Tehnologii Avansate de Producere a Strugurilor Prin Ecologizarea Masurilor de Protectie Contra Bolilor Vitei de Vie

Tehnologii avansate de producere a strugurilor prin ecologizarea măsurilor de protecție contra bolilor viței de vie.

CUPRINSUL

I PREFAȚĂ

Viticultura Republicii Moldova, ca ramură de bază a economiei naționale, actualmente se dezvoltă pe baza unui sistem modern, care prevede cultivarea soiurilor clasice de vin și soiurilor autohtone.

Extinderea culturii viței de vie în ultimele decenii în sisteme de cultură moderne (intensificarea, înalta specializare a ramurii și concentrarea plantațiilor pe vaste suprafețe – de peste 1000 ha, fără izolare spațială , introducerii de noi clone și soiuri, cu sensibilitate sporită la boli, agrotehnicii, sistemelor de conducere, apariția fenomenului de rezistență a patogenilor față de produsele aplicate prea frecvent) a favorizat dezvoltării mai intense atât a bolilor criptogamice – mana, făinarea putregaiul cenușiu, cît și a dăunătorilor – moliilor viței de vie, acarienilor etc.

Luând în considerație Programul de dezvoltare al viticulturii din țară și, având în vedere, că actualul sortiment este alcătuit din soiuri sensibile la boli, studiul bio- ecologiei și combaterii agenților patogeni și dăunătorilor ocupă o pondere importantă în vederea sporirii eficienței economice a ramurii.

Abordarea acestor obiective impune cercetări privind elaborarea unor metode eficace de protecție contra bolii cu o aplicare minimă a substanțelor nocive (Heдoв П. H., 1990, 1992, 2000; Каcпаpoв B. A., Пpoмoнeнкoв B.К., 1990, Фадeeв Ю. H., 1988, Гyлий B. B., Дeгтяpь B.H.,1991, 2000, Памyжак H. Г., 1992; Якyшина H. A., 1990; Банкoвcкая M. Г., Бecкpoвная M. Л., 1990; Чичинадзe Ж. A., Cкopикoв A. C., 1990; Nedov P., Cebanu V. și al. 2001, 2002; Apruda P., Cuharschi M. , Ciobanu V., Degteari V., Nedov P.ș a. 2003; Guzun N., Olaru T., Topală Ș., 2004), Дeгтяpь B.H., 2004, 2005 (a,b).

Evident că sunt necesare cercetări, privind elaborarea unor metode eficiente de protecție contra bolilor viței de vie, bazate pe conceptul protecției integrate, și îndeosebi, pe metode nepoluante de combatere cu o minimă folosire a produselor chimice.

Combaterea integrată reprezintă un concept nou care constă în îmbinarea armonioasă a metodelor și mijloacelor de protecția plantelor (agrotehnice, biologice, imuno-genetice, chimice) folosind din ele cele mai eficiente și, totodată, puțin toxice pentru om și mediul ambiant.

Una dintre cele mai progresiste metode de protecție a viței de vie contra manei este imuno – selecția, îndreptată la obținerea soiurilor cu rezistență sporită, care pot fi cultivate fără utilizarea produselor chimice sau cu reducerea maximală a tratamentelor de combatere.

Importanța practică a selecției de soiuri de viță, rezistente la diferiți agenți patogeni, a atras atenția multor specialiști geneticieni si amelioratori din Republica Moldova (Пpинц, Я.И., Киcкин П.X., 1955; Bepдepeвcкий Д.Д. , 1968, Bepдepeвcкий Д.Д., Boйтoвич К.A., 1974, Bepдepeвcкий Д.Д., Boйтoвич К.A., Hайдeнoва И.H., 1972; Heдoв П.H., 1965, 1971, 1977, 1980, 2000; 2001; Гyзyн

H.И., 1978, 1981, 82, 83, 90, 92; Гyзyн H.И, Жypавeль M.C., Ципкo M.B.și al.,

1971; Жypавeль M.C., 1971; Oлаpь Ф.A., 1992, și al., Olari T., 2005). Lucrările efectuate în această direcție în Republica Moldova au purces la crearea unui șir de soiuri (Vierul 59, Viorica, Startovîi, Iubilei Juravlea, Moldova, Plamennîi, Luminița) cu rezistență complexă la mană, făinare, putregaiul cenușiu și filoxeră.

A fost fondat un genofond bogat de forme și soiuri de viță rezistente la boli, filoxera radicicolă și foliară, cu calități înalte agrobiologice, care se folosesc pe larg în programele de selecție și ameliorare.

Faptul, că în limitele speciei Vitis Vinifera au fost evidențiate genotipuri cu diferențiere imunologică importantă, ne permite să admitem, cu siguranță, posibilitatea folosirii rezistenței soiului în programele nepoluante de combatere a acestei grave boli.

Obținerea produselor viti-vinicole ecologice este o problemă de o mare importanță tehnologică, economică și socială și poate fi rezolvată prin elaborarea unor programe raționale, științific argumentate, bazate pe tehnologii și metode nepoluante (ecologice) de producere.

Utilizarea sistemului ”agricultură ecologică” contribuie la valorificarea și păstrarea sistemului biologic productiv.

Elaborarea de noi metode în combaterea patogenilor, bazate pe integrarea metodelor imunogenetice (folosirea rezistenței soiului) și chimice prin folosirea produselor fungicide mai puțin toxice pentru om și mediul ambiant (mai cu seamă a produselor cuprice) va contribui la reconsiderarea întregului sistem de combatere a bolilor viței de vie în scopul obținerii unei noi categorii de producție viticolă cu denumire ecologică.

II CARACTERISTICA GENERALĂ A LUCRĂRII

Actualitatea temei

Progresele remarcabile obținute în ultimele decenii de către amelioratorii și geneticienii Republicii Moldova s-au realizat în obținerea unui șir de soiuri cu rezistență sporită la mana viței de vie. Trebuie să menționăm că soiurile noi obținute în cadrul INVV (Soiul Moldova, Vierul 59) în unii ani cu condiții favorabile dezvoltării bolii manifestă sensibilitate mai înaltă la atacul de mană. Aceste dificultăți ale ameliorării genetice după părerea unor cercetători (Bădițescu D.,1989. Кябypy E.A.,2000) pot fi ca urmare a apariției de noi rase fiziologice (prin mutație, recombinare sau heterocarioză) și a interacțiunii diferențiate între genele de rezistență ale plantei și genele de virulență ale patogenului. (genă pentru genă). Cercetările științifice efectuate în cadrul secției Protecția Plantelor a INVV (Кябypy E.A.,2000) au demonstrat o diferențiere apreciabilă după gradul de virulență a patogenului Plasmopara viticola Berl. et de Toni. Practic s-a dovedit existența de noi rase mai virulente capabile să învingă rezistența la mană a soiurilor noi. Paralel cu aceste schimbări sunt necesare cercetări în vederea perfecționării metodelor de combatere.

După datele unor cercetători Hulea A., Bucur E., 1960, Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, Heдoв П. H.,1980, 1984 s-a ajuns la concluzia că pierderile anuale la vița de vie din cauza atacului de mană variază între 30 – 90 % din recoltă (uneori și mai mult). Pierderile de producție înregistrate pe plan mondial și în țara noastră pot atinge nivelul de până la 100%.

Din aceste câteva date reiese clar importanța și sarcinile ce revin disciplinelor care apără sănătatea culturii viței de vie de atacul patogenului. În prezent nu se poate concepe obținerea unor producții sporite de struguri fără a se ține seama de protecția viței de vie de atacul agentului patogen, factor care face parte integrantă din tehnologia de producere a culturii.

Particularitățile protecției viței de vie de atacul manei a fost și va rămâne actuală și în viitor. Combaterea manei viței de vie în viticultura națională constituie o problemă de o importanță deosebită, pentru rezolvarea căreia sunt necesare cercetări permanente, deoarece virulența agentului patogen se află într-o continuă evoluție (schimbare) în funcție de factorii biotici (genetici, antropogeni) și abiotici (temperatura, umiditatea, etc.).

Efectele economice foarte importante aduse de utilizarea pesticidelor se lovesc de solicitările tot mai mari și mai insistente de interzicere a utilizării pesticidlor din partea instituțiilor răspunzătoare de protecția mediului.

Produsele cu toxicitate ridicată și persistență sunt înlocuite cu alte pesticide tot așa de eficace dar mai puțin toxice. Cerințele înlocuirii produselor vechi cu alte produse

noi, specifice, se impune ca urmare a modificării permanente și schimbării genetice a agenților patogeni, care pot deveni rezistenți față de anumite fungicide folosite prea frecvent.

Folosirea pesticidelor în protecția viței de vie contra manei trebuie realizată în cadrul unui sistem de luptă integrată care să cuprindă metode nepoluante (agro- tehnice, imuno-genetice), corespunzător conceptului modern de luptă integrată. În acest concept alegerea formei corespunzătoare de folosire a pesticidelor reprezintă cheia succesului privind eficacitatea tratamentelor și evitarea cât mai mult posibilă a poluării mediului.

Elaborarea de noi metode în combaterea patogenilor, bazate pe integrarea metodelor imunogenetice (folosirea rezistenței soiului) și chimice prin folosirea produselor fungicide mai puțin toxice pentru om și mediul ambiant (mai cu seamă a produselor cuprice) va contribui la reconsiderarea întregului sistem de combatere a bolilor viței de vie în scopul obținerii unei noi categorii de producție viticolă cu denumire ecologică.

Obținerea produselor viti-vinicole ecologice este o problemă de o mare importanță tehnologică, economică și socială și poate fi rezolvată prin elaborarea unor programe raționale, științific argumentate, bazate pe tehnologii și metode nepoluante (ecologice) de producere.

Aplicarea produselor chimice în combaterea bolilor viței de vie în funcție de rezistența soiului este o programă reală. Metoda imuno – genetică de protecție poate fi pusă la baza unor programe avansate de combatere a bolilor cu o minimă aplicare a produselor chimice pentru obținerea producției viti – vinicole biologic pure.

Introducerea în practica producerii strugurilor de calitate a sistemului diferențiat de protecție va da posibilitatea de a reduce considerabil numărul de tratamente chimice. Rezultatele obținute sunt destinate rezolvării problemelor biologice, economice și ecologice în viticultura națională:

protecția eficientă a plantațiilor viticole de atacul manei

– reducerea la minimum a riscului influențelor negative a produselor poluante asupra ecosistemelor viticole, apelor subterane, solului și a mediului înconjurător.

crearea programelor complexe și tehnologiilor moderne (biotehnologiilor) de obținere a producției viti-vinicole organice, pure destinată pentru consum în scopuri dietetice și curative.

Scopul și sarcinile cercetărilor

Scopul lucrării constă în următoarele:

Pe baza studierii diferitor mijloace de combatere (chimică, imunogenetică), și particularităților de aplicare a produselor noi chimice la soiuri cu rezistență diferită de

elaborat un sistem diferențiat (cu recomandări practice) de combatere a manei viței de vie (în dependență de rezistența soiului) cu o minimă aplicare a produselor nocive în protecția integrată contra bolii.

Pentru a realiza scopul lucrării au fost trasate următoarele sarcini de cercetare: 1.Cercetarea și implementarea în protecția integrată contra manei viței de vie a

produsului sistemic Efal 65% SC.

Determinarea acțiunii fungicide, dozelor toxice și modului de aplicare (profilactic sau curativ) a produsului Efal 65% SC în combaterea patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni în condiții de laborator.

Determinarea dozelor optime de aplicare și evaluarea eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie în condiții naturale (experiențe pe parcele mici ).

Determinarea dozelor optime de aplicare și eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie în condiții de producere.

Determinarea remanenței reziduale a produsului Efal. 65 % s.c. în struguri.

Evaluarea comparativă a eficacității biologice de combatere și determinarea dozelor optime de aplicare a unor noi produse chimice (sistemice de contact și cu acțiune mixtă) contra manei viței de vie și implementarea lor în programele de protecție integrată;

Determinarea epocilor (termenelor) optime de administrare a produselor noi chimice și repartizarea lor rațională în programele de combatere contra manei viței de vie.

4 Evaluarea eficacității biologice și economice a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente, aplicate la soiuri cu rezistență diferită.

Evaluarea eficacității biologice a programelor de combatere a manei viței de vie bazate pe utilizarea limitată produselor noi cuprice, conform principiilor agriculturii biologice elaborate de IFOAM în vederea obținerii producției viti-vinei viti-vinicole pure.

Determinarea normelor optime a consumului de soluție, administrate în diferite stadii fenologice de dezvoltare a culturii viței de vie prin prisma eficacității biologice de combatere a produselor noi chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact, și mixt).

Elaborarea unui sistem de protecție diferențiată contra manei viței de vie în dependență de rezistența soiului, perioada de acțiune și eficacitatea de combatere a produselor utilizate.

Suportul metodologic și teoretico – științific

La baza selectării și efectuării lucrării a fost pus suportul metodologic și teoretico – științific elaborat în cadrul secției Protecția Plantelor și laboratoarelor de Selecție și Ameliorare a INVV. Cercetările investigate au fost inițiate pe poligonul experimental al Institutului Național al Viei și Vinului, pe sectoare de producere a viței de vie din gospodăriile agricole CAP Ciobalaccia, Cantemir, CAP Agrosolidax, Ceadâr-Lunga. Lucrările de analiză s-au efectuat în laboratoarele secției Protecția Plantelor a INVV. La efectuarea cercetărilor au fost folosite lucrări fundamentale și metodici elaborate în cadrul secției Protecția Plantelor din țară și de peste hotare.

Noutatea științifică a lucrării

constă în elaborarea și implementarea tehnologiilor avansate de obținere a producției viti-vinicole ecologice prin programe nepoluante de protecție, aplicând rezistența soiului la boli.

Pentru prima dată a fost determinată eficacitatea biologică, dozele eficiente de combatere, și termenul optim de administrare a produselor noi chimice (sistemice de contact și cu acțiune mixtă) în condițiile Republicii Moldova (Efal 65 % Sc, ISI, Ridomyl Gold 68% WG, Cuproxat SC, Cemp 77 % WP, și a.):

– s-a determinat termenul de administrare a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact sau mixt) în programele de protecție diferențiată contra manei viței de vie.

Pentru prima dată a fost determinată remanența reziduală a produsului Efal. 65 %

în struguri:

s-a demonstrat că peste 48 ore după aplicarea tratamentului remanența reziduală a fosetilului de aluminiu (C6H18ALO9P3) în struguri s-a constatat sub nivelul maxim admisibil (NMA)– 0,8 mg/kg; la a 5-13 zi după aplicarea tratamentului s-au depistat numai urme de substanță activă în producția de stuguri.

Pentru prima dată s-au determinat epocile (termenele) optime de administrare a produselor noi chimice în dependență de modul lor diferit de acțiune (sistemic, de contact și mixt) și de aplicare (preventiv sau curativ) pentru combaterea eficientă a manei viței de vie

.s-a determinat și argumentat necesitatea aplicării produselor cuprice la primul tratament profilactic și ultimul tratament de siguranță (cu 18-20 zile înainte de recoltare) în faza de pârgă pentru combaterea manei la vița de vie.:

-s-a demonstrat că aplicarea produselor cuprice pentru combaterea manei viței de vie în faza de "creșterea lăstarilor" diminuează considerabil și atacurile produse de făinarea viței de vie. Aplicarea nemijlocită a produselor cuprice în această fază este argumentată și datorită acțiunii polivalente a produselor (se combat concomitent și

alți patogeni ai viței de vie – antracnoza, pătarea roșie), acțiune, care nu o posedă produsele de sinteză organică.

s-a demonstrat că aplicarea unui tratament de siguranță (obligatoriu) cu produse cuprice în faza de pârgă protejează mai eficient și pentru o perioadă mai îndelungată (mai mult de 30 zile) cultura viței de vie de atacul manei comparativ cu cel aplicat cu produse de sinteză organică (unde perioada de protejare este de numai 10-14 zile).

Pentru prima dată s-a determinat eficacitatea biologică a programelor de combatere a manei viței de vie bazate pe principiile agriculturii biologice, elaborate de IFOAM (la utilizarea în combaterea manei se admite maximum a 3 kg/ha cupru metalic pe vegetație) în vederea obținerii producției viti – vinicole pure:

s-a demonstrat o eficacitate satisfăcătoare de combatere a manei viței de vie la soiul Aligote (81,6 – 82,9%) în cazul aplicării a 5 tratamente cu utilizarea produsului Cuproxat în doza de 3-4 l/ha (la administrarea maximă de 3 kg de cupru metalic / ha pe parcursul sezonului de vegetație);

s-a demonstrat că elaborarea tehnologiilor moderne de protecție a viței de vie după principiile agriculturii biologice este o sarcină reală în perspectiva obținerii producției viti-vinicole pure, destinate pentru export în condițiile Republicii Moldova.

Pentru prima dată s-au argumentat și determinat normele optime ale consumului de soluție, la administrarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune în diferite stadii fenologice de dezvoltare a culturii viței de vie:

– s-a demonstrat că în faza de "creșterea lăstarilor" și "răsfirarea inflorescențelor" norma optimă a consumului de soluție este de 400l/ha – în cazul utilizării produselor cu acțiune de contact (Cuproxat,SC, Ditan M45) și 600 l/ha – în cazul utilizării produselor cu acțiune sistemică și mixtă (Efal 65 % SC, Ridomil Gold 68 % WG și a).

– s-a demonstrat că volumele optime de soluție la aplicarea produselor chimice în fazele fenologice "imediat după înflorit", "creșterea boabelor", "compactarea ciorchinilor" și "înmceputul pârgului" diferă în funcție de modul de acțiune al produselor utilizate:

a). pentru produsele de contact (Cuproxa SC, Ditan M45) – 600l/ha

b). pentru produsele cu acțiune sistemică -(Efal 65 % SC, Protexyl 350 WP) 1000 l/ha

c). pentru produsele cu acțiune mixtă (Melodi Duo 66,8 WP, Ridomil Gold 68 % WP), în fazele fenologice "imediat după înflorit", "creșterea boabelor" și "compactarea ciorchinilor" – 800 l/ha ; În faza "înmceputul pârgului" – 600 l/ha.

Pentru prima dată a fost determinată eficacitatea biologică și economică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente, aplicate la soiuri cu rezistență diferită:

s-a demonstrat că aplicarea produselor chimice în combaterea manei viței de vie în funcție de rezistența soiului este o programă reală. Metoda imuno – genetică de protecție a viței de vie de atacul manei poate fi pusă la baza unor programe avansate de combatere a bolii cu o minimă aplicare a produselor chimice și obținerii producției viti – vinicole biologic pure;

s-a demonstrat că pentru a atinge o eficacitate înaltă de combatere a manei viței de vie din punct de vedere biologic și un efect economic satisfăcător numărul optim de tratamente, cu aplicarea produselor chimice constituie: la soiurile sensibile (gradul 4 – 5) 5 – 6 tratamente; la soiurile tolerante (gradul 3) 3- 4 tratamente. Micșorarea numărului de tratamente la soiurile cu rezistență sporită de la șase la trei permite de a reduce esențial cheltuielile măsurilor de combatere și de obține producție cu un sine – cost mai redus;

Pentru prima dată s-a elaborat sistemul de protecție diferențiată contra manei viței de vie în dependență de rezistența soiului , justificat din punct de vedere biologic și economic.

pe baza analizei eficacității biologice și economice a sistemelor de protecție diferențiată (în dependență de rezistența soiului) au fost elaborate programe de protecție integrată cu un număr redus de tratamente chimice.

Semnificația și valoarea aplicativă a lucrării

Scopul lucrărilor experimentale, efectuate pe durata mai multor ani în cadrul secției Protecția Plantelor a INVV, a constituit elaborarea unui sistem integrat de combatere a manei viței de vie în condițiile Republicii Moldova cu minimum de intervenții chimice.

Crearea programelor diferențiate de protecției a viței de vie de atacul manei a fost bazat pe utilizarea concomitentă a celor trei criterii: biologic, ecologic și fenologic de dezvoltare a bolii. Din elementele de biologie a bolii s-au luat în evidență în special – germinarea oosporilor, apariția macroconidiilor, infecțiile, incubația, apariția fructificațiilor. În calitate de criteriul ecologic s-au folosit factorii climatici mai importanți: temperatura, prezența picăturilor de apă pe organele susceptibile din rouă sau ploaie, gradul de saturație al atmosferei cu vapori de apă, insolația, nebulozitatea.

Criteriul fenologic urmărește apariția frunzelor, dinamica creșterii lăstarilor și boabelor.

Cercetarea și aplicarea elementelor de mai sus au dat posibilitatea de a stabili cu exactitate perioadele și termenele de aplicare a tratamentelor. În consecință sistemul

măsurilor de combatere bazat pe concepția protecției integrate a fost orientat în funcție de rezistența soiului și reprezintă un model de integrare a diferitor mijloace de combatere – chimică, agrotehnică, biologică.

Sistemul de combatere al manei viței de vie, elaborat în cadrul secției Protecția plantelor a INVV, folosește toate metodele tehnice în scopul de a menține agentul patogen la un nivel mai scăzut, pentru a nu acumula infecția în plantațiile viticole.

Pe baza cunoașterii rezistenței genotipice la mană a sortimentului de viță de vie a RM, aprecierii modului și epocilor de aplicare, eficacității biologice a produselor noi chimice și determinării numărului optim de tratamente chimice pentru fiecare grupă imunologică (rezistent, tolerant, sensibil) a fost elaborat un sistem de protecție diferențiată contra manei viței de vie în funcție de rezistența geno-tipică a soiului .

Introducerea metodelor moderne de combatere a manei viței de vie în baza căreia este rezistența soiului au permis micșorarea numărului de tratamente la vița de vie de la 4-6 la soiurile sensibile la 3-4 la soiurile tolerante la atacul patogenului. Pe lângă efectele economice și biologice importante sistema diferențiată de combatere a manei (în funcție de rezistența soiului) este destinată rezolvării problemelor ecologice:

reducerea la minimum a riscului influențelor negative a produselor poluante asupra ecosistemelor viticole, apelor, solului , și a mediului înconjurător.

crearea programelor complexe și tehnologiilor moderne (biotehnologiilor) de obținere a producției viti-vinicole organice pure, destinate pentru consum în scopuri dietetice și curative.

Aprobarea lucrării

Datele științifice de bază a lucrării au fost raportate la Conferința Unională a tinerilor savanți (Odesa, 1991, Ialta , 2000), la Conferința Republicană cu privire la perspectivele dezvoltării complexului viti – vinicol al Republicii Moldova, 1992; la Consiliul științific al tinerilor savanți în cadrul Institutului Național al Viei și Vinului ( Chișinău, 1991 – 1994 ), la al 23 Congres Mondial pe problemele viti – vinicole , Lisabona, Portugalia, 1998, la Conferința științifico-practică cu privire la "Protecția plantelor de dăunători, boli și buruieni în Republica Moldova"., Chișinău, 12-13 noiembrie, 1998, la Conferința Internațională cu privire la imunitate și selecție fito- sanitară, Chișinău,2001, la Sesiunea științifică a Secției de Științe Biologice; Chimice și agricole a Academiei de Științe a Moldovei cu privire la "Tehnologii avansate în agricultură și protecția mediului înconjurător", Chișinău 2004, la Simpozionul Internațional "Tendințe în tehnologiile moderne de producere a materialului săditor viticol". Chișinău, 16 – 17 septembrie 2004, la Conferința științifico-practică " 10 ani ai Centrului de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților." Chișinău, 2004, la Conferința Științifică Internațională "Aspecte inovative în viticultură și vinificație, Chișinău, 2005, la Conferința Internațională Științifico-Practică. InWine, Chișinău 20-21 februarie 2006.

Publicații. Pe baza rezultatelor obținute au fost publicate 36 articole și teze în țară și peste hotare.

Volumul și structura lucrării. Teza este dactilografiată pe 120 pagini, Sumarul este compus din 5 capitole cu introducere, concluzii și propuneri., Include 36 tabele și 3 figuri, 1 desen. În bibliografie sînt prezentate 251 lucrări, 9 anexe.

Postulatele de bază a tezei:

Aplicarea produselor noi chimice cu toxicitate scăzută și eficacitate înaltă de combatere a patogenului Plaspopara viticola Berl. et de Toni va contribui la crearea de noi scheme avantajoase de combatere a manei viței de vie mai puțin poluante pentru om și mediul înconjurător.

Aplicarea produselor cuprice în combaterea manei viței de vie la începutul vegetației diminuează considerabil și atacurile de făinarea viței de vie.

Efectuarea ultimului tratament în combaterea manei viței de vie (cu 20 zile până la recoltare) prin aplicarea de produse cuprice cu persistență îndelungată protejează cel mai bine cultura viței de vie pentru o perioadă mai îndelungată (până la 30 zile) chiar în condiții favorabile dezvoltării patogenului (ploi îndelungate și rouă abundentă).

Diferențierea imunologică a viței de vie după caracterul de rezistență la mană poate fi pusă la baza unui sistem de protecție contra bolii în funcție de rezistența geno- tipică a soiului.

Introducerea metodelor moderne de combatere a manei viței de vie în baza căreia este rezistența soiului va da posibilitatea de a diminua numărul de tratamente chimice la vița de vie de la 4-6 la soiurile sensibile la 3-4 la soiurile tolerante la atacul patogenului.

Sistema diferențiată de combatere a manei (în funcție de rezistența soiului) este destinată rezolvării problemelor economice, biologice și ecologice în viticultura națională a Republicii Moldova.

Cuvintele cheie: – Vița de vie – producție ecologică, mana viței de vie – rezistența

soiului – eficacitate biologică de combatere – sistem diferențiat de protecție.

III. REVISTA ANALITICĂ

Stadiul actual de descriere și cercetare a manei viței de vie Biologia, răspândirea, ecologia și importanța economică a patogenului.

Din cadrul complexului de boli, care în unii ani cu condiții meteorologice favorabile cauzează ravagii plantațiilor viticole se remarcă și mana viței de vie, provocată de patogenul Plasmopara Viticola Berl et de Toni.

După cum relatează Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, prima publicație dedicată patogenului manei viței de vie aparține lui Schveinitz, 1834, care a depistat boala în plantațiile viticole din SUA și a denumit-o Botrytis cana Schw. in Herb. În 1855 J.

Berkeley și Curtis au identificat și determinat denumirea unei noi maladii la vița de vie, care au denumit-o Botrytis viticola Berc. et Curt. În anul 1863 De Bary Antoan a descoperit o specie nouă a genului Peronospora, pe care a numit-o Peronospora viticola De Bary in Ann. Berlese și Toni în 1888 au propus denumirea Plasmopara viticola (Berc. et Curtis ) Berlese et de Toni. Morfologia și ciclul de dezvoltare a ciupercii a fost descrisă în numeroase publicații științifice ( Viala P.,1893, Boubals D., 1951, Săvulescu T., 1941, Bepдepeвcкий Д. Д., 1947, Bepдepeвcкий Д. Д., Лyкашeвич П. A.1954).

După cum relatează Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, mana viței de vie, a pătruns din America în Europa la mijlocul secolului XIX, fiind pentru prima dată semnalată în Franța în anul 1878. În Moldova primele plantații viticole atacate de mana viței de vie au fost înregistrate în anul 1884.

După datele Bepдepeвcкий Д. Д., Лyкашeвич П. B.1954; Bepдepeвcкий Д. Д., 1968; Bepдepeвcкий Д., Boйтoвич К.,1970, Пocпeлoв C. M., Бepим H. Г., 1986; Heдoв П. H.,1980, 1984, Mana se manifestă cu virulență înaltă în toate țările viticole, mai cu seamă în regiunile cu clima umedă (cu primăverile și verile ploioase).

În țările cu condițiile meteorologice secetoase (țările din Asia Mijlocie) clima uscată reține sau defavorizează dezvoltării patogenului.

În condițiile Republicii Moldova graviditatea atacurilor de mană diferă de la un an la altul, intensitatea atacului fiind în funcție de condițiile climaterice pe parcursul anului de vegetație. În anii cu condiții meteorologice favorabile (ploi abundente în perioada de vegetație) boala cauzează ravagii plantațiilor viticole. Conform evidențelor Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, pe parcursul a 10 ani de vegetație în medie numai doi din ei se caracterizează prin condiții extrem de favorabile dezvoltării bolii. Conform datelor Branas I., 1953 în mediu pe parcursul a 10 ani frecvența anilor favorabili pentru dezvoltarea manei (media anilor 1900 – 1953) în diferite țări viticole este următoarea: Franța – 1,8 ani; Germania – 1,8 ani; Luxemburg – 1,7; Elveția – 1,9; Italia – 1,0; Algeria – 0,9; Cipru – 0,5; Tunis – 0,6 ani.

În anii cu precipitații abundente în perioada de vegetație mana produce atacuri masive, contribuind la reducerea considerabilă a suprafeței asimilatoare a butucilor, la defolierea timpurie a acestora și la micșorarea cantitativă și calitativă a recoltei. Această periculoasă boală nu produce numai pagube directe prin micșorarea cantitativă a producției în anul respectiv, dauna se răsfrânge și asupra productivității culturii în anii viitori. După cum remarcă Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, productivitatea plantațiilor atacate puternic anul precedent de mană scade cu aproximativ 25-35% comparativ cu cea din viile protejate. Mustul provenit din viile atacate de mană conține mai puțin zahăr, posedă o aciditate totală sporită, și se conservă greu.

După datele Hulea A., Bucur E., 1960, Bepдepeвcкий Д., Boйтoвич К.,1970, Bepдepeвcкий Д. Д., 1987,pierderile de recoltă în anii favorabili dezvoltării bolii pot depăși limitele de 50- 90 %.

Pagubele produse de patogen culturii viței de vie sunt colosale. Mana atacă toate organele verzi ale plantei: – frunzele, inflorescențele, cârceii, ciorchinii, boabele, lăstarii. De obicei infecția primară se produce pe frunze, care mai târziu prezintă sursa secundară pentru multiplele infecții a tuturor organelor verzi.

Pe frunzele tinere apar mai întâi pete decolorate, apoi acestea se fac mai evidente cu aspect uleios de pete untdelemnii. La scurt timp după apariția petelor untdelemnii (1-2 zile) în dreptul acestora, pe partea inferioară, apare o pâslă fină, albicioasă, formată din fructificațiile ciupercii – conidiofori cu conidii. Fructificațiile apar numai la întuneric și în condiții de umiditate ridicată a aerului. La început petele se extind apoi prezintă un contur bine delimitat. Prin confluența petelor boala se poate extinde pe întreaga suprafață a limbului. Mai târziu petele se îngălbenesc, țesuturile se brunifică se necrozează și se usucă, butucul apărând parțial sau total defoliat.

Când condițiile climaterice sînt nefavorabile (aer uscat) țesutul din dreptul petelor se necrozează și se usucă. Spre toamnă pe frunzele mai bătrâne apar pete necrotice de dimensiuni mai mici, colțuroase, uneori cu fructificații numai pe margini, care dau limbului un aspect de mozaic de unde și denumirea de "pete mozaice". În aceste pete ia naștere forma de rezistență a ciupercii – oosporii – , organe de perpetuare de la an la an. Atacul pe frunze determină o slăbire a butucului prin reducerea suprafeței de asimilare. Lăstarii își încetinesc creșterea, maturizarea țesuturilor și acumularea de substanțe nutritive este insuficientă, ciorchinii și boabele nu se mai dezvoltă normal, recolta este depreciată cantitativ și calitativ.

Pe lăstari atacul apare mai rar, de regulă numai pe vârfurile foarte tinere și pe copili. Atacul se prezintă sub formă de pete decolorate alungite sau continui, în dreptul cărora apare eflorescența specifică gri-albicioasă, formată din conidiofori și conidii. Lăstarii atacați nu mai cresc, țesuturile acoperite cu miceliu se brunifică, necrozează și se usucă.

Pe cârcei apar simptome asemănătoare celor de pe lăstari și numai când aceștia se află în stadiu erbaceu. Pe cârceii atacați apare o pâslă densă, formată din fructificațiile ciupercii. Aceștia se brunifică treptat și se usucă.

Pe ciorchini, mana poate fi observată numai până când încep să se lignifice. Este atacat pețiolul, rahisul cu toate ramificațiile și pedicelele boabelor. Ca și pe lăstari și cârcei apar pete de decolorare în dreptul cărora se formează o masă abundentă de pâslă albicioasă alcătuită din conidiofori și conidii. Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, menționează un mare pericol în cazul atacului rahisului, pe care la începutul

dezvoltării boala se manifestă prin apariția unor pete alungite de o culoare pronunțată verde – închisă, având un aspect de pete îmbibate cu apă, care mai târziu necrozează. Astfel se întrerupe fluxul de apă și elemente nutritive, care conduce la uscarea parțială sau totală a ciorchinelui.

După cum relatează Săvescu A., Rafailă C., 1978, Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, când atacul se produce înainte, în timpul sau îndată după înflorit întreaga inflorescență se acoperă cu fructificații și capătă un aspect gri-albicios, stadiu care se cunoaște sub denumirea de putregai gri (Rot gris).

Pe boabe forma de "putregai gri" apare când rahisul nu a început să se lignifice și boabele mai prezintă stomate pe suprafața epidermei. Atacul pe boabe este forma cea mai păgubitoare deoarece întreaga inflorescență se usucă. Mai târziu când boabele au ajuns aproape de mărime normală stomatele se închid, iar atacul nu mai este posibil pe suprafața epidermei. De asemenea rahisul și pedicelele se lignifică și nu mai sunt sensibile la atac. Singurul punct prin care ciuperca mai poate pătrunde sunt pernițele de inserție a boabelor pe pedicele. Acestea sunt invadate de miceliu, se brunifică, boabele se colorează în brun, devin pieloase se zbârcesc, începând de la inserție, se usucă și cad. Atacul poate să apară pe boabe izolate sau dacă este puternic afectează tot strugurele. După Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, acest tip de atac al manei este cunoscut sub denumirea de putregai brun (Rot brun).

Mana viței de vie este produsă de ciuperca parazită Plaspopara viticola (Berk et Curt) Berlese et de Tony, care după Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, face parte din Tipul Fungi, clasa Phycomycetes subclasa Oomycetes, ordinul Peronosporales, familia Pronosporaceae genul Plasmopara.

Trebuie să menționăm că perpetuarea ciupercii din an în an are loc prin spori de rezistență – oospori. După Săvescu A., Rafailă C., 1978, oosporii la maturare sunt sferici de 24-25 microni diametru. Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, menționează că oosporii sunt înveliți cu două straturi protectoare proprii și unul provenit de la anteridiu, conțin două nuclee alăturate (dikaryon) care se contopesc (fuziunea acestora – cariogamia) înainte de germinare, culoarea lor este cafenie deschisă, iar mărimea oscilează între 25-35 microni. Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, relevă că oosporii formați prezintă prima etapă de contopire a gametului femel și mascul – plasmogamia

care constă în fuziunea citoplasmei ambilor gameți, fără fuziunea nucleelor. Deci îndată după formare oospora conține două nuclee haploide (dicarion), care înainte de germinare ce contopesc și formează un nucleu diploid (cariogamia), proces care desăvârșește fecundarea.

În condiții favorabile oosporii germinează prin formarea unei hife fine denumită promiceliu. Pe măsura germinării și evoluției promiceliului (filamentului germinativ)

la extremitatea de sus a acestuia se formează o structură specializată oviformă – zoosporagiul primar, sau macroconidia – organ de fructificație în care se formează zoosporii. Nucleul diploid (dicarionul) pătrunde în noua formațiune – (sau capsulă), suferă diviziuni reducționale la sfârșitul cărora apar două nuclee haploide , care la rândul său, prin multiple diviziuni, formează zoosporii. După datele Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, mărimea zoosporagiului primar variază între 23-27 x 31-55 microni; lungimea promiceliului este de 200 microni. Numărul de zoospori formați în macroconidie poate fi diferit – maximal s-au constatat 64 de zoospori. Macroconidiile formate ușor se desprind (la o mică adiere a vântului) de la micelă (filamentul germinativ) și aflându-se pe organele susceptibile ale plantei, în picăturile de apă, formează la extremitate (la vârf) un orificiu prin care ies în libertate zoosporii.

Zoosporii prezintă un protoplast flagelat, mobil, fără perete celular de forma bobului, mărimea căruia este de 4-6 x 6-8-microni. Pe partea convexă formează doi cili protoplasmatici – unul mai mic și altul mai mare. Zoosporii se mișcă activ în picăturile de apă de pe frunzele viței de vie, deoarece posedă o chemotaxie pozitivă (mișcare, reacție pozitivă spre sursa stimulatoare) față de stomate. Ajungând la stomate, zoosporii își pierd cilii și apar de formă ovală-rotundă., emit un filament de germinație care pătrunde prin osteolă în camera substomatică, fiind astfel desăvârșit procesul de infecție.

Infecția prin oospori poartă denumirea de infecție primară. Odată cu pătrunderea în spațiul intercelular hifa miceliană se dezvoltă intensiv formând talomul ciupercii.

Miceliul ciupercii este alcătuit din hife alungite, neseptate, ramificate, cilindrice, de 8-12 microni în diametru. Hifele miceliene se dezvoltă în spațiul intercelular, luând forme variate în funcție de golurile pe care le ocupă. În camerele substomatice formează aglomerări diforme. După cum relatează Пpинц Я. И., 1962, în momentul contaminării și pătrunderii în camera substomatică miceliul are grosimea de 1-2- microni, dezvoltându-se (se dezvoltă in-continuu – și ziua și noaptea) în spațiile intercelulare atinge grosimi de 40-60 microni. Trebuie să menționăm că în pulpa boabelor miceliul prezintă prelungiri fine, asemănătoare cu un tufiș de corali.

Pe miceliu se formează haustori (organe speciale) care pătrund în celule de unde preiau apa și elementele de nutriție. Haustorii ciupercii au o formă ovoidală piriformă cu mărimi cuprinse între 4 10 microni, uneori 15-20 microni. Celulele invadate se dezorganizează, conținutul celular se alterează devine brun, ceea ce dă culoare specifică petelor. După parcurgerea incubației (care durează 4-18 zile, în dependență de condiții ) din aglomerările de miceliu ce se produc în camerele substomatice ies prin stomate mănunchiuri de conidiofori alungiți cu ramificații monopodiale în

treimea superioară. Din orificiul fiecărei stomate ies 3-6 conidiofori care au o lungime de aproximativ 1 centimetru.

După datele Липeцкая A.Д., Pyзаeв К.C., 1958, Conidioforii au lungimea de 250

800 microni și grosimea medie de 8-12 microni. Ramificațiile sunt amplasate sub un unghi aproape drept față de axa centrală a conidioforului.

Pe ramificațiile multiple ale conidioforilor se formează 2-3 sterigme mici (suport care poartă sporii) pe care se formează zoosporangiul de vară care poartă denumirea de conidie de vară sau microconidie.

După cum relatează Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, microconidiile au dimensiuni de 14-25 x 10-16 microni sau mărimea medie de 20-x-14 microni. După datele Пpинц Я. И., 1962, Săvulescu A., Rafailă C., 1978, conidiile sunt foarte mici (un gram conține 200 milioane de conidii) de formă ovoidală sau piriformă, hialine, granulate și cu membrană netedă. Trebuie să menționăm că formarea conidioforilor și conidiilor are loc numai noaptea în lipsă de fotosinteză. Conidioforii cu microconidiile prezintă pâslă fină, albicioasă care apare pe partea dorsală a frunzei simptom caracteristic de manifestare a manei viței de vie. Formarea conidioforilor cu conidiile de vară prezintă forma asexuată de înmulțire și răspândire a ciupercii în natură.

După datele Пpинц Я. И., 1962, conidiile de vară sunt de mărimea 13-16 microni. și germinează numai în picăturile de apă prin formarea a 5-6 zoospori (microconidia) sau 8-10 (macroconidia). Acestea se desprind de pe sterigme la o mică adiere a vântului. Ajungând pe organele susceptibile ale viței de vie germinează, producând așa numitele "infecții secundare", care pe parcursul vegetației se succed de mai multe ori în dependență de condițiile mediului.

Când condițiile climaterice sînt nefavorabile (temperaturile jose de noapte, timp secetos) și timp îndelungat nu este posibilă formarea fructificațiilor asexuate (conidioforii cu conidiile de vară) ciuperca trece la înmulțirea sexuată, care constă în formarea oosporilor. Oosporii se formează în rezultatul fecundării oosferei (gamet femel) situată în oogon (organ sexual femel de reproducere) de către anterozoizii (gamete sexuale mascule) formate în anteridie (organ sexual mascul), procesul sexuat de reproducere a ciupercii fiind denumit oogamie. După datele Grunzel H., 1960, formarea oosporilor este un proces heterotalic (când sexele se formează pe micelii sau taluri diferite).

Așa, Săvulescu A., Rafailă C., 1978, denotă că oosporii se formează în a doua jumătate a perioadei de vegetație (august-septembrie) în dreptul țesuturilor cu pete mozaicate. Densitatea oosporilor este variabilă în funcție de condiții și soi – de la 200

la 250 pe mm2 de frunză. Săvescu A., Rafailă C., 1978 accentuează că în unele cazuri densitatea oosporilor poate fi și mai mare (1000 pe mm2 de frunză).

După cum relatează Bepдepeвcкий Д.Д., 1987, oosporii se formează mai cu seamă în țesuturile contaminate a frunzelor mai bătrâne, înainte de necrozare, și preponderent în apropierea nervurilor frunzelor atacate.

După Пpинц Я. И., 1962, oosporii se formează mai mult pe frunzele bătrâne, în comparație cu cele tinere și mai mult toamna în septembrie – octombrie. Mai mulți oospori se formează în țesuturile frunzelor speciilor de portaltoi americani Brlandieri Riparia Cober 5 BB, Rupestris du Lo, speciile de Labrusca, rezistente la atacul de mană.. Autorul conclude că în așa fel frunzele infestate de mană ale speciilor de hibrizi euro-americani și de Labusca pot asigura o importantă sursă de infecție pentru anul viitor. După datele Mакpyшина A.T., 1962, nu s-au înregistrat diferențieri semnificative în formarea oosporilor la soiuri cu rezistență diferită la atacul patogenului. Autorul denotă că oosporii în sol pot fi viabili timp de 2 ani.

Пpинц Я. И., 1962, denotă că oosporii germinează primăvara pe parcursul a 2-3 luni și se prelungește până în luna iunie. Autorul ajunge la concluzia că oosporii din frunzele incorporate în sol germinează mai bine comparabil cu cei ce se află în frunzele de pe suprafața solului.

Trebuie să menționăm că formarea, germinația oosporilor și conidiilor, apariția zoosporilor, infecția și incubația sânt faze în evoluția bolii, care sunt puternic influențate de condițiile mediului extern. Temperatura, prezența picăturilor de apă pe organele susceptibile ale plantei, umiditatea relativă a aerului au un rol determinant în dezvoltarea fazelor vitale ale patogenului.

După Arens K., citat de Bepдepeвcкий Д., Boйтoвич К.,1970, pragul minim de temperatură pentru germinarea oosporilor este de 10-11 oC. , maxim de 30 oC., iar cel optim ecte cuprins între 20 – 25 oC.

Conform datelor Липeцкая A.Д., Pyзаeв К.C., 1958, pentru germinarea oosporilor este necesar ca solul după ploi să fie umed timp de 2-8 zile.

Germinarea oosporilor poate fi înregistrată în limitele temperaturilor de 11-38 oC.

La temperaturile cuprinse între 17-25 oC acestea germinează timp de 2-3 zile. În acest caz e suficient ca solul să fie umed 2-3 zile. Pe timp mai rece este necesar ca solul să fie umed timp mai îndelungat. De exemplu la temperatura de 14 oC – nu mai puțin de 5 zile; la 11 oC – nu mai puțin de 8 zile.

După cum remarcă Săvulescu A., Rafailă C., 1978, oosporii germinează primăvara, când temperaturile medii zilnice depășesc 10-11 oC iar apa este în exces pe sol. După datele Пpинц Я. И., 1962, germinarea oosporilor poate fi înregistrată în limitele temperaturii de 10-32 oC , temperatura optimă fiind de 25 oC.

Pentru germinarea oosporilor sunt necesare 2-3 zile de umectare a acestora. Hикoлаeв П.H., 1956, Hulea A., Bucur E., 1960, Дpаxoвcкая M., 1962, relatează că germinația oosporilor în infecțiile primare se pot produce la temperatura medie de 9,8 oC și respectiv 10-12 oC în cazurile înregistrării precipitațiilor de cel puțin 10 mm.

Липeцкая A.Д., Pyзаeв К.C., 1958, consideră că dacă la apariția frunzelor se înregistrează ploi care vor menține solul în stare umedă 2-3 zile la temperaturi nu mai joase de 11 oC se poate presupune că oospora a germinat și s-a produs infecția primară.

Conform datelor Пpинц Я. И., 1962, producerea infecției primare poate fi realizată dacă temperatura la suprafața solului, unde se află oosporii, este mai înaltă de 11 oC

.Autorul accentuează că pentru scopuri practice, la determinarea momentului producerii infecțiilor primare, trebuie luată în considerație temperatura medie zilnică mai înaltă sau egală cu 13 oC. Infecțiile secundare după părerea autorului se pot produce la temperaturile minime de 12-13 oC, în prezența picăturilor de apă pe organele susceptibile atacului (frunzelor pe tot parcursul vegetației iar boabelor până ating mărimea bobului de mazăre, când dispar stomatele). Infecțiile secundare se produc timp de 2 – 2,5 ore după apariția conidioforilor cu conidiile de vară (microconidiile).

Săvulescu A., Rafailă C., 1978, denotă că infecțiile se pot produce la temperaturi începând de la 4-5oC. Incubația și fructificarea se pot realiza numai la temperaturi ce depășesc 7-9oC. Temperatura maximă este de 30-32oC., iar optimă este de 16-22oC.

Unii autori (Muller, Germania) citat după Пpинц Я. И., 1962, consideră că pentru germinarea oosporilor nu este obligatorie prezența apei, este suficientă umectarea solului. Arens K., citat de Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, a demonstrat că înainte de germinare oosporii au necesitatea de a se umfla prealabil (îmbiba cu apă) și acest proces durează diferit (de la 12-13 zile în lunile de iarnă până la 2 zile în luna mai).

Autorul denotă că conservarea oosporilor timp de 1-2 luni în condiții de umiditate relativă a aerului joasă (la nivel de 60 %) diminuează considerabil capacitatea de germinare a acestora.

După datele Bepдepeвcкий Д.Д., Пoлeвoй T.H., Шапа B.A., 1968(b), pragul minim de dezvoltare a miceliului ciupercii este de 8 oC – optimal de 24-25 oC și maximal de 30-32 oC.

Boubals D., 1957, constată că umiditatea aerului acționează asupra sporulației patogenului și nu are nici o acțiune asupra evoluției procesului de incubație. Autorul decide că numai temperatura acționează asupra duratei perioadei de incubație a bolii.

Trebiue să menționăm că fructificarea și sporulația ciupercii după incubație (formarea și ieșirea conidioforilor cu conidii prin stomate ) după cum relatează Ravaz

11, și , Muller K., 1923, citați de Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, se produc la temperaturi nu mai joase de 12-13 oC și numai în condiții de întuneric (în orele de noapte). Temperatura optimă pentru fructificare este de 20-25 oC – maximă de 29 oC. De asemenea fructificarea respectiv apariția conidioforilor, sporulația și germinarea sporilor nu se pot face dacă umiditatea relativă a aerului nu depășește 75%. După Дpаxoвcкая M., 1962, formarea macroconidiilor pe conidiofori are loc dacă umiditatea relativă a aerului depășește 60%. Pentru germinarea conidiilor și ieșirea zoosporilor este obligatorie prezența picăturii de apă. Pentru infectare este obligatorie prezența picăturilor de apă din ceață, rouă sau ploi pe organul susceptibil atacului.

Conform datelor prezentate de Hulea A., Bucur E., 1960, infecțiile secundare se pot produce de la temperaturi cuprinse între 11-12oC până la 31o C și pot avea loc numai în condiții de umiditate relativă ridicată.

O însemnătate apreciabilă asupra răspândirii și dezvoltării bolii o au și unele elemente legate de biologia viței de vie (plantei gazdă). În acest context datele științifice se referă în special la dezvoltarea și comportarea bolii pe diferite organe ale viței de vie în dependență de faza de dezvoltare a culturii, timpul anului, vârsta și sensibilitatea organului atacat.

Пpинц Я. И., 1962, accentuează că vârsta frunzelor are o însemnătate mare pentru procesul de infecție. Producerea infecțiilor de mană la vița de vie poate avea loc când mărimea frunzelor atinge 2,6-2,9 cm, sau suprafața lor este de 25 cm2, când stomatele sunt bine delimitate și este formată ostiola (spațiul dintre cele două celule ale stomatei) prin care pătrund și germinează zoosporii. Autorul ajunge la concluzia că frunzele mai vârstnice mai greu sunt infectate de patogen. După, Дpаxoвcкая M., 1962, frunzele bătrâne pot fi infectate la umiditatea relativă a aerului de 80-100 % pe când cele tinere la 79-80%.

Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, remarcă o diferențiere în evoluția bolii și apariția simptomelor de manifestare a manei viței de vie pe organele susceptibile atacului la soiuri cu diferit grad de sensibilitate. Așa la soiurile sensibile, petele untdelemnii (apărute pe frunze după contaminare) în lipsă de condiții favorabile (lipsă de ploi, rouă, cețuri ) nu formează pâsla albă (fructificația ciupercii) și aspectul clorotic se manifestă timp îndelungat sau necrozează pe parcursul a 15-20 zile. Necrozarea țesuturilor atacate la soiurile și speciile rezistente se manifestă mult mai repede comparativ cu aceasta la soiurile sensibile. Autorul conclude că perioada aceasta depinde atât de vârsta frunzei cât și de gradul de rezistență a soiului la atacul patogenului. Cu cât rezistența soiului este mai înaltă și frunzele sunt mai vârstnice cu atât simptomele bolii apar mai târziu, iar evoluția bolii este mai lentă și mai puțin

intensivă. Aceste caracteristici au fost puse la baza evaluării gradului de rezistență în procesul de selecție de genotipuri rezistente la mană și creării de soiuri noi.

Trebuie să menționăm că organele generative ale viței de vie manifestă sensibilitate mai înaltă la atacul de mană comparativ cu cel al frunzelor (Moзep Л.,1961, Hайдeнoва И.H., 1959). Conform cercetărilor Hайдeнoва И.H., 1959, s-a ajuns la concluzia că pe fonul unei înalte surse de infecție, în multe cazuri, nu există mari diferențe între gradul de atac a organelor generative la soiurile de origine americană și cea europeană.

