Valvulopatii Mitrale

STRUCTURA REFERATULUI:

Introducere

Structura valvei mitrale

Rolul valvei mitrale

Stenoza mitrală

Cauze

Simptome

Diagnosticare

Tratament

Complicatii

Insuficiența mitrală

Cauze

Simptome

Diagnosticare

Tratament

Complicatii

Proteze

Defecte

Concluzii

Bibliografie

1.INTRODUCERE

Inima este situata in cavitatea toracica intre cele doua plamani. Ea este o pompa musculo cardica care are

Ea este impartita in 4 cavitati, doua atrii si doua ventricule. Cele patru cavitati cate doua sunt impartite de o valve care se deschide numai intr-o singura directie. Atriile sunt situate in partea de sus a inimii,iar ventriculele in partea de jos. Atriile sunt separate de ventricule cu ajutorul valvelor mitral(bicuspid) la relatia intre cavitati pe partea stanga a inimii, iar pe partea dreapta sunt separate cu ajutorul valvei tricuspide.

Valva prezinta o formatiune situate intr-un organ cavitar, care impiedica refluarea continutului lichidian, in acest caz pompa cardiac, inima.

Valvele cardiac sunt formate din doua sau trei cuspide sau valvule, fixate pe peretele inimii. Daca curentul sangvin circula in directie corecta , cuspidele sunt lipite de perete, iar daca curentul sangvin este inversat, cuspidele sunt unite, se dilateaza si blocheaza dechiderea. Deci sangele este pompat de inima numai intr-o singura directie.

Valva mitrala face parte dintre cele patru valve cardiac, numite: pulmonara, aortica, tricuspida si mitrala (bicuspida). Ea este foarte importanta in circulatia corecta a sangelui in organismal uman. Acest rol presupune deschiderea si inchiderea valvei la fiecare bataie a inimii. Modificarile de presiune din interiorul cordului permit ca valve sa-si deschida cuspidele la momentul potrivit.

Valva mitrala situata intre atriul si ventriculul stang se deschide si se inchide in anumite faze. Deschiderea acestora se face in timpul diastolei ventriculare si dureaza 0,30 s. Aceasta faza este terminata in momentul in care incepe sistola ventriculara, iar in acest moment valve mitrala se inchide,in timpul acesteia si ramane inchis timp de 0,5 s.

Cateodata valva bicuspida poate prezenta defectiuni in functionarea lui, numite valvulopatii mitrale.

Valvulopatiile mitrale sunt acele suferinte cardiace care sunt caracterizate prin alterarea functiei de supapa a valvei mitrale ca urmare a unor leziuni anatomice sai perturbari functionale, tipul de defect fiind numita stenoza sau insuficienta mitrala. Aceste doua patologii pot fi isolate sau associate, alcatuind ‘boala mitrala’.

2.STRUCTURA VALVEI MITRALE

Valva mitrale este alcatuita din urmatoarele elemente structurale:

Muschi papilari-inserati pe peretii ventriculului stang

Inel mitral fibros-are forma literei D

Cordaje tendinoase-leaga muschii papilari de ambele cuspe mitrale. Valva mitrala are suprafata normala de 4-6 cmp.

Doua cuspe(foite)-se inchid prin suprapunerea marginilor libere,incercuind complet orificiul.

3.ROLUL VALVEI MITRALE

Valva mitrala ajuta la trecerea corecta a sangelui din atriul stang in ventriculul stang. Ea poate functiona normal dar poate prezenta si complicatii.

In mod normal valva bicuspida functioneaza in fellul urmator:

Sangele intra in inima din vene . In sistola ventriculara stanga sangele este trimis prin aorta in marea circulatie, in acest moment valve bicuspida se inchida pentru a nu lasa sangele sa revina in atriul stang;

In disatola ventriculara stanga sangele este trimis din atrie in ventricul, in acest moment valve mitrala se deschide, iar sangele ajunge in ventriculul.

Aceste boli apar de foarte multe ori la aceste valve din cauza ca atriul si ventriculul stang trebuie sa pumpeze sangele in tot organismul, nu ca si cele din partea dreapta a corpului care trimit sangele numai la plamani.

