Stimularea Interesului Ptr Lectura LA Adolescenti

CUPRINS

Introducere …………………………………………………..……..…….. pag. 3

I. Lectura …………………………………………………………..…..…. pag. 5

I.1. Definirea termenului …………………………………………….. pag. 5

I. 2. Tipuri de lectură ……………………………………………..… pag. 6

I. 3 Rolul cititorului în lectură ……………….……………………….. pag. 7

I. 4. Funcțiile și beneficiile lecturii ………………………..………….. pag. 8

I. 5. Cuvântul și imaginea: importanța lecturii ……………..………… pag. 11

II. Stimularea lecturii la adolescenți…………………………………… .. pag. 15

II. 1 Importanța stimulării lecturii …………………………….….. pag. 15

II. 1. Rolul bibliotecii în dezvoltarea interesului pentru lectură ……….. pag. 16

II. 2 Metode de stimulare a lecturii …………………………………..

III. Stimularea lecturii în Biblioteca

Liceului Teologic Penticostal „Elim” Pitești ……………………

III. 1. Specificul liceului ……………………………………………….

III. 2. Prezentarea bibliotecii și a fondului de carte ……………………

III.3. Prezentarea metodelor de stimulare a lecturii în liceu ……………

Concluzii ………………………………………………………………….

INTRODUCERE

O dată cu apariția tiparului și din prima clipă în care omul a luat hotărârea să se aventureze prin Galaxia Gutenberg, lectura a devenit pentru totdeauna o modalitate de receptare a științei și culturii universale.

Pentru lumea modernă și postmodernă, lectura este o parte integrantă a existenței umane: citim ziarul la micul dejun, e-mail-urile, documente la birou, cărți la școală, o revistă în tren, cataloage de modă, o poveste înainte de culcare. Cuvântul scris este omniprezent: standuri de ziare, reviste, librării, biblioteci, și cu toate acestea este o criză în rândul adolescenților și tinerilor în ce privește lectura. În ziua de azi cărțile au fost înlocuite cu internetul de mulți tineri deoarece acesta le ușurează munca, iar informațiile le sunt redate în scurt timp. Tinerii sunt interesați mai mult de revistele în vogă, horoscop, și în special de paginile de internet cu care își pierd majoritatea timpului. Ei nu mai sunt interesați de lectură, deoarece au apărut diversele tehnologii care le atrag atenția în mod deosebit și care încep să le domine viața. O mare parte din adolescenții care citesc o fac mai mult din obligație și nu din plăcere.

Va ajunge oare cititul ceva demodat ? Unii oameni cred că odată cu explozia tehnologiei video, era cărții se apropie de sfârșit. Deși televiziunea transformă din ce în ce mai mult societatea noastră într-o cultură dominată de imagine, nu trebuie să renunțăm la lectură.

Capacitatea de a citi este un dar de preț primit de la Dumnezeu, dar oamenii trebuie încurajați să folosească din plin darul acesta. Lectura, ca deprindere intelectuală ce antrenează diverse procese psihice, trebuie mai întâi formată, apoi educată. La formarea gustului pentru citit contribuie atât familia, cât și școala. Ambele trebuie să țină cont de cerințele fiecărei etape de dezvoltare a copilului.

Un rol important în dezvoltarea interesului pentru lectură îl are biblioteca. Lucrarea de față are scopul de a prezenta importanța lecturii, rolul bibliotecii în stimularea interesului pentru lectură, metode și programe de stimulare a interesului elevilor adolescenți pentru lectură.

Capitolul I prezintă lectura, definirea conceptului, tipuri de lectură și beneficiile acesteia, importanța și superioritatea cuvântului scris față de imagine.

Capitolul al – II – lea prezintă importanța stimulării lecturii la adolescenți, rolul bibliotecii în dezvoltarea și stimularea interesului pentru lectură, metode și programe de stimulare a lecturii.

Capitolul al – III –lea analizează specificul Liceului Teologic Penticostal „Elim”, prezintă Biblioteca Liceului Teologic Penticostal „ELIM”, colecțiile acesteia puse la dispoziția cititorilor săi și metodele prin care biblioteca stimulează interesul pentru lectură al cititorilor săi, în special al elevilor.

I. LECTURA

Motto : „Lectura e pentru spirit ceea ce exercițiul e pentru trup.”

Joseph Addison

I.1. Definirea termenului

Conceptul de” lectură” provine din latinescul „lectura” și franțuzescul „lecture” și desemnează activitatea intelectuală de parcurgere, citire a unui text, pentru a lua cunoștință de cele scrise. Este un intermediar în actul comunicării dintre emițător și receptor ; de fapt, este un instrument al transferului de informații dintre aceștia. Prin lectură, creația literară, de oricare gen ar fi ea, își împlinește menirea de a pune în circulație mesajul autorului ei.

Prin lectură se înțelege ansamblul activităților perceptive și cognitive ce vizează identificarea și comprehensiunea mesajelor transmise scriptic. În „Petit Robert”, lectura înseamnă „a urmării cu ochii, identificând caracterele scrise și a lua cunoștință de conținutul unui text.”

Citirea sau lectura reprezintă, de asemenea, sinteza unei activități fizice și psihice, sinteză care asigură coordonarea dintre mușchii oculari și anumite funcții cerebrale. Etapele componente ale acestui proces psihofiziologic sunt:

Preluarea, perceperea informațiilor, realizată prin analizatorul vizual ce transmite creierului imaginile literelor și simbolurile grafice;

Selecția, prelucrarea informațiilor obținute, etapă realizată cu ajutorul analizatorului vorbirii și al celui auditiv, precum și a sistemului nervos central. În această etapă are loc atribuirea unui sens imaginii și înțelegerea sensului.

Gradul de înțelegere al textului citit e condiționat de inteligența nativă, de capacitatea de asimilare, de nivelul intelectual al cititorului. Înțelegerea, formă complexă a activității cerebrale, constituie o condiție obligatorie a unei lecturi eficiente. Ea determină o recepționare deplină, dând posibilitatea evidențierii legăturilor, relațiilor semantice transmise prin intermediul cuvintelor, propozițiilor, frazelor.

Lectura reprezintă cea mai bună investiție intelectuală, deoarece prin ea se dobândește știință și competență.

I. 2. Tipuri de lectură

Există mai multe tipuri de lectură, cum ar fi: lecturi tactile (alfabetul Braille), optice (descifrarea caracterelor înscrise pe un ordonator), lectura tradițională (citirea unui text tipărit pe hârtie), lecturi ale codului genetic, lectura caracterelor scrisului (grafologie), lecturi ale peisajelor, etc.

Din punct de vedere al motivației, exista două tipuri de lectură:

Lectura de informare;

Lectura de divertisment.

Lectura de informare poate fi, in funcție de scopul ei, de mai multe feluri :

Lectură în scopul de instruire sau formare. Aceasta este, de obicei, dirijată în cadrul învățământului obligatoriu, în cazul elevilor sau în cadrul diferitelor modalități de formare continuă a adulților. În acest caz există o anumită bibliografie recomandată.

Lectură în scopul satisfacerii curiozității, comună sau intelectuală – acestei nevoi îi răspund ziarele, revistele și diferite genuri de literatură (de popularizare, științifică. etc.)

Lectură în scop practic – pentru a se orienta, pentru a cunoaște reguli, date, oportunități utile în existența cotidiană, fiecare persoană citește legi, regulamente care privesc domeniul său de activitate, documente administrative ș.a.

Lectura de divertisment – În afara lecturii textelor care prezintă interes practic, persoanele informate și mai mult sau mai puțin educate își găsesc plăcerea în a citi scrieri care nu au neapărat un folos practic. Lectura unor astfel de scrieri răspunde nevoii de evadare din real, de satisfacție artistică sau curiozității intelectuale în general.

.

