Ferma de Vaci In Or. Stefan Voda

Pentru o ferma care creste vaci cu o productie mare de lapte, furajul trebuie înteles ca o materie prima care se tansforma în lapte. De sortimentul de furaje ,si mai ales de calitatea acestora, depinde în cea mai mare masura atât nivelul productiei de lapte cât si starea de sanatate a vacilor. În aceeasi ordine de idei, trebuie spus ca nu poate fi conceputa o ferma de vaci rentabila, fara asigurarea unor furaje de buna calitate si în cantitati suficiente. În prezent, prin lucrarile de ameliorare s-a ajuns în stadiul cînd, la foarte multe vaci, productia de lapte poate fi oricât de mare cu conditia ca vaca sa poataingera atatea substante nutritive câte sunt necesare pentru a se produce laptele. Dar nu numai atât, la vacile cu productie foarte mare, daca nu se asigura prin furaje substantele nutritive necesare sustineriilactatiei , se consuma rezervele corporale (daca acestea exista) si pot aparea tulburari metabolice(în special cetoze) urmate de o reducere brusca aproductiei de lapte si a procentului de grasime sichiar pierderea animalelor.

Nu este suficient sa producem multe furaje, dacaacestea nu sunt de calitate. Practic vorbind,animalele pot sa “moara de foame“chiar daca au înpermanenta ieslea plina, însa cu furaje de slabacalitate, pe care animalele nu le consuma.

Când apreciem calitatea unor furaje, pe lânga valoarea lor nutritiva data de continutul în nutrienti (substantenutritive), esential este si consumabilitateaacestora. Cercetarile din ultimele decenii au fostaxate în mare masura pe acest aspect. În unelesisteme moderne de normare a hranirii, cum estede exemplu sistemul INRA elaborat în Franta, ca dealtfel si sitemul elaborat în tara noastra si care este în curs de a fi introdus în marea productie, se tineseama de acest aspect. Pe lânga calculareacapacitatii de ingerare a animalelor s-a determinatsi consumabilitatea pentru foarte multe furaje devolum, elaborându-se chiar si o unitate de masura,numita “unitate de satietate” sau de “încarcaredigestiva”. Toate acestea pentru a realiza unconsum cât mai mare de furaje de volum, cu caresa fie sustinuta o productie de lapte care la rândulei sa poata fi cât mai mare.

Scop si obiective

Îmbunătățirea calității mediului prin aplicarea unui management al gunoiului de bovine și folosirea acestuia ca îngrășământ organic pentru culturile furajere.

Sporirea numerică și îmbunătățirea însușirilor productive (lapte, carne).

Sporirea productiei si calitatii pasunilor si faneturilor.

Implemantarea unui sistem de rotatie a suprafetelor de pasunat.

Descrierea zonei si fermei

Pozitia geografica

[NUME_REDACTAT] Vodă este amplasat în partea de Sud-Est a [NUME_REDACTAT] la 105 km de Chișinău. Din trei părți orașul este în apropiată vecinătate cu Ucraina. Până la orașul Tighina sunt 45 km iar până la stația de cale ferată din Căușeni 27 km.

Ferma se gaseste in zona vestica a comunei si cuprinde o suprafata de: 60 ha în regim neirigat din care 45 ha de pasuni si 15 ha de pamant arabil, pentru 58 de bovine:

Vaci lapte – 28 capete

Juninci – 6 capete

Tineret femel peste 18 luni -4 capete

Tineret femel 6 luni – 4 capete

Tineret mascul 6 –12 luni – 8 capete

Tineret mascul 0 – 6 luni – 8 capete

Suprafața totală a orașului este de 2.277 ha, dintre care terenuri agricole – 1691 ha (76,5% sunt terenuri cu destinație agricolă), vii – 51 ha, livezi – 15 ha, pășuni – 170 ha, păduri – 111 ha, iazuri – 74 ha. Cea mai mare parte din terenurile cu destinație agricolă o ocupă pământul arabil – 1.491 ha. Suprafața terenului intravilan este de 458 ha, iar a terenurilor destinate industriei – 70,6 ha. Fondul acvatic al orașului este format de 2 lacuri cu o suprafață de 74 ha. Suprafața fondului silvic este de 107,7 ha sau 4,7% din suprafața totală.

[NUME_REDACTAT] excesului de umiditate

Eliminare excesului de umiditate se face prin săparea unor șanturi la capetele parcelelor.

Se mai fac desecari, dreanari ale terenului cu scopul eliminarii execusului de apa de la suprafata in vederea cultivarii acestora.

Sursa de apă pe pășiune este asigurata din izvoare, fantani realizate din ineluri de beton, fiind colectoare de apa din drenuri sau canale biologice din care apa ajunge la animale prin cadere.