Dintre elementele climatice influențe directe asupra perpetuării și răspândirii bolii o mai pot avea direcția și tăria vântului, insolația.

După cum relatează Пpинц Я. И., 1962, procesul de infectare de mană este influențat și de acțiunea vântului, care uscând picăturile de apă de pe frunze, împiedică mișcării zoosporilor face imposibilă contaminarea. Vântul contribuie la evaporarea rapidă a picăturilor de apă de pe frunze ți alte organe verzi mai cu seamă a precipitațiilor căzute de cu zi. În aceste cazuri ploile n-au nici o însemnătatea în perpetuarea bolii. Vânturile de seară sau noapte la fel pot influența infecțiile. Autorul denotă că în regiunile cu vânturi frecvente infecțiile nu au loc chiar în prezența condițiilor favorabile de temperatură și precipitații. După Дpаxoвcкая M., 1962, condiții defavorabile pentru atacul manei se creează dacă vântul în timpul nopții este uscat.

Trebuie să menționăm că în condiții favorabile dezvoltării patogenului, infecțiile secundare se succed dând generații numeroase pe tot parcursul de vegetație. După datele Hulea A., Bucur E., 1960, Savin GH., Doneaud A., 1970, în România cele mai numeroase contaminări secundare au atins nivelul de 21 pe an. Alexandri V. AL., Balaj D., Becerescu D., și al., 1977, în baza datelor pe parcursul a zece ani de cercetare (1961-1971) ajung la concluzia că numărul infecțiilor variază între 12-27 generații pe an.

Datorită atacurilor grave pe care le produce în anii cu precipitații abundente mana poate fi considerată ca cea mai dăunătoare boală criptogamică a viței de vie.

Prognoza răspândirii și avertizarea tratamentelor în combaterea

manei viței de vie.

Metodologia prognozelor apariției și răspândirii manei în plantațiile viticole.

Elaborarea metodologiei de prognoză și avertizare a tratamentelor contra manei viței de vie reprezintă un model clasic de studii în fitopatologia contemporană, criteriile și principiile căruia au rădăcini în lucrări efectuate încă la începutul secolului XX.

Reieșind din faptul că temperatura este factorul principal în evoluția manei viței de vie (de la germinarea oosporilor, germinarea macroconidiilor și conidiilor de vară, infectare și fructificare), mulți cercetători au folosit acest test pentru determinarea următorilor indici necesari în prognoza apariției și manifestării bolii:

– viteza (durata) germinării zoosporangiului (ieșirea zoosporilor din sporangiu) în dependență de temperatura mediului;

– durata perioadei de infectare (perioada de timp de la ieșirea zoosporilor din zoosporangiu în picătura de apă și până la contaminare)

– durata perioadei de incubație (perioada de timp de la infectare până la apariția primului simptom de manifestare a bolii).

Cercetările efectuate de mai mulți savanți au demonstrat că ieșirea zoosporilor din sporangiu în picăturile de apă poate avea loc numai în anumite limite ale temperaturii. După Gessner A., 1929, citat după Пpинц Я. И., 1962, ieșirea zoosporilor din zoosporangiu în picătura de apă poate avea loc la temperaturile de 2,2-3 oC timp de 11 ore; Istvanffi G, 1904, consideră că la temperatura optimă de 8 oC. ieșirea zoosporilor se produce timp de 3 ore 30 minute.

Müller K.,1929, citat după Пpинц Я. И., 1962, a demonstr at că durata timpului ieșirii zoosporilor (viteza germinației zoosporangiului) este în strânsă legătură cu temperatura mediului și a elaborat așa numita "curba germinației conidiilor" în picătura de apă (figura 1). Conform datelor prezentate la temperatura de 22 – 24 oC ieșirea zoosporilor în picătura de apă are loc peste 40 minute, la temperatura de 13 oC. aceasta se petrece timp de 2 ore. După datele Müller K.,1929, cele mai bune rezultate pentru ieșirea zoosporilor au fost obținute la temperatura optimă de 20-23 oC

când acest proces s-a prelungit numai 40-50 minute.

Trebuie să menționăm că și perioada de timp de la ieșirea zoosporilor în picătura de apă și până la pătrunderea lor prin osteolă în camera substomatică (timpul deplasării zoosporilor spre stomate) tot se află în dependență de temperatură. După Arens K., 1929, citat de, Пpинц Я. И., 1962 la temperatura de 6-oC timpul deplasării zoosporilor în picătura de apă până la pătrunderea lor în stomate se prelungește pe parcursul a 5 ore, la 20 oC – numai 12-30 minute.

Arens K., 1929, citat după Bepдepeвcкий Д.Д, 1987 a demonstrat că zoosporii se mișcă timp mai îndelungat la temperaturi mai joase. Așa la temperatura de 6-7 oC zoosporii prelungesc mișcarea pe parcursul a 20-28 ore, la 15 oC – 16 ore, la 20-22 oC

4-10 ore, la temperatura de 27 oC 2-3 ore și la 32 oC de la 15 la 60 minute. Cercetările efectuate de Bepдepeвcкий Д.Д și colaboratorii, 1987, au demonstrat că la 3 oC –zoosporii prelungesc mișcările timp 17 ore, la 18 oC –25 ore, la 21 oC –23

ore 10 minute și la 28 oC –3 ore 25 minute.

Unul dintre criteriile principale, care și azi este actual, în prognoza manifestării manei viței de vie este determinarea duratei perioadei de incubație a bolii (Perioada necesară patogenului pentru desăvârșirea stadiilor de creștere vegetativă și întrarea în perioada de fructificație din cadrul unei generații).

După Липeцкая A.Д., Pyзаeв К.C., 1958, incubația este perioada de la infectare și până la fructificarea patogenului.

Durata perioadei de incubație a fost cercetată de numeroși fitopatologi clasici din multe țări viticole: – în Ungaria (Isvanffi G.,Palinkas G., 1913), – Franța ( Cazeau- Cazalet, 1902), Ravaz L., 1912, Capus I.,1915), – Germania (Müller K ,1912, Müller K., Rabanus A., 1923, România (Billeau A., Russu E.,1925, Săvulescu T., 1941), Uniunea Sovietică (Mepжаниан A.C.,1936, Липeцкая A.Д.,1937, Пpинц A.И., 1937), citați după Bepдepeвcкий Д. Д., 1987. Studii și cercetări referitor la prognoza manei viței de vie au fost efectuate și în Republica Moldova (în cadrul fostei URSS): Bepдepeвcкий Д. Д, Boйтoвич К.A.,1950, Пpинц A.И, 1962.

Trebuie să menționăm că pentru prima dată Müller K. și Rabanus A., 1923, citați după Липeцкая A.Д., Pyзаeв К.C., 1958, Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, au descoperit legitățile corelative între temperatura medie zilnică a aerului și durata perioadei de incubație a manei viței de vie. Această corelație a fost prezentată în formă de grafic, și-i cunoscută sub denumirea de "curba perioadei de incubație a lui Müller" (figura 2).Conform acestor date la temperatura medie zilnică de 13-14 oC incubația bolii se prelungește timp de 10-12 zile; la 15-16 oC – 8.9 zile; la 17-18 oC – 6-7 zile; la 19-20 oC – 5-6 zile la 21-27 oC – 4-5 zile și la 28-29 oC 6-8 zile. Cea mai scurtă perioadă de incubație în dezvoltarea manei viței de vie este de 4 zile și se înregistrează în limitele temperaturilor (medii zilnice) optime de 22-24 oC. Odată cu creșterea sau scăderea temperaturii durata perioadei de incubație se mărește, constituind 8 zile la 29 oC și 13 zile la temperaturile medii zilnice de 12 oC (aceasta este și cea mai lungă perioadă de incubație a patogenului ).

Fig1.Curba germinației zoosporangiului (după Müller K.)

11

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28

Temperatura oC

Fig.2. Curba perioadei de incubație, (după Müller K.)

14

12

10

8

6

4

2

0

12 14 16 18 20 22 24 26 28 30

Temperatura oC

După Istvanffi G., Palincas G., 1913, citat după Bepдepeвcкий Д. Д., Boйтoвич К. A., 1970, în condițiile naturale ale Ungariei și Elveției durata perioadei de incubație nu este constantă și diferă în funcție de luna anului când s-ă produs infecția și organul atacat al plantei. Așa s-a constatat, că durata perioadei de incubație a bolii în cazul atacului frunzelor (în luna mai –iulie) este mai scurtă (aproximativ cu 2-3 zile) în comparație cu cea de pe inflorescențe și boabe în toate cazurile cercetate. În lunile iulie –august incubația manei pe frunze e mai scurtă cu 5-6 zile comparativ cu cea de pe inflorscențe și boabe. Diferența între perioadele de incubație pe frunze și ciorchini întâlnim și în alte lucrări științifice. Conform datelor prezentate de Дpаxoвcкая M.,1962, la temperaturile medii zilnice de 20-25 durata incubației bolii în cazul atacului frunzelor constituie 4-5 zile iar pe boabe 15-18 zile (tabelul 2.).

Trebuie să menționăm că Mаpжиниан A.C. , Липeцкая A.Д., 1936, citat după Липeцкая A.Д., Pyзаeв К.C., 1958, au determinat pragul minim de temperatură (zero biologic) pentru dezvoltarea patogenului (micelei) pe tot parcursul incubației care este de 7,9 oC. Autorii au determinat că de la începutul incubației și până la sfârșitul acesteia se însumează 61 oC de temperaturi active (suma diferențelor dintre mediile temperaturilor zilnice și zero biologic al patogenului (7,9 oC ).

După cum remarcă Пpинц Я. И., 1962, conform "curbei perioadei de incubație a lui Müller" se poate constata că suma temperaturilor active din partea stângă a curbei cuprinse între mediile temperaturilor zilnice 12 și 24 oC este egală cu 56 oC.

Шатcкий A.A., 1939 propune ca suma temperaturilor active să constituie 60 oC și

calculează durata perioadei de incubație în cazul condițiilor sub optimale și optimale de dezvoltare a micelei ciupercii (temperaturi cuprinse între 13 – 24 oC).

Tabelul 1

Durata perioadei de incubație a manei în condițiile Ungariei

(după Istvanffi G., Palincas G., 1913)

Tabelul 2

Durata perioadei de incubație a manei viței de vie (zile)

(După Дpаxoвcкая M.,1962)

Pentru determinarea duratei perioadei de incubație în aceste cazuri autorul a propus formula următoare: h = 60:(t-8); unde h – perioada de incubație; t- temperatura medie zilnică; 60- suma temperaturilor active necesare pentru sfârșitul perioadei de

incubație; 8 – zero biologic al patogenului (temperatura critică minimă) de unde reiese că la temperatura medie zilnică de 13 oC durata perioadei de incubație este de 12 zile ( h = 60:(13-8)=12).

După Bepдepeвcкий Д. Д, Boйтoвич К. A.,1950, 1970, la temperaturi medii zilnice supra-optimale (mai înalte de 24oC ) perioada de incubație se calculează reieșind din temperatura critică maximă pentru dezvoltarea miceliului manei , care este de 32 oC. În aceste cazuri temperatura activă pentru parcurgerea perioadei de incubație se calculează reieșind din diferența temperaturii maxime de dezvoltare a ciupercii (32 oC ) și media temperaturii zilnice (32-t). Suma temperaturilor active necesare pentru incubație în aceste cazuri este de 29 oC.

Trebuie să menționăm că în Republica Moldova temperaturi medii zilnice mai înalte de 24 oC se înregistrează foarte rar sau acestea se înregistrează când măsurile de combatere contra manei nu mai au însemnătate. În toate cazurile (după Липeцкая A.Д., Pyзаeв К.C., 1958) dacă la sfârșitul perioadei de incubație nu există picături de apă (lipsa de ploi ceață ,rouă) perioada de incubație se prelungește până la apariția ploilor (în timp de noapte), care favorizează fructificația.

După Săvulescu K., 1957, citat de Пpинц A.И, 1962, sfârșitul perioadei de incubație se constată în momentul apariției petelor uleioase. Липeцкая A.Д., Pyзаeв К.C., 1958, Пpинц A.И, 1962, consideră că sfârșitul acestui proces trebuie constat la apariția fructificațiilor (conidioforilor cu conidii) pe partea dorsală a frunzelor atacate.

Trebuie să menționăm că în Republica Moldova au fost inițiate cercetări referitor la prognoza de lungă durată a manifestării epifitotice a manei viței de vie. (Шибкoва H. A., 1966, Cтeпанoв К.M., Чyмакoв A.E., 1967, Чyмакoв A.E., Заxаpoва T.И., Шибкoва H. A.1968., Шибкoва H. A., Чyмакoв A.E., 1971 Însă prognoza dezvoltării manei pe baza datelor multeanuale (ultimii 10-12 ani) nu s-a adeverit și necesită corectări, reieșind din condițiile anului curent.

Toate elementele amintite mai sus se folosesc în programele de prognoză și avertizarea tratamentelor în combaterea manei viței de vie în multe țări viticole. Aceste lucrări sunt actuale și prezintă interes și în prezent. După cum relatează Кocякoв A.B.,2000, în condiții actuale în Republica Moldova pentru prognoza apariției și manifestării manei viței de vie se folosește suma temperaturilor active 61

oC și zero biologic care constituie 8 oC

Avertizarea tratamentelor în combaterea manei viței de vie

Trebuie să menționăm că determinarea termenului optim pentru aplicarea măsurilor de combatere și avertizarea tratamentelor pe baza cunoașterii bioecologiei

agentului patogen a fost și este una din cele mai importante lucrări în protecția plantelor.

După cum remarcă Пpинц A.И, 1962, în primele decenii după apariția manei viței de vie în Europa avertizările tratamentelor contra bolii erau în general bazate pe principiul fenologic, (se lua în considerație numai faza de dezvoltare a viței de vie). Avertizările de combatere se refereau la aplicarea primului tratament la mijlocul lunii mai, al doilea tratament se recomanda înainte de înflorit, al treilea îndată după înfloritul viței de vie și următoarele în fazele de creștere a boabelor la un interval de două săptămâni după tratamentul precedent. Însă, indiferent de tratamentele frecvente, avertizarea bazată pe principiul fenologic nu garanta o protecție sigură, mai cu seamă în condiții favorabile dezvoltării bolii.

O altă metodă de avertizare după cum relatează Пpинц A.И, 1962, a fost așa numita "metoda de laborator", care consta în prelevarea probelor de frunze de viță de vie cu simptome de pete uleioase, umectarea lor cu apă, și amplasarea în vase închise la întuneric. Dacă pese 7-8 ore pe petele uleioase (în partea dorsală a frunzei) apar fructificații – conidiofori cu conidii, îndată se avertizau tratamente de combatere. Sigur că această metodă nu putea asigura o protecție satisfăcătoare, deoarece în ziua depistării petelor uleioase și prelevării probelor puteau fi înregistrate ploi. Dacă se asociau și condiții favorabile de temperatură mana fructifica și producea noi infecții nemijlocit în ajunul tratamentelor.

Una din metodele de avertizare a tratamentelor a fost bazată pe aplicarea criteriului morfologic, care se bazează pe aplicarea tratamentelor în funcție de dinamica creșterii organelor sensibile – frunze, lăstari. Acestă metodă a fost propusă de Штepeнбepг П.M., 1956, pentru condițiile Ucrainei și constă în următoarele: în anii cu precipitații abundente stropirile în combaterea manei viței de vie se aplică periodic la formarea a 3 noi frunze pe lăstar. În anii cu condiții medii – la formarea a 5 frunze și în anii secetoși la formarea a 6-10 frunze pe lăstar. Recomandări privind avertizarea tratamentelor de combatere a manei viței de vie bazate pe criteriul morfologic întâlnim și în publicații mai recente, Acpиeв Э.A.,Cвeтoв B.Г.,Шалимoв Ю.И., 1984 Гyлий B. B., Памyжак H. Г. 1992 (recomandări privind combaterea manei viței de vie elaborate de diferite instituții din cadrul fostei Uniuni Sovietice). În România, Filip Ion (SCDVV, Murfatlar), 2005, recomandă aplicarea primului tratament contra manei viței de vie în a doua jumătate a lunii mai la lungimea lăstarilor de 25-30 cm cu produse de sinteză organică ( antracol 70 WP – 2 kg/ha) în total sunt generalizate 7 tratamente contra bolii.

Recomandările elaborate în cadrul secției Protecția Plantelor a INVV (Heдoв П.H., Hайдeнoва И.H., Гyлep A.П., și a.,1990, Nedov P. N., Naidenova I.N., Guler A.P.,

Vaselașcu E.A., și al.,1991) prevedeau aplicarea primului tratament contra manei la lungimea lăstarilor de 25 – 30 cm, dacă în a doua jumătate a lunii mai se înregistrau precipitații mai mult de 3-5 zile pe decadă cu condiția dacă depunerile de precipitații ating nivelul mai mare de 10 mm timp de două zile consecutive, iar media temperaturii aerului este mai înaltă de 11 oC.

După cum remarcă Пpинц Я. И., 1962, Bepдepeвcкий Д. Д., Boйтoвич К. A., 1970, una din metodele clasice de avertizare a tratamentelor contra manei viței de vie a fost bazată pe folosirea perioadei de incubație a patogenului. Autorii, relatează, că esența acestei metode constă în aplicarea tratamentelor chimice nemijlocit înainte de apariția fructificațiilor la sfârșitul perioadei de incubație a patogenului, asigurând o acoperire bună a organelor susceptibile cu pesticid înainte de a fi produse noile infecții. Metoda bazată pe perioadele de incubație a patogenului a fost elaborată de învățații din Europa occidentală Ravaz L., Istvanffi G.și Müller K. la începutul secolului XX și este una dintre cele mai progresiste metode de avertizare care și-a găsit realizarea în practică. Avertizările tratamentelor la începutul secolului XX se făceau la sfârșitul perioadei de incubație care se calcula teoretic (pe baza temperaturilor medii multe anuale pentru fiecare regiune în parte). După cum relatează Пpинц A.И, 1962, pentru regiunea Hanlar din Azerbaidjan durata perioadei de incubație (calculată după media temperaturilor multe-anuale) în luna mai variază în limitele de 5-9 zile, în iunie 5-7 zile în iulie 4-5 zile. Cunoscând momentul și data infectării și luând în considerație durata perioadei de incubație calculată după media temperaturilor multe-anuale se avertiza termenul aplicării tratamentului. Autorul accentuează că tratamentele se recomandau pentru aplicare preventiv cu 1-2 zile până la fructificare (până la sfârșitul perioadei de incubație), până la ieșirea conidiforilor cu conidiile de vară. Aplicarea tratamentelor cu întârziere (după fructificare) nu se admite deoarece eficacitatea de combatere a acestora este mult mai inferioară celor efectuate în termen optim.

Această metodă de avertizare prevedea folosirea criteriilor biologice și ecologice de dezvoltare a patogenului:

condițiile climaterice (umiditatea și temperatura) necesare atât pentru germinarea oosporilor și producerii infecției primare (provenite din sursa hibernată cât și pentru infecțiile secundare, rezultate din microconidiile de vară;

condițiile favorabile necesare pentru fructificare și infectare (ieșirea conidioforilor cu microconidiile de vară, ieșirea zoosporilor din zoosporangiu, timpul mișcării zoosporilor în picătura de apă).

durata perioadei de incubație a patogenului;

Pentru avertizarea primului tratament, conform acestei metode, o mare importanță o are determinarea sfârșitului primei perioade de incubație, care poate fi calculat dacă este cunoscut momentul infectării primare. După Пpинц A.И, 1962, Bepдepeвcкий Д.Д., Bыcкваpкo Г.Г., Шапа B.A.,1962, momentul producerii infecției primare poate fi calculat odată cu germinarea oosporilor, macroconidiilor și ieșirea zoosporilor în picătura de apă dacă există următoarele condiții:

Temperatura la suprafața solului (unde se află oosporii) trebuie să atingă nivelul de 11oC (pentru practică autorul propune ca momentul infectării primare să fie stabilit când temperatura medie zilnică atinge sau este mai înaltă de 13 oC);

Ploi de lungă durată pe parcursul a 3-4 zile la momentul stabilirii temperaturilor medii zilnice de 13 oC ; care sunt necesare atât pentru germinarea oosporilor, cât și pentru menținerea picăturilor de apă pe partea dorsală a frunzele tinere de viță de vie. Dimensiunea frunzelor (diametrul) trebuie să atingă mărimi de 2×3 centimetri.

Calcularea duratei perioadei de incubație. Pentru determinarea duratei perioadei de incubație se folosește "curba lui Müller". Trebuie luate în considerație prezența îndelungată a unor temperaturi medii zilnice joase (13-16 oC ), care pot influența asupra duratei perioadei de incubație (în aceste cazuri incubația se prelungește cu 1-2 zile mai mult). Umiditatea aerului poate avea influență asupra procesului dacă se stabilește in-continuu la nivel de 100 % (în condiții naturale aceasta nu este posibilă). Pentru avertizarea următoarelor tratamente este necesară cunoașterea condițiilor

fructificării patogenului și determinării momentului producerii infecțiilor secundare (provenite din conidiile de vară): După Пpинц A.И, 1962, Bepдepeвcкий Д.Д., Bыcкваpкo Г.Г., Шапа B.A.,1962, pentru apariția fructificațiilor la sfârșitul perioadei de incubație și producerii de noi infecții sunt necesare următoarele condiții:

Determinarea cu precizie a momentului fructificație. Ieșirea conidioforilor cu conidii are loc la sfârșitul perioadei de incubație, dacă în noaptea din ajunul fructificației umiditatea relativă a aerului este mai înaltă de 80-85%. Aceste condiții apar în timpul ploilor, pe timp de rouă, sau ceață. Trebuie de luat în considerație și tăria vântului, care poate usca picăturile de apă și împiedica procesul de fructificare și contaminare.

Pentru infecțiile secundare frunzele trebuie să se afle timp de 6-10 ore în condiții de înaltă umiditate relativă a aerului (95-100 %);

Temperatura să fie mai înaltă de 11-12 oC – (fructificarea se manifestă mai bine

la temperatura optimă de 13 oC ). La temperaturi mai joase de 11 oC fructificarea nu se manifestă chiar în condiții de umiditate înaltă.;

Sunt necesare condiții de întuneric – în natură fructificarea (ieșirea conidiofirilor cu microconidii) poate avea loc numai noaptea (începând cu ora 1 – în a doua parte a

nopții), până la răsăritul soarelui. Pentru noile contaminări o însemnătate mai mare o are perioada între orele 2-6 dimineața;

Folosind aceste principii viticultorii din multe țări, în condiții meteorologice concrete, elaborau metode eficace de prognoză a manifestării manei viței de vie. Avertizarea tratamentelor pentru combaterea patogenului în condițiile fostei URSS, inclusiv și în Moldova se înștiințau strict după perioadele de incubație a bolii ( la sfârșitul fiecărei perioade de incubație sau peste o perioadă de incubație.

Hикoлаeв П.H., 1956, propune următoarea schemă de avertizare:

Se determină cu precizie momentul infectării primare, care are loc în caz de ploi (5-10 mm) iar temperatura în timpul nopții nu coboară mai jos de 11 oC (se notează ziua infecției primare);

Pe parcursul următoarelor 3 zile se determină temperatura medie zilnică (media temperaturilor de dimineață, la amiază și seara );

Găsim pe axa "x" a "curbei lui Müller" temperatura medie zilnică obținută și pe ordinată determinăm numărul de zile a perioadei de incubație;

Adăugând numărul de zile a incubației la data zilei când s-a produs infecția, aflăm ziua probabilă a apariției conidioforilor cu conidii. Fructificarea ciupercii poate avea loc numai în condițiile amintite mai sus.

Conform datelor Bepдepeвcкий Д. Д., 1962, Пpинц A.И, 1962, Бoгданoва B.H.,1962, Bepдepeвcкий Д.Д., Boйтoвич К.A., 1970, în Republica Moldova tratamentele contra manei se avertizează strict după perioadele de incubație a patogenului.

După cum relatează Пpинц A.И, 1962, Mакpyшина A.T., 1962 (а), această metodă a fost aplicată cu succes în diferite condiții ale Republicii Moldova și a demonstrat rezultate satisfăcătoare în combaterea bolii. Metoda constă în avertizarea tratamentelor peste o perioadă de incubație (primul tratament se aplică la sfârșitul primei incubații al doilea – la sfârșitul incubației a treia , a treia stropire la sfârșitul incubației a cincia și a. m. d.). Липeцкая A.Д., Pyзаeв К.C., 1958, Hикoлаeв П.H., 1956, consideră că tratamentele trebuie efectuate diferențiat: în cazurile unor incubații de scurtă durată (4-5 zile), stropirile se efectuează peste o perioadă de incubație; dacă incubația durează mai mult timp – stropirile se stabilesc la sfârșitul fiecărei perioade de incubație a bolii. Poзинcкий Ш.A., 1962, este de părerea că după efectuarea primului tratament (avertizat pentru aplicare la sfârșitul primei perioade de incubație), care se efectuează până la posibila apariție a simptomelor bolii (calculată teoretic) următoarele tratamente se aplică peste o perioadă de incubație. În cazul unor situații agravate și crearea de condiții pentru dezvoltarea epifitotică a bolii tratamentele ulterioare se avertizează la sfârșitul fiecărei perioade de incubație a bolii.

După Bepдepeвcкий Д.Д., Bыcкваpкo Г.Г., Шапа B.A., 1962, dacă apariția de noi "pete uleioase" se înregistrează pe parcursul a mai multor zile (8-10 zile de-a rândul) este necesar să se aplice metoda avertizării tratamentelor bazate pe criteriul morfologic, care prevede aplicarea tratamentelor în funcție de dinamica creșterii organelor sensibile – frunze, lăstari. În condiții favorabile dezvoltării bolii (de ploi, rouă) avertizările se fac la apariția a 3 noi frunze; în lipsă de condiții la apariția a 5 frunze pe lăstar.

Trebuie să menționăm că Bepдepeвcкий Д.Д.,1962, Maкpyшина A.T, 1962, iar mai târziu și Пocпeлoв C. M., Бepим H. Г., 1986, recomandau aplicarea așa numitului tratament de siguranță în combaterea manei viței de vie în condițiile Republicii Moldova (bazat pe criteriul fenologic). Tratamentul se recomanda pentru aplicare în faza de "răsfirare a inflorescențelor" cu zemă bordoleză în concentrație de 2-3 % și avea ca scop protejarea inflorescențelor de atacul patogenului pentru perioada de înflorire a viței de vie. În afară de aceste stropiri autorii mai recomandau aplicarea a 1-2 tratamente profilactice pe parcursul perioadei de vegetație.

În unele publicații științifice s-a accentuat combaterea chimică a stadiului de iernare a manei viței de vie. Bepдepeвcкий Д. Д., 1962, Пoлякoв И.M., 1971, recomandau tratamente de toamnă sau primăvară devreme cu soluție 1 % DNOC (10- 20 kg / ha) sau Nitrofen 3 % (40 – 60 kg / ha).

Combaterea stadiului de iernare a manei viței de vie a fost accentuată și în perioadele mai târzii (Пepecыпкин B.Ф., 1982, Пocпeлoв C. M., Бepим H. Г., 1986).

Prin selectare treptată metodele de prognoză și avertizare au fost mereu îmbunătățite. În prezent cele mai bune rezultate de prognoză și avertizare se obțin prin utilizarea concomitentă a celor trei criterii: biologic, ecologic și fenologic. (Nedov P., Cebanu V., Degteri V., 1997, 1998, 2001, 2002, luând în considerație starea fitosanitară din plantații din anul precedent, eficacitatea și perioada de acțiune a produselor utilizate și rezistența soiului de viță de vie.

Elementele de biologie se referă în special la germinarea oosporilor, apariția macroconidiilor, infecțiile, incubația, apariția fructificațiilor, ținând seama de regimul termic și pluviometric necesar pentru fiecare fază de dezvoltare a patogenului. Din ecologie se iau factorii climatici mai importanți: temperatura, prezența picăturilor de apă pe organele susceptibile din rouă sau ploaie, gradul de saturație al atmosferei cu vapori de apă, insolația, nebulozitatea. La fenologie se urmărește dinamica creșterii lăstarilor și apariția frunzelor.

Toate datele se înscriu în registre speciale la stațiile de prognoză și avertizare și apoi se înscriu în graficele de avertizare. Analizând pe verticală datele fenologice și

biologice, urmărind riguros elementele climatice, luând în considerație starea igienică a plantațiilor și situația fito-sanitară din anul precedent, eficacitatea produselor utilizate, modul și termenul lor de acțiune, sensibilitatea soiului se stabilesc cu exactitate termenele aplicării tratamentelor.

Trebuie să menționăm că în cadrul secției Protecția Plantelor a INVV (Nedov P., Guler A., Coseacov A., Cebanu V., Degteari V., 1995, Nedov P., Cebanu V, Degtiari V, Cosiacov A. 1998 (a,b), Кocякoв A. B, 2000, a fost elaborat un pachet de programe în limbajul pascal care prevede modelarea corelațiilor mana viței de vie – mediul înconjurător ("plantă gazdă – patogen – mediul înconjurător") în scopul prognozării dezvoltării manei viței de vie și avertizării tratamentelor de combatere. Algoritmele alcătuite pentru prognozarea manei sunt bazate pe un complex de date privind bioecologia agentului patogen, fazele fenologice ale culturii, date metorologice multeanuale și din anul curent etc. Modelele euristice și matematice elaborate au fost unite într-un sistem unic informativ de date (banca informativă de date) care include computator personal, pachet de programe, mijloc de transmitere – recepție prin rețea modem a datelor pluviometrice și de temperatură (temperatura aerului, tempera zilnică medie, minimă, maximă, umeditatea relativă a aerului, precipitații, rouă, etc.) Programele de utilizare a băncii de date prevăd prognozarea dezvoltării manei viței de vie în condițiile concrete ale zonei viticole și avertizarea termenului optim de aplicare a tratamentelor. Programa a fost testată de Stațiunea Republicană de Protecția Plantelor și în prezent este cu succes utilizată.

Raționalizarea combaterii manei viței de vie prin prognoză aduce mari economii de materiale, și investiții, contribuie la micșorarea poluării produselor agricole și a mediului ambiant.

Metode ne-poluante de combatere a manei viței de vie.

3.3.1. Protecția viței de vie de atacul manei în Republica Moldova în raport cu principiile agriculturii biologice (durabile).

Viticultura în Republica Moldova reprezintă un sector al agriculturii cu un nivel de intensificare foarte înalt. Dezvoltarea intensivă a viticulturii implică un consum ridicat de produse chimice (mai ales în combaterea manei viței de vie) și deci ca și alte sectoare ale agriculturii se confruntă cu probleme mari ale omenirii la ora actuală

poluarea mediului ambiant.

După cum relatează Heдoв П. H., 1992 (a), 1992 (b), 2000, în viticultura contemporană s – a creat o dilemă: dintr–o parte – necesitatea de a minimaliza (esențial) aplicarea produselor chimice pentru a proteja biosfera de poluare iar pe de alta – de a produce struguri de calitate superioară pentru consum curent si producerea

vinurilor de origine, calitative – problemă, care nu poate fi rezolvată fără o protecție sigură contra bolilor și dăunătorilor.

Viticultura viitorului va trebui să țină seama de toți factorii de mediu al agroecosistemului (biocenoza solului, apelor, atmosferei), să folosească mai rațional toate metodele și mijloacele de producție (potențialul și calitățile agrobiologice ale soiului, tehnica agricolă, fertilizanții, biotehnologii nepoluante) în așa fel încât impactul asupra mediului înconjurător să fie minim.

Trebuie să menționăm că multe țări din Uniunea Europeană elaborează legislații vigilente în privința mediului înconjurător. În atenția guvernelor, diverselor partide politice, mișcări ecologiste, și organizații neguvernamentale pe prim plan este problema impactului tehnologiilor moderne asupra omului și mediului ambiant. După cum remarcă Дopoшeнкo H.П., Кpавчeнкo Л.B., 2005, în multe țări dezvoltate principiile agriculturii biologice de obținere a produselor agricole pure (prin biotehnologii nepoluante), sunt ridicate la nivelul programelor naționale. Gheoghe Duca., 2004, accentuează că unele țări (Gemania) înaintează cerințe de a importa numai producție agricolă nepoluantă.

După cum relatează Deleu l., Petrscu C., Chira A., 1997, Sulguy C., 1994, 1992, Schmid O. și al. 1994,Campagnoni A., 1995, Duca Gh., 2004, în plan mondial s-au constituit o serie de asociații, de organisme, și mișcări care aplică principiile agriculturii biologice. Prin agricultură biologică în sensul definiției acceptate de Uniunea Europeană se înțelege acel sistem de cultură care tinde să valorifice și să păstreze sistemele biologice productive fără a recurge la substanțe chimice de sinteză. Termenul "agricultură biologică" este folosit în limba franceză, italiană, portugheză; "agricultură ecologică", în limba germană, spaniolă și daneză, iar cea de "organică", – în limba engleză.

După Sulguy C., 1994, 1992, Duca Gh., 2004, unul dintre obiectivele principale ale agriculturii biologice așa cum sunt precizate de către Federația Internațională a Mișcărilor de Agricultură Ecologică (IFOAM) este evitarea oricăror forme de poluare ce pot rezulta din tehnologiile agricole. IFOAM fiind constituită în anul 1972, prezintă peste 400 de asociații din 60 de țări din lume. În anul 1991 IFOAM adoptă un regulament ce prevede metodele de obținere, etichetare și controlul produselor agricole și alimentare rezultate printr-un mod de producție biologică (Regulamentul CEU 2092 /1991), care este unic pentru toate țările Uniunii Europene.

În ultimele decenii s-a extins un alt curent (în special pe continentul american) curentul "agriculturii durabile". Conform Raportului Brundtland (1987) al Comisiei Mondiale asupra Mediului și Dezvoltării (WCED), după cum remarcă Răuță C., 1992. Paris P., Paris Q., 1995, Dejeu l., Petrscu C., Chira A., 1997, Zaldea G, Vasile

A, Damian D., Stoica C., 2005, "Agricultura durabilă" este un sistem de agricultură, sănătos pentru mediul înconjurător, economic viabil și social, responsabil", care răspunde necesităților oamenilor de a produce cantitățile necesare de alimente și materii prime fără să fie afectate echilibrul și diversitatea biologică a planetei. Sub aspectul agriculturii durabile se subînțelege dezvoltarea armonioasă a agriculturii cu păstrarea echilibrului biologic; obținerea unor producții optime cu eficiență economică și asigurarea protecției mediului înconjurător.

Trebuie să menționăm că și în Republica Moldova odată cu tendințele de integrare cu statele din Comunitatea Europeană se acordă o atenție deosebită producției ecologice. După cum remarcă Duca Gh., 2004, în prezent există și baza legislativă și normativă privind agricultura ecologică:

Decretul Președintelui Republicii Moldova privind:

Constituirea Comisiei pentru elaborarea Concepției naționale de producere a produselor agro-alimentare după tehnologii ecologice și de comercializare a acestor produse (Nr. 1287-11 din 29.12 1999).

Constituirea Consiliului pentru coordonarea activității de realizare a Concepției naționale a agriculturii ecologice, fabricării și comercializării produselor alimentare ecologice și genetic nemodificate (Nr. 1783-11 din 27.11 2000).;

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind:

Aprobarea Concepției naționale a agriculturii ecologice, fabricării și comercializării produselor alimentare ecologice și genetic nemodificate (Nr. 863 din 21.08 2000).;

Legea privind securitatea biologică (Nr.755-XV din 21.12 2001).

În domeniul producerii produselor ecologice Republica Moldova va folosi standardele și regulamentele elaborate de Federația Internațională a Mișcărilor de Agricultură Ecologică (IFOAM) (Directiva CEU 2092 /1991, privind agricultura biologică), care este unic pentru toate țările Uniunii Europene: Standardele Asociației Internaționale a Solului privind produsele organice și agricultură ecologică, Codul European de Bună Practică în Agricultură (GAP-EUREP 2000). Codul de Calitate SQF2000.

Reglementările tehnologice aprobate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Standardul SGS de Producere Ecologică, Standardul SM:2001, care cuprinde tabele cu substanțe permise în lupta cu organismele nocive.

După Silguy C. 1994; Schmid O.și al., 1994, Duca Gh., 2004, conform principiilor IFOAM, agricultura biologică urmărește păstrarea ne-alterată a mediului prin folosirea în combaterea bolilor și dăunătorilor compușilor sau produselor ce nu dăunează plantelor, bazate pe săruri minerale simple (Cu, S, silicat de Na și a.) sau

extrarcte din plante (ex.: piretru). Pentru combaterea bolilor și buruienilor sunt precizate și următoarele măsuri: 1. alegerea soiurilor și speciilor rezistente; 2. Programarea unei rotații corespunzătoare a culturilor; 3. – Procedee mecanice; 4. – Distrugerea buruienilor cu ajutorul căldurii; 5. – Protejarea faunei utile.

Campagnoni A., 1995, constată că la nivelul anului 1992 agricultura biologică se practică în Germania în 9300 de ferme, totalizând 127240 ha; în Franța – 3873 de exploatații cu 72000 ha; în Italia – 3700 de ferme cu 71000 ha.

După cum relatează academicianul Gheoghe Duca., 2004, Lupașcu M., 2004, cererea crescândă la produse agroalimentare ecologice pe piețele internaționale facilitează cercetări în direcția obținerii producției nepoluante și în Republica Moldova și integrarea cât mai rapidă a țării noastre în comerțul internațional cu asemenea produse. Autorul remarcă în Republica Moldova există deja întreprinderi care produc vinuri (certificate ca produse ecologice) pentru export în Europa (exemplu – Cricova Acorex).

Trebuie să menționăm că în cadrul secției Protecția Plantelor a INVV începând cu anul 1997 una dintre direcțiile prioritare de cercetare în vederea obținerii producției viti-vinicole pure, este elaborarea metodelor nepoluante de combatere a organismelor nocive inclusiv mana vița de vie.

Lucrările experimentale științifice și de implementare, efectuate în cadrul secției Protecția Plantelor a INVV în anii 1991 – 2005 au fost folosite la elaborarea unui sistem de protecție integrată contra bolilor viței de vie cu o nouă orientare, care prevede aplicarea pe larg a metodelor biologice (imuno-genetice, agro-tehnice), și minimalizarea aplicării produselor chimice, dăunătoare pentru om și mediul ambiant (Nedov P., Cebanu V., Degteari N. Coseacov A., 1997, 1998; 2001; 2002; Apruda P., Cuharschi M., Ciobanu V., Degteari V., Nedov P., Taran N., Țuțuc V., Vițelaru C., 2003, Nedov P., Cebanu V.; Degteari V., P. Lucic, Orlov A.,2004, Cebanu V.,2004, Degteari V. 2005).

Programele de combatere a manei viței de vie elaborate în cadrul secției Protecția Plantelor prevăd aplicarea minimă a pesticidelor (în special cu produse cuprice). Fiind o parte componentă din cadrul luptei integrate, sistemul elaborat prevede optimizarea numărului de tratamente chimice în dependență de rezistența soiului.

3.4. Metodele de combatere a manei viței de vie 3.4.1.Metoda agrotehnică de prevenire a atacului de mană la vița de vie.

O atenție deosebită în literatură se acordă metodelor agro-tehnice de prevenire a atacului viței de vie de mană (Bepдepeвcкий Д. Д., 1954, Bepдepeвcкий Д. Д., Boйтoвич К.A., 1970, Heдoв П. H., 1984, Heдoв П. H., Чeбанy B. A., 1990, Nedov P., Cebanu V., Degteari V. și al.,1997, 1998, 2001, 2002, Degteari V.2005.

După cum relatează Moгилянcкий H.К., 1926, Bepдepeвcкий Д. Д., Boйтoвич К.A., 1970, unele procedee agrotehnice, îndreptate la micșorarea sursei hibernante a patogenului (prin strângerea și arderea frunzelor, căzute în toamnă) se recomandau pe la sfârșitul veacului XIX de către savanții Viala P., Iacevskii A.A.

Aplicarea în termeni optimi a măsurilor agro-tehnice, pe lângă îmbunătățirea stării fiziologice a plantelor, contribuie, în mare măsură, și la crearea condițiilor defavorabile dezvoltării bolii. Din toate măsurile de tehnologie culturală în plantațiile viticole, care contribuie la diminuarea atacului de patogen se remarcă următoarele:

Arătura adâncă de toamnă Contribuie la incorporarea adâncă a frunzelor atacate în sol, micșorând considerabil sursa de infecție hibernantă.

Prelucrarea solului (cultivatul între rânduri și prășitul intervalelor dîn rând), aplicate la timp, defavorizează dezvoltării bolii și îmbunătățește starea fiziologică a plantelor. Nimicirea buruienilor conduce la micșorarea higroscopicității aerului (aerisirea mai bună a butucilor) și deci crearea condițiilor mai puțin favorabile pentru dezvoltarea bolii;

Lucrările în verde joacă un rol deosebit de important în prevenirea atacului de mană. Lichidarea lăstarilor de prisos (plivitul lăstarilor ne fertili), cârnitul contribuie la aerisirea mai bună și la micșorarea umidității aerului în interiorul coroanei butucilor, evaporarea mai activă a picăturilor de rouă și din ploi, necesare pentru contaminare. Dirijarea corectă a lăstarilor în spațiu (legatul) asigură o expoziție cît mai bună a organelor butucului la soare și crearea condițiilor mai puțin favorabile pentru dezvoltarea patogenului.

Folosirea echilibrată a îngrășămintelor minerale – excesul îngrășămintelor de azot favorizează atacuri mai intense de mană. După cum remarcă Пpинц Я. И., 1962, creșterea intensivă provocată de introducerea dozelor mari de azot contribuie la sporirea umidității în interiorul butucului la umbrirea organelor susceptibile și crearea condițiilor favorabile atacurilor de mană.

În literatura de specialitate se accentuează rolul negativ atât al densității înalte de plante la 1 hectar cât și a dozelor mari de azot aplicate la vița de vie (Moгилянcкий H.К. Липeцкая A.Д., Pyзаeв К.C., 1958, Baicu T. 1996, Dejeu L. și al, 1994, Nedov

P. Cebanu V., Degteari V., 2002, Bepдepeвcкий Д. Д., Boйтoвич К.A., 1970.

O însemnătate apreciabilă asupra dezvoltării bolii o are și distanța dintre rândurile de viță de vie Cu cât distanța între rânduri e mai mică cu atât se creează microclimate mai bune pentru dezvoltarea bolii. Atât distanța între rânduri cât și amplasarea lor pe teren trebuie să fie rațională (rândurile să fie îndreptate paralel în direcția vânturilor predominante) să contribuie la o aerisire mai bună și crearea condițiilor defavorabile dezvoltării bolii.

După părerea noastră în condițiile Republicii Moldova densitatea de butuci mai mare de 3000 la soiurile cu creștere viguroasă (Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Feteasca) favorizează atacurilor mai intense de mană și făinare, iar mai târziu (în perioada de pârgă) și de putregaiul cenușiu al strugurilor.

Aceste măsuri auxiliare sunt importante în protecția integrată contra bolii, dar insuficiente pentru obținerea strugurilor de calitate înaltă (mai ales în condiții favorabile pentru dezvoltarea patogenului).

Trebuie să menționăm că graviditatea atacului de mană este în funcție de condițiile climatice, de nivelul de sensibilitate a soiului la atacul patogenului și de nivelul tehnicii de cultură. Măsurile agrotehnice sunt importante în protecția integrată contra manei, dar insuficiente pentru obținerea strugurilor de calitate înaltă (mai ales în condiții favorabile pentru dezvoltarea bolii).

Metoda biologică de combatere a manei viței de vie

În publicațiile științifice de specialitate se expun opinii diferite în ce privește aplicarea metodelor chimice în combaterea bolilor la vița de vie, însă majoritatea autorilor confirmă necesitatea reducerii si limitării utilizării pesticidelor, care prezintă un mare pericol pentru mediul ambiant (Baicu T, 1990, Popușoi I., Voloșciuc L., 1994, Deleu l., Petrscu C., Chira A., 1997, Cross J.V. Malavolta C., Jorg E., 1997, Coкoлoв M.C., Филипчyк O.Д., 1998, Гoлдштайн B., Бoинчан Б., 2000, Ehler L. E., Bottrell D.G., 2000, Volosciuc L., 2003, Popușoi I., Voloșciuc L., 2004, Nedov P., 2005, Degteari V. 2005 (a, b).

În ultimii ani, în legătură cu agravarea stării ecologice (pentru a se evita poluarea strugurilor, acumularea de fungicide în sol și apariția fenomenului de rezistență a patogenilor la unele fungicide folosite prea frecvent), o atenție deosebită se acordă metodelor biologice de combatere a bolilor viței de vie, bazate pe folosirea diferitelor ciuperci-antagoniste, microbi, bacterii, superparaziți, antibiotice (Кадымoва З.M., 1971, Mакpyшина A.T., 1971, Mакpyшина A.T., 1972, Пeтpyxина M.T., Axмeдoв Д.C., 1976; Coley – Smith, 1980; Lantero E., Bazzano V., Gullino Maria Lodovica, 1982; Gullino Maria Lodovica, 1983(b), 1985, Mirică I, Mirică Afrodita 1986; Mirică I, Mirică Afrodita ș. al., 1987, 1990; Dubos Bernadette, 1986; Șesan T., 1990., Schmid A., 1996, Cross J.V. Malavolta C., Jorg E., 1997, Чeбанy B.A., Дeгтяpь B.H., 2000, Coкoлoв M.C., 2000, Hикoлаeва C.,И., Пyзанoва Л.A. 2003), Hикoлаeв A.H., Boйняк B.И., 2004).

Cele mai multe date se referă la posibilitatea folosirii metodei biologice în combaterea putregaiului cenușiu la vița de vie Пeтpyxина M.T., Axмeдoв Д.C., 1972, Mакpyшина A.T., 1973, Dubos B. ș. al., 1978, Lantero E., ș. al.; 1982, Dubos

ș. al., 1983, Dubos B., 1986, Șesan T., 1990, Gullino Maria Lodovica, Garibaldi A., 1983(a),

Conform datelor Пeтpyxина M.T., Axмeдoв Д.C., 1972, Mакpyшина A.T., 1973, o acțiune fungistatică asupra putregaiului cenușiu o exercită unele antibiotice – trihotecina, blasticidina, polioxina, piomicina.

Conform cercetărilor întreprinse de diferiți autori Dubos B. ș. al., 1978, Lantero E., ș. al.; 1982, Șesan T., 1990, Dubos B. ș. al., 1983, Dubos B., 1986, contra putregaiului cenușiu al strugurilor au exercitat o acțiune antagonistă și fungistatică următoarele ciuperci: Trihoderma hamatum, Trihoderma harzianum, Trihoderma konigii, Trihoderma viride, Trchothecium roseum.

Față de Uncinula necator Burr. s-au dovedit a fi antagoniste ciupercile Trihoderma viride Pers. (Mirică I, Mirică Afrodita, 1986; Mirică I, Mirică Afrodita ș. al., 1987, 1990; Șesan Tatiana, 1990), hiperparazitul Ampelomyces – biopreparatul Ampelomicin, (Mаpeeв-Кopoлeв П. И., 1990; Пyзанoва Л. A., 1990;2003, Mинаeв A. П., 1990) ciuperca Trichotecium roseum Linc și produsul său antibiotic trihotecina (Пeтpyxина M. T., Axмeдoв Д. C., 1976), produsul “Rizoplan”, partea activă a cărora o constituie bacteriile saprofite din genul Pseudomonas (Devit A., (1991, 1992, Cebanu, V. Degteari 2000).

Unele date remarcă o acțiune antagonistă a ciupercii Trichotecium roseum asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni. (Viala Ravaz, 1932, Viennot Bourgin, 1949, citați de Șesan T., 1990, Arpai J., 1966, Josifovic M., 1967, Șesan T., 1985). Conform datelor prezentate de Пeтpyxина M. T., Axмeдoв Д. C.,1976, produsul antibiotic trihotecina (extras din b iuperca Trichotecium roseum) posedă acțiune inhibitoare asupra patogenului manei viței de vie.

Aspecte privind acțiunea antagonistă a ciupercii Ampelomyces spp. asupra speciilor din genul Plasmopara întâlnim în lucrările Бызoва З.M., Bаcягина M.П. и дp., 1967.

Analizând datele din literatura de specialitate constatăm doar unele acțiuni antagoniste a superparaziților asupra Plasmopara viticola Berl et de Toni. Nu sunt date referitor la tehnologii sau metode de aplicare a hiperparaziților în combaterea manei viței de vie.

Având în vedere importanța practică a metodelor biologice de combatere (ca metode ne-poluante pentru mediul înconjurător este evident că sunt necesare cercetări în direcția evidențierii altor specii de superparaziți care pot reduce considerabil infecțiile de mană la vița de vie.

imuno-genetică de combatere a manei viței de vie

Una dintre cele mai eficiente metode de combatere a manei viței de vie este imuno

selecția, îndreptată la obținerea soiurilor cu rezistență sporită la mană, care pot fi cultivate fără aplicarea produselor chimice sau cu reducerea maximală a tratamentelor în combaterea acestei grave boli.

Importanța practică a selecției de soiuri de viță, rezistente la diferiți agenți patogeni, a atras atenția multor specialiști geneticieni si amelioratori din Republica Moldova (Пpинц, Я.И., Киcкин П.X., 1955; Bepдepeвcкий Д.Д.,1959, 1968, Bepдepeвcкий Д.Д., Boйтoвич К.A., 1971, 1974, Bepдepeвcкий Д.Д., Boйтoвич К.A., Hайдeнoва И.H., 1962, 1965, 1972 (a,b); Boйтoвич К.A, 1978, 1981,1987,

Boйтoвич К.A, Бyймиcтpy B.E., 1978б 1982, Boйтoвич К.A, Hайдeнoва И.H., 1980, Boйтoвич К.A, Hайдeнoва И.H., Кябypy E.A., Cyпocтат Л.Ф., 1983, Boйтoвич К.A, Aпpyда П.И., Hoвицкий Э.C., Пocтoлатий T.A., 1984, Heдoв П.H., 1965, 1971, 1977, 1980, 2000; 2001; Гyзyн H.И., 1978, 1981, 82, 83, 90, 92;

Гyзyн H.И, Жypавeль M.C., Ципкo M.B.și al., 1971; Жypавeль M.C., 1971; Oлаpь Ф.A., 1992, Olari T., 2005, Olari T., Apruda P., Savca D.,2005, Nedov P.; Cebanu V. 2005, Cebanu V 2005). Lucrările efectuate în această direcție în Republica Moldova au purces la căpătarea unui șir de soiuri (Vierul 59, Viorica, Startovîi, Iubilei Juravlea, Negru de Ialoveni, Moldova, Plamennîi, Luminița, Guzun și a.) cu rezistență complexă la mană, făinare, putregaiul cenușiu și filoxeră.

