Îngrijirea Pacientului cu Colicistita Acuta
CUPRINS
Argumentul
CAP.I. Îngrijirea pacientului cu colicistita acuta
1.1. Anatomia și fiziologia colecistului ( VEZICA BILIARA )
1.2. Colicistita
1. Definiție
2. Etiopatogenie
3. Diagnostic clinic
4. Diagnostic paraclinic
5. Diagnostic diferențial
6. Evoluție și prognostic
7. Tratament
a) igieno-dietetic
b) medicamentos
C) chirurgical
CAP.II. Îngrijiri generale
2.1. Internarea pacientului în spital
2.2. Asigurarea condițiilor de spitalizare a pacientului
2.3. Asigurarea condițiilor igienice a pacientului
2.4. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative ale pacientului
2.5. Alimentația pacientului
2.6. Administrarea medicamentelor și hidratarea pacientului
2.7. Recoltarea produselor biologice și patologice
2.8. Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor impuse de caz
2.9. Educația pentru sănătate
2.10. Externarea pacientului
CAP.III. Îngrijiri speciale
Cazul 1. Plan de îngrijire
Cazul 2. Plan de îngrijire
Cazul 3. Plan de îngrijire
CAP.IV. Concluzii
Bibliografie
Argumentul
Întrucât colecistita acută este o afecțiune larg răspândită în întreaga lume cu o incidență crescută la toate vârstele începând de la populația tânără, până la vârstele cele mai avansate, solicitând o îngrijire adaptată atât particularităților anatomo-patologice cât și personalității pacienților, consider că această temă este potrivită pentru lucrarea mea de diplomă.
În decursul celor 3 ani de învățământ medical am observat o incidență crescută în această cazuistică. Pot spune că nu eu am ales afecțiunea ci ea m-a ales pe mine deoarece în practică am avut ocazia de a îngriji pacienți cu colecistită acută. În ziua de azi chirurgia, această ramură a medicinii a evoluat mult și putem vorbi fără falsă modestie de ”magie”, ce constă în multă muncă, știință, calm, respect, dar mai ales dragoste față de pacient și suferința lor.
În practică am văzut pacienți care au suferit intervenții chirurgicale, iar expresia feței lor, zâmbetul din ochii lor, după ce s-au vindecat, mi-au justificat oboseala, așteptarea și m-au motivat în a fi o asistentă care odată ce depune jurământul lui Hipocrat să aline durerea și suferința.
„Un zâmbet nu costă nimic, dar oferă mult. El îmbogățește pe cei ce-l primesc, fără a-i face mai săraci pe cei ce-l dăruiesc.
El ia numai o clipă, dar amintirea lui dăinuie uneori pentru totdeauna. Nimeni nu este atât de bogat și puternic încât să poată trece în viață fără el și nimeni nu este mai sărac decât acela care poate fi îmbogățit prin el.
Un zâmbet aduce fericirea în casă, bună-voință în muncă și este semnul prieteniei. El aduce odihnă celor trudiți, veselie celor triști și este cel mai bun leac al naturii pentru necazuri.
Cu toate acestea zâmbetul nu poate fi cumpărat, cerșit, împrumutat sau furat, pentru că el nu are valoare pentru nimeni până când nu este dăruit.“ „DIN ÎNȚELEPCIUNEA ANTICHITĂȚII“
CAP.I. Îngrijirea pacientului cu colicistita acuta
1.1. Anatomia și fiziologia colecistului ( vezica biliara )
Vezicula biliară colecistul sau (fesica fellea) este un diverticul biliar care constituie un organ de depozit și concentrare a bilei. Secreția biliară a ficatului este permanentă dar eliberarea ei în intestin este ritmată de perioade digestive, în perioada interdigestivă bila este adunată în vezicula biliară unde se concentrează de aproape două zeci de ori prin absorbția apei și a sărurilor anorganice, volumul de bilă secretat pe o perioadă de timp adaptându-se capacității reduse a veziculei biliare.
Colecistul este situat în fosa veziculei biliare de pe fața viscerală a ficatului în segmentul anterior al șanțului sagital drept.
Este un organ cavitar ovoid, în formă de pară sau piriformă cu o lungime medie de 7-10 cm și o grosime de 3-4 cm și prezinta trei porțiuni:
fundul veziculei biliare este porțiunea mai dilatată și este orientată spre marginea inferioară a ficatului care prezintă la acest nivel o incizură.
corpul veziculei biliare continuă fundul veziculei biliare în sens ascendent și înspre hil.
colul veziculei biliare este o dilatație in forma de con ce se continuă cu canalul cistic.
Vezica biliară – structură
La exterior vezica biliară prezintă un perete format din 4 straturi:
– tunica seroasă, iar pe fața lipită de peritoneu, țesut conjunctiv.
– stratul subseros care este un spațiu de clivaj cu vase și nervi, pe care îl folosesc chirurgii în colecistectomii.
– stratul muscular ce conține fibre de colagen și elastice.
– stratul mucos ce este la interior.
Malformațiile congenitale ale colecistului pot fi severe, chiar incompatibile cu viața. Malformațiile minore rămân asimptomatice, dar destul de frecvent evoluează cu simptome dispeptice biliare.
Defectele câștigate sunt consecințe ale altor afecțiuni biliare (inflamații, litiază, etc.).
Vascularizația și inervația căilor biliare
Vascularizația este asigurată de:
arterele intră și extra hepatice
plexul venos care drenează în vena portă
Inervația este dată de:
– fibre parasimpatice și simpatice din plexul celiac
Căile biliare conțin și o serie de fibre aferente cu teaca de mielină care conduc stimulii dureroși de la acest nivel.
Fiziologia veziculei biliare
Secreția biliară (bila) reprezintă produsul activității exocrine a ficatului, în 24 h ficatul produce aproximativ 800 ml bilă.
Bila are gust amar și un miros aparte. Culoarea ei este în funcție de proveniență:
– bila veziculară are culoarea închisă, castanie și este cunoscută sub denumirea bilei B;
– bila coledociană are culoarea galben-aurie și este cunoscută sub denumirea bilei A;
– bila hepatică este clară și este cunoscută sub denumirea de bilă C.
Vezica biliară are o densitate cuprinsă între 1010-1035, bila veziculară având densitatea mai mare, pH-ul din canalul coledoc și hepatic variază între 7,4-8 iar pH-ul celei veziculare între 6 și 7, deci slab acid.
Presiunea osmotică a bilei este egală cu cea a plasmei (300 mOsm/l).
Bila este un lichid alcalin, nu este un suc digestiv propriu-zis, deoarece nu conține enzime, dar totuși deține un rol important în special în digestia lipidelor, prin acizii biliari.
Compoziția bilei diferă după proveniența sa:
– fierea hepatică conține 97% apă, 3% reziduu uscat, nu conține mucus.
– fierea veziculară este mult mai concentrată, are 58% apă, 15% reziduu și conține mucus.
Acizii biliari exprimă factori prin care bila intervine în digestie. Fierea contine patru acizi biliari, care intră în constituția vitaminei D, a colesterolului și a hormonilor steroizi: acidul colic, acidul deoxicolic, acidul chenodeoxicolic, acidul litocolic
Rolul acizilor biliari este de absorbție a lipidelor și a vitaminelor liposolubile.
Pigmenții biliari sunt produși de eliminare a catabolismului hemoglobinei, luând naștere din Hb pusă în libertate prin distrugerea globulelor roșii la nivelul ficatului. Ei au un rol fiziologic dau culoarea galben-verzuie a bilei și culoarea caracteristică materiilor fecale.
Colesterolul se găsește în proporție de 1-2% având proveniență exogenă (alimentară) și endogenă (metabolică). Se absoarbe cu ușurință din intestin dacă există și suc pancreatic necesar pentru eliminarea și solubilizarea sa.
Atribuția sărurilor biliare în digestie
Fierea are un rol important pentru digestia și absorbția lipidelor.
Deși bila nu conține fermenți digestivi (enzime) prin prezența sărurilor biliare ea capătă o funcție digestivă. Sărurile biliare sunt substanțe tensioactive, ele scad tensiunea superficială a picăturilor de grăsime și favorizează emulsionarea lor.
La nivelul intestinului subțire, sărurile biliare formează cu acizii grași insolubili în apă, complexe coleinice și micelii hidrosolubile care pot traversa ușor membrana celulelor intestinale. Este favorizată, astfel absorbția lipidelor și a vitaminelor liposolubile.
Sărurile biliare au și rolul de a stimula peristaltismul intestinal, secreția biliară a ficatului, adică funcție coleretică și rolul de a preveni putrefacția proteinelor în intestinul gros adică rol antiputrid.
Mecanismul secreției biliare. Eliminarea bilei
Fierea formată continuu în celulele parenchimatoase hepatice și în celulele Kupffer ajunge prin canalul hepatic și canalul cistic în vezicula biliară de unde este eliminată intermitent în funcție de alimentație prin canalul coledoc în intestin.
Rolul determinant în mecanismul de eliminare intermitentă a bilei este îndeplinit de contracțiile veziculei biliare și de relaxarea sfincterului Oddi care constă într-o îngroșare a musculaturii circulare la afluența canalului coledoc în ampula Vater.
În perioadele interdigestive coledocul este contractat iar presiunea depășește 50-70 mm Hg. Bila înmagazinată în vezicula biliară se concentrează prin reabsorbția apei și sărurilor minerale, putându-și reduce volumul de 10 ori.
Se adună în schimb mucus excretat de mucoasa veziculei, bila veziculară devenind așadar mai vâscoasă datorită mucusului. Eliminarea bilei este produsă de contracția veziculei biliare și relaxarea sfincterului coledocian.
Reglarea secreției și excreției biliare
Funcția de excreție a bilei se numește colereză, iar factorii care o stimulează se numesc factori coleretici. Funcția de excreție a bilei din vezicula biliară se numește colagogă și este stimulată de substanțe colagoge. Mecanismul neuronal este acela care regleaza cele 2 rocese.
În perioada dintre mese sfincterul Oddi este de 30 cm, în momentul pătrunderii alimentelor în duoden are loc prin reflexe locale și generale relaxarea sfincterului Oddi și contracția peretelui vezicii cu eliminarea bilei.
Se stie ca sistemul nervos simpatic are efecte opuse, determinând relaxarea vezicii și contracția sfincterului Oddi.
Efecte bilirogene au hormonii duodenali, colecistokinina și pancreazinina.
Secreția colecistokinina este determinată de contactul mucoasei duodenale cu HCI și cu diverse alimente cu conținut lipidic și diferă de pancreazinina prin faptul că nu influențează secreția pancreatică. Glucidele inhibă secreția biliară.
Funcțiile veziculei biliare
Fierea este secretată de ficat continuu în cantitate de 1-2 l/zi, variind în funcție de circulația sărurilor biliare și de acțiunea diferitelor substanțe asupra colerezei.
1. Funcția de concentrare este cea mai importantă și se datorează în primul rând capacității de absorbție a epiteliului vezicular.
2. Funcția secretorie constă în secreția de glicoproteine, predominant la nivelul colului veziculei cunoscuți sub denumirea de mucus, mucine, mucoproteine, mucopolizaharide, glicoproteine. Volumul secretat este cea de 20ml/zi crescând în litiaza veziculară.
3. Funcția motorie constă într-o activitate spontană, ritmică și lentă a veziculei
1.2. Colicistita
1. Definiție
Reprezintă inflamația acuta a colecistului cauza principala fiind prezenta in colecist a unor asocieri de colesterol si saruri biliare menționate ca si calculi veziculari („pietre la fiere”). Calculii veziculari pot produce mici leziuni pe peretele colecistului, care se poate inflama.
2. Etiopatogenie
Colecistita acută este determinata în esență de obstrucția infundibulo-cistică.
Aceasta are mai multe cauze:
litiaza veziculară și cistică;
torsiunea, angulația și cudarea canalului cistic;
malformația canalului cistic;
prezența anomaliilor vasculare;
fibroza secundară inflamației canalului cistic;
compresiunea cisticului prin aderență;
periduodenita;
inflamația și edemul zonei infundibulo-cistice, prin contiguitate de la un ulcer peptic;
retenția prin paraziți (ascarizi);
compresia de către ganglionii limfatici hipertrofici;
infiltrația neoplazică;
colmatarea prin noroi biliar, exudat inflamator
Obstrucția canalului cistic reprezintă mecanismul cel mai frecvent în patogeneza bolii.
Se stie ca femeile fac mai des calculi decat barbatii.Aparitia calculilor tin de anumiti factori cum ar fi :persoane supraponderale . cei care au antecedente in familie de calculi biliari , la cei cu colesterolul si trigliceridele marite ,gravidele , persoamici leziuni pe peretele colecistului, care se poate inflama.
2. Etiopatogenie
Colecistita acută este determinata în esență de obstrucția infundibulo-cistică.
Aceasta are mai multe cauze:
litiaza veziculară și cistică;
torsiunea, angulația și cudarea canalului cistic;
malformația canalului cistic;
prezența anomaliilor vasculare;
fibroza secundară inflamației canalului cistic;
compresiunea cisticului prin aderență;
periduodenita;
inflamația și edemul zonei infundibulo-cistice, prin contiguitate de la un ulcer peptic;
retenția prin paraziți (ascarizi);
compresia de către ganglionii limfatici hipertrofici;
infiltrația neoplazică;
colmatarea prin noroi biliar, exudat inflamator
Obstrucția canalului cistic reprezintă mecanismul cel mai frecvent în patogeneza bolii.