I. 3. Rolul cititorului în lectură

„Cele mai bune cărți sunt făcute pe jumătate de către cititori.” (Voltaire)

Lectura își împlinește cu adevărat menirea de a intermedia legătura dintre autor și cititor numai atunci când textul este înțeles cu adevărat de acesta din urmă. Comprehensiunea se realizează prin recodificarea sensului și se concretizează prin parcurgerea unui traseu psihologic început cu percepția și terminat cu înțelegerea sensului cuvintelor, a frazelor și a textului în întregime.

Cititul este acțiunea de descoperire a oricărei creații literare, științifice sau culturale. Este modalitatea de actualizare a operei tipărite și menținere a nemuririi ei. Înainte de a trece la lecturarea oricărui text, cititorul modern trebuie să accepte ideea că textul este un univers parțial deschis cu infinite conexiuni ideatice, unele fiind revelate imediat, altele ascunzându-se în spatele univocității cuvântului scris. O lectură activă necesită o rescriere a textului tipărit, o regândire a lui.

Interpretarea textului citit sau, în alte cuvinte, citirea printre rânduri, nu trebuie privită ca și rezolvarea unui puzzle. Odată ce sensul este descifrat, din perspectiva acestei concepții, cititorul ar putea abandona cartea, întrebându-se de ce autorul ei nu s-a limitat, pur și simplu, la comunicarea ideii încă de la început. Orice lectură e de fapt o rescriere a textului în codul subiectului, devenind un exercițiu flexibil, creator, stimulativ ce implică și o doză sporită de investiție imaginativă.

Activitatea imaginativă, ce are loc în timp ce ochiul parcurge pagina, reprezintă atât plăcerea, cât și valoarea intelectuală a lecturii. Interpretarea este importantă, însă mai întâi are loc aprecierea și desfătarea.

Nu trebuie să trecem cu vederea faptul că citim purtând cu noi un anumit cod cultural. În virtutea lui identificăm, mai întâi noțiunile cunoscute, noțiunile familiare nouă, încercăm apoi să surprindem sensul conceptelor dintr-un text străin înțelegerii noastre, explicându-l prin ceea ce cunoaștem deja ca, în cele din urmă, reconstruind raporturile dintre idei, să desprindem sensul sau sensurile fragmentului lecturat.

Dacă autorul unui text scrie din perspectiva unei anumite viziuni asupra lumii, din anumite raționamente, în lumina unei anumite paradigme culturale sau științifice, iar receptorul textului vine cu bagajul lui subiectiv de convingeri, raționamente și teorii paradigmatice, înseamnă că orice parcurgere a unui text este imediat, dacă nu o traducere, cel puțin o adaptare a lui. În urma mișcării sensului dinspre autor spre destinatar, textul dobândește o nouă consistență care periclitează relația dintre eu, cel care citește textul, și celălalt, adică autorul lui. Relația cititorului cu cartea este de natură interpretativă.

I. 4. Funcțiile și beneficiile lecturii

„De câte ori deschizi o carte, înveți ceva din ea.” (proverb chinez)

Atunci când citim ne cultivăm atenția, imaginația, capacitatea de analiză logică și de gândire critică și , pe deasupra, ne îmbogățim viața lăuntrică. Lectura ne face să gândim, ne trezește mintea, imaginația și emoțiile.

Este nevoie de o stimulare a lecturii de literatură. Subiectul literaturii este experiența umană, pe care o întrupează cât se poate de viu. Literatura este un mijloc de lărgire a cunoașterii despre lume și viață, deoarece prin literatură se însușesc nu atât informații suplimentare, cât experiență suplimentară. Prin literatură este transmisă, într-un mod dinamic și personal, o nouă înțelegere asupra existenței umane.

Cititorul nu numai că se concentrează asupra scenelor, personajelor sau evenimentelor din opera literară, ci prin intermediul acestora se uită la viața și experiențele proprii. Prin lectură, cititorul ajunge la o mai profundă cunoaștere a vieții în general, și a sa în special. Operele literare îl ajută să se descopere pe sine. Literatura nu numai că prezintă experiența umană, dar oferă și o interpretare a acesteia. Față de alte discipline e se ocupa cu studierea existenței și experiențelor umane (medicina, psihologia, etc.), literatura întotdeauna filtrează realitatea prin conștința celui care o creează, dar și a cititorului. Ființa umană are nevoie de ambele tipuri de cunoaștere : atât de informațiile obiective oferite de știință, cât și să cunoaștem realitatea așa cum este ea percepută și experimentată de către oameni.

„Indiferent dacă o lucrare literară îl face pe cititor să râdă sau să plângă, dacă imită lumea, sau, dimpotrivă, creează o lume nouă, fiecare modalitate de exprimaouă înțelegere asupra existenței umane.

Cititorul nu numai că se concentrează asupra scenelor, personajelor sau evenimentelor din opera literară, ci prin intermediul acestora se uită la viața și experiențele proprii. Prin lectură, cititorul ajunge la o mai profundă cunoaștere a vieții în general, și a sa în special. Operele literare îl ajută să se descopere pe sine. Literatura nu numai că prezintă experiența umană, dar oferă și o interpretare a acesteia. Față de alte discipline e se ocupa cu studierea existenței și experiențelor umane (medicina, psihologia, etc.), literatura întotdeauna filtrează realitatea prin conștința celui care o creează, dar și a cititorului. Ființa umană are nevoie de ambele tipuri de cunoaștere : atât de informațiile obiective oferite de știință, cât și să cunoaștem realitatea așa cum este ea percepută și experimentată de către oameni.

„Indiferent dacă o lucrare literară îl face pe cititor să râdă sau să plângă, dacă imită lumea, sau, dimpotrivă, creează o lume nouă, fiecare modalitate de exprimare a literaturii poate să deschidă mintea și imaginația în direcții semnificative.” Fără lectură, educația în accepțiunea modernă a conceptului de modelare a personalității, nu ar fi posibilă. Literatura bogată ce stă la dispoziția noastră e o comoară inestimabilă pentru îmbogățirea experienței umane și modelarea personalității.

Câteva beneficii pe care ființa umană le poate avea prin lectură sunt:

Înțelegerea experienței umane

Literatura de specialitate și literatura beletristică este unul din modurile principale prin care rasa umană se confruntă cu realitatea și o interpretează. Ațintindu-ne privirea mai îndeaproape asupra unui lucru, de obicei ajungem să-l înțelegem mai bine, în special dacă avem pe cineva care să ne atragă atenția asupra anumitor detalii. Aceasta este ceea ce fac cărțile. Pe măsură ce privim ceea ce literatura ne arată, descoperim și înțelegem noi lucruri despre lume și experiența noastră în această lume. Făcându-ne să ne concentrăm atenția asupra unui anumit aspect al vieții, o operă literară sau o lucrare de specialitate ne clarifică înțelegerea pe care o avem cu privire la acel aspect.

Dezvoltarea ființei noastre lăuntrice

Nimeni nu poate afirma că a experimentat toate experiențele posibile și că știe tot ce se poate ști. De cele mai multe ori, când citim o carte, descoperim experiențe și concepții cu care nu ne-am mai întâlnit. Astfel, orizontul nostru lăuntric se lărgește și noi suntem îmbogățiți cu încă ceva semnificativ.

C.S. Lewis, renumitul specialist britanic în literatură, apologet creștin și îndrăgit scriitor de literatură beletristică (ex. Cronicile din Narnia) este de părere că „noi căutăm o îmbogățire a ființei noastre. Fiecare dintre noi, în mod natural, vedem lumea dintr-un anumit punct de vedere, cu o perspectivă și un caracter selectiv specifice fiecăruia dintre noi…vrem să vedem cu alți ochi, să ne imaginăm cu alte minți, să simțim cu alte inimi, cât și cu propria noastră inimă…” În asta constă valoarea lecturii: ea ne transpune în experiențele altora, pe care noi înșine nu le-am experimentat și fără de care ființa noastră lăuntrică ar fi păgubită.

