Invatamantul Superior Prin Prisma Declaratiei de la Bologna

Declarația de la Bologna

Modificări ale învățământului universitar românesc prin prisma Declarației de la Bologna

Studii universitare de licență

Studii universitare de masterat

Studii universitare de doctorat

Învățământul în Tratatul instituind o Constituție pentru Europa

Concluzie

BIBLIOGRAFIE

Pagini 12

=== Învăţământul superior prin prisma Declaraţiei de la Bologna ===

Declarația de la Bologna a adus un nou suflu învățământului universitar și a stabilit noi direcții pe care trebuie să le parcurgă acesta.

Declarația de la Bologna

Cu ocazia celei de a 50-a aniversare a Consiliului Europei, 1999, acesta a făcut o Declarație asupra programului educațional pentru care militează. Astfel, șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei, reuniți la Strasbourg și-au exprimat dorința de a dezvolta educația în spiritul cetățeniei democratice bazate pe drepturile și responsabilitățile cetățenilor și de participarea tinerilor în cadrul societățiile civile.

De asemenea s-a urmărit crearea unui program în scopul întăririi educației prin identificarea și dezvoltarea de strategii, mijloace și metode inovatoare și eficiente pentru întărirea caracterului democratic al societății. Programul instituia exploatarea principalelor probleme ale educației în spiritul cetățeniei democratice bazate pe drepturile și responsabilitățile cetățenilor.

Consiliul Europei încurajează schimbul și difuzarea cunoștiințelor, experiențelor și practicilor pozitive pe tot cuprinsul Europei. Se urmărește dezvoltarea unei platforme pentru crearea de rețele și parteneriate, precum și acordarea de asistență în scopul realizării reformelor din domeniul educației și a altor politici pertinente în materie.

Programul educațional propus de consiliul Europei a stat la baza redactării declarației de la Bologna.

Declarația de la Bologna a fost semnată la 19 iunie 1999 convenind asupra unor obieective comune pentru dezvoltarea coerentă și armonioasă a învățământului superior, stabilind ca dată de atingere a acestor obiective anul 2010.

Conferința de la Praga care a avut loc în anul 2001 și la care au participat Miniștrii responsabili pentru învățământ din 33 de țări ale Europei, au trasat pârghiile care pot duce la formarea Spațiului european al învățământului superior.

Consiliilor organizate la Lisabona în 2000 și la Barcelona în anul 2002 au avut ca scop transformarea Europei în cea mai competitivă și dinamică economie din lume bazată pe cunoaștere, capabilă să producă o creștere economică susținută și o mai mare coeziune socială.

Spațiul European al Învățământului Superior va beneficia de sinergiile cu Spațiul European al Cercetării consolidând astfel o Europă bazată pe cunoaștere. Scopul acestei acțiuni este a păstra bogăția culturală și diversitatea lingvistică a Europei, precum și de a educa potențialul de dezvoltare economică și socială printr-o cooperare atotcuprinzătoare între instituțiile europene de învățământ superior.

Fundamentul formării Spațiului European al Învățământului Superior este dat de calitatea învățământului superior. Această calitate a învățământului se urmărește a fi asigurată atât la nivel instituțional, cât și național și european. S-a accentuat necesitatea de a elabora criterii mutual acceptate și metodologii de asigurare a calității învățământului. Astfel, s-a căzut de acord ca până în anul 2005 sistemele naționale de asigurare a calității învățământului să includă:

definirea responsabilităților organelor și instituțiilor implicate;

evaluarea programelor sau instituțiilor, inclusiv evaluarea internă, analiza externă, participarea studenților și publicarea rezultatelor;

un sistem de acreditare, certificare sau proceduri comparabile;

participarea internațională, cooperarea și organizarea rețelelor.

Pentru a se asigura un grad de eficiență și abordabilitate cât mai mare învățământului superior, în urma Declarației de la Bologna s-a stabilit împărțirea sistemului de învățământ superior pe două cicluri, începând cu anul de învățământ 2005 pentru studenții din anul I.

De asemenea, țările membre au fost încurajate să elaboreze un cadru al calificărilor comparabile pentru sistemele de învățământ superior, care ar căuta să descrie calificările în termeni de abilități, pe nivele, conform rezultatelor procesului de învățare, competențelor și profilului.