Se stie ca femeile fac mai des calculi decat barbatii.Aparitia calculilor tin de anumiti factori cum ar fi :persoane supraponderale . cei care au antecedente in familie de calculi biliari , la cei cu colesterolul si trigliceridele marite ,gravidele , persoanele la menopauza .
Forme anatomo-clinice care pot apare sunt colicistita :
-acută catarală „congestivă”,
-acută flegmonoasă „supurantă”,
– acută gangrenoasă „necrotică”, –
– acută cu plastron „plastron colecistic”,
Alte forme pot fi :
Cele icterice: secundare în primul rând litiazei coledociene, dar și angiocolitei fără suport litiazic.
Colecistita gangrenoasă: la vârstnici cu semne locale puține, dar semne generale grave cu toxicomie.
Colecistita emfizematoasă.
Colecistita acută postoperatorie: ridică probleme de diagnostic pentru că simptomatologia se intrigă în mare parte cu evoluția postoperatorie
3. Diagnostic clinic
Diagnosticul de colecistită acută se stabilește pe baza anamnezei și a examenului clinic obiectiv și examenele paraclinice.
Examenul clinic al pacientului decelează o limitare a mișcărilor respirației abdominale.
Mișcările respiratorii sunt scurte și sacadate, deoarece respirațiile ample și profunde intensifică durerea prin efectul de creștere a presiunii intraveziculare în timpul coborârii diafragmului.
La palpare se poate decela apărarea musculară limitată în hipocondrul drept sau mai rar o contractură localizată a musculaturii din cadranul superior drept sau jumătatea dreaptă a abdomenului; manevra Murphy devine pozitivă (vezica biliară palpabilă în hipocondrul drept, în inspir profund, intens dureroasă). La palpare, poate fi evidențiată hiperestezia cutanată abdominală.
La percuția grilajului costal drept atât în regiunea triorară cât și în cea posterioară se intensifică durerea abdominală (în hipocondrul drept).
Uneori se constată o tumefacție pseudotumorală mai intensă, dură, imprecis delimitată, numită plastron colecistic.
Simptomul major este durerea.
Durerea abdominală este declanșantă după ingerarea unor alimente colecistochinetice smântână, grăsimi, frișcă, tocături, lapte, prăjeli, mezeluri, maioneză, ouă, alcool), pot fi incriminate și produse celulozice ca: fasolea, mazărea, varza, etc., alteori este vorba de o alimentație dietetică, dar în cantități mari. Durerea se datorează unor contracții spastice reflexe ale veziculei sau căilor biliare, de regulă durerea debutează în hipocondrul drept, iar iradierea sa este neuniformă. În colica biliară tipică durerea iradiază dorsal în dreapta urcând uneori spre vârful omoplatului, mai rar coborând în zona lombară. Tot atât de caracteristică, este și iradierea în umărul drept sau epigastru. Este posibilă rareori și o propagare descendentă spre flancul și fosa iliacă dreaptă, extrem de periculoasă prin confuzia diagnostică la care poate duce. Iradierea precardiacă se întâlnește de regulă la coronarieni. Intensitatea durerii este extrem de inegală. Se cunosc toate variantele, de la cea justă la cea violentă. Modul de instalare, este de cele mai multe ori brusc, dar poate fi și progresiv. Durerea este variabilă, dar pe măsură ce procesul inflamator avansează, durerea devine persistentă și severă fiind exagerată de mișcare, de zguduire și apăsare în hipocondrul drept unde se află punctul cistic.
Durerea este însoțită de multe ori și de alte manifestări dintre care fenomenele dispeptice cum sunt:
– grețurile și vărsăturile: sunt simptome constante.
– simptome generale: bolnavul prezintă: cefalee, febră, frison și uneori stare de agitație. Hipertensivii fac ascensiuni ale valorilor tensionale, iar la coronarieni pot surveni crize anginoase veritabile. Când colecistita se asociază cu pancreatita, durerea iradiază în bază, sau în regiunea lombară superioară predominantă în stânga. Când procesul inflamator determină inflamația veziculei biliare intensitatea durerii din hipocondrul drept scade prin dispariția distensiei veziculare, durerea generalizându-se în tot abdomenul, datorită peritonitei biliare. În general durerea abdominală din colecistita acută nu cedează decât parțial sau temporar la antispastice și analgezice.
– semne fizice: în majoritatea cazurilor, examenul obiectiv pune în evidență o creștere a sensibilității hipocondrului drept și a porțiunii superioare a flancului drept. Hiperestezia poate fi evidențiată prin frecvența grilajului costal drept, atât în regiunea anterioară, cât și în cea posterioară.
– icterul: de obicei el are o intensitate modestă, este pasager, urmează apariția durerii la mai multe ore și cedează spontan sub tratament medical.
4. Diagnostic paraclinic
Investigațiile de laborator sunt efectuate produselor biologice și patologice care completează simptomatologia bolii cu elemente obiective, exprimând modificările apărute în morfologia, fiziologia și biochimica organismului, reflectă evoluția bolii și eficacitatea tratamentului, confirmă vindecarea sau semnalizează apariția unor complicații.
Cele mai semnificative examene de laborator în colecistita acută sunt:
a) hemoleucograma
b) bilirubina
c) examene funcționale hepatice
d) examenul amilazelor
Examene radiologice:
A. Examene uzuale
– Radiografia abdominală pe gol
– Ecografia abdominală
– Colangio-colecistografia intravenoasă
– Scintigrafia
B. Examene moderne
Tomografia computerizată sau rezonanța magnetică nucleară nu sunt explorări de rutină, eventual pot fi utilizate de excepție și ecografia la ghidarea unei puncții aspirative percutane transhepatice a colecistului (în scop diagnostic – bilicultură sau terapeutic-drenaj).
C. Examene nespecifice
Electrocardiograma (EKG) este necesară pentru precizarea stării cardiace a bolnavului, deseori la vârstnici și pentru eliminarea diagnosticului de infarct miocardic.
5. Diagnostic diferențial
De cele mai multe ori colecistita acută este suspectată în prezența unei colici biliare, de
intensitate mare și constantă, rezistentă la terapia analgezică și antispastică, însoțită de febră și de apărare musculară, la un bolnav cu trecut biliar și eventual cu semne radiologice de litiază biliară.
Colecistata acută terbuie diferențiată de:
Pancreatita acută;
Ulcerul gastro-duodenal perforat;
Litiaza veziculară;
Cancerul vezicular;
Infarctul miocardic;
Colica reno-ureterală dreaptă;
Apendicita acută cu sediu subhepatic.
6. Evoluție și prognostic
Evoluția este destul de imprevizibilă, unele cazuri pot rămâne latente toată viața, altele pot fi zgomotoase la scurt timp după apariția calculilor.
Bolnavii cu colecistită acută trebuie operați deoarece un colecist acut poate perfora și poate determina o peritonită generalizată sau una localizată. Uneori procesul supurativ continuă și se dizolvă sub această peritonită localizată cu abcese locale, având răsunet important asupra stării generale a bolnavului.
Fenomenul de repetare a colicilor face din individ un mare suferind, iar pe măsură ce frecvența lor crește sporește și riscul complicațiilor. O colică biliară, de obicei nu este periculoasă și în majoritatea cazurilor nu este urmată de complicații.
Prognosticul în general depinde de respectarea dietei și de inflamațiile supraadăugate și este agravat de incidența mare a complicațiilor.
Complicațiile colecistitei acute sunt multiple și deseori grave.
Însușirea lor atrage atenția asupra unor posibilități evolutive de temut. Subliniem în special coleperitoneul localizat sau generalizat. Acesta survine prin perforația formelor flegmonoase. Sediul de elecție este regiunea fundică a colecistului, mai slab vascularizat.
Colecistopancreatita acută, formă clinică de mare severitate sugerată de accentuarea vărsăturilor, iradierea durerii „în bară” spre hipocondrul stâng, alterarea stării generale și certificată de creșterea importantă a amilazelor serice și urinare.
Angiocolita acută severă exprimată prin durere, febră, frison și icter ce amplifică tabloul inițial al colecistitei acute.
Supurațiile pericolecistice sunt de cele mai multe ori consecința evoluției unei colecistite acute neglijate sau tratate exclusiv prin mijloace medicamentoase.
Abcesele ce se constituie în aceste cazuri pot fi multiple și au localizări variate, în jurul veziculei biliare juxtacoledociene sau în patul hepatic al colecistului. Simptomatologia clinică nu este întotdeauna evidențiată, evoluția lor poate îmbrăca un caracter torpid, trenant, cu semne generale și locale șterse.
Pediculita scleroasă – cointeresarea inflamatorie și infecția torpidă de vecinătate pot duce la constituirea unor leziuni fibroase a pediculului hepatic, adevărate complicații când afectează coledocul.
Ileusul biliar – consecință a eliminării printr-o fistulă colecisto-duodenală a unui calcul voluminos, care va conduce la obstrucția lumenului jejunului sau ileonului.
7. Tratament
a) igieno-dietetic
Tratamentul igieno-dietetic constă în repaus absolut la pat, pungă cu gheață aplicată în regiunea hipocondrului drept, în caz de vărsături repetate se instituie aspirație nazogastrică. Aportul caloric și hidroelectrolitic se asigură preoperator și postoperator printr-o dietă care pune în repaus funcția coleretică, colecistokinetică.
În prima zi după cedarea fenomenelor dureroase se întrebuințează un regim hidrozaharat compus din ceaiuri slabe de mușețel sau sunătoare, iar în a doua și a treia zi se adaugă pâine prăjită, supe mucilaginoase de orez și sucuri de fructe. După 2-3 zile regimul de cruțare digestivă, fără proteine și grăsimi, este treptat îmbogățit prin adaos de alimente care conțin proteine și lipide ușor digerabile, neiritante, cu valoare calorică ridicată: supe de zarzavat cu fidea; creme de legume; cartofi copți; miere de albine; carne de vită preparată sub formă de perișoare sau rasol; compoturi
b) medicamentos
Tratamentul medicamentos se aplică atât preoperator, cât și post-operator.
Tratamentul tradiționalist medical este: calmarea durerii; îndepărtarea spasmului căilor biliare; suprimarea secreției gastrice; asigurarea aportului caloric și hidroelectrolitic; prevenirea infecției secundare; monitorizarea medico-chirurgicală; revulsia locală.
– Calmarea durerii și îndepărtarea spasmului căilor biliare. Obstacolul mecanic de la nivelul defileului infundibulocistic se însoțește întotdeauna de spasmul musculaturii nete al căilor biliare, care accentuează obstrucția și hipertensiunea intraveziculară, generatoare de durere. În practică se administrează: Atropină i.m. l-2 mg/zi; No-spa i.m. 6-8 fiole/zi; Algocalmin 3-4 fiole/zi; Mialgin 1-2 fi pe zi i.v. De obicei, medicamentele antispastice enumerate se asociază, iar dozele se stabilesc de la caz la caz și de la un moment evolutiv la altul. Când antispasticele majore și analgezicele nemorfimice nu sunt eficace, se instituie o perfuzie endovenoasă cu Xilină în doză minimă de 500 mg/zi, vehiculată de soluții izotonice de glucoză și ser fiziologic.
Când durerea este foarte severă se poate administra și Fortralul, pot fi asociate medicației antispastice majore.
– Domolirea vărsăturilor – când bolnavul varsă, deci nu se pot administra medicamente per os, se administrează: Emetiral supozitoare; Torecan Bole; Metoclopramid fiole.
– Prevenirea și tratamentul infecției secundare – cel puțin în faza inițială colecistitei acute calculoase sau necalculoase, dar obstructive, infecția lipsește și antibioterapia nu este necesară. Pe măsură ce procesul inflamator evoluează, vezicula biliară se poate infecta de cele mai multe ori cu bacili, coli și enterococ. Antibioticul de elecție este Ampicilina i.m. 6-8 g/zi, care are avantajul de a se elimina prin bilă realizând concentrații considerabile în căile biliare.
Dacă Ampicilina se dovedește a fi ineficace se adaugă Kanamicină 1-2 g/zi. Această asociație de antibiotice acoperă aproape în întregime spectrul bacteriologic al infecției secundare.
Dezavantajul tratamentului medical
1. Vindecarea episodului acut în colecistita acută fără leziuni distructive nu scutește bolnavul de o nouă acutizare, dată fiind persistența litiazei.
2. In cazul formelor medii și grave aportul hidric, electrolitic, caloric și vitaminic se face în primele 3-5 zile numai parenteral, perfuzabil cu soluții glucozate 5-10%, tamponate cu insulină: 1 U insulină ordinară pentru 2 g glucoză, vitaminele B1, B6, C, câte 2 fiole/zi, cât și soluții de electrolit (Na+, K+, Ca2+) în functie de rezultatul ionogramei serice. Hidratarea și alimentația parenterală se înlocuiesc treptat cu forme orale numai în cazurile favorabile în care procesul inflamator se remite treptat.
c) chirurgical
Tratamentul chirurgical – reprezintă conduita de elecție în colecistita acută.