4.STENOZA MITRALA

Aria normala a orificiului mitral este intre 3,5-6 cm 2, situatie in care fluxul sanguin din AS trece cu usurinta in diastola in ventriculul stang. Stenoza mitrala presupune îngustarea orificiului valvular aortic sub 2,5-3 cm. Această îngustare generează un baraj în calea trecerii sângelui din atriul stâng în ventriculul stâng, urmat de scăderea umplerii diastolice a ventriculului stâng. Trecerea sângelui se face cu dificultate și produce un sunet asemănător unei uruituri.

Stenoza mitrala se clasifica in trei categorii:

stenoza mitrala usoara – are aria orificiului mitral > 1,5 cm2

stenoza mitrala forma moderata – orificiul mitral este de 1,4 – 1 cm2

stenoza mitrala forma severa – are orificiul mitral <1 cm2.

Comparatie intre valva mitrala normala si cea bolnava:

CAUZE

Stenoza mitrala are mai multe cauze:

In cele mai multe cazuri reumatismul articular acut este producatorul acestei problem. Stenoza mitrala reumatismala este asociata si cu insuficienta mitrala.Din cele mai multe cazuri stenoza mitrala se asociaza cu insuficienta aortica.(>90%)

Infiltrare neoplazica

Poliartrita reumotioda

Amiloidoza-infiltratia ficatului, splinei, cordului si a altor tesuturi cu amiloid

Traumatisme

Cardiomiopatie hipertrofica

Si inelul valvular poate poate fi afectat, deci si in cazul acesta apare stenoza mitrala. Largirea prin dilatearea cavitatii ventriculare(insuficienta mitrala functionala),calcifierea sunt doua dintre defecte care pot apare la nivelul inelului valvular.

La copii, stenoza mitrala poate fi congenitala, prin interesarea valvelor sau prin dezvoltarea unui inel fibros subvalvular. Stenoza mitrala reumatismala se poate asocia cu defectul septal atrial (sindrom Lutembacher).

La pacintii in varsta calcificarea inelului aortic sau inelului mitral (apare la 50% din subiectii peste 75 ani) se poate prelungi in partea proximala si mijlocie a valvelor mitrale realizand treptat un grad de stenoza. Acest tip de stenoza numit si stenoza mitrala extrinseca poate aparea si in pericardita constrictiva calcara.

Un tromb atrial pediculat, un mixom atrial si, mai rar, o mare vegetatie pot ocluziona inelul mitral si sa produca un aspect clinic de stenoza mitrala.

SIMPTOME

Stenoza mitrala se prezinta mai ales la femei, boala este asimpatica pentru o perioada lunga de timp. Deobicei boala este descoperita in timpul unei analize clinice. Poate prezenta urmatoarele simptome:

Anamneza-stenoza mitrala se observa cel mai frecvent la femei si boala poate ramane asimptomatica multi ani. Descoperirea se poate face la un examen clinic efectuat cu diverse ocazii, sau cand apar fenomenele subiective sau complicatiile.

Hemoptizii-este prezent la 10-20% din bolnavii cu stenoza mitrala

Dispneea este cel mai frecvent simptom in stenoza mitrala si se produce la diferite grade de efort, in functie de severitatea stenozei. In stenozele usoare dispneea apare la eforturi fizice mari. In stenozele mitrale medii si severe dispneea apare la eforturi mici, uneori si in repaus (ortopnee) sau ca dispnee paroxistica nocturna(dificultatea in respiratie). Dupa gradul dispneei, dupa intensitatea efortului la care apare dispneea, stenoza mitrala se clasifica in patru clase functionale:

clasa I: stenoza mitrala fara dispnee;

clasa functionala II: stenoza mitrala cu dispnee la eforturi moderate

clasa functionala III: stenoza mitrala cu dispnee la eforturi obisnuite

clasa functionala IV: stenoza mitrala cu dispnee in repaus

Embolii arteriale apar datorita migrarii trombilor din atriul stang. Bolnavii cu aceasta simptoma pot dezvolta brusc:

tulburari neurologice, produse de embolii in arterele cerebrale

dureri abdominale sau in regiunea lombara, produse de embolia arterelor mezenterice sau renale

sindrom de ischemie periferica acuta produsa de embolia in arterele membrelor

mai rar dureri retrosternale si aparitia unui infarct miocardic, produs de embolie intr-o artera coronara

Fatigabilitate-oboseala

Tuse de efort

Scăderea amplitudinii pulsului, fibrilația atrială,șoc apexian vizibil

Palpitații-expresia creșterii volumului atriului stâng cu risc de aritmii (se contractă dezordonat)

Semnul obiectiv ale acestei boli se poate determina cu ajutorul stetoscopului, un suflu diferit de cel normal(un sunet asemănător unei uruituri).

