Abordarea Integrata a Curriculumului In Invatamantul Prescolar
CUPRINS
ARGUMENT……………………………………………………………………………………3
CAPITOLUL I
CONSIDERAȚIUNI GENERALE ASUPRA CONCEPTULUI DE ABORDARE INTEGRATĂ A CURRICULUMULUI……………………………………………………..5
I.1.REFORMA ÎN EDUCAȚIE…………………………………………………………………..5
I.2. TIPURI DE CURRICULUM…………………………………………………………………8
I.3. NIVELURILE INTEGRĂRII CONȚINUTURILOR……………………………………….11
CAPITOLUL II
ABORDAREA INTEGRATĂ A ACTIVITĂȚILOR DIN GRĂDINIȚĂ MODALITATE INOVATOARE DE PROIECTARE A CURRICULUMULUI……………………………..28
II.1. OBIECTIVELE ȘI CONȚINUTURILE CURRICULUMULUI PREȘCOLAR …………….28
II.2. ABORDĂRI INOVATOARE ALE STRATEGIILOR DIDACTICE ……………………………32
II.3. ELEMENTE SPECIFICE INTEGRARII CURRICULUMULUI PRESCOLAR ………35
II.4.MODALITĂȚI DE INTEGRARE A ACTIVITĂȚILOR ÎN GRĂDINIȚĂ ………………37
CAPITOLUL III
TIPURI DE ACTIVITĂȚI INTEGRATE ÎN GRĂDINIȚĂ ȘI CONTRIBUȚIA LOR ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII COPIILOR ………………………………………..42
III.1. DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE ……………………………………………………………….42
III.2.DOMENIUL ȘTIINȚĂ …………………………………………………………………………………………..46
CAPITOLUL IV
CERCETARE PEDAGOGICA ………………………………………………………………52
IV. 1. SCOP ……………………………………………………………………………………. 52
IV.2. OBIECTIVE……………………………………………………………………………… 52
IV.3. IPOTEZE ………………………………………………………………………………….52
IV.4. INSTRUMENTE DE CERCETARE ……………………………………………………..52
IV.5. ANALIZA , PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR …………………………….74
IV.6. CONCLUZII ȘI PROPUNERI ……………………………………………………………80
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………….83
ANEXE ………………………………………………………………………………………….84
ARGUMENT
În contextul actual de reorganizare a structurii și conținutului întregului sistem de învățământ, a reformei în educație, noul Curriculum pentru educație timpurie din învățământul preșcolar este un instrument de bază pentru educatoare.
,,Sistemul de învățământ românesc a înregistrat progrese remarcabile, în ciuda condițiilor economice grele și a deselor schimbări sociale înregistrate după 1989. ”Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani)”, ( 2008, p. 4)
Acest document prefigurează câteva tendințe de schimbare în interiorul învățământului preșcolar, în acord cu prevederile ,,Programului de reformă a educației timpurii”, inițiat de M.E.C.I., program care vizează necesitatea optimizării și eficientizării calității educației la vârstele timpurii pentru a putea răspunde actualelor exigențe sociale, cât și celor de dezvoltare personală.
Preluând elemente din alternativele educaționale existente în învățământul preșcolar, Step by Step, Planul Jena și altele, sistemul educațional propune o abordare nouă a curriculumului pentru învățământul preșcolar. Educatoarele trebuie să-și revizuiască atitudinea și modul de abordare față de demersul didactic pe care îl inițiază și conduc la grupă. Nu trebuie să uităm faptul că la această vârstă copiii sunt în formare și noi adulții suntem cei responsabili de tot ceea ce fac și nu fac aceștia. Suntem obligați să le asigurăm toate condițiile, materiale, umane sau de altă natură, care le sunt necesare pentru a deveni oameni de nădejde.
Noua abordare ia în calcul participarea tuturor factorilor importanți la educație : părinți – copiii – educatoare. Numai printr-o bună colaborare între cei trei rezultatele vor fi cele dorite.
Vorbind în calitate de educatoare, pot spune că, abordarea integrată a curriculumului preșcolar este o abordare corectă din perspectiva modalității de percepție a copiilor la această vârstă. Copilul înțelege lucrurile global iar activitățile trebuie să se realizeze sub forme unui crâmpei din viață, ca o secvență din realitatea zilnică a copilului.
Tema abordată în această lucrare dezvoltă pe larg modalitățile de abordare integrată a Curriculumului pentru învățământul preșcolar. Pe parcursul unei zile, copiii se întâlnesc cu matematica în jocurile lor, cu educarea limbajului în permanență, deoarece comunică, se mișcă destul de mult, cântă dacă simt nevoia, desenează, modelează.
Integrarea tuturor disciplinelor s-a realizat, de-a lungul anilor, pe mai multe niveluri: mai întâi au fost discipline de sine stătătoare (monodisciplinare), apoi a urmat abordarea pluridisciplinară, apoi interdisciplinară, transdisciplinară. S-a ajuns treptat la integrarea curriculumului luându-se în calcul și o integrare cross-curriculară.
Capitolul I prezintă pe larg care sunt premisele reformei in educație, care sunt tipurile de curriculum cu specificul și importanța fiecăruia pentru sistemul de învățământ și un subcapitol important ce detaliază nivelurile de integrare a conținuturilor.
Capitolul II dezvoltă abordarea integrată a activităților din grădiniță ca o modalitate inovatoare de proiectare a Curriculunului.Pentru o mai bună înțelegere a acestor elemente am considerat că este necesară o bună cunoaștere a obiectivelor din curriculum preșcolar de către educatoare. Tot în cadrul acestui capitol am detaliat elementele specifice integrării curriculumului preșcolar și mai ales modalitățile de integrare a activităților din grădiniță.
Capitolul III prezintă tipurile de activități din grădiniță și modalități practice de abordare integrată a acestora din perspectiva strategiei, a continuturilor. Activitățile au fost grupate pe domenii experiențiale pentru o mai bună înțelegere a integrării lor.
Capitolul IV cuprinde o cercetare pedagogică desfășurată pe parcursul unui an școlar (2013-2014) la grupa de copii pe care o coordonez și care vizează efectele integrării curriculumului preșcolar asupra îmbogățirii cunoștințelor copiilor.
Abordarea integrată a activităților din grădiniță respectă toate caracteristicile copiilor preșcolari precizate de Curriculum pentru învățământul preșcolar drept ,,note dinstinctive ale educației timpurii” (2008, p. 4):
copilul este unic și abordarea lui trebuie să fie holistică (comprehensivă din toate punctele de vedere ale dezvoltării sale);
la vârstele mici este fundamental să avem o abordare pluridisciplinară (îngrijire, nutriție și educație în același timp);
adultul/educatorul, la nivelul relației didactice, apare ca un partener de joc, matur, care cunoaște toate detaliile jocului și regulile care trebuie respectate;
activitățile desfășurate în cadrul procesului educațional sunt adevărate ocazii de învățare situațională
părintele nu poate lipsi din acest joc situațional, el este partenerul-cheie în educația copilului, iar relația familie – grădiniță – comunitate este hotărâtoare.”
CAPITOLUL I
CONSIDERAȚIUNI GENERALE ASUPRA CONCEPTULUI DE ABORDARE INTEGRATĂ A CURRICULUMULUI
I.1.REFORMA ÎN EDUCAȚIE
În ultimile decenii școala a intrat într-un proces de transformare continuă. Se vorbește chiar de existența unor ,,reforme permanente”, declanșate pe toate meridianele lumii, fenomenul intensificându-se în perioadele de trecere la o nouă ordine economică și politică la nivel zonal sau național.
Tendința schimbării are un caracter obiectiv, determinat de acțiunea a numeroși factori sociali, de natură economică, politică și culturală. În esență este vorba de trecerea de la un model, care rezolvă probleme de cantitate spre alt model, care caută soluții calitative.
Conceptul pedagogic de reformă a educației învățământului înregistrează un anumit consens teoretic și metodologic, operabil chiar în condițiile unor practici de politică a educației foarte diversificate, extinse și intensificate, mai ales în cea de-a doua jumatate a sec.XX .
,,Conceptul fundamental al reformei deschide calea reflectării multifazice a realității școlare prin valorificarea trecutului, analiza critică a prezentului și proiectarea viitorului sistem de învățământ, ținând seama de starea de anomalie în care a intrat acesta.” (Cristea S., 1994 , p. 165).
Reforma educației/învățământului reprezintă o schimbare fundamentală proiectată și realizată la nivelul sistemului de educație/învățământ, în orientarea acestuia (schimbarea finalităților), în structura acestuia (de bază, materială, de relație, de conducere) și în conținutul procesului de instruire (schimbarea planului de învățământ, a programelor și a manualelor/cursurilor școlar/universitare, a altor materiale destinate învățării).
Realizarea unei reforme curriculare, centrată asupra obiectivelor generale și specifice ale planului de învatățământ și ale programelor școlare angajează o nouă corelație a conținuturilor și a metodologiilor de predare-învățare-evaluare.
Logica reformei curriculare reflectă dimensiunea multifazică a politicii educației care urmărește:
a) elaborarea componentei conceptuale, de tip managerial, care stă la baza noului plan de învățământ (criterii generale – obiectiv general);
b) stabilirea componentei strategice și tactice, de tip metodologic, care stă la baza proiectării noilor programe și a noilor manuale școlare (obiective specifice);
c) realizarea cadrului instituțional, de tip participativ, necesar pentru implementarea noului plan de învățământ, a noilor programe și manuale școlare, precum și a noilor structuri de organizare a activității de formare inițială și continuă a cadrelor didactice.
Ca și celelalte trepte de școlarizare, grădinița se supune implementării reformei educației prin intermediul ,,Programului de reformă a educației timpurii” inițiat de M.E.C.I. program care vizează necesitatea optimizării și eficientizării calității educației la vârstele timpurii pentru a putea răspunde atât actualelor exigențe sociale, cât și celor de dezvoltare personală.
Actualul curriculum pentru învățământul preșcolar promovează conceptul de dezvoltare globală a copilului, considerat a fi esențial în perioada copilăriei timpurii. Această perspectivă a dezvoltării globale a copilului accentuează importanța domeniilor de dezvoltare a copilului, în contextul în care, în societatea de azi, pregătirea copilului pentru școală și pentru viață trebuie să aibă în vedere nu doar competențele academice, ci și capacități, deprinderi, atitudini ce țin de dezvoltarea socio-emoțională (a trăi și a lucra împreună sau alături de alții, a gestiona emoții, a accepta diversitatea, toleranța etc.), dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situații problematice, gîndirea divergentă, stabilirea de relații cauzale etc., asocieri, corelații etc.), dezvoltarea fizică (motricitate, sănătate, alimentație sănătoasă)
Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularitățile sale de vârstă și individuale.
Documentul cuprinde toate activitățile existente în interiorul structurii organizaționale a grădiniței, destinate să promoveze și să stimuleze dezvoltarea intelectuală, afectivă, socială și fizică a fiecărui copil în parte și are în vedere realizarea finalităților educației timpurii.
La baza elaborării acestui document au stat actualele tendințe din pedagogie referitoare la clarificarea conceptului de educație timpurie, a treptelor/nivelurilor aferente și a locului acesteia în sistemul de învățământ precum și definirea statutului și a rolului actorilor implicați în educație timpurie. S-a ținut cont și de evoluția sistemului de învățământ preșcolar înregistrată în ultimii 2 ani la noi în țară prin: aplicarea metodei proiectelor tematice, a activităților integrate, a metodelor interactive de grup, amenajarea ergonomică a spațiului educațional etc.
Noutatea cea mai consistentă în abordarea educațională propusă este dată de reconsiderarea importanței activităților desfășurate în ansamblul lor în grădiniță, precum și de necesitatea unei perfecționări continue a adecvării strategiilor didactice la particularitățile de vârstă ale copiilor preșcolari (motivație, interes, diversitate, pregătirea pentru viață în general, dar și pentru etapa următoare și anume școala).
Educatoarele sunt invitate să răspundă unei provocări pe care învățământul preșcolar și-a asumat-o atât la nivelul proiectării documentelor curriculare pe termen lung, mediu și scurt, cat și la acela al practicii zilnice : abordarea integrată curriculară.
Această abordare inovatoare de proiectare a curriculumului presupune sintetizarea și organizarea didactică a conținuturilor din domenii diferite ale cunoașterii, pentru a se asigura achiziția de către copii a unei imagini coerente, unitare despre lumea reală.
Argumentele psihopedagogice aduse în favoarea proiectării și aplicării unui curriculum integrat sunt multiple : cunoștințele dobândite printr-o astfel de abordare sunt mai profunde, mai solide iar calitatea este evidentă ; copiii vor identifica mai ușor relațiile dintre idei și concepte, dintre temele abordate în grădiniță și cele din afara ei.
În planul relațiilor interpersonale, integrarea curriculară încurajează comunicarea și rezolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare, copiii devin mai angajați și mai responsabili în procesul învățării și al evaluării. ,,Curriculum integrat contribuie la formarea și promovarea atitudinilor pozitive iar educatoarea devine un facilitator, mai mult decât o sursă de informații.” (L.Culea, 2008, p. 6)
Structura și conținutul noului curriculum s-a modificat pentru a fi în concordanță cu noile cerințe ale reformei educației. În prezent curriculum pentru învățământul preșcolar prezintă o abordare sistemică în vederea asigurării continuității în cadrul aceluiași ciclu curricular; asigurarea interdependenței dintre disciplinele școlare (clasele I-II) și tipurile de activități de învățare din învățământul preșcolar și în vederea deschiderii spre module de instruire opțională.
,,Totodată, prezentul curriculum se remarcă prin:
extensie – angrenează preșcolarii, prin experiențe de învățare, în cât mai multe domenii experiențiale, din perspectiva tuturor tipurilor semnificative de rezultate de învățare;
echilibru – asigură abordarea fiecărui domeniu experiențial atât în relație cu cele-
lalte, cât și cu curriculum-ul ca întreg;
relevanță – este adecvat atât nevoilor prezente, cât și celor de perspectivă ale copiilor preșcolari, contribuind la optimizarea înțelegerii de către aceștia a lumii în care trăiesc și a propriei persoane, la ridicarea competenței în controlul evenimentelor și în confruntarea cu o largă varietate de cerințe și așteptări, la echiparea lor progresivă cu concepte, cunoștințe, atitudini și abilități necesare în viață;
diferențiere – permite dezvoltarea și manifestarea unor caracteristici individuale, chiar la copiii preșcolari de aceeași vârstă;
progresie și continuitate – permite trecerea optimă de la un nivel de studiu la altul și de la un ciclu de învățământ la altul sau de la o instituție de învățământ la alta.” (L.Culea, 2008, p.7)
Noul Plan de învățământ se structurează pe două niveluri de vârstă și, în contextul unei învățări centrate pe copil, încurajează lucrul cu grupe eterogene eliminând criteriul cronologic.
Noua viziune asupra curriculumului impusă prin intermediul ,,Curriculumului pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani” oferă nenumărate posibilități educatoarelor de a realiza activități reușite cu preșcolarii în vederea dezvoltării ,,libere,integrale și armonioase a personalității copiilor, în funcție de ritmul propriu și de trebuințele sale, sprijinind formarea autonomă și creativă a acestuia.” (Curriculumului pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, 2008, p.6)
Pentru a înțelege mai bine diferențele esențiale dintre noul curriculum și învățământul tradițional am abordat pe larg în următorul subcapitol termenii specifici nivelurilor de integrare existente: monodisciplinaritate, multidisciplinaritate, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate, curriculum integrat, temele cross-curriculare.
I.2. TIPURI DE CURRICULUM
Curriculum-ul înțeles în integralitatea și globalitatea sa, poate fi categorizat funcție de diverse criterii, unele dintre acestea fiind sintetizate în continuare. Facem precizarea că între diferitele tipuri de curriculum se stabilesc, în mod firesc, multiple interacțiuni.
1) În funcție de forma educației cu care se corelează:
curriculum formal (curriculum oficial)
curriculum neformal/ nonformal
curriculum informal.
Curriculum-ul formal/ oficial, intenționat este cel prescris oficial, care are un statut formal și care cuprinde toate documentele școlare oficiale, ce stau la baza proiectării activității instructiv-educative la toate nivelele sistemului și procesului de învățământ. El reprezintă rezultatul activității unei echipe interdisciplinare de lucru, este validat de factorii educaționali de decizie și include următoarele documente oficiale: documente de politică a educației, documente de politică școlară, planuri de învățământ, programe școlare și universitare, manuale școlare și universitare, ghiduri, îndrumătoare și materiale metodice-suport, instrumente de evaluare.
Curriculum-ul neformal/ nonformal vizează obiectivele și conținuturile activităților instructiv-educative neformale/ nonformale, care au caracter opțional, sunt complementare școlii, structurate și organizate într-un cadru instituționalizat extrașcolar (de exemplu, în cluburi, asociații artistice și sportive, case ale elevilor și studenților, tabere ș.a.m.d.).
Curriculum-ul informal cuprinde ansamblul experiențelor de învățare și dezvoltare indirecte, care apar ca urmare a interacțiunilor celui care învață cu mijloacele de comunicare în masă (mass-media), a interacțiunilor din mediul social, cultural, economic, familial, al grupului de prieteni, al comunității etc. Practic, curriculum-ul informal emerge din ocaziile de învățare oferite de societăți și agenții educaționale, mass-media, muzee, instituții culturale, religioase, organizații ale comunităților locale, familie.
2) În funcție de criteriul cercetării fundamentale a curriculum-ului, distingem categoriile:
curriculum general/ curriculum comun, trunchi comun de cultură generală/ curriculum central/ core curriculum/ curriculum de bază
curriculum de profil și specializat
curriculum subliminal/ curriculum ascuns/ curriculum implementat.
Curriculum-ul general/ curriculum comun/ trunchi comun de cultură generală/ curriculum central/ core curriculum/ curriculum de bază este asociat cu obiectivele generale ale educației și cu conținuturile educației generale – sistemul de cunoștințe, abilități intelectuale și practice, competențe, stiluri atitudinale, strategii, modele acționale și comportamentale de bază etc., obligatorii pentru educați pe parcursul primelor trepte ale școlarității. Curriculum-ul general nu vizează specializarea în raport cu un domeniu particular de activitate. Durata educației generale variază în sistemele de învățământ din fiecare țară, de la învățământul primar, la cel secundar și chiar peste acest nivel. Conținuturile educației generale cunosc un proces de extensiune, prin adiționarea și integrarea, pe lângă ariile curriculare tradiționale (limbi, științe și tehnologie, domenii social-umaniste, arte, educație fizică), și a unor teme interdisciplinare din cadrul "noilor educații" (demografică, ecologică, pentru comunicare, participare, economică etc.
Curriculum-ul de profil și specializat pe categorii de cunoștințe și aptitudini (literatură, știință, muzică, arte plastice și dramatice, sporturi etc.) este focalizat pe îmbogățirea și aprofundarea competențelor, pe exersarea abilităților înalte, pe formarea comportamentelor specifice determinării performanțelor în domenii particulare.
Curriculum-ul ascuns sau subliminal derivă din ambianța educațională și din mediul psiho-social și cultural al clasei/ școlii/ universității. Climatul academic, personalitatea profesorilor, relațiile interpersonale, sistemul de recompensări și sancționări sunt elemente importante ale mediului instrucțional și ele influențează imaginea de sine, atitudinile față de alții, sistemul propriu de valori etc.
3) În funcție de criteriul cercetării aplicative a curriculum-ului, distingem categoriile:
curriculum formal/ oficial/ intenționat
curriculum recomandat
curriculum scris
curriculum predat/ operaționalizat/ în acțiune
curriculum de suport
curriculum învățat/ realizat/ atins
curriculum evaluat/ testat
curriculum mascat/ neintenționat
curriculum exclus/ eliminat.
Curriculum-ul recomandat este susținut de grupuri de experți în educație sau de autorități guvernamentale și este considerat ghid general pentru cadrele didactice.
Curriculum-ul scris are, de asemenea, caracter oficial și este specific unei anumite instituții de învățământ.
Curriculum-ul predat/ operaționalizat/ în acțiune se referă la ansamblul experiențelor de învățare și dezvoltare oferite de educatori celor educați în activitățile instructiv-educative curente.
Curriculum-ul de suport cuprinde ansamblul materialelor curriculare auxiliare: culegeri de probleme, culegeri de texte, îndrumătoare didactice, atlase, software, resurse multimedia etc.
Curriculum-ul învățat/ realizat/ atins se referă la ceea ce educații au asimilat ca urmare a implicării lor în activitățile instructiv-educative.
Curriculum-ul evaluat/ testat se referă la experiențele de învățare și dezvoltare apreciate și evaluate cu ajutorul unor probe de evaluare, respectiv la partea de curriculum evaluată.
Curriculum mascat/ neintenționat se referă la ceea ce elevii învață implicit și ne-programat, grație mediului școlar general.
Curriculum exclus/ eliminat reprezintă ceea ce în mod intenționat sau nu, a fost lăsat în afara curriculum-ului.
4) În funcție de criteriul epistemologic, distingem categoriile:
curriculum formal/ oficial
curriculum comun/ curriculum general/ trunchi comun de cultură generală/ curriculum central/ core curriculum/ curriculum de bază
curriculum specializat
curriculum ascuns/ subliminal/ implementat
curriculum informal
curriculum neformal/ nonformal
curriculum local.
Curriculum-ul local include ofertele de obiective și conținuturi ale activităților instructiv-educative propuse de către inspectoratele școlare (și aplicabile la nivel teritorial) sau propuse chiar de către unitățile de învățământ, în funcție de necesitățile proprii și de solicitările identificate.
5) Tipologia Curriculum-ului Național operant în cadrul sistemului de învățământ din România:
curriculum-nucleu – care reprezintă aproximativ 65-70 % din Curriculum-ul Național
curriculum la decizia școlii – care reprezintă aproximativ 30-35 % din Curriculum-ul Național și este alcătuit din: curriculum extins; curriculum nucleu aprofundat; curriculum elaborat în școală.
Curriculum-ul nucleu reprezintă trunchiul comun, obligatoriu, adică numărul minim de ore de la fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planul de învățământ. Existența curriculum-ului nucleu asigură egalitatea șanselor în sistemul de învățământ.
Curriculum-ul nucleu reprezintă unicul sistem de referință pentru evaluările și examinările externe (naționale) din sistem și pentru elaborarea standardelor curriculare de performanță.
Curriculum-ul la decizia școlii asigură diferența de ore dintre curriculum-ul nucleu și numărul minim sau maxim de ore pe săptămână, pentru fiecare disciplină școlară prevăzută în planurile-cadru de învățământ (deci atât pentru disciplinele obligatorii, cât și pentru cele facultative), pe ani de studiu.
În mod complementar curriculum-ului nucleu, școala poate oferi următoarele tipuri de curriculum: curriculum extins, curriculum nucleu aprofundat, curriculum elaborat în școală.
Curriculum-ul extins are la bază întreaga programă școlară a disciplinei, atât elementele de conținut obligatorii, cât și cele facultative. Diferența până la numărul maxim de ore prevăzute pentru o anumită disciplină, se asigură prin îmbogățirea ofertei de conținuturi prevăzute de curriculum-ul nucleu.
Curriculum-ul nucleu aprofundat are la bază exclusiv trunchiul comun, respectiv elementele de conținut obligatorii. Diferența până la numărul maxim de ore prevăzute pentru o anumită disciplină se asigură prin reluarea și aprofundarea curriculum-ului nucleu, respectiv prin diversificarea experiențelor și activităților de învățare.
Curriculum-ul elaborat în școală este acel tip de proiect pedagogic care conține, cu statut opțional, diverse discipline de studiu propuse de instituția de învățământ sau alese de aceasta din lista elaborată la nivel de minister. Fiecare profesor are oportunitatea de a participa în mod direct la elaborarea curriculum-ului, funcție de condițiile concrete în care se va desfășura activitatea didactică. Disciplinele opționale se pot proiecta în viziune monodisciplinară, la nivelul unei arii curriculare sau la nivelul mai multor arii curriculare.
Curriculum-ul elaborat în școală nu constituie obiectul evaluărilor și examinărilor externe, naționale. Cadrului didactic care elaborează acest tip de curriculum îi revine sarcina de a proiecta, pe lângă obiectivele educaționale și conținuturile instructiv-educative, competențele și performanțele așteptate de la elevi, precum și probele de evaluare corespunzătoare.
I.3. NIVELURILE INTEGRĂRII CONȚINUTURILOR
Pe vremea când se considera drept o revoluție faptul de a fi putut prepara o substanță organică, când științele umane nu existau deloc, nu se impuseseră nici disciplinele ca principii organizatoare ale învățământului, ci apăreau ca un mod de divizare practică a cunoștințelor și a subiectelor de cercetare și de gândire.
Din perspectivă epistemologică, disciplina poate să fie ,,un domeniu structurat al cunoașterii care posedă un obiect propriu de studiu, o schemă conceptuală, un vocabular specializat, precum și un ansamblu de postulate, de concepte, de fenomene particulare, de metode și legi.”(P. Legendre, 1993, p.378)
L.Ciolan aprecia că disciplinele ne ajută să producem lumea prin cunoaștere ,,disciplinele sunt forme de organizare a cunoașterii acumulate și structuri morfologice în care vin să se încadreze, de regulă, noile cunostințe descoperite”.(2008, p.95)
Disciplinele sunt cele care ne arată ce putem studia: genele, textele clasice etc precum și relațiile ce intervin în studiul anumitor discipline: mutațiile, curentele literare etc. Tot disciplinele furnizează criterii pentru cunoaștere și nu în ultimul rând disciplina înseamnă metode specifice de acces la cunoaștere.
Disciplinele constituie axele curriculum-ului tradițional și rămân și astăzi principiile organizatoare cele mai pregnante din învățământ.
,,Unul din fundamentele pedagogice ale abordării intradisciplinare este acela că învățarea principiilor în cadrul unei discipline generale, ca matematica, este susceptibilă de a produce un transfer care îl va face pe elev capabil să le aplice în alte situații, în alte discipline. Or, se știe că acest transfer orizontal nu se produce decât foarte puțin, după o lungă învățare și numai la elevii cei mai dotați.
Acesta este unul din motivele pentru care învățământul este atât de des rupt de viață și care face ca teoria să se opună practicii.” (L.D’Hainaut, 1981, p.213)
Disciplinaritatea este exploatarea științifică specializată a unui domeniu (obiect de studiu) omogen care produce noi cunoștințe și face desuete cunoștințele vechi. ,,Activitatea disciplinară rezultă neîncetat în formularea și reformularea corpus-ului actual de cunoaștere despre obiectul respectiv de studiu.” (Encycolpedia of World Problems and Human Potential, 1995, pag. 74).
Disciplinaritatea presupune existența personalului specializat care activează într-un
cadru instituțional bine definit și care produce lucrări scrise, validate de critica de specialitate, exprimate într-un limbaj specializat, accesibil la nivelul comunității academice (interne) a disciplinei. Proiectarea monodisciplinară presupune delimitări precise între domeniile învățământului, concepție ce permite educatoarei o expunere facilă, urmărind logica științei, cerându-i doar o bună pregătire pedagogică în specialitatea sa. Educatul se familiarizează ușor cu limbajul și problematica disciplinei , însușindu-și conținuturile și putând să le aprofundeze fără efort deosebit. Dezavantajul major al acestei abordări este că, deși conținuturile sunt clare, finalitățile nu sunt la fel de accesibile.
Abordarea monodisciplinară are limite și avantaje deopotrivă, așa cum reiese din cartea lui D’Hainaut “ Programe de învățământ și educație permanentă”. Acest tip de abordare oferă profesorului și elevului ,,o structură care respectă ierarhia cunostințelor anterior dobândite” dar trebuie să luăm în calcul faptul că disciplina nu este singura structură posibilă iar utilizarea ei este o soluție comodă prin evitarea efortului de “a se proceda la o analiză descendentă a obiectivelor” (L. D’Hainaut, 1981, p. 212).
Pe măsură ce parcurge materia, elevul poate observa ceea ce a învățat dar reușita este deplină doar dacă acesta domină efectiv materia. Studierea pe discipline a dus la paradoxul “enciclopedismului specializat” adică închiderea celor doi participanți la învățare, profesor și elev într-un cerc care–i izolează pe măsură ce înaintează în cunoaștere. Devotamentul fiecărui profesor pentru materia pe care o predă determină trecerea pe planul secund a obiectului educației: omul. Dar cum bine spunea Jacques Delors în – Raportul către UNESCO al Comisiei Internationale pentru Educatie in secolul XXI: ,,Educația are dificila misiune de a transmite o cultură acumulată de secole, dar și o pregătire pentru un viitor, în bună măsură imprevizibil.” (2000, p. 87). Sistemele educaționale trebuie să răspundă schimbărilor survenite în condițiile externe care redefinesc nevoile pe care societatea în ansamblul său le are față de sistemul de educație.
Dacă odinioară se considera că educația constă în a transmite ,,generațiilor care urcă” o știință constituită și un sistem de valori aparținând unei societăți stabilite, era logic ca aceasta să se axeze pe monodisciplinaritate.