Alegerea momentului optim de aplicare a lui este dependentă de parametrii care țin de tipul clinic al bolii, gradul de severitate al evoluției și factorii de prognostic nefavorabil.
Se face intervenția chirurgicală de urgență în formele care în momentul internării au o evoluție evidentă sau se însoțesc de complicații majore (colecistita emfizematoasă, gangrenoasă, perforație, ileus biliar). Pentru extirparea vezicii biliare se folosesc mai multe metode:
Intervenția indicată în colecistita acută este colecistectomia care reprezintă extirparea vezicii biliare cu tot cu calculi, astfel suprimându-se sediul inflamației. Există trei metode de colecistectomii:
Colecistectomia precoce – se practică după un interval de 72 de ore de la internare, la cei care diagnosticul nu a fost cert sau tratamentul nu a avut rezultate favorabile. În acest interval se completează investigațiile specifice și cele generale, concomitent cu pregătirea preoperatorie.
Colecistectomia întârziată – se efectuează la 4 – 8 săptămâni de la rezolvarea conservatoare a puseului acut, situația întâlnită în cazurile necomplicate, la persoanele în vârstă cu afecțiuni concomitente severe, care refuză inițial actul chirurgical.
Colecistectomia deschisă sau celioscopică este metoda chirurgicală de elecție, rezolvă 90% din cazuri de colecistită acută. Ea implică și rezolvarea pre- și intraoperatorie a căii biliare principale prin decalarea și rezolvarea eventualilor calculi migrați sau fistulelor biliare.
colecistectomia laparoscopică, metodă introdusă în practica medicală în 1988, deși necesită un timp operator mai lung decât o colecistectomie deschisă, are avantajul ca durata spitalizării se reduce la 24-48 ore. De asemenea, durerile generate de intervenții sunt mai mici și dispar mai repede, iar reluarea activității curente de către pacient se face după 1-2 săptămâni, față de 4-6 săptămâni cât sunt necesare după o colecistectomie deschisă. Contraindicațiile acestei intervenții sunt în: infarct miocardic în cele trei luni anterioare; ciroză hepatică; hipertensiunea arterială severă sau malignă; concomitența unui neoplasm; vârsta înaintată; obezitatea excesivă.
Tratamentul profilactic
Urmărește profilaxia cauzelor care favorizează apariția afecțiunii:
Depistarea și tratarea precoce a infecțiilor microbiene de vecinătate.
Tratarea dischineziei biliare și a diabetului zaharat.
Depistarea și tratarea chirurgicală a litiazei biliare.
Combaterea obezității.
Tratarea afecțiunilor endocrine și a tulburărilor din climax.
Alimentația echilibrată, preparată corespunzător, fără exces de grăsime.
CAP.II. Îngrijiri generale
Asistenta medicală este persoana care poate acorda îngrijiri calificate, cu devotament, posedând cunoștințe tehnice necesare și având un simț al responsabilității foarte dezvoltat.
Funcțiile ei se concretizează în acordarea acestor îngrijiri competente persoanelor a căror stare o necesită, ținând cont de nevoile afective, spirituale și fizice și în observarea și comunicarea către ceilalți membri ai echipei de îngrijire a condițiilor ce exercită un efect important asupra sănătății pacientului.
Rolurile asistentei medicale constau în:
rol de îngrijire;
promovarea igienei spitalicești;
organizarea și gestionarea îngrijirilor;
pregătirea și perfecționarea elevelor asistente medicale, asistentelor medicale debutante și cadrele auxiliare;
educarea sanitară a pacienților și persoanelor sănătoase, având ca scop promovarea sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor, ajutorul vindecării și recuperare.
2.1. Internarea pacientului în spital
De la serviciul internări pacientul este condus la secția de specialitate indicată de medicul care la internat . Aici medicul șef de secție hotărăște salonul in care va fi internat tinand seama de diagnostic, stadiul si gravitatea bolii.
Etape de executie
Timpi de executie
1. Primirea bolnavului de catre asistenta sefa
Asistenta sefa inregistreaza datele de identificare de pe F.O. in registrul de intrari-iesiri a sectiei
Noteaza pe F.O. nr de inregistrari din registrul de sectie
Completeaza o anexa la foaia de alimentative pentru ca noul sosit sa primeasca alimentatia necesara din ziua internarii sale
Preda bolnavul asistentei de salo
2. Preluarea bolnavului de catre asistenta de salon
Asistenta de salon indruma bolnavul in salonul indicat
Ii face cunostinta cu ceilalti bolnavi din salon
Il ajuta sa-si aseze obiectele pers pe noptiera
Ii adduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara al sectiei pe care il va citi pacientului
I se explica pacientului ce are de facut in vederea recoltarii produselor pentru analize de laborator si pregatirea pentru investigatii
Intocmirea conditiei de evidenta a miscarii bolnavilor in sectie
Scop: asigurarea evidentei bolnavilor internati in sectie pe baza foii de observatie. Asistenta sefa asigura in condica intrare-iesire a sectiei evident bolnavilor internati. Zilnic totalizeaza datele primate de la ceilalti asistenti care raporteaza nr bolnavilor din saloanele lor si nr paturilor libere.
Condica de intrate-iesire a sectiei are urmatoarele rubric:
Nr curent: nr de inregistrare, numele si prenumele bolnavului, data internarii, salonul, diagnosticul, data iesirii, starea la iesire.
Datele totalizate privind nr de paturi libere si nr de bolnavi din sectie sunt communicate zilnic biroului internari.
Foaia de observatie se pastreaza intr-o mapa pentru fiecare salon, intr-un loc inaccesibil pacientilor deoarece unele date cuprinse in foi ar putea fi interpretate gresit de ei si i-ar demoraliza. Dupa iesirea bolnavului F.O. de pastreaza in arhiva sectiei sau a spitalului in ordinea plecarii (data iesirii) bolnavului.
Completarea datelor gelerale ale F.O. si a documentelor de miscare a bolnavului
F.O.= dosarul bolnavului pentru perioada internarii sale. Aceasta este un document medico-legal, stiintific si de gestiune constituind un instrument necesar activitatii personalului sanitar deoarece ea sintetizeaza riguros, stiintific datele examenului clini, evolutia pacientului si tratamentul. Dupa inregistrarea bolnavilor se va complete partea generala de F.O.
Iesirea se face pe baza unui bilet de iesire din spital scris de medic sai asistentul medical. Spitalul poate interna bolnavi si prin transfer de la un spital la altul fiind necesara completarea unu bilet de transfer.
2.2. Asigurarea condițiilor de spitalizare a pacientului
Asistenta conduce bolnavul în salon, îl ajută să-și aranjeze obiectele personale în noptieră și să se instaleze comod și în poziția indicată de medic în pat.
Bolnavului i se aduce la cunoștință regulamentul de ordine interioară a secției precum și indicațiile medicului referitoare la alimentație, poziție indicată dacă este cazul și scopul acestuia. Asemenea i se explică necesitatea și modul recoltării de produse biologice și patologice în vederea efectuării analizelor de laborator indicate de medic.
Se vor asigura condițiile de mediu necesare ameliorării și vindecării bolii. Pentru a crea un mediu de securitate și confort și pentru a diminua factorii de stres este indicat ca saloanele să aibă o capacitate de 2, maxim 4 paturi cu o temperatură de 18-20°C, să fie curate, liniștite și bine aerisite cu aer umidificat.
Asistenta va completa o anexă la foaia de alimentație pe care o va trimite la blocul alimentar, astfel noul pacient va primi alimentația necesară încă din prima zi de internare. Bolnavilor li se acordă o pregătire preoperatorie și postoperatorie în vederea asigurării condițiilor optime necesare intervenției și a procesului de vindecare precum și pentru evitarea unor complicații grave și nedorite.
Asistenta observă și este obligată să consemneze aspectul general, înălțimea, greutatea, vârsta, aspectul tegumentelor și mucoaselor, faciesul și starea psihică a bolnavului. Ea va urmări necesitățile pacientului, manifestările de dependență în vederea satisfacerii acestora.
Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale și patologice ale pacientului precum și bolile care au influență asupra anesteziei și intervenției (afecțiuni pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie, etc.).
Pregătirea și schimbarea patului
Schimbarea lenjeriei de pat se va efectua zilnic sau ori de câte ori este nevoie. Avem nevoie de lenjerie curată completă și schimbarea se va face în funcție de gravitatea stării pacientului.
Dacă pacientul nu este dependent de aparate și se poate mobiliza, schimbarea lenjeriei se va face fără pacient în pat. Dacă starea pacientului nu permite mobilizarea lui atunci schimbarea lenjeriei se va face cu pacientul în pat. Când pacientul se poate întoarce în decubit lateral schimbarea lenjeriei se va face în lungimea patului, iar când poate fi sprijinit în poziție șezând schimbarea se face în lățime.
Observarea pozitiei bonavului
Pozitia pacientului in pat este determinate de boala si starea generala. Bolnavul poate avea o pozitie active, pasiva si fortata.
Pozitia activa: bolnavul se misca singur neavand nevoie de ajutor, pozitia sa fiind identical cu cea a omului sanatos.
Pozitia pasiva: in stare grava pacientul este lipsit de forta si are nevoie de ajutor pentru miscare si schimbarea pozitiei.
Pozitia fortata: pacientul are o pozitie neobisnuita impusa de boala sau de necesitatea efectuarii unui tratament
Aceasta pozitie este intalnita in fracture, in crize abdominale.
pozitia decupid dorsal
bolnavul este culcat pe spate cu fata in sus fara perna, este indicate in unele afectiuni ale coloanei verticale.
Bolnavul este culcat pe spate cu fata in sus, pe o perna subtire. Este idnicat in anemii:posthemoragice, in afectiuni cerebrale
Bolnavul este culcat pe spate cu fata in sus si cu 2 perne.
pozitia de decubit lateral(drept sau stang)- bolnavul este culcat pe o parte/dreapta sau stanga cu o perna sub cap cu membrul inferior care este in contract cu suprafata patului intins, iar celalt indoit si spatele sprijinand cu o perna sau un sul, aceasta pozitie este indicate in meningita, pleurezi=acumulare de lichid in cavitatea pleurala.
pozitia decubit ventral – bolnavul este culcat pe abdomen cu fata in jos, capul esteintors intr-o parte, bratele indealungul corpului sau flectate si asezate la stanga si la dreapta capului cu partea palmara pe suprafata patului. Sub glezne se aseaza un sul sau picioarele pot fi mentinute in unghii drept printr-un gol creat intre saltea si tablia patului.
Este indicate in cazul pacientilor inconstienti, in caz de paralizie si la cei cu escare ale
regiuni sacrate.
pozitia sezanda:
in pat : bolnavul este mentinut sezand in patul sau, trupul realizand un unghi de 900 cu membrele inferioare prin ridicarea azonierei patului. In cazul in care paturile au somiera, pozitia se realizeaza cu ajutorul rezamatorului de spate sau cu 4-5 perne. Gambele sunt in semiflexie sub genunchi se aseaza un sul, iar la picioarele bolnavului se plaseaza sprijinatorul. Sub brate se plaseaza cate o perna se intalneste la bolnavi dispneici in criza de astm bronsic si insuficienta cardiac. Aceasta pozitie favorizeaza respiratia
in fotolii:pacientul s-a asezat confortabil in fotoliu si acoperit cu o patura
pozitia semisezanda se realizeaza sprijinand spatele bolnavului cu 2 perne, sub talpi se aseaza un sprijinator pentru ca bolnavul san u alunece spre extremitatea distala. Este indicate in primul ajutor acordat bolnavului cu tulburari de deglutitie, comatosiilor si in cursul anesteziei generale.
pozitia sezanda cu gambele atarnate se realizeaza la marginea patului din pozitia sezanda sub picioarele bolnavului se aseza un tamburel
pozitia decliva(trendelenburg) se realizeaza prin coborarea patului la extremitatea proximala cu 600, incat bolnavul sta cu capul mai jos decat corpul. Este indicate in anemii grave in hemoragii ale membrelor inferioare, ale organelor genitale dupa intervetie ginecologica
pozitia proclina: se obtine prin ridicarea extremitatii proximale a patului, este inversul pozitiei declivei
Mobilizarea bolnavului începe cu mișcări active și pasive: mișcarea capului, degetelor, mâinii, gleznelor, mișcarea și schimbarea de poziție a membrelor superioare și inferioare, păstrând poziția de decubit.
Urmează:
– așezarea în poziția șezând, în mod pasiv la început
– așezarea în poziția șezând – în mod activ, de mai multe ori/zi – crescându-se numărul de minute
– așezarea în poziție șezând la marginea patului, fotoliu în mod pasiv, apoi activ
– așezarea pacientului în poziție ortostatică și primii pași
2.3. Asigurarea condițiilor igienice a pacientului
Asistenta medicală are un rol deosebit în realizarea și asigurarea igienei bolnavului, un element primordial referindu-se la:
aerisirea salonului (în perioadele reci se va avea în vedere ca pacientul să fie întors cu spatele către fereastra deschisă, sau va fi bine acoperit cu pătura pe spate și cap); se va evita așezarea în zone expuse curenților de aer.
menținerea curățeniei riguroase a saloanelor și dezinfecția periodică, aplicând măsuri de asepsie și antisepsie.
curățenia așternuturilor și a lenjeriei de corp – schimbarea ei de câte ori este nevoie, sau protejarea patului cu mușama și aleză. Se urmărește ca lenjeria să nu fie strânsă și mototolită – favorizează escarele de decubit.