Cel mai adesea boala afecteaza femeile, care au uneori un facies caracteristic, descris sub numele de „facies mitral”. „Faciesul mitral” consta in aspectul vinetiu al pometilor, buzelor si varful nasului. Palparea regiunii precordiale arata ca element principal prezenta freamatului diastolic la apex.

DIAGNOSTICARE

Diagnosticarea acestei boli se face in urmatoarele feluri:

Electrocardiograma-este utila in depistarea tulburarilor de ritm, desi de cele mai multe ori este normala

Examen radiologic(toracica)-utiila pentru evidentierea stazei pulmonare

Examen Doppler-utilizeaza ultrasunete pentru masurarea circulatiei sangelui sangvine.

Ecografie cardiaca transtoracica-utila in depistare IM, stabilirea mecanismelor cauzator. Metoda de elecție în evaluarea bolnavilor cu stenoză mitrală. Vizualizează excelent valva mitrală și extinderea leziunilor anatomice (reducerea mobilității, îngroșări, fibroză, focare de calcificare), dimensiunile cavităților stîngi în sistolă și diastolă, contractilitatea și performanța VS, aria orificiului mitral ) precum și gradientul transmitral (Doppler). Sunt de asemenea evaluate presiunea pulmonară și leziunile valvulare asociate (insuficiență aortică, insuficiență tricuspidă)

Ecografia transesofagiană-poate pune în evidență trombi AS și detaliază caracteristici morfologice ale valvei mitrale utile în deciziile terapeutice. Ecografia de efort aduce informații despre evoluția gradientului mitral și a presiunii pulmonare. Leziunile anatomice ale aparatului valvular mitral au fost gradate în vedereaindicațiilor terapeutice-în special pentru valvotomia percutană.

RMN(rezonanta magnetica nucleara)-aceasta masurare este cel mai precis din toate cele precizate. Masura volumul regurgitant dar nu poate vizualiza anatomia valvei, si foarte costisitoare.

Stenoza mitrala progreseaza lent pe parcursul a 10-20 de ani. Unii pacienti pot cunoaste o evolutie a bolii, iar altii pot ramana asimptomatici.

In caz ca pacientul doreste sa faca examene sun recomandati urmatoarele medici specialisti:

Medicul de familie

Medicul de medicina generala

Medicul internist

Medicul de urgenta

Medicul cardiolog

TRATAMENT

Pacientul care este asimptomic nu necesita tratament. Dar se recomanda retragerea de la sare si de la diuretice.

Iar persoanele care sufera de de stenoza mitrala sau au embolii corectarea valvei este realizata cu ridicarea barajului mitral printr-o metoda nonchirurgicala care se numeste vavuloplastie cu balon. Mai amanuntit aceasta metoda consta in:

introducerea unui cateter cu un balon pana la nivelul valvei mitrale prin vena femurala – vena cava inferioara-atriul drept-septul interatrial-atriul stang-valva mitrala. Prin umflarea balonului pozitionat la nivelul valvei mitrale stenozate se dilata orificiul stenozat. Dilatarea se obtine pana la 80% din stenozele mitrale care au scor ecocardiografic mai mic de 8. Complicatiile tehnicii sunt insuficienta mitrala, defect septal atrial restant punctionarii septului interatrial, embolii periferice printr-un fragment de trombus atrial imobilizat de cateter. Complicatiile sunt mai frecvente la subiectii in varsta cu valve fibroase.Dilatarea cu balon este o alternativa mai buna la comisurotomia mitrala digitalica, pe cord inchis si este o solutie deosebit de buna pentru bolnavii care au contraindicatii pentru interventia chirurgicala, data de boli respiratorii avansate sau alte afectiuni.

Vavla se poate corecta si in mod chirurgical care poarta numele de comisurotomie de cord si se poate face pe cord deschis dar si pe cord inchis.