Asigurarea calității învățământului superior nu este suficientă pentu Spațiul european al învățământului superior, în condițiile în care mobilitatea persoanelor calificate nu s-ar putea realiza. Uniunea Europeană înseamnă o piață comună de desfacere și un spațiu comun de stabilire, fără restricții între statele membre ale Uniunii. De aceea este necesar să se creeze toate facilitățile pentru ca mobilitatea studenților și cadrelor didactice să nu fie îngrădită de nici un element restrictiv.

Mobilitatea studenților și cadrelelor didactice este facilitată prin crearea sistemului de credite transferabile și prin recunoașterea diplomelor înte statele semnatare.

Inițiativele întreprinse de către instituțiile de învățământ superior în vederea promovării acestuia, au contribuit la mobilizarea resurselor academice și tradițiilor culturale în favoarea promovării dezvoltării programelor integrate de studii și de titluri comune la nivelul unu, doi și trei.

Se consideră necesară includerea în programele comune de calificare a unei perioade substanțiale de studii peste hotare, precum și o prevedere adecvată pentru diversitatea lingvistică și procesul de învățăre a limbilor, astfel încât studenții să poată obține un potențial deplin pentru competitivitatea pe piața muncii, identitatea și cetățenia europeană.

Caracterul atractiv și deschis al învățământului superior european trebuie intensificat, confirmându-se și disponibilitatea de a dezvolta programe de burse pentru studenți din statele terțe. Schimburile transnaționale în învățământul superior trebuie gestionate în baza calității și valorilor academice și s-a convenit să activeze într-un format comun în acest sens. Acest proiect include agenți economici și sociali.

Declarația de la Bologna a deschis drumul spre domeniul cercetării, căzut o perioadă în disgrație, prin includerea doctoratului ca ciclu trei al învățământului superior.

Modificări ale învățământului universitar românesc prin prisma Declarației de la Bologna

România a semnat Declarația de la Bologna în anul 1999, iar modificările legislative interne care s-au impus ca urmare a semnării Declarației, au fost realizate prin Legea nr. 288 din 24 iunie 2004.

Astfel, s-a reglementat organizarea studiilor universiatre pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licență, studii universitare de masterat și studii universitare de doctorat. Fiecare ciclu este delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere și de absolvire.

Durata, organizarea și finanțarea fiecărei categorii de învățământ superior este stabilită de Ministerul Educației și Cercetării. Ministerul Educației și Cercetării, împreună cu Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, în colaborare cu instituțiile de învățământ superior și cu partenerii sociali, corelează oferta educațională a învățământului universitar, pe cicluri, ce cerințele pieței muncii și cu dezvoltarea vieții sociale.

Studii universitare de licență

Studiile universitare de licență corespund unui număr cuprins între minimum 180 și maximum 240 de credite de studiu transferabile, conform Sistemului european de credite de studiu transferabile.

La învățământul de zi, durata normală a studiilor universitare de licență este de 3 -4 ani și corespunde unui număr de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu. Durata studiilor de licență pentru învățământul tehnic este de 4 ani.

În cazul învățământului de 5 – 6 ani, diploma de absolvire este echivalentă cu diplomele de masterat.

Studiile universitare d elicență asigură un nivel calificat adecvat exercitării unei profesii în vederea inserției pe piața forței de muncă, prin cunoștințe generale și de specialitate corespunzătoare

Absolvenții cu diplomă de licență își pot continua studiile prin masterat, iar diploma de licență obținută atestă cunoștiințele titularului într-un anumit domeniu. În cazul în care în anumite domenii și specializări la care studiile universitare de licență nu sunt continuate de studii universiate de masterat, absolvenții pot opta, în condițiile stabilite de universități, pentru studii universitare de masterat organizate în alte domenii.

Studii universitare de masterat

Studiile universitare de masterat corespund unui număr de credite de studiu transferabile cuprins între 90 și 120. Prin excepție, în funcție de durata studiilor, limita inferioară poate fi de 60 de credite de studiu transferabile.

La învățământul de zi, durata normală a studiilor univeristare de masterat este de 1 -2 ani și corespunde unui număr de 60 credite de studiu transferabile pentru un an de studiu.

Totodată, durata cumulată a ciclulului I și ciclului II trebuie să corespundă obținerii a cel puțin 300 de credite de studiu transferabile.

Admiterea în ciclul de studii universitare de masterat este condiționată de obținerea diplomei acordată după finalizarea studiilor universitare de licență.