Toaleta bolnavului se va face la pat sub formă de băi parțiale sau complete, în măsura în care bolnavul poate fi mobilizat.
Asistenta medicală va lua măsuri de precauție în timpul băii, pentru ca bolnavii să nu fie expuși curenților de aer.
Curățarea tegumentelor întregului corp se efectuează pe regiuni, descoperindu-se treptat numai zonele care se spală.
Scopul efectuării toaletei este îndepărtarea de pe suprafața pielii a stratului cornos, descuamat și impregnat cu secrețiile glandelor sebacee sau sudoripare, a microbilor sau a altor substanțe străine care aderă la piele, având ca efect activarea circulației cutanate, crearea unei stări de confort pentru bolnav. Pentru efectuarea toaletei, asistenta medicală trebuie să aibă în vedere următoarele:
– să convingă pacientul cu mult tact și delicatețe
– să menajeze pacientul, protejându-l cu un paravan față de ceilalți bolnavi
– să asigure o temperatură adecvată în salon, pentru a-l feri de răceală
– să pregătească materialul necesar în prealabil, pentru ca îngrijirile să fie cât mai operative
– să acționeze rapid, sigur dar cu blândețe pentru a scuti bolnavul de alte suferințe și de efort sau oboseală.
Indiferent de regiunea căreia i se face toaleta, patul este protejat cu mușama și aleză. Dacă bolnavul se poate deplasa, se preferă efectuarea băii generale în sala de duș.
2.4. Monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative ale pacientului
Funcțiile vitale (respirația, pulsul, tensiunea arterială, temperatura) sunt frecvent utilizate ca indicatori ai stării de sănătate sau de boală.
Acestea se măsoară în următoarele cazuri:
când intervine o schimbare în starea de sănătate a unei persoane
când este admis într-o unitate spitalicească (la internare, pe toată perioada spitalizării și la externare)
înainte și după proceduri invazive de diagnostic
înainte și după intervenții chirurgicale
înainte și după efectuarea intervențiilor de îngrijire care pot influența funcțiile vitale.
Respirația
Evaluarea funcției respiratorii a pacientului e un indiciu al evoluției bolii, al apariției unor complicații și al prognosticului.
Elemente de apreciat
– tipul respirației
– amplitudinea mișcărilor respiratorii
– ritmul
– frecvența
Intervențiile asistentei:
– așezarea pacientului în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată
– plasarea mâinii, cu fața palmară pe suprafața toracelui
– numărarea inspirațiilor timp de un minut
– consemnarea valorii obținute pe foaia de temperatură
R= 16-18 r/min
Pulsul
Evaluarea funcției cardio-vasculare
Elemente de apreciat
– ritmicitatea
– frecvența
– celeritatea
– amplitudinea
Locuri de măsurare
– orice arteră accesibilă palpării și care poate fi comprimată pe un plan osos (artera radială, humerală, carotidă, femurală, temporală, tibială, superficială, pedioasă)
Intervențiile asistentei
– pregătirea psihică a pacientului
– spălarea pe mâini
– reperarea arterei
– fixarea degetelor palpatoare pe tractul arterei
– exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor
– numărarea pulsațiilor timp de un minut
– consemnarea valorii obținute printr-un punct pe foaia de temperatură
P = 60-80/min
Tensiunea arterială
Evaluarea funcției cardiovasculare (forța de contracție a inimii, rezistența determinate de elasticitatea și calibrul vaselor)
Elemente de evaluat
– tensiunea arterială sistolică (maximă)
– tensiunea arterială diastolică (minimă)
Intervențiile asistentei
– pregătirea psihică a pacientului
– asigurarea repausului fizic și psihic timp de 15 minute
– spălarea pe mâini
– se aplică manșeta pneumatică pe brațul pacientului, sprijinit în extensie
– se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a manșetei
– se introduce olivele stetoscopului în urechi
– se pompează aer în manșeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariția zgomotelor pulsatile
– se decomprimă progresiv aerul din manșetă prin deschiderea supapei, până se percepe primul zgomot arterial (reprezintă valoarea TA maxime)
– se reține valoarea indicată pentru a fi consemnată
– se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
– se reține valoarea indicată în momentul în care zgomotele dispar, aceasta reprezentând TA minimă
– se notează pe foaia de temperatură valorile obținute cu o linie orizontală roșie
Urmărirea diurezei este importantă în vederea stabilirii bilanțului hidric.
Pentru măsurarea diurezei, urina se colectează pe 24 de ore în recipiente cilindrice, gradate, cu gât larg, spălate și clătite cu apă distilată. Colectarea se începe dimineața la o anumită oră și se termină a doua zi la aceeași oră. Pentru prevenirea fermentației se vor adăuga la urină cristale de timol.
Diureza se notează în foaia de temperatură prin măsurarea pătrățelelor corespunzătoare cantității de urină și zilei respective. Spațiul dintre două linii orizontale a foii de temperatură corespunde la 100 ml de urină. Cantitatea de urină eliminată în 24 de ore în mod normal este de aproximativ 1500 ml.
Constipația neglijată agravează starea, căci prin resorbția produselor toxice rezultate din fermentația și putrefacția intestinală și prin înmulțirea florei intestinale neevacuate, pacientul pierde pofta de mâncare, se plânge de cefalee și prezintă frisoane urmate de febră. Se va căuta să se reglementeze tranzitul prin mijloace naturale administrând un regim cu multe fructe, compoturi, prune uscate îmbibate cu apă și multe lichide.
Metodele naturale pot fi alternate cu laxative sau clisme în funcție de afecțiunea pentru care s-a făcut internarea.
2.5. Alimentația pacientului
Alimentația se poate efectua activ sau pasiv în funcție de starea bolnavului, asigurându-se o poziție cât mai comodă (se așează un prosop pe marginea patului), pacientul fiind așezat sprijinit (dacă este posibil), fie prin ridicarea patului, fie pe 2-3 perne, pe piept i se așează vasul cu mâncarea, iar asistenta medicală stă alături, îl supraveghează sau îl ajută.
Dacă alimentația se face pasiv, asistenta medicală trebuie să manifeste calm și răbdare, să nu încarce lingura prea mult, să nu îl zorească pe pacient și de asemenea să verifice temperatura alimentelor. Se va avea grijă ca firimiturile să nu se împrăștie sub pacient. Se va supraveghea și efectua aranjarea patului și întinderea lenjeriei – deoarece favorizează formarea escarelor.
Indiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta medicală va avea în vedere orarul meselor, prezentarea alimentelor cât mai estetic și pe cât posibil va ține cont de preferințele pacientului, în limita restricțiilor impuse de medic. Asistenta medicală va respecta numărul de calorii necesare, pentru a nu fi supraalimentat (problemele de tranzit fiind prezente în marea majoritate a cazurilor de cancer de colon, precum și evitarea obezității).
Pacientul trebuie educat de către asistenta medicală în privința unei alimentații sănătoase.
Comportarea personalului față de bolnavii imobilizați trebuie să fie cât se poate de atentă, deoarece aceștia sunt anxioși, irascibili, capricioși.
Asistenta medicală va ține cont de starea psihică a bolnavului, având o comportare plină de blândețe, calm, să fie preocupată de programul zilnic, să-l scoată la aer – atenția cu care este înconjurat contribuind la întărirea încrederii în personalul sanitar precum și la suportarea cu ușurință a perioadei de spitalizare de către bolnav.
2.6. Administrarea medicamentelor și hidratarea pacientului
Medicamentele pot fi de origine minerală , vegetală , animală sau chimică (de sinteză), transformate într-o formă de administrare (preparate solide sau soluții) prescrise de medic; sunt substanțe utilizate cu rolul de a preveni , a îmbunătăți sau a vindeca bolile.
Doze
Doza terapeutică , adică doza utilizată pentru obținerea efectului terapeutic dorit , fără ca prin aceasta să se producă vreo acțiune toxică , asupra organismului.
Doza maximă , doza cea mai suportată de organism , fără să apară fenomene toxice reacționale.
Doza toxică , cantitatea care , introdusă în organism , provoacă o reacție toxică , periculoasă pentru organism.
Doza letală , doza care omoară omul.
Introducerea medicamentelor în organism se poate face prin mai multe căi:
C.Mozes
• Bucală
• Rectală
• Prin mucoasa respiratorie
• Percutanată
• Prin aplicații locale
• Parenterală
L.Titircă
• Calea digestivă : orală , sublinguală , gastrică , intestinală , rectală
• Local : pe tegumente și mucoase
• Respiratorie
• Urinară
• Parenterală : sub forma injecțiilor i.d. , s.c. , i.m. , i.v. – executate de asistentă , i.a. , i.c. , i.r. , i.o. – executate de medic.
În funcție de caz , calea de administrare este aleasă de medic , în raport cu :
Scopul urmărit
Capacitatea de absorbție a căii respective
Acțiunea medicamentului asupra mucoaselor
Necesitatea unei acțiuni mai lente sau mai rapide
Starea generală a bolnavului
Toleranța organismului față de medicament
Combinațiile medicamentului cu alte medicamente administrate
Anumite particularități anatomice și fiziologice ale organismului
Într-o oarecare măsură și cu preferințele bolnavului
Reguli de administrare
Prin respectarea unor reguli , se evită greșelile care pot avea efecte nedorite asupra pacientului, uneori efecte mortale.
Asistenta
Respectă medicamentul prescris de medic
Identifică medicamentul prescris după etichetă, forma de prezentare, culoare, miros, consistență
Verifică calitatea medicamentelor, observând integritatea, culoarea medicamentelor solide; sedimentarea , tulburarea, opalescența medicamentelor sub formă de soluție
Respectă căile de administrare prescrise de medic
Respectă orarul și ritmul de administrare pentru a se menține concentrația constantă în sânge, având în vedere timpul și căile de eliminare a medicamentelor
Respectă doza de medicament : doza unică și doza /24h
Respectă somnul fiziologic al pacientului : organizează administrarea în afara orelor de somn (se trezește pacientul în cazul administrării antibioticelor, chimioterapicelor cu ore fixe de administrare)
Evită compatibilitățile medicamentoase datorate asocierilor unor soluții medicamentoase în aceeași seringă , în același pahar
Servește pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe cale orală
Respectă următoarea succesiune în administrarea medicamentelor :
pe cale orală : solide , lichide
injecții
ovule vaginale
supozitoare
Administrează imediat soluțiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
Respectă măsurile de igienă, de asepsie, pentru a preveni infecțiile intraspitalicești
Informează pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce privește efectul urmărit și efectele secundare
Anunță imediat medicul privind greșelile produse în administrarea medicamentelor legate de doză , calea și tehnica de administrare
2.7. Recoltarea produselor biologice și patologice
Produsele biologice sunt examinate la laborator, iar rezultatele obținute au o mare importanță în confirmarea diagnosticului clinic și aprecierea:
gravității evoluției,
apariției complicațiilor,
eficacității tratamentului
confirmarea vindecării.
De aceea asistenta medicală care lucrează la patul bolnavului trebuie să aibă cunoștințe teoretice precise și manualitatea corespunzătoare.
Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul, explicându-i că orice recoltare se face în interesul lui și dându-i informații asupra modului de desfășurare a tehnicii.
Ea va avea o evidență precisă a bolnavilor care urmează să facă recoltări și îi va urmări îndeaproape să respecte condițiile necesare: să nu mănânce, să nu fumeze.
La recoltarea produselor asistenta medicală va respecta strict toate măsurile de asepsie, folosind un instrumentar steril:
seringi și ace de unică folosință,
sonde sterilizate,
eprubete curate cu dop sau capac steril.
Orice produs va fi recoltat în cantitate suficientă.
La fiecare eprubetă asistenta medicală va face un bon care va conține:
numele bolnavului,
numărul salonului și patului,
diagnosticul clinic,
natura produsului,
analiza cerută
data recoltării.
Toate produsele le va transporta cât mai rapid și cu mare grijă la laborator.
2.8. Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor impuse de caz
Colecistografia arată radiografierea veziculei biliare (colecistului) plină cu substanță de contrast, administrată pe cale orală.
Pregătirea materialelor rezidă în pregătirea unui prânz compus din ouă, smântână și unt cu pâine sau 50g de ciocolată, cărbune animal, triferment, substanță opacă (RAZEBIL sau acid iopanoic), antihistaminice.