Comisurotomia pe cord deschis se face „la vedere”, dupa oprirea cardiaca si by-pass cardiopulmonar. Se deschide atriul, se curata de eventuali trombi, se incizeaza valvele sudate si se fac separari de cordaje fuzionate, se debrideaza valvele de calciu si se fac eventuale corectii ale insuficientei mitrale.Dupa dilatarea cu balon sau comisurotomie urmeaza o perioada in care bolnavii au o evolutie buna, perioada ce poate merge pana la 10-20 ani.

Comisurotomia pe cord inchis se face prin toracotomie si introducerea unui deget, de obicei degetul aratator, prin urechiusa stanga pana la orificiul mitral; se incearca ruperea comisurilor sudate sau cu ajutorul unui dilatator transventricular. Tehnica este buna la bolnavii cu scor ecocardiograficsub 8, fara trombi in atriu.

Reaparitia simptomelor la un bolnav cu comisurotomie mitrala sau dilatatie cu balon se produce in urmatoarele conditii:

stenoza reziduala dupa prima interventie

restenozare

prezenta sau dezvoltarea insuficientei mitrale, fie dupa operatie fie produsa de o endocardita infectioasa ulterioara

progresia unei valvulopatii aortice apreciata initial ca nesemnificativa

aparitia cardiopatiei ischemice

O alta procedura tot chirurgicala este inlocuirea valvulara,cu proteze mecanice sau bioproteze.

Restabilirea ritmului sinusal prin mijloace farmacologice (chinidina, disopiramida, flecainida) sau prin soc electric se va avea in vedere mai ales daca situatia clinica s-a inrautatit.

Beneficiaza de restabilirea ritmului sinusal urmatoarele categorii de bolnavi:

cand fibrilatia atriala apare la un bolnav cu stenoza mitrala larga sau modereta si atriul stang este mai mic de 50 mm (ECO);

cand fibrilatia atriala agraveaza mult fenomenele clinice si bolnavii nu pot fi operati;

cand fibrilatia persista dupa corectia leziunii;

cand fibrilatia apare dupa corectia leziunii.

COMPLICATII

Istoria naturala a stenozei mitrale documentata prin studii clinice arata progresie in general lenta pe o lunga perioada de timp, 10-20 ani, perioada in care unii bolnavi pot ramane practic asimptomatici iar altii au o evolutie rapida. Progresia stenozei se produce mai rapid la bolnavii cu gradient initial mai crescut si la cei cu scor ecocardiografic mai mare. Progresia stenozei se poate explica printr-un proces reumatic continuu subclinic, sau, mai probabil datorita modificarii anatomice a tesutului valvular produsa de stressul cronic al curgerii turbulente printr-o valva deformata.

Pot fi urmatoarele din lista de mai jos:

Bronsita

Edem pulmonar acut

Endocardita bacteriana- este mai frecventa la bolnavii cu insuficienta mitrala, dar poate sa apara si la bolnavii cu stenoza mitrala. Profilaxia cu antibiotice se va face in orice imprejurare ce produce bacteriemie.

Fibrilatie atriala-este o complicatie frecventa, apare la 60-70% din bolnavii in caz daca ventriculul stang are diametrul de peste 45mm. Aparitia fibrilatiei atriale poate precipita insuficienta cardiaca si favorizeaza dezvoltarea pe trombii in AS (riscul trombozei atriale si a emboliilor periferice este de 6-7 ori mai mare). Fibrilatia atriala poate fi paroxistica si cronica.

Embolii sistemice

Emboliile arteriale-se produc cel mai adesea in arterele cerebrale (40-60%), dar se pot produce si in alte teritorii cum ar fi erterele membrelor inferioare, arterele renale, mezenterice. Emboliile arteriale sunt favorizate de fibrilatia atriala, 80% din bolnavii afectati de embolii sunt in fibrilatie atriala. Trombii din atriul stang sunt mici mase friabile atasate de pereti, dar pot fi si de dimensiuni mari. Mai rar trombii pot fi mobili in cavitatea atriala.

5.INSUFICIENTA MITRALA

Este consecința închiderii incorecte a valvei mitrale în sistolă, urmată de întoarcerea unei părți variabile de sânge din ventriculul stăng înapoi în atriul stâng.Reîntoarcerea sângelui în sens retrograd va produce de asemenea un suflu caracteristic.