L. D’Hainaut evidenția că “Astăzi, perpetuarea științei a găsit alte suporturi decât memoria oamenilor și rolul ei în învățământ s-a estompat în fața dezvoltării individului… Se acordă mai multă importanță omului care merge decât drumului pe care îl urmează. Astăzi disciplinele sunt invadate de un gigantism care le înăbușă, le abate de la rolul lor simplificator și le închide în impasul hiperspecializării” (1981, p. 209).
Obiectivul fundamental al oricărui sistem educațional este formarea la elevi a culturii generale. Organizarea unilaterală a informației într-un sistem rigid este însă total nepotrivită cu această intenție. Aportul fiecărei discipline nu trebuie să se constituie în ceea ce este specific disciplinelor, ci prin ceea ce au acestea în comun, elemente transferabile, elemente care asigură caracterul general.
În acest fel, prin educația, în care curriculumul depășește barierele unei singure discipline, se vor forma competențele specifice, dar și transferabile, necesare dezvoltării personale a elevului (competența de a învăța să învețe, competențe sociale, metodologice). Pe baza unei astfel de educații deschise și flexibile se poate realiza specializarea profundă prin formarea unor competențe generale durabile în timp.
Noțiunea de pluridisciplinaritate este sinonimă cu cea de multidisciplinaritate și se referă la situația în care o temă aparținând unui anumit domeniu este supusă analizei din perspectiva mai multor discipline, acestea din urmă menținându-și nealterată structura și rămânând independente unele în raport cu celelalte. Această abordare pornește de la o temă, de la o situație sau de la o problemă care ține de mai multe discipline în același timp și de diferite principii organizatoare. Obiectele de studiu contribuie, fiecare în funcție de propriul specific, la clarificarea temei investigate.
Avantajul esențial al perspectivei tematice este acela de a resitua un fenomen sau un concept în globalitatea sa, de a-l prezenta sub toate fațetele sale, în toate atributele sale, cu toate relațiile lor.
Această abordare este importantă pentru educația permanentă a adulților care doresc, în general ca ceea ce ei învață să-și găsească sursa și rațiunea în probleme cunoscute și întâlnite. Pluridisciplinaritatea reduce riscul de aservire și dogmatism și asigură un mai bun transfer al cunoștințelor dobândite la situații noi. Deci, atunci când mai multe discipline autonome abordează o temă, o situație sau o problemă fiecare cu perspectivă logică și metode distincte vorbim despre pluridisciplinaritate.
Integrarea la acest nivel vizează conținuturile, exemplu: conceptul ,,democrație” poate fi investigat din perspectiva unor discipline ca educație civică, educație europeană, istorie sau studierea unei picturi realizate de un mare pictor european, din punctul de vedere al artei, istoriei, religiei, geometriei etc. O. Decroly este unul din pedagogii care a avut o viziune asemănătoare celei prezentate anterior el încadrându-se între susținătorii ,,Educației noi”.
Cercetările efectuate asupra copiilor cu întârziere în dezvoltare l-au condus pe Ovide Decroly la noi concluzii referitoare la procesul cunoașterii specifice copilăriei. La vârstele mici, cunoașterea nu începe cu sesizarea a ceea ce pentru adult este mai simplu, cu părțile constitutive ale întregului, ci mai întâi are loc o „prindere” a întregului, pentru ca treptat să se detașeze elementele care îl alcătuiesc și care, pentru el, au un caracter abstract. Cuprinderea întregului se realizează prin participarea, simultană sau într-o succesiune rapidă, a tuturor mecanismelor cognitive. Această caracteristică a psihicului copilului de a sesiza ansamblul înaintea părților este denumită „globalism”.
După Decroly, școala ar trebui să ofere condiții în care copilul să întâlnească ocazii autentice de viață, cu dificultățile aferente capabile sa-i satisfacă dorințele și să-i stimuleze motivația. Adeptul ideii conform căreia psihicul copiilor înțelege întregul, Decroly propune o modalitate pedagogică nouă de învățare, la acea vreme, numită metoda centrelor de interes. Școala contemporană, prin secvențierea cunoștințelor pe discipline de învățământ, formează o imagine artificială, dând impresia de separare a lucrurilor și evenimentelor. De aceea el grupează cunoștințele didactice în ansambluri epistemologice corespunzătoare unor trebuințe fundamentale, denumite centre de interes.
Pedagogul belgian propune ca tot conținutul învățământului să fie grupat pe 4 interese fundamentale: hrana, îmbrăcămintea, apărarea împotriva intemperiilor și munca în folosul comunității. Prin această grupare a cunoștințelor se suprimă noțiunea de programă de învățământ și se favorizează introducerea perspectivei interdisciplinare de asimilare a cunoștințelor.
La școala din Ermitage se practica următoarea repartizare a centrelor de interes, pe grupe de vârstă: de la trei la șase ani centrele erau ocazionale, favorizate de mediul apropiat (o vizită în pădure, un animal privit și îngrijit în clasă etc.), de la șase la opt ani, în fiecare an, toate centrele, din care se selectau câteva „centre fragmentare” (de exemplu, pentru centrul de interes „alimentația” s-au oferit elevilor șase fragmente: fructele pe care le consumă și cele pe care nu le consumă, laptele, pâinea, apa, plantele și animalele, plantele exotice), de la 8 la 14 ani se studia un centru pe an, începându-se efectuarea unor analize, iar de la 14 ani, elevii se opreau asupra „centrelor specializate”, desprinse din cele patru mari centre de interes.
Treptat, gruparea pe centre de interes a cunoștințelor se estompa, pentru ca elevii să pătrundă în ordinea logică a obiectelor de învățământ. Dobândirea cunoștințelor cuprinse în centrele de interes se realizează printr-o metodă constituită în trei genuri de activitate: observația, asociația și expresia.
Actualul Curriculum al învățământului preșcolar a inclus în structura lui acest tip de organizare a conținutului pe centre de interes care în același timp determină și organizarea mediului educațional, a spațiului existent în grădiniță. Ca educatoare acord o deosebită atenție organizării spațiului în centre ca: Biblioteca, Colțul căsuței/Joc de rol, Construcții, Știință, Artă, Nisip și apă. Avand o sală de clasă generoasă ca suprafață, am reușit să organizez aproape toate centrele enumerate mai sus. Am permanent în vedere ca în fiecare centru să existe materiale adecvate temei săptămânii, ca materialele să fie bogate și variate pentru a stimula și motiva preșcolarii să desfășoare cât mai multe activități. Copiii au posibilitatea să aleagă locul de învătare și joc în funcție de dorințe, nevoi și posibilități.
Ca exemplu concret am să mă refer la o activitate desfășurată cu copiii la activitățile liber-alese (de dimineață), în cadrul centrului de interes Știință.
Copiii au primit fișe de lucru cu animale domestice și sălbatice deoarece tema săptămânii era ,,În ogradă la bunici “.
Cerințele formulate au fost următoarele:
Colorează toate animalele domestice
Scrie în căsuța alăturată câte animale domestice ai colorat.
Cerințele de pe fișă solicitau cunoștințe din mai multe domenii de cunoastere: cunoașterea mediului și matematică. (ANEXE – Fișa nr.1)
Vreau să precizez și faptul că O. Decroly a experimentat o nouă metodă de predare a citit-scrisului, numită de el metoda ideovizuală sau globală. Dacă în mod curent se pornește de la unitățile minimale de compunere (sunet, silabă, cuvânt, propoziție, frază), pedagogul belgian începe cu ,,pictarea” unor fraze pentru ca, treptat, să coboare la unități mai mici. Prin exerciții reluate de mai multe ori pe zi, copiii reușeau să izoleze unități al căror sens trebuia înțeles și reținut apoi compuneau propoziții sau fraze cu unitățile asimilate. Metoda propusa de O. Decroly nu se recomandă în învățarea limbilor fonetice, așa cum este și limba română, ci în învățarea limbilor etimologice, în care pronunțarea cuvintelor este diferită de scrierea lor.
În învățământul primar românesc metoda folosită în învățarea citit-scrisului este metoda fonetico-analitico-sintactică în care se pornește de la propoziție și se ajunge iarăși la aceasta. Lecțiile desfășurate pentru învățarea citit-scrisului cuprind cunoștințe din mai multe discipline: pentru a număra silabele trebuie să știe matematică, pentru a recunoaște animalul prezentat în imagine trebuie să dețină cunoștințe de cunoașterea mediului.
Perspectiva interdisciplinară constă în a organiza învățământul în așa fel încât să furnizeze elevilor ocazia de a se familiariza cu principii generale sau orientate în contexte cât mai variate posibil.
În abordarea interdisciplinară încep să fie ignorate limitele stricte ale disciplinelor, căutându-se teme comune diferitelor obiecte de studiu, care pot duce la realizarea obiectivelor de învățare de grad mai înalt; între acestea se numără și capacitățile metacognitive, cum ar fi luarea de decizii, rezolvarea de probleme, însușirea metodelor și tehnicilor de învățare eficientă
Avantajul fundamental al abordării interdisciplinare este acela de a favoriza prin transferul și urmare rezolvarea de noi probleme, de a da vederi mai generale, de a decompartimenta și de a reduce tentația dogmatismului
Considerând că interdisciplinaritatea are ca principal fundament transferal metodelor dintr-o disciplină în alta, V. NICOLESCU (1997, pag. 87) vorbește de trei grade de interdisciplinaritate:
un grad aplicativ: în urma transferului de metode rezultă aplicații practice concrete;
un grad epistemologic: în urma asimilării de metode din alte domenii, în cadrul
disciplinei respective se inițiază analize profitabile privind propria sa epistemologie;
c) un grad generator de noi discipline: transferul de metode între două sau mai multe discipline conduce la apariția unui domeniu autonom.
Prin interdisciplinaritate se favorizează transferul orizontal al cunoștințelor dintr-o disciplină în alta.
G.Văideanu arată că ,,interdisciplinaritatea implică un anumit grad de integrare între diferite domenii ale cunoașterii și diferite abordări, ca și utilizarea unui limbaj comun, permițând schimburi de ordin conceptual și metodologic” (,,Expose de quelque concepts fondamentaus”-UNESCO, 1985, pag. 64).
Un inconvenient al acestei perspective este acela de a neglija dimensiunea verticală și de a conduce la anumite cunoștințe sau deprinderi dezorganizate.
Interdisciplinaritatea a fost clasificată din diferite puncte de vedere:
– interdisciplinaritatea domeniilor învecinate în care se aplică metode și concepte ale altor discipline;
– interdisciplinaritatea problemelor, probleme ce depășesc granița unor discipline și studiul reclamă colaborarea mai multor discipline;
– interdisciplinaritatea metodelor, aplicarea metodelor unei discipline în alte discipline, de exemplu disciplinele matematice și statistice;
– interdisciplinaritatea conceptelor, conceptele dintr-o disciplină se aplică în cercetare într-o altă disciplină.
Interdisciplinaritatea constituie o soluție importantă în efortul de organizare modernă a conținuturilor învățământului și ,,un loc central în didactica modernă “ cum sublinia M. I. Kondakov (1976, p.6).
Conceptul de integrare curriculară este înțeles ca proces de stabilire a unor relații de convergență la nivelul elementelor de conținut, al obiectivelor sau metodelor, dar și la nivel de concepte sau valori aparținând diferitelor discipline școlare, s-a găsit o dimensiune orizontală și una verticală a integrării.
– Integrarea orizontală reunește într-un ansamblu coerent două sau mai multe obiecte de studiu
aparținând unor domenii sau arii curriculare diferite. Un exemplu ar fi integrarea geografiei, biologiei, chimiei, ecologiei în studierea unei teme care se poate numi ,,Educația pentru mediul înconjurător”.
– Integrarea verticală reunește într-un ansamblu coerent două sau mai multe obiecte de studiu aparținând aceluiași domeniu, arie curriculară. Exemplu: integrarea istoriei, educației civice, filosofiei într-o temă ,,Educația pentru drepturile omului”.
Literatura de specialitate ne oferă mai multe modele de integrare curriculară (,,Aplicarea noului Curriculum pentru educatie timpurie-o provocare? “, 2008, p. 5)
1. Modelul integrării ramificate. Elementul central al modelului este tema studiată, detalierea experiențelor de învățare se face, la un prim nivel, pe domeniile de activitate prevăzute în programă și un al doilea nivel de proiectare sunt considerate experiențele de formare pe diverse dimensiuni psihofizice individuale:intelectuală, afectivă, socială, fizică.
Educatoarea alege conținuturile ce se înscriu în sfera temei centrale și care pot contribui la atingerea finalităților.
2. Modelul integrării liniare (modelul hibridării). Integrarea curriculară se face în jurul unei finalități de transfer de tipul ,,dezvoltarea comportamentului social”. Prin complexitate și prin specific integrat, aceste finalități se pot constitui ca domenii independente.
Acest model se aplică pentru finalități urmărite pe termen mai lung și pentru proiectarea intervenției educaționale diferențiate și individualizatecu scopuri recuperatorii sau de dezvoltare.
3. Modelul integrării secvențiale. În acest model cunoștințele din aceeași sferă ideatică sunt predate în proximitate temporală: desi abordarea lor se face distinct, propunătorul facilitează transferal achizițiilor învățate de la un domeniu la altul prin sarcinile de lucru formulate.
Proiectarea tematică din învațământul preșcolar românesc ilustrează cel mai adesea acest model de integrare curriculară.
4. Modelul curriculum-ului infuzionat. Specificul acestui model constă în studiere unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar sau permanent.
5. Modelul integrării în rețea. Este soluția de integrare pe care o presupune metoda proiectelor de investigare-acțiune, Pornind de la subiectul proiectului, copiii optează pentru o rețea de teme și resurse de studiu corelate cu tema centrală. Proiectarea după acest model impune cel puțin două nivele de planificare: constituirea unei hărți tematice în care, pornindu-se de la tema centrală, sunt identificate subtemele ce vor fi parcurse și desfășurarea pe categorii și tipuri de activități a conținuturilor ce vor rezolva tema proiectului.
6. Modelul polarizării. Implică stabilirea unui nou domeniu de cunoaștere în jurul căruia, pentru realizarea unor obiective specifice, sunt polarizate segmente din alte discipline.
(,,Aplicarea noului Curriculum pentru educatie timpurie-o provocare ? “, 2008, p. 5)
Transdisciplinaritatea este descrisă ca o formă de întrepătrundere a mai multor discipline și de coordonare a cercetărilor, astfel încât să poată conduce, în timp, prin specializare, la apariția unui nou areal de cunoaștere. In contextul învățării școlare, abordarea transdisciplinară se face cel mai adesea din perspectiva unei noi teme de studiu.
Transdisciplinaritatea fundamentează învățarea pe realitate, favorizeaza viziunea globală, transferul de cunoștințe în contexte diverse, dar introdusă excesiv prezintă pericolul acumulării de lacune, al lipsei de rigoare și de profunzime în cunoaștere.
Activitățile transdisciplinare sunt activități care abordeaza o temă generală din perspectiva mai multor arii curriculare, construind o imagine cât mai completă a temei respective. Este tipul de activitate unde cunoștințele și capacitățile sunt transferate de la o arie curriculară la alta. Prin intermediul acestor activități se urmărește atingerea obiectivelor tuturor ariilor curriculare într-un context integrat.
L. Ciolan consideră transdisciplinaritatea ca fiind gradul cel mai elevat de integrare a curriculumului mergând până la fuziune uneori. Fuziunea cunoștințelor specifice diferitelor discipline duce la apariția unor noi câmpuri de dezvoltare a unor proiecte integrate.
Fiind atât de complexă transdisciplinaritatea le înglobează pe toate propunând un demers bazat pe dinamica și interacțiunea a patru niveluri de intervenție educativă : disciplinar, pluridisciplinar, interdisciplinar și transdisciplinar. Deși cele patru niveluri sunt distincte trebuie să avem în vedere și complementaritatea lor. Folosind o metaforă a lui V. Nicolescu vom spune că ,,disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea sunt cele patru săgeți ale unuia și aceluiași arc: al cunoașterii”. (1997, p.13)
Tabelul prezentat poate fi parcurs orizontal, vertical sau transversal. Perspectiva transdisciplinară orizontală constă în a aborda curriculumul printr-un demers ce trece prin toate disciplinele. La fiecare disciplină se realizează aceleași demersuri; elevul: comunică, reacționează la mediul înconjurător, creează, își exersează spiritul critic.
Abordarea pe verticală a acestui tablou are în vedere realizarea unui curriculum echilibrat prin găsirea unor ocazii de exersare a demersurilor propuse în cadrul fiecărei discipline. Acest lucru se poate realiza de către un specialist al unei materii și un pedagog care să caute un program pe care să-l impună elevilor.
În abordarea transversală (tematică) rolul disciplinelor este secundar ,,ele constituie doar rezervoare de concepte și de principii și nu mai sunt cadre organizatoare”.
( L. D’Hainaut, 1981, p. 219)
Fiecare dintre cele trei variante are avantajele și limitele sale astfel că în abordarea transdisciplinară orizontală deși se desființează compartimentările și se favorizează transferul schema organizatoare este arbitrară deoarece sensul și natura demersurilor intelectuale și afective sunt foarte legate de natura situației care le exercită. Fiecare disciplină implică în mod diferit, mai mult sau mai puțin decât altele anumite demersuri și influențează puternic sensul demersurilor.
Abordarea transdisciplinară verticală prezintă avantajul de a se putea sprijini pe structuri, disciplinele, care sunt ghiduri practice și care nu trebuie să fie urmate orbește. Dezavantajele sunt că sunt abordate intradisciplinar conținuturile și în plus că rămâne compartimentată nefavorizând transferul cunostințelor.
Perspectiva tematică are avantajul și în același timp dezavantajul de a permite o libertate totală față de disciplină. Avantajul reiese din libertatea pe care o oferă cadrului didactic în a selecta acele probleme contemporane sau ale vieții ce interesează persoana care urmează a fi formată. Libertatea față de disciplină ar putea duce la separarea educației profesionale de educația generală mai mult decât este ea astăzi, prima riscând să devină un învățământ exclusiv intradisciplinar, iar a doua un mozaic sociocultural.
,,Variantele se pot combina, adoptând aici una, dincolo alta; urmând când o perspectivă tematică, când o abordare transdisciplinară verticală; plecând de la situații pluridisciplinare pentru a produce sensibilizarea față de unele probleme, pentru a familiariza cu realitatea sau, la apogeu, pentru a deprinde pe cineva să rezolve probleme în toată complexitatea lor.” (L. D’Hainaut, 1981, p. 221)
Noțiunea de curriculum integrat nu este tocmai nouă. J.J. Rousseau pe lângă ideea de a se porni de la natură în educația copiilor a susținut și ideea necesității unui ,,curriculum construit pe baza nevoilor și intereselor copiilor, pornind de la experiențe naturale, specifice vieții cotidiene.” (L.Ciolan, 2008, p. 112)
De-a lungul evoluției au existat și alți pedagogi care au văzut în integrarea curriculumului o modalitate eficientă de abordare a sistemului educațional: O. Decroly – pedagogia centrelor de interes sau C. Freinet – adaptarea demersului educativ la psihologia copilului care constituie fundamente pedagogice pentru teoria și practica interdisciplinarității.
În învățământul românesc și nu numai, abordarea integrată a curriculumului este încă o alternativă sau o modalitate de a completa curriculum disciplinar.
Caracterul permanent al educației presupune extinderea educației pe întreaga perioadă a vieții precum și o coerență a acțiunilor educative de aceea la început se vorbea de educație permanentă integrată.
,,Una din caracteristicile esențiale ale conceptului de educație permanentă este de a defini educația ca un proces continuu atât pe plan spațial, cât și în extinderea sa temporală: a vorbi de educație permanentă înseamnă a stabili necesitatea unei integrări verticale, dar și orizontale a conținuturilor educației, extinsă la dimensiunile vieții și distribuită printr-un larg evantai de agenți educativi.” (UNESCO, 1975 a, p. 9)
Abordarea integrată a curriculum-ului oferă o mare libertate de decizie în privința selectării conținuturilor propuse pentru realizarea obiectivelor de referință și a celor comportamentale din toate domeniile, precum și o autonomie sensibil egală în privința alegerii strategiilor didactice considerate eficiente pentru atingerea scopului propus.
Lucian Ciolan face o distincție clară între conceptele de integrare a disciplinelor și integrarea curriculumului spunând că cea din urmă este rezultatul sau consecința celei dintâi. Deoarece conceptul de ,,integrare” este foarte des utilizat în domeniul CES precizează că un curriculum integrat nu are în vedere integrarea copiilor cu nevoi speciale și nici nu se referă la educația organizată pentru integrarea copiilor cu CES.
,,În general, prin integrare se înțelege acțiunea de a face să interrelaționeze diverse elemente pentru a construi un tot armonios, de nivel superior ; integrarea părților conduce la un produs/rezultat care depășește suma acestor părți. A integra înseamnă a coordona, a îmbina, a aduce împreună părți separate într-un întreg funcțional, unitar și armonios.” (L. Ciolan, 2008, p. 115)
Restrângând semnificațiile integrării putem spune că se referă la procesul și rezultatul procesului prin care un element nou devine parte integrantă a unui ansamblu existent.
La nivelul curriculumului, integrarea se referă la stabilirea de relații clare de convergență între cunoștințele, capacitățile, competențele, atitudinile și valorile ce aparțin unor discipline școlare distincte. Iată câteva definiții ale integrării curriculumului ce aparțin lui Shoemaker sau Dressel:
,,Educația organizată astfel încât să traverseze barierele obiectelor de studiu, aducând împreună diferitele aspecte ale curriculumului în asociații semnificative care să se centreze pe ariile mai largi de studiu.” (Shoemaker, 1991, p.64)
,,Într-un curriculum integrat, experiențele de învățare planificate nu le oferă celor ce învață doar o viziune unificată asupra cunoașterii existente, ci motivează și dezvoltă puterea elevilor de a percepe noi relații și de a crea noi modele, sisteme și structuri.” (Dressel, 1958, p. 87)
Argumentele psihopedagogice aduse în favoarea proiectării și aplicării unui curriculum integrat sunt multiple.
În planul profunzimii solidității cunoștințelor dobândite:
– printr-o astfel de abordare, plusul calitativ este evident, iar copiii vor fi cei care vor reuși să identifice mai ușor relațiile dintre idei și concepte, dintre temele abordate în grădiniță și cele din afara ei
– baza integrată a cunoașterii conduce la o mai rapidă reactivare a informațiilor;
– timpul de parcurgere a curriculum-ului este eficientizat;
În planul relațiilor interpersonale:
– integrarea curriculară încurajează comunicarea și rezolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare;
– în timpul derulării proiectelor se dezvoltă un sens al comunicării și o perfecționare implicită a modurilor de grupare;
– copiii devin mai angajați și mai responsabili în procesul învățării și al evaluării;
– curriculum-ul integrat contribuie la formarea și promovarea atitudinilor pozitive.
În lucrarea sa L. Ciolan a sintetizat avantajele si dezavantajele proiectării integrate, avand ca model cele 10 trepte/modele de proiectare integrată a curriculumului propuse de R. Fogarty (1991) și H. H. Jacobs (1989).
„Aceste opțiuni referitoare la modul de integrare structurală a curriculumului se pot dovedi valoroase atât din perspectivă conceptuală, pentru o mai bună înțelegere a procesului de integrare și a variantelor sale, dar si din perspectivă metodologică, cu referire directă la procesul ,,tehnic” de proiectare a curriculumului.” (L. Ciolan, 2008, p. 136-141)
Temele cross-curriculare reprezintă în viziunea lu L.Ciolan ,,o modalitate de a concretiza abordarea integrată a curriculumului, de a o operaționaliza de la nivel de teorie pedagogică la nivel de strategii și practici de instruire.” (2008, p.161)
Abordarea cross-curriculară are în vedere viziunea procesuală a curriculumului în sensul că acesta nu este un produs fizic, concret, tangibil ci apare ca un rezultat al interacțiunilor dintre profesor, elev și cunoaștere. Acest proces este activ și ne arată ce se întâmplă efectiv în clasă, pregătirea anterioară a acestor experiențe și modul în care vor fi evaluate.
Stenhouse a avut un rol major în cristalizarea teoretică și metodologică a curriculumului ca proces:
,,Un curriculum trebuie să fie o modalitate de a traduce orice idee educațională într-o ipostază testabilă în practică invitând mai degrabă la testare critică, decât la acceptare.
Curriculum are o puternică dimensiune contextuală ; el nu este un pachet care trebuie aplicat ca atare oriunde, în orice clasă de elevi, ci necesită testare și verificare la nivelul fiecărei comunități de învățare.
Rezultatele prespecificate nu mai sunt acum elementul central și definitoriu al curri-
culumului; conținuturile și mijloacele se dezvoltă pe măsură ce profesorul și elevul lucrează împreună.
Elevii nu mai sunt priviți ca ,,obiecte” asupra cărora trebuie să se acționeze pentru a se produce unele schimbări în comportamentul lor. Focalizarea pe procesul de învățare oferă elevului oportunitatea de a interveni constant, de a participa active la propria instruire.
Se acordă un rol central gândirii critice, reflexivității și învățării cu sens.” (1975, p. 142)
Temele cross-curriculare apar ca o consecință a faptului că trăim într-o lume plină de dinamism și complexitate care ne pune în situații diverse și provocări fără precedent. Altfel spus temele cross-curriculare reprezintă o pregătire pentru viață deoarece viața nu a fost niciodată împărțită pe discipline Realitățile vieții sunt trăite și experimentate de fiecare dintre noi într-o manieră globală, integrată.
,,Temele cross-curriculare sunt unități integrate de studiu, dezvoltate de cele mai multe ori după regulile unui proiect; ele implică participarea activă a elevilor la activitățile desfășurate și încearcă să aducă în atenție diferite probleme semnificative ale lumii reale, relevante pentru viața de zi cu zi.” (L.Ciolan, 2008. p.169-170)
Temele cross-curriculare pot fi introduce în curriculum de bază /curriculum național prin intermediul a patru modele:
1. Modelul infuziei
2. Modelul hibridării
3. Modelul satelizării
4. Modelul inserției
1. Modelul infuziei presupune următoarele caracteristici:
– formularea unor obiective/competențe generale sau arii tematice cu caracter transdisciplinar (cross-curricular) pentru toate obiectele de studiu;
– obiectivele se realizează prin ansamblul tuturor materiilor din planul de învățământ, fiecare obiect de studiu contribuind prin specificul său la conturarea temei și a obiectivelor.
Exemple de teme: calitatea vieții, educația pentru mediul înconjurător.
2. Modelul hibridării are următoarele caracteristici:
– vizează atingerea unor obiective care prin complexitatea lor și specificul integrat duc la constituirea unui domeniu independent (hibrid) ;
– domeniile nou apărute completează temele cross-curriculare ce nu se pot realiza în cadrul obiectelor de studiu existente ;
-temele cross-curriculare pot fi inserate în curriculum oficial prin intermediul unor obiecte de
studiu separate sau prin proiecte temetice.
Exemple de teme: igienă și sănătate, economie casnică, educație rutieră, educație anteprenorială.
Cele 2 modele prezentate nu se exclud reciproc ci sunt convergente completându-se unul pe celălalt.
3. Modelul satelizării :
– o temă din cadrul unei discipline este deschisă pentru o abordare integrată de tip multiperspectivă, cu contribuții din partea altor discipline, ce se transformă temporar în sateliți ai disciplinei principale;
-tema cross-curriculară se atașează de un segment al disciplinei principale și polarizează conținuturi vecine, interrelaționate din alte discipline.
4. Modelul inserției
– presupune apariția și introducerea în curriculum școlar a unor teme nedisciplinare care nu pot fi încadrate în disciplinele clasice
– temele au o durată stabilită în funcție de modelul de curriculum, de nevoile , de interesele copiilor.
– temele pot lua diverse forme: obiecte de studiu obligatorii sau opționale, module în cadrul unor pachete care urmăresc formarea de competențe, proiecte integrate.
,,Cele patru modele prezentate trebuie înțelese din perspectiva unor strategii alternative și complementare de permeabilizare a curriculumului, de flexibilizare și deschidere interdisciplinară a acestuia prin intermediul temelor cross-curriculare.” (L. Ciolan, 2008, p. 179-180).
Cunoașterea, de către cadrele didactice, a bazei teoretice aferente conceptului de integrare curriculară, prezentată în acest capitol, constituie un punct de plecare esențial, în vederea aplicării lor în practica de zi cu zi.
CAPITOLUL II
ABORDAREA INTEGRATĂ A ACTIVITĂȚILOR DIN GRĂDINIȚĂ MODALITATE INOVATOARE DE PROIECTARE A CURRICULUMULUI
II.1. OBIECTIVELE SI CONȚINUTURILE CURRICULUMULUI PRESCOLAR
Noul curriculum preșcolar are o structură pe două niveluri de vârstă:
– nivelul I: 3-5 ani;
– nivelul II: 5-6/7 ani.
Fac precizarea că nivelul II, după modificările apărute, cuprinde doar copiii între 5-6 ani, ei fiind apoi înscriși la școală, la clasa pregătitoare. Vor urma modificări, probabil, în Curriculum pentru educație timpurie, referitoare la cele specificate dar și la nivelul obiectivelor ce trebuie atinse. Momentan, am luat ca punct de referință, Curriculum existent.