Pregătirea psihică și fizică a pacientului:
se anunță pacientul și i se explică necesitatea efectuării tehnicii;
se administrează pacientului cu 2-3 zile înaintea examinării cărbune animal de 2 ori pe zi, câte două tablete și regim hiperprotidic;
cu 1-2 zile înaintea efectuării colecistografiei se da pacientului un regim dietetic ușor digerabil, evitând alimentele cu conținut bogat în celuloză și hidrocarbonate;
în ziua anterioară examenului, la orele 12, se administrează pacientului un prânz compus din ouă, smântână și unt cu pâine (provoacă contracții puternice și golirea vezicii biliare); dacă acest prânz provoacă accese dureroase, el poate fi înlocuit cu 50g ciocolată sau cu sondaj evacuator;
se face clismă evacuatoare cu ser fiziologic sau ceai de mușețel călduț, pentru evacuarea gazelor din colon;
se testează toleranța de razebil: după masă la orele 16, se administrează pacientului pentru a observa dacă nu are hipersensibilitate la iod. Dacă apare roșeața, senzația de arsură, furnicături, tahicardie, grețuri, urticarie, amețeli, stare de rău general, pacientul are hipersensibilitate la iod și se întrerupe administrarea. Dacă pacientul suportă bine iodul (nu apar simptome de intoleranță la 20-30 minute) se administrează celelalte 3 tablete de razebil în decurs de 5 minute.
se așează bolnavul în decubit lateral, timp de 30-60 minute;
se face clismă evacuatoare inainte de examenul radiologic;
dupa (după 14-16 ore și respectiv 10-14 ore, când vezicula biliară se umple cu substanță de contrast); bolnavul este dus la radiologie
Se dezbraca bolnavul și să se așeze pe masa de examinare, în cazul în care vezicula nu s-a umplut cu substanță opacă, se mai administrează 4 tablete de razebil (sau 6 tablete de acid iopanoic), iar examinarea se repetă a 3-a zi;
I se da bolnavului prânzul Boyden (două gălbenușuri de ou frecate cu 30g zahăr sau 50g ciocolată);
se întreprinde radiografii în serie, la 30-60-90 minute.
Dupa efectuarea tehnicii :
pacientul va fi ajutat să se îmbrace și va fi condus la pat;
se notează examenul în foaia de observație.
De la administrarea substanței de contrast până la terminarea examinării, pacientul nu va primi mâncare, băutură, medicamente sau purgative și nu va mai fuma. Acidul iopanoic se administrează o tabletă din 10 în 10 minute, cu puțină apă fără a le sfărâma.
Colangiografia
Colangiografia arată radiografierea căilor biliare, inclusiv a colecistului pline cu substanță de contrast, administrată pe cale intravenoasă.
Materialele utilizate – antihistaminice, pobilan, hemisuccinat de hidrocortizon, medicamente de urgență (glucoză pentru perfuzii, Romergan, Norartrinal), aparat de perfuzie, aparat de oxigenoterapie, seringă de 20 mm și ace sterile pentru injecții intravenoase, materiale pentru clismă.
Pregătirea psihică și fizică a pacientului:
anunță pacientul și i se arată necesitatea tehnicii;
în dimineața examinării se efectuează o clismă evacuatoare;
pacientul nu necesită o pregătire dietetică.
Testarea toleranței pacientului la iod (substanța de contrast):
se instalează în sacul conjunctival al unui ochi o picătură din fiolă de pobilan; în caz de reacție hiperergică în decurs de 5 minute apare o hiperemie conjunctivală a ochiului respectiv sau prurit intens;
se injectează intravenos foarte lent 1 ml de substanță și se supraveghează pacientul pentru a observa dacă apare reacție hiperergică (roșeață și edem al feței, cefalee, dispnee, grețuri și vărsături);
dacă apar semnele reacției, se întrerupe administrarea Pobilanului;
reacția hiperergică se combate urgent cu Norartrimal, se administrează oxigen și se anunță medicul reanimator.
Administrarea substanței de contrast:
dacă toleranța organismului este bună, pacientul este așezat pe masa radiologică;
se administrează substanța opacă încălzită la temperatura corpului forte lent (în decurs de 10 minute); la adulți o fiolă de 20 ml pobilan 30-50%; la copii 1 ml sau 0,45 substanță activă pe kilocorp;
după terminarea injecției se execută radiografiile. Căile intrahepatice și extrahepatice se opacifiază în 15-20 minute, dacă pe filmele executate nu apar vizibile căile biliare, la 40 minute după terminarea injecției, se administrează 2-3 linguri sirop de codeină 2%.
Îngrijirea pacientului după tehnică:
pacientul va fi ajutat să se îmbrace, va fi condus în salon și instalat comod în pat;
se notează examenul în foaia de observație.
După injectarea Pobilanului se administrează imediat la bolnavii cu colecistomie sau la care Colangiografia ,Siropul de codeină. Prânzul Boyden se da după efectuarea radiografiei, cu scopul provocării contradicției veziculei biliare, efectuându-se radiografii ulterioare în serie la intervale de timp de 30-60-90 minute. Aceasta nu se administrează la pacienții cu colecistomie, cu calculoză biliară, boala Basedow, insuficiență renală acută, icter.
2.9 Pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii
Pregătirea psihică se adresează atât bolnavilor fără risc cât și celor cu risc chirurgical. Pentru realizarea acestui tip de pregătire, trebuie creat un regim de protecție care constă din:
înlăturarea tuturor factorilor care influențează negativ analizatorii vizuali, auditivi, olfactivi;
tratarea suferințelor psihice mari în legătură cu boala;
prelungirea somnului fiziologic;
suprimarea senzațiilor dureroase.
Pentru realizarea acestor obiective personalul mediu care intră în contact cu bolnavul trebuie să dea dovadă de profesionalism și conștiință profesională. În acest sens sunt recomandate discuții încurajatoare cu bolnavii, lămuriri asupra operației, anesteziei, asupra avantajelor aduse de actul chirurgical.
Concomitent cu psihoterapia se acționează și printr-o terapie medicamentoasă:
în seara dinaintea operației se va administra o fiolă de Diazepam (realizează un somn liniștit, odihnitor);
în dimineața operației pacientul nu va mânca și va fi sfătuit să-și golească vezica urinară;
cu 30-60 minute înainte de a intra în sala de operație, bolnavului i se administrează premedicația (preanestezia).
În pregătirea preoperatorie a bolnavului chirurgical se impun măsuri de ordin general, aplicabile tuturor bolnavilor și măsuri particulare în funcție de amploarea intervenției, organul căreia i se adresează și terenul biologic al bolnavului.
Pregătirea fizică a bolnavului fără risc operator
1) Dieta. Acestor bolnavi li se va recomanda o dietă alimentară normală până în ziua operației. Regimul (lichide, proteine, glucide, lipide), trebuie să asigure 2000 calorii/zi.
2) Igiena bolnavului – Baia generală este obligatorie. În dimineața intervenției, bolnavul va fi ras în regiunea pe care se desfășoară intervenția.
3) Evacuarea conținutului intestinal – prin clisme evacuatorii.
4) Alte măsuri. Dacă vor fi executate intervenții laborioase pe stomac, se vor face spălături gastrice; intervențiile pe colon necesită o pregătire specială.
Când există riscul apariției unor infecții postoperatorii se va face antibioterapie (se începe cu 48 de ore preoperator și se continuă postoperator). Tot preoperator se impune asanarea focarelor de infecție de diferite localizări (dentar, sinusal, pulmonar, flebite).
Înainte de intervenția chirurgicală se va obține acordul scris al pacientului în cunoștință de cauză și conștient.
Îngrijirea postoperatorie
Îngrijirea și urmărirea postoperatorie a bolnavului va începe imediat ce acesta va ajunge la pat. Bolnavii cărora li s-au practicat intervenții de amploare vor fi supravegheați 24-48 ore sau mai mult în funcție de evoluție în secția de terapie intensivă.
Îngrijirea postoperatorie obișnuită
Indiferent de amploarea intervenției, bolnavii operați beneficiază de îngrijiri speciale.
a) Poziția bolnavului în pat este de obicei în decubit dorsal. Conform anumitor intervenții poziția trebuie însă schimbată: decubit ventral (intervenție pe coloana vertebrală), decubit lateral (intervenții pe rinichi – favorizarea drenajului), poziția Trendelenburg (circulația cerebrală deficitară), poziția Flower (drenaje pleurale, insuficiență respiratorie).
b) Calmarea durerii postoperatorii. Intensitatea durerii postoperatorii urmează o curbă ascendentă cu maximum în noaptea ce urmează operației, pentru ca apoi să diminueze progresiv, la 48 ore postoperator.
Medicatia opiacee se foloseste cu prudență deoarece deprimă respirația, accentuează pareza postoperatorie și maschează eventualele complicații peritoneale.
c) Mobilizarea bolnavului trebuie inițiată cât mai precoce pentru operațiile mici și mijlocii chiar în ziua operației, pentru cele de amploare în funcție de starea generală a bolnavului. Se previn astfel complicațiile ca: tromboflebite, bronhopneumonii, escare.
d) Reluarea alimentației: se va face cât mai precoce, în funcție de timpul intervenției. Se permite bolnavului să bea lichide (apă, ceai neîndulcit), la început cantități mici, apoi din ce în ce mai mari. Ulterior se prescriu: supă de zarzavat strecurată și sărată normal, iaurt, lapte, piure de legume, carne fiartă în funcție de reluarea tranzitului.
e) Reluarea tranzitului intestinal – este un alt parametru al unei evoluții postoperatorii favorabile. În mod normal la 48-72 ore de la operație, pareza postoperatorie dispare și bolnavul emite gaze, apoi are primul scaun.
f) Prevenirea și combaterea complicațiilor inflamatorii
– complicațiile pulmonare se previn prin aspirarea secrețiilor, gimnastică respiratorie, masaj toracic, mucolitic, tuse asistată, antibiotice.
2.10. Educația pentru sănătate
În timpul spitalizării și la externare asistenta va explica faptul că pentru prevenirea apariției complicațiilor și a recăderilor el trebuie să dețină o sumă de cunoștințe care îi vor permite să se îngrijească singur și să-și rezolve astfel problema de sănătate. Inițial, asistenta va evalua cunoștințele pe care le are pacientul în momentul respectiv, discutând cu acesta. Apoi va evalua motivația pe care o are bolnavul și va găsi un moment propice pentru realizarea unui plan de educație. Asistenta medicală va stabili cu pacientul obiective foarte precise pe care, până la ieșirea din spital, acesta le va atinge în întregime. Pentru aceasta asistenta medicală va utiliza discuția cu pacientul și familia, pliante, reviste și demonstrația practică. Pacientul cu colecistită acută va cunoaște:
•evoluția, tratamentul și complicațiile bolii;
•regimul dietetic în cursul spitalizării;
•regimul dietetic de cruțare după externare cu durata de 6 luni 1 an și necesitatea unei cure de balneoterapie de 2 ori/an;
•respectarea unui program de odihnă de 8 ore/noapte;
•evitarea efortului fizic prelungit;
•renunțarea la fumat și la alcool;
•revenirea la control de două ori/an și ori de câte ori starea lui o necesită. Asistenta medicală va comunica și pacienților ce nu suferă de colecistită acută modalitățile și conduita de prevenire a acestei afecțiuni.
2.11. Externarea pacientului
Medicul curant stabileste data externarii, care va fi comunicata pacientului cu o zi inainte sau in dimineata zilei externarii. Medicul completează Biletul de externare si Scrisoarea medicala care vor ajunge la medicul de familie.
Biletul de externare si Scrisoarea medicala vor fi completate in doua exemplare, un exemplar se ataseaza la Foaia de observatie iar celalalt se inmaneaza pacientului.
Se va consemna in aceste acte urmatoarele
diagnosticul de externare
starea pacientului la externare
tratamentul medical pe care sa-l urmeze
indicatii privind regimul alimentar si de viata
data controlului medical
numarul de zile de concediu medical
Cand pacientul se externeaza la cerere , i se va explica pericolele la care se poate expune. Medicul va adnota in Foaia de observatie solicitarea de externare a pacientului iar acesta este pus sa semneze ca a solicitat externarea.
Externarea la cerere nu se aplica in cazul bolilor infectioase transmisibile si in alte cazuri prevazute de lege.
Actele care se elibereaza pacientului la externare :
Bilet de externare
Scrisoare medicala
Certificat de concediu medical (dupa caz)
Adeverinta medicala (dupa caz)
Reteta medicala
Decont de cheltuieli pentru serviciile medicale primite
Medicul curant completează toate documentele privind externarea pacientului, le semneaza si parafeaza iar medicul sef de Compartiment verifica completarea integrala si corecta după care contrasemneaza si parafeaza documentele de externare.
CAP.III. Îngrijiri speciale
Cazul 1. Plan de îngrijire
Date de identificare:
Nume și prenume: D.A
Vârsta:55 ani
Sexul: feminin
Domiciliul: Rural
Elemente fizice:
Grupa sanguină: 0 I, Rh pozitiv.
Greutatea: 65 Kg; Înălțimea: 1,67 m
Pacienta prezintă proteză dentară și ochelari de vedere.