Conturarea propriilor noastre experiențe

Sunt cazuri când citim o carte și descoperim că autorul înfățișează experiențe pe care le-am avut și noi. În astfel de situații, literatura dă formă propriilor noastre sentimente, experiențe și convingeri. Ceea ce se află într-o formă haotică sau neclară în noi, poate chiar la nivelul subconștientului, este proiectat în scenele, evenimentele sau personajele dintr-o operă literară. Scriitorul este reprezentantul nostru, spunând ceea ce am vrea sa fie spus, doar atât că o spune poate mai bine decât am putea să o facem noi. Literatura dă formă și expresie experiențelor, cunoașterii și valorilor noastre.

Stimularea gândirii

Lectura unei cărți bune ne stimulează să gândim la marile probleme și idei ale vieții. Citirea operelor literare îi cere unei persoane să gândească. Literatura luată ca întreg prezintă concepțiile despre lume și viață după care au trăit sau continuă să trăiască oamenii. „Literatura de calitate este dușmanul unei minți leneșe.”

Recreerea și delectarea

O altă funcție pe care o are lectura și care este la fel de importantă, ca și celelalte, care au de-a face cu utilitatea lecturii, este cea recreativă. Literatura ne delectează. Ea oferă materialul și ocazia necesară pentru recreere și bună dispoziție. Majoritatea operelor literare au fost create pentru a fi citite lejer, pentru delectare. Lectura este un mod de a petrece timpul liber, care, spre deosebire de sport sau alte modalități de petrecere a timpului liber, ne stimulează gândirea și imaginația și ne umanizează.

Majoritatea copleșitoare a oamenilor care citesc, apelează la literatura beletristică din plăcere, sau pentru a avea o ocupație în timpul liber și pentru deconectare.

Funcțiile utilitare ale lecturii nu sunt incompatibile cu cea de delectare și recreere, dimpotrivă sunt complementare.

I. 5. Cuvântul și imaginea: importanța lecturii

Imaginea câștigă supremație asupra cuvântului. Televiziunea și internetul acaparează din ce in ce mai mult timp și ne mai rămâne așa puțin pentru lectura adevărată – lectura operelor literare, lectura în adevăratul sens al cuvântului, nu doar a citi.

Cuvintele și imaginile promovează două structuri mentale complet diferite. Cititorul n-are acces direct la imagini, ci la cuvinte, la reprezentări mai mult sau mai puțin abstracte ale realităților pe care autorul vrea să ni le prezinte, ce trebuie „traduse” și imaginate. Scriitorul folosește simboluri și metafore ce îl fac pe cititor să-și imagineze o reprezentare mentală îmbogățită, conținând atât ce i se comunică nemijlocit, cât și ceea ce trebuie subînțeles și asociat.

Între lectura unui roman și vizionarea unui film e o diferență de activitate cognitivă. În primul caz, receptarea implică efort, un proces de elaborare a reprezentărilor, de completare a golurilor semantice, în timp ce în cazul vizionării unui film, receptarea este pasivă, imaginile ni se impun, fără a fi nevoie de colaborarea noastră.

În urma cercetărilor făcute de savanți americani, în special neuropsihologici, precum Emery și Peper, s-a ajuns la concluzia că pe toată durata privirii la televizor se creează mediul de apariție a unor anomalii neurologice în ceea ce privește emisfera stângă a creierului, a cărei activitate pare a fi masiv inhibată.

Apariția acestei anomalii neurologice în timpul vizionării TV induce o radicală diminuare a capacităților critice, a creativității, a imaginației. Limbajul interior se diminuează, funcția analitică, de selecție a mesajelor și a semnelor, cu rădăcini în emisfera stângă este și ea amputată; corpul calos, acea rețea de sinapse care fac legătura între cele două emisfere cerebrale, este și el blocat. Undele beta, ale activismului, ce apar în creier pe parcursul proceselor de gândire, de analiză și decizie, cedează în fața undelor alfa, ale somnolenței și reveriei, deoarece plonjarea individului în mediul comunicării video este similară intrării într-o stare semi – hipnotică. Aceasta duce la o diminuare a cenzorului rațional al judecății și, deopotrivă, „deschiderea porților subconștientului” și pătrunderea necenzurată a mesajelor TV în adâncul acestuia. Efectul subliminal al televiziunii explică de ce oamenii nu pot înțelege că, prin simpla vizionare, poate să le fie înrâurită într-o măsură definitorie existența.

În urma unor serii de experimente ce analizau mișcările oculare și electroencefalogramele realizate pe un grup de tineri, comparând activitatea neurologică a subiecților din timpul lecturii cu aceea care se înregistrează pe parcursul vizionării TV, s-a ajuns la concluzia că starea predominat alfa este caracteristică modului în care omul reacționează la televiziune, la orice program de televiziune, indiferent dacă le place subiecților sau nu. Răspunsul electric al creierului la televiziune este foarte diferit de răspunsul la materialele tipărite și este, în mod evident, dependent de mediu și nu de conținut.

Cercetările desfășurate în ultimii ani au dus, fără nici o urmă de îndoială, la concluzia că vizionarea TV și calculatorul dăunează dezvoltării și funcționării creierului uman. Emisfera stângă a creierului, a cărei activitate este inhibată când privim la televizor, nu se dezvoltă normal, ceea ce va face ca generația tânără, care a fost în mod excesiv expusă mediului vizual, să aibă deficiențe în ceea ce privește gândirea logică și analitică, în vorbire, în construirea frazei, în scris și citit – procese desfășurate în ariile acestei emisfere.

Cele mai grave sunt consecințele pe care televiziunea și jocurile pe calculator le are asupra funcționării părții din față a creierului, cortexul prefrontal, acea parte a creierului care este cel mai bine dezvoltată la om, de care depinde desfășurarea proceselor de conștiință, a proceselor mentale superioare, funcțiile executive ale cortexului, ce diferențiază ființa umană de celelalte viețuitoare. Televiziunea și calculatorul frânează dezvoltarea și vatămă lobul prefrontal, afectând în mod semnificativ capacitatea de concentrare a atenției, slăbind motivația și controlul emoțiilor și al comportamentului și favorizând comportamentele instinctive. Inițiativa, creativitatea, curiozitatea, discernământul și judecata sunt alterate în mod semnificativ.

Toate acestea explică de ce copiii, adolescenții și tinerii din zilele noastre ce își petrec majoritatea timpului la televizor și calculator, sunt tot mai greu de stăpânit și de educat, mulți dintre ei manifestând serioase tulburări nervoase și psihice. De aceea promovarea lecturii, mai ales în rândul adolescenților, devine o prioritate.

Mai este încă un aspect care trebuie luat în seamă atunci când evaluăm efectele televizorului și ale lecturi. Aceste efecte se produc la nivele diferite în cadrul psihicului uman. Nivelul televizorului este situat în audio – vizual, pe când al cărții urcă în limbajul abstract, încărcat de semnificații simbolice multiple. În fața televizorului, subiectul este pasiv, limitat la ceea ce i se oferă, pe când în fața cărții, cititorul trebuie să fie activ, atât în ceea ce selectează, dintr-o mare diversitate de titluri, cât și în realizarea lecturii însăși.

Lectura pretinde o concentrare susținută, în timp ce televiziunea promovează o concentrare slabă a atenției. Lectura implică și formează gândirea logică, in timp ce televiziunea implică și formează atitudini pur emoționale. Lectura promovează continuitatea, acumularea gradată a cunoștințelor și cercetarea susținută a ideilor. Televiziunea, pe de altă parte, încurajează fragmentarea, antiintelectualismul și satisfacția imediată. Cuvântul este cognitiv și solicită gândirea, pe când imaginile sunt afective și solicită emoțiile. Gândirea, planificarea, imaginația și creativitatea sunt procesele ce sunt încurajate prin lectură.