Planul de învățământ, ca și domeniile experiențiale, permite parcurgerea interdisciplinară, integrată a conținuturilor propuse și asigură libertate cadrului didactic în planificarea activității zilnice cu preșcolarii.
Structural, prezentul curriculum aduce în atenția cadrelor didactice următoarele componente:
Ø finalitățile;
Ø conținuturile;
Ø timpul de instruire;
Ø sugestii privind strategiile de instruire și de evaluare pe cele două niveluri de vârstă (3-5 ani și 5-6/7 ani).
Obiectivele cadru sunt formulate în termeni de generalitate și exprimă competențele care trebuie dezvoltate pe durata învățământului preșcolar pe cele cinci domenii experiențiale.
Obiectivele de referință, precum și exemplele de comportament, ca exprimări explicite rezultatelor învățării (conceptelor, cunoștințelor, abilităților și atitudinilor, dar și ale competențelor vizate) sunt formulate pentru fiecare temă și fiecare domeniu experiențial în parte.
Obiectivele de referință, comportamentele selectate pentru cele șase teme curriculare integratoare, precum și sugestiile de conținuturi constituie un suport pentru cadrele didactice aflate la început de drum. Un cadru didactic veritabil știe că adevărata muncă a educatoarei este în spatele acestui document curricular, că au mai rămas o mulțime de lucruri de finețe pe care urmează să le conceapă și să le evalueze singură și că nimic nu poate fi mai provocator din punct de vedere profesional decât să „te întreci” cu programa de studiu utilizată la grupă și să-i găsești, astfel, noi înțelesuri, abordări, strategii de aplicare etc.
Conținuturile didactice ale curriculum-ului preșcolar sunt selectate și articulate la nivelul a trei dimensiuni majore ale programului curricular:
Ø la nivelul domeniilor experiențiale;
Ø la nivelul temelor curriculare integratoare;
Ø la nivelul diferitelor tipuri de activități didactice cuprinse în planul de învățământ.
În ceea ce privește domeniile experiențiale, acestea sunt adevărate „câmpuri cognitive integrate” (L.Vlăsceanu) care transced granițele dintre discipline și care, în contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiționale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domeniul limbajului, domeniul socio-emoțional, domeniul cognitiv.
Domeniile experiențiale specifice curriculumului pentru învățământul preșcolar sunt:
Domeniul om și societate (DOS) include omul, modul lui de viață, relațiile cu alți oameni, relațiile cu mediul social, ca și modalitățile în care acțiunile umane influențează evenimentele. Domeniul are extindere și către contextele curriculare care privesc tehnologia, în sensul abordării capacităților umane de a controla evenimentele și de a ordona mediul.
Tot în cadrul acestui domeniu urmărim ca preșcolarii să înțeleagă ființele umane angrenate în construirea propriului viitor și propriei lumi, trăind viața de zi cu zi. Este important ca preșcolarii să înțeleagă faptul că situațiile prezente își au originile în situații din trecut, să observe similarități sau diferențe între oameni.
Acest domeniu cuprinde: educație pentru societate și activități practice.
În abordarea acestui domeniu se pleacă și de la premisa că instituția preșcolară reprezintă un context utilizabil pentru coordonarea principiilor și acțiunilor morale. La grădiniță, copiii deprind normele de conduită civilizată, abilitatea de a îndeplini diferite sarcini, de a respecta anumite reguli de comportare în grup și astfel sunt ajutați să colaboreze mai bine cu cei din jur și să aibă inițiativă.
Domeniul limbă și comunicare (DLC) acoperă stăpânirea exprimării orale si scrise, ca abilitatea de a întelege comunicarea verbală și scrisă.
Prin ascultare și exprimare în situații de grup, prescolarii devin capabili să exploreze experiențele altor persoane și să-și extindă astfel propriul repertoriu de experiențe semnificative. Urmărim ca aceștia să vorbească cu încredere, clar, fluent. Acest domeniu include studierea unor opere literare specifice vârstei care rafinează gândirea și limbajul copiilor, dezvoltă capacitatea de evaluare și de a înțelege situațiile interpersonale.
Tot in acest domeniu este inclus și primul contact al copilului cu o limbă străină sau regională.
Acest domeniu cuprinde : educarea limbajului.
Domeniul științe (DȘ) include abordarea mediului matematic prin intermediul experiențelor practice cât și înțelegerea naturii, ca fiind modificabilă de ființele umane cu care se află în interacțiune.
Se consideră necesar ca preșcolarul să fie pus în contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau apa etc. Este de dorit ca domeniul să nu îngrădească copilul doar la contextul matematic, ci să-i ofere posibilitatea de a explora și contexte ale unor alte componente curriculare, oriunde apar elemente cum ar fi: desene geometrice, scheme, estimarea unor costuri etc.
Preșcolarii trebuie încurajați să efectueze experimente, să observe rezultate, să rezolve probleme, să caute soluții, să sintetizeze concluzii valide.
Acest domeniu cuprinde : activitățile matematice și cunoașterea mediului.
Domeniul psiho-motric (DPM) acoperă coordonarea și controlul mișcărilor corporale, mobilitatea generală și rezistența fizică, abilitățile motorii și de manipulare de finețe, ca și elemente de cunoaștere legate de anatomia și fiziologia omului. Acest domeniu cuprinde: educația fizică.
Domeniul estetic și creativ (DEC) acoperă abilitățile de a răspunde emoțional si intelectualla experiențe perceptive, aprecierea frumosului. Experientele si trăirile caracteristice presupun explorarea trăirilor afective ca si a proceselor de a construi, compune sau inventa. Prin intermediul acestor experiențe copiii acumulează cunoștințe și abilități ce le vor permite să reacționeze în manieră personală la ceea ce văd, aud, ating sau simt.
Acest domeniu cuprinde: activitățile artistico-plastice și educație muzicală.
În ceea ce privește a doua dimensiune a programului curricular – temele curriculare integratoare – acestea sunt în număr de șase, și anume:
Ø Cine sunt/ suntem?;
Ø Când, cum și de ce se întâmplă?;
Ø Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?;
Ø Cine și cum planifică/organizează o activitate?;
Ø Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?;
Ø Ce și cum vreau să fiu?
Cele șase teme pot fi grupate după criteriul problemei abordate în două categorii:
Ø teme în abordarea cărora punctul central este copilul preșcolar: “Cine sunt/suntem?”, “Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”, “Ce și cum vreau să fiu?”, “Cine și cum planifică/organizează o activitate?”;
Ø teme referitoare la problematica lumii fizice și a comunității lărgite: “Când, cum și de ce se întâmplă?”, “Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”.
Temele anuale încearcă să acopere conținuturile care pot fi abordate cu copilul preșcolar într-un an de studiu, ținând cont atât de interesele și particularitățile copilului preșcolar, cât și de posibilitățile cadrului didactic de a le aborda.
Cea de-a treia dimensiune a programului curricular este tipul de activitate didactică:
Ø Activități pe domenii experiențiale – sunt activitățile integrate sau pe discipline desfășurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcție de temele mari propuse de curriculum, precum și de nivelul de vârstă și de nevoile și interesele copiilor din grupă;
Ø Jocuri și activități didactice alese – sunt cele pe care copiii și le aleg și îi ajută pe aceștia să socializeze în mod progresiv și să sr inițieze în cunoașterea lumii fizice, a mediului social și cultural căruia îi aparțin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit și scris;
Ø Activitățile de dezvoltare personală – includ rutinele, tranzițiile și activitățile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv activitățile opționale.
Categoriile de activități de învățare prezente în planul de învățământ sunt: ,,Activități pe domenii de învățare” (activități integrate sau pe discipline), ,,Jocuri și activități alese” și ,,Activități de dezvoltare personală”.
Numărul activităților pe domenii experiențiale indică numărul maxim de discipline care pot fi parcurse într-o săptămână. Astfel se pot desfășura maxim 5 activități integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor.
Jocurile și activitățile didactice alese se desfășoară pe grupuri mici, în perechi și chiar individual. În decursul unei zile găsim, în funcție de tipul de program, două sau trei etape de jocuri și activități alese (etapa I- dimineața, înainte de începerea activităților integrate, etapa III- în intervalul de după activitățile pe domenii de învățare și înainte de masa de prânz / plecarea copiilor acasă și, după caz, etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază și plecarea copiilor de la programul prelungit acasă). In unele cazuri , ele se pot regăsi ca elemente componente în activitățile integrate.
Activitățile de dezvoltare personală includ rutinele, tranzițiile și activitățile din perioada după-amiezii, inclusiv activitățile opționale.
Opționalele pot fi desfășurate de către educatoare sau de un profesor specialist, care va lucra în echipă cu aceasta. Se desfășoară cel mult un opțional pe săptămână, pentru copiii cu vârste între 3 și 5 ani și cel mult două, pentru copiii cu vârste între 5 și 7 ani. Activitățile opționale se desfășoară cu maximum 10-15 copii și au menirea de a descoperi și dezvolta înclinațiile copiilor și de a dezvolta abilități pentru performanțele de mai târziu.
În medie o activitate cu copiii durează între 15 și 45 de minute (de regulă, 15 minute la grupa mică și 30-45 de minute maximum la grupa mare). În funcție de nivelul grupei, particularitățile individuale ale copiilor din grupă, de conținuturile și obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfășurarea fiecărei activități.
Numărul de activități zilnice desfășurate cu copiii variază în funcție de tipul de program ales de părinți, iar numărul de activități dintr-o săptămână variază în funcție de nivelul de vârstă al copiilor.
În programul zilnic trebuie să existe cel puțin o activitate sau un moment de mișcare (joc de mișcare cu text și cânt, activitate de educație fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.).
II.2. ABORDARI INOVATOARE ALE STRATEGIILOR DIDACTICE
Modernizarea continuă a procesului instructiv-educativ, impune ca strategiile aplicate să fie cât mai riguros selectate și într-o formă accesibilă, novatoare. Prin folosirea diversificată a metodelor, mijloacelor didactice educatoarea urmărește eludarea monotoniei, plictisului, rutinei, deschizând în sufletul copilului dorința de învățare într-un mod eficient și creativ.
Când vorbim de strategie didactică avem în vedere următoarele aspecte : metodele, materialele didactice pe care le utilizăm în activități, formele de organizare a grupei de copii pe tot parcursul activităților.
Metodele de învățământ privesc atât modul cum se transmit și se asimilează cunoștințele, cât și dezvoltarea unor calități intelectuale și morale, precum și controlul dobândirii cunoștințelor și al formării deprinderilor și abilităților.
Pe lângă metodele clasice, cunoscute de fiecare, este indicată utilizarea unor metode noi, activ-participative și interactive care prin specificul lor sunt pe placul copiilor, solicită copiii fără a le induce senzația de oboseală. Prin metode precum: piramida, diamantul, pălăriiile gânditoare și multe altele, pe care le voi descrie în capitolul ce va urma, pun copiii în situația de a gândi, de a se juca, de a învăța într-un mod plăcut reușind totodată să realizez obiectivele stabilite la începutul activităților. Metodele alese trebuie să corespundă conținutul prezentat copiilor, să încurajeze comunicarea cu copilul și să stimuleze copilul să participe la activitate.
Calea de învățare pe care o parcurge copilul este determinată de metoda folosită. Această ,,cale” devine cel mai spectaculos exercițiu de interacțiune dintre mințile copiilor care ne bucură când observăm progrese de la o perioadă la alta.
Materialele didactice folosite trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi eficiente și plăcute copiilor. Acestea trebuie să fie realizate estetic, să nu pună în pericol copiii, să fie funcționale și specifice activităților ce urmează a fi desfășurate, să fie bogate și variate pentru a nu se plictisi copiii. Fiecare obiect utilizat ca material didactic trebuie să fie sugestiv, să incite și să motiveze copilul la activitate. Baza materială este realizată în parte de
mine, dar participă și copiii la îmbogățirea acesteia. Astfel, în funcție de tema aleasă, copiii sunt invitați să aducă la grădiniță acele materiale, obiecte care consideră ei că pot fi utilizate în cadrul unor jocuri sau în cadrul activităților.
Implicarea directă a copiilor sporește plăcerea de a lucra a fiecăruia, implicându-i afectiv și efectiv rezultatele obținute sunt de lungă durată. Fiecare copil va fi mândru de ceea ce a adus și va prezenta cu plăcere colegilor jucăria sau imaginile aduse de acasă. Copiii vor comunica între ei, vor învăța unii de la ceilalți fără prea mare greutate deoarece stă în firea lor să discute unii cu ceilalți. Învățarea se va realiza în mod natural fără a conștientiza efortul depus.
În funcție de metoda didactică aleasă stabilesc materialul didactic necesar dar și modul de organizare al grupei de copii. Unele activități se pot realiza frontal accentul punându- se însă pe lucrul în grup, în echipă, în perechi și individual. Desfășurând activități de grup sau în perechi stimulez comunicarea între copii, cooperarea, spiritul de echipă, empatia, toleranța, copiii se pot ajute reciproc la rezolvarea sarcinilor învățând astfel unii de la ceilalți
Un copil își manifestă spiritul creativ atunci cînd se implică activ în procesul de formare și învățare, adoptă o atitudine activă și interactivă; explorează mediul și găsește soluții personale; problematizează conținuturile și face descoperiri; elaborează produse intelectuale unice etc. Acest fenomen al creativității trebuie să-l urmărim și să-l dezvoltăm în permanență , fără a-l bloca.
De aceea , în vederea împlinirii celor afirmate au apărut metode noi care să stimuleze spiritul creativ și asocierea de noi idei, putând fii aplicate cu precădere și la vârsta preșcolară.
Una dintre metodele pe care le putem aplica la grupă este cubul.
„CUBUL” – este o metodă folosită în condițiile în care dorim să aflăm cât mai multe informații în legătură cu o temă. În prealabil se realizează două aspecte:
– copiii „studiază” tema respectivă;
– educatoarea realizează un cub pe fețele căruia desenează câte un aspect din tema propusă cerându-le: să descrie, să compare, să analizeze, să asocieze, să aplice, să argumenteze.
Realizarea fiecărei sarcini desenată pe o față a cubului vizează următoarele:
– Descrie – Ce este?, Cum arată?
– Compară – Cu cine se aseamănă?, Prin ce diferă?
– Asociază – La ce te face să te gândești?
– Analizează – Ce conține și din ce este făcut?
– Aplică – Ce poți face cu el?, Cum poate fi folosit?
– Argumentează pro sau contra – E bun sau rău?, De ce?
Metoda cubului poate fi folosită la orice grupă de vârstă. Putem folosi metoda cubului la grupa mică, dar ținând seama de particularitățile lor de vârstă și individuale, utilizănd semnificația culorilor în loc de cea a cifrelor.
O altă metodă interactivă utilizată în învățământul preșcolar și aplicată în activitatea noastră instructiv–educativă, poate fi considerată și metoda ,, expoziei stelare”.Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativității, o modalitate de relaxare a copiilor și se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme și noi descoperiri.
Metoda Turul galeriei
Este o tehnică de învățare prin cooperare care stimulează gândirea, creativitatea și învățarea eficiența încurajând copiii să-și exprime opiniile cu privire la soluțiile propuse de colegii lor.
Se pornește de la elaborarea unui plan care să conducă la finalizarea unui produs ce
constituie concepția , opinia tuturor membrilor grupului
Descrierea metodei
Se formează grupuri de câte 4 copii
Copiii rezolvă o sarcină de lucru care permite mai multe perspective de abordare sau mai multe soluții
Produsele activității grupelor de copii – desene, colaje, postere, fișe de lucru
Se expun pe pereții clasei, care se transformă într-o galerie exoziționala
La semnalul dat de educatoare prin diferite procedee, grupurile de copii trec pe la fiecare exponat pentru a examina soluțiile, ideile propuse de colegi și le înscriu pe poster intr-un loc stabilit anterior, comentariile critice, întrebările, observațiile – cu ajutorul unor simboluri.
După ce se termină turul galeriei , grupurile revin la locul inițial și citesc comentariile,
observațiile de pe lucrarea lor, reexaminandu-și produsul .
La activitățile matematice o putem aplica la o activitate de compunere și decompunere a numerelor, de exemplu la ,,Decompunerea numărului 7” cu scopul de a antrena grupurile, de a reactualiza cunostițele și de a le consolida.
Comunicarea sarcinii de lucru
Copiii vor fi informați că vor lucra în grupuri de 4-5 copii, timp de 5 minute pentru a găsi 4 soluții de descompunere a numărului 7.
Activitatea în grupuri
Copiii lucrează discutând între ei iar educatoarea monitorizează activitatea si oferă sprijin.
3.Expunerea produselor
Se expun lucrările pe pereții clasei
4.Turul galeriei
Se examinează corectitudinea rezolvării descompunerii numărului 7:
-dacă a respectat numărul de variante propus de educatoare;
-dacă sunt utilizate corect semnele convenționale învățate, se fac notatii pe marginea
fișelor.
5. Activitatea în grupuri
Timp de 5 minute fiecare grup observă dacă are notații pe marginea posterului și aduce corecțiile necesare.
Situațiile de învățare rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea critică și înțeleg că atunci când analizează un personaj, comportamentul unui copil, o faptă, o idee, un eveniment ei critică comportamentul, ideea, fapta nu critică personajul din poveste sau copilul, adultul. Metodele învață copiii că un comportament întâlnit în viața de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăța cum să-l evităm. Ei aduc argumente, găsesc soluții , dau sfaturi din care cu toții învață. Este însă importantă alegerea momentului din activitate, dintr-o zi, personajul – copil și fapta lui deoarece ele reprezintă punctul cheie în reușita aplicării metodei și nu trebuie să afecteze copilul.
După fiecare metodă aplicată se pot obține performanțe pe care copiii le percep și-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Copiii înțeleg și observă că implicarea lor este diferită , dar încurajați își vor cultiva dorința de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul înțelege prin exercițiu să nu-și marginalizeze partenerii de grup, să aibă răbdare cu ei , exersându-și toleranța reciprocă.
Dezvoltarea copiilor este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacțiunile cu ceilalți, organizarea mediului și activitățile de învățare, special create.
Activitățile de învățare reprezintă ansamblul acțiunilor cu caracter planificat, sistemic, metodic, intensive, organizate și conduse de către cadrele didactice, în scopul atingerii finalităților prevăzute de curriculum. Activitățile se desfășoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau individual.
II.3. ELEMENTE SPECIFICE INTEGRARII CURRICULUMULUI PRESCOLAR
D’Hainaut atrăgea atenția asupra faptului că punctul central al curriculum-urilor trebuie sa fie elevul, nu materia…. și că atunci când se vorbește de conținutul curriculum-ului trebuie să înțelegem ca nu este vorba de enunțări de materii de învățat, ci de scopuri exprimate în termeni de competențe, moduri de a acționa sau de a ști în general ale elevului.
Actualul curriculum pentru învățământul preșcolar cuprinde toate activitățile existente în interiorul structurii organizaționale a grădiniței de copii, destinate să promoveze și să stimuleze dezvoltarea intelectuală, afectivă, fizică și socială a copiilor. Accentul se pune pe interesele, nevoile și posibilitățile fiecărui copil, precum și pe respectarea ritmului propriu al acestuia de a acumula cunoștințe și de a se integra în societate.
Punctul central al Curriculumului este promovarea conceptului de dezvoltare globală a copilului. Perspectiva dezvoltării globale a copilului accentuează importanța domeniilor de dezvoltare a copilului, în contextul în care, în societatea de azi, pregătirea copilului pentru școală și pentru viață trebuie să aibă în vedere nu doar competențele academice, ci în aceeași măsură, și capacități, deprinderi, atitudini ce țin de dezvoltarea socio-emoțională (a trăi și a lucra împreună sau alături de alții, a gestiona emoții, a accepta diversitatea, toleranța etc.), dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situații problematice, gîndirea divergentă, stabilirea de relații cauzale, asocieri, corelații etc.), dezvoltarea fizică (motricitate, sănătate, alimentație sănătoasă etc.).
Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularitățile sale de vârstă și individuale.
Activitățile integrate reprezintă acel tip de activități care favorizează dezvoltarea globală a copilului și prin faptul că în cadrul lor se îmbrățișează metode de predare-învățare a cunoștințelor îmbinând diverse domenii.
Predarea în manieră integrată a disciplinelor din cadrul învățământului preșcolar presupune sintetizarea și organizarea didactică a informațiilor din domenii diferite ale cunoașterii în vederea păstrării unei legături strânse între experiențele de învățare și viața reală. Ideea centrală este aceea a integrării cunoștințelor și aplicațiilor, a eliminării învățării parcelare, pe discipline sau obiecte de învățământ. O finalitate importantă a predării integrate în cadrul noului curriculum este și descoperirea, de către fiecare preșcolar, a propriei identități, a autonomiei și dezvoltarea unei imagini de sine pozitive.
Activitățile educative cu caracter integrat sunt introduse în grădiniță prin intermediul metodei proiectelor. Astfel procesul educațional devine creativ, complex, interdisciplinar,
stimulându-i pe copii în vederea asimilării informațiilor.
În cadrul proiectului activitățile se vor planifica ținând cont de planul de învățământ, educatoarea având grijă să respecte programul zilei, cât și numărul activităților propus de planul de învățământ pentru grupa la care își desfășoară activitatea.
În activitățile integrate accentul cade pe activitățile de grup și nu pe cele cu întreaga clasă in care o idée transcede granițele diferitelor discipline și organizează cunoașterea în funcție de noua perspectivă, respectiv tema de interes. În cadrul activității integrate abordarea realității se face printr-un demers global, granițele dintre categoriile și tipurile de activități dispar, se topesc într-un scenariu unitar.
Alături de abordarea interdisciplinară, organizarea modulară și învățarea asistată de calculator, predarea integrată a cunoștințelor este considerată o strategie modernă de organizare și desfășurare a conținuturilor, iar conceptul de activitate integrată se referă la o activitate în care se adoptă metoda de predare-învățare a cunoștințelor îmbinând diverse domenii.
Integrarea este o manieră de organizare oarecum similară cu interdisciplinaritatea, în sensul că obiectivele învățării au ca referință nu o categorie de activitate, ci o tematică unitară, comună mai multor categorii. Integrarea constă în realizarea în aceeași activitate a mai multor activități de tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse și la realizarea proiectului tematic ales.
II.4.MODALITATI DE INTEGRARE A ACTIVITĂȚILOR IN GRĂDINIȚĂ
Activitățile integrate se pot desfășura:
– după scenarii zilnice cu generice distincte care reunesc activități comune și la alegere;
– după scenarii în care se regăsesc fragmentele de activități dintr-o săptămână cu generice de zi respectănd tema și subtema săptămânii.
Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să aleagă diverse activități oferindu-le posibilitatea alegerii domeniilor de învățare, a materialelor de lucru, încurajează copiii să observe, să gândească, să exprime idei.
Reușita predării integrate a conținuturilor în grădiniță ține în mare măsură de gradul de structurare a conținutului proiectat, într-o viziune unitară, țintind anumite finalități. Invățarea într-o manieră cât mai firească, naturală pe de-o parte și, pe de altă parte, învățarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie să coexiste în curriculum-ul integrat.
De reținut este faptul că preșcolarii trebuie să învețe într-o manieră integrată, fiecare etapă de dezvoltare fiind strans legată de cealaltă. Activitățile integrate sunt oportune în acest sens, prin ele aducându-se un plus de lejeritate și mai multă coerență procesului de predare-învățare, punând accent deosebit pe joc ca metodă de baza a acestui proces.
Activitatea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a activităților de învățare cu viața societății.
Următoarele exemple de activități pe care le voi prezenta au rolul de a demonstra, în mod concret, cum se realizează în grădiniță nivelurile integrării prezentate în acest capitol: multidisciplinaritate, transdisciplinaritatea, temele cross-curriculare.
Exemple :
TEMA: ,,Ne pregătim de Paște”
SUBTEMA: ,,Vine iepurașul”
Activități alese: -Artă – Desen din imaginație ,,Ce ne aduce iepurașul?”
-Joc de construcție: ,,Căsuța iepurașului”
-Joc de rol: ,,De-a iepuroaicele –gospodine
-Știință: Observare ,,Iepurașul”
Activitatea comună: -Activitate practică ,,Felicitare de Paște”
Activitatea complementară:
– Activități de joc și cânt cu ,,Iepurașul Țup”, ,,Iepuraș Coconaș”
– Plimbare în curtea grădiniței ,,Trifoi pentru iepuraș”
Scenariul acestor activități realizate integrat s-a desfășurat astfel:
,,Într-o dimineață, un părinte a venit la grădiniță cu un iepuraș viu, într-o cușcă, prilej cu care le-am spus copiilor că acesta este fratele ,,Iepurașului Șef ” care se ocupă cu pregătirea cadourilor de Paste. Copiii au roit în jurul iepurașului și le-am propus să facem o scrisoare pe care iepurașul nostru să o ducă ,,Iepurașului Șef ”. Bucuroși de propunere, împreună am întocmit o scrisoare în care copiii au promis unele lucruri și și-au precizat fiecare ce dorește cadou de la acesta. Apoi i-am invitat pe fiecare să-și aleagă activitățile dorite deschise la centrele (ariile) de interes. Eu am rămas cu câțiva copii și am studiat (observat) iepurașul. După desfășurarea activităților pe arii de stimulare le-am propus copiilor să realizăm o felicitare de Paște pentru părinți, cu aceeași temă – Iepurașul. După realizarea felicitărilor am decis să-l hrănim pe iepuraș cu trifoi din curtea grădiniței timp în care am interpretat cântece despre iepurași.”
1. Activitate didactică de sine stătătoare, având conținuturi integrate, care articulează armonios conținuturi referitoare la două sau mai multe domenii experiențiale. Durata unei astfel de activități va fi aceea a unei activități didactice din grădiniță, conform vârstei copiilor.
Exemplu: Tema săptămânii fiind Oameni și case, am desfășura într-una dintre zile o activitatea integrată ce a îmbinat conținuturi din două domenii : Estetic și creativ și Științe. Astfel, activitatea a fost organizată în jurul unei activități practice în care se construiesc case din materiale diverse, fapt care implică și rezolvarea unor probleme matematice (să măsoare, să împartă în două sau în sferturi, să grupeze elementele date/materialele după formă, mărime și culoare, să folosească un număr dat de elemente în forme geometrice diferite etc.) La sfârșitul activității, fiecare copil/grup de copii și-a prezentat casa, iar colegii, în funcție de criteriile stabilite de comun acord la început, îi vor acorda cheia potrivită, respectiv o cheie care are numărul corespunzător notei care i se potrivește lucrării (chei cu note de la 1 la 10).
2. Activitate integrată care include mai multe secvențe didactice – situații de învățare ale căror conținuturi (ale două sau ale mai multor domenii experiențiale sau categorii de activitate) se articulează în jurul unui nucleu de integrare curriculară. O astfel de activitate didactică integrată se va desfășura pe parcursul duratei de timp dedicate activităților comune.
Exemplu: Tema proiectului este Iepurele și proiectul durează doar o săptămână. Într-una din zile, am desfășurat cu copiii o activitate integrată care se articulează în jurul conceptului de iepure și care include situații de învățare din Domeniul Limbă și Comunicare și din Domeniul Științe. Astfel, copiii au fost invitați să se așeze pe pernuțe și să vizioneze un spectacol de teatru: "Coliba iepurașului". Teatrul a fost prezentat de mine, până la momentul în care iepurașul rămâne fără casă și este azvârlit afară de vulpe. Pe fundalul plânsetului iepurașului din poveste, un lucrător de la magazinul specializat în vânzarea animalelor mici de casă a intrat în clasă cu un iepuraș, spunându-le că este chiar iepurașul din poveste. Am folosit acest prilej pentru a deturna atenția copiilor și pentru a-i lăsa să facă cunoștință cu iepurașul, să discute despre el cu lucrătorul care l-a adus, dar și între ei, împărtășindu-și din experiențele proprii legate de întâlnirea cu un iepuraș, etc. Am pus accent pe învățarea activă și pe libertatea copiilor de a investiga, fiecare după dorință și după posibilități ceea ce este de interes pentru ei. În final, o discuție de grup, cu toți copiii strânși pe pernuțe în jurul iepurașului și cu posibilitatea de a-l mângâia fiecare sau de a-l ține în brațe puțin, va stabili ceea ce știu ei despre iepure. Drept mulțumire pentru iepuraș, că a fost cuminte și s-a lăsat "studiat", și pentru lucrătorul care l-a adus și le-a spus atâtea lucruri interesante despre iepuraș, copiii au interpretat jocul cu text și cânt "Iepurașul Țup ". După un moment de pauză, copiii s-au întors la teatru, urmărind, în continuare, ce s-a întâmplat cu iepurașul și cu căsuța acestuia.
3. Program de activitate integrată având conținuturi articulate în jurul unui nucleu de integrare curriculară, care cuprinde o parte sau toate activitățile comune ale zilei și o parte sau toate activitățile alese.
Exemplu: Tema săptămânii este Pădurea, iar tema zilei a fost În excursie. Scenariul va cuprinde fragmente de educație muzicală (DEC) și de educație fizică (DPM), de activitate matematică (DȘ) și de educație moral-civică (DOS), după cum urmează.
