munca și colaborarea dintre educatoare, logoped, părinții G. a constituit un cerc de susținere afectivă, volitivă, de echilibrare și integrare a G. în mediul grupei, al grădiniței, ajutându-o să-și corecteze pronunția, ritmul și fluența vorbirii, să-și construiască bazele unei imagini de sine pozitive, bazate pe încrederea că “poate”să fie la fel ca orice copil. Și familia și-a schimbat atitudinea și comportamentul față de G., devenind mult mai apropiați de echipa educatoare-logoped, nutrind sentimente de recunoștință și apropiere sufletească.

Se remarcând că G. are o imaginație foarte bogată, desenând, modelând cu plăcere, mai ales când sunt teme liber alese, lucrările ei remarcându-se prin originalitate, inventivitate. Apreciind orice realizare cât de mică, G. a început să se “deschidă” tot mai mult, remarcând voința ei de a avea rezultate tot mai bune, perseverența cu care lucrează , nelăsând niciodată sarcina de lucru neterminată. G. s-a atașat foarte mult de copiii din grupă, mama ei spunându-mi ce “scandal” face atunci când nu poate veni la grădiniță, fiind bolnavă. Treptat, G. i-a dispărut nesiguranța în răspunsuri, timiditatea, a învățat să-și controleze ritmul vorbirii, desfășurând săptămânal și terapie logopedică cu un specialist.

Ancheta pe bază de chestionar

Am acordat o atenție foarte mare anchetei pe bază de chestionar, deoarece valoarea științifică a datelor recoltate prin chestionar este condiționată de calitatea răspunsurilor subiecților, iar valoarea răspunsurilor este determinată de calitatea itemilor.

Am aplicat un chestionare la părinții grupei experimentale de la Grădinița nr 46. În chestionare alternează întrebările închise cu întrebările deschise care lasă subiectului posibilitatea de a formula singur răspunsul.

Am formulat întrebări cu privire la necesitatea și utilitatea unei relații educaționale evaluative bazate pe cooperare, comunicare atât în ceea ce privește conținuturile și criteriile de evaluare cât și stabilirea de comun acord a probelor.

Aplicarea chestionarului a avut ca finalitate:

Identificarea măsurii în care părinții sunt de acord/nu sunt de acord cu metodele de evaluare aplicate de educatoare la grupa experimentală

Identificarea metodelor de comunicare a evaluărilor preșcolarilor

Aflarea părerii părinților despre obiectivitatea evaluării

Structura lotului

Chestionarul a fost aplicat unui număr de 22 de părinți de la grupa mare, grădinița nr. 46, București.

Prelucrarea și interpretarea rezultatelor

Cât de importantă este grădinița în educația copiilor?

Deloc importantă

Puțin importantă

Importantă

Foarte importantă

La această întrebare 75% dintre părinți au spus că grădinița este foarte importantă în educația copiilor, 15% au răspuns că grădinița este importantă, iar 10 % consideră grădinița puțin importanta pentru educația copiilor considerând școala foarte importantă.

Cât din timpul dumneavoastră petreceți cu copilul, desfășurând diferite activități?

Nu am timp pentru activități comune

Câte o oră pe zi

Mai puțin de o ora pe zi

Doar la sfârșit de săptămână

…………

La această intrebare părinții au avut posibilitatea să raspundă și deschis. 60% dintre părinți au raspuns că petrec câte o oră pe zi cu copii lor, 25% au raspuns că petrec mai mult de o oră pe zi cu copii lor desfășurând diferite activități (răspuns deschis), iar 15 % au răspuns că petrec doar la sfârșit de săptămână timpul cu copii lor.

Există o comunicare permanentă între grădiniță și familie?

Da

Nu

90% dintre părinți sunt mulțumiți de comunicarea cu grădinița, doar 10 % nu au o comunicare permanentă cu gradinita. Motivele sunt: preșcolarii stau cu bunicii, preșcolarii sunt luați de la grădiniță de către bunici, fratii mai mari sau alte cunoștințe.

Sunteți informați de către profesor de rezultatele activităților copilului dumneavoastră?

Da

Rar

Foarte rar

Doar dacă întreb

Nu

La această întrebare 85% dintre părinți au dat răspunsul Da, iar 15% au raspuns că sunt informați rar.

Sunteți informat de profesor despre comportamentul copilului?