Cititul necesită răgaz pentru reflecție, răbdare și tenacitate în decodarea semnificațiilor. Lectura eliberează imaginația, care trebuie să construiască, să-și imagineze înțelesul cuvintelor, al textului citit. Televizorul însă blochează procesul imaginativ, oferind imaginile de-a gata, deja formate.

Lectura presupune un ritm mai încet sau mai rapid, în funcție de capacitatea de înțelegere a textului, în timp ce televiziunea impune un ritm foarte rapid, cel al derulării imaginilor. Acesta depășește capacitatea omului de a procesa informația. Cititul înseamnă concentrarea minții și dezvoltarea atenției.

Lipsit de exercițiul lecturii, tânărul de astăzi își pierde nu numai una dintre cele mai importante șanse în lărgirea universului de cunoștințe, înțelegere, gândire și conștiință, dar și posibilitatea de a ajunge, din punctul de vedere al dezvoltării structurale a creierului, la nivelul normal.

II. STIMULAREA LECTURII LA ADOLESCENȚI

II. 1. Importanța stimulării lecturii

În epoca expansiunii mijloacelor mass-media, generației tinere îi este tot mai greu să dobândească disciplina lecturii, și acest lucru constituie poate una dintre cele mai mari pierderi ale perioadei actuale. Nimic nu poate înlocui lectura.

Se semnalează, în prezent, tendința înlocuirii, cel puțin parțial, a lecturii cărților cu cea a vizionării filmelor si spectacolelor de televiziune cu subiectul unor romane din programa școlară, precum Ion de Liviu Rebreanu, Moromeții de Marin Preda, etc., astfel că elevii superficiali cred că se pot lipsi în totalitate de citirea operelor literare indicate de profesori.

Lipsa interesului față de lectură nu este un fenomen apărut peste noapte, iar ea este perfect explicabilă. Pășirea în era unei civilizații a vizualului, în care televizorul și computerul par să ofere mult mai mult decât o făcea până acum pagina scrisă este unul dintre motive. Realitatea virtuală și imaginile de sinteză i-au cucerit definitiv și irevocabil pe copii și tineri, reușind să-i îndepărteze de filele cărților.

Unii dintre adolescenți nu au o înclinație înnăscută spre lectură și li se pare un lucru greu. Dar, oricât de mic ar fi interesul lor pentru lectură, trebuie să-și formeze obiceiul de a citi sistematic. Cu toții trebuie să ne facem obiceiul de a avea mereu cel puțin o carte bună, dacă nu mai multe, în curs de lectură. Unora le plac biografiile marilor personalități, alții se simt atrași de psihologie, de teologie, de istorie sau literatură bună, dar, indiferent de preferințe, cu toții trebuie să ne rezervăm cel puțin o oră pe zi pentru lectură. O persoană care nu citește, „e foarte probabil că nici nu progresează. Și de aici nu e decât un pas până la ineficiență.”

Nu este mai puțin adevărat că sfera lecturii cuprinde tot ceea ce este scris sau conservat pe un suport de informație, fie hârtie, fie bandă magnetică, fie suport electronic (dischete, cd-uri). Sunt multe dezbateri dacă viitorul lecturii va fi unul al lecturii virtuale, sau vor coexista cele două tipuri de lectură : cea tradițională și cea virtuală.

În societatea informatizată, mesajul scris este la mare concurență cu cel pe suport electronic. Textul tipărit are, însă, anumite avantaje față de cel virtual: finețea hârtiei, alegerea propriului ritm de citire, precum și posibilitatea de a reveni asupra fragmentului pentru înțelegerea și reținerea unor amănunte, alegerea locului de citit, ce dau o mare independență lectorului.

În mobilizarea mentală a cititorului important este scopul urmărit de el prin lectură. Motivele pentru care citesc cei mai mulți sunt:

Instruirea, documentarea într-o anumită problemă, de interes imediat;

Cultivarea spiritului și dobândirea unei culturi generale cât mai vaste;

Estimarea valorii unei opere literare vizate – lectură dirijată, specifică cercetării într-un domeniu științific sau în cazul studiului liceal și universitar;

Plăcerea intelectuală – lectura ca destindere, recreere.

Este nevoie ca în comunicarea cu utilizatorii, bibliotecarii să înțeleagă nevoile lor de lectură, toate la fel de legitime.

II. 2. Rolul bibliotecii în dezvoltarea interesului pentru lectură

Ideal o bibliotecă își îndeplinește funcția, dacă este capabilă să satisfacă nevoile și cerințele de informare, interesele de lectură și pe cele culturale ale membrilor colectivității în cadrul căreia își desfășoară activitatea, folosind atât colecțiile proprii (tradiționale și pe suport electronic), cât și resurse documentare ale întregului sistem info – documentar (prin cooperarea interbibliotecară).

Vestit orator al Antichității romane, dar și om politic, scriitor și filozof Marcus Tullius Cicero socotea că biblioteca este “acolo unde se dă viață cărții“.Deși a tezaurizat din vechi timpuri zestrea livrescă a lumii, biblioteca nu putea să rămână un simplu depozit de carte, ci ea și-a asumat responsabilitatea de îndrumare și stimulare a lecturii.

Pentru a răspunde în mod eficient nevoilor de lectură ale utilizatorilor săi, biblioteca trebuie să țină cont de specificul psiho – social al fiecăruia. Pentru că lucrarea de față se ocupă de stimularea interesului pentru lectură la adolescenți și tineri, vom analiza numai modul în care biblioteca trebuie să – și adapteze metodele folosite, în funcție de specificul acestora.

În perioada adolescenței, elevii încep să raționeze logic și sistematic. Gândirea se poate desfășura exclusiv pe planul vorbirii interioare și poate căpăta o extremă plasticitate. Acum se dezvoltă și capacitatea “discuției imaginate”, a posibilităților înlănțuirii de raționamente sprijinite pe argumente pertinente. În această perioadă, progresul operaționalității gândirii este evident, raționamentul desprinzându-se de materialul concret și axându-se pe abstracțiuni. La această vârstă se începe dezvoltarea gândirii formale, a gândirii capabile de ipoteze și deducții (inteligenta reflexivă).

Având în vedere toate aceste caracteristici specifice adolescenților este evident cât de importantă este stimularea lecturii în această perioadă. Adolescenții au nevoi de lectură diferențiate ( de studiu, de plăcere, informație utilitară), iar bibliotecarul trebuie să cunoască și să înțeleagă aceste nevoi. Aceasta înseamnă a lua cititorul – adolescent, așa cum este el, a-i oferi ceea ce așteaptă, a-l fideliza și apoi, odată captat, a-l educa și a-l tenta și cu oferte de lectură de altă calitate decât cele propuse de cultura de masă.

Bibliotecarul are menirea de a sfătui, de a ghida utilizatorii colecțiilor de documente dintr-o bibliotecă. Bibliotecarii, profesorii, chiar și părinții, nu-i pot obliga pe adolescenți și tineri să citească. Cea mai înțeleaptă tactică pe care o pot folosi aceștia este să explice necesitatea lecturii, beneficiile acesteia și să recomande acele titluri care se apropie de preocupările actuale ale adolescenților.

Bibliotecarul nu poate impune, el doar îndrumă, solicitările venind ca urmare a unei nevoi de studiu, pregătire școlară, informare sau lectură de destindere. Bibliotecarul trebuie să-i orienteze pe cititori spre literatura de bună calitate și corespunzătoare vârstei.

Un rol important în atragerea elevilor spre lectură îl are ambianța plăcută a bibliotecii. Pentru ca elevul cititor să fie atras spre bibliotecă, aceasta trebuie să fie estetic și funcțional organizată. În lumea cărții el trebuie să se simtă bine, să vină cu plăcere și din interes.