A fost creat un genofond bogat de forme și soiuri de viță rezistente la boli, filoxera radicicolă și galicolă, cu calități înalte agrobiologice, care se folosesc pe larg în programele de selecție și ameliorare.

Faptul, că în limitele speciei Vitis Vinifera au fost evidențiate genotipuri cu diferențiere imunologică importantă la mană ne permite să admitem, cu siguranță, posibilitatea folosirii rezistenței soiului în programele de combatere biologică a acestei grave boli.

După Bepдepeвcкий Д. Д., Boйтoвич К. A., Hайдeнoва И. H.,1972, (b), prima etapă în selecția soiurilor rezistente la mană se caracterizează prin crearea unor hibrizi inter-specifici de către celebrii selecționeri Miliarde, Castel, Cuderc, Baco, Teras, prin încrucișarea Vitis vinifera cu diferite specii rezistente americane. Trebuie să accentuăm că pe lângă însușirea de rezistență înaltă hibrizii producători direcți îmbinau caracteristici agrobiologice de calitate inferioară. Mai târziu selecționerii Zeibeli, Berti – Seiv, Ravaz, Seiv Villar au izbutit să capete hibrizi inter-specifici complicați cu rezistență și calitate mai superioară. După Шангpeн E., Лoнг Ж, 1960; Жypавeль M. C., Cавин Г. A., 1976; Boйтoвич К. A., 1981, hibrizii complicați (compuși), creați în principal de selecționerul Seiv Villar și – au găsit o răspândire

largă în Italia, Franța SUA. Au fost introduși în cultură hibrizii: – SV – 12- 375, SV – 12-309, SV – 12-303 pentru căpătarea vinurilor albe; SV – 18-315, SV – 23-657, SV

12-417 – pentru vinuri roșii, SV – 20 – 365, SV – 20 – 366.- pentru struguri de masă.

Hibrizii producători direcți, după Гyзyн H. И., 1990, în perioada anilor 1920 – 1940 ocupau 91,3 % din suprafețele viticole ale republicii.

Geneticianul Toпалэ Ш. Г., 1983, 1986, Topală Șt., 2005, Topală Șt., Dadu C., și al., 2005 relevă că la hibridarea speciilor cu grad de rudenie îndepărtat (hibridarea distantă) apare posibilitatea de a îmbina într–un genotip caractere și însușiri diferite ale viței de vie. De exemplu – rezistența și înalta calitate a soiurilor europene – cu rezistența complexă la diferiți patogeni și filoxeră a speciilor americane. Autorii conclud că hibridarea distantă este unica și cea mai reală cale de a obține un material inițial nou pentru ameliorarea genetică a viței de vie în toate direcțiile de utilizare în mileniul trei.

Гoлoдpига П. Я.,1978; Becker H., 1977, menționează că implicarea în procesele de hibridare a hibrizilor inter-specifici complicați (cu calități mai superioare decât a hibrizilor producători direcți) va da posibilitatea de a accelera procesul de selecție a soiurilor rezistente la mană cu calități agrobiologice la nivelul soiurilor europene. După Гyзyн P. И., 1990, în Republica Moldova în programele de hibridări pe larg se folosesc soiurile de selecție franceză (ale lui Seiv Villar, Zeibel) ca genitori de rezistență complexă la patogeni. Ca recipienți se folosesc soiuri autohtone de înaltă calitate, adaptate la condițiile mediului din zona respectivă.

Hibridarea îndepărtată (dirijată) devine una dintre cele mai perspective direcții în creația de soiuri rezistente în Republica Moldova. Lucrările efectuate de amelioratorii și fitopatologii Institutului Național al Viei și Vinului, D. Verderevskii, Clavdia Voitovici, P. Nedov, N. Guzun, Irina Naidionova, M. Țîpco, T. Olari, I. Gavrilov și al. în această direcție au purces la crearea unui șir de soiuri (Amur, Negru de Ialovini, Alb de Ialoveni, Mugurel, Vierul 59, Viorica, Startovîi, Iubilei Juravlea, Moldova, Plamennîi, Luminița, Leana, Muscat de Ialoveni și a.) cu rezistență com plexă la mană, făinare, putregaiul cenușiu și filoxeră. După datele Ципкo M. B., 1983, la încrucișarea hibrizilor SV – 18-315, SV – 23-657 cu soiurile Vitis Vinifera în Moldova au fost selecționate forme perspective rezistente la ger și patogeni și cu calități agrobiologice de valoare (SV – 23-657 x Turiga, SV – 18-315 x Jemciug saba și a.). După Damian D., Calistru Gh., Stoica C., Savin C.,2004, indroducerea în producție în condițiile României a unor soiuri noi de masă cu rezistență sporită la boli

, create în Chișinău (Frumoasa albă, Rezistent de Ialoveni, Iubilei 70, Iubilei Juravlea, Vierul 59, Moldova și a.,), care necesită un număr redus de tratamente, vor contribui

la reducerea poluării mediului, diminuarea cheltuielilor de întreținere a plantațiilor viticole.

Lucrări în vederea selecției de soiuri rezistente prin metoda de hibridare îndepărtată pe larg se desfășoară și peste hotare – Филипeнкo И. M., 1974; Филипeнкo И. M., Штин Л. T., 1975, 1978, 1984,1988, Филиппeнкo И. M., Штин Л. T., Бyймиcтpy B. E.,1980, Филиппeнкo И. M., Штин Л. T., Филиппeнкo Л. И.,1986, în Ucraina, Шангpeн E., Лoнг Ж., 1960, Franța; Davidis U., Olmo H., 1964, SUA; Bылчeв B., 1978; Bulgaria; și al.

Trebuie să menționăm că în unele publicații științifice se accentuează existența unor soiuri de viță europeană (Vitis Vinifera) cu caractere de toleranță la atacul manei (.Bepдepeвcкий Д. Д., 1959, 1962, 1987, Boйтoвич К. A., 1962). Așa Breider H., 1955, caracterizând soiurile Rieslig și Traminer ajunge la concluzia că acestea prezintă o oarecare rezistență atacurilor de mană. Autorul accentuează posibilitatea de a obține vițe rezistente prin metode de auto-polenizare a acestor soiuri. Boubals D., 1959, studiind 1083 de soiuri europene din colecția din Monpelie a depistat unele soiuri mai tolerante la atacul manei – Aramon, Validiger, Kleret, iar un descendent obținuți de la auto-polenizarea soiului Kleret a manifestat rezistență sporită la mană.

Un interes deosebit prezintă lucrările efectuate în această direcție în Portugalia de Coutinho M.P., 1964, citat după Bepдepeвcкий Д. Д, 1987 care a studiat rezistența la mană a descendenței obținute de la multiple hibridări intraspecifice în limitele speciei Vitis Vinifera. Lucrările efectuate au purces la obținerea unor forme și clone tolerante la atacul manei ( clonele C-19, B-27). Lucrările efectuate de Coutinho M.P., 1964 practic dovedesc înalta hetero-genitate a speciei Vitis Vinifera și posibilitatea de a obține forme tolerante la atacul manei în limitele speciei europene.

În cadrul secției Protecția Plantelor a INVV, Bepдepeвcкий Д. Д. și colaboratorii, (1959, 1962, 1966, 1968 (a), 1987 (b), au studiat colecția ampelografică a genului Vitis sub aspectul rezistenței la mană în condiții controlate și de câmp.

După cum relatează Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, a fost apreciată rezistența la 967 de soiuri europene din diferite zone geografice de proveniență (Crimeia, Georgia, Italia, Bulgaria, Franța, Spania, Portugalia, Republica Turkmenă, Republica Uzbecă Ucraina, Moldova și a. În condițiile unui fond înalt de infecție au fost depistate 14 soiuri care și-au păstrat aparatul foliar până la sfârșitul vegetației. Gradul de atac la aceste soiuri n – a depășit 3,5 baluri. S –au remarcat cu rezistență sporită la mană unele soiuri cu proveniență din Georgia: Batolufi, Kundza tetri, Tkbili kurdzeli, Ordjaleși 92. Au remarcat toleranță la atacul manei soiurile franceze – Game Blanc, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pier dore, Ramoranten, Salie; soiul german Riesling de Rein, soiul sirian – Albastru de Siria

Totuși, indiferent de toleranța manifestată la atacul manei soiurile europene nu pot fi cultivate fără o protecție sigură, mai ales în anii favorabili dezvoltării bolii.

Trebuie să menționăm că în rezultatul auto-polenizării controlate (imbredingului) a unor soiuri europene, în anul 1950, după Hайдeнoва И.H.,1962, Bepдepeвcкий Д. Д

, Boйтoвич К. A., 1971, Bepдepeвcкий Д. Д., 1987, s-a înregistrat un număr însemnat de descendenți rezistenți la mană. Autorii au obținut rezultate pozitive în cazul auto-polenizării controlate a soiului european Cabernet Sauvignon de la descendența căruia s-au selectat 25 de indivizi cu rezistență sporită la mană. Forme rezistente la mană au fost obținute și de la autopolenizarea soiurilor Riesling, Aligote, Muscat de Ungaria, Matrasa. S-a remarcat deosebit descendentul cu numărul N35 rezultat din autopolenizarea soiului Cabernet Sauvignon. La hibridarea intra-specifică a acestuia cu soiul european Bikan au fost obținuți descendenți (mai târziu soiuri) de viță cu rezistență sporită la mană și cu caracteristici agrobiologice de valoare: Alb de Criuleni, Solnecinâi, Rezistent de Onițcani. În rezultatul cercetărilor de mai mulți ani s – a stabilit definitiv înalta hetero-genitate a speciei Vitis Vinifera L.

Pe baza analizei lucrărilor științifice și datelor experimentale, prezentate mai sus, putem rezuma că selecția de soiuri rezistente la mana viței de vie cu caractere agrobiologice valoroase este o problemă reală. Hibridările inter- și intra-specifice pot fi socotite direcții principale în crearea soiurilor noi cu rezistența sporită la boli și dăunători, inclusiv mana viței de vie.

Cunoașterea rezistenței geno-tipice la mană a sortimentului viticol existent ne-a dat posibilitatea de a elabora sisteme noi de protecție diferențiată contra manei viței de vie în funcție de rezistența geno-tipică a soiului (Nedov P. Cebanu V și al. 1997, 1998, 2001, 2002., Degteari 2005.

Metoda chimică de combatere a manei viței de vie.

Produsele chimice utilizate în combaterea manei viței de vie.

Primele referințe în combaterea chimică a manei viței de vie după cum relatează Bepдepeвcкий Д.Д., Boйтoвич К.A., 1970, au fost efectuate în Italia prin aplicarea stropirilor profilactice cu lapte de var 2-3% la sfârșitul secolului XIX (Garovaglio, 1881, Cerletti, 1885, Kubony, 1886). Însă o adevărată revoluție în combaterea chimică a manei viței de vie s-a realizat în anul 1883 în Franța, datorită lucrărilor profesorilor universității din Bordeaux Millardet A. și Gavon U (1887), care au propus pentru combaterea manei viței de vie așa numita "zeama bordoleză" (Эванc Э., 1971). Produsul propus se prepară prin amestecul sulfatului de cupru cu laptele de var. Începând cu anul 1887 zeama bordoleză se aplică în combaterea manei în toate țările viticole. Trebuie să menționăm că pregătirea corectă a zamei bordoleze se obține în cazul când raportul între Cu SO4 și Ca (OH)2 se menține în proporție de 1:1.

În acest caz zeama bordoleză prezintă o soluție de 3Cu(OH)2xCuSO4 și 3Ca(OH)2xCuSO4.

După cum relatează Amphoux M., Bernon G., 1954, în Franța până în anii 1929 se utilizau peste 110 kg sulfat de cupru în medie la un hectar pe o suprafață de 1213351 ha.

În Republica Moldova stropirile cu zeamă bordoleză mult timp a fost unicul și principalul mijloc de combatere a manei viței de vie.

Aplicarea sulfatului de cupru în combaterea manei viței de vie după părerea Bepдepeвcкий Д.Д., Boйтoвич К.A., 1970, este justificată din două puncte de vedere:

datorită acțiunii de lungă durată asupra dezvoltării patogenului (persistenței îndelungate pe organele sensibile ale plantei);

datorită acțiunii permanente a produsului (automatismul acțiunii), care se manifestă prin faptul că hidroxidul de cupru (parte componentă a zamei bordoleze) se dizolvă parțial în picăturile de ploae sau rouă, asigurând permanent o concentrație toxică pentru zoosporii patogenului (concentrația de 0,00008 – 0,001 % de ioni de cupru este letală pentru zoosporii patogenului manei viței de vie).

Totodată autorii remarcă și unele neajunsuri ale zamei bordoleze: 1.aplicarea produsului necesită stațiuni speciale de pregătire a soluției;

stropirile se efectuează îndată după pregătirea soluției, deoarece peste un timp scurt particulele se măresc, se sedimentează și nu asigură o reținere satisfăcătoare pe organele protejate;

pentru pregătirea soluției este necesară folosirea varului stins de înaltă calitate (păstrat în condiții speciale fără a fi în contact cu bioxidul de carbon al aerului);

zeama bordoleză nu poate fi aplicată în amestec cu majoritatea insecticidelor și fungicidelor, datorită reacției bazice a soluției, și nu pot fi aplicate tratamente simultane în combaterea altor boli și dăunători ai viței de vie( Acarieni, molii, etc.).

este cu neputință aplicarea stropirilor cu cheltuieli reduse de soluție la ha, deoarece picăturile mici se usucă până ajung pe organele viței de vie, în rezultat produsul își pierde capacitatea de persistență pe organele protejate.

Un moment foarte important la aplicarea zamei bordoleze a fost determinarea frecvenței și termenelor optime de aplicare a tratamentelor în diferite condiții ale anului.

Trebuie să menționăm că Bepдepeвcкий Д.Д.,1962, Maкpyшина A.T, 1962, iar mai târziu și Пepecыпкин B.Ф., 1982, Пocпeлoв C. M., Бepим H. Г., 1986, recomandau aplicarea așa numitului tratament de siguranță în combaterea manei viței de vie în condițiile Republicii Moldova (bazat pe criteriul fenologic). Tratamentul se

recomandă pentru aplicare în faza de "răsfirare a inflorescențelor" cu zemă bordoleză în concentrație de 2-3 % și avea ca scop protejarea inflorescențelor de atacul patogenului pentru perioada de înflorire a viței de vie. În afară de aceste stropiri autorii mai recomandau aplicarea a 1-2 tratamente profilactice pe parcursul perioadei de vegetație.

În unele publicații științifice s-a accentuat combaterea chimică a stadiului de iernare a manei viței de vie. Maкpyшина A.T, 1962, recomandă aplicarea tratamentelor în perioada de primăvară (până la desmugurire)cu soluție 1 % DNOC (10-20 kg / ha) sau Nitrofen 3 % (40 – 60 kg / ha). Пoлякoв И.M., 1971, recomanda combaterea stadiului de iernare prin aplicarea tratamentelor de toamnă sau primăvară devreme Combaterea stadiului de iernare a manei viței de vie a fost accentuată și în perioadele mai târzii cu aplicarea tratamentelor în perioada de primăvară (până la desmugurire) Пepecыпкин B.Ф., 1982, Пocпeлoв C. M., Бepим H. Г., 1986.

Tehnologiile moderne cu caracter intensiv de cultivare a viței de vie în anii 70 – 90, care urmăreau obținerea de recolte bogate și de calitate au purces și la sporirea numărului de tratamente cu zeamă bordoleză ( până la 8-12 pe an), producând urmări grave asupra ecosistemelor și mediului ambiant.

Pentru protejarea viței de vie de atacurile frecvente de mană se efectuau multiple tratamente. Indiferent de aceasta în anii ploioși (cu precipitații abundente și frecvente) eficacitatea măsurilor de combatere nu era satisfăcătoare.

Luând în considerație pericolul permanent de atac al manei, neajunsurile în aplicarea zamei bordoleze cât și unele acțiuni negative a ionilor de Cu asupra plantei, în multe țări dezvoltate s-au inițiat cercetări și au fost introduse în practica combaterii manei viței de vie diverse produse inclusiv și de sinteză organică (așa numiții "substituitori ai zamei bordoleze", care au spectrul de acțiune similar cu zeama bordoleză) cu acțiune de contact asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni:

– clasa ditiocarbamatelor: – zineb (C4H6N2S4 Zn)x -etilen-bi-ditiocarbamat de zinc;

propineb – antracol (C5H8N2S4Zn)x, – propilen 1,2, bi- ditiocarbamat de zinc; maneb

ditan M 22, (C4H6MnN2S4)x – etilen –bi (ditiocarbamat) de mangan; ziram (C6H12N2S4Zn)-ditiocarbamat de zinc, metiram – policarbacină, poliram {[- SCSNHCH2CH2NHCSS-Zn2-(NH3)+2]3(-SCSNHCH2CH2NHCSS-)}x – polimeri

ai hexahidro-3,4,5,6,7,8 ditrio-1,2 diaza-4,7 ocin dition-3,8 și N,N etilen bi (ditiocarbamat) de zinc amoniu cu conținut de zinc sau complexele lui de săruri, mancozeb (Ditan M 45) C4H6MnN2S4Zn-etilen –bi(ditiocarbamat) de Zn și Mn și a.).

clasa ftalimidelor -captane-(C9H8Cl3NO2S)-N (triclormetil tio) 2 ciclohex- 4-ene

1,2-dicarboximid;- folpet (C9H4Cl3NO2S)-.(triclormetiltio)-2 insoindolindion –1,3

clasa derivaților ftalici -clortalonil – Bravo 500, Daconil 75 % WP- (C8Cl4N2) – 2,4,5,6,-tetraclorizofalonitril

. .

pe bază de Cu – oxiclorura de Cu – 3Cu(OH)2 CuCl2 nH2O (n=0-3); Sulfat de Cu

tribazic – Kuproxat SC- 3Cu(OH)2 CuSO4.1/2H2O; – Trihidroxid de cupru-sulfat de cupru semihidrat (Meльникoв H.H., Hoвoжилoв К.B., и дp., 1985; Dubois G., 1983, Heдoв П. H., Чeбанy B. A., Дeгтяpь B. H, 1994, Lazari I, Gomoja Gr. și al., 1998).

Cercetările efecuate în multe țări au demonstrat o eficacitate satisfăcătoare de combatere a produselor de contact. Unii cercetători Пoлякoв И.M., 1971, Severin V., Stăncescu C., Zurin I, și al., 1990, remarcă unele acțiuni de sinergism în cazul amestecurilor unor fungicde organice de contact – zineb, ziram, captan ftalan cu oxiclorura de cupru. O serie de produse cu acțiune de contct au fost cercetate și în cadrul secției Protecția plantelor a INVV Heдoв П. H., Чeбанy B. A., Дeгтяpь B. H, 1994, Nedov P., Guler A., Coseacov A., Cebanu V., Degteari V, 1995, Nedov P., Ciobanu V., Degtiari V, 1997, Nedov P., Cebanu V, Degtiari V, Cosiacov A.,1998, Дeгтяpь B.H., 2000, 2004,2005.

produse pe bază de Cu și hidroxid de Cu – Cuproxat, Champion, Champ 77 WP, Buille Bordolease;

produse de contact (amestecuri ) Cihom 52% WP,

produse de contact pe bază de ditiocabamate – mancozeb și zineb – Sancozeb 80% WP, Valsazeb 80% WP, Ventozeb 80% WP, Pilarzeb, Pencozeb 80% WP, Cihom 52% WP, Zineb 75% WP,

produse pe bază de ftalamide Folpet 50% WP, Folpan 80 % WG

Produsele au demonstrat o înaltă eficacitate de combatere a manei viței de vie și au fost implementate în programele de protecție integrată contra bolii.

Mai târziu s-a constatat că atât produsele chimice din clasa ditiocarbamatelor cât și cele din clasa ftalimidelor (Bepдepeвcкий Д.Д., 1962, Baicu T., 1972, Каcпаpoв B. A., Пpoмoнeнкoв B.К., 1990, Vilău Florica, Alexandri Al., 1990, Ciobanu R.I., Gregorian L., Scripcariu A., și al., 1990), posedă de calități toxicologice ne dorite – mutagene, fitotoxice, teratogene, cancerogene (acționează asupra funcției de reproducere la mamifere etc.). De aceea a apărut necesitatea de a limita utilizarea lor în protecția plantelor. În multe țări aceste substanțe active sunt limitate sau interzise pentru aplicare (Germania interzice aplicarea produselor pe bază de captan și folpet din 1986).-

Trebuie să menționăm că folosirea frecventă a fungicidelor de sinteză organică în combaterea manei în anii 50 – 60 a secolului trecut a condus la favorizarea atacului de făinare (Casarini, Rossini, 1959, Toma A.,1976, Bepдepeвcкий Д.Д., 1962, Штepeнбepг П.M., Bиницкая Л.C., Кyшпeлeва M.И., 1962, Mакpyшина A.T.,

1962 (а), Bыcкваpкo Г.Г., Mилoванoва Л.B., Юpкy A.И.,1971, 1976, Штepeнбepг П.M., Бepeзoвcкая E.A., Кyшпeлeва M.И., 1971, Cтopoжeнкo E.M.,1971, Alexandri V. Al, Balaj D., Becerescu D., și al., 1977). Autorii consideră că manifestarea mai virulentă a făinării viței de vie în majoritatea țărilor viticole este determinată de aplicarea prea largă în combaterea manei a produselor de sinteză organică (Zineb, Ziram, Mancozeb) și limitarea aplicării produselor cuprice. După părerea autorilor produsele cuprice anterior jucau un rol important în reținerea și declanșarea făinării viței de vie. Cercetările efectuate mai târziu în cadrul secției Protecția Plantelor a INVV au demonstrat necesitatea aplicării produselor cuprice mai cu seamă la primul și ultimul tratament aplicat în combaterea manei viței de vie (Nedov P., Cebanu V., Degteari V, 1997, 2001, 2002; Degteari V., 2005). Aplicarea primului tratament cu produse cuprice pe lângă combaterea manei, este și o măsură de combatere a antracnozei și pătării roșii (care au o însemnătate mai mare la începutul vegetației viței de vie). În afară de aceasta utilizarea produselor cuprice la prima stropire ( aplicată, de regulă, în faza de "creșterea lăstarilor") diminuează considerabil atacurile de făinare. Aplicarea produselor cuprice la ultimul tratament (cu 20 zile până la recoltare) contribuie la protejarea viței de vie de atacul manei pe perioada de până și după recoltare datorită persistenței îndelungate a produselor noi cuprice (Cuproxat SC și al.) pe organele viței de vie

Acțiunea inhibitoare a produselor cuprice (Turdacupral, zema bordeleză) asupra manifestării făinării viței de vie sunt accentuate și în lucrările Institutului de Cercetări Pentru Protecția Plantelor din România (Baicu T.,1986). Aceste relatări au fost confirmate și de cercetările efectuate în Ucraina (Institutul de Viticultură și Vinificație "Tairov", Odesa, după Кoзаpь И. M., Бepeзoвcкая E.A., Boлoшина H.П., 2004 (b), care relatează că produsul Kuproxat (produs pe bază de hidroxid de Cu, 34,5%) aplicat în combaterea manei reține considerabil dezvoltarea făinării viței de vie . Intensitatea dezvoltării făinării s-a micșorat de 3,5-ori pe frunze și de 2,3 ori pe boabe față de martorul ne-tratat.

Trebuie să menționăm că la începutul anilor 80 ai secolului trecut firmele producătoare de pesticide au propus noi substanțe chimice mai eficace în combaterea manei viței de vie – produse organice cu acțiune sistemică locală. Unul din aceste produse – Curzat (clasa acetamidelor) cu substanța activă –cimoxanil (C7H10N4O5) 2- cyano-N-(etyl-amino) carbonyl-2-(methoxymino) acetamide. Produsul posedă capacități de a pătrunde local fără a se transloca sistemic prin țesutul plantei. Produsele pe bază de cymoxanil posedă atât calități profilactice cât și curative.

După cum relatează, Goga E., Filip I., 1979, Каcпаpoв B. A., Пpoмoнeнкoв B.К., 1990, o adevărată revoluție în protecția viței de vie contra manei s-a desfășurat îndată

după apariția în anul 1977 a produselor cu acțiune sistemică – compușilor din clasa fenilamidelor – metalaxil – C15H21NO4 (substanța activă a fingicidului Ridomil), produsă de firma elvețiană "Ciba Geigy".

În această perioadă apar și alte produse cu acțiune sistemică (Кoтикoва Г.Ш., Пяpн H.A.,1983):

clasa monoetil fosfiți metalici – substanța activă fosetil de aluminiu – (C6H18AlO9P3) – Tris-o-etil fosfonat de aluminiu-, produsă de firma Rhone Poulenc, Franța–Aliette (mai târziu și de uzina Chimică din Volgograd, Rusia Efal 65 SC).

clasa oxazolidinonelor – substanța activă oxidaxil – C14H18N2O4 2-mtoxi-N-(2- oxo-1,3-oxazolidin-3yl)-acet-2,6-xilen.- de origine americană

Substanțele active ale produselor sistemice fiind absorbite de plantă prin frunze și rădăcini este translocată acropetal și bazipetal prin vasele conducătoare ascendente și descendente. Acționează preventiv și curativ. După, Каcпаpoв B. A., Пpoмoнeнкoв B.К., 1990, avantajele produselor sistemice în comparație cu cele de contact se manifestă prin gradul lor înalt de selectivitate, doze mici la hectar; la aplicarea produselor cu acțiune sistemică mai puțin influențează condițiile meteorologice, gradul de dispersare, repartizare și acoperire a substanței active pe organele protejate (condiții care sunt de o importanță majoră la aplicarea produselor cu acțiune de contact).

Trebuie să menționăm că la scurt timp după utilizare (după Lafon R., 1987), în Franța (anul 1981) mana viței de vie manifestă rezistență la produsele benzimidazolice pe bază de metlaxil și tratamentele contra bolii nu sunt eficace. Practica aplicării produselor sistemice s-a confruntat cu fenomenul apariției rezistenței la unele produse aplicate prea frecvent. Pentru a evita aceste fenomene firmele producătoare de pesticide au propus pentru încercare diverse produse cu acțiune mixtă – în baza cărora se află 2 –3 substanțe cu diferit mod și mecanism de acțiune.

Așa firma Rhone Poulenc din Franța în anul 1982 a propus pentru practica protecție de atacul manei produsul cu acțiune mixtă Mical 75 % WP (fosetil de aluminiu 50% + Folpet 25%); Firma elvețiană Ciba Geigy propune produsul Ridomyl MZ (8 % metalaxil + 64 % Mancozeb) și al (Кoтикoв а Г.Ш., Пяpн H.A.,1983).

În anul 1982 în fosta Uniune Sovietică se desfășoară cercetări privind aplicarea la vița de vie a produsului Mical 75 % WP (produs mixt cu acțiune sistemică și de contact al firmei franceze "Rhone Poulenc"). Produsul formulat în formă de praf muiabil conține 50% fosetil de aluminiu și 25 % folpet (Гpигopашвили Г.Ш., Джибладзe Г.M., 1983). Trebuie să menționăm că și în cadrul secției Protecția

Plantelor a INVV în ultimele două decenii au fost cercetate și implementate în practica combaterii manei viței de vie o serie de produse noi de sinteză organică cu acțiune sistemucă, mixtă, și polivalentă (Дeгтяpь B.H, 1991, Heдoв П.H., Дeгтяpь B.H, 1992, Heдoв П.H., Дeгтяpь B.H., Coва P.E., Шилина B.Ф., Mитpoxин A.M., Hecтepюк B.A, 1995, Дeгтяpь B.H., 2000, 2004,2005. În urma cercetărilor au fost evidențiate următoarele produse: cu acțiune sistemică Efal 65 %, Efal M, Alufit; cu acșiune sistemică și de contact – Ridomil MZ 72 % WP, Ridomil Gold 68% WG, Pyrenomil MZ 72%WP, Armetil M, Metaxil 68 % WP, Valsalaxil 720 WP, Pyrenomil MZ 72 % WP; cu acțiune polivalentă (contra manei, făinării și putragaiului cenușiu – Euparen M, Quadris, Shavit F, care au demonstrat o înaltă eficacitate de combatere contra bolii.

Rezultatele cercetărilor în diferite țări au demonstrat că produsele cu acțiune mixtă (sistemice și de contact) sunt mai avantajoase: – manifestă o eficacitate înaltă de combatere contra manei; – la folosirea lor se exclude apariția de noi rase ale patogenului și, eventual, diminuează riscul de apariție a fenomenului de rezistență față de produs. După Alexandri V. Al. Al., 1986 utilizarea în practica protecției plantelor a amestecurilor dintre pesticidele cu diferit mod de acțiune- dintre fungicidele benzimidazolice (Cimoxanil, Metalaxil) + ditiocarbamați (mancozeb) este foarte avantajoasă datorită fenomenului foarte pronunțat de sinergism. Autorul denotă că benzimidazolii acționează la nivelul fusului nuclear în timpul mitozei, iar ditiocarbamații prin cuplarea cu grupările "tiol" ale enzimelor. Conform datelor Țurcanu P., Simion C., Balanit G., 1997, În România în anii cu atac puternic de mană producția a fost protejată numai dacă s-au folosit în combatere fungicide sistemice la 1 – 2 tratamente.

Analizând datele din literatura de specialitate ajungem la concluzia că la aplicarea metodei chimice este necesară elaborarea strategiei utilizării produselor pentru a atinge un efect maximal de combatere și totodată de a evita aceste efecte negative. Dintre măsurile importante (pentru evitarea situațiilor nedorite la aplicarea produselor chimice în combaterea manei viței de vie) putem evidenția următoarele:

Aplicarea produselor mixte (care conțin două sau mai multe substanțe active cu diferit mecanism de acțiune);

Evitarea aplicării frecvente (trtamente consecutive) a aceluiași produs sau produse cu același mecanism de acțiune;

Aplicarea rotației pesticidelor în programele de protecție;

Respectarea cu strictețe a dozelor recomandate, modului și termenelor optime de aplicare a produsului.

Tehnologia administrării produselor chimice în combaterea manei viței de vie Mijloacele, modul și condițiile aplicării tratamentelor de combatere.

Administrarea produselor chimice pentru combaterea manei viței de vie se realizează în general prin stropire (pulverizarea și dispersarea substanței active în formă de picături de soluție). Acesta se realizează cu ajutorul sistemelor de pulverizare instalate pe utilajele de stropit. După Frăsineanu C., Stamate V.,2005, utilajele, în procesul de lucru, funcționează pe două principii de pulverizare – hidraulic (cu jet purtat) și pneumatic.

Un moment foarte important la aplicarea produselor chimice (de care depinde eficacitatea biologică și economică a măsurilor de combatere) este cantitatea sau consumul de soluție la 1 ha. În literatura de specialitate întâlnim diferite opinii la această temă.

După cum relatează Шox H. A., Чepкаcoв B. A., 1983, Бeгляpoва Г. A., Cмиpнoва A.A., Баталoва T.C.,1983, Пocпeлoв C.M., Бepим H.Г., 1986, Чepкаcoв B.A., 1989, la aplicarea tratamentelor chimice prin stropire, volumul de soluție la 1 ha se clasifică în 3 grupe:

-volum normal – VN – pentru culturile de câmp 400-800 l/ha; pentru vița de vie 1000-1500 l/ha, pentru culturile pomicole 1000-2000 l/ha și pentru culturile citrice mai mult de 2000 l/ha);

-volum redus –VR- pentru culturile de câmp – 80-135 l/ha sau 15-50 l/ha în dependență de aparataj și tehnica aplicării. Pentru vița de vie normele de aplicare a volumelor reduse variază între 100 – 600 litri. După datele Шox H. A., Чepкаcoв B. A., 1983 VR pentru vița de vie este de 100-600; Гyлий B.B., Памyжак H.Г., 1992 remarcă că acestă normă este de 200 l/ha.

-volum ultraredus –VUR – .unde consumul de soluție la 1 ha este de 0,5-5l. După Гyлий B.B., Памyжак H.Г., 1992 VUR pentru vița de vie este de 10-150 l/ha.

Doza produsului administrat prin stropire (doza recomandată pentru aplicare) cu diferite norme de soluție la 1 ha în majoritatea cazurilor (conform datelor bibliografice) rămâne neschimbată; în aceste cazuri se schimbă numai concentrația soluției și gradul de dispersie a soluției (mărimea picăturilor de soluție pulverizată).

După cum relatează Пpoкoпeнкo C.Ф., Чeнцoв B.B.,1989, norma de soluție la hectar poate fi influențată de distanța dintre rânduri a culturii, înălțimea plantelor, gradul lor de înfrunzire.

Una dintre măsurile importante în vederea sporirii eficacității tratamentelor chimice administrate prin metoda de pulverizare este corelarea normelor de soluție cu mărimea suprafeței foliare (indexul suprafeței foliare, care reprezintă raportul dintre mărimea suprafeței foliare a culturii și suprafața solului ocupată de cultură).

După cum relatează Drăgoescu E.; 1986, cunoașterea suprafeței foliare la vița de vie este impusă de necesitatea corelării cantității de pesticid care se aplică pe plante cu mărimea aparatului foliar dezvoltat în diferite faze fenologice, în scopul micșorării reziduurilor de pesticide din plante, diminuării gradului de poluare a mediului ambiant și economisirii pesticidelor. Rezultatele cercetărilor efectuate de autor demonstrează că la soiul Chasslas d ’oré, cu densitatea de 3700 butuci / ha se dezvoltă o suprafață foliară, care în faza fenologică "înainte de înflorit" este de

8973,79 m2, în faza fenologică "după înflorit" este de 22634, 97 m2, iar în faza de

"pârgă" valoarea suprafeței foliare este de 20501, 04 m2.

După datele Perstniov N., Surugiu V., Moroșan E., Corobca V., 2000, marimea suprafeței foliare a viței de vie la 1 hectar de suprafață constituie în mediu 2-5 hectare (indicele suprafeței foliare este de 2-5) .

După cum relatează Frăsineanu C., Stamate V.,2005, pentru plantele viticole și pomicole unde indicele suprafeței foliare este înalt (pentru plantele pomicole este cuprins între 8 și 12 în funcție de tipul plantației și sistemul de conducere) conform cercetărilor efectuate de ICDPP și ICMA București, norma de soluție de 400-600 l/ha a asigurat un efect biologic bun la o mărime a picăturilor pulverizate de 150 – 350 microni.

Conform datelor Дидиo Ж.P., Фишep Д.К., Лepx M. и дp.,1991, în cazul aplicării tratamentelor prin stropire la vița de vie la înfrunzirea deplină (dezvoltarea deplină) picăturile de soluție se rețin pe organele tratate dacă norma de consum nu depășește 750 l/ha. Autorii denotă că normele mai înalte de consum conduc la pierderi considerabile de soluție. Totodată se accentuează că la vița de vie normele mai mici de 150 l/ha nu asigură o protejare satisfăcătoare.

În literatura de specialitate se acordă o atenție deosebită reducerii volumelor de aplicare a tratamentelor chimice în combaterea bolilor viței de vie. După cum relatează Пpoкoпeнкo C.Ф., Чeнцoв B.B.,1989, Гyлий B.B., Памyжак H.Г., 1992, mărirea gradului de dispersie a soluției în cazul tratamentelor aplicate la vița de vie conduce la o acoperire mai bună a organelor tratate, mărește densitatea de acoperire (numărul de picături la unitate de suprafață) mai cu seamă pe partea dorsală a frunzelor. Autorii accentuează că la aplicarea tratamentelor la vița de vie cu volum redus (100-500 l/ha), este posibilă micșorarea dozei produsului cu 25 – 50%.

Aceste constatări au scos la iveală și unele avantaje economice în comparație cu dozele mai mari de soluție (1000-1500 l/ha), recomandate în diferite surse bibliografice(după Frăsineanu C., Stamate V.,2005):

la aplicarea normei de soluție 500 l/ha pierderile de soluție constituie numai 15-17% față de 25-35% la aplicarea a 1000 l/ha.

la aplicarea normei mai mici (500 l/ha) crește considerabil și productivitatea agregatului (2,5 hectare pe oră) – față de numai 1,8 ha pe oră în cazul aplicării normei de 1000 l/ha

Odată cu administrarea normelor mai mari de soluție (1000 l/ha) se măresc de 2 ori

și valorile costurilor directe a tratamentului.

Trebuie să menționăm că o mare importanță în tehnologia de administrare a pesticidelor la vița de vie prin diferite sisteme de pulverizare o are dimensiunea picăturilor de soluție care sunt controlate de presiunea de lucru, tipul corpului de pulverizare (dispozitivul de pulverizare cu capul de pulverizare, capetele de dispersie

– duze cu diferit diametru) și viteza curentului de aer. După datele Гyлий B.B., Памyжак H.Г., 1992, picăturile de soluție au fost clasificăte în 4 grupe după mărimea diametrului: 1)- până la 50 µm; 2)- 51 – 150 µm – "picături cu diametrul mic"; 3) – 151-300µm – "picături cu diametrul mediu"; 4) picături cu diametrul mai mare de 301µm – "picături cu diametrul mare".

După cum relatează Бeгляpoва Г. A., Cмиpнoва A.A., Баталoва T.C., 1983, în cazul aplicării unui volum normal de soluție la 1 ha mărimea picăturilor de soluție (gradul de dispersare a soluției) trebuie să fie în limita de 120-130 µm în diametru.

În cazul administrării produselor chimice prin pulverizare (Пocпeлoв C. M., Бepим H. Г., 1986, Frăsineanu C., Stamate V.,2005), obținerea unui grad înalt de acoperire cu pesticid a organului protejat poate fi asigurat când 80 % din picături au diametrul mai mare de 150 µm sau este cuprins între 150 – 350 µm. După Пpoкoпeнкo C.Ф., Чeнцoв B.B.,1989, în cazul aplicării tratamentelor cu volum redus la vița de vie, pe timp călduros și uscat, diametrul picăturilor de soluție trebuie să fie cuprins între 100 – 250 µm Reținerea picăturilor de soluție e mai bună pe frunzele glabre – lipsite de perișori pe partea dorsală – (soiul Rara neagră) în comparație cu cea a frunzelor cu pubiscență (pufozitate) mai accentuată a soiurilor Cabernetet, Sauvignon.

După Frăsineanu C., Stamate V.,2005, Пpoкoпeнкo C.Ф., Чeнцoв B.B.,1989, picăturile cuprinse între 50- 150 µm sunt supuse evaporării, iar mai mari de 350 µm se scurg de pe frunze. Picăturile cu diametrul mai mic de 50 µm sunt supuse turbionării (pot fi purtate cu aerul la distanțe de cca 200 metri și mai mult).După Гyлий B. B., Памyжак H. Г. 1992, Шepшабoв И.B.,1991 picăturile mai mici de 30- 50 µm în general nu ajung pe suprafața organelor plantei, deoarece se evaporă sau sunt conduse de curentele de aer (de vânt) și se pierd în atmosferă. Pentru a asigura o penetrare omogenă a coroanei butucului și a evita maximal pierderile de soluție

autorii recomandă efectuarea stropirilor dimineața (între orele 6-10) sau seara (între 18-22) la temperatura aerului de 20 oC. Conform datelor Гpyздeв Г.C., 1987, Шepшабoв И.B.,1991, pierderile de soluție se micșorează dacă umiditatea relativă a

aerului este în limite de 60-70 % iar viteza vântului nu depășește 3 metri/sec (în cazul aplicării volumelor reduse de soluție la 1 ha). În unele surse bibliografice Шox H. A., Чepкаcoв B. A., 1983, Заxаpeнкo B.A., Чeнкин A.Ф., Чepкаcoв B.A., 1985, Литвинoв Б.M., Oпаpeнкo B.И., Пантeлeeв B.К., 1989, Дидиo Ж.P., Фишep Д.К., Лepx M. и дp.,1991, se accentuează că tratamentele prin pulverizare nu pot fi efectuate dacă viteza vântului depășește 4-5 m/sec.

După cum relatează Дидиo Ж.P., Фишep Д.К., Лepx M. и дp.,1991, densitatea de acoperire este optimală când se înregistrează 20 picături la 1 cm2– în cazul aplicării produselor cu acțiune sistemică și 70/cm2 la aplicarea produselor de contact. După Гyлий B. B., Памyжак H. Г. 1992, la aplicarea fungicidelor densitatea optimală a picăturilor este de 70/cm2.

Trebuie să menționăm că până în prezent nu sunt formulate clar cerințele referitor la calitatea administrării tratamentelor prin metoda de pulverizare. După cum relatează Meйcаxoвич Я.A., 1974, Гoнчаpoв H.P., Кoлычeв H.Г., Чepкаcoв B.A., 1985, Дидиo Ж.P., Фишep Д.К., Лepx M. и дp.,1991, calitatea (și respectiv eficacitatea) tratamentelor chimice administrate prin metoda de pulverizare depinde în mare măsură de următorii factori și indici:

gradul de dispersare a soluției sau dimensiunile picăturilor de soluție (diametrul acestora în µm)

densitatea de acoperire – numărul de picături la unitate de suprafață (picături

/cm2) sau cantitatea de soluție la unitate de suprafață (mg/ cm2).

gradul de acoperire (raportul suprafeței acoperite cu soluție (picături) la întreaga suprafață tratată)

uniformitatea repartizării picăturilor pe suprafața tratată.

termenul aplicării tratamentelor.

Făcând o analiză a literaturii de specialitate ajungem la concluzia că efectele economice foarte importante, aduse de utilizarea pesticidelor justifică folosirea lor în condițiile necesarului crescând de producție viti-vinicolă. Trebuie să menționăm că spectrul de pesticide introdus în Republica Moldova pentru combaterea manei viței de vie se schimbă continuu. Produsele cu persistență și toxicitate ridicată sunt înlocuite cu alte pesticide tot așa de eficiente dar mai puțin toxice și cu persistență redusă. Noile substanțe pesticide trebuie să aibă eficacitate maximă și cît mai puțin toxice pentru om și mediul ambiant. Înlocuirea pesticidelor vechi cu cele noi se impune ca urmare a modificării permanente a sortimentului viticol, agrotehnicii , sistemelor de conducere. Diversificarea produselor chimice este dictată și de apariția de rase mai rezistente la anumite pesticide datorită schimbării genetice a agentului patogen,. În cadrul sistemului de luptă integrată contra manei viței de vie alegerea

modului și normelor corespunzătoare de aplicare a pesticidelor este cheia succesului privind eficacitatea tratamentului și evitarea poluării mediului ambiant.

3.4.5. Metoda integrată de combatere a manei viței de vie

În cadrul complexului măsurilor de protecție a viței de vie spre asigurarea unei recolte înalte și stabile de struguri o importanță decisivă o are integrarea metodelor contemporane de combatere a bolilor și a dăunătorilor.

Combaterea manei în viticultura națională constituie o problemă deosebită, pentru rezolvarea căreia sunt necesare cercetări permanente, deoarece virulența agentului patogen se află într – o continuă evoluție (schimbare) în funcție de factorii biotici (genetici, antropogeni) și abiotici (temperatura , umiditatea, etc.). Paralel cu aceste schimbări trebuie să fie perfecționate și programele de combatere contra acestei periculoase boli.

Abordarea acestor obiective impune cercetări, privind elaborarea unor metode efective de protecție contra manei viței de vie, alternative celor chimice, fără aplicarea substanțelor nocive (Heдoв П. H., 1990, 1992, 2000; Гyлий B. B., Памyжак H. Г., 1992; Якyшина H. A., 1990; Банкoвcкая M. Г., Бecкpoвная M. Л., 1990; Чичинадзe Ж. A., Cкopикoв A. C., 1990; Nedov P., Cebanu V., Degteari V., 2001, 2002; Degteari V 2005, Cebanu V.,2000; Cebanu V. ,2001.) Lupta integrată reprezintă un concept nou care constă în îmbinarea armonioasă a metodelor și mijloacelor de protecția plantelor (agro-tehnice , biologice imuno – genetice, chimice) folosind din ele cele mai eficiente și, totodată, puțin toxice pentru om și mediul ambiant.

Având în vedere pericolul apariției raselor mai agresive de mană și odată cu sporirea virulenței patogenului în plantațiile de vii, începând cu 1990, în cadrul secției protecția plantelor a INVV s – au întreprins cercetări pentru a elabora un sistem de protecție integrată (cu o nouă orientare), privind aplicarea pe larg a metodelor biologice (imuno-genetice, biologice, agro-tehnice), și reducerea celor chimice pe unitate de suprafață în combaterea manei viței de vie.

Programele de combatere, bazate pe concepția protecției integrate, elaborate posterior (Nedov P., Cebanu V., Degteari V. și al., 1997, 1998; 2001, 2002. Degteari V, 2004, 2005), prevăd tratamente diferențiate, în dependență de rezistența soiului, condițiile de dezvoltare a bolii, ,modul, perioada de acțiune, termenul de pauză, și eficacitatea produselor utilizate. În mod deosebit s – a acordat atenție rotației pesticidelor, îndreptate contra fenomenului de rezistență, aplicării produselor selective, cu toxicitate redusă. S – au adus contribuții în vederea raționalizării și optimizării epocilor de aplicare a măsurilor de combatere prin prisma prognozelor de dezvoltare a agentului patogen.

IV METODICA EFECTUĂRII CERCETĂRILOR

Locul efectuării cercetărilor

Determinarea acțiunii fungicide, dozelor toxice a produsului Efal 65% SC asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni, și modului de aplicare a produsului (profilactic sau curativ) în combaterea bolii, au fost efectuate în anul 1990, în condiții de laborator in cadrul secției Protecția Plantelor a INVV.

Experiențele pentru determinarea dozelor optime de aplicare și evaluarea

eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie în condiții naturale (experiențe pe parcele mici ) au fost montate în anul de cercetare 1991 pe sectorul experimental al secției Protecția Plantelor a INVV la soiul Pinot noir cu suprafața de 0,1 ha.

Experiențele pentru determinarea dozelor optime de aplicare și eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie în condiții de producere au fost inițiate în anii de cercetare 1991-1993 pe sectorul experimental al secției Protecția Plantelor a INVV la soiul Sauvignon cu suprafața de 9 ha.

Determinarea remanenței reziduale a produsului Efal. 65 % s.c. în struguri au fost efectuate în anul de cercetare 1991 în laboratoarele Institutului de Ecologie Igienă și Toxicologie " L.I. Medvedi", orașul Kiev, Ucraina.

Determinarea dozelor eficiente și aprecierea eficacității biologice a produselor chimice noi în diferiți ani de cercetare (1993 –2005) au fost efectuate pe poligoanele experimentale ale secției protecția plantelor a INVV- Soiul Sauvignon 9 ha , sector amplasat pe pantă de Nord – Est, împărțit în 3 parcele cu schema de plantare 3 x 1,5 m; – Soiul Sauvignon 11 ha, sector amplasat pe pantă Nord – Est, împărțit în 4 parcele cu schema de plantare 2,5 x 1,5. Pe sectoarele de producere ale gospodăriei "Ion Curjos" Larga raionul Cahul la soiul Muscat cihlimbariu amplasat pe o pantă Sud – Est, împărțit în 6 parcele cu schema de plantare 3 x 1,5 m. În toate cazurile de cercetare vița de vie a fost formată după tipul cordon vertical cu două brațe laterale. Operațiile agrotehnice și întreținerea solului (aratul, operațiile în verde, prașitul etc.) au fost aplicate în toate variantele cercetate, conform tehnologiei de producere. În combaterea altor boli ale viței de vie în variantele cercetate au fost aplicate produse recomandate.

Determinarea epocilor (termenelor) optime de administrare a produselor noi chimice cu diferit mod de acțiune în programele de combatere a manei viței de vie au fost efectuate pe poligonul experimental al secției Protecția Plantelor în condițiile anilor de cercetare 1997 – 1999 la soiul Sauvignon (9 ha), amplasat pe un sector cu orientare Nord–Estică, împărțit în 3 parcele, cu schema de plantare 3 x1,5 m.

Determinarea numărului optim de tratamente chimice, aplicate la soiuri cu rezistență diferită (în dependență de rezistența genotipică a soiului ) și aprecierea eficacității biologice și economice a măsurilor de combatere diferențiată a manei viței de vie s–au efectuat în condițiile anilor 1997 – 1999 pe sectoare de producere ale CAP “ Ciobalaccia” raionul Cantemir: – soiul Moldova (50 ha, gradul 3 de rezistență), sector amplasat pe o pantă Nord-Estică cu schema de plantare 3×1,5 m, soiul, și Sauvignon (41 ha, gradul de rezistență 5 ), amplasat pe un sector cu orientare Nord – Est, cu schema de plantare 2,5×1,75 m.

Determinarea eficacității programelor de combatere a manei viței de vie, bazate pe utilizarea produselor noi cuprice, conform principiilor agriculturii biologice elaborate de IFOAM în vederea obținerii producției viti-vinicole pure, au fost efectuate în condițiile anilor de cercetare 2001-2003. Experiența a fost efectuată pe sectoarele de producere ale CПК КOPTEH, raionul Taraclia la soiul Aligote (64 ha), sectoare amplasate pe o expoziție Sud Est, cu schema de plantare 3×1,5m.

Determinarea și argumentarea biologică a normelor optime ale consumului de soluție, la administrarea produselor chimice în diferite stadii fenologice de dezvoltare a culturii viței de vie sau efectuat poligonul experimental al secției protecția plantelor a INVV- Soiul Sauvignon 11 ha , sector amplasat pe pantă Nord – Estică, împărțit în 4 parcele cu schema de plantare 2,5 x 1,5 m în condițiile anilor de cercetare 2004-2005. În toate experiențele luate în evidență în anii de cercetare 1991- 2005 vița de vie a fost formată după tipul cordon vertical cu două brațe laterale. Operațiile agrotehnice și întreținerea solului (aratul, operațiile în verde, prașile etc.) au fost efectuate în toate variantele cercetate, conform tehnologiei de producere. În combaterea altor boli ale viței de vie în variantele cercetate au fost aplicate produse recomandate.

Sistemul de protecție diferențiată contra manei viței de vie, bazat pe rezistența soiului, perioada de acțiune și eficacitatea de combatere a produselor utilizate, a fost realizat în cadrul secției Protecția Plantelor a INVV în formă de recomandări și implementat în practica protecției plantațiilor viticole din Moldova.

4.2.Condițiile de efectuare a cercetărilor.