Da

Rar

Foarte rar

Doar dacă întreb

Nu

Majoritatea părinților, 90% au răspuns că sunt informati despre comportamentul copiilor și doar 10% au răspuns că sunt informați rar.

Vă întrebați în fiecare zi copilul despre activitățile din grădiniță?

Da

Nu

De asemenea, majoritatea părinților, 90% au răspuns că intreabă în fiecare zi copiii despre activitățile din gradiniță, iar 10% au dat răspunsul nu la această întrebare.

Sunteți multumiți de metodele de evaluare ale profesorului?

Da

Nu

Nu știu

Majoritatea părinților 75% au răspuns cu da, iar 20% au dat răspunsul nu știu și un procent de 5% au spus că nu sunt mulțumiți de metodele de evaluare ale profesorului.

Considerati că profesorul realizează o evaluare corectă?

Da

Nu stiu

Nu

La această întrebare 80% au răspuns cu da, iar 20% au dat răspunsul nu știu.

Profesorul se implică suficient in activitatea instructiv-educativă?

Da

Nu stiu

Nu

La această întrebare 90% au răspuns cu da, iar 10% au dat răspunsul nu știu.

Copilul dumneavoastră participă cu plăcere la activitățile propuse?

Da

Nu

La această întrebare toți parinții au răspuns afirmativ, preșcolarii participând cu plăcere la activitățile propuse de profesor.

Credeți că metodele de învățare aplicate facilitează educația individualizată și diferențiată?

Da

Nu

Nu știu

Majoritatea părinților 80% au răspuns cu da, iar 20% au dat răspunsul nu știu.

Răspunsurile părinților reprezintă așteptările noastre legate de informațiile pe care le dețin părinții despre procesul de evaluare din grădiniță. Studiind aceste răspunsuri înțelegem încă o dată că demersul didactic trebuie să-și deplaseze accentul de pe informare pe formare, prin aplicarea metodelor moderne de lucru și abordarea diferențiată a colectivului de elevi, urmărindu-se dezvoltarea și perfecționarea competențelor de comunicare, relaționare și învățare.

Majoritatea părinților sunt mulțumiți de procesul de evaluare, de metodele folosite de cadrul didactic. 85% dintre părinți spun că sunt informați periodic de progresul preșcolarilor, primind informații de fiecare dată când sunt solicitate dar și atunci când nu solicită. Cu restul părinților (15%) am aflat de la profesor că aceștia vin mai rar la grădiniță, copiii fiind luați de la grădi de bunici sau alte persoane. Și cu aceștia există o cumunicare prin telefon sau prin intermediul bunicilor.

Buna comunicare cu părinții favorizează procesul didactic, existând o continuitate a activităților din grădiniță, o întărire a

Parteneriat educațional Grădiniță-Scoală-Familie

,,La reușita copilului în viață contribuie, în egală măsură, principalii factori educativi: familia, grădinița și școala. Asigurarea unui parteneriat real între aceștia, implicarea tuturor în realizarea unei unități de cerințe conduce implicit la o educație corectă a copiilor, la evitarea erorilor în educație și la soluționarea disfuncționalităților.

Pregătirea copilului în grădiniță trebuie înțeleasă ca un proces de dezvoltare a acelor însușiri și capacități, care vor permite o adaptare ușoară a copiilor la cerințele școlii. O astfel de pregătire are la bază cerințele privitoare la continuitatea între primele două trepte ale sistemului nostru de învățământ. ,(Ghid metodologic de evaluare a elevilor din clasa pregătitoare, )

Obiectiv general:

Colaborarea permanentă între familie și gradiniță privind procesul instructiv-educativ al copilului pentru o educație cât mai eficientă.

Obiective specifice:

Privind educatoarele:

să informeze parinții privitor la standardele de creștere și dezvoltare ale copiilor în funcție de particularitățile de vârstă și individuale;

să expună părinților scopul și continutul programului educativ desfășurat în grădiniță;

să acorde consiliere individuală și în grup pe teme de educație în familie și în instituția preșcolară.

Privind parinții:

să participe activ în cadrul parteneriatului familie-instituția preșcolară cât și la alte activități organizate în grădiniță;

să informeze educatoarele privind comportamentul copiilor în familie și societate;

să continue în familie programul educațional propus de instituția preșcolara.