Copiii sunt așezați pe covor, în poziția întins pe spate, cu ochii închiși, și sunt invitați să audieze ceva la casetofon. La casetofon se va auzi o înregistrare cu zgomote din natură (foșnet de frunze, vânt, ciripit de păsărele), toate pe un fundal muzical liniștitor.
În timpul audiției voi trece printre copii și le voi sugera să se relaxeze, să încerce să-și imagineze că sunt într-o pădure, într-o zi frumoasă de primăvară, că soarele le mângâie fețele, că sunt o mulțime de flori în jurul lor și că miroase a iarbă crudă, etc. După cinci minute, înregistrarea va fi oprită și voi mângâia câte un copil pe creștet, rugăndu-l să deschidă ochii și să spună ce a văzut și ce a simțit în visul lui de o clipă.
După ce sunt ascultate impresiile a 3-4 copii, voi invita copiii într-o excursie, tot imaginară, prin această pădure. Astfel, copiii se vor alinia, își vor pune rucsacurile în spate și, cu atenție, vor păși în cerc, în urma mea, executând diferite forme de mers și alergare. Printre formele de mers și alergare am intercalat jocul cu text și cânt "Când am fost noi la pădure". În timpul excursiei copiii au întâlni obstacole (crengi, buturugi sau mlaștini) pe care le-au trecut cu grijă și corect, rând pe rând. La un moment dat, ei au ajuns într-o poieniță, unde s-au așezat pentru a se odihni. Aici, le-am atras atenția asupra florilor frumoase care îi înconjoară și îi va invita să lucreze și ei flori asemănătoare acestora cu materialele pe care le-am luat în propriul rucsac (pătrate de hârtie glasată de diferite culori, foarfece, lipici).
Fiecare copil va lucra la floarea lui, după cum dorește și simte, apelând la tehnica pe care o stăpânește cel mai bine. Florile vor fi puse de către copii într-un coș de răchită. După ce au lucrat, copiii vor prepara și servi, împreună cu mine, cartofi copți în jar (surpriza excursiei). Încep pregătirile: fiecare copil va fi invitat să ia câte un cartof; un copil va număra băieții, iar altul va număra fetele, după care vor stabili care grup este mai numeros și cu cât anume; copiii vor stabili dacă numărul cartofilor deținuți de băieți este mai numeros decât cel al fetelor și cu cât; un copil va fi invitat să descopere câți cartofi mai sunt în coș; pentru cartofii rămași copiii sunt invitați să ofere soluții (dacă vor fi împărțiți, cum vor fi împărțiți etc); fiecare copil va fi pus în situația de a strânge și aduce tot atâtea crenguțe pentru foc câți cartofi au fost în plus în coș.
Asistată de copii, voi aranja crenguțele pentru foc, voi „ aprinde" focul și voi discuta cu copiii despre aceste lucruri subliniind niște reguli de comportare importante despre locul care se alege pentru un foc în pădure, despre cum se face, întreține și păzește focul, despre cum se folosește el, despre cum ne comportăm atunci când suntem în preajma lui, etc. Evident, experiența copiilor legată de aceste lucruri va fi și ea folosită în timpul discuțiilor. După prepararea cartofilor aceștia vor fi serviți, ținând cont de alte reguli, stabilite și discutate cu copiii.
Excursia va lua sfârșit, după „stingerea" focului și strângerea tuturor lucrurilor personale sau a deșeurilor care ar putea strica aspectul pădurii, odată cu întoarcerea spre casă, care se va face tot în șir ordonat după mine și în pas vioi, pentru a nu ne prinde ploaia….
Din exemplele prezentate constatăm că activitățile integrate lasă mai multă libertate de exprimare și acțiune atât educatoarei, cât și copiilor. Abordate integrat, cu noțiuni din mai multe discipline (matematică, cunoașterea mediului, artă) sau multidisciplinar (aceeași temă este abordată din perspectiva mai multor discipline), putem spune că grădinița oferă numeroase modalități de realizare a activităților integrate. Copilul exersează o învățare activă iar procesul didactic capătă o mai mare coerență. Totodată acestea sunt o soluție pentru o mai bună corelare a activității de învățare cu viața socială și culturală.
Prin abordarea activităților în formă integrată, educatoarea organizează învățarea ca un regizor, un moderator, ajutându-i pe copii să înțeleagă, să accepte și să stimuleze opinii personale, emoții, sentimente, să fie parteneri în învățare. Desfășurând activități integrate, copilul are posibilitatea de a-și exprima păreri personale, de a coopera cu ceilalți în elaborarea de idei noi, în rezolvarea sarcinilor, în argumentare, devenind mai activ și câștigând mai multă încredere în sine.
Abordarea integrată din perspectiva noului curriculum este o împletire a conținuturilor într-o formă atractivă, flexibilă, mobilizatoare, care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare și aplicare practică a celor învățate.
În concluzie, se poate afirma că maniera de lucru prin activități integrate este binevenită deoarece transpune întreaga sala de grupă într-o lume de povesti, într-un loc al jocului veșnic în care educatoarea realizează liantul între cunoștințe și copil. Vocația, talentul, dorința de reușită care însuflețește fiecare cadru didactic îl vor ajuta pe acesta să realizeze o echilibrată îmbinare a metodelor și tehnicilor clasice cu cele moderne, pentru binele copilului.
CAPITOLUL III
TIPURI DE ACTIVITĂȚI INTEGRATE ÎN GRĂDINIȚĂ ȘI CONTRIBUȚIA LOR
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII COPIILOR
În cadrul grădiniței, conform noului Curriculum, există o mare libertate de a organiza activitățile cu preșcolarii. Integrarea conținuturilor se poate realiza pe toate domeniile de activitate, putem îmbina educarea limbajului cu matematica, matematica cu muzica etc., totul depinzând de necesitățile, dorința și imaginația cadrului didactic. Acest capitol prezintă modalități concrete de integrare a activităților din grădiniță.
III.1. DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE
Domeniul limbă și comunicare cuprinde toate activitățile ce au ca obiective exprimarea orală sau scrisă. Limbajul este prezent, în mod concret, în toate tipurile de activitate: nu putem realiza matematica, cunoașterea mediului, muzica etc fără a utiliza un anumit limbaj, cu termeni specifici, care sunt preluați automat de copii și introduși în vocabularul activ.
Educarea limbajului o putem realiza prin diverse mijloace: joc didactic, memorizare, povestire (a educatoarei sau a copiilor), lectura pe bază de imagini, povestire. Voi prezenta câteva exemple de activități.
Educarea limbajului și matematică
Educarea limbajului prin sarcinile de conținut sub aspect lexical, vizează îmbogățirea vocabularului activ și pasiv al copiilor cu : adjective care exprimă însușiri referitoare la formă, mărime, dimensiune, ordinea obiectelor și ființelor, culori, numerale cardinale și ordinale.
Am desfășurat cu copiii diverse activități cu caracter interdisciplinar care și-au realizat obiectivele și au fost pe placul lor.
În cadrul activităților de educarea vorbirii și a limbajului, vocabularul copilului se îmbogățește cu numerale cardinale. De exemplu: în cadrul jocului didactic "Unde s-a oprit roata?", care urmărește formarea deprinderii de a formula propoziții în care să fie utilizat corect singularul și pluralul, copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata și să indice dacă aceasta reprezintă unul, două sau mai multe obiecte.
Poveștile: Capra cu trei iezi, Alba ca zăpada și cei șapte pitici, Frățior și surioară folosesc numerale ordinale, cardinale.
La activitatea având ca temă “Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, ca mijloc de realizare am folosit repovestirea. Această activitate am desfășurat-o după ce copiii au învățat la activitate matematică număratul în limitele 1-7.
În prima parte a activității, copiii au repovestit conținutul pe roluri respectând momentele principale. În partea a doua a activității pe flanelograf s-a continuat activitatea cu număratul piticilor, stabilirea ordinii fiecărui pitic în șirul numeric 1-7. Apoi fiecare pitic a primit câte o unealtă, întrebându-i: “Al câtelea pitic a primit sapa, târnăcopul, grebla?” iar ei au răspuns: “A primit unealta primul, al treilea….. pitic”. Apoi s-au așezat la măsuțe unde au primit câte o fișă pe care erau desenate obiecte reprezentative din poveste: târnâcop, un pitic, măr, căsuță. Cerința a fost să traseze atâtea liniuțe câte silabe are cuvântul ce denumește imaginea.
Și alte jocuri didactice au ca scop despărțirea cuvintelor în silabe, formularea de propoziții și realizarea reprezentării grafice a propoziției și a cuvintelor. Copilul reprezintă grafic cu ajutorul liniuțelor câte cuvinte are propoziția, le numără apoi desparte în silabe și le reprezintă tot cu ajutorul liniuțelor.
Într-o altă variantă se poate cere copiilor să găsească cuvinte cu un număr dat de silabe, după care să bată în tobă de atâtea ori câte silabe avea cuvântul respective sau să alcătuiască propoziții și să aducă un număr de betișoare egal cu numărul cuvintelor din care este formată fiecare propoziție.
Pentru a înțelege mai bine, copiii, noțiunile de aproape-departe am inițiat o povestire care la început oferea copiilor răspunsul la acea situație pentru ca treptat să solicite copiilor răspunsul. ,,Un iepuraș a fost invitat să participe la petrecerea dată de urs cu ocazia zilei sale de naștere. Drept cadou s-a gândit să-i ducă o salată mare și frumoasă. Ursulețul însă stă departe de acesta, în capătul celălalt al pădurii. Pentru că s-a trezit târziu și pentru că ursulețul are casa departe de a iepurașului, salata – cadou s-a veștejit.”
După ce am oferit un răspuns copiilor aceștia vor fi stimulați să găsească ei răspuns la situații asemănătoare.
În cadrul lecturilor după imagini copiii au avut ca sarcini gruparea elementelor tabloului, numărarea elementelor unei mulțimi (grup de obiecte su ființe), precizarea culorilor, mărimilor și pozițiilor spațiale, ,,citirea” imaginilor de la stânga la dreapta etc.
De asemenea în activitățile de memorizare, copiii pot învăța poezii numărătoare, sau poezii care pot fi folosite în cadrul activităților matematice la familiarizarea cu cifrele, la aspectul ordinal al numerelor, la operații de calcul aritmetic. Din multitudinea de astfel de poezii voi reda ,,Livada“ de I. Creangă
Un copil sădește-n zori
Doi meri mici, cât doi bujori
Trei caiși cu rădăcini,
Patru trandafiri cu spini,
Cinci gutui cu flori rotate,
Șase nuci cum sunt prin sate,
Șapte peri,
Opt piersici cruzi,
Nouă mici și drepți aguzi.
Cât să numeri pân’ la zece
Îi udăm cu apă rece,
Mari să crească, să se vadă
Cea mai tânără livadă.
La jocul didactic numit ”Coșulețul toamnei” una dintre variante a fost următoarea Vom despărți cuvintele în silabe, vom face propoziții cu aceste cuvinte scriindu-le pe taba magnetică cu ajutorul formelor geometrice cunoscute.
,,-Vom lua rând pe rând câte o imagine de pe flanelograf, o denumim, o despărțim în silabe și o așezăm în cușuleț. Copilul va așeza pe tabla magnetică atâtea triunghiuri câte silabe are cuvântul. Le va număra motivând de ce a așezat atâtea triunghiuri.”
Cer copiilor să scrie cu creta pe tablă cea mai corectă și mai frumoasă propoziție din imaginea respectivă. Astfel, printr-un segment de dreaptă reprezentăm propoziția iar sub ea cu cerculețe sau patrate cuvintele. Se procedează la fel cu toate imaginile, iar apoi numărăm câte fructe și câte legume are toamna în coșuleț.
Educarea limbajului și muzica
Putem desfășura activitățile de educarea limbajului integrându-le cu activitățile muzicale. Un cântec poate fi utilizat ca element de joc într-o activitate de educarea limbajului sau putem desfășura activitățile integrând conținuturile.
Exemple de activități: după ce le-am povestit copiilor ,,Albă ca Zăpada și cei 7 pitici” am pornit într-o drumeție de-a lungul căreia am învățat cântecul „Noi suntem piticii”. Realizând o legătură între cele 2 activități am ajutat copiii să-și fixeze conținutul poveștii dar și să rețină mai bine cuvintele din cântec.
Cântecul „Pupăza din tei” a fost punctul de plecare pentru jocul didactic de educarea limbajului desfășurat ulterior numit ,,Ce știi despre?” . Copiii au alcătuit propoziții, au despărțit în silabe având ca bază imaginile din cântec. Îmbinarea celor două activități a creat o situație de învățare plăcută pentru copii și cu multe valențe formative.
Educarea limbajului și educația fizică
Educarea limbajului poate fi integrată cu activitatea de educație fizică, cunoscut fiind faptul că mișcarea este o caracteristică de bază a dezvoltării copiilor la această vârstă. Prin integrarea celor două tipuri de activitate stimulăm interesul preșcolarilor pentru povești, jocuri, oferindu-le ceea ce le place mai mult: mișcare. Prin educația fizică de asemenea dezvoltăm voința, gândirea și nu în ultimul rând oferim posibilitatea unei dezvoltări armonioase din punct de vedere fizic.
Lecturarea poveștii „Fata babei și fata moșneagului” a constituit baza pentru desfășurarea unei atractive activități de educașie fizică, preșcolarii refăcând traseul străbătut de personajele principale ale poveștii, pentru a exersa anumite tipuri de mers. Implicarea afectivă a copiilor în realizarea sarcinilor didactice propuse, a determinat obținerea unor rezultate deosebite pe toate planurile: cognitiv, motric.
Educarea limbajului și activitățile artistico-plastice
Integrarea educării limbajului cu activitățile artistico-plastice se realizează în diferite moduri și are valențe formative importante. Desenul, pictura, modelajul sunt mijloace de realizare ale activităților artistico-plastice cu ajutorul cărora am redat personaje dintr-o poveste citită sau alcătuită cu copiii la educarea limbajului. Cu ajutorul plastilinei am modelat atâtea biluțe câte silabe are cuvântul dat în jocul didactic de educarea limbalului ”Spune câte silabe sunt”. Poeziile învățate le-am fixat prin intermediul picturii, cerându-le copiilor să realizeze prin pictură o secvență din poezia învățată: „Cățelușul șchiop”, „Iarna pe uliță” etc.
Deasemeni am alcătuit povești pe baza desenelor realizate în cadrul activităților de desen sau pictură, cu teme la alegere.
Educarea limbajului și activitățile practice
Activitățile practice din grădiniță sunt foarte îndrăgite de copii datorită varietății materialelor utilizate și a produselor finite obținute de aceștia. Am integrat cele două tipuri de activitate de multe ori și am obținut rezultate mult mi bune decât dacă le realizam separat.
După ce le-am citit diverse povești ,,Ursul păcălit de vulpe”, „Coliba iepurașului”, „Ciuboțelele ogarului” etc am realizat împreună cu copiii, prin intermediul activităților practice teme cu conținutul legat de povești : ,,Peștele”, „Coliba”, „Blana ogarului”. În momentul realizării acestor elemente din povești am putu fixa și conținutul acestora îndemnând copiii să repovestească anumite fragmente.
De multe ori, activitățile practice au constituit punct de pornire pentru cele de educarea limbajului, astfel că, după ce au realizat un colaj cu frunze, copiii au fost puși în situația de a crea o povestire, o descriere, pornind de la creația proprie. Acest tip de activitate a solicitat la maximum gândirea, creativitatea, imaginația, vocabularul copiilor.
Lucrările practice colective realizate de copii după ce au învățat poezia ,,Toamna”de D. Botez , a stimulat lucrul în echipă, cooperarea între copii, învingerea timidității și implicarea activă a fiecărui copil în toate tipurile de activitate.
III.2.DOMENIUL ȘTIINȚĂ
Acest domeniu cuprinde activitățile matematice și activitățile de cunoașterea mediului. Voi prezenta detalii despre integrarea activităților matematice cu celelalte tipuri de activități.
Activitățile matematice au strânse corelații cu cele de cunoaștere a mediului înconjurător, ambele tipuri de activitate încadrându-se la Domeniul Știință.
Orice activitate de observare a plantelor și animalelor poate constitui un prilej de verificare, consolidare, ba chiar anticipare a unor cunoștințe matematice. Astfel, copiii sunt puși să stabilească forma părților componente, să compare pentru a stabili dimensiunile, să precizeze culorile, să numere (ochii, urechile, picioarele animalelor) sau să stabilească global numărul petalelor sau frunzelor unei plante. În activitatea de observare ,,Iepurele” copiii își consolidează cunoștințele dobândite despre dimensiuni, observând că iepurașul are urechile lungi și coada scurtă. De asemenea ei numără picioarele iepurașului.
În activitățile de observare ,,Fructe”, ,,Legume” se pot strecura noțiuni de întreg, jumătate, sfert, rotund, oval, care se pot proba și conștientiza prin aplicații practice. Consider că evaluarea în activitățile matematice cu aspecte de conținut – relația parte- întreg – nu ar fi posibilă dacă, în prealabil, nu s-ar organiza astfel de activități de observare.
După ce s-a desfășurat activitatea de observare ,,Legume” se poate organiza jocul logico-matematic ,,Ciorba”, unde educatoarea având rolul de bucătăreasă, cere copiilor să-i aducă: cepe mici galbene, roșii rotunde mici, morcovi groși, cartofi mari și galbeni. Prin acest joc, într-un climat de bună dispoziție, se fixează noțiunile din categoria cunoștințelor despre natură în corelare cu cele matematice.
Prin jocul didactic ,,Ziua și noaptea”, desfășurat la grupa mare, se reactualizează cunoștințele referitoare la selectarea și clasificarea obiectelor, la numerație, operații de calcul, identificarea și denumirea elementelor din mediul înconjurător, sesizarea legăturilor cauzale dintre obiecte, ființe și realitatea înconjurătoare corelate cu activitățile matematice. Multe din jocurile didactice utilizate, implică constituirea de mulțimi având o proprietate caracteristică dată, apartenența sau neapartenența unui element la o mulțime, realizarea de corespondențe între elementele a două mulțimi. De exemplu: ,,Cu ce mă joc”, ,,Găsește obiectul potrivit”, ,,Fluturii vin la flori”, ,,Animalele și puii lor”.
Tot la cunoașterea mediului înconjurător având tema „Bogățiile toamnei” și mijloc de realizare jocul didactic „Coșulețul toamnei’’am procedat astfel în una din variantele de joc:
,,-Copii în ce anotimp suntem? Priviți acest tablou și spuneți-mi dacă toate imaginile aparțin anotimpului toamna.’’
Un copil să scoată din tablou tot ce nu corespunde anotimpului toamna explicând de ce trebuie eliminate: pom înflorit, ghiocei, cireșe, căpșuni, narcise etc.’’
Activitățile de ,, Educație muzicală” contribuie cu succes, având în vedere că muzica este îndrăgită de copii, la consolidarea, fixarea cunoștințelor, deprinderilor copiilor dobândite în activitățile cu conținut matematic. Prin cântece, jocuri muzicale copiii exersează număratul, unele operații de calcul.
La grupa mică prin cântecul ,,Puișorii piticului”, se consolidează număratul până la trei, la grupa mijlocie număratul până la cinci prin cântecul ,,Cinci voinici”, iar la grupa mare cântecul ,,Numărătoare”, ajută la consolidarea numărării în limitele 1-10, crescător și descrescător. Tot la grupa mare prin cântecul ,,Șade rața pe butoi” se fixează număratul din doi în doi.
La grupa mare, cântecele adunării și scăderii cu 1-2 unități, elaborate de profesoara Sofica Matei în lucrarea ,,Aritmetica muzicală”, ajută atât la fixarea număratului în șir crescător și descrescător în limitele 1-10, cât și la exersarea operațiilor de adunare și scădere cu 1-2 unități în limitele 1-10. Cântecele se învață ușor, linia melodică fiind simplă, iar fiecare cântec are o strofă care se repetă cu mici variații de cuvinte ( se schimbă de obicei numerele). În majoritatea cântecelor predomină cântarea dialogată, astfel ele devin simple probleme de calcul oral.
Exemple:
1. Un rățoi e pe cărare
Unul vine-n fuga mare.
Câți rățoi sunt pe cărare?
1+1=2
Unul și cu unul –Doi
Strigă vesel un pisoi.
5 Zilele le știți pe toate
Dar nu-mi spuneți câte-s?
Șapte.
Matematica pe degete
de Iulian Filip
………………………………….
Zilnic dau câte-un vârtej
Printre pepenii cu vrej
Șapte verzi, unul e copt
Va să zică toți sunt opt!
Veverița, uite-o, cară
Alune bune-n cămară
Avea șapte și cu două
Adunate-s tocmai nouă.
Sunt și cântece care consolidează pozițiile spațiale, mai exact jocuri muzicale pe a căror melodie copiii execută mișcările cerute de versuri.
Exemple: ,,Hora mare”
Doi pași înainte
Și doi înapoi
Să jucăm hora ca la noi”
,, Tărășelul”
Și la stânga și la dreapta
Veseli să săltăm”
Educația fizică și matematica
Activitățile de ,,Educație fizică” permit fixarea număratului, folosit pentru păstrarea ritmului în timpul mersului sau al exercițiilor de gimnastică. Raportarea cantității la număr se poate realiza în jocul de mișcare ,,Buchețelele”, în care cerem copiilor să se grupeze în timpul mersului câte 2, 3, 4. Acest joc ajută la formarea coloanei de gimnastică.
Verificarea cunoașterii culorilor și constituirea de mulțimi se realizează în jocul de mișcare ,,Caută-ți stegulețul”, în care preșcolarii trebuie să se grupeze pe culori în dreptul stegulețului respectiv.
Pozitiile spațiale sunt introduse în cadrul exercițiilor pregătitoare unde se fac răsuciri, sărituri ,,Sărim cu fața spre fereastră” (la dreapta) sau ,,Sărim cu fața spre dulap” (la stânga). Copii primesc repere pentru a-și fixa noțiunile de dreapta/stânga. Tot aici copilul aude comanda de sus/jos, față/spate, sub/pe.,
Educație artistico-plastică
În cadrul activităților de ,,Educație artistico- plastică”, copiii sunt învățați să-și încadreze desenul în pagină, să păstreze proporțiile și poate fi verificată cunoașterea culorilor, raportându-le la realitate. Prin desenele decorative se pot realiza jocuri logice de transformări identice, cerându-le copiilor să deseneze ca în modelul prezentat, alternând culorile, mărimile, formele sau pozițiile spațiale.
Versurile poeziei ,,Geometrie” de Monica Lenos, consolidează cunoștințele copiilor referitoare la formele geometrice, prin asemănarea lor cu obiecte din mediul înconjurător și-i ajută să realizeze desene decorative, după model sau din imaginarea obiectelor.
Cu creioane colorate
Poți să desenezi de toate:
doar o linie – e vântul
ca o minge – pământul
tot un cerc – soarele,
romburi mici – petalele,
un pătrat – e o căsuță,
un dreptunghi – o săniuță,
patru linii ușurel
cerc, dreptunghi – un băiețel,
iar pe cap cu o fundiță!
Tot așa e o fetiță!
Mulți băieți și multe fete
Cercuri, puncte, linii, cete.
Dacă se adună roată
E copilăria toată.
În activitățile de modelaj, preșcolarii pot reda obiectele în diferite dimensiuni: de exemplu ,,Mărul mare, mijlociu, mic”, ,,Morcovi groși și subțiri pentru iepurași”, ,,Panglicuțe late și înguste” etc. Tot prin modelaj putem consolida culorile : ,,Modelează un măr roșu și unul galben.”
Deprinderile formate în acest fel permit copiilor să lucreze cu ușurință pe fișele matematice.
Activitățile practice și matematica
Și în activitățile practice se face apel în desfășurarea lor la cunoștințe matematice simple, contribuind la aprofundarea și consolidarea acestora. De exemplu, la înșirarea mărgelelor se poate cere copiilor să realizeze șiraguri, fie după un model prezentat, fie după indicații verbale, alternând mărimile și culorile, sau numărând câte mărgele de un anumit fel sunt.
Prin îndoirea unei coli de hârtie de formă pătrată sau dreptunghiulară, copiii pot obține obiecte cunoscute, realizând teme ca: ,,Cartea”, ,,Batista”, ,,Paharul”, ,,Solnița”, sau pot să-și confecționeze jucării: ,,barca”, ,,Avionul”, ,,Vaporul”, ,,Morișca”, ,,Broscuța” etc. Tăind pe contur figurile geometrice învățate, copiii rețin mai bine forma, iar realizarea unor aplicații cu aceste figuri contribuie la exersarea operațiilor gândirii și cultivarea imaginației creatoare. Din pătratul ,,Tangram”, prin exersarea tehnicii de decupare, îmbinare și lipire a hârtiei, precum și a plasării în pagină, se reactualizează cunoștințele matematice referitoare la figurile geometrice, mărimile acestora și numerație, realizând teme ca: ,,Brăduțul”, ,,Iepurașul”, ,,Gâsca aleargă”, ,,Broscuța”, ,,Pistolul”, ,,Cocoșul”, ,,Litere și cifre” etc.
Prin recitarea unor versuri ca:
,,Șapte figuri colorate
Din pătrat tăiate-s toate
Cu atenție le-așezăm
Și-un brăduț realizăm.”
sau
,,Din pătratul colorat
Iute noi am așezat
Forme diferite, iată!
Pentru gâsca colorată
Care-aleargă către baltă.”
Se fixează tehnicile de lucru și temele ce pot fi realizate, cât și numărul figurilor geometrice ce alcătuiesc pătratul ,,Tangram”.
Pentru desfășurarea activităților practice putem utiliza și formele geometrice.. În activitatea practică ”Cușca cățelului” din hârtie glasată am decupat pătrate reprezentand pereții, trunghiuri reprezentând acoperișul, un dreptunghi ușa, și un cerc farfuria.
Consolidarea pozițiilor spațiale se poate realiza în activitățile de lipire prin sarcini ca : ,,Lipește un pă trat deasupra liniei” etc.
Jocurile și activitățile alese și matematica
De asemenea activitățile pe grupuri mici, jocurile și activitățile alese constituie un bun prilej de fixare, consolidare și verificare a cunoștințelor matematice.
Jocurile de masă precum LOTTO îi ajută pe copii să exerseze pozițiile spațiale. În imaginile de pe jetoane văd desene cu copii sau animale asezați în diverse poziții spațiale. Copilului i se cere să arate acel jeton care reprezintă copilul așezat pe scaun sau pisica de sub masă.
Aproape toate pozițiile spațiale pot fi intuite în jocul de construcții. Eduucatoarea este cea care îl îndrumă pe copil prin ,,Cubul mai mic poate fi așezat peste cubul mai mare”. Dramatizările vor introduce la rândul lor tema amplasării obiectelor : ,,în pădure”, ,,la marginea pădurii” .
La jocurile de rol copii pot învăța valoarea banilor. Spre exemplu jocul de rol ,,De-a magazinul” se poate desfășura astfel:
Sectorul va fi amenajat tip magazin, voi pune la dispoziția copiilor obiecte de îmbrăcăminte, bani și casa de marcat. Le voi explica copiilor modul de desfășurare al jocului iar copiii vor fi puși în situația să numere banii, să recunoască cifrele, să scrie prețuri exersând în același timp și scrierea cifrelor.
Desfășurând activitățile cu copiii în mod integrat am observat o mai bună receptivitate din partea acestora. Au fost încântați de faptul că împreună am stabilit ce să facem, împreună am ales materialele specifice temei de studiu, că am ascultat dorința fiecăruia. Activitățile integrate s-au desfășurat cursiv, ca o poveste la care am participat cu toții. Efortul depus în timpul activităților nu a fost resimțit ca o obligație ci, datorită jocului, ca o plăcere care i-a stimulat și atras în același timp.
Am sesizat o diferență între activitățile pe discipline și activitățile desfășurate în mod integrat. Cele integrate erau mai agreate de copii, mai antrenante pe când cele pe discipline erau mai monotone iar rezultatele în ceea ce privește însușirea de cunoștințe erau deasemenea diferite. Pornind de la aceste observații am realizat o cercetare pedagogică prin care să evidențiez impactul pozitiv al activităților integrate asupra nivelului de dezvoltare intelectuală a preșcolarilor comparativ cu activitățile pe discipline.
CAPITOLUL IV
CERCETARE PSIHOPEDAGOGICA
ABORDAREA INTEGRATA A CURRICULUMULUI ÎN îNVATAMANTUL PRESCOLAR
Aceasta este o cercetare de tip experimental privind aspecte ale abordării integrate a curriculumului în învățământul preșcolar. Abordarea integrată a curriculumului preșcolar vizeză mai multe aspecte teoretice ce au fost enumerate și detaliate în capitolele de mai sus, capitolul acesta transpunând în practică conceptele prezentate și măsurând efectele lor asupra nivelului de cunoștințe a copiilor preșcolari implicați în cercetare.
1.SCOPUL CERCETĂRII:
Dezvoltarea relațiilor de colaborare între copii – copii și educatoare – copii prin desfășurarea de activități integrate, în vederea obținerii unor rezultate mai bune la activitățile de evaluare.