Date despre spitalizare:
Data internării: 01.03.2015;
Data externării: 11.03.2015;
Zile de spitalizare: 10;
Diagnostic la internare: Colecistită acută macro-litiazică gangrenoasă II
Diagnostic la externare: Colecistectomie
Tehnica operatorie: Colicistectomie laparoscopica
Motivele internării: – dureri intense colicative în hipocondrul drept și epigastru
– balonări postprandiale
– grețuri, vărsături bilioase aproximativ 50 ml
– febră moderată T-38,6°C
– transpirații reci abundente, aproximativ 200 ml
– insomnie, astenie fizică, teamă, neliniște, agitație Istoricul bolii:
Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 55 de ani acuză apariția durerii în urmă cu 2luni însoțită de grețuri și vărsături ocazionale, alimentare și bilioase. Pacienta urmeaza acasa tratament cu calmante și antivomitive, durerile diminuându-se progresiv, dar, în urmă cu 2 zile, durerile au reapărut mai intense și de lungă durată, care nu au cedat la calmante fiind, însoțite de balonări postprandiale, grețuri, vărsături bilioase 50 ml, febră moderată 37,6°C, transpirații reci abundente, insomnie, anxietate moderată. Astfel pacienta se prezintă la Spitalul județean unde în urma investigațiilor medicul de gardă hotărăște internarea în Secția de Chirurgie pentru investigații de specialitateAntecedente heredo-colaterale: neagă bolile infectocontagioase și dermato-venerice
Antecedente personale: bolile copilăriei, menarha la 14 ani, ciclu regulat, flux normal fără dureri, doar o ușoară jenă fiziologică
– ultima menstruație: 09.07.2014
– doi copii născuți la termen prin cezariană în 1976 și 1980
Situația familială și socială:
Stare civilă: căsătorită
Număr copii: 2
Situația socială:Profesoara
Condiții de viață: bune, locuiește cu soțul și unul dintre copii într-o casă cu 3 camere.
Naționalitatea: română
Religia: creștin-ortodoxă;
Persoane cu care se ia legătura:
Nume: D. L.
Gradul de rudenie: soț;
Adresă: aceeași cu a pacientei;
Factori de risc privind modul de viață: o cafea pe zi, foarte rar 1 pahar de vin alb Examen clinic general (efectuat de medic):
Starea generală: ușor alterată.
Tegumente și mucoase: normal colorate
Țesut celular subcutanat: normal reprezentat
Sistem musculo-adipos: în limite normale, bine reprezentat
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
Sistem osteo-articular: integru, mobil, nedureros
Aparatul respirator: – torace normal conformat
– murmur vezical prezent bilateral
– respirație de tip costal superior: ritmică, fără raluri, frecvența = 16r/min, amplă, liberă pe nas.
Aparat cardiovascular:
– Șoc apexian în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară stângă
– Matitate cardiacă în limite normale
– Bătăi cardiace ritmice
– TA – 130/70 mmHg
– P – 80/min
Aparat digestiv:
– abdomen mobil cu respirația, sensibil, dureros spontan și la palpare în hipocondrul drept, în aria de proiecție a colecistului
– ficat, splină în limite normale
– dureri colicative în hipocondrul drept și epigastru cu iradieri la baza hemitoracelui drept
– vărsături bilioase, aproximativ 50 ml/24ore
– tranzit intestinal prezent
Aparat urogenital:
– loji renale libere, nedureroase
– micțiuni fiziologice
Sistem nervos central:
– echilibrată psihic
– orientată temporo-spațial
Regim: nu ține
Comportament: agitată, alternând cu momente de liniște și nepăsare; anxioasă din cauza incertitudinii diagnosticului și a durerii ce persistă.
Aspecte sociologice: pacienta este profesoara , se ocupă cu treburile gospodăriei legate de casă și grădină împreună cu soțul.
Se teme de un diagnostic grav, precum și de reacția celor din jur, mai ales că are grijă de nepoțel, fiind nevoită să stea departe de el din cauza spitalizării
Situația la internare:
– Înălțime – 165 cm
– Greutate – 70 Kg
– TA – 130/70 mm/Hg
– P = 80 p/min
– T = 37,6oC
– R = 25 r/min
– văz – bun
– auz – bun
Anamneza asistentei:
1.Nevioa de a respira:
– respirația = 25 r/min
– respirație profundă de tip costal superior
– pulsul = 80 p/min
– T.A. = 130/70 mm Hg
– șoc apexian în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară stângă
– matitate cardiacă în limite normale
– bătăi cardiace ritmice
2.Nevoia de a mânca, a bea:
– abdomen mobil cu respirația, sensibil, dureros spontan și la palpare în hipocondrul drept, în aria de proiecție a colecistului
– ficat, splină în limite normale
– dureri colicative în hipocondrul drept și epigastru cu iradieri la baza hemitoracelui drept
– vărsături bilioase, aproximativ 50 ml/24ore
– tranzit intestinal prezent
3.Nevoia de a elimina: eliminări alterate
• URINA
– cantitate 1500ml/24ore
– frecvența micțiunilor: 5-6/zi
– ritm 2/3 din numărul micțiunilor ziua și 1/3 noaptea
– culoarea urinei: galben deschis
– mirosul urinei: amoniacal
– aspectul urinei: clar, transparent
• SCAUN:
– frecvența: l/zi
– orarul ritmic: nu are o oră anume a zilei
– cantitate zilnic 150g materii fecale
– consistența păstoasă, omogenă
– forma: cilindrică, lungime variabilă
– culoare: brună
– miros: fecaloid
• DIAFOREZA:
– transpirații reci, abundente
– cantitate: aproximativ 150 ml/zi
– miros: caracteristic în funcție de deprinderile igienice ale bolnavei
• VĂRSĂTURI:
– conținut bilios
– cantitatea: aproximativ 50 ml
– culoarea: galben-verzuie
– miros: acru
• EXPECTORAȚIE:
– nu prezintă
4.Nevoia de a te mișca:
– imobilitate parțială legată de starea avansată de oboseală, durere
– dispnee
5. Nevoia de a dormi, a te odihni:
– dificultate de a dormi din cauza crizei de dispnee
– ore de somn insuficiente
– treziri frecvente
6.Nevoia de a te îmbrăca, a te dezbrăca:
– se îmbracă și se dezbracă fără ajutor
– vestimentație conform vârstei și adaptată situației actuale
7.Nevoia de a menține temperatura în limite normale:
– hipertermie
8.Nevoia de a fi curat ,îngrijit:
– păr curat
– fose nazale libere
– dificultate de autoîngrijire
– carență de igienă
9.Nevoia de a evita pericolele:
– anxietate
– teamă de spital
10.Nevoia de a comunica:
– comunicare ineficientă la nivel afectiv
– anxietate
11.Nevoia de a te recrea:
– plimbări
– stare de relaxare a unei tensiuni nervoase
12.Nevoia de a fi util:
– are dorința de a se realiza
– dragoste față de cei din jur și recunoștință
13.Nevoia de a-ți practica religia: ortodox, nepracticant
14.Nevoia de a învăța: interesul de a învăța, de a-și însuși cunoștințele, deprinderile, informații despre boala sa, tratamentul necesar obținerii unei stări de bine
ALERGICĂ LA: nu
Interpretarea datelor. Nevoi afectate. Probleme de îngrijire
1. Nevoia de a evita pericolele
Disconfort abdominal – având drept cauză procesul inflamator al vezicii biliare, manifestat prin dureri în hipocondrul drept și epigastru
Anxietate moderată – având drept cauză necunoașterea prognosticului bolii, manifestată prin neliniște, agitație, teamă.
2. Nevoia de a elimina
Deficit de volum lichidian cauzat de procesul inflamator al vezicii biliare, manifestat prin grețuri, vărsături bilioase, aproximativ 50 ml, balonări postprandiale
Diaforeză din cauza durerilor în hipocondrul drept și epigastru, manifestată prin transpirații reci abundente, aproximativ 200 ml/zi
3. Nevoia de a alimenta și hidrata
Alimentație inadecvată în deficit din cauza grețurilor, vărsăturilor bilioase, manifestată prin astenie fizică, paloarea tegumentelor.
4. Nevoia de a dormi și odihni
Insomnia cauzată de durerile din hipocondrul drept și epigastru manifestată prin ore insuficiente de somn calitativ și cantitativ.
5. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religiaDificultatea de a participa la activități religioase, având drept cauză starea de boală, manifestată prin incapacitatea de a-și practica religia.
6. Nevoia de a fi curat, îngrijit
Carențe de igienă datorită intervenției chirurgicale.
7.Nevoia de a avea tegumentele curate si integre – carente de igiena din cauza interventiei chirurgicale
8. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea
Lipsa de cunoștințe, având drept cauză necunoașterea prognosticului bolii, a măsurilor curative, a regimului de viață, manifestat prin cunoștințe insuficiente despre boala sa, despre măsurile curative și preventive, despre procedurile preoperatorii, procedura chirurgicală, procedurile și urmările postoperatorii.
Posibilități de evoluție
Ameliorare: da, prin tratament medical.
Vindecare: da, prin intervenție chirurgicală.
Agravare: da, prin apariția complicațiilor cum ar fi: hemoragia; ocluzia; perforația urmată de instalarea unei peritonite localizate sau difuze; fistulă; infecții pleuropulmonare, tromboflebite.
Obiective de îngrijire:
Obiective globale:
pacienta să înțeleagă importanța spitalizării;
să revină la nivelul optim de sănătate;
să aibă stabilit diagnosticul și să fie de acord cu tratamentul medical pentru recăpătarea independenței funcționale.
Obiective intermediare:
să înțeleagă importanța examenelor clinice și de laborator pentru stabilirea diagnosticului;
la sfârșitul spitalizării să fie capabilă să-și recapete independența față de nevoile afectate;
să aibă încredere în personalul medical;
să înțeleagă necesitatea regimului alimentar, să-l cunoască și să-l respecte.
Obiective specifice:
să remedieze tranzitul intestinal;
să nu prezinte dureri abdominale;
sa prezinte tegumente integre si curate
să nu mai prezinte diaforeza
să revină la programul normal al meselor, să-i revină pofta de mâncare;
să fie echilibrată nutrițional și hidroelectrolitic pentru a nu mai scădea în greutate;
să revină la un mers normal;
să nu mai prezinte insomnii
să-și diminueze anxietatea.
Aplicarea îngrijirilor
EXAMEN BIOCHIMICE
Echo abdominal: Fără lichid în cavitatea peritoneală, ficat cu ecostructură, ecogenitate și diametre normale. Sistem port cu aspect normal CBIH și CPB nedilatate. Colecist cu pereții moderat îngroșați, mulat pe conținutul hiperecogen, cu con mare de umbră posterior. Pancreas, rinichi, splină cu aspect normal.
Scintigrafia hepato-biliară – pune în evidență ficat cu ecostructură omogenă, canale extra și intrahepatice normale libere, colecist mărit și cu pereții îngroșați, calcul biliar, coledoc fără modificări.
MRF: Nu prezintă leziuni pleuropulmonare
Electrocardiograma: Nu prezintă modificări cardiace
Alimentația
PARAMETRI FIZIOLOGICI
TRATAMENT ÎN SPITAL
Externarea
Pacientul D.A.. de 55 ani se interneaza cu diagnosticul medical de Colecistită acută macro-litiazică gangrenoasă dar si cu urmatoarele manifestari de dependenta: durere, stare generala alterata , diaforeza , insomnia , transpirații reci .Se practica colicistectomie .In urma intervențiilor autonome si delegate pacienta es externeaza in stare ameliorata .
Recomandări la externare și explorarea acestora
să respecte cu strictețe regimul igienico-dietetic indicat evitând alimentele grase, afumăturile, prăjelile, rântașurile, tocăturile
să evite consumul de alcool, cafea, tutun
să evite efortul psihic și fizic
să se prezinte la control peste 10 zile
să respecte orele necesare pentru odihnă
să se prezinte la control imediat ce apar simptome adverse.
Educatia penrtu sanatate
Explic pacientei ca trebuie sa evite efirtul fizic indelungat,sa nu care greutati, sa evite frigul si ii inmanez lista cu alimentele permise si interzise .
1.Alimente pe care le poare consuma :
-lactate cum ar fi : lapte dulce ,iaurt , branza de vaci degresata , si orce branza dietetica
– oua proaspete fierte moi
– carne de : iepure , pasare , vita dar slaba ,fiarta sau la gratar
– peste slab fiert sau la gratar
– uleiuri vegetale ,
– pâine albă sau intermediară, veche de o zi
– fidea, gris, orez, macaroane, tăiței
– legume proaspete cu conținut celulozic redus, pregătite ca salate crude sau în mâncăruri de legume ca: budinci, pireuri, soteuri, sufleuri
– fructele proaspete, ca sucuri de fructe compoturi fara conservanti, salată de fructe
– deserturile se vor pregăti din fructe, brânză de vaci, lapte și făinoase
-condimente: vanilie, coajă de lămâie
– ciorbe si supe de legume acrite cu lămâie, supe de făinoase, supe de cartofi, supe de
Roșii,ciorba de pasare , legume
Mesele vor fi impartite in 5-6/zi, servite la ore regulatein cantitati moderate.
2,Alimente ce sunt interzise
-lapte gras , branzeturi sarate, smantina prea grasa
– carne de porc , oaie, rata ,gasca , peste gras
– prajeli , rantasuri
– piper, ardei iute , muraturi , usturoi
-alune , masline , nuci , migdale
– cafea ,Coca –Cola ,Pepsi , si in general bauturile carbogazoase
-bauturile alcoolice
Observații la externare
pacienta s-a externat cu stare ameliorată
a fost cooperantă de-a lungul spitalizării
a respectat indicațiile medicului
Cazul 2. Plan de îngrijire
Date de identificare:
Nume și prenume: M.I.