Pentru determinarea acțiunii toxice a produsului Efal 65% SC asupra patogenului Plasmopara viticola Berl. et de Toni, probele de frunze înainte de tratare și inoculare artificială cu suspensie de zoospori au fost amplasate în vase Petri cu diametru de 12 cm. Preventiv în ambele părți ale vasului s-au impregnat central secțiuni rotunde (ronade) din hârtie de filtru, îmbibate cu apă distilată, pentru menținerea umidității relative a aerului în limite de 100%. Pe parcursul experimentului în termostat (unde

au fost amplasate vasele Petri) s-a menținut temperatura de 23-25 oC, în așa mod creându-se condiții optime pentru patogeneza manei viței de vie.

Pentru determinarea eficacității de combatere a produselor noi chimice (în condiții naturale – pe parcele mici și pe sectoarele de producere) cât și a sistemelor de combatere a manei viței de vie, cercetate în condiții de producere a fost necesară manifestarea și dezvoltarea bolii în condiții naturale. Mana viței de vie s-a manifestat mai pronunțat în anii cu condiții de ploi abundente pe parcursul perioadei de vegetație. Pentru determinarea termenilor optimi de aplicare a produselor noi în combaterea manei viței de vie în variantele cercetate s-au luat în considerație următorii factori și condiții:

Determinarea momentului propabil de producere a infecției primare (realizarea infecției primare poate avea loc în cazurile când pe parcursul a două zile de la momentul stabilirii temperaturilor medii zilnice de 13 oC se însumează precipitații în limite de 20 mm (condiții, necesare pentru germinarea oosporilor și producerea infecțiilor primare). Pentru realizarea infecțiilor primare mai este necesară prezența obligatorie a picăturilor de apă pe frunze. Dimensiunea frunzelor trebuie să atingă mărimi peste 2×3 centimetri.

Termenul aplicării primului tratament profilactic s-a stabilit înainte de sfârșitul primei perioade de incubație – cu 1-2 zile (conform prognozelor de manifestare a manei viței de vie ) în cazurile când s-au asociat toate condițiile amintite mai sus.

3.În fiecare variantă cercetată s-au aplicat două tratamente obligatorii – de siguranță – în cele mai importante faze de dezvoltare a culturii – "răsfirarea inflorescențelor" și "îndată după înflorit" (faze în care vița de vie manifestă cea mai înaltă sensibilitate la atacul de mană).

4.Pentru aplicarea următoarelor tratamente s-a luat în considerație remanența produsului utilizat (perioada de acțiune a produsului) și condițiile climaterice necesare pentru producerea infecțiilor secundare, prezentate mai jos:

a).Înregistrarea de precipitații la sfârșitul perioadei de acțiune a produsului, și prezență picăturilor din ploi sau rouă pe frunze în timpul nopții (pentru producerea infecțiilor secundare frunzele trebuie să se afle timp de 6-10 ore în condiții de înaltă umiditate relativă a aerului la nivel de 95-100 % – aceste condiții apar în timpul ploilor, pe timp de rouă, sau ceață);

b).Înregistrarea temperaturilor medii zilnice la nivel mai înalt de 11-12 oC –

(fructificarea și respectiv noile contaminări secundare se manifestă mai bine la temperatura optimă de 13 oC ). Infectarea prin zoospori poate avea loc numai noaptea, ținând seama că cel mai bun timp pentru infectare apare în a doua parte a nopții. O însemnătate mai mare o au prezența condițiilor necesare pentru infectare

între orele 2 – 6 dimineața. La temperaturi mai joase de 11 oC fructificarea și, respectiv, infecțiile nu se manifestă chiar în condiții de umiditate înaltă.

Trebuie să menționăm că condițiile meteorologice din anii de cercetare 1991-2005 au variat considerabil în dependență de an.

În anii de cercetare 1991 2004, și 2005 s-au creat condiții epifitotice pentru dezvoltarea manei viței de vie.

Condițiile meteorologice în anul de cercetare 1991 (când s-au inițiat cercetări pentru determinarea eficacității biologice a produsului Efal 65 % SC pe parcele mici și sectoare de producere – (Anexa 1, figurile 1,2,3), s-au creat extrem de favorabile pentru manifestarea manei viței de vie. Ploile abundente și frecvente atât în fazele fenologice de creștere a lăstarilor, răsfirarea inflorescențelor cât și pe întreaga perioadă de înflorire au purces la dezvoltarea epifitotică a bolii. La sfârșitul perioadei fenologice de înflorire în variantele martorului ne-tratat la soiul Sauvignon (sectorul de producere a INVV) și la soiul Pinot negru (sectorul experimental a secției Protecția Plantelor a INVV), frecvența atacului a atins nivelul maxim de 98,89 – 92,66% pe frunze și boabe (tabelul 9). Această situație ne-a permis cu un nivel înalt de semnificație să determinăm dozele optime și eficacitatea de combatere a produsului Efal 65 %, luat în evidență, conform programului de cercetări.

Reieșind din condițiile de dezvoltare a patogenului, în anul de cercetare 1991 au fost aplicate 6 tratamente contra manei viței de vie – primul tratament – în faza de "creșterea lăstarilor" s – a efectuat la 15 mai; al doilea în faza de "răsfirarea inflorescențelor" – la 28 mai; al treilea – "după înflorit", la 21 iunie; al patrulea – la 1 iulie; și al cincilea – la 15 iulie în faza de "compactarea ciorchinelor", al șaselea la 05 august la "începutul pârgului".

În anii de cercetare 1992-1993 în general s-au creat condiții mai puțin favorabile (medii favorabile) pentru manifestarea și dezvoltarea manei viței de vie. Această situație s-a creat datorită lipsei de precipitații în perioada de creștere a lăstarilor și temperaturile relativ înalte în fazele timpurii de creștere a viței de vie în anii de cercetare (Anexa 1, figurile 4,5,6,7,8,9). Reieșind din condițiile anilor de cercetare 1992 – 1993, și particularitățile de dezvoltare a patogenului în acești ani s-au avertizat pentru aplicare 4 tratamente contra manei viței de vie. Așa în anul 1992 primul tratament profilactic s-a efectuat în faza de "răsfirare a inflorescențelor" – la 24 mai; al doilea – după înflorit, la 18 iunie; al treilea – la 8 iulie și al patrulea – la 26 iulie. În condițiile anului 1993 primul tratament în faza de faza de "răsfirarea inflorescențelor" s-a efectuat la 27 mai, al doilea după înflorit la 20 iunie, al treilea la 3 iulie al patrulea la 23 iulie.

Condițiile climaterice în anii de cercetare 1997, 1998 și 1999 (când s-au pus în evidență experiențele pentru determinarea epocilor (termenelor) optime de administrare a produselor noi cuprice în programele de combatere a manei viței de vie (Anexa 1 – Figurile 10,11,12,13,14,15,16,17,18), cât și determinarea eficacității biologice și economice a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente, aplicate la soiuri cu rezistență diferită (Tabelul 27) au fost, în general, favorabile dezvoltării patogenului.

Cele mai bune condiții pentru manifestarea manei s-au creat în anul de cercetare 1997 (Anexa 1 –Figurile 10,11,12), când la începutul decadei a treia a lunii iulie s-a înregistrat o dezvoltare epifitotică a bolii în zona Centrală și de Sud a Republicii Moldova. Frecvența atacului la martorul ne-tratat în zona centrală a atins limite de 92,99-55,48% cu o intensitate de 67,38 – 23,92% respectiv pe frunze și boabe (Tabelul 14). În zona sudică la martorul ne-tratat (soiul sensibil Sauvignon 41 ha) s-a înregistrat o frecvență a atacului la nivel de 82,41-90,04 % cu o intensitate de 46,62- 54,83% (tabelul 26).

În anii de cercetare 1998 condițiile s-au creat favorabile pentru manifestarea manei viței de vie în ambele zone viticole (Sud și Centru). Frecvența atacului de mană în Zona Centrală (soiul Sauvignon 9 ha, INVV) a atins indici 83,06 – 92,85 % cu o intensitate de 40,2 – 49,55 %. (Tabelul 15).

Condițiile climaterice în anul de cercetare 1999 au fost în general mai puțin favorabile dezvoltării manei viței de vie. În zona de Sud la soiul Muscat chihlimbariu

12 ha în varianta martorului ne- tratat s-au înregistrat condiții medii pentru dezvoltarea bolii: frecvența atacului la martorul ne-tratat s-a înregistrat la un nivel de 83,66 – 71,68 cu o intensitate de 35,59 – 25,24 respectiv pe frunze și boabe (tabelul 16).

Reieșind din condițiile climaterice a anilor de cercetare 1997 – 1998 în zona Centrală viticolă termenele aplicării tratamentelor au fost următoarele:

anul de cercetare 1997 – 1."răsfirarea inflorescențelor" – 02 iunie 2. "după înflorit", la 27 iunie; 3. "creșterea boabelor" – la 17 iulie; 4. "Compactarea ciorchinilor"- 27 iulie; 5. "începutul pârgului – 8 august.

anul de cercetare 1998 – 1."răsfirarea inflorescențelor" – 28 mai 2. "după înflorit", la 15 iunie;3. "creșterea boabelor" – la 27 iunie; 4. "Compactarea ciorchinilor"- 11 iulie; 5. "începutul pârgului" – 14 august.

În zona de Sud în anul de cercetare 1999, tratamentele contra manei s-au aplicat la următoarele date: – 1."răsfirarea inflorescențelor" – 25 mai 2. "după înflorit", la 9 iunie;3. "creșterea boabelor" – la 19 iunie; 4. "Compactarea ciorchinilor"- 01 iulie; 5. "începutul pârgului "- 11 august.

Evoluția factorilor meteorologici în perioada de vegetație a anilor de cercetare 2001-2003 în zona Centrală a Republicii Moldova (când s-a pus în evidență determinarea eficacității biologice a unor produse noi chimice – Tabelele 17,18,19, Anexa 1–figurile 19,20,21,22,23,24,25,26,27).) și în zona de Sud când s-au inițiat cercetări privind eficacitatea programelor de combatere a manei viței de vie bazate pe utilizarea produselor noi cuprice, conform principiilor agriculturii biologice, în vederea obținerii producției viti-vinicole pure), au fost în general favorabile dezvoltării manei viței de vie – Tabelele 28 – 34. În condițiile zonei Centrale viticole mana s-a dezvoltat cu o agresivitate înaltă cu excepția anului de cercetare 2001, când condițiile meteorologice au fost medii pentru manifestarea bolii (Anexa 1 figurile 19,29,21). Totuși, la începutul pârgului frecvența atacului pe frunze și boabe la martorul ne – tratat a atins indici de 35,32 – 41,24% cu o intensitate de 15, 27 – 12,63% (tabelul 17), ce ne – a permis să determinăm cu siguranță eficacitatea biologică a produselor cercetate. Condițiile climaterice în anii de cercetare 2002 și 2003 au fost foarte favorabile pentru dezvoltarea manei viței de vie. În varianta martorului ne – tratat frecvența atacului pe organele verzi ale viței de vie a atins indici 95,39 – 66,18 % și respectiv 90,34 – 34,99 %. În acești ani s-a stabilit un atac la un nivel de 62,43 – 25,43 % și, respectiv, 49,47- 9,27% corespunzător, pe frunze și boabe (tabelele 18,19). Aceste circumstanțe au permis să determinăm cu o înaltă probabilitate a prognozelor fără eroare eficacitatea programelor de combatere a manei viței de vie, bazate pe utilizarea produselor noi cuprice, în conformitate cu principiile agriculturii biologice și să determinăm cu siguranță eficacitatea biologică a unor produse noi în combaterea manei viței de vie.

Condițiile anilor de cercetare 2004-2005, când s-a pus în evidență determinarea volumului optim de soluție la aplicarea tratamentelor chimice în dependență de faza de dezvoltare a vițeii de vie, și modul de acțiune a produselor chimice utilizate (sistemic, de contact și acțiune mixtă), au favorizat dezvoltării intense a manei viței de vie Anexa 1 – figurile 28,29,30,31,32,33).

Condițiile de climă în perioada de vegetație a anului de cercetare 2004 au fost extrem de favorabile pentru manifestarea și dezvoltarea manei viței de vie în toate regiunile viticole ale Republicii Moldova. În faza de creștere a lăstarilor (luna mai) în zona Centrală viticolă s–au înregistrat precipitații atmosferice abundente și frecvente în limitele de 40,7–145 mm (temperatura medie a aerului a constituit 14,2 – 15,5 oC.); în luna iunie s –au înregistrat 18,6 – 53,2 mm de precipitații la o temperatură medie zilnică de 18,6 – 19,7 oC; în luna iulie au fost 57,5 – 115,7 mm cu temperatura medie zilnică de 21,2 . 22 oC.

La data de 10 – 11 mai s –au creat condiții favorabile pentru infectarea primară de mana viței de vie. Primele simptome vizibile de manifestare a bolii la martorul ne- tratat în zona Centrală au fost înregistrate la data de 28 mai în faza de "răsfirare a inflorescențelor". Mai târziu boala s–a dezvoltat intens. La începutul decadei a treia a lunii iunie (la sfârșitul perioadei a 4 de incubație) mana s –a răspândit pretutindeni, manifestând un caracter epifitotic în dezvoltare la martorul ne-tratat. La mijlocul lunii august, în dependență de raion, au fost înregistrate 10 – 12 perioade de incubație ale patogenului.

La sfârșitul vegetației în variantele martorului ne-tratat (soiul Sauvignon 11ha INVV) au fost înregistrate atacuri grave de mană cu o frecvență de 94,84 –62,92% și intensitate în limite de 61,06 – 23,84 % corespunzător pe frunze și boabe (Tabelul 20).

Anul de cercetare 2005 s-a caracterizat prin condiții epifitototice pentru manifestarea și dezvoltarea manei viței de vie în ambele zone viticole, unde au fost cercetate produsele noi chimice sub aspectul comportării lor în combaterea manei viței de vie. În faza de creștere a lăstarilor (luna mai ) s–au înregistrat depuneri atmosferice abundente și frecvente între datele 4-14 mai. În zona Centrală viticolă în această perioadă s-au înregistrat până la 49,3 mm, iar umiditatea relativă a aerului a oscilat în limitele de 65-71%. (Anexa 1 – figurile 31,32,33).

Temperatura medie în prima decadă a lunii mai a fost de 12,2-15,8 oC. La data de 8

–9 mai s –au creat condiții favorabile pentru infectarea primară de mana viței de vie iar la data de 22 mai s-a constatat sfârșitul primei perioade de incubație a bolii.

Primele simptome vizibile de dezvoltare a manei viței de vie în condițiile anului 2005 s-au depistat la data de 06.06.2005 la soiul Sauvignon (11 ha), pe poligonul experimental al secției Protecția Plantelor a INVV.

În perioada de înflorire au fost înregistrate depuneri atmosferice abundente și frecvente care au favorizat răspândirii de pretutindeni a manei viței de vie – în toate plantațiile viticole ale Republicii Moldova. În această perioadă s-au creat condiții pentru manifestarea epifitotică a patogenului. La efectuarea evidențelor (peste 7 zile după aplicarea ultimului tratament) în varianta martorului ne-tratat frecvența atacului pe frunze și boabe a atins nivelul de 98,78 – 76,15 % (tabelelle 21, 35,36). Această situație ne-a permis să determinăm atât normele optime de soluție la aplicarea tratamentelor chimice în dependență de faza de dezvoltare a vițeii de vie, și modul de acțiune a produselor chimice utilizate (sistemic, de contact și acțiune mixtă), cât și eficacitatea de combatere a unor produse noi (NOA 446510 2), luate în evidență, conform programului de cercetări.

Trebuie să menționăm că în anii de cercetare 1990, 1994, 1995, 1996, și 2000, condițiile climaterice nu s-au creat favorabile pentru dezvoltarea manei viței de vie. Datorită secetei, lipsei de precipitații, mana viței de vie practic nu s-a manifestat și a fost cu neputință efectuarea studiilor referitor la aprecierea eficacității biologice a produselor chimice în combaterea manei viței de vie în condiții naturale.

Operațiile agro-tehnice și întreținerea solului (aratul, operațiile în uscat și în verde, prașitul etc.) au fost aplicate în toate variantele cercetate, conform tehnologiei de producere. În combaterea altor boli ale viței de vie (făinarea, putregaiul cenușiu) în variantele cercetate au fost aplicate produse recomandate.

Materialul și obiectul de cercetare

Pentru determinarea dozelor toxice (acțiunii fungicide) a produsului Efal 65% SC asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni, și modului de aplicare a acestui produs (profilactic sau curativ) în combaterea bolii în anul de cercetare 1990, în calitate de material de studiu s-au folosit probele de frunze tinere (a 5 de la vârf) preluate de la soiul Sauvignon de viță de vie, sensibile în cel mai înalt grad la atacul de mană (nota 5 al scării de sensibilitate). Probele de frunze înainte de tratare și infectare cu suspensie de zoospori au fost amplasate în vase Petri pe secțiuni rotunde de hârtie de filtru, îmbibate cu apă distilată (pentru menținerea condițiilor

optime de dezvoltare a patogenului (umidității relative a aerului în limite de 100% și temperaturii optime de 23-25 oC). Frunzele au fost amplasate în așa mod ca partea inferioară (epiderma inferioară cu stomatele) a limbului să fie orientată la suprafața vasului Petri pentru a fi predispuse infectării artificiale cu zoospori conform metodelor cunoscute.

Ca obiect de studiu a fost urmărită acțiunea fungicidă a produsului Efal 65% SC, aplicat în diferite doze (înainte sau după infectarea cu zoosporii parazitului) asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni. Scopul cercetărilor a fost – determinarea dozelor cu acțiune fungicidă asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni și modul de aplicare a produsului – profilactic sau curativ, conform schemei experiențelor (tabele 1,2,3).

Pentru determinarea concentrațiilor toxice pentru parazit și aprecierea preventivă a acțiunii fungicide a produsului Efal 65% SC asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni la prima etapă, conform schemei experienței (Anexa 2, tabelul 1), s-a pus în evidență studierea unei scări largi de concentrații (0,3%, 0,6%, 1%).

Pentru a determina concentrațiile minime a acțiunii fungicide a produsului Efal 65% SC, în cazul aplicării produsului ca măsură profilactică și curativă de combatere a manei viței de vie, conform schemei experiențelor (Anexa 2, tabelul 2), s-a folosit următoarea scara de concentrații – (0,1%, 0,2%, 0,3%).

Pentru determinarea dozelor optime a acțiunii fungicide a produsului Efal 65% SC, în cazul aplicării acestuia ca măsură profilactică și curativă de combatere a manei viței de vie conform schemei experiențelor (Anexa 2, tabelul 3) s-au cercetat următoarele concentrații (0,4%, 0,5%, 0,6%).

Fiecare doză a produsului Efal 65% SC luată în cercetare conform schemei experiențelor (Anexa 2, tabelele 1,2,3) a fost studiată în patru repetiții sub aspectul modului urmărit de acțiune (profilactic sau curativ).

În calitate de etalon s-a folosit produsul Arțerid (produs cu acțiune sistemică și eficacitate biologică cunoscută). În calitate de martor ne-tratat s-au folosit probele de frunze izolate în vase Petri și tratate cu apă distilată.

Infectarea artificială cu zoospori de mană a fost efectuată conform metodei cunoscute. Tratarea s-a efectuat prin metoda de pulverizare cu pulverizatorul manual de laborator.

determinarea dozelor optime de administrare și eficacității biologice de combatere a produsului Efal 65 SC în condiții naturale, pe parcele mici în anul de cercetare 1991, în calitate de material biologic s-a folosit soiul Pinot Noir 0,1 ha.

În calitate de obiect de studiu a fost urmărită eficacitatea biologică a Produsul Efal 65 % SC în diferite doze (3,0 l/ha, 4,0 l/ha, 5,0 l/ha, 6,0 l/ha), pentru determinarea dozelor optime de administrare în combaterea manei viței de vie.

Variantele cercetate pe parcele mici în condițiile anului 1991 (soiul Pinot noir), conform schemei experienței (Anexa 2, tabelul 4) au fost amplasate în blocuri rendomizate cu 3 repetiții, și câte 10 butuci în fiecare repetiție. Pentru determinarea eficacității biologice a produsului în dozele cercetate s-au prevăzut 30 butuci ne- tratați (martorul ne-tratat). Tratamentele au fost efectuate cu stropitoare manuală pneumatică "Neptun", cu cheltuieli de soluție de 0,45 l la un butuc.

Reieșind din condițiile de dezvoltare a patogenului, în anul de cercetare 1991 au fost aplicate 6 tratamente contra manei viței de vie, conform schemei experiențelor (Anexa 2,tabelul 4).

Pentru determinarea dozelor optime de administrare și eficacității biologice de combatere a produsului Efal 65 SC în condiții de producere, în anii de cercetare 1991- 1993, în calitate de material biologic s-a folosit soiul Sauvignon (9 ha).

În calitate de obiect de studiu a fost cercetată eficacitatea biologică a Produsul Efal 65 % SC în diferite doze (3,0 l/ha, 4,0 l/ha, 5,0 l/ha, 6,0 l/ha) în combaterea manei viței de vie în condiții de producere. Pentru determinarea dozelor eficiente a produsului Efal 65% SC în condiții de producere în anii de cercetare 1991-1993, conform schemei experiențelor ( Anexa 2, tabelul 5) fiecare variantă prezintă 3 repetiții a câte 0,18 ha. În fiecare repetiție tratamentele s-au aplicat la 6 rânduri de

viță de vie, din care două centrale s-au folosit pentru cercetări și evidențe. În calitate de etalon s-au folosit produsele cu eficacitate biologică cunoscută – Arțerid cu doza de 3 kg/ha. Ca martor ne-tratat a fost prevăzut un sector, unde nu s–au efectuat tratamente contra bolii. Tratamentele pe p arcursul vegetației viței de vie au fost aplicate cu stropitoarea OПB 1200, agregată cu tractorul T 40. Norma de soluție la 1 ha–1000 l.

În condițiile anului de cercetare 1991 au fost aplicate 6 tratamente contra manei (Anexa 2, tabelul 5). În condițiile anilor de cercetare 1992-1993 contra manei viței de vie au fost aplicate în total 4 tratamente, conform schemelor experiențelor (Anexa 2, tabelele 6,7).

Pentru determinarea remanenței reziduale admisibile a produsului Efal. 65 %

s.c. în struguri și vin în condițiile anului de cercetare 1991, în calitate de material biologic au fost probele de struguri și vin, care au fost prelevate conform metodelor cunoscute. În calitate de obiect de cercetare a fost urmărită dinamica remanenței reziduale a substanței active a produsului în struguri, după aplicarea tratamentelor de combatere contra manei viței de vie.

Pentru determinarea dozelor eficiente a produselor noi chimice în diferiți ani de cercetare (1993 –2005) în calitate de material biologic au fost folosite diferite soiuri de viță de vie cu gradul înalt de sensibilitate la atacul de mana viței de vie – Soiul Sauvignon (gradul de sensibilitate 5); Muscat chihlimbariu (gradul de sensibilitate 5), Schardonnay (gradul 5); Ranii Magaracea (gradul 5); Rcațiteli (gradul 5). În calitate de obiect de cercetare pe parcursul anilor 1993-2005 a fost luată în evidență eficacitatea biologică a produselor chimice noi utilizate în combaterea manei viței de vie. Fiecare variantă prezintă un produs chimic nou și o doză luată în evidență, care a fost cercetată în 3 repetiții a câte 0,6 ha fiecare. În fiecare repetiție tratamentele s-au aplicat la 6 rânduri de viță de vie, din care două centrale s-au folosit pentru cercetări și evidențe.

În calitate de martor ne-tratat pentru fiecare caz (an de cercetare) s-a prevăzut un sector, unde nu s–au efectuat tratamente contra manei. Pe parcursul vegetației viței de vie tratamentele au fost aplicate cu stropitoarele OПB 1200, Siella, agregate cu tractoarele MTZ 80, T 40 și Goldoni . Norma de soluție la 1 ha – 1000 l. Termenii de aplicare a tratamentelor s-au stabilit în funcție de condițiile climaterice ale anului de cercetare.

determinarea epocilor (termenelor) optime de administrare a produselor noi chimice în programele de combatere a manei viței de vie în dependență de faza fenologică de dezvoltare a viței de vie și modul de acțiune a produselor utilizate în combaterea bolii în condițiile anilor de cercetare 1997 – 1999,

în calitate de material biologic au fost luat soiul Sauvignon (9 ha), amplasat pe un sector cu orientare de Nord–Est, împărțit în 3 parcele, cu schema de plantare 3×1,5 m. În calitate de obiect de studiu au fost cercetate diferite scheme de protecție cu și fără aplicarea produselor cuprice pentru determinarea celor mai eficiente în combaterea manei viței de vie. În variantele cercetate a fost evaluată și intensitatea

dezvoltării făinării viței de vie, conform schemei experiențelor (Anexa 2, tabelul 8)

În condițiile anilor de cercetare 1997-1999 tratamentele contra manei viței de vie au fost efectuate în următoarele termene:

anul de cercetare 1997 – 1."răsfirarea inflorescențelor" – 06 iunie 2. "după înflorit", la 02 iulie; 3. "creșterea boabelor" – la 19 iulie; 4. "Compactarea ciorchinilor"- 29 iulie; 5. "începutul pârgului – 11 august.

anul de cercetare 1998 – 1."răsfirarea inflorescențelor" – 31 mai 2. "după înflorit", la 17 iunie;3. "creșterea boabelor" – la 30 iunie; 4. "Compactarea ciorchinilor"- 14 iulie; 5. "începutul pârgului" – 19 august.

anul de cercetare 1999- 1."răsfirarea inflorescențelor" – 28 mai 2. "după înflorit", la 10 iunie;3. "creșterea boabelor" – la 22 iunie; 4. "Compactarea ciorchinilor"- 07 iulie; 5. "începutul pârgului" – 4 august.

În combaterea făinării viței de vie în toate variantele cercetate au fost aplicate produse conform tehnologiei elaborate în cadrul secției protecția plantelor: Topaz 0,25 l/ha; Falicon 0,3 kg/ha; Sroby 0,15 kg/ha; Kumuluis 3 kg/ha, Bavistin 1,0 kg/ha.

Evidențele asupra dezvoltării bolilor au fost efectuate în două termene: prima evidență a fost efectuată peste 7 zile de la efectuarea ultimului tratament; a doua evidență a fost efectuată peste 30 zile după aplicarea ultimului tratament.

În calitate de martor ne-tratat s-a prevăzut un sector, unde nu s–au efectuat tratamente contra bolii. Tratamentele pe parcursul vegetației viței de vie au fost aplicate cu stropitoarea OПB 1200, agregată cu tractorul T 40. Volumul de soluție la 1 ha–1000 l.

Pentru determinarea eficacității biologice și economice a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente, aplicate la soiuri cu rezistență diferită în anii de cercetare 1997 – 1999, în calitate de material biologic a fost luat în evidență soiul sensibil la mană (gradul 5 ), Sauvignon (41 ha), și soiul tolerant (gradul 3), Moldova (50 ha).

În calitate de obiect de studiu în diferiți ani a fost luată în evidență eficacitatea biologică și economică a diferitor scheme de protecție cu aplicarea a trei, patru, cinci și șase tratamente contra manei în dependență de rezistența soiului și condițiile climaterice ale anului de cercetare (Anexa 2, tabelele 9,10,11). În variantele cercetate

a fost evaluată frecvența și intensitatea dezvoltării manei și determinată eficacitatea biologică și economică a măsurilor aplicate.

Fiecare variantă prezintă 3 repetiții a câte 0,18 ha fiecare. În fiecare repetiție tratamentele s-au aplicat la 6 rânduri de viță de vie, din care două centrale s-au folosit pentru cercetări și evidențe.

Termenele aplicării tratamentelor chimice au fost efectuate la avertizare, în funcție de condițiile climaterice ale anului.

Ca martor ne-tratat a fost prevăzut un sector, unde nu s–au efectuat tratamente contra bolilor. Pe parcursul vegetației viței de vie tratamentele au fost aplicate cu stropitoarea OПB 1200, agregată cu tractorul MTZ 80. Norma consumului de soluție la 1 ha – 1000 l.

Pentru determinarea eficacității programelor de combatere a manei viței de vie bazate pe utilizarea produselor noi cuprice, conform principiilor agriculturii biologice, în vederea obținerii producției viti – vinicole pure în anii de cercetare 2001- 2003 în calitate de material biologic s-a folosit soil Aligote (64 ha), sector amplasat pe o expoziție Sud Est, cu schema de plantare 3×1,5m. Experiența a fost efectuată pe sectoarele de producere ale CПК КOPTEH, raionul Taraclia.

În calitate de obiect de studiu a fost luată în evidență eficacitatea biologică a unei sisteme de combatere a manei viței de vie, care prevede aplicarea limitată a produselor cuprice (și numai a produselor cuprice) în combaterea manei viței de vie. Conform programului de cercetări în anii 2001-2003 s-a pus în evidență o programă de protecție a manei viței de vie cu utilizarea produsului Cuproxat SC cu substanța activă – Sulfat tribazic de cupru (CuSO4*3Cu(OH)2*1/2 H2O). Conform principiilor agriculturii biologice (și cerințelor Acorex Wine Holding, companie exportatoare de vinuri moldovenești în Europa, pe tot parcursul perioadei de vegetație a viței de vie cantitatea de cupru metalic la 1 ha nu trebuie să depășească 3 kg cupru metalic.

În combaterea făinării viței de vie s-a utilizat produsul pe bază de sulf Kumulus 80

% WG în cantitate de 7-9 kg substanță activă pentru toată perioada de vegetație, conform schemei experienței (Anexa 2, tabelul 12).

În fiecare an de cercetare s-au aplicat un număr de 5 tratamente: Trei tratamente s- au aplicat în funcție de fazele fenologice ale culturii viței de vie (tratamente de siguranță în fazele cele mai importante) – "răsfirarea inflorescențelor", "îndată după înflorit" și "înmuierea boabelor". Termenii aplicării celorlalte două tratamente s-au stabilit în funcție de condițiile climaterice ale anului de cercetare.

Tratamentele au fost aplicate în următoarele termene:

Anul de cercetare 2001 – 28 mai "creșterea lăstarilor"; 2.- "răsfirarea inflorescențelor" – 08 iunie; 3.- "după înflorit", la 27 iunie; 4.- "creșterea boabelor" – la 16 iulie; 5. "Înmuierea boabelor" – 01 august;

Anul de cercetare 2002: 1.- 22 mai "creșterea lăstarilor"; 2.- "răsfirarea inflorescențelor" – 03 iunie; 3.- "după înflorit", la 19 iunie; 4.- "creșterea boabelor" – la 5 iulie; 5.- "Înmuierea boabelor" – 04 august;

Anul de cercetare 2003: – 1.- "creșterea lăstarilor" la 19 mai; 2.- "răsfirarea inflorescențel or" – 30 mai; 3.- "după înflorit", la 15 iunie; 4.- "creșterea boabelor" – la 6 iulie; 5.- "Înmuierea boabelor"- 05 august.

În calitate de standard a fost folosită sistema de protecție aplicată la soiul Aligote efectuată conform recomandărilor în vigoare, care au prevăzut 5 tratamente: 1.- Cuproxat 3 l/ha; 2.- Ridomyl Gold 2,5 kg/ha + Topaz 0,25 l/ha, 3- Acrobat 2 kg/ha + Falicon 0,3 kg/ha, Polyram 2 kg/ha + Bavistin 0,6 kg/ha, Cuproxat 4l/ha + Bavistin 1 kg/ha.

Fiecare variantă prezintă 3 repetiții a câte 0,18 ha fiecare. În fiecare repetiție tratamentele s-au aplicat la 6 rânduri de viță de vie, din care două centrale s-au folosit pentru cercetări și evidențe. în calitate de martor ne-tratat a fost prevăzut un sector, unde nu s–au efectuat tratamente contra bolii. Pe parcursul vegetației viței de vie tratamentele au fost aplicate cu stropitoarea SLV 1500, agregată cu tractorul MTZ 80. Norma de soluție la 1 ha – 1000 l.

4.3.10. Pentru determinarea normelor optime de soluție la aplicarea tratamentelor chimice în dependență de faza de dezvoltare a vițeii de vie, și modul de acțiune a produselor chimice utilizate (sistemic, de contact și acțiune mixtă) în calitate de material biologic s-a folosit soiul de viță Sauvignon 11 ha, (soi cu creșterea viguroasă), cu schema de plantare 2,5×1,5, cu sistemul de susținere pe tulpină înaltă, formată după tipul cordon vertical cu două brațe laterale.

În calitate de obiect de cercetare s-a urmărit eficacitatea biologică a produselor Ditan M45 3 kg/ha (mancozeb), Cuproxat SC 5l/ha (sulfat de cupru tribazic) – produse cu acțiune de contact; Efal 65% SC – 4l/ha (fosetil de aluminiu) și Protexyl 350 WP 1,5 kg/ha (metalaxil) – produse cu acțiune sistemică; Ridomil Gold MZ 68WG 2,5 kg/ha (mancozeb + mefenoxam – 640 +40 g/kg) și Melodi Duo 66,8 WP 2,5 kg/ha (iprovalicarb + propineb 55 + 613 g/kg) – produse cu acțiune mixtă, aplicate cu diferite norme de soluție (400, 600, 800,1000 l/ha), (în vederea stabilirii celor mai optime volume în dependență de faza de dezvoltare a culturii și modul de acțiune a produselor utilizate, conform schemei experiențelor (Anexa 2, Tabelele 13,14). Experiența a fost organizată anual pe parcursul anilor de cercetare 2004-2005.Fiecare variantă a fost cercetată în 3 repetiții a câte 0,18 ha.

Conform condițiilor create în anii de cercetare 2004 – 2005 în combaterea manei viței de vie s-au efectuat 6 tratamente în toate variantele cercetate:

Anul de cercetare 2004 – 1 tratament – în faza de “creșterea lăstarilor” la data de –

26 mai; 2 "răsfirarea inflorescențelor"- 04 iunie; 3 "după înflorit"- 18 iunie; 4"creșterea boabelor" – 04 iulie; 5."Compactarea ciorchinilor" – 21 iulie; 6 "Înmuierea boabelor"- 07 august;

Anul de cercetare 2005 – 1 tratament – în faza de “creșterea lăstarilor” la data de (29.05); 2- “răsfirarea inflorescențelor” la data de (09.06); 3 – “înflorit ”- (23.06); 4- “ creșterea boabelor”(06.07); 5 – "compactarea ciorchinelor " (20.07); 6- "începutul pârgului" (03.08).

Eficacitatea biologică a produselor cu diferit mod de acțiune la utilizarea lor (în doze recomandate) cu diferit volum de soluție în anii de cercetare 2004 – 2005 s-a stabilit prin efectuarea a 3 evidențe și observații în următoarele termene:

Anul 2004 – fazele "îndată după înflorit" (la data de 17 iunie), "compactarea ciorchinelor" (la data de 26 iulie) și peste 7 zile după efectuarea ultimului tratament (la data de 14 august).

Anul 2005 – fazele "îndată după înflorit" (la data de 30 iunie), "compactarea ciorchinelor" (la data de 27 iulie) și peste 7 zile după efectuarea ultimului tratament (la data de 10 august)

Evidențele au fost efectuate conform metodelor cunoscute, analizând 4×100 frunze și 2×100 struguri pe repetiție, înregistrând frecvența (F%), Intensitatea (I%) și calculând eficacitatea biologică (E%) pentru fiecare variantă.

Tratamentele s-au efectuat la avertizare (6 stropiri anual), în dependență de condițiile climaterice cu stropitorea Siella agregată cu tractorul Goldoni, conform schemei experiențelor (tabelele). În calitate de martor ne-tratat a fost prevăzut un sector, unde nu s–au efectuat tratamente contra bolii.

Reglarea sistemului de pulverizare la norma de consum la 1 ha s-a efectuat prin corelarea mărimii duzelor cu norma de soluție, presiunea de lucru, și viteza de mișcare a agregatului în așa mod ca să realizeze picături în procent de 80 % cu diametrul cuprins între 150-350 µm. Stabilirea acestor parametri s-a realizat conform instrucțiunilor eliberate de uzina producătoare (constructoare) și metodelor existente de determinare a normei de consum la 1 ha.

Metodele de cercetare

Metoda de prelevare a frunzelor pentru infectarea artificială cu conidii de mana viței de vie.

Prelevarea frunzelor pentru infectarea lor artificială cu conidii de mana viței de vie (folosite în calitate de material biologic în lucrările de determinare a acțiunii toxice a

produsului Efal 65% SC asupra patogenului Plasmopara viticola Berl. et de Toni în condiții de laborator) a fost efectuată după metoda “Hoвыe мeтoды фитoпатoлoгичecкиx и иммyнoлoгичecкиx иccлeдoваний в винoгpадаpcтвe”, Heдoв П.H. и дp., Кишинeв 1985. Conform metodei prelevarea probelor de frunze tinere (a 5 de la vârf) de la soiuri (Sauvignon) cu sensibilitatea înaltă la atacul patogenului (gradul 5 al scării de sensibilitate.), a fost efectuată dimineața sau pe timp noros. Imediat după prelevare frunzele au fost amplasate în vase Petri pe secțiuni rotunde de hârtie de filtru, îmbibate cu apă distilată (pentru menținerea condițiilor

optime de dezvoltare a patogenului (umidității relative a aerului în limite de 100% și temperaturii optime de 23-25 oC). Frunzele au fost amplasate în așa mod ca partea inferioară (epiderma inferioară cu stomatele) a limbului să fie orientată la suprafața vasului Petri pentru a fi predispuse infectării artificiale cu zoospori de mană.

Metoda de infectare artificială a frunzelor de viță de vie cu conidii de Plasmopara viticola Berl. et de Toni în condiții de laborator.

Infectarea artificială a frunzelor de viță de vie cu conidii de Plasmopara viticola Berl. et de Toni în condiții de laborator a fost efectuată după metoda “Hoвыe мeтoды фитoпатoлoгичecкиx и иммyнoлoгичecкиx иccлeдoваний в винoгpадаpcтвe”, Heдoв П.H. и дp., Кишинeв 1985.

Pentru infectarea artificială a frunzelor de viță de vie cu conidii de Plasmopara viticola Berl. et de Toni după amplasarea lor în vasele Petri s-a pregătit suspensia de zoosporangi a ciupercii într-un vas de laborator în apă distilată (fructificațiile să nu fie mai vechi de două zile).

Zoosporangii au fost separați cu ajutorul unui tampon de vată de pe partea dorsală a frunzelor bolnave (pentru obținerea infecției s-au folosit frunzele soiului sensibil Sauvignon, crescut în condiții controlate de seră, care preventiv au fost artificial infectate în vase Petri). Suspensia de zoosporangii obținută s-a diluat cu apă distilată până când aceștia au alcătuit un număr de 5-15 zoosporangii viabili în ocularul microscopului MBI – 6 la o mărire de 100 ori. Infectarea artificială a frunzelor luate în evidență pentru cercetări s-a efectuat prin metoda de pulverizare cu pulverizatorul manual de laborator.

Metoda de evaluare a acțiunii fungicide a produsului Efal 65 % SC în condiții de laborator.

Evaluarea acțiunii fungicide a produsului Efal 65 % SC în condiții de laborator a fost efectuată după metodele “Hoвыe мeтoды фитoпатoлoгичecкиx и иммyнoлoгичecкиx иccлeдoваний в винoгpадаpcтвe”, Heдoв П.H. и дp., 1985.

Pentru evaluarea acțiunii fungicide a produsului Efal 65 % SC la aplicarea acestuia în mod preventiv sau curativ s-a determinat gradul de atac de mană a frunzelor

(variantelor) infectate artificial cu suspensie de zoospori conform metodei amintite mai sus.

Pentru determinarea modului de acțiune profilactic la aplicarea fungicidului Efal 65% SC, frunzele izolate în vase Petri, la prima etapă au fost tratate prin pulverizare cu produsul Efal 65% SC (în concentrațiile urmărite) și numai după pătrunderea produsului în țesuturile frunzei (aproximativ peste 20 minute) acestea au fost infectate artificial cu zoospori de mană.

Pentru aprecierea efectului curativ de acțiune al produsului asupra manei viței de vie la prima etapă frunzele tinere (izolate în vase Petri) au fost infectate artificial cu zoospori de mană. Administrarea dozelor cercetate ale produsului Efal 65% SC prin pulverizare în acest caz a fost efectuată peste 24 ore după infectare.

Gradul de atac a fost determinat după scara de estimare cu 6 intervale de clase (baluri), după metoda Бepим H. Г.,1972, Lazari I. și al.,2002:

0 baluri – fructificarea ciupercii lipsește.

1 bal – se manifestă unele pete solitare, mici cu fructificare slabă, abia vizibile; 2 baluri – atacul cuprinde 10-15 % din suprafața organului examinat (frunze,); 3 baluri – atacul cuprinde 16-25 % din suprafața organului examinat;

baluri – atacul cuprinde 26-40 % din suprafața organului examinat;

baluri – atacul cuprinde mai mult de 40 % din suprafața organului examinat.

Metoda de determinare a gradului de rezistență geno-tipică la mană a sortimentului viticol din Republica Moldova.

Gradul de rezistență geno-tipică a soiurilor de viță de vie a sortimentului viticol din Republica Moldova a fost evaluat conform scării de 6 note după metoda “Hoвыe мeтoды фитoпатoлoгичecкиx и иммyнoлoгичecкиx иccлeдoваний в винoгpадаpcтвe”, Heдoв П.H. и дp., Кишинeв 1985.

Metodele de determinare a conținutului de reziduuri ale produsului Efal 65

% SC în struguri.

Pentru determinarea conținutului de reziduuri în struguri în cazul aplicării produsului Efal 65 % SC în combaterea manei viței de vie cu diferite doze (4 –5 și 6 l/ha) a fost examinată dinamica conținutului de reziduuri în struguri peste 2, 5, 13, 21 zile după aplicarea ultimului tratament.

Probele pentru determinarea reziduurilor de Efal 65% SC în struguri au fost colectate conform metodelor de prelevare a probelor "Унифициpoванныe пpавила oтбopа пpoб ceльcкoxoзяйcтвeннoй пpoдyкции, пищeвыx пpoдyктoв и oбъeктoв oкpyжающeй cpeды для oпpeдeлeния микpoкoличecтв пecтицидoв Пpиказ MЗ CCCP № 2051-79.31.08.1979 г. și conform "Cerințelor unificate de colectare a mostrelor producției agricole, produselor alimentare și obiectivelor mediului ambiant

pentru determinarea reziduurilor de pesticide" din 27. 08 79 № 2051-79 elaborate de CNȘPIE al Republicii Moldova.

Determinarea reziduurilor de pesticide în struguri a fost efectuate după metoda cromatografică cu gaze № 6215-91 din 29 iulie 1991 "Meтoдичecкиe yказания пo oпpeдeлeнию эфаля в биocyбcтpатаx мeтoдoм газoжидкocтнoй xpoматoгpафии" . Meтoдичecкиe yказания пo oпpeдeлeнию микpoкoличecтв пecтицидoв в пpoдyктаx питания, кopмаx и внeшнeй cpeдe, Cбopник № 22 Чаcть 1-ая. Mocква, "Цeнтp Hаyчнo-Texничecкoй Инфopмации, Пpoпаганды и Peкламы", 1994, c. 210-219.

Metodele de determinare a eficacității biologice a produselor noi chimice și sistemelor de combatere a manei viței de vie.

Evidențele, estimarea frecvenței atacului, intensității dezvoltării și evaluarea eficacității biologice a produselor și sistemelor utilizate în combaterea manei viței de vie, prevăzute în lucrare, s–au efectuat după metoda Бepим H. Г.,1972, Săvulescu A., Rafailă C., 1978, și “Hoвыe мeтoды фитoпатoлoгичecкиx и иммyнoлoгичecкиx иccлeдoваний в винoгpадаpcтвe”, Heдoв П.H. и дp., Кишинeв, 1985., Lazari I. și al.,2002.

Evidențele asupra manifestării și dezvoltării manei viței de vie pe frunze în variantele cercetate s-a efectuat prin cercetarea a 20 butuci model din fiecare repetare la care s-a cercetat frecvența și intensitatea atacului frunzelor de la 4 lăstari (doi laterali și doi din mijloc). La evaluarea atacului de mană pe struguri (inflorescențe) s- au estimat toți strugurii de la butucii luați în evidență. Prima evidență asupra manifestării bolii conform metodei s-a efectuat peste 20 zile de la apariția simtomelor bolii. Cele ulterioare s-au efectuat la un interval de 30 zile (în total 3 evidențe pe parcursul vegetației viței de vie). Ultima evidență s-a efectuat peste 7 zile după aplicarea ultimului tratament.

Estimarea (evaluarea) frecvenței atacului (F%) de mană pe organele sensibile atacului (frunze și boabe) a fost efectuată după metoda Бepим H. Г.,1972, Săvulescu A., Rafailă C., 1978.

Frecvența atacului viței de vie de mană (F%) reprezintă valoarea relativă a numărului (n) de organe atacate (frunze sau ciorchini atacați), raportate la numărul total de organe luate în evidență (N) și se generalizează prin relația:

n X 100

F = , unde:

N

F – frecvența atacului în procente;

n – numărul de organe (frunze sau ciorchini) atacați;

N – numărul total de organe (frunze sau ciorchini), luate în evidență.

Intensitatea atacului (I%) a fost determinată după scara de estimare cu 6 intervale de clase (baluri), după metoda Бepим H. Г.,1972, Lazari I. și al.,2002:

0 baluri – fructificarea ciupercii lipsește.

bal – se manifestă unele pete solitare, mici cu fructificare slabă, abia vizibile;

baluri – atacul cuprinde 10-15 % din suprafața organului examinat (frunze, ciorchini);

baluri – atacul cuprinde 16-25 % din suprafața organului examinat; 4 baluri – atacul cuprinde 26-40 % din suprafața organului examinat;

5 baluri – atacul cuprinde mai mult de 40 % din suprafața organului examinat.

Intensitatea atacului (I%) reprezintă valoarea prin care este dat gradul estimat de dezvoltare a bolii (prin însumarea numărului de cazuri cu atac de fiecare notă) în raport cu produsul dintre numărul total de cazuri cercetate (frunze, ciorchini) și gradul maximal de extindere a atacului. Indicele se calculează, raportând însumarea numărului de cazuri cu atac de fiecare notă la produsul dintre numărul total de cazuri (organe luate în evidență), și gradul maximal al scării de estimare:

SUM (A X B)

I =

N X K

X 100, unde:

Sum (a x b) – suma numărului de cazuri cu atac de fiecare notă (suma numărului de frunze sau ciorchini înmulțită la balul corespunzător de atac);

N – numărul total de frunze sau ciorchini luate în evidență.

К – balul maxim al scării de evaluare.

Eficacitatea biologică (E%) a produselor chimice aplicate în combaterea manei viței de vie a fost calculată conform metodei Бepим H. Г.,1972 după formula:

a -b

E = a

x 100, unde:

E%- Eficacitatea biologică

a – Intensitatea atacului în varianta martorului ne-tratat; b- Intensitatea atacului în varianta cercetată.

Metodele de determinare a eficacității economice a măsurilor și sistemelor de combatere a manei viței de vie în dependență de rezistența soiului.

Pentru determinare a eficacității economice a măsurilor și sistemelor de combatere a manei viței de vie în dependență de rezistența soiului, indicii economici au fost extrași din darea de seamă anuală a gospodăriei CAP Ciobalaccia pentru anul 1998. Evaluarea și justificarea efectului economic a măsurilor de combatere s – a efectuat după metodele Oцeнка экoнoмичecкoй эффeктивнocти пpимeнeния пecтицидoв., Mocква, "Кoлoc", 1983, c. 9.și Шox H. A., Чepкаcoв B. A., 1983.

4.4.8 Metodele de evaluare a recoltei de stuguri.

Pentru aprecierea diferențelor de producție de struguri obținute în variantele cu aplicarea programelor de combatere a manei viței de vie bazate pe utilizarea produselor noi cuprice, conform principiilor agriculturii biologice și variantele "etalon" cu aplicarea tehnologiei de protecție existentă (aplicată conform recomandărilor în vigoare ) în anii de cercetare 2001-2003 a fost determinată recolta medie la hectar și producția medie de struguri pe butuc conform metodelor – "Meтoдика yчeта ypoжая и элeмeнтoв гpoзди" și "Учeт cpeднeгo вecа гpoзди" după Mакаpoв C.H., 1964 p. 150 – 154.

Metoda de determinare a zaharurilor în must.

Determinarea conținutului de zaharuri în cercetările efectuate conform programului s-a efectuat după metoda "Meтoд oпpeдeлeния cаxаpoв" Bина, матepиалы и кoньяки. Гocт 13192 – 73 (CT CЭB 4256-83).

Metoda de determinare a acidității în must.

Determinarea acidității (g/l H2SO4 ) din must în variantele cercetate, conform programului de studiu, s-a efectuat după metoda "Meтoды oпpeдeлeния титpyeмыx киcлoт" Bина и винoматepиалы. Гocт 14252 – 73.

Metodele statistice de prelucrare a rezultatelor cercetărilor

Prelucrarea statistică a rezultatelor obținute s – a efectuat prin metoda varianței cu ajutorul unui pachet de programe statistice la calculator. Analiza dispersiei s-a efectuat după metodele Лакин Г. Ф.,1990; Плoxинcкийй H. A.,1978; 1980; Дocпexoв Б. A , 1979.

PARTEA EXPERIMENTALĂ.

Cercetarea și implementarea în protecția integrată contra manei viței de vie a produsului sistemic Efal 65% SC.

După cum remarcă Nedov P., Degteari V., 1992, zeama bordoleză și substituitorii ei (Cuprozan, Zineb, Homețin, pasta naftinat de cupru) pe parcursul a zeci de ani în Republica Moldova (1945- 1970) au fost principalele mijloace de combatere a manei viței de vie. Pentru protejarea culturii viței de vie de atacurile frecvente de mană se efectuau multiple tratamente. Ne-cătând la aceasta în anii ploioși (cu precipitații abundente și frecvente) nu se asigura o protecție satisfăcătoare de atacul bolii, deoarece produsele cu acțiune de contact aveau unele neajunsuri importante: a)- eficacitate medie de combatere a manei; b) – reținerea pentru o perioadă scurtă pe organele protejate, puteau fi spălate de ploi etc. Situația s-a schimbat radical cu apariția în ultimele decenii a produselor noi cu acțiune sistemică și eficacitate înaltă de combatere a manei viței de vie. Produsele noi sistemice (pe bază de Metalaxil, Cymoxanil, Fosetil de aluminiu) aveau și marele avantaj de a fi mai puțin influențate

de condițiile meteorologice, gradul de dispersare, repartizare și acoperire a substanței active pe organele protejate (condiții care sunt de o importanță majoră la aplicarea produselor cu acțiune de contact).