2. OBIECTIVELE CERCETĂRII:
O1- selectarea unor conținuturi didactice care vor fi predate în manieră integrată;
O2- proiectarea unor activități didactice în manieră integrată;
O3- selectarea metodelor moderne pentru desfășurarea activităților în manieră integrată
3. IPOTEZA CERCETĂRII:
Se prezumă că prin intermediul proiectării și desfășurarii activităților didactice în manieră integrată va crește eficiența acumulărilor cognitive ale copiilor.
4. INSTRUMENTE DE CERCETARE:
4.1. EVALUAREA INIȚIALĂ
A constat în proiectarea unor probe de evaluare inițială a achizițiilor copiilor la nivelul dezvoltării limbajului și a deprinderilor de calcul matematic.
4.2. CHESTIONARUL
L-am aplicat la începutul anului școlar pentru a determina preferintele copiilor pentru un anumit tip de activitate si gradul de implicare a lor în activitățile desfășurate la grupă.
4.3. METODA OBSERVAȚIEI
Metoda observației este o metodă transversală pe care am utilizat-o pe aproape toată perioada cercetării. Cu ajutorul ei am sesizat caracteristicile fiecărui copil precum și evoluția acestora în timpul experimentării iar observațiile făcute sunt notate într-o fișă de observație personală. La finalul cercetării sunt analizate și interpretate.
4.4. JOCUL DIDACTIC
A fost utilizat in etapa experimentală pentru a evalua cunostințele copiilor dar si pentru a le consolida.Este o metodă îndrăgită de copii datorită elementelor de joc care produc plăcere și care fac ca efortul depus să nu fie resimțit. Prin joc copilul învață într-un mod plăcut.
4.5.ANALIZA PRODUSELOR ACTIVITĂȚII
A fost utilizată în etapa finală a cercetării când toate rezultatele obținute au fost centralizate, evaluate și interpretate. Pe baza rezultatelor obținute am putut trage concluzii și formula propuneri.
5. EȘANTIONUL CERCETĂRII
Cercetarea s-a desfășurat pe 2 eșantioane: unul de control și unul experimental cu testare inițială și testare finală.
Eșantionul de control este alcătuit din 18 copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 6 ani, dintre care 10 fete și 8 băieți care fac parte din grupa mare A.
Eșantionul experimental este alcătuit din 22 de copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 6 ani, dintre care 12 fete și 10 băieți care fac parte din grupa mare B.
Ambele eșantioane prezintă aproximativ aceleași caracteristici: copiii provin din familii cu ambii părinți implicați în educația părinților. Unii copii sunt timizi, emotivi necesitând o atenție sporită în cadrul desfășurării activităților din grădiniță, alții dimpotrivă sunt îndrăzneți și mai puțin emotivi. Majoritatea copiilor rezolvă sarcinile de lucru individual, colaborând mai puțin cu colegii de grupă.
Mai jos am reprezentat grafic, procentual, raportul dintre numărul fetelor și băieților din eșantion de control și cel experimental.
Raportul dintre fete și băieți este același pentru fiecare eșantion în parte, acest fapt excluzând introducerea factorului sex, ca semnificativ în cercetare.
DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
Etapa constatativă (preexperimentală)
Am început testarea inițială prin aplicarea unui chestionar cu următorii itemi:
1. Îți place la grădiniță?
2. Vrei să participi la toate activitățile din grădiniță?
3. Rezolvi sarcinile de lucru fără să ceri ajutorul colegilor?
4. Rezolvi sarcinile de lucru în cooperare cu colegii?
5. Îți plac activitățile matematice?
6.Îți plac activitățile de educarea limbajului?
Itemii chestionarului au fost aleși de mine și cuprind întrebări referitoare la plăcerea copiilor de a frecventa grădinița și de a participa la toate activitățile acesteia, itemul 1 și 2. Itemul 3 și 4 solicită informații referitoare la modul de lucru în cadrul grupului de copii, dacă aceștia cooperează îndeajuns pentru a rezova sarcinile date.
Itemul 5 și 6 se referă în mod direct la activitățile implicate în cercetare matematica și educarea limbajului, solicitând un răspuns care să exprime preferința sau, din contră, aversiunea copiilor față de aceste activități. Răspunsurile sunt formulate prin DA/NU și sunt cuantificate într-un tabel la capitolul de prelucrare și interpretare a rezultatelor.
Tabelul nr.1 Rezultatele chestionarului
T.I.-testare inițială; T.F.-testare final
Tot în prima etapă am aplicat o evaluare inițială a achizițiilor copiilor la nivelul dezvoltării limbajului și a deprinderilor de calcul matematic prin aplicarea unor probe de limbaj și probe matematice. Rezultatele înregistrate au fost transcrise într-un tabel și la încheierea cercetării, au fost comparate cu cele obținute la evaluarea finală, după ce au fost reaplicate. Pentru ca evaluarea să fie reprezentativă am analizat rezultatele înregistrate doar la testarea cunoștințelor de limbaj și de matematică.
PROBE DE EVALUARE
Probe de limbaj
PROBA 1 Proba de lacune într-un text
INSTRUCTAJ: Eu îți voi citi o poveste. Te rog să fii atent să mă asculți. Când mă voi opri și nu voi ști ce să spun, tu să te gândești și să spui ce trebuie spus.
TEXT: ,,Este timp frumos, cerul este…(senin, albastru), soarele este (strălucitor).Jana și Maria se plimbă pe câmp, ele adună….( flori).Ele sunt foarte mulțumite auzind cântecele frumoase ale micuțelor…(păsărele). Deodată, cerul se întunecă, se acoperă de…(nori). Fetițele se grăbesc să se întoarcă…(acasă).Cerul este străbătut de…(fulgere). Fetele se sperie de zgomotul făcut de…(tunete).Când au ajuns acasă hainele lor erau …(ude). S-au îmbrăcat în …(pijamale ) și au adormit imediat.
Cotarea probei: Pentru fiecare lacună completată copilul este notat cu 1 punct.
FB-9- 10 puncte
B- 7- 8 puncte
S- 5- 6 puncte
I- sub 5 puncte
PROBA 2 Proba pentru determinarea volumului vocabularului
Scopul: Verificarea volumului vocabularulu și a gradului de înțelegere a noțiunilor.
Tehnica aplicării
Folosindu-se pe rând un număr de cuvinte ce denumesc obiecte din experiența curentă a copilului se pune întrebarea ,,Ce știi despre…? (păpușă, scaun, măr, pisică, bomboană,mașină, brad, pușculiță, macara, poștaș, tractor, zidar, școală, porumbel, primăvară).
INSTRUCTAJ: Ascultă cu atenție ce te întreb și spune tot ce știi despre acest lucru.
NOTARE: Se apreciază corectitudinea răspunsului și amplitudinea fluxului verbal, numărul cuvintelor prin care copilul își formulează răspunsul.
Cotarea probei: Se acordă 2 puncte pentru fiecare răspuns corect: 1 punct pentru conținut și 1 punct pentru amplitudinea fluxului.
FB-4 puncte
B-3 puncte
S- 2 puncte
I-1punct
PROBA 3 Proba de antonime
Scopul: Verificarea capacității copilului de a utiliza raportul de contrast intre noțiuni.
Desfășurare: Se cere copilului să arate noțiunea opusă ca sens următorilor stimuli verbali:
bun/rău ; -vesel/trist;
înainte/înapoi; -gros/subțire;
sus/jos; -mult/puțin;
mare/mic; -slab/gras;
lumină/întuneric. – frumos/urât
INSTRUCTAJ: Ascultă cu atenție cuvântul pe care îl pronunț eu și răspunde cu un cuvânt opus, deci când spun deasupra tu dedesubt.
Cotarea probei: Se notează cu 1 punct fiecare răspuns corect.
FB- 9-10 puncte
B-8-9 puncte
S- 6-7 puncte
I- sub 5 puncte
Probe de cunoștințe matematice
PROBA 1 Formare de mulțimi
SCOPUL: Formarea unor mulțimi cu tot atâtea elemente ca mulțimea dată de educatoare
MATERIAL: nasturi, bile, bețișoare, jetoane de aceeași culoare și formă puse într-o cutie, ordonate pe categorii, cam 30 bucați din fiecare.
APLICARE
Educatoarea pune pe masă, pe o coală de hârtie, un anumit număr de obiecte din cutie, grupate în ordine crescătoare de la 1 la 10. Se cere copilului să facă același lucru, având în față modelul construit de educatoare, spunându-i-se: Eu pun aceste obiecte aici, fă și tu la fel; ia din cutie și pune pe foaia ta tot atâția nasturi, bile etc.
Cotarea probei: Pentru fiecare ordonare corectă se acordă 1 punct.
FB- 9-10 puncte
B-8-9 puncte
S- 6-7 puncte
I- sub 5 puncte
PROBA 2 Proba cifrelor
SCOPUL: Recunoașterea și denumirea cifrelor
APLICARE
Fiecare copil va primi cifrele de la 1-10 și la cerința educatoarei va ridica cifra cerută.
INSTRUCTAJ: Ridică cifra 1 etc până la 10.
NOTARE:Pentru fiecare cifră recunoscută și denumită se acordă un punct.
FB- 9-10 puncte
B-8-9 puncte
S- 6-7 puncte
I- sub 5 puncte
PROBA 3 Proba număr/cantitate
SCOPUL: Raportarea numărului la cantitate si a cantității la număr.
APLICARE
Copilul va avea la dispoziție cifrele de la 1 la 10. La cerința educatoarei va ridica acea cifră care indică numărul de obiecte etc.
1.Ridică cifra care arată numărul de creioane din mâna mea!
2.Ridică cifra care arată numărul degetelor de la o mână!
3.Ridică cifra care indică numărul bătăilor din palme!
4.Bate din palme de câte ori indică cifra arătată!
5.Așează pe masă atatea creioane câte indică cifra arătată!
6. Desenează pe foaie atâtea cercuri câte indică cifra arătată!
Cotarea probei : Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct.
FB- 6 puncte
B-5 puncte
S-4 puncte
I- sub 4 puncte
Datele obținute au fost cuantificate sub formă de punctaj și trecute într-un tabel pentru a putea fi comparate cu cele de la testarea finală și a putea trage concluziile care se desprind.
Etapa experimentală a cuprins următorul program:
PROGRAMUL EXPERIMENTAL
Programul experimental cuprinde toate tipurile de activități desfășurate cu grupul experimental pe perioadă de cercetare. Temele alese sunt următoarele:
1. Anotimpuri : Toamna, Iarna, Primăvara
2.Grădinița
3.Sentimente umane
4. Animale : sălbatice, domestice
5. Meserii
6. Mijloace de transport: pe uscat/aer/apă
7. Ziua Mamei mele
8. Despre prietenie
9. Sărbători religioase: Crăciun, Paște
10. Lumea poveștilor
Mi-am propus ca în fiecare lună să abordez câte 2 teme, pe toată perioada cercetării, octombrie-aprilie, planificate astfel: octombrie (Grădinița mea, Sentimente umane), noiembrie (Toamna, Corpul uman), decembrie (Iarna, Tradiții de Crăciun), ianuarie (Animale, Meserii), februarie (Mijloace de transport, Lumea poveștilor), martie (Primăvara, E ziua ta mămico!- Activitate cu părinții), aprilie (Despre prietenie, Paștele la români – Șezătoare „Încondeiem ouă”).
Activitățile s-au desfășurat în manieră integrată, integrarea s-a realizat pe o zi întreagă, pe domenii experiențiale, ALA și un domeniu experiențial. Am utilizat strategii interactive: metode moderne de lucru, forme de organizare pe grupuri, perechi în vederea realizării obiectivelor propuse. Materialele bogate și variate au fost puse la dispoziția copiilor dar au fost aduse și de aceștia pentru o implicare mai mare a acestora.
Pornind de la noua abordare curriculară în care se precizează foarte clar că familia copilului preșcolar trebuie să se implice activ în actul educativ, am desfășurat și activități cu părinții. Am evaluat proiectele tematice prin intermediul șezătorilor.
Activitățile integrate desfășurate pe perioada de cercetare au cuprins domeniul limbă și comunicare și domeniul știință (activități matematice) în una dintre etapele de pe parcursul zilei și nu obligatoriu în activitățile pe domenii experiențiale.
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 1
ACTIVITATE INTEGRATĂ PE DOMENII EXPERIENȚIALE
TEMA DE STUDIU: „Cum planific/organizez o activitate”
TEMA SĂPTĂMÂNII: Grădinița mea
ACTIVITATEA: Activitate integrată ADE ( DOS, DLC),
TEMA: „Petrișor și jucăriile năzdrăvane”
Tipul activității : dobândire de cunoștințe
Activitatea 1 a avut ca temă Grădinița și unul dintre obiective a vizat comportamentul copiilor la grădiniță. Obiectivul s-a realizat printr-o povestire „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil” de Nina Stănculescu iar consolidarea cunoștințelor s-a realizat prin intermediul unui joc didactic de educarea limbajului. Materialele utilizate au fost diverse și de bună calitate fiind pe placul copiilor și ajutându-i pe copii în realizarea sarcinilor de lucru. Am utilizat metoda Pălăriilor care a fost foarte agreată de preșcolari, aceștia participând în număr cât mai mare la activitate.
Proiectul acestei activități l-am atașat la anexe ANEXA 1.
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 2
ACTIVITATE INTEGRATĂ PE DOMENII EXPERIENȚIALE
TEMA: Sentimente umane
SUBTEMA: Culori și forme
TIPUL DE ACTIVITATE: Activitate de consolidare a cunoștințelor
FORMA DE ORGANIZARE: Activitate integrata (DȘ+DLC)
Joc exercitiu: Cine sunt vecinii tăi?
Povestirea educatoarei: Cutia cu acuarele
Aceasta a fost o activitate integrată pe domenii experiențiale integrând domeniul limbă și comunicare cu domeniul știință, activitate matematică. A fost o activitate de consolidarea a cunoătințelor despre numere, vecinii acestora dar și de consolidarea cunoștințelor despre culori, prin intermediul povestirii alese. Pe tot parcursul desfășurării activității am reușit implicarea și menținerea atenției copiilor, prin materialele folosite, strategia de lucru aleasă: metode, forme de organizare. Cunoștințele matematice au fost integrate armonios în cadrul povestirii spuse copiilor. Elementele de joc au stimulat participarea copiilor și au adus un plus de plăcere în rezolvarea sarcinilor de lucru.
Proiectul l-am atașat la ANEXA 2.
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 3
ACTIVITATE INTEGRATĂ PE DOMENII EXPERIENȚIALE
TEMA DE STUDIU: Cine sunt/suntem?
TEMA SĂPTĂMÂNII: Corpul uman
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ACTIVITATE INTEGRATA
Educarea limbajului
Activitate muzicală
TEMA ACTIVITÃȚII: „Poveste despre mine”
MIJLOCUL DE REALIZARE: Convorbire
Este o activitate de însușire de cunoștințe despre părțile componente ale corpului omenesc. Copiii sunt puși în situația de a vizualiza pe corpul uman (băiat, fată) locul unde se poziționează : ochii, nasul, gura etc dar și organele interne mai cunoscute: inima, plămânii, stomacul. Ca noutate, a fost invitată o doamnă asistentă care a explicat și rolul celor mai cunoscute organe ce aparțin corpului uman.
La etapa obținerea performanței am introdus cunoștințe specifice domeniului limbă și comunicare, pentru a stimula interesul și implicarea copiilor în activitate dar și pentru a consolida priceperi precum: identificarea sunetului inițial dintr-un cuvânt, alcătuirea de propoziții, compunere de ghicitori.
În partea finală a activității, la evaluare voi introduce învățarea unui cântec despre degete ,,Zece degețele”. În cântec se regăsesc reguli de comportare civilizată, moduri bune sau rele de „folosire” a degețelelor.
Copiii au fost foarte atrași de materialul didactic folosit și au realizat toate sarcinile date. Cântecul a fost pe placul lor reușind să-și însușească linia melodică și cuvintele acestuia.
Proiectul l-am atașat la ANEXA 3.
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 4
ACTIVITATE INTEGRATA PE O ZI
Tema: Toamna
SCENARIUL ZILEI
Rutină și tranziție: Ne pregătim pentru activități. După sunetul ceasului care indică ora fixă copiii se așază pe scăunele în semicerc și rostesc următoarele versuri: „Dimineața a sosit/ Toți copiii au venit/ Haideți să ne adunăm /Cu toți să ne salutăm!”
Rutină: Întâlnirea de dimineață:
Salutul: „Bună dimineața, frunzulițelor!” Salutul se realizează prin tehnica comunicării rotative. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-și colegul din partea dreaptă.
Se completează Calendarul naturii, verbalizând acțiunea: „ Suntem în anotimpul ….., data de……. luna …….”, ,,Astăzi este miercuri, a treia zi a săptămânii”.
Noutatea zilei. Copiii sunt anunțați că au primit de la Zâna Toamnă un cadou surpriză și anume frunzulițe care se lipesc în piept.
Jocuri și activități didactice alese. La sectorul Construcții: copiii vor construi lădițe pentru frunze. La sectorul Știință copiii vor sorta frunze în coșulete după criteriile cerute de educatoare (mărime, culoare, formă). La sectorul Artă copiii vor colora frunze în culorile toamnei. Rutină și tranziție. Copiii formează o coloană și cântând părăsesc sala de grupă pentru a merge la toaletă și pentru a se spăla pe mâini.
Activități pe domenii experiențiale:(DS+DOS)
În cadrul activităților pe domenii experiențiale se va desfășura un joc didactic numit ,,Răspunde repede și bine!’’pentru a-i arăta Zânei Toamnă cât de multe lucruri cunosc urmat de o activitate practica în cadrul căreia copiii decorează rochița acesteia prin lipire.
Activitățile liber alese 2
Activitățile complementare vor continua cu un concurs numit ,,Frunzulițe talentate’’unde copiii vor recita poezii învățate și vor intona cantecele la alegere. Proiectul atașat la ANEXA 1.
Această activitate a fost concepută și realizată prin integrarea pe o zi. S-a desfășurat urmărind un scenariu al zile bine stabilit și a avut ca temă centrală Toamna. Copiii s-au implicat în realizarea acestei teme aducând materiale pentru centrul tematic: frunze, castane, imagini despre toamnă etc. Activitățile de la sectoarele Artă, Știință, Construcții au reactualizat cunoștințele preșcolarilor despre toamnă pregătindu-i pentru activitățile pe domenii experiențiale: matematică și activitate practică.
Jocul didactic matematic este un joc de verificare și consolidare a cunoștințelor copiilor despre număratul în limitele 1-5. Variantele interesante, materialele utilizate precum și metodele folosite au fost pe placul copiilor aceștia fiind foarte dornici să răspundă la rezolvarea sarcinilor propuse.
Trecerea la activitatea practică s-a realizat în mod natural, aceasta venind ca o mulțumire firească adresată Zânei Toamnă. Copiii au decorat prin lipire rochița acesteia, au lucrat împreună, fiind o lucrare colectivă, au cooperat în realizarea ei.
Acest tip de activitate stimulează curiozitate copiilor, creativitatea, spiritul de echipă și de colaborare în realizarea unei sarcini. Puși în astfel de situații ei învață unii de la ceilalți, se ajută și se încurajează reciproc.( ANEXA 4)
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 5
Tema saptamanii: ,Fenomene ale naturii ”
Forma de realizare: Activitate integrata de o zi
A.L.A1:Joc de masă: Puzzle- ,,Omul de zăpadă”
Știință : « Găsește intrusul»
Arta:,,Fulgi de nea”- pictură
A.D.E. : D.Ș.- (joc didactic),, Duelul anotimpurilor ”
D.O.S- (Colaj) “Tabloul anotimpurilor(toamnă, iarnă)”
A.L.A.2: Joc de miscare: “Ultimul fulg rămâne fără scaun “
Joc de atenție : “Spune ce lipsește!”
Activitatea experimentală 5 s-a desfășurat sub forma unei activități integrate pe o zi care a cuprins toate activitățile din planificare, pe ziua respectivă. Sub titlul generic de „Duelul anotimpurilor ” am făcut trecerea de la anotimpul de toamnă la cel de iarnă. Intenția mea a fost de a trece la anotimpul de iarnă și de a fixa cunoștințele despre toamnă. Voi prezenta , pe scurt, scenariul zilei.
Programul zilei incepe cu intalnirea de dimineata.Intalnirea debuteaza cu salutul prin intermediul versurilor :
Dimineata a sosit
Toti copii au venit.
In cerc sa ne-adunam,
Pe covor sa ne asezam,
Cu toti sa ne salutam :
– Buna dimineata, dragi pitici,
Ma bucur ca sunteti aici.
A-nceput o noua zi
Buna dimineata,Copii !..
Copii răspund salutului și se salută reciproc.Dupa aceasta se va face prezenta si calendarul naturii. În sala de grupă își face apariția unui cadou însoțit de un bilețel de la Moș Crăciun. În ea se află mai multe scrisori cu instrucțiuni prin care Moș Crăciun le explică copiilor ce vor trebui să realizeze pentru ca el sa le aduca multe cadouri sub brad atunci când va veni.
Copiii se vor așeza în semicerc, se va realiza calendarul naturii și se va purta o discuție despre tema săptămânii, despre anotimpul în care ne aflăm.
Voi anunța jocurile și activitățile ce urmează a fi desfășurate în cele trei centre de interes , invitând grupa de copii să le viziteze pentru ca apoi să aleagă tema dorită.
Pentru fiecare centru de interes voi purta discuții referitoare la ceea ce vor realiza cu ajutorul materialelor puse la dispoziție, modul de utilizare anunțând totodată și obiectivele.
La centrul de interes Știință , spiridușul îi îndeamnă să privească atenți fișa primită și să încercuiască intrusul.
La centrul ARTĂ, copiii vor avea pe măsuțe fise cu globulețe pe care le vor colora.
La centrul joc de masă copiii vor construi un puzzle pentru a descoperi imaginea unui brad împodobit.
Pe tot parcursul activității voi trece pe la fiecare centru, prezint sarcinile de lucru, asigur condițiile optime, urmăresc modul cum relaționează, cum comunică și interacționează copiii cu partenerii de grup.
Pentru a merita cadourile de la Moș și pentru a-l bucura și mai mult pe Moș vor desfășura un joc didactic ,, Moș Crăciun întreabă: “Mai multe, mai puține?”
Copiii s-au implicat în toate activitățile zilei rezolvând sarcinile fără un prea mare efort. S-au susținut și ajutat reciproc în rezolvarea sarcinilor spre încântarea coechipierilor.(ANEXA 5)
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 6
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: “Când/cum și de ce se întâmplă?”
ACTIVITATE: Integrată (DLC, DOS).
TEMA ACTIVITĂȚII: – DLC- Poezia “ În seara de Crăciun” de G. Coșbuc
-DOS -“Felicitare”
MIJLOC DE REALIZARE: – memorizare;
– activitate practică – rulare, lipire
TIPUL DE ACTIVITATE: Predare- învățare, confecționare
Această temă face parte dintr-un proiect tematic transsemestrial intitulat „Tradiții românești” și surprinde Crăciunul, un moment încărcat de emoție și dragoste. Poezia lui Coșbuc îi transpune pe copii într-o atmosferă de iarnă liniștită, în casă este cald și bine iar afară zăpada se așterne încet. După ce împreună vom recita și învăța poezia, în mod firesc vom trece la realizarea unei felicitări care să redea imaginile poetice întâlnite în versurile acesteia.
Deși se spune că memorizarea este o activitate statică și poate fi plictisitoare uneori, modul în care mi-am propus ca să o învățăm a fost plăcut și stimulativ. Implicarea emoțională a fost puternică și rezultatele au fost foarte bune: cea mai mare parte a copiilor a reținut textul poeziei.
Felicitările realizate la activitatea practică au avut a punct de plecare textul poetic și au lăsat o mare libertate de exprimare fiecărui copil în parte. Am încurajat lucrul în echipă, le-am permis copiilor să discute între ei, să se ajute reciproc pentru a evita situații în care un copil să spună ,, eu nu știu ce să fac”. Copiii au cooperat între ei, au învățat unii de la ceilalți, s-au sprijinit reciproc și au realizat lucrări originale.
Metoda Turul galeriei, utilizată în partea de evaluare a activității, a stimulat cooperarea dintre copii și a constituit un mod plăcut de a-și expune lucrările. Felicitările obținute au fost dăruite, de Crăciun, părinților participanți la serbarea lui Moș Crăciun care a avut loc într-o altă zi. (ANEXA 6)
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 7
Tema anuala:”Când/cum și de ce se întâmplă”
Tema activității și a zilei:”Animalele din lumea basmelor”
Tipul de activitate: verificare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
Forma de realizare : activitate integrată
Domenii experiențiale: DLC, DOS
Tema activității: DLC: Joc didactic:”Cărticica cu povești despre animale”
DOS: Aplicație”Măști pentru carnavalul animalelor”
Această activitate este integrată pe domenii experiențiale conținând domeniul limbă și comunicare cu domeniul om și societate. Jocul didactic desfășurat la educarea limbajului verifică și consolidează cunoștințele copiilor despre animale în paralel cu deprinderea de a alcătui propoziții scurte dau dezvoltate. Frumusețea jocului este sporită de faptul că preșcolarii trebuie să poziționeze corect animalele în povestea din care acestea fac parte. Trebuie să povestească despre fiecare animal în parte tot ceea ce a întâmpinat în povestea din care face parte.
O altă variantă de joc propune copiilor să recunoască evenimente dintr-o poveste și să precizeze corectitudinea acestora prin formularea enunțului corect. Materialele bogate și variate au fost procurate de mine dar și aduse de copii astfel încât să fie implicarea mai mare. Copiii au lucrat în echipă, s-au încurajat și ajutat reciproc, s-au bucurat pentru coechipieri rezolvând sarcinile cu plăcere.
La activitatea practică vor avea de decorat măști pentru carnavalul animalelor care va incheia cele două activități. Turul galeriei va constitui modalitatea de evaluare a acestei activități, iar pentru carnaval fiecare copil va alege o altă mască decât cea realizată de el.(ANEXA 7)
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 8
TEMA ANUALĂ:,,Ce și cum vreau să fiu?,,
TEMA ACTIVITĂȚII:,,Ghicește cui aparține,,
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificarea și consolidarea cunoștintelor
FORMA DE REALIZARE:Activitate integrată ALA+ (DLC+DEC)
MIJLOC DE REALIZARE : Joc didactic/Desen
SCENARIUL ZILEI
Activitatea începe cu întâlnirea de dimineață.
1.SALUTUL:,,Soarele a răsărit
Toți copii au venit
Incepând o nouă zi
Bună dimineața dragi copii!
Copiii răspund la salut ,,Bună dimineața doamna educatoare”.
Copiii sunt așezați în semicerc pe scăunele, pentru a putea fi stabilit contactul vizual cu toți membrii grupei. Pentru a constitui un model de comportament, educatoarea îi privește, zâmbește, transmite căldură, îi încurajează prin toate formele de comunicare verbală și nonverbală.Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei în formula: ,,Bună dimineața Mario pentru că am vorbit despre meserii, eu aș vrea să fiu doctoriță.Tu?
2.PREZENȚA:,,Oare azi cine lipsește
Să vedem cine ghicește?’’
3.,,A-nceput o nouă zi
Cum e vreme azi copii?’’
Se aleg jetoanele corespunzătoare timpului de afară și se completează calendarul naturii.
4.ACTIVITATE DE GRUP: Ne vom juca cu cuvintele astfel: educatoarea va spune un cuvânt (meserie sau unealta unei meserii) iar copilul va trebui să adauge următorul cuvânt.
Educatoarea va spune cuvântul:ciocan
Iar copiii vor continua:îl folosește tâmplarul
5.ÎMPARTĂȘIREA CU CEILALȚI:Copiii care au părul blond vor spune ce meserie doresc să-și aleagă completând propoziția ,,Când voi fi mare,aș vrea să fiu…’’
La finalul întâlnirii, copiii vor fi anunțați că ziua va fi dedicată unor activități în care vor spune tot ceea ce știu despre meserii.Tranziția de la întâlnirea de dimineață la activitățile liber alese,se va face recitând în cor poezia ,,Ce miros au meseriile?’’de G. Rodari.
În cadrul jocurilor și activităților alese(ALA),copiii vor fi grupați pe trei domenii de stimulare.La sectorul ,,Bibliotecă’’vor fi puse la dispoziție cărți, reviste în care ei vor citi imagini despre anumite meserii și vor alcătui propoziții, folosind cuvântul ce denumește meseria descoperită.
La sectorul ,,Joc de masă’’, copiii vor primi jetoane cu uneltele unor meserii, sarcina va consta în aranjarea uneltelor în așa fel încât să respecte regulile jocului domino.De asemenea le va fi pusă la dispoziție un puzzle cu meserii pe care va trebui să-l reconstituie.
La sectorul ,,Artă’’ copiii vor fi îndrumați să coloreze fișe cu anumite meserii.
La sectorul „Construcții” copiii vor fi îndrumați să construiască blocurile din cartierul în care locuiesc.
La finalizarea lucrului pe centre, utilizând turul galeriei se vor analiza lucrărire fiecărui grup, după care copiii vor merge la baie:
,,Înspre baie noi plecăm
Să ne spălăm
Dăm cu apă si săpun
Fără de teamă
Mai curați suntem acum
De bună seamă.’’