În scopul adaptării preșcolarului la mediul școlar, al formării și adâncirii reprezentărilor cu privire la școală, este necesar a se întreprinde acțiuni comune grădiniță-școală-familie, cum ar fi:

prezentarea unor casete video cu aspecte de la primirea copiilor în prima zi de școală, având ca invitați elevii și învățătoarea lor;

asistența la o activitate de citire, matematică, scriere;

organizarea de activități de evaluare-concursuri care au loc împreună cu clasa I (obiceiuri și colinde de Crăciun, concursuri sportive, 1 Iunie);

plimbări în jurul cartierului;

excursii în țară;

dramatizări, în care rolul elevului a fost interpretat de copilul preșcolar;

confecționarea de felicitări cu ocazia zilei de 8 Martie etc.

Modalități de implicare a părinților in mediul grădiniței:

Părinții – ajutor acordat tuturor familiilor pentru a crea medii familiale care să sprijine copiii;

Comunicarea – stabilirea unui sistem de comunicare cu două sensuri cu privire la progresul copiilor;

Voluntariatul – recrutarea și organizarea activităților de sprijin din partea părinților, la grădiniță, acasă și în alte locații;

Colaborarea cu comunitatea – identificarea resurselor din comunitate care pot întări experiențele de viață ale copiilor.

Participarea la evenimentele din grădiniță.

Informarea părinților:

Rapoartele periodice pot prezenta rezultatele obținute în cadrul diverselor proiecte sau acțiuni de tipul: ,,Festivalul Toamnei”, „Festivalul copiilor”, „Colorăm și învățăm!”, „Serbările iernii” etc.

Analiza portofoliilor cu lucrări ale copiilor.

Părinții pot primi informații despre copii și pot vedea diferite obiecte pe care aceștia le-au realizat în cadrul activităților desfășurate în școală.

Alegerea unei „zile a părinților”, când aceștia sunt pentru câteva ore, copii.

Părinții aleg, împreună cu copiii, activitățile pe care le vor desfășura în ziua respectivă. Astfel, ei desenează, modelează, construiesc, realizează colaje etc. La sfârșit, părinții povestesc cum au lucrat împreună cu copiii și ce impresii au. Copiii se simt mândri și fericiți arătând părinților cum se joacă și cum lucrează ei în școală.

Concluzii:

Parteneriatul grădiniță familie contribuie la bazele socializării, a integrării în colectivitate, știind că acum se formează reprezentări în desfășurarea activităților educaționale. Implicarea familiei în activitatea din grădiniță favorizează comunicarea și cooperarea dintre familie și grădiniță, o bună gestionare a unor situații problemă, favorizează procesul didactic, existând o continuitate a activităților din grădiniță.

Parteneriatul cu familia început în cadrul grădiniței trebuie continuat și la școală pentru a facilita procesul instructiv-educativ și pentru o bună comunicare cu familia. Atât grădinița cât și scoala trebuie să realizeze parteneriate și cu autoritățile locale și alți parteneri educaționali, prin care să se realizeze o rețea interinstituțională de monitorizare și sprijinire a cazurilor speciale și a celor cu risc de abandon.

Concluziile cercetării:

Rezultatele obținute confirmă ipotezele, deoarece valorificând activitățile desfășurate de preșcolari în grupă dar și în afara ei, ținând cont de organizarea și desfășurarea unor activități diferențiate cu preșcolarii este absolut necesară, ele contribuie la dezvoltarea capacităților intelectuale ale preșcolarilor și sporesc eficiența activităților desfășurate. Tipurile de activități diferențiate propuse pot fi adaptate și aplicate la orice obiect de studiu și vor conduce cu siguranță la îmbunătățirea situației la învățătură și la sporirea eficienței activităților desfășurate.

Desfășurarea cercetării a conturat noi ipoteze de lucru, noi direcții de desfășurare a unor noi demersuri investigative. Fiecare preșcolar trebuie analizat cu el însuși, starea inițială a acestuia cu starea finală. De altfel, cercetarea și-a propus găsirea celor mai pertinente modalități de stimulare a elevilor, modalități prin care elevul să se dezvolte. O nouă direcție de cercetare pedagogică ar putea fi identificarea tipului de școală potrivită pentru fiecare.