Insuficienta mitrala este o entitate patologica ce include toate situatiile in care o parte din sangele din ventriculul stang regurgiteaza in atriul stang in timpul sistolei ventriculare din cauza unui deficit de coaptare al valvelor mitrale. Aparitia insuficientei mitrale poate fi determinata de afectarea oricarui component al aparatului mitral (valve, inel mitral, cordaje tendinoase, muschi papilari sau miocardul ventricular in care se insera muschii papilari).

Insuficienta mitrala se clasifica in trei categorii:

Insuficienta mitrala TIP I-se caracterizeaza prin dilatatia inelului, cu o miscare normala a cuspelor

Insuficienta mitrala TIP II-valve cu miscare ampla, cu cordaje elongate sau rupte, prolaps valvular

Insuficienta mitrala TIP III-valvele au miscare redusa, sunt ingrosate, uneori cu comisuri fuzionate si aglutinari de cordaje.

Comparatie intre valva mitrala normala si cea care sufera de boala insuficienta mitrala,si cum functioneaza una fata de celalalt:

CAUZE

Insuficienta mitrala are mai multe cauze:

Afectarea reumatismala a valvei mitrale(infectia cu streptococ hemolytic in copilarie)-cea mai cunoscuta cauza la IM, apare mai mult in tarile subdezvoltate si din cand in cand apare si in tarile dezvoltate.

Afectarea degenerativa-cea mai fercventa cauza intalnita de IM in tarile dezvoltate. Se produce prin alungirea sau rupture cordajelor tendionoase care duc la prolapsul unui singur sau mai multor segmente ale foitelor. Ele pot fi cu structura normal sau mixa. Calcifierea inelului mitral este tot afectare degenerativa.

Boala cardiaca ischemica-10-20% din pacientii suferiti de aceasta boala

Reumatism articular acut

Prolapse de valve mitrala-este o cauza importanta de insuficienta mitrala

Anomalii congenitale

Traumatisme

Cardiomiopatie hipertrofica

Calcificarea inelului mitral-apare la persoane in varsta si produce insuficienta mitrala datorita inelului mitral rigid si calcificarii care intereseaza uneori si baza de implementare a valvelor

Alungirea sau ruptura cordajelor duce la:

Infarct miocardic

Endocardite infectioase

Necroza cordajelor tendinoase

Muschii papilari pot fi afectati prin urmatoarele moduri:

Disfunctii ischemice

Necroza muschiului papilar

Rupturi la acest nivel in cazul unui infarct miocardic

SIMPTOME

Manifestari clinice:

Insuficienta mitrala cronica devine simptomatica doar in momentul aparitiei insuficientei ventriculare stangi. Intervalul de timp de la constituire aleziunii pana cand ea devine simptomatica poate cuprinde 20-30 ani. Insuficienta mitrala acuta se manifesta brutal in momentul instalarii de regula cu edem pulmonar acut.

Insuficienta mitrala acuta realizeaza o crestere brusca de presiune in atriul stang si circulatia pulmonara, ducand rapid la edem pulmonar acut. In general este produsa de ruptura cordajelor tendinoase, ruptura partiala sau totala a muschilor papilari si de endocardita infectioasa ce distruge atat panza valvualra cat si cordajele-cauza cea mai frecventa fiind IMA.

In caz ca insuficienta mitrala nu este foarte grava, cu regurgitare mica sau medie, simptomele subiective pot lipsi in formele severe, apare decompensarea ventriculului stang. Insuficienta mitrala usoara sau moderata poate ramane asimptomatica ani de zile si bolnavii pot desfasura o viata normala. Aparitia fibrilatiei atriale, ca si in stenoza mitrala, deterioreaza starea clinica. In insuficienta mitrala acuta manifestarile clinice sunt de edem pulmonar acut sau soc cardiogen. Debitul este brusc, cu urmatoarele sipmtome:

Apnee-ea este unul din simptomele principale ale acestei boli cardiace, si vine la evidenta in mod special cand pacientul face efofrt fizic.

Ortopnee-persoana poate respira numai in pozitie de sezut

Tuse cu expectorie spumoasa

Pacientul este cianotic, ortopneic, cu raluri subcrepitante la ambele campuri pulmonare, in special in baza acestora.