Vârsta:33ani
Sexul: feminin
Domiciliul: Urban
Elemente fizice:
Grupa sanguină: A I, Rh pozitiv.
Greutatea:70 Kg; Înălțimea: 1,73m
Pacienta nu prezintă proteză dentară și ochelari de vedere.
Date despre spitalizare:
Data internării: 03.02.2015;
Data externării: 10.02.2015;
Zile de spitalizare: 7;
Diagnostic la internare: Colecistită acută
Diagnostic la externare: Colecistită acută, nelitiazica
Motivele internării: – dureri intense colicative în hipocondrul drept și epigastru
– balonări postprandiale
– grețuri,
– cefalee
– febră moderată T-38,6°C
– insomnie, astenie fizică, teamă, neliniște, agitație
Istoricul bolii:
Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 33 de ani se prezinta cu autosanitara la Spitalul Judetean cu stare generala alterata , greata , durere in hipocondru drept cu iradiere spre spate , stare de greata , febra moderata , insomnie , inapetaenta , cefalee, balonare .Pacienta declara ca aceste simptome le are de 1 saptamina , a baut ceaiuri dar situatia nu sa ameliorat si s a prezentat la spital Pacienta este internata pe sectia gastroenterologie pentru investigatii si tratament.
Antecedente heredo-colaterale: neagă bolile infectocontagioase și dermato-venerice
Antecedente personale: bolile copilăriei, menarha la 14 ani, ciclu regulat, flux normal fără dureri, doar o ușoară jenă fiziologică
– ultima menstruație: 15.01.2015
– fractura de antebrat la varsta de 12 ani
– apendicectomie la 15 ani
– nu are copii
Situația familială și socială:
Stare civilă: căsătorită
Număr copii: 0
Situația socială: Somera
Condiții de viață: bune, locuiește cu soțul și mama acestuia intr un apartament cu 2 camere salubre
Naționalitatea: română
Religia: creștin-ortodoxă;
Persoane cu care se ia legătura:
Nume: M.T
Gradul de rudenie: soț;
Adresă: aceeași cu a pacientei;
Factori de risc privind modul de viață: 2 cafele pe zi , 10 tigari pe zi ,rar cate o bere
Examen clinic general (efectuat de medic):
Starea generală: ușor alterată.
Tegumente și mucoase: palide
Țesut celular subcutanat: normal reprezentat
Sistem musculo-adipos: în limite normale, bine reprezentat
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
Sistem osteo-articular: integru, mobil, nedureros
Aparatul respirator: – torace normal conformat
– murmur vezical prezent bilateral
– respirație de tip costal superior: ritmică, fără raluri, frecvența = 18r/min, amplă, liberă pe nas.
Aparat cardiovascular:
– Șoc apexian în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară stângă
– Matitate cardiacă în limite normale
– Bătăi cardiace ritmice
– TA – 125/70 mmHg
– P -78/min
Aparat digestiv:
– abdomen mobil cu respirația, sensibil, dureros spontan și la palpare în hipocondrul drept, în aria de proiecție a colecistului
– ficat, splină în limite normale
– dureri colicative în hipocondrul drept cu iradieri spre spate
– tranzit intestinal prezent
Aparat urogenital:
– loji renale libere, nedureroase
– micțiuni fiziologice
Sistem nervos central:
– echilibrată psihic
– orientată temporo-spațial
Regim: nu ține
Comportament: agitată, alternând cu momente de liniște; anxioasă din cauza incertitudinii diagnosticului și a durerii ce persistă.
Aspecte sociologice: pacienta este somera , se ocupă cu treburile gospodăriei
Se teme de un diagnostic grav, si de complicatiile care pot apare
Situația la internare:
– Înălțime – 173 cm
– Greutate – 70 Kg
– TA – 125/70 mm/Hg
– P = 78 p/min
– T = 38,9oC
– R = 18 r/min
– văz – bun
– auz – bun
Anamneza asistentei:
1.Nevioa de a respira:
– respirația = 18 r/min
– respirație profundă de tip costal superior
– pulsul = 78 p/min
– T.A. = 125/70 mm Hg
– șoc apexian în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară stângă
– matitate cardiacă în limite normale
– bătăi cardiace ritmice
2.Nevoia de a mânca, a bea:
– abdomen mobil cu respirația, sensibil, dureros spontan și la palpare în hipocondrul drept, în aria de proiecție a colecistului
– ficat, splină în limite normale
– dureri colicative în hipocondrul drept și epigastru cu iradieri la baza hemitoracelui drept
– vărsături bilioase, aproximativ 50 ml/24ore
– tranzit intestinal prezent
3.Nevoia de a elimina: eliminări alterate
• URINA
– cantitate 1500ml/24ore
– frecvența micțiunilor: 6-7/zi
– ritm 2/3 din numărul micțiunilor ziua și 1/3 noaptea
– culoarea urinei: galben deschis
– mirosul urinei: amoniacal
– aspectul urinei: clar, transparent
• SCAUN:
– frecvența: l/zi
– orarul ritmic: nu are o oră anume a zilei
– cantitate zilnic 150g materii fecale
– consistența păstoasă, omogenă
– forma: cilindrică, lungime variabilă
– culoare: brună
– miros: fecaloid
• DIAFOREZA:
– nu prezinta
• VĂRSĂTURI:
– nu prezinta
• EXPECTORAȚIE:
– nu prezintă
4.Nevoia de a te mișca:
– imobilitate parțială legată de starea avansată de oboseală, durere
5. Nevoia de a dormi, a te odihni:
– dificultate de a dormi din cauza durerii
– ore de somn insuficiente
– treziri frecvente
6.Nevoia de a te îmbrăca, a te dezbrăca:
– se îmbracă și se dezbracă fără ajutor
– vestimentație conform vârstei și adaptată situației actuale
7.Nevoia de a menține temperatura în limite normale:
– hipertermie
8.Nevoia de a fi curat ,îngrijit:
– păr curat
– fose nazale libere
– dificultate de autoîngrijire
– carență de igienă
9.Nevoia de a evita pericolele:
– anxietate
– teamă de spital
-teama de complicatii
10.Nevoia de a comunica:
– comunicare ineficientă la nivel afectiv
– anxietate
11.Nevoia de a te recrea:
– plimbări
– citeste
12.Nevoia de a fi util:
– are dorința de a se realiza
– dragoste față de cei din jur și recunoștință
13.Nevoia de a-ți practica religia: ortodox, nepracticant
14.Nevoia de a învăța: interesul de a învăța, de a-și însuși cunoștințele, deprinderile, informații despre boala sa, tratamentul necesar obținerii unei stări de bine
ALERGICĂ LA: nu
Interpretarea datelor. Nevoi afectate. Probleme de îngrijire
1. Nevoia de a evita pericolele
Disconfort abdominal – având drept cauză procesul inflamator al vezicii biliare, manifestat prin dureri în hipocondrul drept .
Anxietate moderată – având drept cauză necunoașterea prognosticului bolii, manifestată prin neliniște, agitație.
2. Nevoia de a avea temperatura in limite normale – hipertermie cauzată de procesul inflamator al veziculei biliare, manifestată prin febra moderata 38, 9°C.
3. Nevoia de a alimenta și hidrata
Alimentație inadecvată în deficit din cauza grețurilor, manifestată prin inapetenta
4. Nevoia de a dormi și odihni
Insomnia cauzată de durerile din hipocondrul drept prin ore insuficiente de somn calitativ și cantitativ.
5. Nevoia de a se misca – mobilitate redusa din cauza durerii si a starii de disconfort
6.Nevoia de a comunica – comunicare ineficienta la nivel afectiv , cauzata de anxietate manifestata prin izolare
Posibilități de evoluție
Ameliorare: da, prin tratament medical.
Vindecare: da,
Agravare: da, prin apariția complicațiilor cum ar fi: hemoragia; ocluzia; perforația urmată de instalarea unei peritonite localizate sau difuze; fistulă; infecții pleuropulmonare, tromboflebite.
Obiective de îngrijire:
Obiective globale:
pacienta să înțeleagă importanța spitalizării;
să revină la nivelul optim de sănătate;
să aibă stabilit diagnosticul și să fie de acord cu tratamentul medical pentru recăpătarea independenței funcționale.
Obiective intermediare:
să înțeleagă importanța examenelor clinice și de laborator pentru stabilirea diagnosticului;
la sfârșitul spitalizării să fie capabilă să-și recapete independența față de nevoile afectate;
să aibă încredere în personalul medical;
să înțeleagă necesitatea regimului alimentar, să-l cunoască și să-l respecte.
Obiective specifice:
să nu prezinte dureri abdominale;
să revină la programul normal al meselor, să-i revină pofta de mâncare;
să fie echilibrată nutrițional și hidroelectrolitic pentru a nu mai scădea în greutate;
să revină la un mers normal;
să nu mai prezinte insomnii
sa prezinte temperatura in limite normale
să-și diminueze anxietatea.
sa comunice cu usurinta
Aplicarea îngrijirilor
EXAMEN BIOCHIMICE
Echo abdominal: Fără lichid în cavitatea peritoneală, ficat cu ecostructură, ecogenitate și diametre normale. Sistem port cu aspect normal CBIH și CPB nedilatate. Colecist cu pereții moderat îngroșați. Pancreas, rinichi, splină cu aspect normal.
Scintigrafia hepato-biliară – arata ficat cu ecostructură omogenă, canale extra și intrahepatice normale libere, colecist mărit și cu pereții îngroșați, fara calculi biliari, coledoc fără modificări.
MRF: Nu prezintă leziuni pleuropulmonare
Electrocardiograma: Nu prezintă modificări cardiace
Alimentația
PARAMETRI FIZIOLOGICI
TRATAMENT ÎN SPITAL
Externarea
Pacientul M.I. de 33 ani se interneaza cu diagnosticul medical de Colecistită acută ne litiazica i cu urmatoarele manifestari de dependenta: durere, stare generala alterata , insomnia , cefalee .Se aplica tratament medicamentos si regim alimentar .In urma intervențiilor autonome si delegate pacienta este externeaza in stare ameliorata .
Recomandări la externare și explorarea acestora
să respecte cu strictețe regimul igienico-dietetic indicat evitând alimentele grase, afumăturile, prăjelile, rântașurile, tocăturile
să evite consumul de alcool, cafea, tutun
să evite efortul psihic și fizic
să se prezinte la control peste 20de zile
să respecte orele necesare pentru odihnă
să se prezinte la control imediat ce apar simptome adverse.
Educatia penrtu sanatate
Explic pacientei ca trebuie sa evite efortul fizic indelungat,sa nu care greutati, sa evite frigul si ii inmanez lista cu alimentele permise si interzise .
1.Alimente pe care le poare consuma :
-lactate cum ar fi : lapte dulce ,iaurt , branza de vaci degresata , si orce branza dietetica
– oua proaspete fierte moi
– carne de : iepure , pasare , vita dar slaba ,fiarta sau la gratar
– peste slab fiert sau la gratar
– uleiuri vegetale ,
– pâine albă sau intermediară, veche de o zi
– fidea, gris, orez, macaroane, tăiței
– legume proaspete cu conținut celulozic redus, pregătite ca salate crude sau în mâncăruri de legume ca: budinci, pireuri, soteuri, sufleuri
– fructele proaspete, ca sucuri de fructe compoturi fara conservanti, salată de fructe
– deserturile se vor pregăti din fructe, brânză de vaci, lapte și făinoase
-condimente: vanilie, coajă de lămâie
– ciorbe si supe de legume acrite cu lămâie, supe de făinoase, supe de cartofi, supe de
Roșii,ciorba de pasare , legume
Mesele vor fi impartite in 5-6/zi, servite la ore regulatein cantitati moderate.
2,Alimente ce sunt interzise
-lapte gras , branzeturi sarate, smantina prea grasa
– carne de porc , oaie, rata ,gasca , peste gras
– prajeli , rantasuri
– piper, ardei iute , muraturi , usturoi
-alune , masline , nuci , migdale
– cafea ,Coca –Cola ,Pepsi , si in general bauturile carbogazoase
-bauturile alcoolice
Observații la externare
pacienta s-a externat cu stare ameliorată
a fost cooperantă de-a lungul spitalizării
a respectat indicațiile medicului
Cazul 3. Plan de îngrijire
Cazul 1. Plan de îngrijire
Date de identificare:
Nume și prenume: C.L
Vârsta:45 ani
Sexul: feminin
Domiciliul: Rural
Elemente fizice:
Grupa sanguină: AII, Rh pozitiv.
Greutatea: 60 Kg; Înălțimea: 1,70 m
Pacienta prezintă proteză dentară și ochelari de vedere.