Trebuie să menționăm că în fosta Uniune Sovietică Centrul Științific de Cercetare al Uzinei Chimice din Volgograd în colaborare cu secțiile Protecția Plantelor a INVV din Republica Moldova și Institutul de cercetări Științifice "Magaraci", Ucraina au propus pentru încercări de testare un nou produs Efal 65% SC cu substanța activă fosetil de aluminiu, derivat al acidului fosforic, produsă de de uzina Cimică din Volgograd, Rusia.

Substanța activă – fosetil de aluminiu (C6H18AlO9P3) face parte din clasa monoetil fosfiți metalici (masa moleculară – 270 u.c.)– cu denumirea după IUPAC Tris-o-etil fosfonat de aluminiu. În stare pură ingredientul activ se prezintă sub formă de pulbere cristalină albă puțin solubilă în majoritatea solvenților organici cu solubilitatea în apă de 122g/l la 20 oC.

Produsul (Efal 65% SC), formulat sub formă de concentrat suspensie cu conținutul 65 % de tris-o-etil fosfit de aluminiu + tris- fosfit de aluminiu + acid fosforos, prezintă un lichid fluid dens de culoare galben- sau cafenie- deschisă cu un miros specific. Densitatea produsului este de 1320-1335 g/dm3, temperatura de aprindere 96 oC, cu perioada de descompunere de 3 luni.

Îndată după crearea produsului Efal 65% SC (din partea secției protecția plantelor

– coautor, Nedov P., profesor Universitar, Membru de Onoare a Academiei de Științe a RM) în cadrul secției Protecția Plantelor a INVV s-au inițiat cercetări în următoarele direcții:

Determinarea acțiunii fungicide, dozelor toxice și modului de aplicare (profilactic sau curativ) a produsului Efal 65% SC în combaterea patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni în condiții de laborator.

determinarea dozelor optime și eficacității biologice de combatere a produsului în combaterea manei viței de vie pe parcele mici;

determinarea dozelor optime de aplicare și eficacității biologice a produsului în combaterea manei viței de vie în condiții de producere;

Determinarea reziduurilor produsului Efal 65% SC în sol, struguri și must.

Elaborarea recomandărilor pentru utilizarea fungicidului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie și implementarea produsului în programele de combatere integrată.

Determinarea acțiunii fungicide, dozelor toxice și modului de aplicare (profilactic sau curativ) a produsului Efal 65% SC în combaterea patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni în condiții de laborator.

Conform programului de cercetare al secției Protecția Plantelor a INVV s-a pus în evidență toxicitatea produsului Efal 65% SC asupra patogenului Plasmopara viticola Berl. et de Toni. Pentru determinarea dozelor toxice (acțiunii fungicide) a produsului Efal 65% SC asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni, și modului de aplicare a acestuia (profilactic sau curativ) în combaterea bolii au fost inițiate experiențe de laborator.

Conform programului de cercetări a fost urmărită comportarea produsului Efal 65% SC, aplicat în diferite doze (înainte sau după infectare cu zoospori ai parazitului), pentru a determina dozele cu acțiune fungicidă asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni și modul de aplicare a produsului – profilactic sau curativ conform metodelor cunoscute.

Pentru determinarea concentrațiilor toxice pentru parazit și aprecierea preventivă a acțiunii fungicide a produsului Efal 65% SC asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni la prima etapă, conform programului de cercetări, s-a pus în evidență studierea unei scări largi de concentrații (0,3%, 0,6%, 1%).

Tabelul 3 Acțiunea fungicidă a produsului Efal 65% SC, la aplicarea produsului ca măsură profilactică de

combatere a manei viței de vie. INVV, 1990

Tabelul 4 Acțiunea fungicidă a produsului Efal 65% SC, la aplicarea produsului ca măsură curativă de

combatere a manei viței de vie. INVV, 1990

Rezultatele cercetărilor au demonstrat că produsul Efal 65% SC aplicat profilactic (până la infectarea cu zoosporii parazitului) în concentrațiile 0,6 – 1, 0 %, manifestă o acțiune fungicidă totală. În concentrația de 0,3 % produsul manifestă o acțiune fungicidă înaltă, însă, conform datelor obținute, s-au înregistrat și unele cazuri de atac la nivel de 1 bal (tabelul 3).

În cazul aplicării produsului Efal 65% SC în mod curativ (peste 24 ore după infectarea artificială cu zoospori de mană) în variantele cu aplicarea concentrațiilor 0,3-0,6% s-a înregistrat o dezvoltare a bolii la nivel de 1-2 baluri a scării de evaluare (tabelul 4). Aceasta demonstrează că în aceste concentrații produsul nu manifestă acțiune curativă asupra patogenului. Aplicarea produsului în concentrația de 1% a demonstrat o acțiune toxică maximă asupra dezvoltării patogenului în cazul aplicării acestuia în mod curativ.

Conform programului de cercetări a fost cercetată acțiunea fungicidă a concentrațiilor minime ale produsului Efal 65% SC pentru determinarea celor toxice pentru mană, în cazul aplicării produsului ca măsură profilactică și curativă de combatere a bolii. Conform schemei experiențelor (Anexa 2, tabelul 2), s-a pus în evidență scara de concentrații – 0,1%, 0,2%, 0,3% .

Acțiunea fungicidă a produsului Efal 65% SC, la aplicarea produsului ca măsură profilactică de

Tabelul 5.

combatere a manei viței de vie. INVV, 1990

Tabelul 6.

Acțiunea fungicidă a produsului Efal 65% SC, la aplicarea produsului ca măsură curativă de combatere a manei viței de vie. INVV, 1990

Rezultatele obținute au demonstrat o dezvoltare a patogenului în toate variantele cercetate, unde boala s-a manifestat cu diferit grad de dezvoltare (1-3 baluri). Trebuie să menționăm o acțiune inhibitoare semnificativă a produsului Efal 65% SC în cazul aplicării acestuia în mod profilactic cu concentrația de 0,3% (Tabelele 5,6).

Pentru determinarea dozelor optime a acțiunii fungicide a produsului Efal 65% SC, în cazul aplicării produsului ca măsură profilactică și curativă de combatere a manei viței de vie conform schemei experiențelor (Anexa 2, tabelul 3) s-au cercetat următoarele concentrații (0,4%, 0,5%, 0,6%).

Rezultatele cercetărilor (Tabelul 7.) au demonstrat că produsul Efal 65% SC aplicat profilactic (până la infectarea cu zoosporii parazitului) în concentrațiile 0,4, 0,5 și 0,6 % acționează foarte toxic asupra patogenului Plasmopara viticola Berl. et de Toni în toate dozele studiate. În toate variantele cercetate s-a înregistrat lipsa de manifestare a bolii.

Tabelul 7 Acțiunea fungicidă a produsului Efal 65% SC, la aplicarea produsului ca măsură profilactică de

combatere a manei viței de vie. INVV1990

Tabelul 8 Acțiunea fungicidă a produsului Efal 65% SC, la aplicarea produsului ca măsură curativă de

combatere a manei viței de vie. INVV, 1990

În cazul cercetării acțiunii fungicide a concentrațiilor 0,4, 0,5 și 0,6 %, la aplicarea produsului Efal 65% SC în mod curativ (după infectarea cu zoospori de mană) s-a

înregistrat unele cazuri de atac de mană la nivel de 1 bal al scării de evaluare (tabelul 8). În grad mai înalt boala s-a dezvoltat în cazul aplicării produsului Efal 65% SC cu concentrația de 0,4%, unde au fost înregistrate și cazuri de atac de 2 baluri.

Reieșind din rezultatele cercetărilor cu privire la determinarea acțiunii fungicide, dozelor toxice și modului de aplicare (profilactic sau curativ) a produsului Efal 65% SC în combaterea patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni în condiții de laborator putem rezuma următoarele:

Produsul Efal 65% SC posedă acțiune fungicidă toxică asupra patogenului Plasmopara viticola Berl. et de Toni în concentrațiile 0,3, 0,4, 0,5, și 0,6 %.

Produsul Efal 65 % SC în concentrațiile 0,3; 0,4; 0,5; și 0,6 % poate fi aplicat în combaterea manei numai în mod profilactic (până la producerea infecțiilor de mană organelor sensibile atacului).

Proprietățile fungicide curative ale produsului s-au pronunțat numai în concentrația maximă (1%).

Concentrațiile 0,3, 0,4, 0,5, și 0,6 % pot fi încercate în condiții de parcele mici și de producere pentru determinarea dozelor optime de utilizare a produsului în combaterea manei viței de vie (pe baza evaluării eficacității biologice comparative de combatere).

Determinarea dozelor optime și eficacității biologice de combatere a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie pe parcele mici;

Determinarea dozelor optime de administrare și eficacității biologice de combatere a produsului Efal 65 SC pe parcele mici au fost efectuate în anul de cercetare 1991 pe poligonul experimental al secției Protecția Plantelor. În calitate de material biologic s-a folosit soiul la soiul Pinot noir (0,1 ha).

În calitate de obiect de studiu a fost urmărită eficacitatea biologică a Produsul Efal 65 % SC în dozele (3l/ha, 4 l/ha, 5 l/ha, 6 l/ha), pentru determinarea dozelor optime de administrare în combaterea manei viței de vie.

Reieșind din condițiile de dezvoltare a patogenului, în anul de cercetare 1991 au fost aplicate 6 tratamente contra manei viței de vie, conform schemei experiențelor (Anexa 2, tabelul 4).

Din analiza datelor prezentate (tabelul 9) remarcăm o acțiune inhibitoare evidentă a

produsului Efal 65% SC asupra agentului patogen Plasmopara viticola Berl et de Toni în toate dozele cercetate. Cele mai bune rezultate au fost obținute în variantele Efal 65% SC 5 – 6 l/ha unde intensitatea dezvoltării bolii n-a depășit indici de 1,35- 2,98%. În aceste variante a fost înregistrată și cea mai înaltă eficacitate biologică a produsului 96,33 – 98,29%.

Prelucrarea statistică a datelor prin metoda analizei varianței, tabelele 10 – 11 (Anexa 3, tabelele 1,2) a demonstrat, că nu există diferențieri semnificative între datele eficacității biologice a produsului Efal 65% SC aplicat cu doza de 5l/ha și Efal 65% SC cu doza de 6l/ha (indicii eficacității biologice se află în aceiași grupă

omogenă).

Eficacitatea biologică a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie (experiența pe parcele mici).

Soiul Pinot noir, 0,1 ha INVV, 1991

Tabelul 9.

Trebuie să menționăm că conform analizei statistice a datelor, prezentate în tabelele 10, 11 și (anexa 3, tabelele 1,2) dozele 5l/ha și 6l/ha a produsului Efal 65 % SC au demonstrat o eficacitate mai superioară celei din varianta etalon Arțerid 3 kg/ha, unde eficacitatea biologică a atins valori de 92,86 – 91,41% (indicii eficacității

biologice se deosebesc distinct și semnificativ).

Tabelul 10 Analiza multiplă a valorilor rangurilor – 95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității

biologice a produsului Efal 65% SC pe frunze (experiența pe parcele mici) INVV,1991

Tabelul 11.

Analiza multiplă a valorilor rangarilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe boabe (experiența pe parcele mici) INVV,1991

Rezultate satisfăcătoare în combaterea manei viței de vie au fost obținute și la aplicarea produsului Efal 65% SC în doza de 4-l/ha. Intensitatea dezvoltării bolii în această variantă a atins indici de 6,64 – 5,62%, iar eficacitatea biologică a atins valori de 91.81 – 92, 80 % și, conform analizei statistice, nu se deosebește esențial de indicii obținuți în varianta etalonului – Arțerid 3 kg/ha.

O acțiune fungicidă evidentă a produsului Efal 65% SC asupra agentului patogenului Plasmopara viticola s-a obținut și în varianta cu aplicarea dozei de 3l/ha, unde intensitatea dezvoltării bolii s-a înregistrat la nivel de 13,85- 15,48%. În varianta martorului ne-tratat acest indice atins valori de 81,23-78,18%. Însă trebuie să menționăm că eficacitatea biologică a produsului Efal 65% SC utilizat cu doza de 3l/ha a constituit numai 82,93-80,22% și a fost mult mai inferioară celei din varianta etalon – Arțerid 3 kg/ha (92,86-91,41%).

Reieșind din rezultatele cercetărilor cu privire la determinarea dozelor optime și eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie (experiența pe parcele mici) constatăm următoarele:

Produsul Efal 65% SC aplicat în condiții naturale (experieța pe parcele mici) în combaterea manei viței de vie posedă o acțiune fungicidă toxică satisfăcătoare asupra patogenului în dozele 0,3, 0,4; 0,5, și 0,6 l/ha.

Eficacitatea biologică a produsului Efal 65% SC în dozele de 0,4 – 0,5 l/ha este înaltă – 91,81- 92,8% și respectiv 96,33-97,18% și pot fi considerate ca doze optime de utilizare în combaterea manei viței de vie.

Eficacitatea biologică a produsului Efal 65% SC în dozele de 0,6 l/ha s-a înregistrat la un nivel de 97,81 – 98,29% și nu se deosebește semnificativ de datele eficacității biologice a produsului Efal 65% SC aplicat cu doza de 5l/ha (indicii se află în aceiași grupă omogenă – tabelele 10, 11).

Eficacitatea biologică a produsului Efal 65% SC aplicat în combaterea manei viței de vie cu doza de 3l/ha este de 82,93-80,22% și, conform analizei statistice a datelor, este mult mai inferioară celei din varianta etalon Arțerid 3 kg/ha (92,86- 91,41%).

Determinarea dozelor optime și eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie în condiții de producere.

Determinarea dozelor optime de administrare și eficacității biologice de combatere a produsului Efal 65 SC în condiții de producere au fost efectuate în anii de cercetare 1991 – 1993 pe poligonul experimental al secției Protecția Plantelor. În calitate de material biologic s-a folosit soiul la soiul Sauvignon (9 ha).

Reieșind din condițiile de dezvoltare a patogenului, în anul de cercetare 1991 au fost aplicate 6 tratamente contra manei viței de vie – primul tratament – în faza de "creșterea lăstarilor" s – a efectuat la 15 mai; al doilea în faza de "răsfirarea inflorescențelor" – la 28 mai; al treilea – "după înflorit", la 21 iunie; al patrulea – la 1 iulie; și al cincilea – la 15 iulie în faza de "compactarea ciorchinelor", al șaselea la 05 august la "începutul pârgului".

Condițiile climaterice ale anului 1991 s – au creat foarte favorabile pentru dezvoltarea manei viței de vie. Ploile abundente și frecvente atât în fazele fenologice de creștere a lăstarilor, răsfirarea inflorescențelor cât și pe întreaga perioadă de înflorire (Anexa 1, fig 1,2,3) au purces la dezvoltarea epifitotică a bolii. Această situație ne-a permis cu un nivel înalt de semnificație să determinăm dozele optime și eficacitatea de combatere a produsului Efal 65 %, luat în evidență, conform programului de cercetări. În varianta martorului ne – tratat frecvența atacului pe organele verzi ale viței de vie a atins indici 88,75 – 86,20 %. Intensitatea atacului s – a stabilit la un nivel de 69,33 – 62,87, corespunzător, pe frunze și boabe (tabelul 12).

Tabelul 12.

Eficacitatea produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie în condiții de producere. Soiul Sauvignon, 9 ha INVV, 1991

Eficacitatea produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie în condiții de producere. Soiul Sauvignon, 9 ha INVV, 1991

Figura 3.

90

85

80

75

70

65

60

Efa l 65% S C 3l /h a

Ef a l 65% S C 4l /h a

E f a l 6 5 % S C 5l /h a

E f a l 6 5 % S C 6l /h a

Ar t e r i d 3k g /h a

Boabe Frunze

Din analiza datelor prezentate (tabelul 12, figura 3) remarcăm o acțiune inhibitoare evidentă a produsului Efal 65% SC asupra agentului patogen Plasmopara viticola în dozele (5 – 6 l/ha).

În variantele cercetate frecvența atacului n–a depășit nivelul de 10,52 – 14,27% cu o intensitate a atacului cuprinsă între 2,79 – 3,74 %. În aceste variante a fost înregistrați și cei mai înalți indici ai eficacității biologice de combatere 94,01- 96,03%. Analiza statistică a datelor în aceste variante (Anexa 3, tabelele 3,4) a demonstrat că indicii eficacității biologice a produselor evidențiate (în dozele 5-6 l/ha

) nu se deosebesc esențial atât între ele cât și în comparație cu datele din varianta etalon – Arțerid, 3 kg/ha, (96,68 – 92,95%).

O eficacitate satisfăcătoare de combatere s-a constat și în varianta cu aplicarea produsului Efal 65% SC în doza de 4l/ha (84,86 – 85,91). Rezultatele obținute în condițiile anului de cercetare 1991 au demonstrat că indicii eficacității biologice (calculați în cazul atacului pe frunze) au fost mai inferiori, respectiv celor obținuți în varianta etalon (conform prelucrării statistice a datelor prin metoda analizei varianței

Anexa 3, tabelul 3).

O scădere considerabilă a eficacității de combatere a produsului Efal 65% SC, s-a constatat în varianta cu administrarea dozei de 3l/ha, unde indicii eficacității s –au stabilit în limita de 78,36 – 80,83%. Trebuie să menționăm că rezultate similare au fost obținute și în anii de cercetare 1992 – 1993 (Anexa 3, tabelele 5,6).

Reieșind din rezultatele cercetărilor 1991 – 1993 cu privire la determinarea dozelor optime și eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie în condiții de producere constatăm următoarele:

Produsul Efal 65% SC aplicat în condiții de producere în combaterea manei viței de vie posedă o acțiune fungicidă toxică satisfăcătoare asupra patogenului în dozele 0,4; 0,5, și 0,6 l/ha.

Eficacitatea biologică a produsului Efal 65% SC în dozele de 0,5 – 0,6 l/ha este înaltă – 94,70- 94,01% și respectiv 96,03-95,46%. Prelucrarea statistică a datelor prin metoda analizei varianței (anexa 3, tabelele 3,4) au demonstrat, că nu există diferențieri semnificative între aceste doze după eficacitatea biologică de combatere.

Eficacitatea biologică a produsului Efal 65% SC în doza de 4l/ha poate fi considerată satisfăcătoare deoarece a fost mai inferioară celei din varianta etalon numai în cazul atacului de mană pe frunze în anul de cercetare 1991(anexa 3, tabelul 3). În anii de cercetare 1992 – 1993 (anexa 3 tabelele 5,6) n-au fost înregistrate diferențieri semnificative, statistic asigurate între eficacitatea biologică a produsului Efal 65% SC în doza de 4l/ha și varianta etalonului Arțerid (3kg/ha).

Eficacitatea biologică a produsului Efal 65% SC aplicat în combaterea manei viței de vie cu doza de 3l/ha a fost de 78,36-80,83% și, conform analizei statistice, (anexa 3, tabelele 3,4) este mult mai inferioară celei din varianta etalon Arțerid 3 kg/ha (96,68-92,95%).

Produsul Efal 65% SC poate fi recomandat pentru combaterea eficientă a manei viței de vie în condiții de producere cu dozele optime de 4-5 l/ha.

V. 1.4. Contribuții privind dinamica conținutului rezidual al produsului Efal 65% SC în struguri

Este cunoscut faptul că pesticidele prezintă un pericol deosebit pentru om și mediul ambiant. Aplicarea ne-justificată a produselor chimice în protecția plantelor poate avea efecte grave atât asupra sănătății plantelor prin producerea fitotoxicității, dezechilibrarea agrobiocenozelor, apariția de noi rase mai virulente ale patogenilor etc. cât și asupra sănătății omului, mai cu seamă la ignorarea măsurilor de protecție a muncii – intoxicarea organismului uman, influență asupra statutului imunologic și funcției de reproducere și a. Ignorarea cerințelor sanitaro-igienice și ecologice la utilizarea produselor chimice poate conduce la poluarea mediului înconjurător – a produselor alimentare (agricole), apei subterane și potabile. Aceste circumstanțe obligă organele autoritare – Instituțiile Ministerului Sănătății, Departamentul Protecției Mediului Înconjurător, Instituțiile de Igienă și Epidemiologie să elaboreze normative toxicologice, eco – toxicologice și sanitaro- igienice pentru fiecare produs chimic în scopul evitării riscului legat de utilizarea pesticidelor și reducerea la minimum a impactului acestora asupra omului și mediului înconjurător.

Unul din indicii importanți care reglementează aplicarea produselor chimice

(inclusiv și produsului Efal 65% SC) în agricultură este NMA (nivelul maxim admisibil în mg/kg ), care reprezintă cantitatea maximală de reziduuri de impurități în produsele alimentare (inclusiv produsele agricole destinate pentru consum) care nu provoacă îmbolnăviri sau devieri în starea sănătății populației ce consumă aceste alimente și nu poate acționa negativ asupra generațiilor viitoare. NMA stabilește nivelul admisibil al pesticidelor în produsele alimentare, în condițiile în care acestea se aplică, conform regulamentelor igienice și se determină prin comparație cu doza admisibilă zilnică (DAZ) pentru om în timp de 24 ore. DAZ este doza care, fiind primită zilnic în decursul întregii vieți, nu trebuie să provoace acțiune dăunătoare organismului uman. DAZ se exprimă în mg/kg corp în timp de 24 ore.

Un alt indice care reglementează aplicarea produselor chimice și de care depinde eficacitatea biologică a măsurilor de combatere contra organismelor nocive este "termenul ultimului tratament până la recoltare" sau "termenul de pauză până la recoltare" Termenul ultimului tratament până la recoltare este autorizat în R. Moldova de comisia Centrului de Stat pentru Atestarea Produselor Chimice și

Biologice de Protecție și Stimulare a Creșterii Plantelor și este determinat de timpul descompunerii ingredientului activ în produsele alimentare sub nivelul NMA a conținutul rezidual stabilit pentru fiecare produs chimic. Accentuăm că atât indicii NMA (nivelul maxim admisibil) al reziduurilor în struguri, stabiliți pentru produsele chimice aplicate în combaterea organismelor nocive la viței de vie cât și termenul de pauză până la recoltare în diferite țări variază și nu este un indice stabil (diferă în dependență de țară).

În Republica Moldova normativele sanitaro-igienice pentru utilizarea produsului Efal 65% SC sunt stipulate în Registrele de Stat al produselor de uz fitosanitar permise pentru utilizare în RM 1997, 2003 (Anexa 4 tabelele 1,2,3,).

Tabelul 13.

Dinamica conținutului rezidual al fungicidului Efal 65% SC în struguri, după aplicarea ultimului tratament

Soiul Sauvignon, 9 ha, INVV, 1991.

0,5

0,45

0,46

Desenul 1.

Dinamica reziduurilor în struguri a acidului fosforos la utilizarea produsului Efal 65% SC . (Soiul Sauvignon, INVV, 1991)

0,4

0,35

0,357

0,387

0,3

0,25

0,2

0,15

0,1

0,173

0,133

0,05

0 0

0,023

0 0

2 5 13 21

Conform programului de cercetări în condițiile anului de cercetare 1991 au fost inițiate cercetări pentru determinarea remanenței reziduale admisibile a produsului Efal. 65 % SC în struguri. În calitate de material biologic au fost folosite probele de struguri care au fost prelevate la un interval de 2, 5, 13, 21, zile din momentul ultimului tratament, conform metodelor cunoscute.

Rezultatele obținute demonstrează că la aplicarea produsului Efal 65% SC cu doza de 4 l/ha remanența conținutului de acid fosforos din probele prelevate peste 2 zile după aplicarea ultimului tratament (48 ore) nu depășește 0,173 mg/kg în struguri (tabelul 13, Desenul 1.). La a 5 zi după aplicarea produsului în această doza s-au constat numai urme ale ingredientului activ (acidul fosforos) în probele de struguri.

Trebuie să menționăm că substanța activă – etil fosfitul de aluminiu – parte componentă a produsului Efal 65% SC nu s-a depistat în nici una din probele prelevate. Deci putem conclude că această substanță degradează complet peste 48 ore după aplicarea produsului în toate dozele cercetate (4, 5, și 6 l/ha).

La aplicarea dozelor de 5 și 6 l/ha remanența conținutului de acid fosforos în probele prelevate peste 2 zile după aplicarea ultimului tratament a fost mai înaltă 0,357 – și respectiv 0,46 mg/kg de struguri. Accentuăm că acest conținut rezidual este considerabil mai inferior celui reglementat de nivelul maxim admisibil (NMA) al pesticidului în produsele alimentare, care constituie 0,8 mg/kg struguri. Rezultatele obținute au demonstrat că la aplicarea produsului Efal 65% SC în dozele de 4-5 l/ha descompunerea completă a substanței a avut loc respectiv la a 5 și 13 zi după aplicarea ultimului tratament în combaterea manei viței de vie.

Reieșind din rezultatele cercetărilor 1991 cu privire la dinamica conținutului rezidual al produsului Efal 65% SC în struguri constatăm următoarele:

Remanența reziduală a acidului fosforos (ingredient activ al produsului Efal 65% SC) în struguri s-a constatat sub nivelul maxim admisibil (NMA)– 0,8 mg/kg peste 48 ore după aplicarea ultimului tratament cu produsul Efal 65% SC în dozele 4, 5 și 6 l/ha. La a 5-13 zi după aplicarea produsului substnța activă s-a descompus complet în probele de struguri tratate cu dozele 4-5 l/ha. Descompunerea completă a acidului fosforos în struguri la alicarea dozei de 6 l/ha s-a constat la a 21 zi după aplicarea ultimului tratament.

Substanța activă etil fosfit de aluminiu (ingredient activ al produsului Efal 65% SC) s-a descompus complet peste 48 ore după aplicarea ultimului tratament în combaterea manei viței de vie.

Pe baza determinării și examinării dinamicii conținutului de reziduuri în struguri a produsului Efal 65% SC s-au adus contribuții la aprobarea termenului de pauză

până la recoltare a produsului de către organele corespunzătoare a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova.

Aprobarea pentru aplicare a produsului Efal 65% SC cu dozele 4-5 l/ha în combaterea manei viței de vie cu termenul de pauză de 40 zile până la recoltare. de către organele corespunzătoare a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova a dat posibilitatea de a elabora programe eficiente de combatere a manei viței de vie în condițiile Republicii Moldova.

Trebuie să menționăm că aplicarea corectă a produselor chimice în combaterea

bolilor și dăunătorilor și elaborarea unor sisteme de protecție cu o minimă aplicare a produselor chimice este o sarcină majoră a instituțiilor științifice din sectorul agrar care sunt aprobate pentru efectuarea încercărilor de Stat. Menționăm tot aici că aplicarea rațională a pesticidelor este o sarcină a fiecărui specialist din agricultură.

V 2. Evaluarea comparativă a eficacității biologice și determinarea dozelor optime de aplicare a produselor noi chimice în combaterea manei viței de vie.

Protecția plantelor în cadrul viticulturii dezvoltate intensiv a Republicii Moldova reprezintă un domeniu de importanță majoră pentru obținerea producției viti-vinicole de calitate înaltă.

Dintre metodele existente de luptă cu mana viței de vie cea mai răspândită și mai eficace este metoda chimică. Viticultura Republicii Moldova folosește pentru protecția viței de vie de atacurile de mană un sistem de combatere integrată în cadrul căruia pesticidele ocupă un loc foarte important, grație efectelor înalte de protejare. Efectele economice foarte importante, aduse de utilizarea pesticidelor justifică folosirea lor în condițiile necesarului crescând de producție viti-vinicolă.

Trebuie să menționăm că spectrul de pesticide introdus în republică se schimbă continuu. Produsele cu persistență și toxicitate ridicată sunt înlocuite cu alte pesticide tot așa de eficiente dar mai puțin toxice și cu persistență redusă. Noile substanțe pesticide trebuie să aibă eficacitate maximă, fiind totodată cît mai puțin toxice pentru om și mediul ambiant. Înlocuirea pesticidelor vechi cu cele noi se impune ca urmare a modificării permanente a sortimentului viticol ( introducerii de noi clone și soiuri, cu sensibilite sporită la atacul manei), agrotehnicii, sistemelor de conducere.

Diversificarea produselor chimice este dictată și de apariția de rase mai rezistente la anumite pesticide, datorită schimbării genetice a agentului patogen. În cadrul sistemului de luptă integrată contra manei viței de vie alegerea formei corespunzătoare de folosire a pesticidelor este cheia succesului privind eficacitatea tratamentului și evitarea cât mai multă a poluării mediului.

Programele de combatere a manei viței de vie, elaborate în cadrul secției protecția plantelor a INVV, reprezintă un model de integrare a metodei chimice și celei imuno

– genetice de combatere a bolii. Scopul programului constă în protejarea viței de vie de atacul manei, cu aplicarea minimă a pesticidelor. Fiind o parte componentă din cadrul luptei integrate, sistema elaborată prevede optimizarea numărului de tratamente chimice în dependență de rezistența soiului.

Este evident că realizarea acestor programe este imposibilă fără cunoașterea

dozelor eficiente de administrare și eficacității de combatere a produselor noi chimice, utilizate în combaterea bolii.

În această ordine de idei, pe parcursul anilor de cercetare 1997 – 2005 au fost studiate o serie de produse noi cu acțiune sistemică și de contact în combaterea manei viței de vie (tabelele 14-21).

În urma cercetărilor 1997 – 1998 au fost evidențiate produsele cu acțiune sistemică Viniett și Alufit 65% SC (produse pe bază de fosetil de aluminiu), care au demonstrat o eficacitate satisfăcătoare de combatere a bolii în dozele de 4 – 5 l/ha. Eficacitatea biologică a produselor în aceste doze s-a stabilit la nivel de de 87,89 –

95,32 % (tabelele 14,15).

Eficacitatea biologică a unor fungicide în combaterea manei viței de vie

Tabelul 14.

Soiul Sauvignon, 9 ha INVV, 1997

Analiza statistică a datelor, efectuată în anul de cercetare 1997 (Anexa 5, tabelul 1) a demonstrat că indicii eficacității biologice a produselor evidențiate cu doza de 5 l/ha) nu se deosebesc esențial de datele obținute în varianta etalon Efal 65% SC (5

l/ha) cu excepția variantei Viniett (5l/ha), unde eficacitatea biologică a produsului pe boabe (93,61%) a fost mai inferioară (statistic asigurată) celei din etalon (96,34%). Trebuie să menționăm că în anul de cercetare 1998 produsele Viniett și Alufit 65% SC (tabelul 15), aplicate în dozele maxime (5l/ha) au demonstrat în general o eficacitate mai inferioară (93,05% – 96,65%) celei din varianta etalonului Mical 3 kg/ha (Anexa 5, tabelul 2), unde eficacitatea biologică s-a înregistrat la nivel de 98,46

– 97,63 %. Excepție a demonstrat numai produsului Alufit 65% SC (5 l/ah) în cazul determinării eficacității biologice a produsului pe boabe (96,86%).

Eficacitatea biologică a unor fungicide în combaterea manei viței de vie

Tabelul 15.

Soiul Sauvignon, 9 ha INVV, 1998

Din produsele de contact în anul de cercetare 1997 – 1998 s-au evidențiat produsele Polyram DF (substanța activă – metiram) și Cuproxat SC cu substanța activă trihidroxid de cupru – 3Cu(OH)2 CuSO4.1/2H2O. Produsul Cuproxat SC, testat în anul 1997 în dozele de 3,0, 4,0 și 5,0 l/ha a demonstrat o eficacitate satisfăcătoare de combatere (81,88 – 88,71%) în toate dozele cercetate (indicii eficacității biologice a produsului au fost mai superiori celor din varianta etalon în dozele 4-5 l/ha iar doza

de 3l/ha nu s-au deosebit esențial de datele obținute în varianta etalon – zeama bordeleză 81,72- 86,17 % (Anexa 5, tabelele 1,2).

Eficacitatea biologică a unor fungicide în combaterea manei viței de vie

Tabelul 16

Soiul Muscat chihlimbariu,12 ha Cahul, Larga, 1999

Eficacitatea biologică a unor fungicide în combaterea manei viței de vie

Tabelul 17.

Soiul Sauvignon, 11 ha INVV, 2001

Produsul Polyram DF pe parcursul anilor de cercetare 1997-1998 s-a dovedit a fi eficace în combaterea manei viței de vie numai în dozele 2-2,5 kg/ha. Trebuie să menționăm că analiza statistică a datelor (Anexa 5, tabelele 1,2) a demonstrat că

indicii eficacității biologice a dozelor 2-2,5 kg/ha a produsului Polyram DF nu se deosebesc esențial și se află în aceeași grupă omoloagă.

În anul de cercetare 1998- 1999 s-a evidențiat și produsul cu acțiune sistemică ICI 5504 (azoxistrobin), care a demonstrat o eficacitate satisfăcătoare (88,64-98,03 ) de combatere a manei în dozele 0,6-0,8 l/ha. În condițiile anilor de cercetare 1998 – 1999 a fost cercetat și produsul Folpan 50%WP cu substanța activă – folpet (tabelele 15,16, Anexa 5- tabelul 3).

Produsul a fost eficace contra manei viței de vie în dozele de 2,5 – 3 kg/ha, unde eficacitatea biologică s-a înregistrat în limite de 86,28-94,37%.

Produsul Pencozeb s-a dovedit a fi eficace contra manei viței de vie în dozele 2,5 – 3 kg/ha (tabelul 16).

În anii de cercetare 2001 – 2005 au fost cercetate o serie de produse noi cu diferit mod de acțiune asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni (tabelele 17- 21). Din produsele cu acțiune sistemică și mixtă (sistemică și de contact) conform datelor statistice (Anexa 5 – tabelele 4-8) au fost menționate următoarele produse: Ridomil Gold – 2-2,5 kg/ha cu eficacitatea biologică 89,92 – 98,06%; Pyrenomil – 2,5

– 3,0 kg/ha (94,54 – 98,82%); Armetil M – 2,0-3,0 kg/ha (89,93 – 98,53 %);

Valsalaxil 720 – 2,5-3 lg/ha (91,66 – 96,49%); Metaxil 68 WP – 2,5 – 3,0 kg/ha

(90,36 – 96,64%); Protexil – 1,1-1,5 kg/ha (90,57 – 95,88 %); Efatol 80 WP – 3,0-3,5

kg/ha ( 86,03 – 94,32 %); Electis – 1,8 – 2,0 kg/ha (91,36 – 95,48 %); NOA 446510 –

2,0 – 2,5 kg/ha (91,81 – 96,60 %), .

Accentuăm produsul polivalent BAS 51801 (combate și făinarea viței de vie), produs cu acțiune de contact în combaterea manei viței de vie, care în condițiilor anilor de cercetare 2001 – 2002 a demonstrat o eficacitate biologică la nivel de 86,60

– 92,69% în combaterea bolii (Tabelele 17,18). Indicii eficacității biologice a produsului în ambele doze cercetate (1,5 – 2 kg/ha) nu se deosebesc esențial de datele obținute în variantele etalon – Sancozeb 80 WP, și Pencozeb care fiind aplicate în doza de 3 kg/ha au demonstrat o eficacitate de 91, 02 – 90,14% și, respectiv, – 91,6 – 90,63% (Anexa 5- tabelele 4.5).

Din produsele de contact s-a evidențiat și produsul pe bază de mancozeb – Ventozeb 80 WP, testat în dozele de 2,0; 2,5 și 3 kg/ha, care a demonstrat o eficacitate satisfăcătoare de combatere (86,46 – 92,09 %) în dozele 2,5 – 3 kg/ha. Menționăm că în variantele Ventozeb 80 WP cu dozele 2,5 – 3,0 kg/ha indicii

eficacității biologice a produsului nu se deosebesc esențial de datele obținute în varianta etalon (Anexa 5 – tabelul 4).

Eficacitatea biologică a unor fungicide în combaterea manei viței de vie

Tabelul 18.

Soiul Sauvignon, 11 ha INVV, 2002

În condițiile anilor de cercetare 2002, 2003 în combaterea manei viței de vie (Tabelele 18,19) au fost cercetate noi produse cuprice – Koside 2000 cu dozele de 1,5; 2,0; și Champ 77 WP cu dozele de 2,0; 2,5; și 3,0 kg/ha, cu substanță activă – hidroxid de cupru. Trebuie să accentuăm că produsele pe bază de hidroxid de cupru sunt folosite în diferite țări în combaterea bacteriozelor și micozelor la diferite culturi agricole, având spectrul de acțiune similar cu zeama bordeleză, sunt puțin toxice (grupa a 4 de toxicitate), au o remanență în jur de 14 zile și nu provoacă fitotoxicitate asupra plantelor.

Rezultatele obținute (Tabelul 18) au demonstrat că produsul Koside 2000 (cu conținutul de hidroxid de cupru de 59 % și 37 % cupru metalic) manifestă acțiune fungicidă satisfăcătoare asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni numai în varianta cu doza maximală de 2,5 kg/ha, unde eficacitatea biologică s-a înregistrat la nivel de 85,55 – 87,19% (Anaxa 5- tabelul 5).

Produsul Champ 77 WP, cu un conținut de 50 % cupru metalic și 77% hidroxid de cupru, (Tabelul 19) a demonstrat o acțiune fungicidă evidentă asupra patogenului manei în toate dozele cercetate – intensitatea atacului în variantele

cercetate n-a depășit limitele de 8,16 – 0,73% (la martorul ne-tratat acest indice a fost de 49, 46 – 9,27%, respectiv pe frunze și boabe). Eficacitatea biologică a produsului Champ 77 WP în variantele cu dozele cercetate de 2,5 și 3,0 kg/ha a fost de 86,78 – 92,14% și, conform analizei statistice a datelor (Anexa 5 – tabelul

6) nu s-a deosebit esențial de datele obținute în varianta etalon – Champion 3,0 kg/ha (90,62-91,97%).

Eficacitatea biologică a unor fungicide în combaterea manei viței de vie

Tabelul 19.

Soiul Sauvignon, 11 ha INVV, 2003

Eficacitatea biologică a unor fungicide în combaterea manei viței de vie

Tabelul 20.

Soiul Sauvignon, 11 ha INVV, 2004

În condițiile anului de cercetare 2004 (Tabelul 20) s-a evidențiat produsul cupric Cuprumax cu substanța activă oxiclorură de cupru, care a demonstrat o eficacitate satisfăcătoare în combaterea bolii în dozele 2,5 – 3,0 kg/ha – 80,4 – 87,92 % (Anexa 5

tabelul 7).

Datele obținute privind comportarea produselor noi chimice în combaterea manei viței de vie au dat posibilitatea de a determinarea dozelor eficiente de administrare a pesticidelor noi în combaterea manei. Aprecierea comparativă a eficacității biologice a produselor noi chimice în combaterea manei a dat posibilitatea de a le introduce în lista de pesticide a Republicii Moldova.

Eficacitatea biologică a unor fungicide în combaterea manei viței de vie

Tabelul 21.

Soiul Sauvignon, 11 ha INVV, 2005

Cu implementarea în programele de protecție a produselor noi pe bază de fosetil de aluminiu – Efal 65% SC 4-5l/ha Viniett, Alufit 65% SC 4-5l/ha, Efatol 80 WP 3,0 – 3,5 kg/ha; pe bază de metalaxil +mancozeb, Ridomil MZ 72% 2,5 –3 kg/ha,

Pyrenomil 2,5 – 3,0 kg/ha; Armetil M 2-3 kg/ha; Valsalaxil 720 2,5-3 lg/ha; Metaxil

68 WP 2,5 – 3,0 kg/ha (90,36 – 96,64%); Ridomil Gold 2-2,5 kg/ha; Protexil 1,1-1,5 kg/ha, cu eficacitate înaltă de combatere (96 – 98%) s – a mărit considerabil eficacitatea măsurilor de combatere. A apărut posibilitatea de a perfecționa programele de combatere în direcția diminuării (micșorării) și optimizării numărului de tratamente la soiurile sensibile la mană.

Trebuie să accentuăm că produsele din clasa Strobirulinelor – ICI 5504, datorită dozelor mici de administrare (0,6 –0,8 l/ha) și formulațiilor noi – (FLO.) soluțiilor fluide, sunt puțin toxice pentru mediul ambiant și nu poluează zona de lucru în momentul pregătirii soluției.

Implementarea produselor noi chimice în programele de combatere diferențiată a contribuit la elaborarea unor sisteme avansate de protecție chimică contra manei viței de vie.

În sistemele de combatere diferențiată produsele noi s-au recomandat pentru aplicare numai în funcție de rezistența geno-tipică a soiului. La aplicarea tratamentelor chimice o atenție deosebită s-a acordat alterării (rotației) pesticidelor pentru a evita apariția sușelor mai virulente ale patogenului.

Perfecționarea continuă a sistemelor și programelor de combatere a făinării viței de vvie (cu aplicarea produselor chimice ) este dictată de mai multe cauze:

posibilitatea apariției de raselor, biotipurilor noi mai virulente, de patogeni ;

posibilitatea apariției fenomenului de rezistență a patogenilor la unele produse chimice

V. 3. Determinarea epocilor (termenelor) optime de administrare a produselor chimice și repartizarea lor rațională în programele de combatere

contra manei viței de vie.

Printre problemele mari cu care se confruntă și astăzi protecția plantelor de atacul agenților fitopatogeni este și cea de apariție a unor fenomene negative la aplicarea produselor de uz fitosanitar. Una din cele mai importante (pe lângă problema toxicității pentru om, plante și mediu ambiant) este și apariția fenomenului de rezistență a patogenului față de produsele chimice, aplicate prea frecvent, problemă care totodată influențează și eficacitatea măsurilor de combatere a bolii. Analizând datele din literatura de specialitate (Lafon R., 1987) ajungem la concluzia că odată cu aplicarea prea frecventă a produselor de sinteză organică (metlaxil, cimoxanil) în combaterea manei viței de vie s-a condus la apariția fenomenului de rezistență a patogenului față de aceste produse. Лeнц Moзep, 1961, Bepдepeвcкий Д. Д. 1968 (c) accentuează acțiunea negativă a zamei bordoleze, în cazul aplicării acesteia prea frecvent în combaterea manei din plantațiile și pepinierele viticole (butașii tratați sistematic cu zeamă bordoleză de 1,5% sunt stagnați în creștere – au o dezvoltare mai slabă). Influențe negative ale produselor cuprice asupra organelor tinere la vița de vie au fost accentuate și în România după datele Savin GH., 1971. Conform datelor Institutului Experimental de Viticultură din Conegliano – Italia, (Egon Egger, Biagio Iannini, 1972), aplicarea frecventă a produselor cuprice în plantațiile viticole poate produce stagnarea creșterii organelor vegetative însă aceasta la rândul său împiedică dezvoltării putregaiului cenușiu. Stellwaage Kittler, 1969, citat după Egon Egger, Biagio Iannini, 1972, accentuează că aplicarea produselor cuprice provoacă arsuri frunzelor viței de vie care mai târziu fiind atacate de Botrytis cinerea servesc ca o sursă importantă pentru declanșarea putregaiului cenușiu în plantațiile viticole.

Trebuie să menționăm că folosirea frecventă a fungicidelor de sinteză organică în combaterea manei în anii 50 – 60 a secolului trecut a condus la favorizarea atacului de făinare (Casarini, Rossini, 1959, Toma A.,1976, Bepдepeвcкий Д.Д., 1962, Штepeнбepг П.M., Bиницкая Л.C., Кyшпeлeва M.И., 1962, Mакpyшина A.T., 1962 (а), Bыcкваpкo Г.Г., Mилoванoва Л.B., Юpкy A.И.,1971, 1976, Штepeнбepг П.M., Бepeзoвcкая E.A., Кyшпeлeва M.И., 1971, Cтopoжeнкo E.M.,1971, Alexandri V. Al, Balaj D., Becerescu D., și al., 1977). Autorii consideră că manifestarea mai virulentă a făinării viței de vie în majoritatea țărilor viticole este determinată de aplicarea prea largă în combaterea manei a produselor de sinteză organică (Zineb, Ziram, Mancozeb) și limitarea aplicării produselor cuprice. După părerea autorilor produsele cuprice anterior jucau un rol important în reținerea și declanșarea făinării viței de vie. Acțiunea inhibitoare a produselor cuprice

(Turdacupral, zema bordeleză) asupra manifestării făinării viței de vie sunt accentuate

și în lucrările Institutului de Cercetări Pentru Protecția Plantelor din România (Baicu

T. 1986). Aceste relatări au fost confirmate și de cercetările efectuate în Ucraina (Institutul de Viticultură și Vinificație "Tairov", Odesa, după Кoзаpь И. M., Бepeзoвcкая E.A., Boлoшина H.П., 2004 (b), care relatează că produsele cuprice aplicate în combaterea manei rețin considerabil și dezvoltarea făinării viței de vie .

După cum relatează Țurcanu P., Simion C., Balanit G., 1997, cu înlocuirea sulfatului de cupru cu fungicidele acuprice în combaterea manei, în plantațiile viticole din România a început să se dezvolte mai mult boala petelor roșii și antracnoza.

Trebuie să menționăm că odată cu introducerea în lista de pesticide a Republicii Moldova a unui spectru larg fungicide, diversivicat după modul de aplicare (profilactic sau curativ) și modul de acțiune (de contact, sistemic sau mixt) a apărut problema strategiei utilizării lor în combaterea eficientă a manei viței de vie.

Reieșind din obiectivele de mai sus, în cadrul secției Protecția Plantelor a INVV, pe parcursul anilor de cercetare 1997 – 1999 s-a pus în evidență determinarea epocilor (termenelor) optime de administrare a produselor noi chimice cu diferit mod de acțiune în programele de combatere a manei viței de vie. Scopul lucrării a fost elaborarea unor programe avansate, științific argumentate de utilizare a produselor noi chimice pentru combaterea eficientă a manei viței de vie, totodată fiind îndreptate spre evitarea unor efecte nedorite (favorizarea dezvoltării altor boli – făinarea și a.).

În calitate de obiect de studiu au fost cercetate diferite scheme de protecție cu aplicarea produselor sistemice, de contact și acțiune mixtă pentru determinarea celor mai eficiente în combaterea manei viței de vie. În variantele cercetate a fost evaluată și intensitatea dezvoltării făinării viței de vie, conform schemei experiențelor (Anexa 2 – tabelul 8).

În combaterea făinării viței de vie în toate variantele cercetate au fost aplicate produse conform tehnologiei elaborate în cadrul secției protecția plantelor: Topaz 10 EC – 0,25 l/ha; Falicon – 0,3 kg/ha; Sroby DF 0,15 kg/ha; Kumuluis 3 kg/ha, Bavistin DF 1,0 kg/ha.

Evidențele asupra dezvoltării bolilor au fost efectuate în două termene: prima evidență a fost efectuată peste 7 zile de la efectuarea ultimului tratament; a doua evidență a fost efectuată peste 30 zile după aplicarea ultimului tratament.

În lucrarea de față prezentăm datele obținute în anul de cercetare 1997, când s-au înregistrat cele mai bune condiții pentru manufestarea manei viței de vie. Conform condițiilor de dezvoltare a manei în anul de cercetare 1997 tratamentele au fost efectuate în următoarele termene: – 1."răsfirarea inflorescențelor" – 06 iunie; 2. "după

înflorit", la 02 iulie; 3. "creșterea boabelor" – la 19 iulie; 4."Compactarea ciorchinilor"- 29 iulie; 5. "începutul pârgului – 11 august.

Rezultatele obținute în prima evidență a atacului pe frunze și boabe la data de

1997 (Anexa 6 – tabelele 1,2) în anul de cercetare 1997 au demonstrat că cele mai bune rezultate în combaterea manei viței de vie s-au înregistrat în varianta cu aplicarea a 5 tratamente cu Ridomil Gold 2,5 kg/ha (produs cu acțiune mixtă – sistemică și de contact) și în varianta unde s-a aplicat "rotația pesticidelor" cu utilizarea produselor cu diferit mod și mecanism de acțiune. Eficacitatea biologică a măsurilor de combatere în aceste variante s-a stabilit la nivelul de 97,87 – 98,05 % și respectiv 95,52 – 97,16 % (Tabelul 22 – schemele 4 –5). Conform analizei statistice a datelor (Tabelul 23) în aceste variante nu s-au înregistrat diferențe semnificative între indicii eficacității biologice de combatere a manei.

În variantele cu aplicare a 5 tratamente contra manei cu utilizarea produselor de contact Cuproxat (5l/ha) și Dithan M 45, indicii eficacității biologice de combatere a bolii au fost mult mai inferiori (88,71 – 88,25% și respectiv 90,8 – 92,12%) celor înregistrați în variantele cu utilizarea produselor cu acțiune sistemică (Efal 65 % SC 4l/ha -schema 3), mixtă (Ridomil Gold 2,5 kg/ha – schema 4) și varianta 5, unde, conform schemei experiențelor, s-a aplicat "rotația pesticidelor".

Este de menționat faptul că în variantele cu aplicarea a 2 și 5 tratamente contra manei cu utilizarea produsului cupric Cuproxat SC – 5 l/ha (Tabelul 22 – schemele 5,1) conform datelor primei evidențe, efectuate la începutul pârgului (18 august), s-a înregistrat cea mai înaltă eficacitate de combatere a făinării viței de vie (97,45 – 98,44 % și respectiv – 96,48 – 97,54 %). Conform analizei statistice a datelor (Tabelul 23 – schemele 2, 3, și 4), indicii eficacității biologice în aceste variante se deosebesc esențial de cei calculați pentru variantele unde în combaterea manei s-au utilizat numai produse de sinteză organică – 92,51 – 95,01% .

Tabelul 24.

Determinarea epocilor optime de aplicare a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) utilizate în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie în combaterea manei.

Sauvignon (9 ha) INVV, 1997, EVIDENȚA II (01.09.1997).

Tabelul 25.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon (9 ha) INVV, 1997, EVIDENȚA II (01.09.1997).

Diferențele dintre indicii eficacității biologice de combatere a făinării din variantele cu aplicarea produselor cuprice (79,71 – 91,48 %) și celor din variantele cu aplicarea produselor de sinteză organică (62,62 – 74,44 %) au fost mult mai semnificative în cazul efectuării evidențelor atacului pe frunze, peste 30 zile de la aplicarea ultimului tratament (Tabelele 23,24). Aceste constatări ne permit să concludem, că produsul cupric, Cuproxat SC, utilizat în combaterea manei viței de vie cu doza de 5l/ha, manifestă o acțiune fungicidă evidentă și asupra patogenului Oidium Tuckeri Berc pe același fon de tratamente antioidice.