Din punct de vedere clinic bolnavul suferit de insuficienta mitrala se caracterizeaza prin suflu holosistolic,care ajunge in faza maxima la apex, cu un soc hiperdinamical ventricululuui stang, un zgomot trei puternic sio panta ascendenta rapida a pulsului carotidian.

Langa simptome apar si semne fizice, obiective, care preced cu mai mult timp aparitia simptomelor. In cele mai multe cazuri prima simptoma care apare este dispneea de efort, care evoluaza in continuu, si este insotita de multe ori de tuse.

Edemul pulmonar poate fi observat in urmatoarele cazuri:

Endocardita infectioasa

Anemie

Hipertiroidie

Febra

Fibrilatie atriala cu ritm rapid

Etiologie:

Atat etiologia, cat si modificarile fiziopatologice si simptomatologia difera in functie de modul acut sau cronic de instalare al insuficientei mitrale.

Insuficienta mitrala acuta apare cel mai frecvent in contextul endocarditelor infectioase, traumatismelor si bolii cardiace ischemice.

Insuficienta mitrala cronica

Daca in trecut aparea cel mai frecvent secundar reumatismului articular acut, in prezent , odata cu a profilaxia eficienta a RAA, asistam la o descrestere a incidentei insuficientei mitrale de etiologie reumatismala, paralel cu cresterea incidentei insuficientei mitrale in afectiunile degenerative ale inelului mitral si a celor secundare dilatarii inelului mitral intalnite in cadrul cardiomiopatiilor.

DIAGNOSTICARE

Diagnosticarea insuficientei mitrale se face in urmatoarele feluri:

Electrocardiograma-este utila in depistarea tulburarilor de ritm, desi de cele mai multe ori este normala. Ritmul poate fi sinusal sau pot fi prezente tulburari de ritm – in special atriale: extrasistole atriale si in special fibrilatie atriala. Cea mai frecventa modificare o reprezinta dilatare atriala stanga (semne descrise la stenoza mitrala).

Examen radiologic(toracica)-utila pentru evidentierea stazei pulmonare. C u ajutorul ei se poate observa mai multe lucruri, ca:

Modificari la nivelul siluetei cardiace:

marirea arcului inferior stang dat de dilatarea ventriculara stanga,

dilatarea atriala stanga – imagine de dublu contur a arcului inferior drept,

calcificarea inelului mitral care poate fi o importanta cauza de insuficienta mitrala si care se vizualizeaza cel mai bine pe proiectiile lateral sau OAD in partea posterioara a siluetei cardiace sub forma literei C.

Modificari la nivelul campurilor pulmonare:

Sunt mai putin exprimate la pacientii cu insuficienta mitrala fata de cei cu stenoza mitrala

In insuficientele mitrale acute se poate evidentia aspect de edem interstitial sau chiar semne de edem

Ecografie cardiaca transtoracica- Permite evaluarea etiologiei insuficientei mitrale (ruptura de cordaje, de pilieri, vegetatii, calcificare de inel mitral) si a disfunctiei ventriculare stangi, estimarea severitatii regurgitarii mitrale, vizualizarea directiei fluxului, evidentierea eventualelor leziuni asociate si cuantificarea severitatii hipertensiunii pulmonare.

RMN(rezonanta magnetica nucleara)-aceasta masurare este cel mai precis din toate cele precizate. Masura volumul regurgitant dar nu poate vizualiza anatomia valvei, si foarte costisitoare.

Este recomandat consultul unui medic specialist in momentul cand apar simptomele de mai jos:

Dispnee paroxistica

Tuse cu expectoratie

Tahicardie

Puls scazut

Hipotensiune arteriala

Jugaulare turgescente

Transpiratii

In caz ca pacientul doreste sa faca examene sun recomandati urmatoarele medici specialisti:

Medicul de familie

Medicul de medicina generala

Medicul internist

Medicul de urgenta

Medicul cardiolog

TRATAMENT

Insuficienta mitrala cronica usoara si moderata nu necesita tratament medical, in afara masurilor igino dietetice privind reducerea aportului de sare si evitarea eforturilor fizice deosebite. Profilaxia endocarditei infectioase se va face la orice forma de insuficienta mitrala produsa prin mecanisme valvular.

Tratamentul poate fi demai multe feluri:cel medicamentos, chirurgical, nonchirurgical.