Valorificarea rezultatelor evaluării a condus la restaurarea încrederii în sine, prevenirea esecului, ameliorarea comportamentelor preșcolarilor, dezvoltarea deprinderilor și capacităților preșcolarilor. Totodata, prin valorificarea evaluării, întreaga activitate didactică s-a restructurat continuu, activitățile de reglare/autoreglare au adus îmbunătățiri vizibile, deoarece s-au produs sistematic. Pe această bază, consider că evaluările întreprinse sistematic favorizează acțiuni operative de valorificare-monitorizare, asigură cunoașterea efectelor pe care modul de predare le produce asupra învățării și favorizează adoptarea măsurilor adecvate pentru optimizarea procesului didactic.

CONCLUZII GENERALE

Lucrarea aduce răspunsul la întrebările: ,,Care sunt factorii care influențează rezultatele evaluării?”, ,,Cunoscând rezultatele evaluării putem îmbunătății activitatea instructiv-educativă?”, ,,Care sunt procedeele de ajutor colectiv și individual acordat preșcolarilor în concordanță cu constatările efectuate?”

Alegerea problemei, a temei de cercetare a fost susținută de o serie de argumente, cum ar fi: este actuală în raport cu realitatea educațională, solicită noi perfecționări pentru educatoare, este semnificativă, interesează mai mulți educatori, este verificabilă în realitatea diversificată a educației, întrevede soluții de optimizare a pregătiri? Pe măsură ce s-au definit variabilele, etapele cercetării, ipotezele cercetării au fost perfecționate.

Rezultatele obținute confirmă ipotezele, deoarece valorificând activitățile desfășurate de preșcolari în grupă dar și în afara ei, ținând cont de organizarea și desfășurarea unor activități diferențiate cu preșcolarii este absolut necesară, ele contribuie la dezvoltarea capacităților intelectuale ale preșcolarilor și sporesc eficiența activităților desfășurate. Tipurile de activități diferențiate propuse pot fi adaptate și aplicate la orice obiect de studiu și vor conduce cu siguranță la îmbunătățirea situației la învățătură și la sporirea eficienței activităților desfășurate.

Nu se poate vorbi de obținerea succesului la învățătură prin măsuri miraculoase, ci numai prin diferențierea programului educativ în funcție de particularitățile fiecărui preșcolar și de specificul obiectului de învățământ, program care să fie aplicat cu maximum de consecvență, chiar din primele zile ale anului școlar, în vederea prevenirii apariției unor eșecuri parțiale sau a neutralizării lor în caz de apariție. Individualizarea este o cerință fundamentală nu numai pentru o educație adecvată, ci ar trebui recunoscută ca o valoare fundamentală în fiecare societate.

Desfășurarea cercetării a conturat noi ipoteze de lucru, noi direcții de desfășurare a unor noi demersuri investigative. Fiecare preșcolar trebuie analizat cu el însuși, starea inițială a acestuia cu starea finală. De altfel, cercetarea și-a propus găsirea celor mai pertinente modalități de stimulare a elevilor, modalități prin care elevul să se dezvolte. O nouă direcție de cercetare pedagogică ar putea fi identificarea tipului de școală potrivită pentru fiecare.

În devenirea personalității elevului, familia și parteneriatul acesteia cu școala asigură puntea de legătură între toate formele de educație (formală, informală, nonformală) ducând la creșterea potențialului pedagogic al activității de formare – dezvoltare a personalității umane, în plan individual și social, la nivel didactic și extradidactic.

Evaluarea portofoliului se realizează după următoarele criterii:

exprimarea în propoziții dezvoltate a conținutului portofoliului;

creativitate în elaborarea portofoliului;

ansamblul de materiale elaborate pentru fiecare poveste;

Evaluarea portofoliilor s-a realizat după criteriile stabilite inițial împreună cu preșcolarii. Prezentarea portofoliului s-a realizat în ,,scaunul autorului”. Aici preșcolarul prezinta colegilor tema efectuată la care a lucrat. Prezentarea este urmată de analiza și comentariile colegilor și educatoarei. Acest exercițiu îi formează pe copii în direcția înțelegerii raționamentelor colegilor și de a judeca rezultatul muncii colegilor lui pe care îl va compara cu munca lui. Totodată este un instrument prin care preșcolarii învață să comunice liber. A fost urmată de o dezbatere legată de atingerea obiectivelor și de o expoziție cu produsele lor.