Trebuie să menționăm că la evaluarea eficacității biologice de combatere a manei viței de vie, peste 30 zile după aplicarea ultimului tratament (Tabelul 24) s-a evidențiat un alt moment important: în cazul utilizării produsului cupric (Cuproxat SC) în ultimul tratament (cu 18 zile până la recoltare), indicii eficacității biologice s- au menținut la un nivel satisfăcător pentru întraga perioadă (de 30 de zile) și au fost mult mai superiori (79,71 – 82,43 %) celor din variantele cu aplicarea produselor de sinteză organică – 72,66% – 74,44% (Tabelul 25), ceea ce demonstrează că produsele cuprice, la aplicarea lor în ultimul tratament, protejează mai bine vița de vie de atacul manei și pentru o perioadă mai îndelungată.

Trebuie să menționăm că rezultate similare au fost obținute și în anii de cercetare 1998 – 1999 (Anexa 6 – tabelele 4-9).

Reieșind din rezultatele obținute în anii de cercetare 1997 – 1999, cu privire la epocile (termenele) optime de administrare a produselor noi chimice în programele de combatere a manei viței de vie rezumăm următoarele:

Produsele cuprice aplicate în programele de combatere a manei viței de vie posedă o acțiune satisfăcătoare în combaterea manei viței de vie 88,71 – 88,25%.

La aplicarea produselor cuprice în ultimul tratament pentru prevenirea atacurilor de mană se asigură protejare de lungă durată (peste 30 zile) datorită persistenței îndelungate a produsului pe organele sensibile atacului de mană.

Utilizarea produselor cuprice în programele de combatere a manei viței de vie în fazele preflorale și la începutul pârgului contribuie la diminuarea atacurilor produse de făinare (posedă acțiune inhibitoare asupra patogenului Uncinula necator Burr).

La elaborarea programelor de combatere a manei viței de vie este necesară aplicarea minimă a două tratamente cu utilizarea produselor cuprice, preponderent în primul și ultimul tratament.

Aplicarea produselor acuprice cu acțiune de contact, sistemică și mixtă, și cu eficacitate înaltă de combatere a bolii (93,24 – 98,05%) este justificată mai cu seamă la soiurile sensibile, în fazele fenologice – "răsfirarea inflorescențelor", "îndată după înflorit" și "creșterea boabelor", când vița de vie manifestă cea mai înaltă sensibilitate la atacurile de mană în condiții favorabile dezvoltării bolii.

Pe baza cercetărilor efectuate și datelor obținute pe parcursul anilor de cercetare 1997 – 1999 s-au adus contribuții la determinarea epocilor (termenelor) optime de administrare a produselor noi chimice, în dependență de modul, perioada și mecanismul lor diferit de acțiune asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni. Programele de cobatere a manei bazate cunoașterea eficacității biologice și particularităților de acțiune a produselor chimice asupra patogenului în diferite faze de dezvoltare a culturii viței de vie, contribuie la evitarea efectelor negative (apariția fenomenului de rezistență a patogenului față de produse, favorizarea dezvoltării altor boli) asigurînd totodată un nivel înalt de combatere a bolii.

Eficacitatea biologică și economică a sistemului diferențiat de protecție a viței de vie contra manei.

Eficacitatea biologică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente, aplicate la soiuri cu rezistența diferită.

Determinarea numărului optim de tratamente chimice, aplicate la soiuri cu rezistență diferită (în dependență de rezistența genotipică a soiului ) și aprecierea eficacității biologice și economice a măsurilor de combatere diferențiată a manei viței de vie s–au efectuat în condițiile anilor 1997 – 1999 pe sectoare de producere ale CAP “ Ciobalaccia” raionul Cantemir: – soiul Moldova (50 ha, gradul 3 de rezistență), sector amplasat pe o pantă Nord – Estică cu schema de plantare 3×1,5 m, soiul, și Sauvignon (4 1 ha, gradul de rezistență 5 ), amplasat un sector cu orientare Nord – Est, cu schema de plantare 2,5×1,75 m.

La soiurile sensibile (nota 5) au fost aplicate 5-6 tratamente la soiurile tolerante (nota 3 ) – 3- 4 tratamente în dependență de condițiile climaterice ale anului de cercetare, conform schemei experiențelor – anexa 2 – tabelele 9,10,11.

În lucrarea de față prezentăm datele din anul 1997, când s-au creat cele mai bune condiții pentru manifestarea manei viței de vie.

Analizând datele prezentate în tabela 26. ajungem la concluzia că în sistemele de protecție studiate este evidentă acțiunea fungi-statică a produselor aplicate asupra agentului patogen, Plasmopara viticola Berl et de Toni. În varianta 1, unde s-au aplicat șase tratamente în combaterea manei la soiul sensibil Sauvignon, frecvența atacului, n–a depășit nivelul de 7,85 – 12,24 %. Intensitatea atacului în această variantă n-a depășit limitele de 2,04–3,16 %. În varianta 2 (la soiul tolerant Moldova), unde au fost aplicate în total 4 tratamente, acest indice s–a înregistrat în limitele de 0,89-0,88 %.

Rezultatele obținute au demonstrat, că eficacitatea biologică a sistemelor de protecție cercetate în ambele variantele a fost foarte înaltă și a atins valori de 95,58- 94,22 % în varianta cu 6 tratamente, la soiul sensibil Sauvignon și 93,85-95,02% – la soiul tolerant Moldova.

Prelucrarea statistică a datelor prin metoda analizei varianței (Anexa 7-tabelul 1) dovedesc că între datele eficienței biologice din variantele cercetate nu există diferențieri semnificative.

Trebuie să accentuăm că rezultate asemănătoare au fost obținute și în anii de cercetare 1998 – 1999 (Anexa 7- tabelele 2,3).

Tabelul 26.

Eficacitatea biologică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente , aplicate la soiuri cu rezistența diferită.

CAP Ciobalaccia 1997

2. Eficacitatea economică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în sisteme de protecție diferențiată (în dependență de rezistența soiului).

Având în vedere introducerea în practică a pesticidelor noi foarte costisitoare, sistemul măsurilor de combatere, bazat pe concepția protecției integrate, trebuie orientat spre a reduce la minimum costul lucrărilor de protecție și a obține o eficiență economică și biologică satisfăcătoare.

Este evident, că pentru a atinge acest scop, produsele chimice trebuie aplicate rațional în perspectiva asigurării unei eficacități înalte de combatere și micșorării pierderilor de recoltă. Măsurile de combatere se justifică economic în cazurile când valoarea producției protejate acoperă cu plus valoare costul măsurilor de protecție și asigură o eficiență economică satisfăcătoare.

În acest context în condițiile anului 1997 s – au întreprins cercetări în vederea evaluării efectului economic al măsurilor de combatere, aplicate diferențiat în dependență de rezistența soiului de viță de vie la mană.

Eficiența economică a măsurilor de combatere a manei viței de vie a fost apreciată la soiuri cu rezistență diferită la care sau aplicat tratamente contra bolii cu frecvență diferită.

Indicii economici au fost extrași din darea de seamă anuală a gospodăriei CAP Ciobalaccia pentru anul 1997. Evaluarea și justificarea efectului economic a măsurilor de combatere s – a efectuat după metoda Шox H. A., Чepкаcoв B. A., 1983, tabelul 27.

Conform metodei de cercetare a fost apreciată valoarea producției suplimentare care constituie în varianta cu 6 tratamente la soiul sensibil Sauvignon – 7664,2 lei / ha și în varianta cu 4 tratamente la soiul Moldova 6683,5 lei / ha (tabelul 27). Trebuie să menționăm că valoarea producției suplimentare este un indice foarte important la stabilirea efectului economic al măsurilor de combatere, deoarece acesta determină recuperarea cheltuielilor și rentabilitatea măsurilor de combatere. Un rol însemnat la calcularea acestui indice este evidența producției suplimentare cantitative (diferența dintre producția obținută în variantele cu aplicarea măsurilor de combatere și martorul ne – tratat) cât și diferența legată de calitatea producției, care are diferită valoare (diferența dintre costul producției în variantele cu aplicarea măsurilor de combatere și martorul ne tratat). După cum relatează Бeгляpoва Г. A., 1983, indicii cantitativi și calitativi ai producției suplimentare obținuți în rezultatul aplicării metodelor de combatere a bolilor și dăunătorilor reprezintă eficiența gospodărească a măsurilor de combatere.

Rezultatele analizei economice au demonstrat o diminuare esențială a cheltuielilor măsurilor de combatere în cazul aplicării a 4 stropiri contra manei la soiul Moldova – 1418,0 lei / ha din care costul pesticidelor utilizate a constituit 1045,0 lei / ha. Cu mărirea numărului de stropiri (6) la soiurile sensibile Sauvignon au crescut considerabil și cheltuielile produse de aplicarea tratamentelor, care au constituit respectiv 2211,2 lei / ha. Esențial a crescut și costul pesticidelor utilizate pentru combaterea manei 1745,0 lei / ha. Este evident că aplicarea diferențiată a măsurilor de combatere în dependență de rezistența soiului, cu utilizarea pesticidelor în termeni

optimi, pe lângă o eficacitate înaltă de combatere (tabelul 27), contribuie și la micșorarea cheltuielilor, legate de producerea strugurilor.

Sine – costul unei chentale de producție a constituit la soiul sensibil la mană

Sauvignon (cu aplicarea a 6 tratamente) 93,2 lei, pe când la soiul tolerant Moldova (balul 3) s–a micșorat esențial, și a constituit respectiv 73,2 lei / chentale.

Tabelul 27 Eficacitatea economică comparativă a sistermului de protecție diferențiată contra manei viței de vie

CAP Ciobalaccia ,1997.

Trebuie să menționăm că în toate cazurile cercetate valoarea producției protejate a acoperit substanțial costul măsurilor de protecție și a asigurat o eficiență economică satisfăcătoare. Beneficiul net la un leu cheltuieli suplimentare, produse de aplicarea măsurilor de combatere, a constituit în varianta cu 4 tratamente contra manei (soiul Moldova) 3,7 lei; în varianta cu 6 tratamente (soiul Sauvignon) – respectiv 2,5 lei. Accentuăm tot aici, că prețul de realizare al strugurilor este un indice de bază la stabilirea eficienței economice a măsurilor de protecție. În condițiile actuale prețul la struguri este dictat de piață, nu este stabil, variază esențial din an în an și deci complică determinarea efectului economic al măsurilor de combatere contra bolilor, inclusiv mana viței de vie. Putem deci rezuma că efectul economic al măsurilor de combatere a manei viței de vie este un indice variabil din an în an și poate fi calculat pentru anul concret de activitate sau perioada stării economice în care ne aflăm. Odată cu stabilizarea situației economice acest indice poate fi stabilit și prognozat pentru o perioadă mai îndelungată. La justificarea economică a măsurilor de combatere un rol însemnat aparține și adaosului cantitativ și calitativ a producției

protejate, care reprezintă diferența de producție dintre varianta tratată și martorul ne – tratat.

Trebuie să menționăm că micșorarea cantității și calității recoltei la martor reprezintă numai pierderile directe, produse de boală și nu reflectă pe deplin avantajele economice.

Un rol foarte însemnat, iar uneori chiar și determinant în aprecierea efectului economic și biologic o are și aprecierea diferențelor între variantele cercetate a altor factori, care nu pot fi reflectați și calculați. Este evident că atacurile grave produse de mană aparatului foliar al viței de vie duce la diferențierea mai slabă a mugurilor generativi și, evident, la micșorarea recoltei anului viitor. Defolierea timpurie, în cazul unor atacuri puternice de mană, micșorează esențial fotosinteza și acumularea amidonului în lemn. Insuficiența de substanțe nutritive în perioada repausului de iarnă predispune vițele unor atacuri mai grave de temperaturile nefavorabile, în cazul anilor cu ierni geroase. Aceste situații pot cauza micșorarea producției de struguri pentru mai mulți ani.

Reieșind din rezultatele cercetărilor 1997 – 1999, cu privire la combaterea diferențiată a manei viței de vie – în dependență de rezistența soiului putem rezuma următoarele:

Pentru a atinge o eficacitate înaltă de combatere a făinării viței din punct de vedere biologic și un efect economic satisfăcător numărul optim de tratamente, cu aplicarea produselor chimice constituie: la soiurile sensibile (gradul 4 – 5) 5 – 6 tratamente; la soiurile tolerante (gradul 3) 3 – 4 tratamente. Micșorarea numărului de tratamente de la 6 la patru permite de a reduce esențial cheltuielile măsurilor de combatere și de obține producție cu un sine – cost mai redus;

Aplicarea produselor chimice în combaterea manei viței de vie în dependență de rezistența soiului este o programă reală. Metoda imuno – genetică de protecție a viței de vie de atacul manei poate fi pusă la baza unor programe avansate de combatere a bolii cu o minimă aplicare a produselor chimice și obținerii producției viti – vinicole biologic pure.

Contribuții privind combaterea manei viței de vie conform principiilor agriculturii biologice, bazate pe utilizarea produselor noi cuprice, în vederea

obținerii producției viti – vinicole pure.

În ultimii ani aplicarea pe larg a metodei chimice de combatere a organismelor nocive la vița de vie ( inclusiv mana) a contribuit la agravarea stării ecologice (de- stabilizarea agrobiocenozelor, acumularea de fungicide în sol, poluarea apelor. Abordarea acestor obiective impune cercetări, privind elaborarea unor metode

eficiente de protecție contra bolilor și dăunătorilor viței de vie alternative celor chimice, sau cu o minimă aplicare a substanțelor nocive

După cum remarcă Дopoшeнкo H.П., Кpавчeнкo Л.B., 2005, în multe țări dezvoltate obținerea produselor agricole pure (prin biotehnologii nepoluante), sunt ridicate la nivelul programelor naționale. Gheoghe Duca., 2004, accentuează că unele țări (Gemania) înaintează cerințe de a importa numai producție agricolă nepoluantă. Unul dintre obiectivele principale ale agriculturii biologice așa cum sunt precizate de către Federația Internațională a Mișcărilor de Agricultură Ecologică (IFOAM) este evitarea oricăror forme de poluare ce pot rezulta din tehnologiile agricole.

Reieșind din obiectivele de mai sus, în cadrul secției Protecția Plantelor a INVV în anii de cercetare 2001-2003 s-a pus în evidență elaborarea unor programe de combatere a manei viței de vie bazate pe principiile agriculturii biologice elaborate de IFOAM în vederea obținerii producției viticole pure (organice).

Cercetările au fost efectuate în condițiile anilor de cercetare 2001-2003. pe sectoarele de producere ale CПК КOPTEH, raionul Taraclia la soiul Aligote (64 ha), sector amplasat pe o expoziție Sud Estică, cu schema de plantare 3×1,5m.

În calitate de obiect de studiu a fost luată în evidență eficacitatea biologică a unei sisteme de combatere a manei viței de vie, unde s-a prevăzut aplicarea limitată a produselor cuprice în combaterea manei viței de vie. Conform programului de cercetări în anii 2001-2003 s-a pus în evidență o programă de protecție a manei viței de vie cu utilizarea produsului Curoxat SC cu substanța activă – Sulfat tribazic de cupru (CuSO4*3Cu(OH)2*1/2 H2O).

Produsul Cuproxat SC este folosit în diferite țări în combaterea bacteriozelor și

micozelor la diferite culturi agricole avînd spectrul de acțiune similar cu zeama bordeleză. Trebuie să menționăm că substanța activă este puțin toxică (grupa a 4 de toxicitate) are o remanență în jur de 14 zile și nu este fitotoxic.

Conform principiilor agriculturii biologice (și cerințelor Acorex Wine Holding, companie exportatoare de vinuri moldovenești în Europa), pe tot parcursul perioadei de vegetație a viței de vie cantitatea de cupru metalic, utilizată în combaterea manei viței de vie a fost limitată până la 3 kg/ha ha În combaterea făinării viței de vie s-a utilizat produsul pe bază de sulf Kumulus 80 % WG în cantitate de 7-9 kg substanță activă pentru toată perioada de vegetație (conform schemei experienței, anexa 2, tabelul 12).

Rezultatele obținute au demonstrat că în variantle cu aplicarea a 5 tratamente cu produsul Cuproxat SC (cu utilizarea a 3 kg/ha cupru metalic) s-a menționat acțiune fungicidă satisfăcătoare asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni în toți anii de cercetare.

Tabelul 28.

Eficacitatea biologică a programelor de combatere a manei viței de vie cu aplicarea produselor cuprice (Cuproxat SC) conform principiilor agriculturii biologice.

Soiul Aligote 64 ha CППК "Кopтeн" 2001

Tabelul 29.

Influența programelor de combatere a manei viței de vie conform principiilor agriculturii biologice asupra cantității și calității producției de struguri .

Soiul Aligote 64 ha CППК "Кopтeн" 2001

DL 0,324 2,888 358,0 7,488 0,494

În anul de cercetare 2002, când s-au creat cele mai bune condiții pentru manifestarea manei viței de vie, intensitatea atacului în această varianta n-a depășit limitele de 9,96 – 4,4% pe când la martorul ne-tratat acest indice a fost de 45,31 – 24,82 %, respectiv pe frunze și boabe (tabelul 30).

Eficacitatea biologică în variantele cu aplicarea produsului Cuproxat SC, în anul de cercetare 2002, a fost de 78,0 – 82,34% (tabelul 30) și, conform analizei statistice a datelor (Anexa8 – tabelul 2) a fost mult mai inferioară celei obținute în varianta standard (96,22-95,21%), unde tratamentele s-au efectuat conform recomandărilor în vigoare. Rezultate similare au fost obținute și în anii de cercetare 2001 și 2003 (Anexa 8 – tabelele 1,3)

Tabelul 30.

Eficacitatea biologică a programelor de combatere a manei viței de vie cu aplicarea produselor cuprice (Cuproxat SC) conform principiilor agriculturii biologice.

Soiul Aligote 64 ha CППК "Кopтeн" 2002

Tabelul 31.

Influența programelor de combatere a manei viței de vie conform principiilor agriculturii biologice asupra cantității și calității producției de struguri .

Soiul Aligote 64 ha CППК "Кopтeн" 2002

DL 0,345 3,41 512,5 11,72 0,449

Tabelul 32.

Eficacitatea biologică a programelor de combatere a manei viței de vie cu aplicarea produselor cuprice (Cuproxat SC) conform proncipiilor agriculturii biologice.

Soiul Aligote 64 ha CППК "Кopтeн" 2003

Tabelul 33.

Influența programelor de combatere a manei viței de vie conform principiilor agriculturii biologice asupra cantității și calității producției de struguri .

Soiul Aligote 64 ha CППК "Кopтeн" 2003

DL 0,573 8,619 1178 19,65 0,336

Trebuie să menționăm că tehnologia de protecție a viței de vie conform principiilor agriculturii biologice a influențat esențial asupra cantității producției de struguri în toți anii de cercetare (2001 –2003), unde producția medie pe hectar a fost distinct mai inferioară celor obținute în variantele standard cu 0,851 – 0,980 chentale pe hectar (tabelele 29,31,33). În anul 2002, în varianta standard s-au obținut cu 0,947 chentale mai mult comparativ cu varianta unde s-au aplicat tratamente conform restricțiilor prevăzute de principiile agriculturii biologice.

La analiza datelor obținute în anii de cercetare 2001 și 2002 s-a constatat că în varianta etalon indicii calității producției sunt distinct mai superiori celor obținuți în varianta ecologică (conținutul de zaharuri în must a fost mai înalt – 201,23 – 193,47 g/l în comparație cu cel obținut în varianta ecologică – 189,23 – 178,46 g/l. Aciditatea mustului în acești ani de cercetare a fost mai sporită în varianta ecologică (7,22 – 7,55 g/l) comparativ cu cea înregistrată în varianta etalon (6,45 – 6,8 g/l). Excepție a fost anul de cercetare 2003 când nu s-au înregistrat diferențe semnificative între indicii calității din aceste variante (Tabelul 33).

Reieșind din rezultatele obținute pe parcursul anilor de cercetare 2001 – 2003 cu privire la studierea unor sisteme de combatere a manei viței de vie conform principiilor agriculturii biologice, bazate pe utilizarea produselor noi cuprice, rezumăm următoarele:

În variantele cu aplicarea a 5 tratamente cu produsul Cuproxat SC (cu utilizarea a 3 kg/ha cupru metalic) s-a menționat acțiune fungicidă satisfăcătoare asupra patogenului Plasmopara viticola Berl et de Toni în toți anii de cercetare.

Eficacitatea biologică în variantele cu aplicarea produsului Cuproxat SC, conform principiilor ecologice în anii de cercetare 2001 – 2003 a fost mult mai inferioară (78,00 – 83,06%) celor obținute în varianta standard (93,08-96,85%), unde tratamentele s-au efectuat conform recomandărilor în vigoare.

Cantitatea și calitatea producției de struguri în varianta standard a fost mai superioară celei din varianta cu aplicarea măsurilor de combatere conform principiiloe agriculturii ecologice cu excepția anului de cercetare 2003.

Aplicarea metodelor de combatere a manei viței de vie prin metode ecologice, conform principiilor agriculturii biologice cu utilizarea a 3 kg cupru metalic la 1 ha este o programă reală. Pierderile de producție și de calitate a strugurilor pot fi compensate în cazul majorării prețurilor de achiziționare a producției viticole obținute prin metode ecologice. Conform datelor Popușoi I., Voloșciuc L., 2004 cointeresarea materială a producătorilor pentru cultivarea produselor ecologice, poate fi reală deoarece prețurile la astfel de producție de regulă depășesc 1,5 – 3 ori prețurile produselor convenționale.

Contribuții privind optimizarea volumului de soluție la aplicarea tratamentelor chimice în combaterea manei viței de vie.

minarea normelor optime a consumului de soluție, administrate în diferite stadii fenologice de dezvoltare a culturii viței de vie prin prisma eficacității biologice de combatere a produselor noi chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact, și mixtă).

Aplicarea produselor chimice pentru combaterea manei viței de vie se realizează în general prin stropire (pulverizarea și dispersarea substanței active în formă de picături de soluție). Acesta se realizează cu ajutorul sistemelor de pulverizare instalate pe utilajele de stropit, care în procesul de lucru, funcționează pe două principii de pulverizare – hidraulic (cu jet purtat) și pneumatic.

Un moment foarte important la aplicarea produselor chimice (de care depinde eficacitatea biologică și economică a măsurilor de combatere) este cantitatea sau consumul de soluție la 1 ha. În sursele bibliografice de specialitate întâlnim diferite opinii la această temă.

După cum relatează Пpoкoпeнкo C.Ф., Чeнцoв B.B.,1989, Гyлий B.B., Памyжак H.Г., 1992, la aplicarea tratamentelor la vița de vie cu volum redus (100-500 l/ha) mărirea gradului de dispersie a soluției în cazul tratamentelor aplicate la vița de vie conduce la o acoperire mai bună a organelor tratate, mărește densitatea de acoperire (numărul de picături la unitate de suprafață) mai cu seamă pe partea dorsală a frunzelor. Aceste constatări au scos la iveală și unele avantaje economice în

comparație cu dozele mai mari de soluție (1000-1500 l/ha), recomandate în diferite surse bibliografice.

Conform datelor Frăsineanu C., Stamate V.,2005 cele mai bune rezultate în combaterea bolilor la vița de vie au fost obținute la aplicarea normei de soluție 500 l/ha. După Дидиo Ж.P., Фишep Д.К., Лepx M. и дp.,1991, în cazul aplicării tratamentelor prin stropire la vița de vie la înfrunzirea deplină (dezvoltarea deplină) picăturile de soluție se rețin pe organele tratate dacă norma de consum nu depășește 750 l/ha. Autorii denotă că normele mai înalte de consum conduc la pierderi considerabile de soluție. Totodată se accentuează că la vița de vie normele mai mici de 150 l/ha nu asigură o protejare satisfăcătoare.

Trebuie să menționăm că până în prezent nu sunt formulate clar cerințele referitor la volumul și calitatea administrării tratamentelor prin metoda de pulverizare însă majoritatea cercetătorilor (Meйcаxoвич Я.A., 1974, Гoнчаpoв H.P., Кoлычeв H.Г., Чepкаcoв B.A., 1985, Дидиo Ж.P., Фишep Д.К., Лepx M. и дp.,1991) au ajuns la concluzia că calitatea și respectiv eficacitatea tratamentelor chimice administrate prin metoda de pulverizare depinde în mare măsură de următoarele obiective:

optimizarea normelor de soluție folosite la aplicarea tratamentelor prin pulverizare;

gradul de dispersare a soluției sau dimensiunile picăturilor de soluție (diametrul acestora în µm)

densitatea de acoperire – numărul de picături la unitate de suprafață (picături

/cm2) sau cantitatea de soluție la unitate de suprafață (mg/ cm2).

gradul de acoperire (raportul suprafeței acoperite cu soluție (picături) la întreaga suprafață tratată)

uniformitatea repartizării picăturilor pe suprafața tratată.

termenul aplicării tratamentelor.

În scopul de a găsi modul cel mai potrivit și volumul de soluție optim care ar asigura cea mai înaltă eficacitate a produselor chimice utilizate pentru combaterea manei viței de vie, în cadrul secției Protecția Plantelor (pe parcursul anilor de cercetare 2004-2005) a fost abordat un program complex de cercetare care prevedea următoarele:

determinarea eficacității biologice de combatere a tratamentelor contra manei viței de vie la aplicarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemică și de contact), utilizate în dozele recomandate în Republica Moldova, cu diferit consum de soluție la unitate de suprafață (400, 600, 800, 1000l/ha).

Determinarea volumului optim de soluție la aplicarea produselor chimice în funcție de fenologia (faze de dezvoltare) și morfologia (dinamica creșterii organelor sensibile – frunze, lăstari) .viței de vie.

Elaborarea recomandărilor practice privind normele consumului de soluție la aplicarea tratamentelor chimice în dependență de modul de acțiune a produsului, faza de dezvoltare și dinamica creșterii organelor sensibile – frunze, lăstari – a culturii viței de vie.

În calitate de material biologic s-a folosit soiul de viță Sauvignon (soi cu creșterea viguroasă), cu schema de plantare 2,5×1,5, cu sistemul de susținere pe tulpină înaltă, formată după tipul cordon vertical cu două brațe laterale. În calitate de obiect de cercetare s-a urmărit eficacitatea biologică a produselor Ditan M45 (mancozeb) 3 kg/ha, Cuproxat 5l/ha (sulfat de cupru tribazic) – produse cu acțiune de contact; Efal 65% SC – 4l/ha (fosetil de aluminiu) și Protexil 1,5 kg/ha (metalaxil) – produse cu acțiune sistemică; Ridomil Gold MZ 68WP (mancozeb + mefenoxam – 640 +40 g/kg) și Melodi Duo 66,8 WP (iprovalicarb + propineb 55 + 613 g/kg) – produse cu acțiune mixtă, aplicate cu diferite norme de soluție (400, 600, 800,1000 l/ha).

Experiența a fost organizată anual pe parcursul anilor de cercetare 2004-2005. Tratamentele s-au efectuat la avertizare (6 stropiri anual), în dependență de condițiile climaterice, conform schemei experiențelor (Anexa 2 – tabelele 13,14).

Eficacitatea biologică a produselor cu diferit mod de acțiune la utilizarea lor (în dozele recomandate) cu diferit volum de soluție în anii de cercetare 2004 – 2005 s-a stabilit prin efectuarea a 3 evidențe și observații în următoarele termene:

Anul 2004 – fazele "îndată după înflorit" (la data de 17 iunie), "compactarea

ciorchinelor" (la data de 26 iulie) și peste 7 zile după efectuarea ultimului tratament (la data de 14 august).

Anul 2005 – fazele "îndată după înflorit" (la data de 30 iunie), "compactarea ciorchinelor" (la data de 27 iulie) și peste 7 zile după efectuarea ultimului tratament (la data de 10 august). Evidențele au fost efectuate conform metodelor cunoscute, analizând 4×100 frunze și 2×100 struguri pe repetiție, înregistrând frecvența (F%), Intensitatea (I%) și calculând eficacitatea biologică (E%) pentru fiecare variantă.

Pe baza datelor obținute în anul de cercetare 2005, când s-au creat cele mai bune condiții pentru manifestarea manei viței de vie, remarcăm că producerea infecțiilor de mană a fost direct influențată de condițiile climatice. Frecvența și intensitatea manei înregistrate pe frunze și boabe la martorul netratat în faza de "îndată după înflorit" (evidența 22 iunie) au atins indici de 52,41- 62,25 % și respectiv 15,64- 23,21 %

(Tabelele 34,35).

Tabelul 34. Frecvența atacului la utilizarea fungicidelor cu diferit mod de acțiune, aplicate cu diferit consum de soluție la unitate de suprafață în combaterea manei viței de vie.

Sauvignon (11 ha) INVV, 2005.

Tabelul 35. Intensitatea atacului la utilizarea fungicidelor cu diferit mod de acțiune, aplicate cu diferit consum de soluție la unitate de suprafață în combaterea manei viței de vie.

Sauvignon (11 ha) INVV, 2005.

La a doua evidență efectuată în faza de "Compactarea ciorchinelor" (la data de 22 iulie), indicii frecvenței și intensității atacului de mană la martorul netratat au crescut considerabil și au constituit 87,18 – 74,72% și respectiv 52,07 – 35,25% iar în faza "începutul pârgului (la data de 22 august) acești indici au atins limite de 98,78 – 76,15

% și 72,43 – 36,53%.

Din tabelul 36 se constată că cea mai înaltă eficacitate biologică a produsului Cuproxat SC utilizat în doza de 5l/ha la aplicarea acestuia în fazele preflorale ("creșterea lăstarilor" și răsfirarea inflorescențelor") s-a înregistrat în cazul consumului de soluție de 400 l /ha, unde eficacitatea biologică a fost de 88,19 – 87,02

%. Analiza statistică a datelor (anexa 9 – tabelul 2) a demonstrat că indicii eficacității biologice la aplicarea produsului Cuproxat SC (5l/ha) în fazele preflorale cu normele de consum 400 l/ha se deosebesc esențial de variantele cu consumul a 600, 800 și

1000 l/ha, unde indicii eficacității biologică au fost distinct mai inferiori – 81,14 – 85,81 %.

Tabelul 36.

Eficacitatea biologică a unor fungicide cu diferit mod de acțiune, aplicate cu diferit consum de soluție la unitate de suprafață în combaterea manei viței de vie.

Sauvignon (11 ha) INVV, 2005.

Trebuie să menționăm produsul Cuproxat SC (5l/ha), aplicat cu norma de consum de 400 l/ha în perioada de după înflorit (mai evident în faza "începutul pârgului") a demonstrat o eficacitate mai inferioară (79,4 – 82,28 %) celor obținute în variantele cu aplicarea produsului cu normele de consum de 600 – 800 l/ha (83,44 – 86,92%) – (Anexa 9- tabelul 1).

Reieșind din analiza statistică a datelor obținute (Anexa 9, tabelul 2) se poate considera că aplicarea produsului cu norma de 600 l/ha în fazele postflorale este cea optimă, deoarece poate fi justificată atât din punct de vedere biologic (nu s-au înregistrat diferențieri semnificative între indici eficacității biologice la aplicarea normelor de 600 l/ha și 800 l/ha) cât și din punct de vedere economic (micșorarea nomelor de consum conduce implicit la diminuarea cheltuielilor legate de pregătirea, transportarea și aplicarea tratamentului prin pulverizarea soluției.

Produsul sistemic Protexyl 350 WP (1,5 kg/ha), aplicat în combaterea manei viței de vie în fazele preflorale de dezvoltare a viței de vie cu normele consumului de soluție de 600 – 1000 l/ha, a demonstrat o eficacitate mai superioară, statistic asigurată (94,19 – 96,36 %) celei din variantele cu utilizarea normei de 400 l/ha, unde eficacitatea biologică s-a înregistrat la nivel de 91, 74 – 90,61%. Deși indicii eficacității produsului aplicat cu normele de 600, 800, și 1000 l/ha sunt foarte apropiați (nu s-au înregistrat diferențieri semnificative între indicii eficacității biologice, anexa ) volumul de soluție de 600l/ha poate fi considerat cel optim pentru fazele de "creșterea lăstarilor" și "răsfirarea inflorescențelor" deoarece indicii

eficacității biologice se justifică din punct de vedere economic (micșorarea normei de consum conduce la diminuarea cheltuielilor legate de aplicarea tratamentului).

La aplicarea produselor cu acțiune sistemică (Protexyl 350 WP 1,5 kg/ha) în fazele postflorale ("îndată după înflorit", "creșterea boabelor" și începutul pârgului") cele mai bune rezultate s-au obținut la aplicarea produsului cu norma consumului de soluție de 800 – 1000 l/ha, unde eficacitatea biologică de combatere a atins indici de 93,44 – 95,16 % și respectiv 96,03 – 98,35 % (tabelul 36,evidența 2 ,3). Indicii eficacității produsului Protexyl 350 WP 1,5 kg/ha, aplicat cu normele de 400 și 600 l/ha au fost semnificativ mai inferiori celor obținuți în cazul aplicării normelor de 600 și 800l/ha, și s-au stabilit la un nivel de numai 89,17 – 91,14% și respectiv 90,35 – 92,73% (Anexa 9 – tabelul 2).

Analizând datele obținute ajungem la concluzia că volumul optim al consumului de soluție la aplicarea produselor cu acțiune sistemică (Protexyl 350 WP 1,5 kg/ha) în fazele postflorale este de 1000 l/ha deoarece indicii eficacității biologice în această variantă (96,03 – 98,35 %) sunt mai superiori celor obținuți în varianta cu aplicarea a 800l/ha. Această constatare se justifică reieșind din analiza statistică a datelor obținute (Anexa 9 – tabelul 2), ne-cătând că sunt indicii eficacității biologice între aceste două variante sunt foarte apropiați.

Trebuie să menționăm că produsul cu acțiune mixtă și Ridomil Gold 68 % WP (2,5 kg/ha) în cazul tratamentelor preflorale a demonstrat cea mai înaltă eficacitate biologică fiind aplicat prin stropire cu volumele cuprinse între 600 – 800 l/ha (în cazul evaluării atacului pe frunze). Indicii eficacității biologice în aceste variante (98,17 – 97,6 %) se deosebește esențial de cei calculați pentru normele 400, și 1000 l/ha (94,24 – 95,46 %). Deși , în general, indicii eficacității biologice la utilizarea normelor consumului de soluție de 600 –800 l/ha sânt foarte apropiate și nu se deosebesc esențial, conform analizei statistice a datelor aplicarea produsului cu volumul de soluție de 600 l/ha la în fazele de "creșterea lăstarilor" și "răsfirarea inflorescențelor poate fi justificată și din punct de vedere economic deoarece aplicând norma mai mică se micșorează și cheltuielile la aplicarea tratamentelor.

Analizând comportarea produsului mixt Ridomil Gold 68 % WP (2,5 kg/ha) putem conclude că la aplicarea acestuia postfloral, în fazele "îndată după înflorit", "creșterea boabelor " și "compactarea ciorchinilor (Tabelul 36, evidența 2) norma optimă a consumului de soluție poate fi considerată 800 l/ha. Analiza statistică a datelor obținute demonstrează că indicii eficacității biologice din această variantă (98,09 – 97,84 %) se deosebesc distinct de cei calculați pentru variantele 400 și 600 l/ha – 92,45 – 91,75 % și respectiv 96,45 – 96,04 % (anexa 9, tabelul 2). Deși nu s-au constat diferențieri semnificative comparativ cu indicii eficacității obținuți în varianta

cu utilizarea normei de 1000 l/ha 97,6 – 96,51 % norma de 800l/ha poate fi considerată optimă din considerente economice (economii de materiale la pregătirea și transportarea soluției etc.).

Trebuie să menționăm că în faza "începutul pârgului" norma optimă de soluție la 1 ha la aplicarea în combaterea manei a produsului cu acțiune mixtă, Ridomil Gold 68

% WP (2,5 kg/ha), poate fi considerată cea de 600 l/ha, care se justifică biologic deoarece nu s-au înregistrat diferențieri semnificatife între indicii eficacității biologice între normele de 600, 800 și 1000 l/ha. Accentuăm că aplicarea produsului cu norma de consum de 400 l/ha în faza "începutul pârgului" a demonstrat o eficacitate biologică (91,75 – 92,32 %) mult mai inferioară (statistic asigurată) celor obținute în variantele cu normele de consum a soluției de 600, 800, și 1000 l/ha. Trebuie să menționăm că rezultate similare au fost obținute și în anul de cercetare 2004, când conform programului de cercetări au fost încercate produsele Ditan M45 3kg/ha cu acțiune de contact; Efal 65% SC (4l/ha) – cu acțiune sistemică și Melodi Duo 66,8 WP (2,5 kg/ha) cu acțiune mixtă (Anexa 9, tabelele 3,4).

Reieșind din datele obținute în anii de cercetare 2004 și 2005 cu privire la optimizarea volumului de soluție la aplicarea tratamentelor chimice în combaterea manei viței de vie în dependență de modul de acțiune a produselor utilizate și fazele dezvoltării culturii viței de vie rezumăm următoarele:

1.În fazele fenologice preflorale a viței de vie – "Creșterea lăstarilor" și "răsfirarea inflorescențelor" normele optime a consumului de soluție la aplicarea tratamentelor contra manei viței de vie cu utilizarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune sunt următoarele:

La aplicarea în combaterea manei a produselor cu acțiune de contact (Cuproxa SC, Ditan M45) – 400 l/ha.

, La aplicarea produselor sistemice (Efal 65 % SC, Protexyl 350 WP) și celor cu acțiune mixtă (Melodi Duo 66,8 WP, Ridomil Gold 68 % WP) – 600 l/ha.

Volumele optime de soluție la aplicarea produselor chimice în fazele fenologice "îndată după înflorit", "creșterea boabelor", "compactarea ciorchinilor" și "înmceputul pârgului" diferă în funcție de modul de acțiune al produselor utilizate:

a). pentru produsele de contact (Cuproxa SC, Ditan M45) – 600l/ha

b). pentru produsele cu acțiune sistemică -(Efal 65 % SC, Protexyl 350 WP) 1000 l/ha

c). pentru produsele cu acțiune mixtă (Melodi Duo 66,8 WP, Ridomil Gold 68 % WP), în fazele fenologice "îndată după înflorit", creșterea boabelor și "compactarea ciorchinilor" – 800 l/ha ; În faza "înmceputul pârgului" – 600 l/ha.

Argumentarea biologică și determinarea normelor optime ale consumului de soluție, la administrarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune în diferite stadii fenologice de dezvoltare a culturii viței de vie a dat posibilitatea de a perfecționa și a spori eficiența programelor existente de combatere a manei viței de vie. Optimizarea volumelor de soluție la aplicarea tratamentelor în combaterea manei pe lângă sporirea eficacității biologice a programelor de combatere contribuie la reducerea esențială a cheltuielilor de materiale și la obținerea producției de struguri cu un sine – cost mai redus

V.7. Sistem diferențiat de combatere a manei viței de vie.

Scopul lucrărilor experimentale, efectuate pe durata anilor de cercetare 1990-2005 în cadrul secției Protecția Plantelor a INVV, l-a constituit elaborarea unui sistem de combatere diferențiată (integrată) a manei viței de vie în condițiile Republicii Moldova cu minimum de intervenții chimice pentru a proteja cât mai bine mediul înconjurător. (pentru a reduce la minimum riscul influențelor negative și de poluare a mediului înconjurător.).

Combaterea diferențiată a manei elaborată în cadrul secției Protecția Plantelor a INVV, prezintă integrarea metodelor imuno-genetice, agrotehnice și chimice, care prevede aplicarea unui număr optim de tratamente chimice, stabilit pentru fiecare categorie imunologică a viței de vie (rezistent, tolerant, sensibil). Frecvența tratamentelor chimice, aplicate în combaterea bolii este determinată și de proprietățile diferite ale produselor aplicate (modul de acțiune, modul de aplicare, eficacitatea biologică, perioada de acțiune protectoare, persistența substanței active pe organele protejate și situația fitosanitară din anii precedenți.

Sistemul de combatere al manei viței de vie, elaborat în cadrul secției Protecția plantelor a INVV, folosește toate metodele tehnice în scopul de a menține agentul patogen la un nivel mai scăzut, pentru a nu acumula infecția în plantațiile viticole.

Prin selectare treptată metoda a fost mereu îmbunătățită, astfel ca în prezent pentru avertizări s-a adoptat următoarele scheme de protecție contra bolii:

Schema 1

Soiuri sensibile la mană (gradul de rezistență 4 –5)

1. Faza "creșterea lăstarilor"

Primul tratament profilactic contra manei în faza de creștere a lăstarilor se aplică la avertizare (reieșind din probabilitatea producerii infecției primare și existența pericolului producerii infecțiilor secundare) cu produse cuprice – zeamă bordoleză 1

%, Cuproxat (4 l/ha), Bouille bordelaise (5 kg/ha, Chempion (3 kg/ha), Chemp 77% WP (2 – 3 kg/ha), Koside (2,5 kg/ha) reieșind din următoarele.

Infectarea primară a organelor susceptibile (frunzelor) e posibilă în cazurile când pe parcursul a două zile de la momentul stabilirii temperaturilor medii zilnice de 13 oC (temperatura la suprafața solului fiind mai înaltă de 10-11 oC) se însumează precipitații nu mai puțin de 20 mm (suprafața solului fiind umedă timp de 2-3 zile), condiții, necesare pentru germinarea oosporilor și producerea infecțiilor primare. Dimensiunea organelor susceptibile atacului (frunzele) în această perioadă trebuie să atingă mărimi mai mari de 2×3 centimetri.

Pentru realizarea infecției primare este necesară prezența obligatorie a picăturilor de apă pe frunze când temperaturile medii zilnice depășesc 13 oC.

Aplicarea primului tratament profilactic cu utilizarea produselor cuprice în faza de "creșterea lăstarilor" se stabilește până la sfârșitul primei perioadei de incubație (conform prognozelor de manifestare a manei viței de vie ) în cazurile când există pericolul infecțiilor secundare și s-au asociat toate condițiile amintite mai sus.

Consumul optim de soluție la aplicarea tratamentului cu produse cuprice în faza de "creșterea lăstarilor" este de 400 l/ha.

Dacă în perioada de creștere a lăstarilor se creează condiții extrem de favorabile (ploi abundente, de lungă durată ) termenul următorului tratament se va efectua luând în considerație condițiile necesare pentru producerea infecțiilor secundare și perioada de acțiune a produselor utilizate (termenul de acțiune al produselor cuprice în condiții epifitotice este de 7 zile). Infecțiile secundare se pot produce la temperaturi minime de 12-13 oC, în prezența picăturilor de apă pe organele susceptibile atacului (frunzelor pe tot parcursul vegetației iar boabelor până ating

mărimea bobului de mazăre, când dispar stomatele). Infecțiile secundare se produc noaptea timp de 2 – 2,5 ore după apariția conidioforilor cu conidiile de vară (microconidiile).

Dacă până la înflorit nu s-au creat condiții favorabile pentru producerea infecției primare primul tratament la soiurile sensibile se aplică în faza de "răsfirarea inflorescențelor" cu produse cuprice. În această fază tratamentul este obligatoriu – tratament de siguranță pentru protejarea inflorescențelor.

2. Faza "răsfirarea inflorescențelor"

În faza "răsfirarea inflorescențelor"(fază în care soiurile de vița de vie manifestă cea mai înaltă sensibilitate la atacul de mană) se aplică un tratament obligatoriu (de siguranță) reieșind din următoarele:

Dacă condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii (până la răsfirarea inflorescențelor au fost depistate atacuri timpurii de mană) contra bolii se vor utiliza produse cu eficacitate înaltă de combatere (cu acțiune sistemică sau mixtă – sistemică și de contact) – Efal 65% c.s. 4-5,0 l/ha; Acrobat MZ 2,0 kg/ha; Metalaxan 2,5 kg/ha; Mical 75% p.u. 3 –4 kg/ha, Ridomil Gold 2-2,5 kg/ha, Quadris 0.6-0,8 l/ha, Metaxil

68 WP 2,5 – 3 kg/ha, Valsalaxil 720 WP2,5 – 3 kg/ha, Pyrenomil 72 WP 2,5 – 3 kg/ha, Armetil 2 – 3 kg/ha și a.

În cazul condițiilor defavorabile atacului de mană (lipsa de precipitații și rouă, timp secetos, temperaturi în timpul nopții sub 13 oC ) sau au fost înregistrate condiții medii pentru dezvoltarea bolii, (ploi de scurtă durată) se pot utiliza produse de contact: Cuproxat 4 – 5 l/ha, Oxihlorură de cupru 90 % p.u. 6,0 kg/ha, Poliram DF 2,0 kg/ha, Delan 70% g.s. 1.0 kg/ha, Sancozeb 3,0 kg/ha, Folpan 50% p.u. – 3,0 kg/ha, Folpan 80% g.d. – 2,0 kg/ha, Euparen M 2,0 kg/ha, Bravo 500 SC 1-2 l/ha, Dithane M45 – 3,0 kg/ha sau de contact cu acțiune polivalentă (în combaterea manei și făinării viței de vie) – Șavit F – 2,0 kg/ha, Cabrio Top 1,5 – 2 kg/ha.

La soiurile sensibile la pătarea roșie și antracnoza (soiurile Rannii magaracea, Bastardo magaracischii și a ) în faza preflorală se vor utiliza preponderent produse cuprice: Zeamă bordoleză 1 %, Cuproxat (4 –5 l/ha), Bouille bordelaise* (5 kg/ha),

Chempion (3 kg/ha)Cuproxat 4-5 l/ha, Oxihlorură de cupru 90 % p.u. 6,0 kg/ha. Menționăm că perioada maximă de protejare a produselor cu acțiune sistemică și mixtă (sistemică și de contact) este de 14 zile iar în cazul condițiilor extrem de favorabile pentru mană acestea sunt eficace pentru o perioadă de numai 10 zile. Durata perioadei de protejare în cazul utilizării produselor de contact este de numai 7

10 zile, în dependență de condițiile climaterice create.

Consumul optim de soluție în faza de "răsfirarea inflorescențelor" la utilizarea produselor cu acțiune sistemică și mixtă este respectiv de 800 – 600 l/ha. La aplicarea produselor de contact volumul de soluție la 1 ha se va stabili la nivel de 400l.

Faza "înfloritul viței de vie"

În faza de înflorire a viței de vie, în cazuri excepționale (când perioada de înflorire se prelungește, au fost depistate atacuri timpurii de mană și există riscul dezvoltării epifitotice a bolii – ploi abundente, de lungă durată), la expirarea termenului de acțiune a produselor utilizate în tratamentul precedent, se aplică o stropire cu unul din produsele de sinteză organică, care nu manifestă fitotoxicitate și nu provoacă mărgeluirea bobițelor la vița de vie – Acroba t MZ 2,0 kg/ha; Metalaxan 2,5 kg/ha; Ridomil Gold 2-2,5 kg/ha, Quadris 0.6-0,8 l/ha, Metaxil 68 WP 2,5 – 3 kg/ha,

Valsalaxil 720 WP2,5 – 3 kg/ha, Pyrenomil 72 WP 2,5 – 3 kg/ha, Armetil 2 – 3

kg/ha, Sancozeb 2,5 –3,0 kg/ha, Dithane M45 2,5 – 3 kg/ha.

Consumul de soluție la aplicarea tratamentului în faza "înfloritului viței de vie" este de 600 în cazul aplicării produselor de contact și 1000 – 800 l/ha la utilizarea produselor cu acțiune sistemică și mixtă.

Faza "îndată după înfloritul viței de vie"

Se aplică obligatoriu un tratament de siguranță pentru prevenirea atacului inflorescențelor și ciorchinelui (organe care manifestă înaltă sensibilitate la atacul de

mană) cu produse sistemice sau de contact reieșind din condițiile care influențează dezvoltarea bolii, amintite mai sus. La soiurile sensibile la pătarea roșie și antracnoză (soiurile Rannii magaracea, Bastardo magaracischii și altele se vor utiliza produse cuprice: Cuproxat 4-5 l/ha, Oxihlorură de cupru 90 % p.u. 6,0 kg/ha și a. , enumărate mai sus.

Consumul de soluție la aplicarea tratamentului în faza de "îndată după înfloritul viței de vie" este de 1000 l/ha în cazul aplicării produselor sistemice; 800l/ha – la aplicarea produselor cu acțiune mixtă și 600l/ha în cazul aplicarării produselor de contact.

Faza "Creșterea boabelor"

Tratamentul se aplică cu produse sistemice sau de contact de sinteză organică în cazurile când există condiții favorabile pentru dezvoltarea manei (amintite mai sus), urmărind cu strictețe termenul acțiunii produselor utilizate în tratamentul precedent. În această fază în combaterea manei viței de vie este rațională aplicarea produselor cu acțiune polivalentă (Euparen M 2,0 kg/ha), care sunt eficace și contra putregaiului cenușiu.

Consumul de soluție la aplicarea tratamentului în faza de "creșterea boabelor" este de 1000 l/ha – în cazul aplicării produselor sistemice; 800l/ha – la aplicarea produselor cu acțiune mixtă și 600l/ha – în cazul aplicarării produselor de contact.

Faza "începutul pârgului" (cu 15 – 30 zile înainte de recoltare)

Cu 15 – 30 zile înainte de recoltare (reieșind din termenul de așteptare până la recoltare, autorizat pentru aplicare, conform restricțiilor igienico-sanitare stipulate în Lista de Pesticide a Republicii Moldova) în plantațiile pe rod se recomandă obligatoriu aplicarea unui tratament cu produse cuprice (Zeamă bordeleză 1 %, Cuproxat (5 l/ha), Bouille bordelaise (5 kg/ha), Chempion (3 kg/ha), Chemp 77% WP (2 – 3 kg/ha), Koside (2,5 –3 kg/ha), pentru protejarea organele sensibile (frunzelor) pentru perioada de înainte și după recoltare.

Consumul de soluție optim la aplicarea tratamentului cu produse cuprice în faza de "începutul pârgului" este de 600l/ha.

SCHEMA 2

Soiuri tolerante la mană (gradul de rezistență 3).

La soiurile tolerante la mană, Moldova, Kutuzovschii, Decabrischii, Iubilei Juravlea, Ialovenschii ustoicivii, Viorica, Vierul 59, Leana, GM, Bianca, Negru de ialoveni, Goluboc (vezi lista, anexa), primul tratament contra manei în faza de creștere a lăstarilor nu se aplică.

La soiurile din această grupă, sensibile la antracnoză și pătarea roșie în condiții favorabile pentru dezvoltarea bolilor (precipitații abundente în faza de dezmugurire și

creștere a lăstarilor) primul tratament se aplică la apariția primelor simptome ale bolilor cu produse cuprice de contact enumărate mai sus.