În sălile de lectură iluminatul trebuie să fie adecvat. Iluminatul natural are anumite avantaje precum difuzarea mare a luminii, este economic, igienic, nu obosește ochii. Pentru aceasta, bibliotecile ar trebui să aibă ferestre numeroase, mari. Culorile au importanța lor și în orientarea spațială a cititorilor. În acest scop trebuie realizat un sistem de corespondență între indicatoare, etichetarea colecțiilor, culoarea mobilierului, a perdelelor și a pereților. Cele mai indicate culori pentru interior sunt verdele pal, galbenul, rozul, portocaliul, culori care au însușiri tonice și energizante.

Mobilierul pentru sălile de lectură trebuie să fie solid și comod, și dimensiunile să fie potrivite cu utilizatorii pentru care sunt destinate. Mesele de studiu și spațiile de lectură trebuie să fie inundate de lumina naturală. Pentru realizarea unei ambianțe plăcute, se poate recurge și la afișarea de citate despre cărți, dar nu exces.

II. 3. Metode de stimulare a lecturii

Pentru a-și îndeplini rolul pe care îl are în trezirea interesului pentru lectură, biblioteca are multe căi și metode pe care le poate folosi: distribuirea pe stradă și în cutiile poștale a materialelor publicitare, care localizează biblioteca, explică ce servicii oferă ea, stimulează curiozitatea și invită cititorul, organizarea de seri literare, recenzii de carte, expoziții de carte pe o anumită temă, organizarea de concursuri cu teme literare, lansări de carte la care să fie prezent și autorul sau diferite programe special concepute pentru stimularea interesului pentru lectură.

Textele folosite în pliante, afișe, anunțuri pentru atragerea adolescenților și tinerilor în bibliotecă trebuie să fie redactate într-un stil care să dea impresia de „senzațional”, de eveniment, de participare la ceva neobișnuit sau important, ori necesar. Formulările scurte, cu caractere de litere mari, colorate, puse în evidență, cu semne de exclamare, răspund psihologiei acestei categorii, care se caracterizează prin curiozitate. Este recomandabil chiar suspansul.

III. STIMULAREA LECTURII ÎN BIBLIOTECA

LICEULUI TEOLOGIC PENTICOSTAL „ELIM” PITEȘTI

III. 1. Specificul Liceului Teologic Penticostal „Elim” Pitești

Liceul Teologic Penticostal „Elim” Pitești a luat ființă în anul 1995, ca și clasă de teologie penticostală la Liceul Teoretic „Ion Barbu” Pitești unde a funcționat timp de un an de zile. În toamna anului 1996 liceul și-a mutat sediul la Grup Școlar Construcții Montaj nr. 1, actual Colegiul Tehnic „Dimitrie Dima”, la etajul al treilea al unui cămin aparținând liceului respectiv. Liceul ”Elim” a depins de liceul gazda și din punct de vedere contabil, contabilitatea pentru liceul Elim fiind ținută de contabilitatea liceului gazdă. Abia în anul 2000, în octombrie, liceul a devenit personalitate juridică, având contabilitate proprie.

Liceul Teologic Penticostal “Elim” Pitești este un liceu creștin patronat de Cultul Penticostal din România și misiunea lui este a de oferi sprijinire familiilor și bisericii în îndeplinirea responsabilității educării copilului, pentru ca, împreună cu acestea (familiile si biserica) să dăruiască societății și lucrării lui Dumnezeu o generație de tineri cu temeinice cunoștințe academice și, în același timp, și cel mai important, cu o perspectivă creștină asupra lumii și vieții, și care să se implice în transformarea societății într-una în care prioritate să fie trăirea după poruncile divine.

Scopul principal al Liceului „Elim”, liceu creștin, este conducerea fiecărui elev înspre a avea o relație personală cu Dumnezeu și fiecare dintre elevi să – L primească pe Hristos ca Domn și Mântuitor în viața lor și, de asemenea, să-i ajute pe aceștia să crească în credința lor și să ajungă la maturitate spirituală, semănând tot mai mult cu Cel ce S-a dat pe Sine Însuși jertfă pentru noi, cu Domnul Iisus Hristos.

Ca si declarație de viziune, Liceul „Elim” își propune să predea toate disciplinele din perspectiva Cuvântului lui Dumnezeu, Biblia, și să promoveze valorile creștine prin modelul de viață al profesorilor creștini și al celorlalte persoane din școală, implicate în procesul de educație.

Profilul Liceului „Elim” este teologic, specializarea teologie penticostală și 35-40% din programa de învățământ pentru clasele de teologie e formată din materii teologice, precum Vechiul Testament, Morală Creștină, Literatură Creștină, Teologie Aplicată, Noul Testament, Geografia Țării Sfinte, Doctrine Biblice, Istoria Creștinismului, Pneumatologie, Istoria Poporului Ales, Muzică Bisericească

În prezent în liceu sunt școlarizați 98 elevi de către 23 cadre didactice și auxiliare. Elevii și cadrele didactice provin din biserici evanghelice, baptiste, penticostale, dar și ortodoxe. Indiferent de religia din care provin, toți sunt acceptați și sunt tratați în mod egal. Principiul iubirii tuturor, cum a iubit Hristos, este principiul după care se ghidează liceul.

III. 2. Prezentarea bibliotecii și a fondului de carte

Conform Regulamentului de organizare și funcționare a bibliotecii școlare și a Legii nr. 334/ 2002, Legea Bibliotecilor, Biblioteca Liceului Teologic Penticostal „Elim” Pitești este o bibliotecă școlară, deoarece este organizată în cadrul unei instituții de învățământ preuniversitar. Scopul principal al bibliotecii școlare este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta și a conserva colecții de cărți, publicații, alte documente specifice și baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în procesul instructiv – educativ și pentru satisfacerea cerințelor de informare documentară, lectură și de studiu ale elevilor, cadrelor didactice și a altor categorii de utilizatori.

Biblioteca Liceului Teologic Penticostal “Elim” Pitești are misiunea de a participa la procesul de instruire, formare și educare, prin dezvoltarea unei baze documentare și de informații, destinată susținerii programelor de învățământ și informării altor categorii de utilizatori din unitatea de învățământ, și nu numai, facilitând accesul la aceste colecții de informații, conștientă fiind de rolul strategic pe care îl are biblioteca în cadrul societății informaționale.

Biblioteca Liceului Teologic Penticostal “Elim” este o bibliotecă mică și de curând înființată. A luat ființă în septembrie 1997, la doi ani după înființarea liceului, dar datorită numărului mic de volume și elevi, până în octombrie 2004, liceul nu a avut normat un post de bibliotecar. În această perioadă ( sept. 1997 – octombrie 2004), funcționarea bibliotecii a fost asigurată de persoane necalificate în biblioteconomie care au lucrat ca voluntari. Din acest motiv, Biblioteca Liceului „Elim” este încă în curs de organizare.

În prezent, biblioteca Liceului „Elim” are un număr de 13326 volume de bibliotecă în valoare totală de 26712,59 lei. Cărțile existente în bibliotecă sunt aranjate în ordine alfabetică pe domenii de activitate. Aproximativ 45% din totalul volumelor de bibliotecă sunt din domeniul religie – teologie. Pe lângă acest domeniu bine reprezentat de fondul de carte existent, mai avem volume din domeniul literaturii române și universale, literatură religioasă, literatură în limbile engleză și franceză, biografii, psihologie, istorie, geografie, biologie, matematică, fizică, chimie, medicină, generalități.

Bibliotecarul liceului s-a îngrijit de completarea judicioasă a colecțiilor de publicații, ținând seama de cerințele cărora trebuie să le răspundă liceul, astfel, deoarece profilul Liceului Elim este teologic, la constituirea și completarea colecțiilor bibliotecii liceului nostru s-a ținut cont de acest aspect și de cerințele programelor de învățământ, de asigurarea bibliografiei necesare documentării elevilor și cadrelor didactice și de fondurile alocate pentru procurarea publicațiilor.