În urma observațiilor din etapa constatativă am remarcat o fetiță timidă, care nu se juca cu colegii. În urma discuțiilor cu ea am sesizat o pronunție dificilă a sunetelor care-i provoca o stare de timiditate. Încerca cu colegii să vorbească dar când nu era înțeleasă renunța să mai vorbească cu ei și se izola de restul colegilor de cele mai multe ori se aseza la masă și desena singură. Am realizat un studiu de caz și proiectat un plan de intervenție având ca obiective integrarea fetiței în grupa de copii și u program de recuperare a deficiențelor de limbaj. În urma planului de intervenție, a colaborării cu familia și consilierul din grădiniță am realizat integrarea fetiței în colectivitate și o îmbunătățire considerabilă a pronunției deficitare.

Prin aplicarea chestionarului pe un lot de 22 de părinți am ajuns la concluzia că majoritatea părinților sunt mulțumiți de procesul de evaluare, de metodele folosite de cadrul didactic, de metodele de informare ale profesorului. 85% dintre părinți spun că sunt informați periodic de progresul preșcolarilor, primind informații de fiecare dată când sunt solicitate dar și atunci când nu solicită. Cu restul părinților (15%) am aflat de la profesor că aceștia vin mai rar la grădiniță, copiii fiind luați de la grădi de bunici sau alte persoane. Și cu aceștia există o cumunicare prin telefon sau prin intermediul bunicilor.

Valorificarea rezultatelor evaluării a condus la restaurarea încrederii în sine, prevenirea esecului, ameliorarea comportamentelor preșcolarilor, dezvoltarea deprinderilor și capacităților preșcolarilor. Totodata, prin valorificarea evaluării, întreaga activitate didactică s-a restructurat continuu, activitățile de reglare/autoreglare au adus îmbunătățiri vizibile, deoarece s-au produs sistematic. Pe această bază, consider că evaluările întreprinse sistematic favorizează acțiuni operative de valorificare-monitorizare, asigură cunoașterea efectelor pe care modul de predare le produce asupra învățării și favorizează adoptarea măsurilor adecvate pentru optimizarea procesului didactic.

În urma cercetării am constatat că în măsura în care conceperea și realizarea unui demers didactic valorifică datele furnizate de evaluare în etapele anterioare, realizează o ameliorare/îmbunătățirea a instruirii-învățării, de la un demers la altul în spirală.

În cadrul procesului didactic principalele demersuri utilizate în mod obișnuit pentru îmbunătățirea procesului instructiv-educativ, după acțiunile de evaluare a rezultatelor sunt includerea unor procedee de ajutor individual, reanalizarea greșelilor care au înregistrat o frecvență mai mare, îmbinarea activităților individuale cu activitatea de grup, evidențierea răspunsurilor corecte corespunzătoare solicitărilor, realizarea în activitatea viitoare a unor exerciții/explicații suplimentare.

În concluzie, prin această lucrare mi-am propus să argumentez utilitatea valorificării constatărilor făcute în contextul evaluării rezultatelor pentru reglarea proceselor de instruire/învățare, precum și necesitatea cunoașterii a principalelor cerințe privind stabilirea unei concordanțe depline între ceea ce se predă și se învață de o parte, și ,,ce” și ,,cum se evaluează (procedurile de evaluare) pe de altă parte. Pe această cale sunt amplificate posibilitățile de ameliorare a activității didactice și, în consecință, pot fi obținute rezultate mai bune, constituind un demers ,, în spirală, spre o activitate mai eficientă sub raportul efectelor produse.

Pentru o bună valorificare a evaluării se trece de la evaluarea tradițională la cea modernă, de la evaluarea care pune accent pe aspectul cantitativ la evaluarea care pune accent pe valori și atitudini, de la evaluarea care vizează clasificare la evaluarea care vizează progresul preșcolarilor.

Cunoașterea și folosirea metodelor didactice în diversitatea lor, ca instrumente importante aflate la dispoziția profesorului, corelarea acestora cu particularitățile elevilor cu care lucrează, precum și cu obiectivele care trebuie să le atingă, contribuie la eficientizarea procesului instructiv – educativ, facilitează antrenarea permanentă a preșcolarilor la un efort intelectual susținut și înarmarea acestora cu capacități necesare unei activități de învățare productivă. Copilul este privit nu prin prisma lipsurilor și eșecurilor sale, ci din perspectiva potențialului său, a capacității de a construi noua cunoaștere, de a învăța, de a deveni autonom. Adecvarea strategiilor didactice la concretețea dată de orice proces instructiv impun anumite condiții ce țin de competențele profesionale ale cadrelor didactice, de curriculumul național, de resursele informaționale și temporale.