Faza "răsfirarea inflorescențelor"

Se aplică obligatoriu la avertizare cu produse cuprice de contact contra manei viței de vie (produsele cu dozele de utilizare și normele consumului de soluție pentru faza respectivă sunt stipulate în Scema 1).

Faza "îndată după înfloritul viței de vie"

Pentru protejarea inflorescențelor de atacul manei (fază în care soiurile tolerante manifestă sensibilitate mai înaltă la mană) se aplică un tratament obligatoriu (de siguranță) cu produse cuprice amintite mai sus. În cazuri excepționale, când există condiții pentru dezvoltarea epifitotică a bolii (ploi abundente de lungă durată), în apropiata vecinătate sunt amplasate soiuri sensibile la mană, se recomandă aplicarea produselor cu eficacitate înaltă de combatere cu acțiune sistemică și mixtă, amintite mai sus. Normele consumului de soluție vor fi corespunzătoare celor prezentate în Scema 1 pentru fiecare fază de dezvoltare a viței de vie.

Faza "Creșterea boabelor"

Tratamentul se aplică numai în cazurile când există condiții favorabile pentru dezvoltarea manei (amintite mai sus) cu produse cuprice de contact sau de sinteză organică, urmărind cu strictețe termenul acțiunii produselor utilizate în tratamentul precedent.

Faza "începutul pârgului" (cu 15 – 30 zile înainte de recoltare)

Cu 15 – 30 zile înainte de recoltare se recomandă obligatoriu aplicarea unui tratament cu produse cuprice (Zeamă bordeleză 1 %, Cuproxat (5 l/ha), Bouille bordelaise (5 kg/ha), Chempion (3 kg/ha), Chemp 77% WP (2 – 3 kg/ha), Koside (2,5

–3 kg/ha), pentru protejarea de atacul manei și bacteriozelor în perioada de înainte și după recoltare.

CONCLUZII GENERALE

Generalizarea datelor științifice și aplicative pe parcursul anilor de cercetare 1990 – 2005 ne permite să formulăm următoarele concluzii:

Produsul Efal 65% SC posedă acțiune fungicidă toxică asupra patogenului Plasmopara viticola Berl. et de Toni în concentrațiile 0,3, 0,4, 0,5, și 0,6 % ;și poate fi aplicat în mod profilactic (până la producerea infecțiilor de mană pe organelor sensibile atacului).

Produsul Efal 65% SC poate fi recomandat pentru combaterea eficientă a manei viței de vie în condiții de producere cu dozele optime de 4-5 l/ha.

Remanența reziduală a ingredienților activi ai produsului Efal 65% SC (etilfosfitul de aluminiu și acidul fosforos) în struguri s-a constatat sub nivelul maxim

admisibil (NMA)– 0,8 mg/kg peste 48 ore după aplicarea ultimului tratament. La a 5-13 zi după aplicarea produsului substanța activă s-a descompus complet în probele de struguri tratate cu dozele 4-5 l/ha.

Determinarea dozelor eficiente de administrare a pesticidelor noi în combaterea manei (pe bază de fosetil de aluminiu – Efal 65% SC 4-5l/ha; Viniett, Alufit 65% SC 4-5l/ha; Efatol 80 WP 3,0 – 3,5 kg/ha; pe bază de metalaxil +mancozeb – Ridomil MZ 72% 2,5 –3 kg/ha; Pyrenomil 2,5 – 3,0 kg/ha; Armetil M 2-3 kg/ha; Valsalaxil 720 2,5-3 lg/ha; Metaxil 68 WP 2,5 – 3,0 kg/ha; Ridomil Gold 68 % WG 2-2,5 kg/ha; Protexil 1,1-1,5 kg/ha a dat posibilitatea de a le introduce în lista de pesticide a Republicii Moldova și a elabora programe eficiente de combatere a bolii.

Cu implementarea în programele de protecție a produselor noi cu eficacitate înaltă de combatere (93 – 98%) s – a mărit considerabil eficacitatea măsurilor de combatere. A apărut posibilitatea perfecționării programelor de combatere în direcția optimizării și diminuării (micșorării) numărului de tratamente la soiurile sensibile la mană (până 5-6 tratamente).

Introducerea în programele de protecție contra manei a produselor cu diferit mod de acțiune (sistemice, de contact și mixtă) și folosirea rotației pesticidelor cu diferit mecanism de acțiune asupra patogenului asigură un nivel înalt de combatere a bolii și conduce la evitarea efectelor negative:

Manifestarea fenomenului de rezistență a patogenului față de produs;

Apariția de rase mai virulente ale patogenului;

Scăderea eficacității (sau ineficacitatea) măsurilor de combatere aplicate.

La elaborarea programelor de combatere a manei viței de vie trebuie prevăzute aplicarea minimă a două tratamente cu utilizarea produselor cuprice preponderent în primul și ultimul tratament. Utilizarea produselor cuprice la primul tratament contribuie la diminuarea atacurilor produse de făinare (posedă acțiune inhibitoare asupra patogenului Uncinula necator Burr) și la prevenirea atacurilor produse de antracnoză, pătarea roșie. Aplicarea produselor cuprice în faza "începutul pârgului" datorită persistenței îndelungate a produsului pe organele sensibile atacului de mană, asigură o protejare eficientă penru întraga prioadă de până și după recoltare.

În cazul creării condițiilor favorabile pentru dezvoltarea manei viței de vie, aplicarea produselor cu acțiune sistemică și mixtă, cu eficacitate înaltă de combatere a bolii (93 – 98%) este justificată mai cu seamă în fazele "răsfirarea inflorescențelor" și "îndată după înflorit" și "creșterea boabelor", când vița de vie manifestă cea mai înaltă sensibilitate la atacurile patogenului.

Combaterea eficientă a manei viței de vie la soiurile sensibile poate fi realizată numai cu aplicarea produselor chimice în mod profilactic. Preîntâmpinarea și evitarea infecțiilor primare este un moment determinant în protecția viței de vie contra manei.

Pentru a atinge o eficacitate înaltă de combatere a manei viței de vie din punct de vedere biologic și un efect economic satisfăcător numărul optim de tratamente, cu aplicarea produselor chimice constituie: la soiurile sensibile (gradul 4 – 5) – 5 – 6 tratamente; la soiurile tolerante (gradul 3) – 3 – 4 tratamente. Micșorarea numărului de tratamente la soiurile cu rezistență sporită permite de a reduce esențial cheltuielile măsurilor de combatere și de obține producție cu un sine – cost mai redus.

Aplicarea produselor chimice în combaterea manei viței de vie în dependență de rezistența soiului este o programă reală. Metoda imuno – genetică de protecție a viței de vie de atacul manei poate fi pusă la baza unor programe avansate de combatere a bolii cu o minimă aplicare a produselor chimice și obținerii producției viti – vinicole biologic pure.

Elaborarea programelor de combatere a manei viței de vie prin metode ecologice, conform principiilor agriculturii biologice, cu utilizarea a 3 kg cupru metalic la 1 ha, este o programă reală în htspectiva obținerii producției vni-vinicole pure . Pierderile de producție și de calitate a strugurilor pot fi compensate în cazul majorării prețurilor de achiziționare a producției viticole obținute prin metode ecologice.

Argumentarea biologică și determinarea normelor optime ale consumului de soluție, la administrarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune în diferite stadii fenologice de dezvoltare a culturii viței de vie a dat posibilitatea de a perfecționa și a spori eficiența programelor existente de combatere a manei viței de vie. Optimizarea volumelor de soluție la aplicarea tratamentelor în combaterea manei pe lângă sporirea eficacității biologice a programelor de combatere contribuie la reducerea esențială a cheltuielilor de materiale și la obținerea producției de struguri cu un sine – cost mai redus

Pe baza cunoașterii rezistenței genotipice la mană a sortimentului de viță de vie a RM, aprecierii modului, volumelor optime a consumului de soluție, epocilor de aplicare a produselor noi chimice și determinării numărului optim de tratamente chimice pentru fiecare grupă imunologică (rezistent, tolerant, sensibil) a fost elaborat un sistem de protecție diferențiată contra manei viței de vie în funcție de rezistența geno-tipică a soiului.

RECOMANDĂRI PENTRU PRODUCȚIE

1.Cercetările efectuate pe parcursul anilor de cercetare 1990 –2005 au dat posibilitatea de a introduce în practica protecției viței de vie de atacul manei un

spectru larg de produse chimice cu diferit mecanism și mod de acțiune asupra patogenului (sistemice, de contact și mixtă) cu eficacitate înaltă de combatere.

Au fost determinate și recomandate pentru aplicare dozele eficiente, epocile de administrare și volumele optime a consumului de soluție la aplicarea fungicidelor noi în combaterea bolii. A fost determinat locul produselor chimice noi în programele de protecție contra manei viței de vie în dependență de faza de dezvoltare a culturii, modul de aplicare a produselor utilizate (profilactic sau curativ) și modul lor diferit de acțiune asupra patogenului (sistemic de contact și mixt), reieșind din condițiile climaterice și situația fitosanitară din plantațiile viticole.

Introducerea în programele de protecție contra manei a unui spectru larg de produse chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și mixtă) a dat posibilitatea de a elabora programe avantajoase cu aplicarea pe larg a rotației pesticidelor, care, pe lângă asigurarea unui nivel înalt de combatere a bolii, sunt îndreptate spre evitarea unor efecte negative:

manifestarea fenomenului de rezistență a patogenului față de produs;

apariția de rase mai virulente ale patogenului;

scăderea eficacității (sau ineficacitatea) măsurilor de combatere aplicate.

Pe baza cunoașterii rezistenței genotipice la mană a sortimentului de viță de vie a RM, particularităților de aplicare a produselor noi chimice și determinării numărului optim de tratamente chimice pentru fiecare grupă imunologică (tolerant, sensibil) a fost elaborat și introdus în practică un sistem de protecție diferențiată contra manei viței, care asigură o protecție eficientă chiar în condiții fitosanitare extrem de complicate (anii de mană).

Introducerea în practică a sistemului difernțiat de combatere a manei viței de vie, în baza căruia este pusă rezistența soiului, a contribuit la micșorarea considerabilă a numărului de tratamente chimice, aplicate în combaterea bolii: de la 4-6 la soiurile sensibile – la 3-4 pentru soiurile tolerante și este dedicat rezolvării problemelor biologice, ecologice și economice în viticultura națională:

asigurarea unui nivel înalt de combatere a bolii;

reducerea esențială a cheltuielilor de materiale și la obținerea producției de struguri cu un sine – cost mai redus

reducerea la minimum a riscului influențelor negative a produselor poluante asupra ecosistemelor viticole, apelor, solului , și a mediului înconjurător.

crearea programelor complexe și tehnologiilor moderne (biotehnologiilor) de obținere a producției viti-vinicole organice, pure destinată pentru consum în scopuri dietetice și curative.

BIBLIOGRAFIE

Alexandri V. Al, Balaj D., Becerescu D., și al. Răspândirea bolilor și dăunătorilor plantelor cultivate în Ronânia în perioada 1961-1971. VII Vița de vie. Întreprinderea poligrafică "Bucureștii Noi", București, 1977, p. 75-81.

Alexandri V. Al. Al. Amestecurile de fungicide și rolul lor în protecția plantelor. Testarea pesticidelor. Analele Institutului de Cercetări pentru Protecția Plantelor. Vol IX, București, 1986, p. 23-28.

Apruda P., Cuharschi M. , Ciobanu V., Degteari V., Nedov P., Taran N., Țuțuc V., Vițelaru C. Ghidul viti – vinicol al fermierului., editura “AGEPI”, Chișinău 2003, p. 220.

Baicu T. Noi fungicide sistemice folosite în protecția plantelor. Analele I.C.P.P. Vol. VIII, București, 1972, p. 227 – 238.

Baicu T. "Rezistența organismelor dăunătoare la pesticide". Testarea pesticidelor. Analele Institutului de Cercetări pentru Protecția Plantelor. Vol VI, București, 1980, p. 9-62.

Baicu T. Testarea pesticidelor. Capitolul IV Viticultura. Analele Institutului de Cercetări pentru Protecția Plantelor. Vol IX, București, 1986, p. 141-192.

Baicu T. Selectivitatea substanțelor chimice pentru organismele utile în combaterea integrată . Redacția de Propagandă Tehnică Asgricolă, București, 1990, p. 25.

Bădițescu D.,"Principii și metode de ameliorare genetică a caracterelor cantitative la vița de vie". Stațiune de cercetare și producție viti-vinicolă Ștefănești-Argeș. Lucrări științifice. Contribuții la dezvoltarea științifică și tehnologică a viticulturii românești. București, Centul de material didactic și propagandă agricolă,1989, p. 129-140.

Cebanu V. Interdependența ereditară a caracterelor de rezistență a viței de vie la principalele boli în generația de descendenți F1". Genetica și ameliorarea plantelor animalelor și microorganismelor. Materialele Congresului VIII al Societății Științifice a Geneticienilor și Amelioratorilor din Republica Moldova 29-30 septembrie 2005. Chișinău, 2005, p. 560-564.

Ciobanu R.I., Gregorian L., Scripcariu A., Dimitrescu R., Alexandri Al.Al. Cercetări electronoțmicroscopice privind influiența unor pesticide asupra ultrastucturii celulare l Triticum aestivum L. Analele I.C.P.P. Vol. XXIII, București, 1990, p. 273 – 278.

Damian D., Calistru Gh., Stoica C., Savin C., Comportarea unor soiuri pentru struguri de masă, cu rezistența genetică sporită în condițiile podgoriei Iași. Analele Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească. Vol XVII, București, 2004, p. 87-93

Degteari V." Cercetarea și implementarea unor produse chimice noi în combaterea manei viței de vie. Protecția Plantelor. – Realizări și perspective. Conferința științifico-practică " 10 ani ai Centrului de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților." Chișinău, 2004, p. 144-148.

Degteari V." Produse noi cu acțiune sistemică și de contact în combaterea manei viței de vie". Teze ale Conferinței Științifice Internaționale Aspecte inovative în viticultură și vinificație. Institutul Național pentru Viticultură și Vinificație, Chișinău, 2005, p. 43-44, (a).

Degteari V." Combaterea manei viței de vie în condițiile Republicii Moldova". Teze ale Conferinței Științifice Internaționale Aspecte inovative în viticultură și vinificație. Institutul Național pentru Viticultură și Vinificație, Chișinău, 2005, p. 45-47, (b).

Deleu l., Petrscu C., Chira A., Horticultura și problemele mediului. Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997, p. 230.

Drăgoescu E. Metode de măsurare a suprafeței foliare a plantelor de cultiură. Testarea pesticidelor. Vol IX, București, "Redacția de Propagandă Tehnică Agricolă", 1986, p.29-35.

Duca Gheorghe. Agricultura ecologică. Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe biologice; chimice și agricole. Materialele sesiunii științifice a Secției de Științe Biologice; Chimice și agricole a Academiei de Științe a Moldove, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerului Ecologiei; Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului. "Tehnologii avansate în agricultură și protecția mediului înconjurător". Tipografia AȘM 1 (292), Chișinău 2004, p. 10 – 16.

Filip Ion (SCDVV, Murfatlar)., " Tratamente chimice și fertilizări la vița de vie". Sănătatea Plantelor, 83, 4/2005, SC CONPHYS SRL, Rm VĂLCEA, București, 2005, p. 46-47.

Frăsineanu C., Stamate V., Tehnologii moderne de administrare a pesticidelor (V)

– sisteme de pulverizare în vie și livadă. Sănătatea Plantelor, 83, 4/2005, SC CONPHYS SRL, Rm VĂLCEA, București, 2005, p. 46-47.

Guzun N., Olaru T., Topală Ș., Problemele, metodele și rezultatele ameliorării genetice a viței de vie. Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe biologice; chimice și agricole. Materialele sesiunii științifice a Secției de Științe Biologic; Chimice și agricole a Academiei de Științe a Moldove, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerului Ecologiei; Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului. "Tehnologii avansate în agricultură și protecția mediului înconjurător". Tipografia AȘM 1 (292), Chișinău 2004, p. 119 – 125.

Goga N., Alexandri Al., Alistar C., Coman I., Vilău Florica, "Tratamente cu volum redus pentru combaterea bolilor foliare ale grîului". Analele I.C.P.P. Vol.XXII, , București, 1989, p. 123 – 136.

Goga E., Filip I. Eficacitatea și reziduurile unor fungicide sistemice utilizate în combaterea unor boli la vița de vie. Analele I.C.P.P. Vol.XV, București, 1979, p. 305 – 311.

Hulea A., Bucur E., Protecția plantelor în sprijinul zonării producției agricole în

R.P.R. București, "Editura Academiei R.P.R.", 1960, p. 163-170.

Josifovic M. Hiperparazitismul la ciuperci și lupta biologică împotriva bolilor plantelor. Studii și Cercetări Bilogice, S. Botanica, 18, 2, București, 1967, p. 173-

181.

Lazari I, Gomoja Gr., Ciobanu V., Lazări C., Opopol N., Socoliuc P. Idex Fitosanitar. Produsele chimice și biologice admise pentru protecția plantelor în Republica Moldova. Chișinău, "CUANT", 1998, p. 154.

Lazari I. și al. Îndrumări metodice pentru testarea produselor chimice și biologice de protecție a plantelor de dăunători, boli și buruieni în Republica Moldova, Chișinău, “Tipografia Centrală”, 2002, p. 286.

Lupașcu M. Sporirea stabilității agriculturii și ameliorarea situației ecologice. Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe biologice; chimice și agricole. Materialele sesiunii științifice a Secției de Științe Biologice; Chimice și agricole a Academiei de Științe a Moldove, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerului Ecologiei; Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului. "Tehnologii avansate în agricultură și protecția mediului înconjurător". Tipografia AȘM 1 (292), Chișinău 2004, p. 17 – 20.

Mirică I, Mirică Afrodita, Protecția viței de vie împotriva bolilor și dăunătorilor. “Ceres”, București, 1986, 174 p.

Mirică I, Mirică Afrodita, Șesan Tatiana, Beratlief Zoe, Rezultate preliminare privind combaterea biologică a făinării și putregaiului cenușiu al strugurilor. Analele I.C.P.P. Vol.XX, , București, 1987, p. 181 – 185.

Mirică I., Mirică Afrodita, Șesan Tatiana, Filip I., Mărmureanu M., Cucuta Gh., Toma A., Roșian M., Silvia Julei, Mariana Zamfir, Dascălu L. "Cîteva considerații asupra atacului produs în țara noastră de putrgaiul cenușiu al strugurilor cu unele contribuții la stabilirea unei tehnologii de combatere mai eficientă". Buletinul de Protecția Plantelor, Nr. 2, "Oltenia", București, 1990, p. 11 – 24.

Nedov P. " Imunitatea viței de vie la organismele nocive și aplicarea ei în practică". Teze ale Conferinței Științifice Internaționale Aspecte inovative în viticultură și vinificație. Institutul Național pentru Viticultură și Vinificație, Chișinău, 2005, p. 51-52.

Nedov P. N., Naidenova I.N., Guler A.P., Vaselașcu E.A., și al. Recomandări la protecția plantațiilor de viță de vie de patogeni, dăunători și buruiene. Chișinău, "Moldinformreclama", 1991, p. 29.

Nedov P, Guler A., Coseacov A., Cebanu V., Degteari V. Protecția integrată a plantațiilor viticole contra bolilor și dăunătorilor.,//Pomicultura, viticultura și vinificația în Moldova. 1995, Nr.7-8, p.43-46.

Nedov P., Ciobanu V., Degtiari V., și al.-Protecția viilor contra bolilor și dăunătorilor Chișinău, 1997 "Editura Bisericii Ortodoxe din Moldova, or.Orhei 6 paj.

Nedov P., Ciobanu V., Degteari V., Lazari I., Lungu Gr."Starea fitosanitară a plantațiilor viticole în anul 1997 și măsurile pentru ameliorarea și protecția lor în anul 1998" Pomicultura, viticultura și vinificația în Moldova, Nr 6, 1997, p.35-46 (11 pag.)

Nedov P., Cebanu V, Degtiari V, Cosiacov A. (a)." The integrated protection of grape plantings and problem of protection of an environments" 1998 XXIII Congress Mondial de la Vigne et du vin (1 Viticulture), Lisbone, Portugal, pag.I 277

Nedov P., Ciobanu V., Degtiari V., Cosiacov A.(b)." Particularitățile protecției plantațiilor viticole în anul 1998" Concernul "Presa", Chișinău, 1998 pag 63.

Nedov P., Cebanu V., Degtiari V." Putregaiul cenușiu al strugurilor. Măsuri de prevenire și combatere" Pomicultura, viticultura și vinificația în Moldova, pag. 25-28, Nr.4, 1998

Nedov P., Cebanu V., Degtiari V., Cosiacov A. "Protecția integrată a plantațiilor viticole și problema mediului ambiant" Protecția plantelor de dăunători, boli și buruieni în Republica Moldova. Tezele rapoartelor Conferinței științifico-practice, Chișinău, 12-13 noiembrie, 1998, " Tipografia Academiei de Știnnțe", str. Petru Movilă 8. pag 7 – 10.

Nedov P. , Cebanu V. Degteari V. Guler A. și al. “Recomandări privind protecția integrată a plantațiilor viticole”.Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare , “Tipografia Centrală”; Chișinău 2001, 36 pag.

Nedov P. , Cebanu V. Degteari V, Apruda P. Protecția integrată a viței de vie. Agenția de consultanță și școlarizare în agricultură “Acsa”, Chișinău, 2002 63 pag.

Nedov P., Cebanu V.; Degteari V., Lucic P., Orlov A. " Combaterea bolilor și dăunătorilor din plantațiile mamă de altoi și portaltoi certificate și școala de vițe altoite." Simpozionul Internațional "Tendințe în tehnologiile moderne de producere a materialului săditor viticol". Chișinău, 16 – 17 septembrie 2004. = The Modem Tehnologies Trends of the Vine Planting Material Production; Simpoz. Int., Chișinău, "Tipografia Infohandi",2004, p. 24 – 30

Nedov P., Cebanu V.; Degteari V.; Orlov A. “Fitoimunologia în viticultură ca factor al tehnologiei avansate pentru protecția plantelor și a mediului ambiant. Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe biologice; chimice și agricole. Materialele sesiunii științifice a Secției de Științe Biologice; Chimice și agricole a Academiei de Științe a Moldove, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerului Ecologiei; Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului. "Tehnologii avansate în agricultură și protecția mediului înconjurător". Tipografia AȘM 1 (292), Chișinău 2004, p. 104 – 107.

Nedov P., Cebanu V. Heterozisul și transgresia caracterului de rezistență la făinarea viței de vie în generația de descendenți F1. Genetica și ameliorarea plantelor animalelor și microorganismelor. Materialele Congresului VIII al Societății Științifice a Geneticienilor și Amelioratorilor din Republica Moldova 29-30 septembrie 2005. Chișinău, 2005, p. 633-639.

Olari T. " Ameliorarea – factorul principal a sortimentului viticol" Teze ale Conferinței Științifice Internaționale Aspecte inovative în viticultură și vinificație. Institutul Național pentru Viticultură și Vinificație, Chișinău, 2005, p. 8-10

Olari T., Apruda P., Savca D. Ameliorarea soiurilor noi e viță de vie cu rezistența sporită la factorii biotici și abiotici. Genetica și ameliorarea plantelor animalelor și microorganismelor. Materialele Congresului VIII al Societății Științifice a Geneticienilor și Amelioratorilor din Republica Moldova 29-30 septembrie 2005. Chișinău, 2005, p. 643-647.

Popușoi I., Voloșciuc L. " Biotehnologia: realizări și perspective de dezvoltare în Moldova. Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe biologice; chimice și agricole, № 6, Chișinău, 1994, p. 3-9.

Popușoi I., Voloșciuc L. “Protecția integrată a plantelor – baza obținerii produselor ecologice." Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe biologice; chimice și agricole. Materialele sesiunii științifice a Secției de Științe Biologice; Chimice și agricole a Academiei de Științe a Moldove, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerului Ecologiei; Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului. "Tehnologii avansate în agricultură și protecția mediului înconjurător". Tipografia AȘM 1 (292), Chișinău 2004, p. 49 – 56.

Răuță C. Dimensiunea ecologică a unei agriculturi durabile și competitive în Romania. Prtobl. Agrofit. Teor. Aplic., Vol XIV (1-2), București, 1992, p. 13-24.

Savin GH., Rezultate privind combaterea manei viței de vie . Analele Institutului de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație. București, "Centru de Informare și Documentare pentru Agricultură și Silvicultură", 1971, p.410 – 424.

Savin GH., Doneaud A. Influiența microclimatului asupra evoluției principalelor boli și accidente ale viței de vie în podgoria Delu Mare. Analele Institutului de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație. București, "Centru de Informare și Documentare pentru Agricultură și Silvicultură", 1970, p.441 – 456.

Săvulescu A., Rafailă C. – Prognoza în protecția plantelor. Editura Ceres, București, 1978, p. 305 – 313.

Săvulescu T. Mana viței de vie Studiu monografic. București 1941, p. 36. 54.Schmid O., Srasser F., Gilomen R., Meili E., Wollesen J., – Agricoltura biologica.

Edagricole, Bologna, 1994, p. 76-79.

55.Severin V., Stăncescu C., Zurin I, Drăguțan N., Berchez M., Iosifescu M., Ciocan N., Roșca Gh. Cuzin 15 – produs fitofarmaceutic indigen cu spectru larg în protecția plantelor. Analele Institutului de Cercetări pentru Protecția Plantelor. Vol.XXIII, , București, 1990, p. 255 – 261

.Șesan Tatiana, Trichothecium roseum Linc., Specie cu importanță practică în prevenirea și combaterea biologică a micozelor plantelor de cultură. Probl. Prot. Plant., București, vol. XIII, N 4, 1985, p. 381 – 405.

.Șesan Tatiana, Stadiul actual al combaterii biologice a micozelor viței de vie.

Buletinul de protecția plantelor, N 2, București, 1990, p. 3 – 10.

Toma A. – Ciclul biologic al ciupercii Uncinula necator ( Schw.) Burr. în condițiile podgoriei Dealul Mare și eficacitatea unor produse de combatere. – Analelel Institutului de cercetări pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, 1976, vol. 7, p. 437.

Topală Ștefan Crearea hibrizilor distanți de generația a patra (F4) dintre speciile Vitis Vinifera L. și V. Rotundifolia Michx. Genetica și ameliorarea plantelor animalelor și microorganismelor. Materialele Congresului VIII al Societății Științifice a Geneticienilor și Amelioratorilor din Republica Moldova 29-30 septembrie 2005. Chișinău, 2005, p. 400-405.

Topală Șt., Dadu C., Savin Gh., Popov A., Rusu S., Șoșev P. Rezultatele studierii hibrizilor distanți de viță de vie în condiții "In Situ" și "Ex-Situ" – funcție a factorilor biotici și abiotici din 2004. Genetica și ameliorarea plantelor animalelor

și microorganismelor. Materialele Congresului VIII al Societății Științifice a Geneticienilor și Amelioratorilor din Republica Moldova 29-30 septembrie 2005. Chișinău, 2005, p. 683-688.

61.Țurcanu P., Simion C., Balanit G. Dinamica, evoluția și răspândirea agenților patogeni ai viței de vie în podgoriile din n-e Moldovei. Stațiunea de Cercetare și Producție Bviti – Vinicolă Iași 40 ani de la înființare. Cercetări agronomice în Moldova. Iași, 1997, p. 167 – 172.

Vilău Florica, Alexandri Al. – Eficacitatea și posibilitățile de utilizare a produselor Metozir și Metozir S în combaterea unor boli ale cerealelor. Analele I.C.P.P. Vol. XXIII, București, 1990, p. 189 – 202.

Zaldea G, Vasile A, Damian D., Stoica C. 2005 Rezultate preliminare privind analiza capacității productive a ecosistemului viticol, în vederea elaborării tehnologiei de conversie la agricultura durabilă în centrul viticol copoiu Iași. Teze ale Conferinței Științifice Internaționale Aspecte inovative în viticultură și vinificație. Institutul Național pentru Viticultură și Vinificație, Chișinău, 2005, p. 55-60.

.Acpиeв Э.A.,Cвeтoв B.Г.,Шалимoв Ю.И. Cиcтeма мepoпpиятий пo защитe винoгpада oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй (peкoмeндации). Mocква, "Кoлoc", 1984, c. 47.

.Банкoвcкая M. Г., Бecкpoвная M. Л., Бepeзoвcкая E. A., Cтopoжyк E. M., – Coвepшeнcтвoваниe мep бopьбы c вpeдитeлями и бoлeзнями на Укpаинe. – Пpoблeмныe вoпpocы защиты винoгpада oт вpeдныx opганизмoв. Mатepиалы вcecoюзнoй наyчнo-пpактичecкoй кoнфepeнции (г.Ялта, 10-14 апpeля 1989гoда). Ялта, 1990, c. 227 – 235.

.Бeгляpoва Г. A., Cмиpнoва A.A., Баталoва T.C. Xимичecкая и биoлoгичecкая защита pаcтeний. Mocква, «Кoлoc», 1983, c. 350.

.Бepим H. Г. Xимичecкая защита pаcтeний. – Лeнингpад, «Кoлoc», 1972,

c.328.

.Бoгданoва B.H. Уcoвepшeнcтвoваниe мeтoдoв cигнализации cpoкoв oпpыcкивания пpoтив милдьб винoгpада (на пpимepe pабoты пyнкта cигнализации Cтpашeнcкoгo pайoна MCCP. Mатepиалы Bcecoюзнoгo Hаyчнo-Meтoдичecкoгo Coвeщания пo защитe винoгpада oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй. (4-7 ceнтябpя 1961г.), Кишинeв, "Ceльxoзиздат", 1962, c. 166-172.

.Бызoва З.M., Bаcягина M.П., Дeeва H.Г., Флopа cпopoвыx pаcтeний Казаxcтана. Hecoвepшeнныe гpибы, T 5, Aлма-Aта, 1967, c. 313-324.

.Bepдepeвcкий Д. Д. Инcтpyкция пo cигнализации cpoкoв oпpыcкивания винoгpадникoв в бopьбe c милдью. Кишинeв, 1947, c. 27.

.Bepдepeвcкий Д. Д.- Иммyнитeт к паpазитаpным бoлeзням. Mocква,

«Ceльxoзгиз», 1959, c. 371.

.Bepдepeвcкий Д.Д. Пpoблeмы бopьбы c милдью винoгpада в CCCP. Mатepиалы Bcecoюзнoгo Hаyчнo-Meтoдичecкoгo Coвeщания пo защитe винoгpада oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй. (4-7 ceнтябpя 1961г.), Кишинeв, "Ceльxoзиздат", 1962, c. 148-160.

.Bepдepeвcкий Д. Д.- Teopeтичecкиe ocнoвы ceлeкции нeвocпpиимчивыx к бoлeзням copтoв ceльcкoxoзяйcтвeнныx кyльтyp и иx ceмeнoвoдcтвo. Итoги

pабoты 4 Bcec. Coвeщ. пo иммyнитeтy ceльcкoxoзяйcтвeнныx pаcтeний. Чаcть 3. Кишинeв, 1966, c. 255.

.Bepдepeвcкий Д. Д. – Иммyнитeт pаcтeний к инфeкциoнным забoлeваниям.

Кишинeв, «Каpтя мoлдoвeняcкэ», 1968, (a), c. 102.

.Bepдepeвcкий Д. Д., Пoлeвoй T.H., Шапа B.A., 1968- Cпpавoчник агpoнoма пo защитe pаcтeний. Кишинeв, «Каpтя мoлдoвeняcкэ», 1968, (b), c. 722.

.Bepдepeвcкий Д. Д. Bинoгpадаpcтвo Moлдавии. Кишинeв, «Каpтя мoлдoвeняcкэ», 1968, (c), c. 431.

.Bepдepeвcкий Д. Д. Mилдью винoгpада Кишинeв, «Каpтя мoлдoвeняcкэ», 1970, c. 159.

.Bepдepeвcкий Д. Д. – "Mилдью винoгpада" // Избpанныe тpyды//. Кишинeв,

«Штиинца», 1987 , (a), c. 264 – 390.

.Bepдepeвcкий Д. Д. – Иммyнитeт pаcтeний к инфeкциoнным забoлeваниям.(1968).-Избpанныe тpyды. Кишинeв, «Штиинца», 1987 (б), c.10

– 83.

.Bepдepeвcкий Д. Д., Лyкашeвич П. A. – Бoлeзни винoгpада в Moлдавии и мepы бopьбы c ними. Кишинeв, «Гocyдаpcтвeннoe Издатeльcтвo Moлдавии

», 1954, c. 137.

.Bepдepeвcкий Д.Д., Boйтoвич К. A., Hайдeнoва И. H. – Bыявлeниe и oтбop милдьюycтoйчивыx фopм eвpoпeйcкoгo винoгpада. //Cадoвoдcтвo, винoгpадаpcтвo и винoдeлиe Moлдавии//, № 2, 1962, c. 46 – 49.

.Bepдepeвcкий Д.Д., Bыcкваpкo Г.Г., Шапа B.A. Meтoдика cигнализации cpoкoв xимичecкoй бopьбы c милдью на винoгpадникаx. Mатepиалы Bcecoюзнoгo Hаyчнo-Meтoдичecкoгo Coвeщания пo защитe винoгpада oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй. (4-7 ceнтябpя 1961г.), Кишинeв, "Ceльxoзиздат", 1962, c. 290-301.

.Bepдepeвcкий Д. Д., Boйтoвич К. A., Hайдeнoва И. H. – Meтoдика выявлeния ycтoйчивыx к милдью биoтипoв в cocтавe eвpoпeйcкoгo винoгpада (Vitis vinifera). Ceлeкция – винoгpад и плoдoвыe кyльтypы. B кн: 4 Bcecoюзнoe Coвeщаниe пo иммyнитeтy ceльcкoxoзяйcтвeнныx pаcтeний. Кишинeв, 1965, c. 39 – 48.

.Bepдepeвcкий Д. Д., Boйтoвич К.A., Hайдeнoва И. H. – Гeнoфoнд видoв, pазнoвиднocтeй и биoтипoв винoгpада, oбладающиx иммyнитeтoм к главнeйшим бoлeзням и филлoкcepe.//Tpyды//, Кишинeв, КCXИ им. «M.B. Фpyнзe», Toм 88, 1972, (a), c. 5 – 15.

.Bepдepeвcкий Д. Д., Boйтoвич К. A., Hайдeнoва И. H.- Гeнoфoнд ycтoйчивыx и иммyнныx видoв, pазнoвиднocтeй и биoтипoв винoгpада.

//Ceльcкoxoзяйcтвeнная биoлoгия//. Toм 7, № 6, 1972, (b) c. 895 – 903.

.Bepдepeвcкий Д. Д., Boйтoвич К. A. Oб oпpыcкиванияx винoгpадникoв пo инкyбациoнным пepиoдам. // Bинoгpадаpcтвo и винoдeлиe CCCP//. Mocква,

№ 6, 1950, c. 17-20.

.Bepдepeвcкий Д. Д., Boйтoвич К. A. O cpoкаx oлpыcкивания винoгpадникoв пpoтив милдью. // Bинoдeлиe и винoгpадаpcтвo Moлдавии //, № 3, 1950, c. 40-44.

.Bepдepeвcкий Д. Д., Boйтoвич К. A.- Иммyнитeт винoгpада и плoдoвыx кyльтyp к главнeйшим бoлeзням и вpeдитeлям и пyти eгo пpактичecкoгo

иcпoльзoвания. //Tpyды//, Toм 66, MCX CCCP, КCXИ им. «M.B. Фpyнзe», Кишинeв, 1971, c. 5-11.

.Bepдepeвcкий Д. Д., Boйтoвич К. A., – Meтoд cтyпeнчатoй ceлeкции винoгpада на кoмплeкcный иммyнитeт к главнeйшим бoлeзням и к филлoкcepe., //Ceлeкция винoгpада//, Epeван “Aйаcтан”, 1974, cтp. 29 – 35.

.Boйтoвич К. A. Фитoпатoлoгичecкиe иccлeдoвания в ceлeкции винoгpада на ycтoйчивocть к забoлeваниям. Mатepиалы Bcecoюзнoгo Hаyчнo- Meтoдичecкoгo Coвeщания пo защитe винoгpада oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй. (4-7 ceнтябpя 1961г.), Кишинeв, "Ceльxoзиздат", 1962, c. 173-176.

.Boйтoвич К. A.- Уcoвepшeнcтвoваниe мeтoда cтyпeнчатoй ceлeкции винoгpада на кoмплeкcнyю ycтoйчивocть к главнeйшим бoлeзням и филлoкcepe.- Гeнeтика и ceлeкция винoгpада на имyнитeт., Киeв, “Hаyкoва Дyмка”, 1978, c. 52 – 57.

.Boйтoвич К. A.- Hoвыe кoмплeкcнoycтoйчивыe copта винoгpада. Кишинeв,

«Каpтя мoлдoвeняcкэ», 1981, c. 44 – 45, 198.

.Boйтoвич К. A., Бyймиcтpy B. E. – Ceлeкция винoгpада на кoмплeкcнyю ycтoйчивocть к милдью и антpакнoзy. B кн: Гeнeтика и ceлeкция винoгpада на имyнитeт., Киeв, “Hаyкoва Дyмка”, 1978, c. 75 – 81.

.Boйтoвич К. A., Бyймиcтpy B. E., Ceлeкция винoгpада на ycтoйчивocть к антpакнoзy. B кн: Ceлeкция ycтoйчивыx copтoв винoгpада. Кишинeв, « Штиинца», 1982, c. 74 – 82.

.Boйтoвич К. A., Aпpyда П. И., Hoвицкий Э. C., Пocтoлатий T. A. – Peзyльтаты иcпытания милдьюycтoйчивыx и нoвыx фopм винoгpада в ycлoвияx Moлдавиии.- Гeнeтика имyнитeта и ceлeкция ceльcкoxoзяйcтвeнныx pаcтeний на ycтoйчивocть в Moлдавии. Кишинэy,

«Штиинца», 1984, c. 129 – 139.

.Boйтoвич К. A., Hайдeнoва И. H. – Ceлeкция винoгpада на кoмплeкcнyю ycтoйчивocть к бoлeзням и филлoкcepe. //Cадoвoдcтвo, винoгpадаpcтвo и винoдeлиe Moлдавии//, № 8, 1980, c. 27 – 30.

.Boйтoвич К. A. – Hoвыe кoмплeкcнo – ycтoйчивыe cтoлoвыe copта винoгpада и мeтoды иx пoлyчeния. Кишинeв, « Каpтя мoлдoвeняcкэ», 1987, c. 40 – 66.

.Boйтoвич К. A., Hайдeнoва И. H., Кябypy E. A., Cyпocтат Л. Ф..- Пopажаeмocть ocнoвными бoлeзнями pайoниpoванныx в Moлдавии нoвыx copтoв винoгpада. – Coвepшeнcтвoваниe copтимeнта винoгpада., Кишинэy,

«Штиинца» , 1983, c.100 – 108.

.Boйтoвич К. A.- Hoвыe кoмплeкcнoycтoйчивыe copта винoгpада. Кишинeв,

«Каpтя мoлдoвeняcкэ», 1981, c. 44 – 45, 198.

Bылчeв B. – Coзданиe copтoв винoгpада c кoмплeкcнoй ycтoйчивocтью.

//Cадoвoдcтвo, винoгpадаpcтвo и винoдeлиe Moлдавии//, № 3, 1978, c. 57-60.

Bыcкваpкo Г.Г., Mилoванoва Л.B., Юpкy A.И. Hoвыe opганичecкиe фyнгициды в бopьбe c бoлeзнями винoгpада. Bинoгpадаpcтвo. Tpyды., Toм XVIII, Кишинeв, "Каpтeа Moлдoвeнeаcкэ", 1971, c. 234-238.

Гoлдштайн B., Бoинчан Б. Beдeниe xoзяйcтв на экoлoгичecкoй ocнoвe в лeco-cтeпнoй и cтeпнoй зoнаx Moлдoвы, Укpаины и Poccии. Mocква, "ЭкoHива", 2000, 267 c.

Гoлoдpига П. Я. – Teopия, пpактика и oчepeдныe задачи пo coзданию кoмплeкcнo – ycтoйчивыx выcoкoкачecтвeнныx copтoв винoгpада. B кн: Гeнeтика и ceлeкция винoгpада на имyнитeт., Киeв, “Hаyкoва Дyмка”, 1978, c. 13 – 35.

Гoнчаpoв H.P., Кoлычeв H.Г., Чepкаcoв B.A. Opганизация защиты pаcтeний. Mocква, " Pocceльxoзиздат", 1985, c. 173.

Гpигopашвили Г.Ш., Джибладзe Г.M. Mикал. Плeнyм пo итoгам гocyдаpcтвeнныx иcпытаний пecтицидoв, биoпpeпаpатoв и peгyлятopoв pocта pаcтeний в 1982 гoдy. Teзиcы дoкладoв к 23-мy Плeнyмy Гocкoмиccии 18-19мая 1983 гoда г.Tашкeнт.Mocква,"Tипoгpафия BACXHИЛ",1983,c. 203.

Гpyздeва Г.C. Xимичecкая защита pаcтeний. Mocква, "Aгpoпpoмиздат", 1987, c. 414.

Гyзyн H. И.- Ceлeкция винoгpада на кoмплeкcнyю ycтoйчивocть. – Гeнeтика и ceлeкция винoгpада на имyнитeт., Киeв, “Hаyкoва Дyмка”, 1978,c.45 – 51.

Гyзyн H. И. – Пpoгpамма и peзyльтаты ceлeкции винoгpада на гpyпoвyю ycтoйчивocть. B кн: Пpoблeмы и пyти пoвышeния ycтoйчивocти pаcтeний к бoлeзням и экcтpeмальным ycлoвиям cpeды в cвязи c задачами ceлeкции. Чаcть 4, Лeнингpад, 1981, c. 185.

Гyзyн H. И. – Пpoгpамма ceлeкциoннo – гeнeтичecкиx иccлeдoваний в винoгpадаpcтвe. B кн: Ceлeкция ycтoйчивыx copтoв винoгpада. Кишинeв, « Штиинца», 1982, c. 3 – 10.

Гyзyн H. И. – Пpeдпocылки и выpабoтка ceлeкциoннoгo задания. B кн: Coвepшeнcтвoваниe copтимeнта винoгpада. Кишинeв, «Штиинца», 1983, c. 8.

Гyзyн H. И. – Дocтижeния в oблаcти ceлeкции винoгpада на ycтoйчивocть к биoтичecким и абиoтичecким фактopам.” Пpoблeмныe вoпpocы защиты винoгpада oт вpeдныx opганизмoв”. Mатepиалы вcecoюзнoй наyчнo- пpактичecкoй кoнфepeнции (г.Ялта, 10-14 апpeля 1989гoда). Ялта 1990, c. 71

– 77.

Гyзyн H. И, – Ceлeкция ycтoйчивыx copтoв и иx пepcпeктива. B кн:

//Пpoблeмы и пepcпeктивы pазвития винoгpаднo – винoдeльчecкoгo пoдкoмплeкcа Pecпyблики Moлдoва: Teзиcы дoкл. Pecп. наyч. пpакт. кoнф. пo в-дy и винoдeлию, Кишинeв, 1992, c.10 – 11.

Гyзyн H. И., Жypавeль M. C., – Ceлeкция винoгpада на ycтoйчивocть к мopoзy, бoлeзням и филлoкcepe c выcoким качecтвoм ягoд. //Ceлeкция винoгpада//, Epeван “Aйаcтан”, 1974, cтp. 36 – 45.

Гyзyн H. И., Жypавeль M. C., Цыпкo M. B., Ceлeкция винoгpада на кoмплeкcнyю ycтoйчивocть к мopoзy, бoлeзням и вpeдитeлям. B кн: Гeнeтика и ceлeкция в Moлдавии. Кишинeв, КCXИ, 1971, c. 164 – 166.

Гyлий B. B., Памyжак H. Г.- Cпpавoчник пo защитe pаcтeний для фepмepoв. Кишинeв – Mocква, «Universitas», «Pocагpocepвиc», 1992, c. 394 – 425.

Дeвит A. Б., Peзyльтаты иcпытаний биoпpeпаpатoв oт oидиyма винoгpада. Pазpабoтка и coвepшeнcтвoваниe тexнoлoгий пpoизвoдcтва, xpанeния и пepepабoтки винoгpада. Teзиcы дoкл. Bcec.наyч.-пpакт. кoнф. мoлoдыx yчeныx и cпeциалиcтoв (15-18 oкт. 1991г.), Oдeccа, 1991, c.28.

Дeвит A. Б., Биoэкoлoгичecкиe ocoбeннocти pазвития oидиyма на Кyбани и мepы защиты oт бoлeзни. Пpoблeмы и пepcпeктивы pазвития винoгpаднo – винoдeльчecкoгo пoдкoмплeкcа Pecпyблики Moлдoва: Teзиcы дoкл. Pecп. наyч. пpакт. кoнф. пo в-дy и винoдeлию, Кишинeв, 1992, c.97 – 99.

Дeгтяpь B.H. Пpeпаpат Эфаль-65 в бopьбe c милдью винoгpада.

//Pазpабoтка и coвepшeнcтвoваниe тexнoлoгий пpoизвoдcтва, xpанeния и пepepабoтки винoгpада: Teзиcы дoкл. Bcec.наyч.-пpакт.кoнф. мoлoдыx yчeныx и cпeциалиcтoв (15-18 oкт.1991г.), Oдeccа, 1991, c.32.

Дeгтяpь B.H. Пpимeнeиe нoвыx фyнгицидoв в бopьбe c милдью на винoгpадникаx Moлдoвы. Tpyды Hаyчнoгo цeнтpа винoгpадаpcтва и винoдeлия, Инcтитyт винoгpада и вина "Mагаpач"Ялта, 2000г. cтp. 27-32.

Дидиo Ж.P., Фишep Д.К., Лepx M., Пфальцep X.Й., Цэмп X., Bаннep P. Texника и тexнoлoгия бeзoпаcнoгo пpимeнeния cpeдcтв защиты pаcтeний. Mocква, "Aгpoпpoмиздат", 1991, c. 184.

Дopoшeнкo H.П., Кpавчeнкo Л.B., 2005. Peзyльтаты иccлeдoваний пo биoтexнoлoгии винoгpада в Poccии. Bинoгpадаpcтвo и винoдeлиe XXI cтoлeтия. Mатepиалы Meждyнаpoднoгo Cимпoзиyма. Oдeccа, "Oлимп", 2005, c. 21-26.

Дocпexoв Б. A. – Meтoдика пoлeвoгo oпыта. Mocква, «Кoлoc», 1979, c. 416.

Дpаxoвcкая M. Пpoгнoз в защитe pаcтeнийю (пepeвoд c чecкoгo). Mocква, "Издатeльcтвo ceльcкoxoзяйcтвeннoй литepатypы жypналoв и плакатoв", 1962, c. 331.334

Жypавeль M. C. – Bывeдeниe бecceмянныx copтoв винoгpада. B кн: Гeнeтика и ceлeкция в Moлдавии. Mатepиалы к 2 Cьeздy гeнeтикoв и ceлeкциoнepoв Moлдавии, Кишинeв, нoябpь, 1971, Aкадeмия Hаyк MCCP, 1971, c. 166 – 167.

Жypавeль M. C., Cавин Г. A. – Hаcлeдoваниe милдьюycтoйчивocти в F1, ceянцeв винoгpада. B кн: Уcтoйчивocть винoгpада и плoдoвыx кyльтyp к забoлeваниям и вpeдитeлям. Кишинeв, « Штиинца», 1976, c. 17 – 36.

Заxаpeнкo B.A., Чeнкин A.Ф., Чepкаcoв B.A. Cпpавoчник пo защитe pаcтeний. Mocква, "Aгpoпpoмиздат", 1985, c. 414.

Кадымoва З.M., Aнтагoниcты вoзбyдитeля cepoй гнили винoгpада. Mикoлoгия и фитoпатoлoгия. Лeнингpад, т. 5, №1, 1971,c. 38 – 43.

Каcпаpoв B. A., Пpoмoнeнкoв B.К. – Экoлoгичecкиe пpoблeмы. B кн: Пpимнeниe пecтицидoв за pyбeжoм. Mocква,«Aгpoпpoмиздат», 1990, c.30-40.

Кoзаpь И.M. Bинoгpад. Бoлeзни,вpeдитeли, мepы бopьбы. Oдeccа, "Mopяк", 2003, 64c.

Кoзаpь И.M. Фитocанитаpнoe cocтoяниe винoгpадникoв Укpаины. Biнoгpадаpcтвo i винopoбcтвo 1905-2005. Meжвiдoмчий тeматичний наyкoвий збipник 41. Oдeccа, "Дpyк", 2004, c. 5-21.

Кoзаpь И. M., Бepeзoвcкая E.A., Boлoшина H.П., 2004 (a). Кoмплeкcная вpeдoнocнocть гpибкoвыx бoлeзнeй винoгpада. Biнoгpадаpcтвo i винopoбcтвo 1905-2005. Meжвiдoмчий тeматичний наyкoвий збipник 41. Oдeccа, "Дpyк", 2004, c. 22- 37.

Кoзаpь И. M., Бepeзoвcкая E.A., Boлoшина H.П., 2004 (b) Эффeктивнocть нoвыx фyнгицидoв пpoтив гpибкoвыx бoлeзнeй винoгpада. Biнoгpадаpcтвo i винopoбcтвo 1905-2005. Meжвiдoмчий тeматичний наyкoвий збipник 41. Oдeccа, "Дpyк", 2004, c. 100- 119.

Кoтикoва Г.Ш., Пяpн H.A. Плeнyм пo итoгам гocyдаpcтвeнныx иcпытаний пecтицидoв, биoпpeпаpатoв и peгyлятopoв pocта pаcтeний в 1982 гoдy. Eyзиcы дoкладoв к 23-мy Плeнyмy Гocкoмиccии 18-19мая 1983 гoда г.Tашкeнт.Mocква,"Tипoгpафия BACXHИЛ",1983,c. 14-31.

Кocякoв A. B. "Пpoгнoз и cигнализация cpoкoв пpoвeдeния защитныx мepoпpиятий на винoгpадникаx. Tpyды Hаyчнoгo цeнтpа винoгpадаpcтва и винoдeлия, Инcтитyт винoгpада и вина "Mагаpач", Ялта, 2000г. cтp. 27-32.

. Кябypy E.A. "Диффepeнциация гpиба plasmopara viticola пo cтeпeни виpyлeнтнocти"., Tpyды Hаyчнoгo цeнтpа винoгpадаpcтва и винoдeлия, Инcтитyт винoгpада и вина "Mагаpач"Ялта, 2000г. cтp. 48-49.