În cursul anului financiar 2007 au intrat în bibliotecă un număr de 229 documente tipărite ( 228 cărți și 1 periodic) în valoare totală de 3443,13 lei. Din cele 229 volume de bibliotecă intrate în cursul anului 2007, 16 volume au fost donații în valoare de 275,4 lei, iar restul de 213 volume au fost achiziționate prin cumpărare cu fonduri bugetare, de la Primăria Municipiului Pitești ( 992,81 lei) și de la Inspectoratul Școlar Județean Argeș (2174,92 lei). Datorită specificului teologic al liceului, aproximativ 73% (166 cărți) din cele 228 volume achiziționate în cursul anului 2007 sunt din domeniul teologiei, iar restul de aproximativ 27 % (62 cărți) sunt din domeniul literaturii române (bibliografia școlară obligatorie) și cărți necesare documentării cadrelor didactice.

În anul financiar 2008, până la data de 05. 05. 2008 au intrat in gestiunea bibliotecii un număr de 17 cărți, în valoare totală de 387,70 lei , toate provenind din donații și toate din domeniul religie – teologie.

În prezent Biblioteca Liceului Teologic Elim are un număr de 217 utilizatori activi (cititori), deoarece în afară de elevii și personalul liceului, mai sunt înscriși la bibliotecă și persoane din comunitatea evanghelica pe care o deservește liceul. În anul școlar 2006 – 2007, frecvența cititorilor la bibliotecă a fost de 49/ zi, 241/săptămână, 8437/ an, iar numărul volumelor eliberate în cursul anului școlar a fost de 37 volume/ zi, 185/ săptămână, 6425/ an, în afară de cărțile ce au fost consultate la sala de lectura (în medie 23/zi). Cele mai cerute cărți au fost cele din domeniile : religie-teologie(aprox. 60% din numărul de volume împrumutate), limba și literatura română și străină, limba engleză, limba franceză, istorie, psihologie, biologie, geografie, fizică, chimie.

Cu toate că nu există decât o singură încăpere pentru bibliotecă, unde sunt depozitate atât volumele de bibliotecă, cât și manualele școlare, tot aici s-a încercat rezolvarea problemei privind consultarea în bibliotecă a volumelor ce nu se pot împrumuta la domiciliu, prin amenajarea unui spațiu cu mese de lectură.

III.3. Prezentarea metodelor de stimulare a lecturii în liceu

Întrucât adolescenții, ca elevi, sunt interesați de examene, am găsit că este utilă realizarea de bibliografii tematice pentru disciplinele de bacalaureat. Astfel, datorită specificului teologic al liceului și a faptului că absolvenții susțin atestat teologic la disciplinele teologice și una dintre probele de bacalaureat este pneumatologia, am realizat o bibliografie indexată pe această ramură a teologiei – pneumatologia (doctrina despre Duhul Sfânt, a treia Persoană a Dumnezeului Triunic). Consider că realizarea de bibliografii pe domeniile de interes ale elevilor este un mod de a stimula interesul acestora pentru lectura de informare, deoarece le ușurează munca de cercetare.

O altă metodă de stimulare a lecturii pe care am folosit-o la biblioteca Liceului „Elim” a fost semnalarea de noi achiziții, care ar fi prezentat interes pentru elevi, prin liste de noutăți, cu o scurtă prezentare a conținutului cărților respective.

Astfel, în 18 decembrie 2007, în urma achiziționării mai multor titluri cu fondurile primite de la Primăria Municipiului Pitești, am afișat la avizierul bibliotecii, următoarea listă de noutăți:

NOU!!! ROMANUL DE LA ORA 20!

Dragi cititori, am achiziționat pentru voi câteva romane senzaționale, nou apărute, traduse din limba engleză. Autorii sunt vestiți în SUA și sunt câștigătorii multor premii literare.

În serile de iarnă, în vacanța pe care unii dintre voi poate o petreceți la sat, vă puteți delecta cu aventurile personajelor acestor romane de succes:

Alcorn, Randy, În sfărșit acasă, Oradea, Editura Hypogrammos, 2007.

„Oare astăzi voi muri?” Tatăl lui Li Quan îl învățase în copilărie să-și pună zilnic această întrebare. Îi spunea micuțului Quan: „Într-o zi răspunsul va fi „da” și în acea zi trebuie să fii pregătit. Acest roman prezintă persecuția creștinilor din China comunistă și dragostea și sacrificiul acestora pentru credință. Nici chiar perspectiva morții nu îi înspăimântă. Ei sunt pregătiți pentru acea zi în care se vor întâlni cu Domnul lor pe care îl iubesc.

Dekker, Ted, Când cerul plânge, Oradea, Editura Kerigma, 2006.

Într-un mic sat din Balcani, spre sfârșitul celui de-al doilea război mondial, o trupă de soldați joacă un joc crud, pe viață și pe moarte, cu un preot și cu enoriașii lui. La jocul acesta participă și Jan Jovic, împotriva voinței lui. Nu este însă pregătit nici pentru incredibila demonstrație de dragoste și nici pentru ceea ce va urma. Mulți ani mai târziu același joc se rejoacă, însă de data aceasta în inima lui Jan. Acesta se îndrăgostește nebunește de femeia de care nu trebuie. Numele ei este Helen. Acum este rândul lui Jan să joace jocul. Trebuie însă plătit un preț. Lasă-te absorbit de un thriller romantic cum nu ai mai citit până acum.

Oke, Janette, Învăluiți de iubire, Oradea, Editura „Casa Cărții”, 2006.

Un roman memorabil despre pierdere și dragoste, conceput în epoca „căsuței din prerie”. Apărută pentru prima dată în 1979, „Învăluiți de iubire” a devenit o operă clasică în proză, de inspirație poetică. O generație de cititori au râs, au plâns și s-au bucurat împreună cu Marty și Clark Davis pe care împrejurările tragice i-au izgonit în preriile de frontieră la începutul secolului al XIX-lea.

Oke, Janette, Promisiunea neclintită a iubirii, Oradea, Editura „Casa Cărții”, 2006. – cartea a doua a seriei „Învăluiți de iubire”

„Mariajul de conveniență” în care s-au angajat Marty și Clark Davis s-a transformat într-o relație de respect și dragoste reciprocă, iar ei sunt acum în fruntea unei familii din ce în ce mai numeroase.

Oke, Janette, Drumul lung al iubirii, Oradea, Editura „Casa Cărții”, 2007. – cartea a treia a seriei „Învăluiți de iubire”

Membrii familiei Davis sunt urmăriți de-a lungul drumului lor în viață. Missie, fiica ce mare, împreună cu iubitul ei Willie se îndreaptă spre Vest într-o căruță cu coviltir, lăsând în urmă familia atât de îndrăgită. Dragostea unuia pentru celălalt și credința lor în dumnezeu vor supraviețui oare la capătul drumului marcat de o surpriză uluitoare?

Oke, Janette, Bucuria nepieritoare a iubirii, Oradea, Editura „Casa Cărții”, 2007. – cartea a patra a seriei „Învăluiți de iubire”

Instalarea căii ferate a scurtat distanțele din prerie, făcând posibilă mult așteptata întâlnire dintre Missie și părinții ei, Clark și Marty Davis. Iar vizita se dovedește a fie exact așa cum s-a așteptat fiecare, incluzând aici călduroasa întâlnire cu cei doi adorabili nepoți. Mai apoi însă, acest timp al bucuriei este zguduit de tragedie …

Oke, Janette, Moștenirea veșnică a iubirii, Oradea, Editura „Casa Cărții”, 2007. – cartea a cincea a seriei „Învăluiți de iubire”

Marty și Clark Davis se întorc din Vest de la fiica lor Missie, dar ceilalți copii (Clare, Luke, Ellie, Nandry) ce fac, ce drum își vor alege în viață?