Copiii intră în sala de grupă și se așează la măsuțele dispuse în careu deschis pentru a începe activitățile pe domenii experiențiale.
Întreaga zi are o temă comună, anume despre meserii, și cuprinde o paletă largă de activități menite să consolideze cunoștințele copiilor despre propoziție, cuvânt, silabă, sunet. Tot pe parcursul zilei vom repeta poezia învățată în ziua anterioară ,,Ce miros au meseriile?” de G.Rodari, vom răspunde la ghicitori despre meserii.
La sfârșitul zilei vom juca un joc în care vom imita acțiuni specifice unor meserii prezentate prin intermediul animalelor.
Pentru a obține un feed-back imediat din partea copiilor voi iniția o discuție cu aceștia în care le voi adresa niște întrebări:
Ce activitate v-a plăcut astăzi? De ce?
Ce activitate nu v-a plăcut? De ce?
Ce alte activități despre meserii vreți să mai desfășurăm?
Întreaga zi a fost o încântare pentru copii, au lucrat împreună, au avut posibilitatea de a alege ceea ce dorește să lucreze, obținând astfel cele mai bune rezultate. Strategia didactică aleasă a fost activ-participativă și a influențatîn mod pozitiv rezultatele obținute de fiecare copil în parte.
Proiect atașat la ANEXA 8.
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 9
TEMA : Cum este/a fost si va fi aici, pe Pamant ?
SUBTEMA : Mijloace de transport terestre ,
TEMA ZILEI: Hai cu mine la plimbare!
FORMA DE REALIZARE : activitate integrată
TIPUL DE ACTIVITATE : dobandire de cunoștințe,priceperi si deprinderi
Aceasta este o activitate integrată pe o zi care cuprinde noțiuni din mai multe domenii de cunoaștere astfel:
ALA cuprind mai multe centre
JOC DE MASA: „Mașinuța mea” – joc magnetic
La acest centru copiii trebuie să construiască mașinuțe folosind formele geometrice magnetice. Fiecare copil va construi ceea ce va dori verbalizând acțiunea realizată. Pentru a realiza sarcina copiii vor lucra în grup fiind puși în situația de a coopera pentru a obține diverse modele de mașini.
BIBLIOTECA: „Vehicule” – scriere semne grafice
Cu ajutorul liniilor copiii vor obține diverse modele de vehicule realizând astfel sarcina de a exersa scrisul.
CONSTRUCTII: ,,Garajul pentru mașini”-construire prin alăturare și suprapunere a cuburilor de lemn.
Jocurile de construcții dezvoltă imaginația, creativitatea copiilor deoarece aceștia au mare libertate de gândire și acțiune în realizarea sarcinii. Pentru a obține construcții rezistente copiii trebuie să cunoască și să respecte regulile de bază ale unei construcții. Modalitățile de lucru vizează exersarea deprinderilor de utilizare a materialelor de construcție prin exerciții de transportare, alăturare, alternare și suprapunere de piese.
DLC: „La plimbare prin oraș”-lectură după imagini
– să denumească mijloacele de transport terestre prin cuvântul corespunzător;
– să alcătuiască propoziții pentru a descrie caracteristicile unui mijloc de transport dat;
– să reproducă sunetele emise de diferite mijloace de transport ;
– să stabileasca asemănări și deosebiri între mijloacele de transport exprimându-se corect în propoziții;
– să alcătuiască scurte povestioare cu imaginile prezentate și să-i dea un titlu potrivit.
Activitatea începe cu Întâlnirea de dimineață.
Copiii sunt așezați în semicerc pentru a stabili fiecare un contact vizual cu toți membrii grupei.
Salutul porneste de la educatoare prin recitarea unei scurte poezii – salut:
“Dimineața a sosit
Toti copiii au venit
În semicerc ne adunăm,
Cu toții ne salutam:
Buna dimineata copii”.
Impartasirea cu ceilalti : “-M-am gandit astazi sa mergem intr-o excursie imaginara.Haideti sa vedem cu este vreme si daca toti colegii voștri sunt prezenti!
Activitatea de grup: se va face prezenta si se va completa calendarul naturii.
Noutatea zilei:Colegul vostru, Daniel,a venit astazi la gradinita cu un trenulet.L-am intrebat ce este si la ce foloseste si a fost putin nesigur.Pentru acest motiv am hotarat sa facem o calatorie imaginara.
Dupa aceste momente de introducere intr-o noua zi de gradinita, atentia copiilor este orientata spre plansa surpriza unde este prezentata “strada”.Se desfasoara activitatea de lectura dupa imagini cu etapele corespunzatoare si apoi pentru obtinerea performantei se trece la lucru pe sectoare in cadrul activitatilor liber alese se face tranzitia realizata prin jocul”Trenuletul”.
Copiii isi aleg centrele in urma extagerii unor jetoane prin metoda”mana oarba”, astfel realizandu-se impartirea pe grupe de lucru.
La sfarsitul activitatii se analizeaza produsele din fiecare sector.
Trecerea la activitatea ALA2 se face printr-un joc :”Hai, plecam acum, acum!Claxonam, feriti din drum!”
Dacă la ALA cu ajutorul sectoarelor deschise am reactualizat cunoștințele copiilor despre mijloace de transport terestru, la Educarea limbajului, am alcătuit propoziții corecte din punct de vedere gramatical și logic, îmbinându-le în final pentru a obține povestioare scurte. Integrarea celor două domenii experiențiale a decurs fluent și natural, copiii reușind să rezolve cu succes și plăcere sarcinile cerute.
Exersarea limbajului a avut la bază cunoștințe acumulate la cunoașterea mediului, reactualizate la activitățile alese de dimineață, care s-au îmbinat armonios în lectura după imagini realizată. Rezolvarea sarcinilor de către copii a fost realizată prin lucrul în grup, obținându-se rezultate bune și foarte bune. (ANEXA 9 )
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 10
ACTIVITATE INTEGRATĂ PE O ZI
TEMA SĂPTĂMÂNII: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ALA + DLC + DEC
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor
TEMA ZILEI: “În lumea poveștilor”
TEMA ACTIVITĂȚII: DLC: „Răspunde repede și bine”
DEC: „Măști pentru carnaval”
MIJLOC DE REALIZARE: DLC: Joc didactic
DEC: Pictură
SCENARIUL ZILEI
Activitatea începe cu întâlnirea de grup dintre educatoare și preșcolari, care se desfășoară în semicerc. Copiii sunt salutați de educatoare “Bună dimineața dragi copii” apoi completează calendarul naturii, prezența etc. În sala de grupă sunt expuse carți cu povești scrise de Ion Creangă, pe care copiii sunt invitați să le observe. Se va crea o mică conversație, după care în funcție de jetonul ales copiii vor merge la centrele de interes.
La centrul JOC DE MASĂ- PUZZLE copiii au asamblat imagini din povești cunoscute. La centrul BIBLIOTECĂ copiii au citit imagini, au formulat propoziții și au rezolvat sarcinile din fișa de lucru.
Elementul surpriză este asigurat de apariția: unui colet – care conține o cutie frumos decorata in care sunt mai multe plicuri cu sarcini ce vor fi rezolvate de copii și un pom acoperit (va fi descoperit la momentul potrivit); a unei baghete și a unei scrisori de la Zâna poveștilor. Educatoarea va citi scrisoarea. Apoi va desfășura jocul “Răspunde repede și bine”. Pentru a putea descoperi premiul (un saculeț cu caramele) trebuie să reolvăm corect sarcinile primite. Zâna ne roagă să împărțim grupa în două echipe.
Se împarte grupa în două echipe: echipa ursuleților și echipa iezișorilor, fiecare copil primind un ecuson cu simbolul echipei din care face parte; vom face un concurs, o întrecere între cele două echipe, fiecare echipă va răspunde la întrebări, membrii echipei vor colabora, se vor ajuta, iar răspunsurile corecte vor fi recompensate cu stimulente. Echipa care va aduna la sfârșitul jocului cele mai multe stimulente, va câștiga premiul. Copilul indicat de baghetă va răspunde. Fiecare răspuns corect va fi aplaudat.
În cutie vom găsi: imagini din povesti, siluete ale personajelor si ghicitori .
1. Recunoaște povestea din care face parte imaginea prezentată și autorul acesteia; răspunde la ghicitori. Imaginile din povești vor fi așezate pe panou iar copiii vor așeza personajul la locul potrivit.
2. Părul care ne roagă să-l curățăm de omizi. Fiecare omidă are o sarcină – dacă vei rezolva corect sarcina, omida va pleca și va veni în schimb o pară frumoasă.
3. În cutie vom gasi un cub – cu cubul ne vom juca – Copiii vor fi anunțați că se vor juca cu un cub fermecat, fiecare echipă alegându-și câte o culoare a unei fețe a cubului – fiecare dintre cele șase fețe având culoare diferită pe care este scris verbul caracteristic și sarcina referitoare la tema activității. Echipa alege culoarea, educatoarea desprinde plicul, citește sarcina, un copil din aceiași echipă va da răspunsul.
Vom mai găsi în cutiuță măscuțe pe care Zâna ne roagă să le pictăm. Prin intermediul tranziției “Bat din palme: clap, clap, clap/ Din picioare: trap, trap, trap/ Ne- nvârtim, ne rasucim/ La măsuțe noi pornim” – copiii vor merge la măsuțe și vor picta.
Toate lucrările vor fi afișate la expoziție, iar copii prin metoda turul galeriei, vor fi solicitați să le observe și să-și spună părerea despre felul în care au lucrat.
La final se va stabili echipa câștigătoare. Echipa cu cele mai multe stimulente e echipa câștigătoare, care va fi aplaudată și premiată. În încheiere vom dramatiza o poveste la alegere.
Lumea poveștilor este foarte îndrăgită de copii, fiecare îndrăgește un personaj, se identifică cu acesta. Activitatea integrată pe o zi, având această temă a fost pe placul tuturor copiilor și a cuprins activități diverse, bogate în material didactic și metode moderne de lucru. Jocul a fost coordonata principală a întregii zile, ne-am jucat cu poveștile și cu personajele lor și în același timp am despărțit în silabe, am recunoscut personaje și replici ale lor, am realizat cu plăcere toate sarcinile zilei fără a obosi.
Diversitatea materialelor și bogăția lor au constituit un atu major în atragerea copiilor și implicarea lor activă în activități.(ANEXA 10)
ACTIVITATEA EXPERIMENTALA 11
TEMA ANUALA: ,,Când,cum și de ce se intamplă?”
TEMA PROIECTULUI : ,,Iarnă să te duci cu bine, primavara vine, vine”
SUBTEMA PROIECTULUI: ,,Miresme si culori(flori)”
TEMA ZILEI: Înfloresc grădinile
ACTIVITATE OUTDOOR
Pornind de la noutățile promovate de Ministerul Educației, prin intermediul Inspectoratului Școlar, și prezentate la Consfătuirile educatoarelor, am inclus în cadrul etapei experimentale și activități în aer liber, de tip outdoor. Astfel odată cu sosirea primăverii și automat a zilelor cu vreme caldă, am organizat cu copiii o activitate în curtea grădiniței, în aer liber.
Am integrat activitatea de convorbire cu tema „Să salvăm Pământul”cu o activitate ecologică, anume adunarea și depozitarea de deșeuri din curtea grădiniței.
Întreaga acțiune a avut loc în curtea grădiniței.
Copiii au fost așezați, la început, în semicerc pentru a putea discuta despre tema propusă și pentru a vedea anumite imagini pe această temă. După convorbire ne-am echipat corespunzător cu toții (șorțuri și mănuși) și am adunat toate deșeurile din curtea grădiniței.
Activitățile desfășurate într-un alt mediu decât sala de grupă au fost mereu pe placul copiilor. Spațiul deschis oferă copiilor o mai mare libertate de exprimare, aceștia nemaiavând senzația de obligatoriu.
La ANEXA 11 am atașat fotografii din cadrul activității desfășurate.
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 12
TEMA SĂPTĂMÂNĂ INDIVIDUALĂ: “E ziua ta mămico”
MIJLOC DE REALIZARE: Activitate cu părinții „Cadou pentru mama mea”
Activitatea s-a desfășurat la grădiniță, în sala de grupă și a constat într-un atelier de lucru la care au participat și mămicile. Folosind diverse tehnici de lucru am confecționat un cadou pentru fiecare mamă prezentă la activitate. Cadoul a fost realizat în cea mai mare parte de copii, și, acolo unde a fost nevoie, au solicitat ajutorul meu. Pe parcursul activității fiecare copil a recitat o poezie învățată la grădiniță cu educatoarea. După ce recitau versurile învățate, cu ajutorul CD playerului au interpretat cântece specifice momentului. La finalul activității copiii au dăruit mamelor cadoul realizat cu urarea de „La mulți ani!” (Poze Anexa 12)
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 13
ACTIVITATE INTEGRATĂ PE O ZI
Tema anuală: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim”
Tema săptămânii: „Prietenia, un dar prețios!”
Tema zilei: „Să ne facem un nou prieten”
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Activități de Dezvoltare Personală (A.D.P.)
Întâlnirea de dimineață: „Să ne facem un nou prieten!”
Rutine: „Cum ne comportăm cu prietenii?”
Tranziții: „Gimnastica de înviorare”, jocuri muzicale „Trenul”, „Lanțul”
Jocuri și Activități Didactice Alese (J.A.D.A.)
Bibliotecă: „Albumul cu prieteni” – convorbire;
„Cartea prieteniei” – citire/răsfoire cărți;
Artă: „Cufărul cu jucării” – pictură;
„Tablou pentru prieten” – decorare;
Știință: „Ce-i pot dărui unui prieten?” – sortare jetoane;
„Ghiveciul prietenie’’ – semănăm și plantăm florile prieteniei;
Activitate recreativă: „Ne jucăm cu noul prieten” – Jocurile folclorice ale copiilor „Eu te văd, și tu mă vezi”, „Joacă, joacă, joacă băiete” și „Podul de piatră”.
Activități pe Domenii Experiențiale (A.D.E.)
Domeniul Știință (Activitate matematică): „Daruri pentru un prieten” – joc exercițiu consolidarea numerației în limitele 1-8;
Domeniul Om Societate: „Frunze pentru floarea prieteniei”- îndoire;
Scopul :
Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate prin educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți;
Durata: Activitatea se desfāșoarā pe parcursul întregii zile
Tipul activității: Activitate de consolidare și verificare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor
Forma de realizare: frontal, individual, în perechi și pe echipe.
Am realizat această temă integrând cele două domenii experiențiale cu activitățile liber alese pe parcursul unei zile. „Prietenia, un dar prețios!” este o temă cu multiple valențe formative, dezvoltă copiilor sentimente de cooperare, întrajutorare, dragoste și respect față de alte persoane. Tema abordată a fost propusă de copii și au contribuit alături de mine la dotarea centrului tematic cu: fotografii personale, jucării etc.
Activitățile propuse în această zi au cuprins informații din toate domeniile: știință, artă, om și societate, limbă și comunicare toate bazându-se pe aceeași temă, a prieteniei, și îmbinate într-un scenariu bine stabilit.
Astfel la activitățile de dimineață copiii au „citit” din cărți și au discutat despre prietenie pentru ca apoi la artă să picteze și să deseneze pentru un prieten.
Activitățile pe domenii experiențiale au consolidat cunoștințele matematice ale copiilor referitoare la număratul în limitele 1-8 prin intermediul unui joc exercițiu matematic și totodată au stimulat dezvoltarea deprinderii de a obține o floare a prieteniei prin îndoire.
Copiii au realizat sarcinile cerute cu mare plăcere, încântați fiind de materialele primite, bogate și variate.
Am valorificat rezultatele obținute în această zi prin organizarea unei expoziții la care au fost invitați colegii, prietenii din alte grupe.( proiect atasat la ANEXA 13)
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ 14
TEMA ANUALĂ: Cum este, a fost și va fi pe acest pământ
SUBTEMA: Hristos a înviat!
FORMA DE REALIZARE: Șezătoare – „Încondeiem ouă”
Activitate experimentală numărul 14 a constat într-o șezătoare care a cuprins ateliere de lucru în care copiii, prin diverse tehnici, au realizat ouăle de Paște. Astfel copiii au încondeiat ouă prin tehnica colorării cu hârtie creponată, prin pictarea lor cu acuarele, prin decorarea cu carioca. În timp ce copiii realizau ouăle ascultau la CD player cântece cu specific de Paște, au intonat ei înșiși cântece și au recitat poezii despre sărbătoarea Paștelui.
Diversitatea tehnicilor utilizate a dat copiilor posibilitatea de a alege să realizeze ouă prin tehnica la care se pricepe mai bine. Totodată au au avut voie să treacă și pe la alte ateliere de lucru și să încondeieze ouă prin toate tehnicile puse la dispoziție. (poze la Anexa 14)
După încheierea etapei experimentale am reaplicat chestionarul și probele de limbaj și matematică pentru a compara rezultatele obținute la testarea finală cu cele de la testarea inițială.
IV.5. ANALIZA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Această etapă cuprinde prezentarea comparativă a datelor înregistrate la testarea inițială și testarea finală precum și reprezentarea lor în formă grafică, pentru o mai bună analizare și interpretare a rezultatelor obținute de cele 2 eșantioane, de control și experimental. Trebuie să avem în vedere că pe parcursul programului experimental am desfășurat cu copiii eșantionului experimental activități matematice și de educarea limbajului în manieră integrată, pe când cu eșantionul de control s-au desfășurat activități tradiționale.
Tabelul nr. 2 Puncatje obținute la Probele de evaluare
EȘANTIONUL DE CONTROL
Tabelul nr. 3 Rezultatele obținute la Probele de cunoștințe
EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
Pentru a putea sintetiza și prezenta în procente rezultatele am stabilit anumite limite maxime și minime de puncte ce pot fi obținute de fiecare copil.
PUNCTAJ MAXIM: 44- 50 puncte
PUNCTAJ INTERMEDIAR: 33- 43 puncte
PUNCTAJ MINIM: 25-32 puncte
Tabelul nr. 4 Sintetizarea rezultatelor la Probele de cunoștințe
Reprezentarea grafică
Punctaje obținute la T. I. Punctaje obținute la T. F.
FIGURA 1 FIGURA 2
Rezultatele probelor de cunoștințe la TI/TF
Analizând rezultatele obținute de cele două eșantioane la testarea inițială și comparându-le cu cele înregistrate la testarea finală, observăm următoarele:
ambele eșantioane au înregistrat progrese sau în cel mai rău caz, unii copii au stagnat, la eșantionul de control
progresele înregistrate de eșantionul experimental sunt mult mai mari decât cele înregistrate de eșantionul de control, numărul copiilor cu rezultate maxime fiind de aproape 100%
Reprezentarea grafică a rezultatelor înregistrate la chestionar pentru fiecare item în parte.
ITEMUL 1 Îți place la grădiniță?
EȘANTIONUL DE CONTROL EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
FIGURA 3 FIGURA 4
Analizând și comparând rezultatele la testarea finală a celor două eșantioane observăm că toți copiii din eșantionul experimental au răspuns cu DA, adică tuturor le place la grădiniță.
ITEMUL 2 Vrei să participi la toate activitățile din grădiniță?
EȘANTIONUL DE CONTROL EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
FIGURA 5 FIGURA 6
Aproape toți copiii din eșantionul experimental vor să participe la toate activitățile din grădiniță, după etapa experimentală, în care au desfășurat activități integrate spre deosebire de numărul copiilor din eșantionul de control, care au desfășurat activități tradiționale.
ITEMUL 3 Rezolvi sarcinile de lucru fără să ceri ajutorul colegilor?
EȘANTIONUL DE CONTROL EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
FIGURA 7 FIGURA 8
Observăm, la testarea finală, că numărul copiilor care solicită ajutorul colegilor în rezolvarea sarcinilor de lucru a crescut semnificativ la eșantionul experimental față de eșantionul de control, aceasta datorându-se strategiilor de lucru integrate, utilizate în activitățile desfășurate.
ITEMUL 4 Rezolvi sarcinile de lucru în cooperare cu colegii?
EȘANTIONUL DE CONTROL EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
FIGURA 9 FIGURA 10
Metodele activ-participative și de învățare prin cooperare utilizate la eșantionul experimental, au determinat ca un număr mai mare de copii să rezolve sarcinile prin cooperare cu colegii spre deosebire de eșantionul de control care a înregistrat un scor mai mic la acest item.
ITEMUL 5 Îți plac activitățile matematice?
EȘANTIONUL DE CONTROL EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
FIGURA 11 FIGURA 12
Testarea finală arată că toți copiii din eșantionul experimental preferă activitățile cu conținut matematic, ca urmare a desfășurării acestora în mod integrat, spre deosebire de copiii din eșantionul de control, unde s-au desfășurat activități matematice tradiționale.
ITEMUL 6 Îți plac activitățile de educarea limbajului?
EȘANTIONUL DE CONTROL EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
FIGURA 13 FIGURA 14
Ca și la itemul 5 și rezultatele obținute la itemul 6 arată o creștere de 100% a procentului de preferință a copiilor pentru activitățile de educarea limbajului, la eșantionul experimental.
IV.6. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Rezultatele obținute la evaluarea finală comparate cu cele de la evaluarea inițială sunt net superioare ceea ce ne dă dreptul să afirmăm că ne-am atins obiectivele cercetării propuse. Rezultatele obținute demonstrează că strategia didactică (ce presupune un climat educațional dezinhibant, metode active și conduite didactice permisive, flexibile și deschise) și abordată în mod integrat, este responsabilă pentru stimularea și dezvoltare unor bune relațiii de cooperare între copii în vederea rezolvării sarcinilor de lucru.
Atingerea obiectivelor propuse în cercetarea pedagogică au dus la validarea ipotezei de lucru a cercetării, confimând că, abordarea integrată a activităților din grădiniță, conform Curriculumului pentru educație timpurie, determină creșterea acumulărilor cognitive la copii preșcolari.
Ca urmare a cercetării pedagogice desfășurate privind abordarea integrată a curriculumului în învățământul preșcolar am ajuns la următoarele concluzii:
Viziunea cadrului didactic asupra structurii activităților integrate, pe care dorește să le desfășoare cu copiii, este foarte importantă, aceasta înfluențând nivelul acumulărilor cognitive.
Abordarea integrată a conținuturilor didactice favorizează combinările neobișnuite dintre cunoștințe, priceperi, deprinderi și atitudini fiind eficientă în varietatea conținuturilor puse la dispoziția copilului pentru a-i îmbogăți cunoștințele.
Ca propuneri:
organizarea unor demersuri didactice atractive care să corespundă intereselor copiilor și posibilităților lor de exprimare.
crearea unor legături afective cu preșcolarii pentru a-l putea cunoaște mai bine dar și pentru a-i inspira încrederea să se exprime așa cum simte cu adevărat.
perfecționarea continuă a cadrului didactic în vederea abordării corecte a curriculumului pentru educație timpurie
implicarea părinților în actul didactic în vederea obținerii unei continuități grădiniță-acasă dar și o așa-zisă educație a părinților.
CONCLUZII
ABORDAREA INTEGRATĂ A CURRICULUMULUI ÎN INVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
„Copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viața copilului, întrucât este marcată de momente cruciale pentru succesul său de mai târziu, la școală și în viață.” Se spune în argumentul pentru o educație timpurie din cadrul PRET – ului. (Proiectul pentru reforma educației timpurii, pag 5)
Așadar educația timpurie trebuie să devină o prioritate pentru cadrul didactic și pentru părintele implicat în creștere și educarea copilului de vârstă mică luând în considerare și faptul că educația copilului începe de la naștere.
Studiile au arătat că există corelații semnificative între mediu și dezvoltarea intelectuală, între învățarea timpurie și învățarea care are loc în alte etape ale vieții. Acestea se referă la faptul că, acei copii crescuți într-un mediu stimulativ au o dezvoltare intelectuală mai accelerată decât cei crescuți într-un mediu restrictiv.
Calitatea educației, a îngrijirii și protecției copilului de la naștere până la 6/7 ani depinde de noi, toți cei care interacționăm cu copiii, zi de zi: părinți sau educatori, consilier școlar sau asistent medical, toți acționând coerent și având în atenție permanentă copilul și particularitățile lui.
Noul Curriculum pentru educație timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani prefigurează câteva tendințe de schimbare în interiorul învățământului preșcolar, în accord cu prevederile Proiectului pentru reforma educației timpurii, program despre care am amintit mai sus și care vizează necesitatea optimizării și eficientizării calității educației la vârstele timpurii. Calitatea și eficiența educației timpurii sunt necesare pentru a răspunde atât actualelor exigențe sociale, cât și celor de dezvoltare personală.
De asemenea, noul Curriculum a accentuat ideea de folosire a contextului ludic și a învățării active în stimularea rutei individuale a învățării, fapt pentru care a propus o abordare educațională diferită. Abordarea educațională propusă de programa preșcolară se orientează asupra folosirii metodei proiectelor tematice selectate, proiectate și elaborate cu ajutorul copilului și în care brainstorming-ul, lucrul în echipă și acțiunea directă a copilului cu mediul sunt metodele de bază ale procesului de predare-învățare.
“ Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice și să se înșele. Nu folosiți cuvinte când acțiunea, faptul însuși, sunt posibile.” spunea Pestalozzi încurajând libertatea de acțiune a copiilor și învățarea din experiențe proprii.
Aceste principii le-am respectat și eu pe parcursul activităților desfășurate cu copiii la grupă. Am inițiat demersuri didactice pe teme stabilite de comun acord cu preșcolarii, am adunat împreună o parte din materialele didactice necesare desfășurării activităților. Fiecare copil a fost încurajat să participe la acele activități care li s-au părut mai atractive, la început, apoi treptat fără să sesizeze a realizat și sarcinile care i s-au părut mai dificile.
Metodele utilizate au fost interactive și de grup, menite să stimuleze și să încurajeze relațiile de cooperare și colaborare. Utilizând aceste metode am sesizat că un copil învață cu mai multă ușurință de la un coleg și oferă ajutorul atunci cănd este solicitat. Dacă este tratat cu înțelegere și respect va manifesta aceleași sentimente față de ceilalți, va fi tolerant cu greșelile colegilor și va empatiza cu problemele apărute.
Având la bază cunoașterea particularităților individuale și de vârstă ale preșcolarilor și Curriculum pentru educație timpurie, am realizat această lucrare care vine să susțină eficiența unei abordări integrate a învățării la preșcolari.
Prin abordarea ativităților în formă integrată, educatoarea organizează învățarea ca un regizor, un moderator, ajutându-i pe copii sa înțeleagă, să accepte și să stimuleze opinii personale, emoții, sentimente, să fie parteneri în învățare.
Integrarea se va face prin împletirea într-un scenariu bine închegat a conținuturilor corespunzatoare celor două domenii experiențiale. Evident, conținuturile propuse au un subiect comun, care urmează a fi investigat si elucidat în urma parcurgerii acestora și a realizării obiectivelor propuse.
Părinții sunt cei care îl ajută pe cadrul didactic să-și desăvârșească opera artistică –educarea copilului – prin cultivarea unor relații de comunicare strânsă cu acesta. Părinții sunt cei care își cunosc cel mai bine copilul și pot oferi educatoarei informații complete despre acesta. Printr-o strânsă colaborare cei doi, educatoarea și părintele, pun cap la cap informațiile și, prin consecvență și hotărâre, îndreaptă pașii copilului pe ,,drumul cel bun.”
Phillis Diller spune pe bună dreptate că: ,, Petrecem primele doisprezece luni din viața copiilor noștri învățându-i să meargă și să vorbească, iar următoarele doisprezece spunându-le să stea jos și să tacă.”