Date despre spitalizare:
Data internării: 11.03.2015;
Data externării: 17.03.2015;
Zile de spitalizare:7;
Diagnostic la internare: Colecistită acută macro-litiazică
Diagnostic la externare: Colecistectomie
Tehnica operatorie: Colicistectomie laparoscopica
Motivele internării: – dureri intense colicative în hipocondrul drept și epigastru
– balonări postprandiale
– grețuri,
– transpirații reci abundente, aproximativ 200 ml
– insomnie, astenie fizică, teamă, neliniște, agitație
– stare generala alterata
Istoricul bolii:
Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 45 de ani acuză apariția durerii în urmă cu 3saptaminu însoțită de grețuri. Pacienta urmeaza acasa tratament cu calmante și ceaiuri dar durerile au reapărut mai intense și de lungă durată, care nu au cedat la calmante fiind, însoțite de balonări postprandiale, grețuri, transpirații reci abundente, insomnie, anxietate moderată. Astfel pacienta se prezintă la Spitalul județean unde în urma investigațiilor medicul de gardă hotărăște internarea în Secția de Chirurgie pentru investigații de specialitate.
Antecedente heredo-colaterale: neagă bolile infectocontagioase și dermato-venerice
Antecedente personale: bolile copilăriei, menarha la 14 ani, ciclu regulat, flux normal fără dureri, doar o ușoară jenă fiziologică
– ultima menstruație: 23.01.2015
– doi copii născuți la termen nastere naturala
Situația familială și socială:
Stare civilă: căsătorită
Număr copii: 2
Situația socială:Coafeza
Condiții de viață: bune, locuiește cu soțul și copii într-o casă cu 3 camere.
Naționalitatea: română
Religia: catolica
Persoane cu care se ia legătura:
Nume: C.V.
Gradul de rudenie: soț;
Adresă: aceeași cu a pacientei;
Factori de risc privind modul de viață: o cafea pe zi, rar o bere
Examen clinic general (efectuat de medic):
Starea generală: ușor alterată.
Tegumente și mucoase: normal colorate
Țesut celular subcutanat: normal reprezentat
Sistem musculo-adipos: în limite normale, bine reprezentat
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
Sistem osteo-articular: integru, mobil, nedureros
Aparatul respirator: – torace normal conformat
– murmur vezical prezent bilateral
– respirație de tip costal superior: ritmică, fără raluri, frecvența = 18r/min, amplă, liberă pe nas.
Aparat cardiovascular:
– Șoc apexian în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară stângă
– Matitate cardiacă în limite normale
– Bătăi cardiace ritmice
– TA – 125/65 mmHg
– P – 80/min
Aparat digestiv:
– abdomen mobil cu respirația, sensibil, dureros spontan și la palpare în hipocondrul drept, în aria de proiecție a colecistului
– ficat, splină în limite normale
– dureri colicative în hipocondrul drept și epigastru cu iradieri la baza hemitoracelui drept
– tranzit intestinal prezent
Aparat urogenital:
– loji renale libere, nedureroase
– micțiuni fiziologice
Sistem nervos central:
– echilibrată psihic
– orientată temporo-spațial
Regim: nu ține
Comportament: agitată anxioasă din cauza incertitudinii diagnosticului și a durerii ce persistă.
Aspecte sociologice: pacienta este coafeza si se ocupa cu treburile casei
Se teme de un diagnostic grav, precum și de reacția celor din jur, mai ales că are grijă de nepoțel, fiind nevoită să stea departe de el din cauza spitalizării
Situația la internare:
– Înălțime – 117 cm
– Greutate – 60 Kg
– TA – 125/65 mm/Hg
– P = 80 p/min
– T = 36,6oC
– R = 18 r/min
– văz – bun
– auz – bun
Anamneza asistentei:
1.Nevioa de a respira:
– respirația = 18r/min
– respirație profundă de tip costal superior
– pulsul = 80 p/min
– T.A. = 125/65 mm Hg
– șoc apexian în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară stângă
– matitate cardiacă în limite normale
– bătăi cardiace ritmice
2.Nevoia de a mânca, a bea:
– abdomen mobil cu respirația, sensibil, dureros spontan și la palpare în hipocondrul drept, în aria de proiecție a colecistului
– ficat, splină în limite normale
– dureri colicative în hipocondrul drept și epigastru cu iradieri la baza hemitoracelui drept
– tranzit intestinal prezent
3.Nevoia de a elimina: eliminări alterate
• URINA
– cantitate 1500ml/24ore
– frecvența micțiunilor: 5-6/zi
– ritm 2/3 din numărul micțiunilor ziua și 1/3 noaptea
– culoarea urinei: galben deschis
– mirosul urinei: amoniacal
– aspectul urinei: clar, transparent
• SCAUN:
– frecvența: l/zi
– orarul ritmic: nu are o oră anume a zilei
– cantitate zilnic 160g materii fecale
– consistența păstoasă, omogenă
– forma: cilindrică, lungime variabilă
– culoare: brună
– miros: fecaloid
• EXPECTORAȚIE:
– nu prezintă
4.Nevoia de a te mișca:
– imobilitate parțială legată de starea avansată de oboseală, durere
– dispnee
5. Nevoia de a dormi, a te odihni:
– dificultate de a dormi din cauza crizei de dispnee
– ore de somn insuficiente
– treziri frecvente
6.Nevoia de a te îmbrăca, a te dezbrăca:
– se îmbracă și se dezbracă fără ajutor
– vestimentație conform vârstei și adaptată situației actuale
7.Nevoia de a menține temperatura în limite normale:
– temperatura in limite normale
8.Nevoia de a fi curat ,îngrijit:
– păr curat
– fose nazale libere
– isi efectueaza singura tualeta zilnica si saptamanala
9.Nevoia de a evita pericolele:
– pacienta se simte in siguranta si are incredere in echipa medicala
10.Nevoia de a comunica:
– comunicare ineficientă la nivel afectiv
– anxietate
11.Nevoia de a te recrea:
– plimbări
– stare de relaxare a unei tensiuni nervoase
12.Nevoia de a fi util:
– are dorința de a se realiza
– dragoste față de cei din jur și recunoștință
13.Nevoia de a-ți practica religia: catolica , nepracticanta
14.Nevoia de a învăța: interesul de a învăța, de a-și însuși cunoștințele, deprinderile, informații despre boala sa, tratamentul necesar obținerii unei stări de bine
ALERGICĂ LA: nu
Interpretarea datelor. Nevoi afectate. Probleme de îngrijire
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie –respiratie deicitara din cauza anesteziei manifestata prin dispnee.
3. Nevoia de a alimenta și hidrata
Alimentație inadecvată în deficit din cauza grețurilor, manifestată prin inapetenta
4. Nevoia de a dormi și odihni
Treziri frecvente din cauza durerii si spitalizarii
5.Nevoia de a se misca – imobilitate tranzitorie din cauza interventiei chirurgicale
Obiective de îngrijire:
Obiective globale:
pacienta să înțeleagă importanța spitalizării;
să revină la nivelul optim de sănătate;
să aibă stabilit diagnosticul și să fie de acord cu tratamentul medical pentru recăpătarea independenței funcționale.
Obiective intermediare:
să înțeleagă importanța examenelor clinice și de laborator pentru stabilirea diagnosticului;
la sfârșitul spitalizării să fie capabilă să-și recapete independența față de nevoile afectate;
să aibă încredere în personalul medical;
să înțeleagă necesitatea regimului alimentar, să-l cunoască și să-l respecte.
Obiective specifice:
să nu prezinte dureri abdominale;
să revină la programul normal al meselor, să-i revină pofta de mâncare;
să fie echilibrată nutrițional și hidroelectrolitic pentru a nu mai scădea în greutate;
să revină la un mers normal;
să nu mai prezinte insomnii
să-și diminueze anxietatea.
Aplicarea îngrijirilor
EXAMEN BIOCHIMICE
Echo abdominal: Fără lichid în cavitatea peritoneală, ficat cu ecostructură, ecogenitate și diametre normale. Sistem port cu aspect normal CBIH și CPB nedilatate. Colecist cu pereții moderat îngroșați, mulat pe conținutul hiperecogen, cu con mare de umbră posterior. Pancreas, rinichi, splină cu aspect normal.
Electrocardiograma: Nu prezintă modificări cardiace
Alimentația
PARAMETRI FIZIOLOGICI
TRATAMENT ÎN SPITAL
Externarea
Pacientul C.L. de 45 ani se interneaza cu diagnosticul medical de Colecistită acută macro-litiazică dar si cu urmatoarele manifestari de dependenta: durere, stare generala alterata , insomnia ,stare generala alterata.Se practica colicistectomie .In urma intervențiilor autonome si delegate pacienta es externeaza in stare ameliorata .
Recomandări la externare și explorarea acestora
să respecte cu strictețe regimul igienico-dietetic indicat evitând alimentele grase, afumăturile, prăjelile, rântașurile, tocăturile
să evite consumul de alcool, cafea, tutun
să evite efortul psihic și fizic
să se prezinte la control peste 10 zile
să respecte orele necesare pentru odihnă
să se prezinte la control imediat ce apar simptome adverse.
Educatia penrtu sanatate
Explic pacientei ca trebuie sa evite efirtul fizic indelungat,sa nu care greutati, sa evite frigul si ii inmanez lista cu alimentele permise si interzise .
1.Alimente pe care le poare consuma :
-lactate cum ar fi : lapte dulce ,iaurt , branza de vaci degresata , si orce branza dietetica
– oua proaspete fierte moi
– carne de : iepure , pasare , vita dar slaba ,fiarta sau la gratar
– peste slab fiert sau la gratar
– uleiuri vegetale ,
– pâine albă sau intermediară, veche de o zi
– fidea, gris, orez, macaroane, tăiței
– legume proaspete cu conținut celulozic redus, pregătite ca salate crude sau în mâncăruri de legume ca: budinci, pireuri, soteuri, sufleuri
– fructele proaspete, ca sucuri de fructe compoturi fara conservanti, salată de fructe
– deserturile se vor pregăti din fructe, brânză de vaci, lapte și făinoase
-condimente: vanilie, coajă de lămâie
– ciorbe si supe de legume acrite cu lămâie, supe de făinoase, supe de cartofi, supe de
Roșii,ciorba de pasare , legume
Mesele vor fi impartite in 5-6/zi, servite la ore regulatein cantitati moderate.
2,Alimente ce sunt interzise
-lapte gras , branzeturi sarate, smantina prea grasa
– carne de porc , oaie, rata ,gasca , peste gras
– prajeli , rantasuri
– piper, ardei iute , muraturi , usturoi
-alune , masline , nuci , migdale
– cafea ,Coca –Cola ,Pepsi , si in general bauturile carbogazoase
-bauturile alcoolice
Observații la externare
pacienta s-a externat cu stare ameliorată
a fost cooperantă de-a lungul spitalizării
a respectat indicațiile medicului
CAP.IV. Concluzii
Obiectivele principale de tratament a celor trei cazuri au vizat:
▼ Evoluție pozitivă a manifestărilor de dependență și prevenirea apariției complicațiilor. Prima etapă a constat în diagnosticarea corectă clinic și biologic prin efectuarea examenelor de specialitate din sânge și urină, urmărind simptomele caracteristice bolii, înainte de administrarea unui tratament.
▼ Colecistita acută este o afecțiune a veziculei biliare de actualitate, impunându-se punerea unui diagnostic corect, a intervenției într-un timp eficient, astfel încât să obținem o vindecare completă, fără apariția complicațiilor.
▼ În urma aplicării tratamentului medicamentos, a respectării regimului igieno-dietetic corespunzător, independența în satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale s-a materializat în fiecare caz prin dispariția simptomelor.
Bibliografie
1. „Compendiu de anatomie și fiziologie a omului“ de Mozes și Ianculescu;
2. „Chirurgie“, vol. 2 de Al Priscu;
3. „Patologie chirurgicală“, vol. 6 de E. Proca;
4. „Fiziologia umană“ de Groza;
5. „Boala litiazică“ de Caras, Traian și Filip;
6. „Bolile ficatului, căilor biliare și pancreasului“ de C. Buligescu și A. Ribet;
7. „Manual de medicină internă pentru cadre medii“ de C. Borundel;
8. „Tehnica îngrijirii bolnavului“ de C. Mozes;
9. „Complicații de medicină internă“ de Leonard D. Domnișoru;
10. „Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor“ de Dr. Georgeta Baltă, asistenta medicală Antoaneta Metaxatos, asistenta medicală Kyowski.
11.http://www.acuz.net/html/Ingrijirea_bolnavului_cu_litiaza_biliara.html
12.http://www.scrigroup.com/sanatate/Colangiografia53927.php
Bibliografie
1. „Compendiu de anatomie și fiziologie a omului“ de Mozes și Ianculescu;
2. „Chirurgie“, vol. 2 de Al Priscu;
3. „Patologie chirurgicală“, vol. 6 de E. Proca;
4. „Fiziologia umană“ de Groza;
5. „Boala litiazică“ de Caras, Traian și Filip;
6. „Bolile ficatului, căilor biliare și pancreasului“ de C. Buligescu și A. Ribet;
7. „Manual de medicină internă pentru cadre medii“ de C. Borundel;
8. „Tehnica îngrijirii bolnavului“ de C. Mozes;
9. „Complicații de medicină internă“ de Leonard D. Domnișoru;
10. „Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor“ de Dr. Georgeta Baltă, asistenta medicală Antoaneta Metaxatos, asistenta medicală Kyowski.
11.http://www.acuz.net/html/Ingrijirea_bolnavului_cu_litiaza_biliara.html
12.http://www.scrigroup.com/sanatate/Colangiografia53927.php
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Îngrijirea Pacientului cu Colicistita Acuta (ID: 158453)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.