Studiile universiatere de masterat asigură aprofundarea în domeniul studiilor de licență sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacității de cercetare științifică și constituie o bază pregătitoare obligatorie pentru studiile de doctorat.

Absolvenții cu diplomă acordată după finalizarea studiilor universiatre de licență, cu sau fără diplomă de masterat, pot ocupa posturi didactice în învățământul primar sau gimnazial, cu condiția parcurgerii unui modul de pregătire psihopedagogică care să corespundă unui număr minim 30 de credite.

Studii universitare de doctorat

Studiile universitare de doctorat au de regulă o durată de 3 ani. În situații speciale, când tematica acordată necesită o perioadă mmai mare de studiu sau experimente, durata poate fi prelungită cu 1 – 2 ani, cu aprobarea senatului universitare, la propunerea conducătorului de doctorat. Susținerea tezei de doctorat se poate face în termen de maximum 3 ani de la terminarea studiilor universitare de doctorat.

Diploma de doctorat atestă că titularul acesteia a dobândit cunoștințe și competențe generale și de specialitate, precum și abilități cognitive specifice.

Învățământul în Tratatul instituind o Constituție pentru Europa

Uniunea Europeană contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate prin încurajarea cooperării între statele membre, și, dacă este necesar, prin sprijinirea și comnpletarea acțiunii lor. Uniunea respectă responsbilitatea statelor membre în ceea ce privește conținutul învățământului și organizarea sistemului educațional, precum și diversitatea lor culturală și lingvistică.

Uniunea Europeană are drept scop să dezvolte dimensiunea europeană a educației, îndeosebi prin învățarea și difuzarea limbilor statelor membre. De asemenea, promovează mobilitatea studenților și a profesorilor, inclusiv prin încurajarea recunoașterii universitare a diplomelor și a prioadei de studii.

Tratatul instituind o Constituție pentru Europa consimte în cadrul său promovarea cooperării între instituțiile de învățământ, dezvoltarea schimburilor de informații și de experiențe în probleme comune sistemelor educaționale ale statelor membe. Totodată, încurajează schimburile de tineri și formatori socio-educativi și sprijină participarea tinerilor la viața democratică a Europei. De asemenea, se susține dezvoltarea învățământului la distanță.

Uniunea Europeană pune în aplicare o politică de formare profesională care sprijină și completează acțiunile statelor membre, cu respectarea deplină a responsabilitățiilor statelor membre față de conținutul și organizarea formării profesionale.

Uniunea Europeană și statele membre stimulează cooperarea cu statele terțe și cu organizațiile internaționale care au competență în domeniul educațional, în special cu Consiliul Europei.

Concluzie

Aplicarea în toate universitățile a Sistemului european de credite transferabile este obligatorie. Începând cu anul universitar 2005 – 2006, universitățile sunt obligate să elibereze gratuit, inclusiv într-o limbă de circulație europeană, fiecărui absolvent, Suplimentul la diplomă, al cărui conținut este în conformitate cu normele europene.

Prevederile legii nr. 288 din 24 iunie 2004 sunt valabile și obligatorii învățământului superior public și privat, acreditat provizoriu, care funcționează în condițiile legii, începând cu anul universitar 2005 – 2006, pentru studenții admiși în anul I de studiu.

Pentru programele de studii integrate, oferite de două sau mai multe universități, care conduc la obținerea de diplome comune, Ministerul Educației și Cercetării elaborează și supune spre aprobare Guvernului metodologia cadru pentru aplicarea acestei prevederi, în conformitate cu reglementările legale.

La nivel European se urmărește o armonizare a învățământului între toate statele, principiile și programele care se au în vedere pentru îmbunătățirea învățământului sunt aceleași, indiferent dacă sunt cuprinse în declarațiile Uniunii Europene, a Consiliului Europei sau declarativ la nivel de fiecare stat în parte.

BIBLIOGRAFIE

Gâlea, I.; Dumitrașcu, A.; Morariu, C. – „Tratatul instituind o Constituție pentru Europa”, Ed. All Beck, București, 2005

Manualul Consiliului Europei, editat de Centrul de Informare și Documentare al Consiliului Europei, București, 1999

Legea 288/2004 privind organizarea studiilor universitare

www.edu.ro

www.edu.ro/proces_bologna.htm