BIBLIOGRAFIE
1. Cristea S,1994, ,,Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului”, E.D.P., R.A. BUCURESTI –
2. Dumitrana M. 2002, ,,Activitățile matematice în grădiniță”, Ed. COMPANIA BUCURESTI
3. Ciolan L., 2008, ,,Învățarea integrată – Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar ” Ed. POLIROM, IASI
4. Păduraru V. 1999, ,,Activități matematice în învățământul preșcolar”, Ed. POLIROM, IASI
5. Bârsănescu Ș. 1972,,Istoria pedagogiei-Manual pentru liceele pedagogice și institutele pedagogice de 2 ani”, E.D.P. BUCURESTI
6. Coord. Culea L. 2008,,Aplicarea noului Curriculum pentru educație timpurie-o provocare ? “ – Ed. DIANA – PITESTI
7. L.D’Hainaut “ Programe de învățământ și educație permanentă”
8. ***2008 „Curriculumului pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani”, M.E.C.T. – U.M.P.I.P.,
9. M.Neagu,G. Beraru, 1997-,, Activități matematice în grădiniță”, Ed. POLIROM, IAȘI
10. I.Cerghit-V. Bunescu ,1998 – Metodologia instruirii, Curs de pedagogie- E.D.P.,BUCUREȘTI,
11..Ungureanu D 2000- Educația integrată și școala inclusivă- , Ed. POLIROM, IAȘI
12 Cerghit I2006.– Metode de învățământ –Ed. POLIROM, IAȘI
13. E. Blideanu, N. Oprescu 1998.- Curs de pedagogie – E.D.P.,BUCUREȘTI
14. Cucoș. C. 2006- Pedagogie- Ed. POLIROM, IAȘI,
15 Claparede, E, 1975.- “Psihologia copilului și psihologia experimentală”, E.D.P., București,
16. Coord. Delors Jacques, 2000,,Comoara lăuntrică : raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI”, Editura Polirom
17. Ionescu, M., ( 2000), Demersuri creative în predare și învățare, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
18.Răduț Taciu, R., (2004), Pedagogia jocului de la teorie la aplicații, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca;
19. Zlate, M. (2004). Leadership și management, Editura Polirom, Iași;
20.Mușata Bocoș, Iftinia Avram, Horațiu Catalano, Eugenia Someșan, Pedagogia învățământului primar și preșcolar – Instrumente didactice, editura P.U.C. Colecția Pedagogia; 21.Suportul de curs „Pedagogia învățământului primar și preșcolar”, Adina Glava;
22. Curriculum pentru educatia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani – Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului – Unitatea de Management al Proiectelor pentru Invatamantul Preuniversitar
ANEXE
ANEXA 1
PROIECT DIDACTIC
GRUPA: mare
TEMA DE STUDIU: „Cum planific/organizez o activitate”
ACTIVITATEA: Activitate integrată ADE ( DOS, DLC),
TEMA: „Petrișor și jucăriile năzdrăvane”
Tipul activității : dobândire de cunoștințe
FORMA DE ACTIVITATE: lectura educatoarei ”Cum au fugit odată jucăriile de la un copil, de Nina Stănculescu”; joc didactic
Scopul activității : Consolidarea conoștințelor referitoare la însușirile jucăriilor, sesizarea semnificației cuvintelor (omonime, antonime)
OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
O1-să redea mesajul moral din textul lecturat;
O2- să analizeze comportamentul personajului;
O3- să motiveze reacția jucăriilor, precizând dacă este soluția corectă,
O4- să identifice sensul opus al cuvintului dat
O5- să formuleze propoziții ce conțin cuvinte cu sens opus
O6- să mânuiască corect materialele puse la dispoziție;
O7- să formeze grupuri de lucru după cerințele educatoarei
O8- să-și utilizeze abilitățile de cooperare în cadrul grupului;
REGULA JOCULUI: Copilul numit identifică o trăsătură a obiectului dat, iar următorul precizează antonimul
SARCINA DE JOC: să identifice antonimul cuvântului dat; să formuleze propoziții simple și dezvoltate folosind cuvinte antonime
ELEMENTE DE JOC: surpriza, jocul, aplauze
STRATEGII DIDACTICE
Resurse procedurale :„Răspunde, aruncă, interoghează!”, conversația, explicația, expunerea, joc de rol, metoda „Pălăriilor gânditoare”
Resurse materiale:Pălării colorate (6), planșe cu scene din poveste, flipchart, jetoane , ecusoane
Resurse de timp:60 de minute
Resurse bibliografice:
*** Programa activităților instructiv – educative în grădinița de copii, Editura Val & Integral, București, 2005.
Mitu Florica, Antonovici Ștefania 1999, Editura Pro Humanitate, București Metodica activităților de educarea limbajului în învățământului preșcolar”
Breben Silvia, Gongea E. ”Metode interactive de grup ( ghid metodic), Editura Arves, 2002
DEMERS DIDACTIC
ANEXA 2
Proiect de activitate
GRUPA: mare
TEMA: Sentimente umane
SUBTEMA: Culori și forme
TIPUL DE ACTIVITATE: Activitate de consolidare a cunoștințelor
FORMA DE ORGANIZARE: Activitate integrata (DȘ+DLC)
Joc exercitiu: Cine sunt vecinii tăi?
Povestirea educatoarei: Cutia cu acuarele
SCOPUL:
Dezvoltarea interesului pentru lumea numerelor.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1. – să asculte povestirea educatoarei,
O2. – să răspundă în propoziții, întrebărilor formulate,
O3. – să formuleze opinii proprii legate de comportamentul culorilor,
O4. – să recunoască numerele în limitele (1-5),
O5. – să identifice vecinii numerelor.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode: conversația, explicația, demonstrația, jocul, povestirea, expunerea, exercițiul, dramatizarea.
Materiale: jetoane cu numere (1-5), o cutie de acuarele, pensule, hârtie, planșe didactice, fâșii de hârtie colorată (culorile curcubeului, carioci, tablă.
BIBLIOGRAFIE:
Culea, L., si colab. – Activitatea integrată din grădinița, ghid pentru cadrele didactice din invatamantul prescolar, Ed. Didactica Publishing House, 2008
Pletea, M., si colab. – Activități integrate pentru preșcolari, ghid pentru proiecte tematice, Ed. Didactica Publishing House, 2008
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
CUTIA CU ACUARELE
Într-o cutie cu acuarele au trăit mai multe culori împreună sub același capac. O șină le-a legat pe toate și le-a dăruit sprijin și direcție.
În cutia cu acuarele, printre culori, au locuit și două pensule care erau surori, una era voinică și una mai subțirică.
Aceste două pensule se mișcau repede și deja călătoriseră mult. Ele au provocat contactul culorilor cu lumea din afară, în atingerea cu exteriorul cutiei.
Când cutia cu acuarele a fost deschisă, pensulele și culorile stăteau la dispoziție, pentru a pune ideile lor colorate într-un tablou potrivit pentru ochii observatorului curios. Fiecare culoare era disponibilă în a oferi ceva din substanța ei. Câteodată pensulele au unit culorile. Așa culorile, colaborând, au reușit să facă multe împreună, pe când una singură niciodată nu ar fi reușit. Împreună au crescut combinațiile și posibilitățile, care au deschis perspective noi. Asprimea unora a fost îmblânzită în contact cu celelalte, culorile palide au primit strălucire iar cele obosite erau împrospătate. Mereu a existat câte una care s-a consumat mai mult decât celelalte, sau alta care era mai reținută și se implica mai puțin. După un timp pensulele au știut deja la care culori pot apela fără reținere și au fost sigure că apelând la ele așteptările nu le vor fi înșelate.
Într-o zi, pensula voinică a avut o surpriză, sau mai bine zis o experiență urâtă. Verdele cel blând a refuzat să mai colaboreze cu ea.
,, Mereu doar câmpii și păduri, iarbă și frunze,….” și toate în cantitate mare. Ea a suspinat :,, Totul trebuie să fac doar eu, doar eu!Tot timpul numai eu! Nu mai vreau! Nu mai pot!”
Ea a crezut că doar ea trebuie să se ocupe de tot ce era verde, a crezut că fără ea nu ar merge nimic și doar pe propriile puteri trebuie să pună baza. Ea s-a învârtit în jurul ei și nu a realizat prezența celorlalte culori care au trăit împreună cu ea în cutia de acuarele.
,, Fără mine!… și mai mult nu a auzit pensula la întâlnirea următoare.
Cam frustrată pensula s-a scufundat într-un pahar cu apă, pentru a-și păstra mintea limpede în această situație neobișnuită.
,, Ce este de făcut?, chiar am nevoie de verde.”
Ea a reflectat intens: ,, Câmpiile sunt verzi, ele nu sunt albastre.”
Ea s-a hotărât să ceară un sfat de la sora ei, pensula mai slăbuță, care se odihnea la soare. S-a așezat lângă ea și a început să-i vorbească: ,, Spune-mi, tu cunoști toate lucrurile, ești delicată, nu ești așa de aspră ca mine.
,,Verdele nu mai vrea să colaboreze cu mine. Nu știu ce să fac. Chiar acum lucrez la o câmpie splendidă de vară. Câmpiile sunt mereu verzi, nu sunt nici albastre, nici galbene, nici roșii… doar florile .”
Pensula cea delicată a reflectat câteva momente și apoi a spus: ,,Întreabă cu amabilitate culoarea albastră și nu te sfii să ceri și ajutorul galbenului. Rezultatul va diferi după măsura darurilor, dar de data aceasta va merge.”
Totul a funcționat cu ajutorul acestor culori, câmpia a devenit verde, un verde neobișnuit dar totuși verde. Așa s-au descurcat pensulele un anumit timp. Culoarea galbenă și albastră au fost solicitate intens, vizitele pensulelor la ele s-au înmulțit, iar cele două culori s-au consumat foarte mult.
,, Această realitate mă cam supără”, s-a gândit într-o zi culoarea albastră. Ea era vecină cu sora ei , culoarea verde și era foarte conștientă din cauza cui a primit această dublă povară. Și toate au văzut cum culoarea verde s-a retras din ce în ce mai mult și s-a uscat.
,,Aceasta nu este o dezvoltare sănătoasă”, s-a gândit culoarea albastră și pentru că era puțin supărată s-a schimbat un pic în mov. S-a gândit să vorbească deschis cu vecina ei, ca de la culoare la culoare. ,,Chiar te simți bine cu ceea ce faci?” a început ea.
Verdele s-a speriat. De când nu au mai vizitat-o pensulele era singură. Fiecare contact cu surorile ei din cutia cu acuarele a fost pierdut. Acum una a început din nou să vorbească cu ea. Tonul vecinei nu era așa de plăcut, dar cel puțin cineva a devenit atentă față de ea.
,,Cum poți să privești cum noi luăm întotdeauna sarcina ta?”, a întrebat albastrul.
,,Nu era frumos când am creat împreună tablourile?, Nu au râs câmpiile de bucurie când le-ai întâlnit?, Tu ești creată pentru ele. Vrei să pierzi totul, să te usuci? Hai colaborează cu noi. Te așteptăm deja. ”
Verdele si-a schimbat culoarea gândindu-se la trecut. ,, Da, ai dreptate, dar era prea mult, toate câmpiile și pădurile. Este mereu o suprafață mare, nu doar câțiva stropi”.
,,Bine, dar nu ai surori care pot să te ajute? Galbenul și cu mine te-am fi ajutat dacă a-i fi cerut ajutorul nostru.
Este așa de greu să accepți faptul că nu poți reuși singură?”
,, Oh, de mult am înțeles,”s-a plâns verdele. Este adevărat, dacă colaborezi, nu ajunge să oferi din belșug, nu ajunge să fiu numai eu, fără voi surorile mele. Aș dori să colaborez din nou, dar nu mai am putere, aproape m-am uscat”.
,,Îți ofer puțin ajutor la pornire”, a spus albastrul. În momentul acesta pensulele formează munții. Acolo trebuie să apară și un lac adânc, albastru. Am auzit de un lac care are nevoie de puțin verde, vino, ai încredere în mine. Pensula cea voinică a ieșit din apă și s-a îndreptat spre culoarea albastră, dar albastrul s-a retras puțin, astfel încât pensula a nimerit în culoarea verde și din colaborarea celor două culori s-a născut turcoazul, care a îmbrăcat frumos acel lac.
Totul s-a clarificat din nou. Verdele s-a ocupat de câmpii și de păduri, iar dacă era prea mult îi săreau în ajutor albastrul și galbenul.
Seara, când cutia s-a închis, verdele a reflectat la decizia sa și i-a zis culorii albastre: ,, Știi, într-un fel este bine că suntem așa de multe. Fiecare contribuie, nimeni nu poate să facă totul. Dacă vrei să faci totul singură ajungi să fi izolată, să îți pierzi puterea. Îți mulțumesc că nu mai lăsat să mă usuc”.
Albastrul se făcea că doarme, dar când auzi aceste cuvinte, un zâmbet îi lumină fața.
ANEXA 3
PROIECT DIDACTIC
TEMA DE STUDIU: CINE SUNT, SUNTEM?
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ACTIVITATE INTEGRATA
Educarea limbajului
Activitate muzicală
TEMA ACTIVITÃȚII: „ Poveste despre mine”
MIJLOCUL DE REALIZARE: Observare/Predare cântec
TIPUL ACTIVITÃȚII: Transmitere și însușire de cunoștințe
SCOPUL ACTIVITÃȚII: Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului inconjurător, precum și stimularea curiozității pentru investigarea acestuia prin intermediul cântecelor.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1- să identifice unele elemente componente ale corpului uman ;
O2- să enumere funcțiile părților componente ale corpului uman;
O3- să descrie reacții ale omului în diferite situații sub influiența factorilor de mediu;
O4-să interpreteze corect și expresiv melodia cântecului respectând durata , înalțimea și intensitatea sunetelor;
O5-să execute exercițiile de încălzire a glasului
O6- să-și însușeasca versurile cântecului;
ELEMENTE DE JOC: Surpriza, aplauze, mișcare, penalizarea verbală, recompensa.
METODE ȘI PROCEDEE: observația, conversația, explicația.
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, individual
MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT: Panou, imagini cu organe
interne (inima, plămâni, stomac), fișe de lucru, creioane, stimulente.
EVALUARE: Evaluare curentă, aprecieri verbale ,fise de lucru.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
◊ „Curriculum pentru învățământul preșcolar(3-6/7 ani)” ,M.E.C.T.2008
◊ „Laborator preșcolar „Ghid metodologic, Ed.V&Integral ,București 2008
◊ „Programa activităților instructiv-educative din grădinița de copii” Ediția
a II a revizuită, M.E.C., București 2005
◊ „Activitatea integrată din grădiniță” ED.DPH 2008
◊ www.clipart.com
DURATA: 35-40min
ANEXA 4
PROIECT DIDACTIC
Tema anuală de studiu: ,,Când /cum și de ce se întâmplă?’’
Tema activității: „Surprizele Zânei Toamna’’
Forma de realizare: Activitate integrată
Tipul activității: consolidare
Componența activității:
Activități de dezvoltare personală ( Întâlnirea de dimineață)
Jocuri și activități didactice alese (etapa I și etapa a III-a)
Activități pe domenii experiențiale: Domeniul științe (Activitate matematică – Joc didactic – ”Răspunde repede și bine!”)
Domeniul om si societate (Rochița Zânei Toamna-lucrare colectivă-aplicație)
Scopul:
Verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor referitoare la număratul în limitele 1-5 utilizând o strategie care să stimuleze formarea deprinderilor de a lucra in echipa, de a coopera și colabora în scopul obținerii unor rezultate colective .
Obiective: La sfârșitul activității copiii vor fi capabili:
O1- să numere crescător și descrescător în limitele 1- 5 ;
O2- să raporteze corect cantitatea la număr și numărul la cantitate;
O3-să formeze mulțimi de obiecte cu mai multe/mai puține/tot atâtea elemente;
O4-să lipească frunze pe rochia Zânei respectând legenda si spațiul dat;
O5- să manifeste spirit cooperant în realizarea sarcinilor primite.
Metode și procedee: Conversația, explicația, exercițiul, jocul didactic, demonstratia, problematizarea, munca independenta .
Material didactic: frunze, rochița toamnei, lipici, coșulețe, jetoane cu cifre, fișe de lucru, imagini de toamnă, tablou de toamnă.
Durata: o zi
Bibliografie:
Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional, București, 2005;
Curriculum pentru învățământul preșcolar, MECT, 2008;
Aplicarea noului Curriculum pentru educație timpurie – o provocare, Editura Diana, Pitești, 2009;
ANEXA 5
“DUELUL ANOTIMPURILOR"
Grupa: Mare
Tema Anuala: Cum, când și de ce se întâmplă?
Tema saptamanii: ,Fenomene ale naturii ”
Forma de realizare: Activitate integrata de o zi
A.L.A1:Joc de masă: Puzzle- ,,Omul de zăpadă”
Știință : « Găsește intrusul»
Arta:,,Fulgi de nea”- pictură
A.D.E. : D.Ș.- (joc didactic),, Duelul anotimpurilor ”
D.O.S- (Colaj) “Tabloul anotimpurilor(toamnă, iarnă)”
A.L.A.2: Joc de miscare: “Ultimul fulg rămâne fără scaun “
Joc de atenție : “Spune ce lipsește!”
Tipul activitatii- Consolidare
Scopul activitatii:
– Verificarea capacității de a utiliza numerele și cifrele de a 1 la 5
– Fixarea deprinderii de a mânui corect materialele și adoptarea unei poziții corecte în timpul activității
Obiective operationale:
D.Ș. : -să formeze mulțimi de elemente după formă;
-să recunoască cifrele de la 1 la 5;
-să raporteze corect numărul la cantitate și cantitatea la număr;
-să realizeze un tablou de iarnă cu aspecte specifice,detașabile;
-să interpreteze corect un cântec despre iarnă.
D.O.S. : -să recunoască materialele de lucru;
-să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei lucrări;
-să execute corect operațiile de decupare și asamblare a elemntelor.
A.L.A.1
Bibliotecă: ,, Bucuriile iernii”
Comportamente urmărite:
. să deseneze tot atâtea liniuțe câte silabe au cuvintele;
. să încercuiască litera ,,I” ;
. să copieze cuvintele scrise în etichete și să încerce să descifreze mesajul.
Joc de masă: « Puzzle- Omul de zăpadă»
Comportamente urmărite:
să îmbine piesele de puzzle pentru a obține imaginea omului de zăpadă ;
să susțină un dialog pe tema dată.
Artă: ,,Fulgi de nea”- pictură
Comportamente urmărite:
să obțină efecte plastic, forme spontane și elaborate prin tehnica amprentării;
să păstreze ordinea și curățenia ;
să utilizeze corect instrumentele de lucru.
A.L.A.2
* Jocul de mișcare : “Ultimul fulg rămâne fără scaun “
– Se așază în cerc cu un scaun mai puțin decât numărul de copii. Se pornește muzica și toți vor dansa până ce educatoarea o va opri . Copiii trebuie să-și găsesaca repede un scaun . Cel fără scaun va fi exclus din joc. Treptat se vor elimina toate scaunele .Ultimul copil rămas va fi declarat câștigător.
* Joc de atenție : “Spune ce lipsește!”
În fața copiilor așezati pe scăunele ,în semicerc, se asază o masă pe care sunt aranjate mai multe obiecte de diferite forme, mărimi și culori . Vor fi aleși câte doi copii (printr-o poezie-numărătoare) unul va sta cu spatele la masă ,celălălt va ascunde o piesă .Primul se întoarce , va ghici ce lipsește ,enuntând și câteva caracteristici ale obiectului,referitoare la formă ,mărime și culoare. Răspunsul corect va atrage aplauze, cel care a greșit va executa o pedeapsă hazlie.
STRATEGII DIDACTICE
Metode si procedee:
– conversatia,explicatia,demonstratia,dialogul, lucrul in echipa,problematizare,
turul galeriei.
Material didactic:
ecusoane , jetoane cu globuri, clopoței, acadele, ornamente, panouri cu bradul ce urmează a fi impodobit, cutia cu sarcini, imaginea cu Moș Crăciun,fișe de lucru.
Etapele jocului didactic
Sarcina didactică:formare de mulțimi după criterii date; numărare crescător și descrescător;raportarea numărului la cantitate și a cantității la număr; recunoașterea vecinilor numerelor în concentrul 1- 5;
– recunoașterea cifrelor în limitele 1-5.
Regulile jocului: Grupa se va impărți în două echipe. Pe rând fiecare copil va extrage din săculețul Zânei Iarna un jeton pe spatele căruia sunt scrise sarcinile de lucru. Răspunsul corect al copilului este aplaudat și răsplătit cu imagini ce vor fi decupate și așezate apoi în tabloul echipei, iar dacă acesta nu este unul tocmai potrivit va interveni unul dintre coechipieri.
Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului, aplauze, recompense
Forma de organizare: Frontal,individual si pe grupuri.
Durata: 1 zi
Forme si metode de evaluare :
-evaluare curenta,aprecieri verbale,verificare orala,examinare prin proba practica.
Loc de desfășurare: – sala de grupă
Material bibliografic: „Curriculum pentru învățământ preșcolar”; „Metodica activităților instructiv educative în grădinița de copii”Ed. Gheorghe Cârțu Alexandru; „Metodica activităților matematice în grădinițe”- Neculae Dinuță
ANEXA 6
PROIECT DE ACTIVITATE
GRUPA: mare
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: “Când/cum și de ce se întâmplă?”
ACTIVITATE: Integrată (DLC, DOS).
TEMA ACTIVITĂȚII: – DLC- Poezia “ În seara de Crăciun” de G. Coșbuc
-DOS -“Felicitare”
MIJLOC DE REALIZARE: – memorizare;
– activitate practică – lipire
TIPUL DE ACTIVITATE: Predare- învățare, confecționare
SCOPUL :
formarea deprinderii de a memora și reproduce voluntar și logic poezia, îmbogățindu-și
consolidarea deprinderilor tehnice formate în grupele anterioare ( rulare, lipire);
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1-să rețină cuvinte și expresii noi, integrându-le în contexte noi prin formulare de propozitii
O2-să recite poezia corect si expresiv, respectând pauzele, intonația și folosind un ton și un ritm potrivit;
O3- să-și exprime trăirile afective sugerate de textul poeziei;
O4- să ruleze corect fâșia de hârtie pe deget și să o lipească la locul potrivit;
O5- să finalizeze lucrările.
STRATEGII DIDACTICE:
Mijloace de învățământ : cutia surpriză cu un cățel și un iepuraș de jucărie, clopoțel, orga, sorcovă, două planșe cu imagini din poezie,6 fâșii subțiri și divers colorate de hârtie creponată, lipici, hârtia suport pentru felicitare.
Metode didactice : conversația, exercițiul, explicația, demonstrația, jocul de rol, observația sistematică și independentă, Turul galeriei.
Organizarea activității : frontal, individual, pe grupuri .
Durata activității: 50’
Locul desfășurării: sala de grupă
ANEXA 7
PROIECT DIDACTIC
Tema anuala:”Cand/cum si de ce se intampla”
Tema activitatii si a zilei:”Animalele din lumea basmelor”
Tipul de activitate: verificare de cunostinte, priceperi si deprinderi
Forma de realizare : activitate integrata
Durata: o zi
Scopul activitatii:
-consolidarea cunostintelor copiilor despre povesti si animale;
-dezvoltarea exprimarii orale, corecte, in propozitii simple ;
-formarea priceperilor si deprinderilor de asamblare și de lipire a elementelor pentru
obținerea lucrării ;
-educarea spiritului critic si autocritic, prin analiza lucrarilor.
ADP”Intalnirea de dimineata: « Povesteste despre animalul preferat »
ALA 1:
Constructii : “La zoo”
Joc de masa: “Puzzle cu animale”
Arta:”Desen-animalul preferat”
ADE:
DLC: Joc didactic:”Carticica cu povesti despre animale”
DOS: Aplicatie”Mascute pentru carnavalul animalelor”
ALA 2: Joc de atentie : « Ce s-a schimbat ? »
TRANZITII:
Cantecel : Ursuletii
Joc muzical : »Daca vrem sa fim voinici »
SCENARIUL ZILEI
Activitatea începe cu întâlnirea de dimineață
Salutul de dimineata: „Bună dimineața, copii ! Bine ați venit la grădiniță!”
Prezenta:”Cati copilasi poznasi, mititei si dragalasi sunt astazi la gradinita?
Noutatea zilei: Educatoarea prezinta copiilor musafirii veniti in vizita la gradinita.
Meteo : Se completeaza calendarul naturii.
Impartasirea cu ceilalti:”Povesteste despre animalul preferat »
Trecerea de la întâlnirea de dimineață la activitățile obligatorii se face printr-o tranziție « Daca vrem sa fim voinici »
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ALA1
OBIECTIVE OPERATIONALE :
CONSTRUCTII: “La zoo”
-sa construiasca din cuburi de lemn gradina zoologica
-sa coopereze cu colegii de grup
ARTA:”Desen-Animalul preferat”
-sa denumeasca materialele si ustensilele folosite;
-sa respecte pozitia corecta a corpului fata de suportul de lucru
-sa realizeze un animal prin desen
JOC DE MASA:”Puzzle”
-sa reconstituie piesele pentru a realiza o imagine cu animale
– sa coopereze cu colegii de grup
STRATEGII DIDACTICE:
-METODE SI PROCEDEE: conversatia,observatia, explicatia, exercitiul.
-Materiale si mijloace: fiecare sector va fi dotat cu materiale de lucru , necesare realizarii temelor: piese de lemn, puzzle-uri, coli,creioane colorate.
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ADE
Domenii experentiale: DLC, DOS
Tema activitatii: DLC: Joc didactic:”Carticica cu povesti despre animale”
DOS: Aplicatie”Mascute pentru carnavalul animalelor”
Forma de realizare: activitate integrata
Tipul activitatii: verificare de cunostinte , priceperi si deprinderi
OBIECTIVE OPERATIONALE: DLC. DOS
-sa enumere tipurile de animale ;
-sa enumere povesti in care intalnim animale ;
-sa aseze personajele la povestea din care fac parte ;
-sa se exprime corect in propozitii ;
-sa vorbeasca detaliat despre un animal ales ;
-sa identifice afirmatiile false sau adevarate despre povesti ;
-sa dezlege ghicitori ;
– sa recunoasca replici ale unor personaje din povesti ;
-sa identifice greseala strecurata intr-un text scurt ;
-sa interpreteze personaje din povesti ;
-sa intuiasca corect materialele ;
-sa execute corect exercitiile de incalzire ale mainilor ;
-sa aplice corect elementele decorative pe mascutele primite ;
-sa participle la analiza lucrarilor ;
SARCINA DIDACTICA: rezolvarea activitatilor propuse prin jocul didactic;
ELEMENTE DE JOC: aplauzele ;
STRATEGII DIDACTICE:.
-METODE SI PROCEDEE: conversatia, explicatia, observatia, enumeratia, demonstratia, exercitiul, jocul, problematizarea, turul galeriei, jocul de rol
MATERIALE SI MIJLOACE: planse cu povesti, siluete ale personajelor, carton, autocolant, sclipici, lipici,personaje pentru joc de rol (papusi)
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ALA 2
TEMA ACTIVITATII: Joc de atentie” Ce s-a schimbat ?”
Forma de realizare: joc
Regulile jocului : Cativa copii sunt asezati in fata celorlalti. Alti doi sunt chemati sa ii observe bine, iar apoi sunt rugati sa iasa pe hol. Intre timp copiii isi schimba locul sau isi schimba hainutele intre ei. Castiga primul din cei doi care observa ce s-a schimbat.
Se repeta jocul de mai multe ori.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
-sa respecte regulile jocului
-sa colaboreze cu colegii
-sa pastreze ordine si disciplina in timpul jocului
-sa participle active si afectiv la activitate de joc
BIBLIOGRAFIE:
-“Curriculum pentru invatamantul prescolar”, Bucuresti 2009
-“Metodica activitatilor instructive-educative in gradinita de copii”, ed. Gheorghe Cartu Alexandru, Craiova, 2009
-Aplicarea noului curriculum”-ed.Diana, Pitesti, 2009.
Anexe pentru proiect:
A1
A2:
1.Scufita Rosie
– Cine-i acolo?
– Eu sunt, Scufița Roșie, și-ți aduc cozonac și-o sticlă cu vin. Dar deschide ușa, bunicuțo!
– Apasă pe clanță și intră! răspunse bunica, că eu mă simt slăbită și nu mă pot da jos din pat.
Lupul apăsă pe clanță, deschise ușa , o salute pe bunicuta si apoi o ajuta sa manance.
2 Scufita rosie :
Lupul își zise în sinea lui: "Fragedă-i fetița asta! Ce mai îmbucătură pe cinste ar fi, zău așa! Cu mult mai gustoasă decât baba! Da' e vorba că trebuie să fiu șiret și să ticluiesc în așa fel lucrurile ca să pun mâna pe amândouă"…
3. Turtita :
Vulpea îi lăudă cântecul, dar o rugă să nu plece, ci să îl mai cânte o dată, căci e bătrână și nu a auzit bine. Ca să fie mai aproape, vicleana o pofti pe turtita să se așeze pe botul ei, insa turtita a fugit.
4. Cine a spus miau ?
Tu ai spus “Miau”? – l-a intrebat catelusul pe un Pestisor care inota, aproape de el.
Pestele a raspuns ca nu, a dat din coada si s-a oferit sa il ajute pe catel sa-l gaseasca pe cel care a spus “miau”.
5. Punguta cu doi bani :
Boierul ia punguta, fără păsare , o pune în buzunar și pornește cu trăsura înainte. Cucoșul spunea neîncetat:
Cucurigu ! boieri mari,
Luați punguța cu doi bani !
6.Capra cu trei iezi :
– Hai ! deschideti cu fuga, dragii mamei, cu fuga !
– Ia ! Baieti, zise cel mai mare, sariti si deschideti usa, ca vine mama cu demancare.
– Saracutul de mine! zise cel mic. Sa nu cumva sa faceti pozna sa deschideti, ca-i vai de noi ! Asta nu-i mamuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i asa de gros si de ragusit, ca-i mai subtire si mai frumos !
7. Ursul pacalit de vulpe :
– Bună masa, cumătră! Ti!!! da' ce mai de pește ai! Dă-mi și mie, că ta…re! mi-i poftă!
– Ia poftim si mananca cu mine, ca avem destul peste, raspunde vulpea.
8. Coliba iepurasului :
– lepurasule, lasa-ma sa stau macar in curtea ta!
– Nu vreau, vulpeo, fiindca m-ai sacait toata iarna!si asa vuplea a ramas afara.
9. Povestea ursului cafeniu :
Și nu merse el cine știe cât, că se întâlni cu niște urși albi.