Oke, Janette, Visul împlinit al iubirii, Oradea, Editura „Casa Cărții”, 2007. – cartea a șasea a seriei „Învăluiți de iubire”

Rivers, Francine, Răscumpărată prin iubire, Oradea, Editura Hypogrammos, 2007.

California. Țara aurului. Anul 1850. O vreme în care bărbații își vând sufletul pentru un săculeț de aur, iar femeile își vând trupul pentru un loc unde să-și plece capul. Angel nu se așteaptă din partea bărbaților la nimic altceva decât la trădare. Ajunsă orfană, a fost vândută unui proxenet și împinsă de mic copil în mrejele prostituției. Supraviețuiește ținând aprinsă flacăra urii. Ceea ce urăște mai presus de orice sunt bărbații care se folosesc de ea, ucigându-i sufletul și lăsând-o goală pe dinăuntru. Atunci îl întâlnește pe Michael Hosea care se străduiește din răsputeri s-o învețe alfabetul dragostei adevărate.

Rivers, Francine, Ultimul devorator de păcate, Oradea, Editura Hypogrammos, 2007.

Cadi Forbes, o fetiță de 10 ani, ce nu mai poate trăi cu povara vinovăției ce o apasă zi și noapte, este convinsă că numai devoratorul de păcate i-ar putea readuce liniștea. Însă el îndeplinește ritualul mântuitor doar pentru cei morți: în noaptea în care decedatul este dus la groapă, devoratorul mănâncă o pâine și bea un pahar cu vin, luând astfel păcatele defunctului asupra sa. Cu toate că știe foarte bine că este interzis să-l privească (și cu atât mai mult să-l caute), Cadi este hotărâtă să nu renunțe. Mai ales că, după ce l-a privit în ochi, s-a convins că devoratorul de păcate nu este Diavolul însuși, cum spuneau toți, cu un om foarte, foarte trist. Dar insistența ei deschide răni vechi și dezgropă secrete oribile, bulversând liniștea satului din creierii munților…

Rivers, Francine, Un glas purtat de vânt, vol. I din Trilogia „Emblema Leului, Oradea, Editura Hypogrammos, 2007.

„Quo Vadis”, „Cetatea blestemată”, „Cămașa lui Hristos” sau „Ben Hur”… Prin intermediul fanteziei, autorii acestor romane ne-au purtat în primele veacuri creștine, pentru a cunoaște oameni sau fapte care, spun ei, s-au petrecut … Trilogia „Emblema Leului” se înscrie pe linia acestor romane istorico-creștine.

„Un glas purtat de vânt” ne prezintă istoria unui suflet într-o lume zbuciumată și decadentă. Este istoria Hadasei, o tânără evreică, singura supraviețuitoare din familie în urma distrugerii Ierusalimului, ce ajunge la Roma și apoi în Efes ca sclavă a unei familii romane. Cartea urmărește parcursul vieții ei într-o intrigă captivantă, scoțând în evidență triumful asupra fricii și credincioșia ei față de Dumnzeu.

Afișarea de liste de noutăți la avizierul bibliotecii a avut ca efect mărirea fluxului de cititori la bibliotecă. Oricum, sunt elevi din liceu, în special fete, care vin, din proprie inițiativă, și mă întreabă dacă nu am mai adus ceva nou în bibliotecă.

La avizierul bibliotecii Liceului Teologic „Elim” am postat anunțuri-invitație cu titluri de interes pentru elevii liceului, titluri care nu erau neapărat noutăți în bibliotecă, dar de care noii elevi ai liceului nu erau informați. Astfel că, pentru a-i stimula pe adolescenții din liceu să citească literatură de calitate în domeniul relațiilor dintre fete și băieți, am afișat următorul anunț-invitație:

„Ești îndrăgostit (ă)? Vrei să știi cum să păstrezi relația? Te-ai săturat de relații trecătoare? Vrei să ai parte de o relație semnificativă? Vrei să cunoști dragostea adevărată?

Atunci vino la Biblioteca Liceului „Teologic „Elim” și vei găsi răspuns la întrebările pe care le ai în legătură cu acest subiect! Avem pentru tine cărțile unor scriitori consacrați care te vor ajuta cu sfaturi în acest domeniu:

Eagar, Bob, Puterea pasiunii: aplicarea dragostei lui Cristos la relațiile de prietenie dintre un băiat și o fată, Timișoara, Impact Media, 2003.

Harris, Joshua, Adio amoruri, Cluj – Napoca, Aqua Forte, 2002.

Hufford, Darin; Hufford, Brian, Codul relațiilor: Poți accepta adevărul?, Oradea, Life, 2006.

Ludy, Eric & Leslie, Când povestea de dragoste ți-o scrie Dumnezeu, Oradea, Shalom, 2005.

McDowell, Josh, Secretul artei de a iubi, Cluj – Napoca, Aqua Forte, 2005.

Van Pelt, Nancy L., Curtenie completă, București, Casa de Editură „Viață și Sănătate”, 2004.

O activitate pe care am organizat-o împreună cu profesorii de literatură creștină, în scopul stimulării interesului pentru lectură, am numit-o „Carte și film”.

Am propus pentru lectură și vizionare de film „Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz și „Cămașa lui Hristos” de Lloyd C. Douglas. Am organizat această activitate cu clasele a IX-a, a X-a și a XI a, în total cam 50 elevi. Dintre aceștia toți au vizionat filmele, dar mult mai puțini au citit cărțile (cam 17 elevi). Am stabilit apoi o întâlnire pentru dezbateri libere pe marginea celor două filme vizionate și a celor două cărți.

Majoritatea elevilor ce au participat la această activitate (în special cei care au vizionat numai filmele) au fost impresionați plăcut de ecranizarea celor două cărți, dar au fost și unii elevi, în special din cei care au citit și cărțile, care au fost dezamăgiți de filme, considerând că nu se ridică la înălțimea cărților. Voi prezenta mai jos câteva dintre părerile unor elevi în legătură cu subiectul activității.

„Filmul „Cămașa lui Hristos” este slab realizat. Telenovelă. Cartea este impresionantă. Trăiești odată cu personajele. Te vezi umblând pe aceleași meleaguri pe care a mers și trăit Hristos.”

„Romanul „Cămașa lui Hristos” este de excepție. Îți oferă o imagine clară despre viața primilor creștini. De menționat este devotamentul altruist a lui Demetrius. Filmul … m-a dezamăgit.”

„Romanul „Cămașa lui Hristos” înfățișează o poveste de dragoste impresionată, pe fondul vremurilor tulburi de la începutul creștinismului. Impresionează sacrificiul creștinilor pentru credința lor (Marcelus și Diana pun mai presus de dragostea lor, devotamentul pentru Hristos). Filmul este de prost gust. Personajele din film nu se potrivesc cu descrierile din carte. E trunchiată foarte mult acțiunea în film.”

„Modul în care a îmbinat autorul religia, drama, politica și dragostea într-o singură carte este uimitor. Când o citeam mi-aș fi dorit să fiu acolo…pe drumul spre Ierusalim … să pot vedea privirea Domnului Isus pe care o descrie autorul … am rămas cu nostalgia acelui sentiment… Filmul modifică foarte mult acțiunea din carte și o face în detrimentul acestuia. Personajele în film sunt mult prea vulgare (Marcelus, Demetrius și Diana), le lipsește noblețea din carte.”

„Filmul „Cămașa lui Hristos” e o dezamăgire completă. Nu se poate compara cu romanul. Păcat că au stricat cel mai impresionat roman cu un așa film! Face reclamă proastă cărții. Romanul, în schimb e preferatul meu. Nu există cuvinte pentru o apreciere justă. Cel mai mult m-a impresionat prietenia dintre Demetrius și Marcelus, în ciuda relației de sclav – stăpân ce exista între ei.”