Caracterizarea climatica

Regimul temperaturii aerului:Temperatura medie anuala este de 11-12 grade C,

Cele mai ridicate temperaturi medii lunare sunt inregistrate in lunile iunie, iulie si august si se datoreaza radiatiei solare mai intense decat lunile precedente. Luna cu valorile termice cele mai ridicate este in iulie 22 grade C (media multianuala). Perioada cu temperaturi ridicate se poate prelungi.

Regimul precipitatiilor: Lunile cu cele mai mare cantitati medie multianuala de precipitatii sunt lunile iunie si culie cu: 120 mm.

Luna cu cea mai mica cantitate multianuala de precipitatii este martie: 34-42 mm.

Vara este anotimpul cu cele mai abundente precipitatii.

Tehnologia de exploatare a fanetei, lucrari de ingrijire

Lucrarile de ingrijire se aplica cu scopul de a inbunatati covorul vegetal si de a inbunatati calitatea furajului obtinut; ex: curatirea plantelor de talie mare,toxice,cu ghimpi etc

Principalele lucrari de ingrijire:

Eliminarea excesului de umiditate

Excesul de umiditate creează condiții nefavorabile dezvoltării plantelor valoroase:

1. face ca aceste soluri să fie mai reci, cu aproximativ 4-7 oC, fapt ce întârzie pornirea în vegetație.

2. favorizează înmulțirii paraziților, care duc la evidente scăderi de producție animalieră.

Eliminarea excesului de umiditate se poate realiza prin următoarele metode:

1.desecarea prin canale

2. desecarea prin drenuri

3. desecarea pe cale biologică

Distrugerea musuroaielor

Mușuroaiele se formează pe pajiștile neângrijite. Mușuroaiele se combat în primul rând prin măsuri preventive care trebuiesc aplicate anual, spre sfârșitul perioadei de vegetație sau primăvara devreme, folosindu-se grapele obișnuite sau târsitorile.

Groapa rotativa pt. nivelare teren

Unde mușuroaiele ocupă o suprafață prea mare, dacă este posibilă desțelenirea, e bine să se facă aceasta, iar acolo unde nu se poate se face o nivelare cu lama greder.

După distrugerea mușuroaielor este obligatorie aplicarea de îngrășăminte (organic-bio) și supraînsămânțarea.

Indepartarea vegetatiei lemnoase si a cioatelor

Pajiștile zonelor forestiere, fiind pajiști naturale secundare, sunt frecvent invadate de specii lemnoase, reprezentate în special de arbuști și mai rar arbori. Gradul de acoperire cu vegetație lemnoasă este în strânsă legătură cu modul de folosire și îngrijire a pajiștilor. Astfel pe pajiștile folosite nerațional, sau pe care nu se execută lucrări de îngrijire, vegetația lemnoasă pune treptat stăpânire pe tot terenul și ajunge astfel la stadiul inițial de pădure.

Lucrarii de aplicarea ingrasamintelor si de recoltare –

Ingrasaminte organice

Aplicarea gunoiului de grajd

Folosirea gunoiului de grajd pe pășuni reprezintă una dintre cele mai importante și mai la îndemână măsuri de sporire a producției și îmbunătățire a compoziției floristice. Gunoiul de grajd este un îngrășământ organic complet, care îmbogățește solul în humus, în principalele elemente nutritive, în unele microelemente cât și în microorganisme și produse ale metabolismului lor.

Astfel, 30 t gunoi de grajd, induc în sol 150 kg N, 60 kg P2O5, 180 kg K2O, 90 kg CaO și peste 7000 kg materie organică.

Conținutul mai redus în fosfor face ca să se recomande ca odată cu gunoiul de grajd să se încorporeze în sol și îngrășăminte cu fosfor.Cantitatea administrată este în funcție de compoziția floristică a pajiștilor, stadiul de degradare a acestora, de cantitatea de gunoi de grajd disponibilă.

În general se recomandă doze de 20-60 t/ha. Pe pajiștile degradate, cum sunt cele de Nardus stricta este bine să se aplice 40-60 t/ha deoarece numai astfel se produc modificări importante în trofismul solului, care să determine o îmbunătățire radicală a compoziției floristice și prin urmare o creștere considerabilă a producției. Pe alte pajiști, cum sunt cele de Festuca rubra, Agrostis tenuis, Trisetum flavescens, dozele recomandate sunt de 20-30 t/ha.