– Fraților! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd…
– Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreț un urs alb.
– Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul.
De ciudă, bietul Martin simți că-i dau lacrimile.
– Dar bine, fraților, nu vedeți că sunt urs, ca și voi?
-Urșii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, și fără a-1 mai învrednicii cu o privire, toți urșii albi plecară, legânându-și îngâmfați blănurile.
10. Cei trei purcelusi :
Deschide ușa! răcni cât putu de tare lupul cel mare și rău.
– Nici nu mă gândesc! – răspunse Naf-Naf.
– Bine! Atunci am să vă mănânc pe toți trei! urlă lupul.
După care trase adânc aer în piept și începu să sufle.Si asa a daramat si casa de caramida a purcelusului.
ANEXA 8
PROIECT DIDACTIC
TEMA ANUALĂ:,,Ce și cum vreau să fiu?,,
TEMA ACTIVITĂȚII:,,Ghicește cui aparține,,
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificarea și consolidarea cunoștintelor
FORMA DE REALIZARE:Activitate integrată ALA+ (DLC+DEC)
LOCUL DE DESFĂȘURARE:Sala de grupă
SCOPUL: Verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor despre activitatea omului în diferite domenii profesionale;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
-să recunoască și să descrie cel puțin 5 meserii, uneltele și produsele lor pe baza imaginilor observate;
-să denumească meseriile pe baza ghicitorilor;
-să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate despre aceste meserii și despre alte meserii cunoscute de ei;
-să distingă sunetele inițiale ce compun cuvinte să le pronunțe corect și să asocieze sunetul cu litera;
-să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferite activități plastice;
-să interpreteze liber,creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice;
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE:Bibliotecă:,,Citim imagini despre meserii,,
Joc de masă:,,Domino,, ,,Puzzle,,
Artă:,,Colorăm fișe meserii,,
Construcții:,,Blocurile din cartierul meu,,
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE: Observația,conversația explicația exercițiul,demonstrația,turul galeriei.
MIJLOACE DIDACTICE: Jetoane cu imaginea unei meserii/profesii,roata meseriilor,tablă,marker,fișe de lucru,carioci.
FORMA DE REALIZARE A ACTIVITĂȚII:Frontală.individuală,pe grupe.
MATERIAL BIBILIOGRAFIC:Curriculum pt.învățământul preșcolar;
Revista învățământului preșcolar nr.1-2/2011
Ghid metodic pentru aplicarea noului curriculum preșcolar.
DURATA:40-45 minute
SCRISOARE – SURPRIZĂ
“Dragi copii, am aflat că în grădinița voastră învață copii deștepți și că în această săptămână ați discutat foarte multe lucruri despre meserii. M-am gândit să vă propunem un joc care se numește ,,Roata meseriilor”și să vă trimit câteva ghicitori despre meserii pe care doamna educatoare o să vi le citească.”
Semnează Rița Veverița
GHICITORI
La școală, în orice zi, Cu ciocan și cleștișor
Desenează-ntruna Victor, Face mobila de zor,
Știți voi, dragi copii, Ne repară uși, ferestre,
Ce vrea să fie el? Hai, ghicește, cine este?
(Pictor) (Tâmplar)
Cu undița stă să prindă Multe prăjituri gustoase,
Peștișorul năzdrăvan, Cu pricepere le face,
Care vrea să se ascundă Când mergem la cofetărie,
Iute, sub un bolovan. Avem o mare bucurie.
(Pescar) (Cofetar)
Cine îți spune să zâmbești, Când mașina s-a stricat,
Din ochi să nu mai clipești, O ducem la reparat,
Pe buton apasă o dată Cu unelte potrivite,
Și poza-i gata îndată? O repară iute, iute.
(Fotograf) (Mecanic)
CE MIROS AU MESERIILE? de G. Rodari ,,Dirijorul”,
Oricare meserie Veverița, uite, coase
Are un miros, copii, Plăpumioară de mătase,
A pâine și plăcinte Hai și noi să-i ajutăm,
Miroase-n brutării. Ac și ață să luăm.
Fâș, fâș, fâș și iar fâș, fâș,
În orice tâmplărie Plăpumioara-i gata acuș.
În sat sau în oraș,
A scânduri noi miroase, Nea Arici face târlici
A vrafuri de talaș. Și-o pereche de opinci,
Hai și noi să-i ajutăm,
Un vopsitor miroase Pe cei mici să-i încălțăm.
A lacuri de vopsit, Uite-așa și iar așa,
Geamgiu-ntotdeauna Pe cei mici i-om încălța.
Va mirosi a chit.
Nea Martin este tâmplar,
Șoferul are-n haină Face ușă de stejar,
Mirosul de benzină. Hai și noi să-i ajutăm,
Un muncitor, mirosul Mici unelte să luăm.
De uleiuri de mașină. Hârș, hârș, hârș și poc, poc, poc,
Ușa o punem în toc.
Miroase cofetarul
A nuci și scorțișoară, Iepurași și iepurici,
Iar un halat de medic Toți fac tumbe pe aici,
A doctorie-amară. Hai în horă să-i luăm
Și un joc să-i învățăm.
A brazdă afânată, Înainte și înapoi,
A câmp și spic bogat, Bateți talpa, iepuroi!
Va mirosi țăranul,
Când merge la arat.
ANEXA 9
PROIECT DE ACTIVITATE
TEMA : ,,Cum este/a fost și va fi pe Pamant ?,,
SUBTEMA : ,,Mijloace de transport terestre ,,
TEMA ZILEI: ,, Hai cu mine la plimbare!,,
FORMA DE REALIZARE : activitate integrată
TIPUL DE ACTIVITATE : dobandire de cunoștințe,priceperi si deprinderi
SCOP :
Imbogatirea cunoștințelor copiilor referitoare la mijloace de transport
Formarea unor abilitati plastice.
Stimularea si dezvoltarea proceselor psihice de cunoastere si a unor calitati ale acestora: spirit de observatie, memorie, analiza, sinteza, comparatia, limbaj ,atentie voluntara.
CATEGORII DE ACTIVITATI:
ADP: Intalnirea de dimineata: ” Cu ce am venit la gradinita?”
Rutine: „Masina suna la portita, cine vrea la gradinita?”(deprinderea de a respecta programul zilnic)
Tranzitii: ”Trenuletul”- mers cadentat
”Hai, plecam acum, acum!Claxonam,feriti din drum!”
– exercitii de mers cu onomatopee
ALA1:-Biblioteca:”Vehicule” – scriere semne grafice
-Constructii:”Garaje pentru masini”- construire prin alaturare si suprapunere
a cuburilor de lemn
-Joc de masa: „Masinuta mea” – joc magnetic
ADE:DS: “ La plimbare in oras”- lectura dupa imagini
Artă: DEC: „Masinute si trenulete”-pictura pe suport de hartie
ALA2: „Trenul”, „Calatoria”- jocuri distractive
OBIECTIVE OPERATIONALE:
Artă: DEC: „Masinute si trenulete”-pictura pe suport de hartie
– să exerseze deprinderile tehnice specifice picturii;
– să compuna in mod original și personal spațiul plastic prin folosirea elementelor de limbaj plastic;
– să interpreteze liber, creativ lucrări plastice.
JOC DE MASA: „Masinuta mea” – joc magnetic
– să identifice formele geometrice ;
– să le alature corect in vederea obtinerii formei cerute;
– sa coopereze in grup pentru realizarea sarcinii date.
BIBLIOTECA: „Vehicule” – scriere semne grafice
– să traseze linii continue peste imagini date
– să traseze dupa model obtinand imagini ale mijloacelor de transport;
CONSTRUCTII: ,,Garajul pentru masini”-construire prin alaturare si suprapunere a cuburilor de lemn
– să construiască in grup garajul pentru masini;
– să-și exerseze deprinderea de utilizare a materialelor de construcție prin exerciții de transportare, alăturare, alternare și suprapunere de piese;
– să respecte regulile de bază ale unei construcții pentru ca aceasta să aibă stabilitate;
DLC: „La plimbare prin oras”-lectura dupa imagini
– sa denumeasca mijloacele de transport terestre;
– să descrie caracteristicile unui mijloc de transport dat;
– să reproduca sunetele emise de diferite mijloace de transport;
– să stabileasca asemanari si deosebiri intre mijloacele de transport
STRATEGII DIDACTICE :
METODE: conversatia,explicatia,observatia, exercitiul, jocul, Turul galeriei, metoda „mana oarba”
MATERIALE DIDACTICE: fise de scriere,creioane,acuarele,pensuli,recipiente pentru apa,fise,joc magnetic,cuburi de lemn si plastic,minimijloace de transport,imagini reprezentand mijloace de locomotie,ghicitori,minge .
FORME DE ORGANIZARE : frontal, in grupuri mici si individual
METODE DE EVALUARE: observarea sistematica a comportamentelor, probe practice, analiza produselor.
BIBLIOGRAFIE :
1. ,, Curriculum pentru învățământul preșcolar 3 – 6/7 ani,,, M.E.C.T, septembrie 2009 , București ;
2. ,, Activitatea integrata din gradinita – ghid pentru cadrele didactice preuniversitare ,,D.P.H.2008
3. ,,Ghid pentru proiecte tematice ,, – Viorica Preda ,Editura Humanitas
ANEXA 10
PROIECT DIDACTIC
GRUPA: MARE
TEMA SĂPTĂMÂNII: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim ?
SUBTEMA SĂPTĂMÂNII: Lumea poveștilor
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ALA + DLC + DEC
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidarea cunoștințelor
TEMA ZILEI: În lumea poveștilor
TEMA ACTIVITĂȚII: DLC: „RĂSPUNDE REPEDE ȘI BINE”
DEC: „MĂȘTI PENTRU CARNAVAL”
MIJLOC DE REALIZARE: DLC: – JOC DIDACTIC
DEC: PICTURĂ
DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE:
Obiective operaționale:
☺ Să recunoască poveștile: Capra cu trei iezi, Ursul păcălit de vulpe, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului cu ajutorul suportului intuitiv, specificând autorul;
☺Să recunoască personaje din basme și povești, titlul lor, autorul, pe baza unor imagini, jetoane, ghicitori, replici folosite sau pe baza descrierii făcute de educatoare;
☺ Să rezolve corect exerciții de analiză fonetică – despărțire în silabe;
☺ Să alcătuiască propoziții simple sau dezvoltate cu/fără suport intuitiv;
☺ Să realizeze comparații, asocieri, asemănări între personaje;
☺ Să identifice personajele pozitive și pe cele negative din povești.
DOMENIUL ESTETIC CREATIV
Obiective operaționale:
☺ Să păstreze poziția corectă a corpului față de suportul de lucru;
☺ Să aplice culoarea utilizând corect materialele puse la dispoziție (pensulă, acuarele);
☺ Să păstreze ordinea și curățenia la măsuță;
☺ Să-și exprime opinia față de lucrarea proprie și față de lucrările celorlalți motivându-și părerile
Sarcina didactică:
– Identificarea personajelor și a poveștilor pe baza imaginilor și a replicilor personajelor;
– Formularea corectă și promptă a răspunsurilor la întrebările, cerințele Zânei poveștilor.
Regulile jocului:
Grupa va fi împărțită în două echipe;
Fiecare copil (indicat de baghetă) va răspunde la o întrebare;
Pentru fiecare răspuns corect, echipa primește o recompensă;
Dacă un copil nu poate da răspunsul corect, poate fi ajutat de ceilalți copii din echipa sa.
Elemente de joc: Întrecerea, surpriza, bagheta fermecată, ghicirea, aplauze, recompense, mânuirea materialului.
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE
Obiective operaționale:
Bibliotecă: „Povesti minunate”
O1 – Să citească imagini care reprezintă scene din povești;
O2 – Să formuleze propoziții corecte din punct de vedere gramatical;
O3 – Să traseze corect grafismele din fișa de lucru.
Joc de masă: „Scene din povești” – puzzle
O1 – Să utilizeze corect instrumentele de lucru în redarea imaginii.
O2 – Să coloreze imaginea folosind cât mai multe culori;
O3 – Să respecte poziția corectă a corpului față de suportul de lucru pentru o bună coordonare oculo – motorie;
Activitate recreativã: “joc – dramatizare” – Poveste la alegere
O1 – să respecte regulile jocului;
O2 – să se exprime corect din punct de vedere gramatical;
ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:
•Întâlnirea de dimineață: “salutul” – copiii sunt salutați de educatoare cu salutul: “Bună dimineața, dragi copii!”. Se completează ” Calendarul naturii” cu “Starea vremii”, “Prezența” etc. Vom discuta despre tema zilei “În lumea poveștilor”
• Tranziții: „ Gândul bun” (anexa 4).
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: expunerea, conversația, explicația, observația, problematizarea, jocul, exercițiul, cubul, turul galeriei.
Mijloace de învățământ: Coletul, imagini din povești, imagine cu portretul lui Ion Creangă, părul cu omizi, ghicitori, panouri, siluete cu personaje din povești, măscuțe, bagheta fermecată, fișe de lucru, creioane colorate, acuarele, pensule, plicuri, scrisoare, ecusoane, stimulente.
FORMA DE ORGANIZARE:
Frontal, pe grupe, individual.
LOCUL DE DESFĂȘURARE:
Sala de grupă;
BIBLIOGRAFIE:
Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani);
Breben S, Gancea E., Ruiu G., Fulga M. – ”Metode interactive de grup”, Ed. Arves, Craiova, 2004;
Revista învățământului preșcolar si primar nr. 1-2/ 2013.
SCENARIUL DIDACTIC
DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE
SCENARIUL DIDACTIC
DOMENIUL ESTETIC CREATIV
Anexe proiect:
1 „ Dragi copii,
Trecând pe la grădinița voastră am auzit că sunteți mari iubitori de povești. De aceea m-am gândit să vă trimit acest colet și această baghetă asemănătoare cu a mea. Să știți că sunt foarte curioasă să aflu cât de multe cunoștințe aveți despre povești și personajele acestora. De aceea v-am pregătit un premiu pe care sper să – l puteți descoperi, dar nu oricum ci numai dacă veți trece peste probele mele jucându-vă un joc care se numește „Răspunde repede și bine”. Pentru a juca acest joc v-aș ruga sa vă împărțiți in două echipe, să faceți un concurs, o întrecere. Sunt sigură că veți reuși! Doamna educatoare vă va explica regulile jocului, voi să fiți atenți și să o ascultați”.
Cu mult drag, Zâna Poveștilor!
2 Ghicitori
1. „Personajul de ghicești
E din cartea cu povești!”
2. „Pe mama capră o ascult
Ușa eu nu o deschid
Ghici oare cine sunt?”.
3. „Când miros de pește mi-a venit
Eu moartă-n drum m-am prefăcut
Ghiciți oare cine sunt?”
4. „Salba mea nu o primește
Fata ce nu mă-ngrijește”
5. „Colții mi i-am ascuțit
Pe iezișori să-i înghit!”
6. „Frumoasă, blândă și iubitoare,
Harnică și ascultătoare
Cine este oare?”
7. „Eram tare căutat
Și – atunci când am strănutat
Lupul a venit și m-a mâncat!”
8. „Cuvânt de zis nu avea
Numai baba comanda
Cine este acela?”
9. „Eu sunt sprinten, pintenat,
Bogății am adunat!”
10. „Cine nu a vrut să-i dea
Apă rece ca să bea?”
11. „ Da’ cum să nu!… Dacă ai poftă de ouă,
bate și tu cocoșul tău, să facă ouă, și-i mânca,
căci eu așa am bătut găina și iacăt-o cum ouă”.
12. Pe un ger foarte cumplit
Vulpea mi l-a păcălit
Fără coadă a rămas
Și îi râde acum în nas!
13. „Ea poruncă când a dat
Moșul a și ascultat
Fata sa, și-a alungat!”
14. „Trei iezi cucuieți,
Ușa mamei descuieți
Că………”
15 „Crăpat, trist și nelipit
Ajutor, el a primit!”
16. „Fata moșului a curățat bine
Ghici pe cine?”
17. „De mama nu am ascultat,
Drumul la ușă am dat
Și primul am fost mâncat!”
18. „Urâta, sluta și hapsâna
Nu a curățat fântâna!”
3 Sarcinile care sunt pe spate omizilor:
1. Desparte în silabe cuvântul capră și formulează o propoziție;
2. Desparte în silabe cuvântul vulpe și formulează o propoziție;
3. Desparte în silabe cuvântul găină și formulează o propoziție;
4. Desparte în silabe cuvântul babă și formulează o propoziție;
5. Desparte în silabe cuvântul vulpe și formulează o propoziție;
6. Desparte în silabe cuvântul cățelușă și formulează o propoziție;
7. Desparte în silabe cuvântul lădiță și formulează o propoziție;
8. Desparte în silabe cuvântul fântână și formulează o propoziție;
9. Desparte în silabe cuvântul moșneag și formulează o propoziție;
10. Desparte în silabe cuvântul bogății și formulează o propoziție;
11. Spuneți cum alintăm ursul;
12. Spuneți cum alintăm cocoșul;
13. Spuneți cum alintăm cățelul;
14. Spuneți cum alintăm fata;
15. Interpretează scena dintre fata babei
și păr când acesta a cerut să-l curețe!
4 Gândul bun
,,In fiecare dimineata s-avem gandul bun pe fata!
(copiii isi sterg fata cu palmele)
Catre soare sa privim,
(mainile deasupra capului, privirea sus)
Iubire sa daruim!
(mainile la piept, apoi in fata)
De gand rau sa ne ferim!
(alungam cu o mana)
S-adunam doar bucurie
(aducem mainile la piept)
Si-n lume s-o raspandim!
(mainile in fata)
Si-atunci, orisice copil, in fiecare dimineata,
Are gandul bun pe fata !
(aratam spre fiecare copil din grupa)
5 “Cu cubul ne vom juca”
Cubul are 6 fețe, fiecare față are o culoare:
Roz – DESCRIE (un personaj – ex. vulpea);
Verde – COMPARĂ (ex. Fata moșului cu fata babei)
Roșu – ASOCIAZĂ – Adevărat sau fals ( ex. Iedul cel mic s-a ascuns după ușă?; Vulpea a rămas fără coadă?; Capra l-a pedepsit pe lup?; Fata babei a curățat fântâna?)
Galben – ANALIZEAZĂ – ( ex. Ce s-ar fi întâmplat dacă: – moșul nu bătea cocoșul; ursul nu asculta de vulpe; fata babei îngrijea cățelușa; iedul cel mare nu deschidea ușa etc)
Albastru – APLICĂ – (ex. Personajele pozitive la fața veselă – personajele negative la fața tristă)
Portocaliu – ARGUMENTEAZĂ – (ex. Completarea cu proverbele: “ Cine râde la urmă, râde mai bine”; “După faptă și răsplată”; “Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”; “Lupu își schimbă părul, dar năravul ba”, “Bine faci, bine găsești – rău faci, rău găsești”, “Lenea e cucoană mare, care n-are de mâncare”.
Materiale necesare:
1.O cutie mare, baghetă, plicuri;
2. imagini din cele 4 povești siluete ale personajelor și fișa cu ghicitori; – panou pe care vom așeza imaginile
3. Ecusoane (ursuleți și iezișori), pomul cu omizi(numerotate) fișa cu sarcinile fiecărei omizi, floricele și două boluri;
4. O cutie in care sunt două fețe (una tristă – alta veselă) un panou
5. măscuțe pentru pictură.
6. premii – un săculeț cu bomboane.
ANEXA 11:
ANEXA 12:
ANEXA 13:
PROIECT DIDACTIC
Tema anuală: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim”
Tema săptămânii: „Prietenia, un dar prețios!”
Tema zilei: „Să ne facem un nou prieten”
Tipul activității: Activitate integrată
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Activități de Dezvoltare Personală (A.D.P.)
Întâlnirea de dimineață: „Să ne facem un nou prieten!”
Rutine: „Cum ne comportăm cu prietenii?”
Tranziții: „Gimnastica de înviorare”), jocuri muzicale „Trenul”, „Lanțul”
Jocuri și Activități Didactice Alese (J.A.D.A.)
Bibliotecă: „Albumul cu prieteni” – convorbire;
„Cartea prieteniei” – citire/răsfoire cărți;
Artă: „Cufărul cu jucării” – pictură;
„Tablou pentru prieten” – decorare;
Știință: „Ce-i pot dărui unui prieten?” – sortare jetoane;
„Ghiveciul prietenie’’ – semănăm și plantăm florile prieteniei;
Activitate recreativă: „Ne jucăm cu noul prieten” – Jocurile folclorice ale copiilor „Eu te văd, și tu mă vezi”, „Joacă, joacă, joacă băiete” și „Podul de piatră”.
Activități pe Domenii Experiențiale (A.D.E.)
Domeniul Știință (Activitate matematică): „Daruri pentru prieten” – joc exercițiu consolidarea numerației în limitele 1-5;
Domeniul Om Societate: „Frunze pentru floarea prieteniei” îndoire;
Scopul zilei:
Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți;
Durata: Activitatea se desfāșoarā pe parcursul întregii zile
Tipul activitatii: Activitāți de consolidare și verificare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor
Forma de realizare: frontal, individual, în perechi și pe echipe.
Participanți: 22 preșcolari
Motivația zilei: „Să ne facem un nou prieten”
Finalitatea zilei: Se realizează prin prezentarea lucrărilor realizate de copii pe parcursul întregii zile pentru noul lor prieten și desfășurarea de jocuri împreună cu acesta.
ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
Prezența și salutul:
La intrarea în sala de grupă copiii își vor lua peștișorul din acvariu și poza din coșuleț și le vor așeza pe panoul din sala de grupă (peștișorul este simbolul grupei noastre „Grupa peștișorilor”). Se vor număra apoi peștișorii și pozele și se vor identifica copiii absenți. Copiii se vor așeza pe covor în formă de semicerc, în locul destinat întâlnirii de dimineață. Pe rând copiii vor saluta „la telefon” prietenii absenți și îi vor transmite un mesaj. La final atenția copiilor va fi atrasă spre musafiri, pe care îi vom saluta.
Calendarul naturii:
Se vor enumera zilele săptămânii. Va fi denumită ziua de ieri, azi și mâine. Se vor așeza cartonașele potrivite. În continuare, copiii vor fi îndemnați să privească pe geam pentru a stabili cum este vremea, cât elementele vestimentare necesare pentru a ieși afară. Un copil va completa calendarul naturii cu simbolul caracteristic.
Împărtășirea cu ceilalți:
Sosește un oaspete, un copil supărat, Petrișor, că nu are prieteni și nu are cu cine să se joace. Acesta, împărtășește cu copiii grupei mijlocii motivul supărării sale, că nu are prietenii și nici nu știe ce fac prietenii împreună. Împreună îi propunem să rămână alături de noi la grădiniță să fim prieteni și pentru a afla împreună ce fac prietenii. El acceptă, doar că trebuie să meargă să ceară permisiunea mamei pentru a petrece o zi împreună cu noii săi prieteni. El promite să vină mai târziu înapoi. Acesta va saluta copiii la plecare ca între prieteni. Voi întreba copiii ce prieteni au ei și ce fac ei împreună.
Știrea zilei:
Le propun copiilor să ne facem împreună un nou prieten pe Petrișor, cât să-l și ajutăm să afle ce fac prietenii prin mai multe activități, astfel vom reuși să învățăm și „Cum să ne comportăm cu prietenii”.
Activitatea de grup:
După plecarea lui Petrișor, le propun copiilor să realizăm „Planul zilei” cum să îl facem fericit pe noul nostru prieten, folosindu-ne de cartonul și autocolante aflate la centrul tematic și răspunzând la întrebarea „Cum îl putem face fericit pe noul nostru prieten?”.
Tranziții:
Înainte de a ne începe ziua vom face o scurtă gimnastică de înviorare, așa cum facem noi în fiecare zi.
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA
Tema anuală: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim”
Tema săptămânii: „Prietenia, un dar prețios!”
Tema zilei: „Să ne facem un nou prieten”
Denumirea activității: „ Să ne facem un nou prieten”
Tipul activității: consolidare
Forma de realizare: Activitate integrată ADE(DS+DOS)+JADA
Forma de organizare: frontal, în perechi, individual și pe grupuri.
Scopul: dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numere și cifre și a capacității de a intra în relație cu ceilalți pentru rezolvarea unor situații problematice;
Mijloace de realizare:
Activități pe Domenii Experiențiale (ADE)
Domeniul Știință (Activitate matematică): „Daruri pentru prieten” – joc exercițiu consolidarea numerației în limitele 1-5;
Domeniul Om Societate: „Frunze pentru floarea prieteniei” îndoire;
Jocuri și Activități Didactice Alese (JADA)
Bibliotecă: „Albumul cu prieteni” –convorbire;
„Cartea prieteniei” – citire/răsfoire carte;
Artă: „Cufărul cu jucării” – pictură;
„Tablou pentru prieten” –decorare;
Știință: „Ce-i pot dărui unui prieten?” – sortare jetoane;
„Ghiveciul prieteniei” – semănăm și plantăm florile prieteniei;
Activitate recreativă: „Ne jucăm cu noul prieten” – Jocurile folclorice ale copiilor „Eu te văd, și tu mă vezi” și „Joacă, joacă, joacă băiete”.
Obiective de referință:
DȘ: Activitate matematică
Să-și îmbogățească experiența senzorială, ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la recunoașterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/mulțimi, pe baza unor însușiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan
Să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte și cifrele corespunzătoare;
DOS: Activitate practică
Să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități practice
Să efectueze operații simple de lucru cu materiale din natură și sintetice;
Obiective operaționale:
ADE (DȘ): Activitate matematică: „Daruri pentru prieten” – joc exercițiu, consolidarea numerației în limitele 1-5;
O1-să construiască grupuri/mulțimi de obiecte pe baza cunoștințelor anterioare;
O2-să numere crescător în limitele 1-5;
O3-să raporteze cantitatea la număr și cifră;
O4-să folosească termenii specifici activității matematice: „mai multe”, „mai puține” sau „tot atâtea”;
O5-să execute sarcinile primite individual și în perechi.
ADE (DOS): Activitate practică: „Frunze pentru floarea prieteniei” îndoire;
O6-să denumească materialele și instrumentele de lucru puse la dispoziție;
O7-să îndoaie hârtia pentru frunză;
O8-să respecte succesiunea etapelor de realizare a frunzei;
O9-să lipească frunza realizată pe tulpina „florii prieteniei”;
O10-să lucreze estetic și îngrijit.
JADA: Activități pe centre de interes
Bibliotecă: „Albumul cu prieteni” –convorbire;
„Cartea prieteniei” – răsfoim cărți;
O11-să așeze în album o poză cu starea sufletească dorită;
O12-să verbalizeze alegerea făcută;
O13-să mânuiască corespunzător cartea (de unde începe, cum se întorc paginile, să nu îndoaie foile, să nu o murdărească);
O14- să poarte discuții despre ilustrațiile din carte;
Artă: „Cufărul cu jucării” – pictură;
„Tablou pentru prieten” – pictură decorativă;
O15-să aplice pe jucăriile de lemn cu pensula tempera cu culorile dorite;
O16-să lipească elemente decorative pe rama tabloului;
Știință: „Ce-i pot dărui unui prieten?” – sortare jetoane;
„Ghiveciul prieteniei” – semănăm și plantăm florile prieteniei
O17-să sorteze jetoanele cu obiectele ce pot fi dăruite unui copil;
O18-să denumească jetoanele alese cu argumentarea alegerii lor;
O19-să planteze în ghiveci „Floarea Prieteniei” realizată la DȘ;
O20-să semene semințe în ghiveci acoperind cu pământ;
O21-să ude semințele și florile din „Ghiveciul prieteniei”;
Activitate recreativă: „Ne jucăm cu noul meu prieten” – Jocurile folclorice ale copiilor „Eu te văd, și tu mă vezi” și „Joacă, joacă, joacă băiete”.
O22-să participe la jocurile care se desfășoară în grup;
O23- să intoneze cântecul jocului;
O24-să execute mișcările sugerate de textul jocului;
O25- să coordoneze mișcările corpului cu ritmul și melodia;
O26-să verbalizeze starea afectivă din timpul activităților.
Strategii didactice:
a) Metode și procedee: conversația, observația, explicația, demonstrația, jocul, expunerea, plobematizarea, munca în perechi, aprecierea verbală.
b) Elemente de joc: mișcarea, surpriza, mânuirea materialelor, aplauze, clopoțel.
c) Resurse materiale: carton, plicuri cu siluete, patafix, coșulețe cu material didactic pentru munca în perechi (cerc cu 5 submulțimi, elemente pentru formarea a 5 mulțimi și inimioare cu cifrele 1-5, lipici, bețișor, frunze de hârtie), ghiveci cu pământ, semințe, lopățele, greble, stropitoare, cutiuță cu jetoane, album foto, poze cu diferite stări emoționale; carte cu imagini cu copii, jucării din lemn, farfurioare cu tempera, bețișoare de vată, șervețele umede, găletușă.
d) Resurse umane: copii, educatoare, oaspete „copilul trist”.
e) Resurse temporale: 2 ore.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
ANEXA 13:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Abordarea Integrata a Curriculumului In Invatamantul Prescolar (ID: 158564)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.