“Quo Vadis” – cel mai bun roman scris vreodată. Descrie foarte bine suferințele creștinilor din timpul persecuțiilor lui Nero, dar și o frumoasă poveste de dragoste dintre o creștină și un ateu, care îl va cunoaște pe Dumnezeu. O carte care merită citită și recitită. Și filmul e realizat bine. Impresionează în film modul cum regizorul a reușit să redea specificul timpului.”

„Romanul „Quo Vadis” impresionează prin descrierea interioarelor. Impresionantă este și lupta lui Ursus cu taurul. De asemenea, mi-a plăcut că apar și personaje biblice. Filmul este reușit; personajele sunt alese perfect, se potrivesc.”

„Mi-a plăcut și cartea și filmul. M-a impresionat maturitatea cu care priveau creștinii încercările, că erau încredințați că sunt de la Dumnezeu spre zidirea lor și nu cârteau. De menționat este și faptul că Ligia L-a pus pe Dumnezeu mai presus de dragostea ei pentru Marcus și apoi Dumnezeu i l-a dat în dar.”

„Quo Vadis” – unul dintre cele mai bune romane care îmbină istoria cu credința. Mi-a plăcut tăria pe care o dovedeau creștinii în fața persecuțiilor. În film impresionantă este scena cu lei: creștinii au privirile îndreptate spre cer atunci când li se dă drumul leilor.”

„Cartea „Quo Vadis” e mult mai faină decât filmul. Filmul e slab în informație; nu poate surprinde profunzimea gândirii și creștinismului cuprinsă în scrisorile dintre Petronius și Vinicius și dintre Ligia și Marcus.”

În urma dezbaterilor, s-a constatat că unora dintre elevii care vizionaseră filmul li s-a trezit interesul de a citi și cărțile. La dezbateri au participat și alți elevi care nu luaseră parte la acțiunea „Carte și film” și aceștia au fost dornici să vizioneze filmele și unii și să citească romanele respective.

Un program pe care l-am folosit în scopul stimulării interesului pentru lectură a elevilor Liceului Teologic „Elim” l-am intitulat „Panoul cu bilețele”. Prima etapă a acestei acțiunii a fost propunerea a trei cărți spre lectură, din domeniul prietenie, relații fete – băieți: Eagar, Bob, Puterea pasiunii: aplicarea dragostei lui Cristos la relațiile de prietenie dintre un băiat și o fată, Timișoara, Impact Media, 2003.; Harris, Joshua, Adio amoruri, Cluj – Napoca, Aqua Forte, 2002.; Ludy, Eric & Leslie, Când povestea de dragoste ți-o scrie Dumnezeu, Oradea, Shalom, 2005.

La avizierul bibliotecii am organizat un panou, împărțit în trei, câte o parte pentru fiecare dintre cele trei cărți. La fiecare carte am afișat și o scurtă prezentare. Elevii au fost instruiți ca, după ce citesc cărțile propuse în această acțiune, să posteze un bilețel cu părerea personală despre cartea citită. Ca perioadă de timp pentru lectură, am lăsat la dispoziția elevilor din liceu lunile martie și aprilie ale anului 2008. Unii dintre elevi au citit numai una dintre cărțile propuse, alții au citit două. Au fost și câțiva care au reușit să le citească pe toate trei. Ca număr de elevi ce au participat la acest program de lectură, au fost, în total, până la sfârșitul perioadei acordată acestui program, 36 elevi, majoritatea fete.

Am demarat acțiunea cu 10 elevi ce s-au înscris inițial în acest program. Pe măsură ce elevii citeau cărțile din program postau bilețele în secțiunea acordată fiecăreia pe panou. Văzând aprecierile colegilor lor la adresa acestor cărți propuse spre lectură, au început să fie interesați de ele și alți elevi din liceu. Am realizat și o clasificare în ordinea preferințelor elevilor. Astfel, preferata a fost „Când povestea de dragoste ți-o scrie Dumnezeu”, urmată de „Adio amoruri”. Pe ultimul loc s-a situat „Puterea pasiunii”.

În urma desfășurării acestei acțiuni de stimulare a lecturii am observat că aprecierile și părerile personale ale elevilor din liceu, care au participat prin lectura cărților și postarea pe panou a bilețelelor, au fost motivatoare și pentru ceilalți elevi. Datorită faptului că în perioada adolescenței, elevii sunt mai afectați de presiunea anturajului și pun sub semnul întrebării foarte multe lucruri, deoarece nu se mai bazează numai pe spusele adulților, ci sunt în căutare proprie de răspunsuri și explicații la principiile ce li se spun (adolescentul nu mai este credul, vrea să verifice totul), aprecierile altora de vârsta lor despre cărți cu subiect de interes adecvat vârstei au fost decisive în hotărârea de a citi aceste cărți.

Mai jos voi prezenta doar câteva dintre aprecierile elevilor asupra celor trei cărți ce au ca subiect modul cum tinerii creștini trebuie să se păstreze curați în relațiile de prietenie fete – băieți.

Ludy, Eric & Leslie, Când povestea de dragoste ți-o scrie Dumnezeu

„O carte foarte bună. Ar trebui citită de toți tinerii ca să înțeleagă care este voia lui Dumnezeu cu privire la relațiile dintre un băiat și o fată.” 

„Îmi place că autorii nu folosesc interdicția. Principiul de a-L pune pe primul loc pe Dumnezeu în alegerea partenerului de viață este unul pe care vreau să îl aplic și în viața mea.”

„Este o carte fantastică, pură, cu adevăruri și învățături demne de urmat. O recomand fiecărui tânăr care vrea să se căsătorească, făcând cea mai bună alegere în viață.”

„N-am găsit până acum o carte mai bună ca asta, te face să știi cum să iubești cu adevărat.”

„Este o carte cu totul și cu totul excepțională. Trebuie citită de toți cei care doresc să se implice într-o relație serioasă.”

Harris, Joshua, Adio amoruri

„Cartea este ceea ce tinerii și adolescenții au nevoie, chiar dacă nu doresc însă de multe ori să audă.”

„E o carte foarte bună, mi-a plăcut deosebit de mult. Joshua Harris are un mod plăcut de a spune lucrurilor pe nume. Merită citită. Dar mai mult merită decizia pe care o iei după ce o citești. Nu vom primi niciodată ce are Dumnezeu mai bun pentru noi, până ce nu i-am dat totul lui Dumnezeu.”

„Citiți–o pentru că merită. Dezbate adevărul despre relațiile trecătoare ale adolescenților, tinerilor.”

„Merită să fie citită de tineri înainte să înceapă o relație de prietenie.”

„Pune punctul pe i. Am citit cartea și am decis să îl las pe Dumnezeu să decidă în viața mea.”

Eagar, Bob, Puterea pasiunii

„O carte deosebită, scrisă cu sinceritate; lucruri concrete de folos pentru tineri.”

„Dacă ar fi să recitesc continuu o carte din care să învăț, să aplic în viața personală de relaționare la persoana pe care o iubesc … atunci aceasta este cartea. O recomand tuturor “disperaților” după o relație.”

„Această carte mi-a schimbat viața. Am înțeles că nu e nevoie să mă mulțumesc cu mai puțin decât dorește Dumnezeu pentru mine la capitolul dragoste.”

Biblioteca Liceului Teologic Penticostal „Elim” Pitești răspunde cerințelor de informare documentară, lectură și studiu ale elevilor, cadrelor didactice și auxiliare și ale celorlalte categorii de cititori înscriși la bibliotecă prin completarea judicioasă a colecțiilor bibliotecii și prin valorificarea acestora. Valorificarea colecțiilor bibliotecii se realizează și prin popularizarea acestora prin metode de stimulare a lecturii precum cele prezentate mai sus. Ne propunem pentru viitor mai multe și variate programe de stimulare a interesului pentru lectură la adolescenții din liceu.