Tratamentul medicamentos de obicei se prescrie pacientilor la care nu apar multe simptome sau sunt asimptomatici si nu au fost diagnosticati grav. Tratamentul cu vasodilatatoare este util la bolnavii cu insuficienta mitrala, aceasta realizand un imprtant beneficiu clinic si hemodinamic. Vasodilatatoarele imbunatatesc mult simptomatologia si prognosticul.

Tratamentul chirurgical este mai complicat. El presupune reparatia sau inlocuirea valvei mitrale cu o proteza. Reparatia valvei se considera sa aiba un risc mai mic, apar mai putine complicatii. Dar problema este ca reparatia vavlei se poate efectua numai la o parte din pacientii suferit de boala mitrala-cei care sunt cu insuficienta mitrala degenerativa. Valva mitrala este inlocuita cu o proteza biologica sau mecanica, in caz de inrautatire regurgitarii.

In prezent se recomanda mai ales interventiile de reconstructie si plastie valvulara din doua considerente. Primul esterte faptul ca nu exista inca o proteza ideala, iar bolnavii sunt supusi dupa protezare la cateva riscuri majore: endocardita infectioasa, tromboza protezei, dezlipirea protezei. In al doilea rand, mortalitatea operatorie este de 2,5 ori mai mare la bolnavii protezati datorita rezectiei aparatului valvular mitral.

Interventiile de reconstructie constau in anuloplastie cu inel rigid sau inel flexibil sau plastie valvulara si a cordajelor. Aceste tipuri de innterventie sunt potrivite pentru insuficientele mitrale valvulare mitrale necalcificate, mobile, rupturi de cordaje, perforari valvulare.

Bolnavii se clasifica in patru clase:

bolnav asimptomatic

bolnav dispneic la efoturi mari si medii

bolnav dispneic la efoturi mici

bolnav dispneic in repaus

COMPLICATII

Daca boala este netratata, si pacientul prezinta insuficienta mitrala severa,duce la marirea ventriculului stang si scaderea functiei de pompa. IM prezinta o mortalitate mare pe termen mediu si lung. De aceasta pacientii cu aceasta boala sunt obligati sa faca un examen periodic in cabinete cardiologice, iar cei cu operatii sau reparatii valvulara la cabinete de chirurgie cardiaca.

Mai poate prezinta si urmatoarele complicatii:

Insuficienta cardiaca globala

Endocardita bacteriana-cel mai important ale insuficientei mitrale. Poate produce rupturi de cordaje si remanieri valvulare, agravand la un moment dat evolutia. Bolnavii cu insuficienta mitrala severa au evolutie rapida spre deteriorarea functiei ventriculului stang. La bolnavii cu insuficienta mitrala si cardiopatie ischemica sau insuficienta mitrala asociata cu alte afectiuni valvulare sau nevalvulare, la evolutia bolii se adauga si factorii de prognostic ai asocierilor respective.

Trombembolice

Diverse aritmii

Edem pulmonar acut-poate fi precipitat de alti factori

Insuficienta ventriculara stanga

Emboliile sistemice-mai rare ca in stenoza mitrala

6.PROTEZE

La inceputul evolutiei acestor proteze toate operatiile s-au facut pe cord deschis , care nu era foarte sigura, deoarece 30-40% din cazuri erau reusite. Dupa multe incercari medicii au realizat canu este necesar sa fie produs operatiile de montat proteze pe cord deschis, ci prin cale endovasculara, la valva predilatata mai intai cu un balon specific. Acesasta metoda este numit procedura de implantare valvulara transcateter(TAVI/TAVR). Rata de succes ale acesteti metode este mai mare de 95%.

Pe pozele de mai jos se vad doua exemple de proteze mitrale artificiale.

Prima proteza vazuta de mai sus este folosita mai mult in Romania.

Aceste produse se mai numesc si supape artificiale. Valvele pot fi metalice, facute dintr-un otel special. Ele au o viata nelimitata, dar din pacate pacientul trebuie sa urmeze toata viata un tratament cu medicamente anticoagulante pentru a face sangele mai subtire, pentru a evita formarea de cheaguri.

Ele pot fi biologice, aceste valve fiind preluate de la animale. Valvele mitrale sunt preluate mai ales de la porci, sau din pericardul vacilor. Dar aceste au o viata mai scurta fata de cele metalice, aproximativ dupa 15 ani aceste se uzeaza si trebuie schimbate, dar partea buna este insa ca nu este nevoie de medicamente anticoagulante.