Alcatuirea amestecurilor de ierburi pentru infiintarea pajistilor

Zona ecologica: campie

Mod de folosinta: mixt pasunat

N = D*MMB/SU

D – nr. de boabe germinabile/m

MMB – masa a 1000 de boabe

SU – sămânța utilă

SU = P*G/100

P – puritatea (%)

G – germinația (%)

C(kg/ha) = N*K/100

N – norma de sămânță în cultură pură

K – procentul de participare în amestec (%)

Dactylis glomerata

N= 2000*1,2/72=33,3

Su= 90*80/100=72

C=33,3*20/100=6,7

Trifolium repens

N=1800*0,7/77,6=16,2

Su=97*80/100=77,6

C=16,2*20/100=3,2

Poa pratensis

N=6000*0.35/76=33

Su=95*80/100=76

C=33*40/100=13,2

Lotus corniculatus

N=1300*1,4/71,2=25,6

Su=95*75/100=71,2

C=25,6*20/100=5,1

Total amestec seminte 6,7+3,2+13,2+5,1=28,2 kg/ha

Faneata noastra are o productivitate de 8 t/ha masa verde. Animalele vor intra in stabulatie in jurul datei de 15 octombrie si vor ramane in jurul datei de 15 mai, deci vor fi 212 zile de stabulatie.

Un UVM consuma 10% din productivitate aproximativ 60 kg masa verde.

Pentru 58 de UVM-uri Pentru intreaga periaoda de stabulatie , necesarul de fan este urmatorul:

58 UVM * 212 zile * 10kg fan/zi = 122960 kg deci: 123 tone fan

Organizarea pasunatului

Un pasunat organizat presupune folosirea pasunii tinand cont de productivitatea acesteia, necesarul de masa verde a animalelor pe durata pasunatului,particularitatile biologice ale plantelor si ritmul de dezvoltare, si refacerea ritmului ierbii.

In vederea organizarii pasunatului este necesara stabilirea unor anumite elemente deosebit de imortante.

Capacitatea de pasunat:

Capacitatea de pãșunat (Cp) indicã numãrul de animale care pot fi hrãnite pe suprafața de 1 ha pãșune pe întreaga perioadã de pãșunat (perioadã de vegetație) și se exprimã în UVM/ha.

Cp = Pc/Ni (UVM/ha),

Pc – producția de iarbã consumabilã la ha;

Ni – necesarul individual de furaj pentru 1 UVM pe întreaga perioadã de pãșunat.

Cp=Pc/Ni=8/7,6=1,052 uvm/ha

Bonitarea pajistei

Vp =%* IS/100

Vp = valoarea pastoralã

% = procentul de acoperire

Is = indicele specific de calitate

Pentru calcularea valorii pastorale mai întâi vom efectua relevee floristice, pe suprafețe de câte 100 m2, notându-se speciile în ordine: poacee, fabacee, rogozuri, pipiriguri, plante din alte familii botanice.

Valoarea pastoralã (Vp) este un indicator sintetic ce cuprinde principalele elemente referitoare la compoziția floristicã, procentul de acoperire a fiecãrei specii, precum și valoarea furajerã a speciilor componente

Vp=Is*%/100=427/100=4,27=0,9*100=90 puncte

Rezulta pajiste de categoria II, foarte buna,suporta 1,61-1,80 UVM/ha

Conveierul verde

`Prin conveier verde se ințelege un sistem de producere planificată a nutrețului verde și suculent, în mod continuu, începând de primăvara devreme și până toamna târziu.

Repartizarea pajiștilor permanente și semănate (%) pe luni zone de vegetatție

Tabel planificari cantitatii de furaje

Tehnologia de conservare a furajelor prin silozare

În prezent, silozul poate fi făcut pe scară mare cel mai adesea în buncăre pentru siloz, folosind furaj bine tocat, presat, fără veștejire, metodă preferată de unitățile mari crescătoare de vite, specializate pentru producția de carne sau de lapte.

În schimb, fermele de tip familial preferă prepararea în baloți (semisiloz), profitând de posibilitățile adaptării tehnologiei moderne de pregătire și de păstrare a furajului în condiții economice mai avantajoase, potrivit sistemului.
Principiul însilozării are la bază acidifierea furajului umed, în special de către lactobacilli, în condiții de anaerobioză. Acidul, ale cărui molecule sunt nedisociate, prezintă o importanță primordială pentru suprimarea activității microorganismelor nedorite. Procesul are loc la nivel celular și se datorează faptului că acidul nedisociat se poate propaga, în mod pasiv, în celulele microbiene, acidifiind citoplasma.
În cazul marilor baloți, înlăturarea oxigenului din siloz este mult mai dificilă, fiind posibilă riscul de contaminare cu microorganisme nedorite. Specialiștii din domeniu au identificat și au studiat un număr mare de ageți patogeni și de compuși chimici care se pot elimina sau nu prin însilozare.