Proteza vazuta in poza din dreapta este deja folosita la mai mult de 200000 de pacienti pe lume. Aceste proteze sunt manufacturate de compania din SUA, numita On-X Technolohies. Ele sunt produse din carbon pirolitic. La acest material valvele artificiale prezinta cat mai putine defectiuni in functionarea lor.

Introducerea acestor valve se face sub anestezie generala, proteza se introduce printr-un tub de dimensiune foarte mica la nivelul inimii. Procedura dureaza aproximativ doua ore.

Exista doua feluri in care se pot introduce ,implanta valvele:

Abord transfemural-prin punctionarea arterei femurale, o artera de calibru mare, care esete situata la nivelul coapsei

Abord chirurgical transapical-care implica o mica incizie la nivelul partii stangi a toracelui pentru a permite accesul la nivelul varfului inimii prin care se va insera proteza

Procedura chirurgical transapicala se executa in felul urmator:

Dupa ce pacientul este tratat cu ajutorul acestor proteze, trebuie spiatalizat timp de o saptamana pentru a vedea daca prezint complicatii, sau probleme functionale aceste valve. Chiar si dupa pacientul paraseste spitalul trebuie sa se prezinta la controluri, cate 3 luni, respectiv 12 luni dupa ce organismul a acceptat complet aceasta proteza.

7.DEFECTE

Cel mai mare defect al valvelor este defectiunea de inima, cand inima opreste sa mai functioneze. Aceasta conditie apare in momentul in care inima nu mai este capabila sa pumpeze o anumita cantitate de sangele in organism. In vene, in plamani si in alte organe este pumpata prea mult sange si cauza o congestie a fluidelor din tesuturile corpului uman. Fluidul s-ar putea colecta in plamani, care duce la impiedicarea respiratiei si schimbul de oxigen si care deregleaza si respiratia.

In timpul zilei cand pacientul sta intr-un mod vertical pot aparea fluide si in picioare.

Deci impiedicarea respiratiei duce la sufocare si de aici la oprirea inimii. Oprirea inimii prin congestie este o mare simptoma pentru defectiiuni valvulare, dar si pentru umflarea gleznei.

Aceasta boala mai poate sa evolueze in boala muschiilor inimiim si disruperea functionarii corecta a inimii, care duce la moarte.

Pot aparea cheaguri de sange care pot sa se desprinda si calatoreasca in sange, care dupa ce isi schimba pozitia sunt numite emboli. Daca numai una din aceste cheaguri nu poate trece printr-un anumit vas atunci aceasta poate duce la defectiunea unui anumit organ. Daca cheagul ajunge in encefal, aceasta poate cauza un accident vascular cerebral. Un cheag in coapsa, gamba sau in picior poate cauza durei, dar si decoloratia acestora.

Aceste defecte ale valvelor se formeaza pe parcursul 20-30 de ani, si pana ce pacientul devine constient ca are aceasta boala, insuficienta sau stenoza mitrala poate fi intr-un stagiu foarte avansat. Dar multi dintre aceste oameni pot sa traiasca o viata normala desi au o singura valva defect.

De multe ori boala mitrla este descoperita cu autorul stetoscopului, auzind o murmuitura. Acest sunet este produs de trecerea incorecta a sangelui printr-o valva intr-o directie si invers. Multi dintre bolnavi care au numai putin distruse valvele, nu necesita tratament fizic, ci sunt presccrise antibiotice, care trebuie introduse in sistem inainte de orice operatie, pentru a reduce riscul de infectie a valvelor inimii. Aceasta boala este numita endocarditis.

9.BIBLIOGRFIE

http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-valvelor-cardiace/insuficienta-mitrala-a-regurgitare-mitrala_178

http://www.emedonline.ro/afectiuni/view.article.php/151

http://www.daviddarling.info/encyclopedia/M/mitral_stenosis.html

Cardiologie

http://www.csid.ro/boli-afectiuni/boli-cardio-vasculare/insuficienta-mitrala-im-11881523/

https://www.spitalulmonza.ro/interventie/tavi-tavr-implantarea-percutana-de-proteza-valvulara-aortica/