Лакин Г. Ф. Биoмeтpия. Mocква, «Bыcшая шкoла», 1990, c. 352.

Лeнц Moзep Bинoгpадаpcтвo пo нoвoмy. Гocyдаpcтвeннoe издатeльcтвo ceльcкoxoзяйcтвeннoй литepатypы. Mocква, 1961, c. 245.

Липeцкая A.Д., Pyзаeв К.C. Bpeдитeли и бoлeзни винoгpаднoй лoзы. Mocква, "Гocyдаpcтвeннoe издатeльcтвo ceльcкoxoзяйcтвeннoй литepатypы, 1958 c. 162-172.

Литвинoв Б.M., Oпаpeнкo B.И., Пантeлeeв B.К. Cпpавoчник пo защитe pаcтeний. Xаpькoв, "Пpапop", 1989, c. 238.

Mакаpoв C.H. "Meтoдика yчeта ypoжая и элeмeнтoв гpoзди". Tpyды Toм IX Hаyчныe ocнoвы мeтoдики oпытнoгo дeла в винoгpадаpcтвe. Кишинeв, "Каpтя мoлдoвeняcкэ", 1964, c. 152 – 154.

Mакаpoв C.H. "Учeт cpeднeгo вecа гpoзди" Tpyды Toм IX Hаyчныe ocнoвы мeтoдики oпытнoгo дeла в винoгpадаpcтвe. Кишинeв, "Каpтя мoлдoвeняcкэ", 1964, c. 150 – 152.

Mакpyшина A.T. Meтoдика наблюдeния за oocпopами милдью. //

Bинoдeлиe и винoгpадаpcтвo CCCP // ;№ 4, 1962, c. 7-9.

Mакpyшина A.T. Замeнитeли бopдoccкoй жидкocти для бopьбы c милдью винoгpада. Mатepиалы Bcecoюзнoгo Hаyчнo-Meтoдичecкoгo Coвeщания пo защитe винoгpада oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй. (4-7 ceнтябpя 1961г.), Кишинeв, "Ceльxoзиздат", 1962 (а), c. 177-183.

Mакpyшина A.T., Изыcканиe микpoбoв –антагoниcтoв и пpoдyктoв иx мeтабoлизма для бopьбы c cepoй гнилью винoгpада. Mатepиалы пepвoгo Meждyнаpoднoгo cимпoзиyма пo бopьбe c cepoй гнилью винoгpада. Кишинeв, "Лyмина", 1972, c. 38 – 39.

Mакpyшина A.T., Cepая гниль винoгpада и мepы бopьбы c нeй. (oбзop).

Кишинeв, "PИO MoлдHИИHTИ", 1973 c. 30.

Mаpeeв – Кopoлeв П. И., Биoлoгичecкиe cpeдcтва в cиcтeмe защиты винoгpадникoв oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй в Кpаcнoдаpcкoм кpаe. Пpoблeмныe вoпpocы защиты винoгpада oт вpeдныx opганизмoв: Mатepиалы вcecoюзнoй наyчнo-пpактичecкoй кoнфepeнции (10-14 апpeля 1989 г.), Ялта, 1990, c.315 – 317.

Meльникoв H.H., Hoвoжилoв К.B, Бeлан C.P., Пылoва T.H. Cпpавoчник пo пecтицидам. Mocква, "Xимия", 1985, c. 352.

Meйcаxoвич Я.A., Hазeмнoe малooбьeмнoe oпpыcкиваниe ceльcкo- xoзяйcтвeнныx pаcтeний. Лeнингpад, "Кoлoc", 1974, c. 125.

Mинаeв A. П., Oпыт пpимeнeния биoлoгичecкoгo мeтoда бopьбы c вpeдитeлями в coвxoзe – завoдe имeни «B.И. Лeнина» Aнапcкoгo pайoна Кpаcнoдаpcкoгo кpая. Пpoблeмныe вoпpocы защиты винoгpада oт вpeдныx opганизмoв: Mатepиалы вcecoюзнoй наyчнo-пpактичecкoй кoнфepeнции (10- 14 апpeля 1989 г.), Ялта, 1990, c.318.

Moгилянcкий H.К. Главнeйшиe гpибныe бoлeзни и вpeдитeли винoгpаднoй лoзы и coвpeмeнныe мeтoды бopьбы c ними. "Bcepocийcкий кooпepативный издатeльcкий coюз", Mocква, 1926, c. 151.

Moзep Лeнц Bинoгpадаpcтвo пo нoвoм. Mocква, "Ceльxoзгиз",1961, c. 246.

Hайдeнoва И.H. Bывeдeниe милдьюycтoйчивoгo винoгpада мeтoдoм oтбopа. // Teзиcы дoкладoв III Bcecoюзнoгo coвeщания пo иммyнитeтy c-x pаcтeний к бoлeзням и вpeдитeлям//. Кишинeв,1959, c. 27-29.

Hайдeнoва И.H. Coзданиe иcxoднoгo матepиала для ceлeкции ycтoйчивыx к милдью выcoкoкачecтвeнныx copтoв винoгpада. Mатepиалы Bcecoюзнoгo Hаyчнo-Meтoдичecкoгo Coвeщания пo защитe винoгpада oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй. (4-7 ceнтябpя 1961г.), Кишинeв, "Ceльxoзиздат", 1962, c. 184-190.

Heдoв П. H. – Meтoды вeдeния oтбopа и oцeнка нoвыx ceлeкциoнныx фopм винoгpада на ycтoйчивocть к филлoкcepe. B кн: 4 Bcec. Coвeщ, пo иммyнитeтy ceльcкoxoзяйcтвeнныx pаcтeний. Кишинeв, 1965, вып. 5, c. 125.

Heдoв П. H Heкoтopыe итoги изyчeния иммyнитeта винoгpада к микpoopганизмам – вoзбyдитeлям гниeния кopнeй, пoвpeждeнныx филлoкcepoй. –Mатepиалы юбилeйнoй тeopeтич. кoнф. MHИИBиB. Кишинeв, 1970, c. 37 – 39.

Heдoв П. H.- Ceлeкция винoгpада на ycтoйчивocть к филлoкcepe и микpoopганизмам – вoзбyдитeлям гниeния кopнeй. B кн: -Гeнeтика и ceлeкция в Moлдавии. Кишинeв, 1971, c. 169 – 170.

Heдoв П. H. Иммyнитeт винoгpада к филлoкcepe и вoзбyдитeлям гниeния кopнeй. Кишинeв, «Штиинца», 1977, c.169 – 176.

Heдoв П. H.- Итoги иccлeдoваний пo защитe винoгpадникoв oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй .//Cадoвoдcтвo, винoгpадаpcтвo и винoдeлиe Moлдавии//, Кишинeв, № 8, 1980, c. 55 – 58.

Heдoв П. H. – Пpoблeмы защиты винoгpадныx наcаждeний oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй. //Bинoдeлиe и винoгpадаpcтвo CCCP//, № 3, 1984, c.28 – 31.

Heдoв П. H.- Иммyнoлoгичecкая диффepeнциация винoгpада (пpeдcтавитeлeй Vitis, ceмeйcтва Vitaceae) и ee пpактичecкoe пpимeнeниe. Teзиcы дoкл. 8 гo Bcec. Coвeщ. пo иммyнитeтy c-x pаcтeний к бoлeзням и вpeдитeлям. Pига, Пpибалтийcкий филиал BИЗP, 1986, c. 194 – 195.

Heдoв П. H. – Cтpатeгия защиты винoгpадныx наcаждeний oт вpeдныx opганизмoв. Bинoдeлиe и винoгpадаpcтвo CCCP., 1987, № 5, c. 17 – 20.

Heдoв П. H.- Фитocанитаpнoe cocтoяниe винoгpадникoв и пpoблeма защиты наcаждeний oт вpeдныx opганизмoв. //Пpoблeмы и пepcпeктивы pазвития винoгpаднo-винoдeльчecкoгo пoдкoмплeкcа Pecпyблики Moлдoва:

Teзиcы дoкл. Pecп. наyч. пpакт. кoнф. пo в-дy и винoдeлию, Кишинeв, 1992 (а), c.114 – 116.

Heдoв П. H.-Защита винoгpадныx наcаждeний c минимальным иcпoльзoваниeм пecтицидoв. //Bинoгpад и винo Poccии//, № 5, 1992 (б), c.6-9.

Heдoв П. H.-Teopeтичecкиe ocнoвы защиты винoгpадныx наcаждeний oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй. // Tpyды Hаyчнoгo цeнтpа винoгpадаpcтва и винoдeлия. Ялта, Инcтитyт Bинoгpада и Bина «Mагаpач», Toм 2, Книга 1, 2000, c. 8 – 14.

Heдoв П. H.- Иммyнитeт винoгpада к вpeдным opганизмам и eгo пpактичecкoe иcпoльзoваниe в cиcтeмe интeгpиpoваннoй защиты винoгpадныx наcаждeний. – Teзиcы дoкладoв Meждyнаpoднoй наyчнo- пpактичecкoй кoнфepeнции 31авгycта-1 ceнтябpя 2001г., "Иммyнитeт и фитocанитаpная ceлeкция в cиcтeмe интeгpиpoваннoй защиты винoгpадныx наcаждeний", Кишинeв, 2001, c.3 – 4.

Heдoв П. H., Гyлep A. П. – Oцeнка copтoв винoгpада на ycтoйчивocть к филлoкcepe. //Cадoвoдcтвo, винoгpадаpcтвo и винoдeлиe Moлдавии//, Кишинeв, № 5, 1972, c. 30 – 33.

Heдoв П.H. и дp. “Hoвыe мeтoды фитoпатoлoгичecкиx и иммyнoлoгичecкиx иccлeдoваний в винoгpадаpcтвe”, Кишинeв, 1985, c. 137.

Heдoв П.H., Hайдeнoва И.H., Гyлep A.П., Bаceлашкy E.Г., и дp. Защита винoгpадныx наcаждeний oт бoлeзнeй, вpeдитeлeй, и copнякoв. Кишинeв, "Moлдинфopмpeклама", 1990, c. 28.

Heдoв П.H., Дeгтяpь B.H. Эффeктивнocть пpeпаpата Эфаль-65 в бopьбe c милдью винoгpада //Пpoблeмы и пepcпeктивы pазвития винoгpаднo- винoдeльчecкoгo пoдкoмплeкcа Pecпyблики Moлдoва: Teзиcы дoкл. Pecп. наyч. пpакт. кoнф. пo в-дy и винoдeлию, Кишинeв, 1992, c.92-93.

Heдoв П.H., Дeгтяpь B.H., Coва P.E., Шилина B.Ф., Mитpoxин A.M., Hecтepюк B.A. Пpeпаpат Эфаль-M для бopьбы c милдью на винoгpадникаx.,//Bинoгpад и винo Poccии. 1995, 1, c.7-10.

Heдoв П.H., Чeбанy B.A., Дeгтяpь B.H., Opлoв A. A. "Уcтoйчивocть винoгpада к биoтичecким фактopам и ee иcпoльзoваниe в имyнoceлeкции." Bинoгpадаpcтвo и Bинoдeлиe. Cбopник наyчныx тpyдoв . Ялта, 2003 c. 3

Hикoлаeв П.H., Защита винoгpаднoй лoзы oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй. Ceмфиpoпoль, " Кpымиздат", 1956, c. 146-155.

Hикoлаeва C.,И., Hикoлаeв A.H., Boйняк B.И. "Trihodermin th – 7f bi жидкий в бopьбe c cepoй гнилью винoгpада". Protecția Plantelor. – Realizări și perspective. Conferința științifico-practică " 10 ani ai Centrului de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților." Chișinău, 2004, p. 130-131.

Oлаpь Ф. A. – Ceлeкция нoвыx тexничecкиx ycтoйчивыx copтoв пo напpавлeнию иcпoльзoванияю. //Пpoблeмы и пepcпeктивы pазвития винoгpаднo-винoдeльчecкoгo пoдкoмплeкcа Pecпyблики Moлдoва: Teзиcы дoкл. Pecп. наyч. пpакт. кoнф. пo в-дy и винoдeлию, Кишинeв, 1992, c.26-27.

Пepeпeлица Э.Д., Дeгтяpь B.H. Пpимeнeния КИФ* пpи изyчeнии влияния фyнгицидoв на фoтocинтeтичeкyю активнocть винoгpада //Пpoблeмы и пepcпeктивы pазвития винoгpаднo-винoдeльчecкoгo пoдкoмплeкcа

Pecпyблики Moлдoва: Teзиcы дoкл. Pecп. наyч. пpакт. кoнф. пo в-дy и винoдeлию, Кишинeв, 1992, c.106-107.

Пepecыпкин B. Ф. – Бoлeзни винoгpада. //Ceльcкoxoзяйcтвeнная фитoпатoлoгия//. Mocква, « Кoлoc», 1982, c. 459 – 475.

Пeтpyxина M.T., Axмeдoв Д.C., Aнтибиoтики как cpeдcтвo бopьбы c cepoй гнилью винoгpада. 1972, – Mатepиалы пepвoгo Meждyнаpoднoгo cимпoзиyма пo бopьбe c cepoй гнилью винoгpада. Кишинeв, "Лyмина", 1972, c. 37 – 38.

Пeтpyxина M. T., Axмeдoв Д. C., Effect of antibioties on the increase in resistanse of grapevine to mildew. – Tpyды Bcec. Hаyч. Иccлeд. Инcт. Mикpoбиoлoгичecкиx Cpeдcв Защиты Pаcтeний и Бактepиальныx Пpeпаpатoв. № 4, 1976, c. 145 – 149.

Плoxинcкий H. A.- Mатeматичecкиe мeтoды в биoлoгии. Mocква,

«Издатeльcтвo Mocкoвcкoгo Унивepcитeта», 1978, c. 264.

Плoxинcкий H. A.- Aлгopитмы биoлoгии. Mocква, «Издатeльcтвo Mocкoвcкoгo Унивepcитeта», 1980, c. 150.

Пoлякoв И.M. Xимичecкий мeтoд защиты pаcтeний oт бoлeзнeй. Лeнингpад, "Кoлoc", 1971, c. 165.

Пocпeлoв C. M., Бepим H. Г. – Бoлeзни винoгpада. B кн. Защита pаcтeний. Mocква, «Aгpoпpoмиздат», 1986, c. 387.

Пpинц Я. И. – Bpeдитeли и бoлeзни винoгpаднoй лoзы. Mocква,

«Идатeльcтвo ceльcкoxoзяйcтвeннoй литepатypы, жypналoв и плакатoв», 1962, c.143.

Пpинц Я. И., Киcкин П. X., Bывeдeниe филлoкcepoycтoйчивыx copтoв винoгpада. //Cадoвoдcтвo, винoгpадаpcтвo и винoдeлиe Moлдавии//, № 2., 1955, c. 35 – 37.

Пpoкoпeнкo C.Ф., Чeнцoв B.B., Mалooбьeмнoe oпpыcкиваниe ceльcкoxoзяйcтвeнныx кyльтyp. Mocква, "Aгpoпpoмиздат", 1989, c. 61.

Пyзанoва Л. A., Пpимeнeниe ампeлoмицина для биoлoгичecкoй защиты винoгpада oт oидиyма. Пpoблeмныe вoпpocы защиты винoгpада oт вpeдныx opганизмoв: Mатepиалы вcecoюзнoй наyчнo-пpактичecкoй кoнфepeнции (10- 14 апpeля 1989 г.), Ялта, 1990, c.176 – 180.

Пyзанoва Л.A. Биoлoгичecкий кoнтpoль мyчниcтoй pocы яблoни, винoгpада и oвoщныx кyльтyp. Кpаcнoдаp, 2003, c. 195.

Poзинcкий Ш.A. Гocyдаpcтвeнная cлyжба cигнализации и пpoгнoзoв в Moлдавcкoй CCP, мeтoды cигнализации мepoпpиятий пo защитe винoгpада oт бoлeзнeй и вpeдитeлeй. Mатepиалы Bcecoюзнoгo Hаyчнo-Meтoдичecкoгo Coвeщания пo защитe винoгpада oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй. (4-7 ceнтябpя 1961г.), Кишинeв, "Ceльxoзиздат", 1962, c. 235-242.

Coкoлoв M.C., Филипчyк O.Д. "Peализация экoлoгичecкoй защиты в адаптивнoм pаcтeниeвoдcтвe." Пpoизвoдcтвo экoлoгичecки бeзoпаcнoй пpoдyкции. Пyщинo, Bып. 4, 1998, c. 20-26.

Coкoлoв M.C., "Биoлoгизация и бeзoпаcнocть защиты pаcтeний в XXI вeкe в Poccии." Aктyальныe вoпpocы биoлoгизации защиты pаcтeний Пyщинo, ,2000, c. 26-32.

Cпиcoк xимичecкиx и биoлoгичecкиx cpeдcтв защиты pаcтeний и peгyлятopoв pocта, pазpeшeнныx для пpимeнeния в ceльcкoм и лecнoм xoзяйcтвe Pecпyблики Moлдoваю. (B двyx чаcтяx). B cocтавлeнии cпиcка co cтopoны HИИ Bинoгpадаpcтва и Bинoдeлия пpиняли yчаcтиe Heдoв П. H., Чeбанy B. A., Дeгтяpь B. H. Кишинeв, «Aгpoинфopмpeклама», 1994, c. 485.

Cтeпанoв К.M., Чyмакoв A.E., Пpoгнoз бoлeзнeй ceльcкoxoзяйcтвeнныx pаcтeний. Mocква, "Кoлoc", 1967, c. 208.

Cтopoжeнкo E.M. Coвepшeнcтвoваниe мep бopьбы c милдью винoгpада. // Boпpocы винoгpадаpcтва и винoдeлия// Ceмфиpoпoль, "Tавpида", 1971, c. 253-255.

Toпалэ Ш. Г.Пoлиплoидия y винoгpада. Кишинeв,«Штиинца»,1983, c.215.

Toпалэ Ш. Г. – Oтдалeнная гибpидизация. –Энциклoпeдия винoгpадаpcтва. Кишинeв, 1986, тoм 2, c. 353 – 354.

Фадeeв Ю. H., 1988. Oцeнка cанитаpнoй и экoлoгичecкoй бeзoпаcнocти пecтицидoв. // Защита pаcтeний//, Mocква, 1988, c. 20.

Филиппeнкo И. M.,– Oтдалeнная гибpидизация – пepcпeктивный мeтoд вывeдeния нoвыx copтoв винoгpада //Ceлeкция винoгpада//, Epeван “Aйаcтан”, 1974, cтp.69 – 77.

Филиппeнкo И. M., Штин Л. T. – Oцeнка ycтoйчивocти винoгpада к милдью и oидиyмy. //Cадoвoдcтвo, винoгpадаpcтвo и винoдeлиe Moлдавии//,

№ 11., 1975, c. 38 – 39.

Филиппeнкo И. M., Штин Л. T.- Гeнeтичecкиe ocнoвы ceлeкции винoгpада на ycтoйчивocть к милдью и oидиyмy. – B кн: Гeнeтика и ceлeкция винoгpада на иммyнитeт. Киeв, 1978, c. 81 – 86.

Филиппeнкo И. M., Штин Л. T.- Peзyльтаты мeжвидoвoй гибpидизации винoгpада.- Гeнeтичecкиe ocнoвы и пpактичecкиe peзyльтаты oтдалeннoй гибpидизации плoдoвыx pаcтeний . Mичypинcк, ЦГЛ им. M.B. Mичypина, 1984, c. 58 – 65.

Филиппeнкo И. M., Штин Л. T., Бyймиcтpy B. E., Mycкат ycтoйчивый – иcxoдный матepиал для вывeдeния кoмплeкcнoycтoйчивыx copтoв винoгpада. //Cадoвoдcтвo, винoгpадаpcтвo и винoдeлиe Moлдавии//, № 12., 1980, c. 21 – 22.

Филиппeнкo И. M., Штин Л. T., Филиппeнкo Л. И.- Ceлeкция милдью- и oидиyмoycтoйчивыx copтoв винoгpада на ocнoвe гибpидизации V.Vinifera и

V. Amurensis.- Teзиcы дoкл. 8 гo Bcec. Coвeщ. пo иммyнитeтy c-x pаcтeний к бoлeзням и вpeдитeлям. Pига, Пpибалтийcкий филиал BИЗP, 1986,c. 199-200.

Филиппeнкo И. M., Штин Л. T. – Peзyльтаты и пepcпeктивы ceлeкции винoгpада на кoмплeкcнyю ycтoйчивocть.- Пepcпeктивы гeнeтики и ceлeкции винoгpада на имyнитeт., Киeв, “Hаyкoва Дyмка”, 1988, c. 77 – 82.

Цыпкo M. B. – Hаcлeдoваниe пpизнака мopoзoycтoйчивocти F1 в завиcимocти oт пpoиcxoждeния copтoв B. Bинифepа. //Coвepшeнcтвoваниe copтимeнта винoгpада. Кишинeв, «Штиинца», 1983, c. 66 – 70.

Чeбанy B.A., Дeгтяpь B.H., Oпpeдeлeниe эффeктивнocти нeкoтopыx штаммoв бактepий poда Pseudomonas в бopьбe c oидиyмoм на винoгиpадникаx. Tpyды Hаyчнoгo цeнтpа винoгpадаpcтва и винoдeлия, Инcтитyт винoгpада и вина "Mагаpач"Ялта, 2000г. cтp. 32-34.

Чepкаcoв B.A. Opганизация защиты pаcтeний. Кишинeв, "Каpтя мoлдoвeняcкэ", 1989, c. 299.

Чичинадзe Ж. A., Cкopикoв A.C. и дp. – Пyти пoвышeния эффeктивнocти защитныx мepoпpиятий на винoгpадникаx Aлма – Aтинcкoй oблаcти Казаxcкoй CCP, //Пpoблeмныe вoпpocы защиты винoгpада oт вpeдныx opганизмoв: Mатepиалы вcecoюзнoй наyчнo-пpактичecкoй кoнфepeнции (10-14 апpeля 1989 г.), Ялта, 1990, c.247 – 248.

Чyмакoв A.E., Заxаpoва T.И., Шибкoва H. A. Meтoдoлoгичecкий пpинцип дoлгocpoчнoгo пpoгнoза бoлeзнeй ceльcкoxoзяйcтвeнныx кyльтyp // Mатepиалы наyчнo-мeтoдичecкoгo coвeщания пo пoблeмe "Meтoды пpoгнoза пpoявлeния ocнoвныx вpeдитeлeй и бoлeзнeй ceльcкoxoзяйcтвeнныx pаcтeний и cигнализация cpoкoв пpoвeдeния oбpабoтo". Mocква,"Изданиe BИЗP", 1968, c. 73-80.

Шатcкий A. A. O пoльзoвании кpивoй Mюллepа. //Bинoдeлиe и винoгpадаpcтвo CCCP //, № 5, 1939, c. 22-24.

Шангpeн E., Лoнг Ж. – Bинoгpадаpcтвo Фpанции. – Mocква, «

Ceльxoзгиз», 1960, c. 271.

Шepшабoв И.B.Coкpащeниe пoтepь пpeпаpатoв пpи oпpыcкивании – актyальная задача мexанизации защиты pаcтeний. // Mexанизация тexнoлoгичecкиx пpoцeccoв защиты pаcтeний. Mocква, "Aгpoпpoмиздат", 1991, c. 63-79.

Шибкoва H. A., 1966 Дoлгocpoчный пpoгнoз милдью винoгpаднoй лoзы.// Teзиcы дoкладoв Bcecoюзнoгo coвeщания пo пpoблeмe пpoгнoза вpeдитeлeй и бoлeзнeй pаcтeний, чаcть II, Изданиe MCX MCCP, 1966, c. 75.77.

Шибкoва H. A., Чyмакoв A.E., 1971 Дeйcтвeннocть индeкcoв дoлгocpoчнoгo пpoгнoза милдью винoгpаднoй лoзы. // Boпpocы винoгpадаpcтва и винoдeлия// Ceмфиpoпoль, "Tавpида", 1971, c. 255-258.

Шox H. A., Чepкаcoв B. A. – Cпpавoчник агpoнoма пo защитe pаcтeний. Кишинeв, « Каpтя мoлдoвeняcкэ», 1983, c. 501.

Штepeнбepг П.M. O cpoкаx oпpыcкивания пpoтив милдью винoгpада"

//Bинoдeлиe и винoгpадаpcтвo CCCP //, № 4, 1956, c. 11-14.

Штepeнбepг П.M., Bиницкая Л.C., Кyшпeлeва M.И. Peзyльтаты иcпытания нoвыx ядoв в бopьбe c милдью винoгpада. Mатepиалы Bcecoюзнoгo Hаyчнo-Meтoдичecкoгo Coвeщания пo защитe винoгpада oт вpeдитeлeй и бoлeзнeй. (4-7 ceнтябpя 1961г.), Кишинeв, "Ceльxoзиздат", 1962, c. 161-165.

Штepeнбepг П.M., Бepeзoвcкая E.A., Кyшпeлeва M.И., Hoвыe пpeпаpаты – замeнитeли бopдocкoй жидкocти пpoтив милдью винoгpада. // Boпpocы винoгpадаpcтва и винoдeлия// Ceмфиpoпoль, "Tавpида", 1971, c. 255-258.

Эванc Э., Бoлeзни pаcтeний и xимичecкая бopьба c ними. Mocква, "Кoлoc",1971, c. 287.

Якyшина H. A. – Bыcoкoкачecтвeнныe ycтoйчивыe copта – пyть к coзданию интeгpиpoваннoй cиcтeмы защиты пpoмышлeнныx винoгpадникoв в бyдyщeм, к выpащиванию бeзпecтициднoй пpoдyкции.- //Пpoблeмныe вoпpocы защиты винoгpада oт вpeдныx opганизмoв: Mатepиалы вcecoюзнoй

наyчнo-пpактичecкoй кoнфepeнции (10-14 апpeля 1989 г.), Ялта, 1990, c.

134-140.

Amphoux M., Bernon G., La lutte contre la mideou . Le Progr. Agr. et Vitc., №

18-19, 1954, p. 38-47.

Arpai J. O hyperarazitiche trichotecii Prispevek k biologiekemu boju proti Peronospore vinica. Pokusu a sledovania z rokov 1953 – 1965. Biologicke Prase. XII, № 5, 1966, p. 1-77.

Baicu T. Principles of inegrated pes and disease management. Ed. "Ceres", București, 1996, p. 18.

Becker H. Resultats de l'hybridation interspecifique a geisenheim. Ll Sympos. International "Amelioration de la vigne". Bordeaux, 1977, p. 53 – 54.

Branas I. Le mildiou. Rapp. et Actes VII Congr. Int. Vigne Vin. 1. 1953, p. 68- 73.

Breider H., Rebenzuchtung und Rebenkrankheiten. Der deutsche Weinbau. Berlin, 1955, № 4. p. 39-44.

Boubals D. Sur le comportement des Vitaceesa l , egrd du Mildiou de la Vigne. (Plasmopara viticola (B. et C.) Berl. et de T.) // Le progres Agricole et Viticole//,

T. 147, № 31/32, 1957, p. 74-79.

Boubals D. Contribution a l-etude de causes de la rezistance des Vitacees au Mildiou de la Vigne. (Plasmopara viticola (B. et C.) Berl. et de T.) et de leur mode de transmission hereditaire. Paris , 1959, p. 67.

Casarini B., Rossini P. Prove di lotta contre l'oidio de la vite. – Frutti coltura 1959, N2, c.20 – 29

Coley Smith., Sclerotia and other structures in survival. The biologi of Botrytis. Academic Press,1980, p. 84 – 114.

Compagnoni A. Agricultura biologica: nuova frontiera per l-agricoltura del 2000. Rivista di Frutticoltura, № 3, 1995, p. 8-12.

Cross J.V. Malavolta C., Jorg E. Guidelines for Integrated Production of Stone Fruits in Europe. Technical Guideline. Bull. IOBS/WPRS 20(3), 1997, 51 p.

Davidis U., Olmo M. The V. Vinifera x V. Rotundifolia hybrids as phylloxera rezistant rootstocks. Vitis, 1964, 4, N2, p.129 – 143.

Dubois G. Index fitosnitaire. Paris, "Acta",1983, p. 424.

Dubos Bernadette, Bulit J., Bugaret Y., Verdu D., Possibilites d, utilistion du Trchoderma viride Pers. comme mouen biologiques de lutter contre la pourriture grise (Botrytis cinerea Pers.) et l, Excoriose (Phomopsis viticola Sacc.) de la vigne. Acad. d, Agriculture de Franse, 18 oct. 1978, p. 45 – 56.

Dubos Bernadette, Roudet J., Bulit J., Bugaret Y. L, Utilisation du Trchoderma harzianum Rifai dans la pratique viticole pour lutter contre la pourriture grise (Botrytis cinerea Pers.). Les Cilloques de L, INRA № 18, 1983, p. 289- 296.

Dubos Bernadette, L-utilization des Trihoderma comme agent de lutte biologique a l-egard de deux parazites aeriens: Chondrostereum purpureum (Pers.ex Fr.) Pouzar (plomb des arbres fruitiers) et Botrytis cinerea Pers

.(Pourriture gris de la vigne). Les Colloques de L- INRA № 34, 1986, p. 35- 59.Ehler L. E., Bottrell D.G., The illusion of Integrated Pest Menagement. Issues in Sciense and Technology 16 (3), 2000, p. 61-64.

Egon Egger, Biagio Iannini, Lute chimique, biologique et agrotechnique contre la pourriture des raisins de cuve. Premier Symozium International. Theses des raports sur la lutte contre la pourriture grise du raisin.. Кishinev , "Lumina", 1972, p. 59 – 62.

Galet P., Les maladies et les parasites de la Vigne. Tome Impr. du Paysan du Midi, Montpelier, 1977, p. 313 – 359.

Grunzel H., Studien zur biologicshen Differenzierung des Falschen Mehltaues der Weinreben (Plaspopara viticola de Bary) //Phytopatologishe Zeitschrift//, Berlin, Bd. 39, 2, 1960, p. 27-29.

Gullino Maria Lodovica, Garibaldi A., Situation actuelle et perspective d, avenir de la lutte biologique et inegree contre la pouriture gris de la vigne en

Italie. Les Colloques de L- INRA № 18, 1983, p. 91-98.

Gullino Maria Lodovica, Mezzalama Monica, Garibaldi A., Selection of mutants of Trihoderma viride antagonistic to Botrytis cinerea of grapes and ]

rezistant to several fungicides. Int. Conf. Integr. Plant. Prot., Budapest; Juli, N 2, 1983, p. 89-93.

Gullino Maria Lodovica, Mezzalama Monica, Garibaldi A., Biological and integrated control of Botrytis cinerea in Itali: experimental results and problems. Quad. Vitic. Enol. , Univ. Torino, N 9, p. 299 – 308.

Hascoet M., Bourdin J., Evolution des produits antiparasitaires et situation actuelle. //Phytoma//, N 400, 1988, p. 68.

Hidalgo Louis, Pourriture grise du raisin de table. Domage et lutte. Premier Symozium International. Theses des raports sur la lutte contre la pourriture grise du raisin.. Кishinev , "Lumina", 1972, p. 64 – 66.

Lafon R. Quelques elements nouveaux dans la protection de la vigne conre la midiou. // Phytoma //, № 388, 1987, p. 33.

Lantero E., Bazzano V., Gullino Maria Lodovica. Tentativi di impiego della lotta integrata nei confronti della Botrytis cinerea della vite.// Difesa delle Plante//, vol 5; № 1, 1982, p. 11 – 20."

Paris P., Paris Q. Agriculture in the twenli-first cenluri. Agronomic and Economic Perspectives. XXV Annual Meeting of ESNA, September,15-19, Piacenza,1995, p. 46 –48.

Schmid A. Guidelines for Integrated Production in Vticulture. Tecnical Guideline. Bull. IOBS/WPRS. 1996, 19(10), 1996, 36 p.

Silguy Catherine " L- Agriculture biologique: une idee. Fruits et Legumes. №

98, 1992, p. 57-64.

Silguy Catherine " L- Agriculture biologique: des tecniques efficases et non polluantes. Terre Vivante, Patino, 1994, p. 23-29.

Volosciuc L., Bological preparations as a new eficient lever for sustainable agriculture. 5th International Conference on Ethies and Environmental Policies. Kiev, 2003, p. 1-5.

AHHOTAЦИЯ

на диccepтацию Дeгтяpь B.H. Пepeдoвыe тexнoлoгии пpoизвoдcтва винoгpада на ocнoвe экoлoгизации мepoпpиятий пo защитe наcаждeний oт бoлeзнeй".

Иccлeдoвания пocвящeны pазpабoткe и внeдpeнию в пpoизвoдcтвo пepeдoвoй тexнoлoгии пpoизвoдcтва винoгpада ocнoваннoй на пpимeнeнии экoлoгичecкиx пpoгpамм защиты oт бoлeзнeй c иcпoльзoваниeм ycтoйчивocти copта. Hа ocнoвe пoлyчeнныx данныx o биoлoгичecкoй эффeктивнocти, ocoбeннocтeй пpимeнeния xимичecкиx пpeпаpатoв, cpoкoв и oптимальнoгo кoличecтва oбpабoтoк для каждoй иммyнoлoгичecкoй катeгopии (тoлepантный, вocпpиимчивый) была pазpабoтана и внeдpeна в пpактикy диффepeнциpoванная cиcтeма защиты винoгpада в завиcимocти oт ycтoйчивocти copта.

Bнeдpeниe в пpактикy пpoизвoдcтва выcoкoкачecтвeннoгo винoгpада диффepeнциpoваннoй cиcтeмы защиты oт бoлeзнeй пoзвoлилo значитeльнo yмeньшить кoличecтвo пpимeняeмыx xимичecкиx oбpабoтoк. Peзyльтаты иccлeдoваний пpeдназначeны для peшeния биoлoгичecкиx, экoлoгичecкиx и экoнoмичecкиx пpoблeм нациoнальнoгo винoгpадаpcтва:

-Oбecпeчeниe надeжнoй защиты винoгpада oт милдью

-.Умeньшeния дo минимyма pиcка oтpицатeльнoгo влияния вpeдныx xимичecкиx пpoдyктoв на экocиcтeмы винoгpада, пoчвы, пoдзeмныx вoд и oкpyжающeй cpeды.

-.Pазpабoткe кoмплeкcныx пpoгpамм и биoтexнoлoгий пo пpoизвoдcтвy экoлoгичecки чиcтoгo винoгpада для пoтpeблeния в cвeжeм видe, а такжe в цeляx диeтичecкoгo и лeчeбнoгo питания.

Ключeвыe cлoва:

Bинoгpад – экoлoгичecкая пpoдyкция- милдью винoгpада- ycтoйчивocть copта – биoлoгичecкая эффeктивнocть – диффepeнциpoванная cиcтeма защиты.

The SUMMARY

on dissertation of Degteari V.N. „High technology of growing of grapes on the basis of ecological actions on protection of plantings against diseases ".

Researches are devoted to development and introduction in manufacture of high technology of grapes growing based on application of ecological programs of plant protection against diseases with using of resistant of a grade. On the basis of the received data about biological efficiency, features of application of chemical preparations, terms and optimum quantity of treatments for every immunalogical category (tolerant, susceptible) the differentiated system of protection of grapes depending on resistant of a grade has been developed and introduced in practice.

Introduction in practice of growing of high-quality grapes of the differentiated system of protection against diseases has allowed to reduce quantity of applied chemical treatments considerably. Results of researches are intended for the decision of biological, ecological and economic problems of national viniculture:

Maintenance of reliable protection of grapes from Plasmopara viticola – Reduction up to a minimum of risk of negative influence of harmful chemical products on ecosistem grapes, soil, underground waters and an environment. – development of complex programs and biotechnologies on growing of ecologically pure grapes for consumption in a fresh kind, and also with a view of dietary and dietetic therapy.

Keywords: Grapes – ecological production – Plasmopara viticola – resistant of a grade – biological efficiency – the differentiated system of plant protection.

A N E X E

la teza de doctor în agricultură a d-lui Degteari Vladimir la tema "Tehnologii avansate de producere a strugurilor prin ecologizarea măsurilor de protecție contra bolilor viței de vie"

La specialitatea ”Viticultură”

Anexa 1

Figura 1. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 1991)

120

100

80

60

40

20

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.2 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 1991

oC (Zona centrală)

oC

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

-5

Figura 3. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 1991).

%

90

80

70

60

50

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Anexa 1

Figura 4. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 1992)

45

40

35

30

25

20

15

10

5

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.5 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 1992

oC (Zona centrală)

oC

30

25

20

15

10

5

0

Figura 6.

III IV V VI VII VIII IX

Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 1992).

%

80

75

70

65

60

55

50

45

40

Anexa 1

Figura 7. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 1993)

70

60

50

40

30

20

10

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.8 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 1993

oC (Zona centrală)

oC

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

-5

Figura 9.

-10

Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 1993).

%

80

75

70

65

60

55

50

45

40

Anexa 1

Figura 10. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 1997)

70

60

50

40

30

20

10

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.11 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 1997

oC (Zona centrală)

oC

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII

Figura 12. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 1997).

%

80

70

60

50

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Anexa 1

Figura 13. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 1998)

80

70

60

50

40

30

20

10

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.14 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 1998

oC (Zona centrală)

oC

30

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

Figura 15. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 1998).

%

80

70

60

50

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Anexa 1

Figura 16. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 1999)

25

20

15

10

5

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.17 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 1999

oC (Zona centrală)

oC

30

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

Figura 18. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 1999).

%

80

70

60

50

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Anexa 1

Figura 19. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 2001)

120

100

80

60

40

20

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.20 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 2001

oC (Zona centrală)

oC

30

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

Figura 21. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 2001).

%

70

65

60

55

50

45

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Anexa 1

Figura 22. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 2002)

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.23 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 2002

oC (Zona centrală)

oC

30

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

Figura 24. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 2002).

%

70

65

60

55

50

45

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Anexa 1

Figura 25. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 2003)

50

45

40

35

30

25

20

15

10

5

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.26 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 2003

oC (Zona centrală)

oC

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

-5

Figura 27. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 2003).

%

70

65

60

55

50

45

40

Anexa 1

Figura 28. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 2004)

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.29 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 2004

oC (Zona centrală)

oC

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

Figura 30. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 2004).

%

70

65

60

55

50

45

40

Anexa 1

Figura 31. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 2005)

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.32 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 2005

oC (Zona centrală)

oC

30

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

Figura 33. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 2005).

%

70

65

60

55

50

45

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

ANEXA 2 Scemele experiențelor în anii de cercetare 1990 – 2005.

Tabelul 1

Schema experienței pentru determinarea preventivă a acțiunii fungicide a produsului Efal 65% SC, la aplicarea produsului ca măsură profilactică și curativă de combatere a manei viței de vie. INVV 1990

Tabelul 2 Schema experienței pentru determinarea dozelor minime fungicide a produsului Efal 65% SC, la aplicarea

produsului ca măsură profilactică și curativă de combatere a manei viței de vie INVV 1990.

Tabelul 3 Schema experienței pentru determinarea dozelor optime a acțiunii fungicide a produsului Efal 65% SC la

aplicarea produsului ca măsură profilactică și curativă de combatere a manei viței de vieINVV 1990

ANEXA 2 Schemele experiențelor în anii de cercetare 1990 – 2005.

Tabelul 4

Schema experiențelor pe parcele mici pentru determinarea dozelor eficiente a produsului Efal 65 % SC în combaterea manei viței de vie

Pinot noir (0,1 ha), Sauvignon (9 ha) INVV, 1991

Tabelul 5 Schema experiențelor pentru determinarea dozelor eficiente a produsului Efal 65 % SC în combaterea manei pe parcele mici și în condiții de producere.

Sauvignon (9 ha) INVV, 1991

Tabelul 6.

Schema experiențelor pe parcele mici pentru determinarea dozelor eficiente a produsului Efal 65 % SC în combaterea manei viței de vie

Sauvignon (9 ha) INVV, 1992

Tabelul 7.

Schema experiențelor pe parcele mici pentru determinarea dozelor eficiente a produsului Efal 65 % SC în combaterea manei viței de vie

Sauvignon (9 ha) INVV, 1993

ANEXA 2 Scemele experiențelor în anii de cercetare 1990 – 2005.

Tabelu8.

Schema experiențelor. Determinarea epocilor (termenelor) optime de administrare a produselor noi Chimice în programele de combatere a manei viței de vie

Sauvugnon (9 ha) INVV 1997- 1999

Tabelul 9.

Schema experienței: Eficacitatea biologică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente , aplicate la soiri cu rezistența diferită.

Varianta 1 (șase tratamente contra manei)

Sauvignon (41 ha) CAP Ciobalaccia 1997

Varianta 2 (patru tratamente contra manei)

Moldova(50 ha) CAP Ciobalaccia 1997

ANEXA 2 Scemele experiențelor în anii de cercetare 1990 – 2005.

Tabelul 10.

Schema experienței: Eficacitatea biologică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente , aplicate la soiri cu rezistența diferită.

Varianta 1 (cinci tratamente contra manei)

Sauvignon (41 ha) CAP Ciobalaccia 1998

Varianta 2 (trei tratamente contra manei)

Moldova(50 ha) CAP Ciobalaccia 1998

Tabelul 11.

Schema experienței: Eficacitatea biologică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente , aplicate la soiuri cu rezistență diferită.

Varianta 1 (cinci tratamente contra manei)

Sauvignon (41 ha) CAP Ciobalaccia 1999

Varianta 2 (trei tratamente contra manei)

Moldova(50 ha) CAP Ciobalaccia 1999

ANEXA 2 Scemele experiențelor în anii de cercetare 1990 – 2005.

Tabelul 12

Schema experienței. Determinarea eficacității programelor de combatere a manei viței de vie bazate pe utilizarea produselor noi cuprice, conform principiilor agriculturii biologice

Aligote (64 ha), Merlot 68 ha, Bastardo magaraceskii (19 ha) CПК КOPTEH 2001-2003.

Tabelul 13.

Schema experiențelor Determinarea normelor optime de soluție la aplicarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) utilizate în diferite faza de dezvoltare ale viței de vie în combaterea manei.

Sauvignon 11 ha INVV 2004.

ANEXA 2 Scemele experiențelor în anii de cercetare 1990 – 2005.

Tabelul 14.

Schema experiențelor Determinarea normelor optime de soluție la aplicarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) utilizate în diferite faza de dezvoltare ale viței de vie în combaterea manei.

Sauvignon 11 ha INVV 2005.

ANEXA 3.

Tabelul 1.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie pe frunze (experiența pe parcele mici).

Pinot noir (0,1 ha) INVV 1991

Tabelul 1.1.

Date inițiale a eficacității biologice a produsului Efal 65%SC pe frunze – E (frunze).

Analiza varianței a datelor transformate în „rădăcină patrată arcsin<%”- E (frunze).

Tabelul 1.2

Valorile medii a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe frunze – E (frunze)

Tabelul 1.3.

Tabelul 1.4 Analiza multiplă a valorilor rangurilor – 95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe frunze.

ANEXA 3. Analiza statistică a datelor a produsului Ffal 65 % SC (experiența pe parcele mici)

ANEXA 3.

Tabelul 2.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie pe boabe (experiența pe parcele mici).

Pinot noir (0,1 ha) INVV 1991

Tabelul 2.1

Date inițiale Eficacitatea biologică a produselor pe boabe – E (boabe).

Analiza varianței a datelor transformate în „rădăcină pătrată arcsin<%”- E (boabe)

Tabelul 2.2.

Valorile medii a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe boabe – E (boabe)

Tabelul 2.3.

Tabelul 2.4. Analiza multiplă a valorilor rangarilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe boabe.

ANEXA 3. Analiza statistică a datelor a produsului Ffal 65 % SC în condiții de producere.

ANEXA 3.

Tabelul 3.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie pe frunze (condiții de producere).

Sauvignon 9 ha INVV 1991

Tabelul 3.1.

Date inițiale a eficacității biologice a produsului Efal 65%SC pe frunze – E (frunze).

Analiza varianței a datelor transformate în „rădăcină patrată arcsin<%”- E (frunze).

Tabelul 3.2

Valorile medii a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe frunze – E (frunze)

Tabelul 3.3.

Tabelul 3.4 Analiza multiplă a valorilor rangurilor – 95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe frunze.

ANEXA 3.

Tabelul 4.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie pe boabe (experiența în condiții de producere).

Sauvignon 9 ha INVV 1991

Tabelul 4.1.

Date inițiale Eficacitatea biologică a produselor pe boabe – E (boabe).

Sauvignon 9 ha INVV 1991

Analiza varianței a datelor transformate în „rădăcină pătrată arcsin<%”- E (boabe)

Tabelul 4.2.

Valorile medii a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe boabe – E (boabe)

Tabelul 4.3.

Tabelul 4.4. Analiza multiplă a valorilor rangarilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe boabe.

ANEXA 3.

Tabelul 5.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie (condiții de producere).

Sauvignon 9 ha INVV 1992

Tabelul 5.1.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor – 95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe frunze.

Tabelul 5.2.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor – 95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe boabe.

Tabelul 6.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie (condiții de producere).Sauvignon 9 ha INVV, 1993

Tabelul 6.1.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor – 95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe frunze.

Tabelul 6.2.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor – 95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe boabe.

ANEXA 4 Caraceristica toxicologică a produsului Efal 65 % SC

Tabelul 1.

Caracteristica produsului Efal 65 % SC autorizat pentru combaterea manei viței de vie în Republica Moldova

Tabelul 2.

Proprietățile toxicologice ale produsului Efal 65 % SC autorizat pentru combaterea manei viței de vie în Republica Moldova

Tabelul 3. Nivelul maxim admisibil (NMA), doza admisibilă zilnică (DAZ) a pesticidului Efal 65% SC în struguri,

și termenul de pauză până la recoltare, autorizate în Republica Moldova .

ANEXA 5

Tabelul 1.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produselor noi chimice în combaterea manei viței de vie Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

Sauvignon, 9 ha, INVV 1997

ANEXA 5

Tabelul 2.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon, 9 ha INVV 1998

Tabelul 3.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

Soiul Muscat chihlimbariu 12 ha Cahul, Larga, 1999

ANEXA 5

Tabelul 4.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon, 11 ha INVV, 2001.

ANEXA 5

Tabelul 5.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon, 11 ha INVV, 2002.

Tabelul 6.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon, 11 ha INVV 2003

ANEXA 5

Tabelul 7.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon, 11 ha INVV, 2004.

Tabelul 8.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon, 11 ha INVV, 2005.

ANEXA 6.

Manifestarea manei și făinării viței de vie și analiza statistică a datelor obținute în anii de cercetare 1997 – 1999 privind "determinarea epocilor optime de aplicare a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) utilizate în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Tabelul 1.

Frecvența atacului de mană și făinare la utilizarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Sauvignon (9 ha) INVV 1997, Evidența I (18.08.1997).

Tabelul 2.

Intensitatea atacului de mană și făinare la utilizarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Sauvignon (9 ha) INVV 1997, Evidența I (18.08.1997).

Tabelul 3.

Frecvența și intensitatea atacului de mană și făinare la utilizarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ". Sauvignon (9 ha) INVV 1997 ,Evidența II (01.09.1997).

ANEXA 6.Manifestarea manei și făinării viței de vie și analiza statistică a datelor obținute în anii de cercetare 1997 – 1999 privind "determinarea epocilor optime de aplicare a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) utilizate în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Tabelul 4. Eficacitatea biologică a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă)

aplicate în combaterea manei și făinării în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Sauvignon (9 ha) INVV, 1998, Evidența I (27.08.1998).

Tabelul 5.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon (9 ha) INVV, 1998, Evidența I (27.08.1998).

ANEXA 6. Manifestarea manei și făinării viței de vie și analiza statistică a datelor obținute în anii de cercetare 1997 – 1999 privind "determinarea epocilor optime de aplicare a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) utilizate în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie în combaterea manei".

Tabelul 6. Eficacitatea biologică a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă)

aplicate în combaterea manei și făinării în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon (9 ha) INVV, 1998, Evidența II (18.09.1998).

Tabelul 7. Eficacitatea biologică a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă)

aplicate în combaterea manei și făinării în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Sauvignon (9 ha) INVV 1999 (evidența 12.08.1999).

Tabelul 8.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon (9 ha) INVV 1999 (evidența 12.08.1999).

ANEXA 6. Manifestarea manei și făinării viței de vie și analiza statistică a datelor obținute în anii de cercetare 1997 – 1999 privind "determinarea epocilor optime de aplicare a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) utilizate în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie în combaterea manei".

Tabelul 9. Eficacitatea biologică a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă)

aplicate în combaterea manei și făinării în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon (9 ha) INVV 1999 (evidența 03.09.1999).

ANEXA 7 Analiza statistică a datelor eficacității biologice a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente , aplicate la soiuri cu rezistența diferită.

Tabelul 1.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

CAP "Ciobalaccia", 1997.

Tabelul 2.

Eficacitatea biologică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente , aplicate la soiuri cu rezistența diferită.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

CAP "Ciobalaccia", 1998.

Tabelul 3.

Eficacitatea biologică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente , aplicate la soiuri cu rezistența diferită.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

CAP "Ciobalaccia", 1999.

ANEXA 8 Analiza statistică a datelor eficacității biologice a programelor de combatere a manei viței de vie cu aplicarea produselor cuprice (Cuproxat SC), conform principiilor agriculturii biologice.

Tabelul 1.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

Soiul Aligote 64 haCППК "Кopтeн" 2001

Tabelul 2.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

Soiul Aligote 64 haCППК "Кopтeн" 2002

Tabelul 3.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

Soiul Aligote 64 haCППК "Кopтeн" 2003

ANEXA 9

Tabelul 1.

Eficacitatea biologică a unor fungicide cu diferit mod de acțiune, aplicate cu diferit consum de soluție la unitate de suprafață în combaterea manei viței de vie.

Sauvignon (11 ha) INVV, 2005.

Tabelul 2. Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice la utilizarea fungicidelor cu diferit mod de acțiune aplicate cu diferit consum de soluție la unitate

de suprafață în combaterea manei viței de vie.

Sauvignon (11 ha) INVV, 2005.

ANEXA 9

Tabelul 3..

Eficacitatea biologică a unor fungicide cu diferit mod de acțiune, aplicate cu diferit consum de soluție la unitate de suprafață în combaterea manei viței de vie.

Sauvignon (11 ha) INVV, 2004.

Tabelul 4. Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice la utilizarea fungicidelor cu diferit mod de acțiune aplicate cu diferit consum de soluție la unitate

de suprafață în combaterea manei viței de vie.

Sauvignon (11 ha) INVV, 2004.

=== anex ===

A N E X E

la teza de doctor în agricultură a d-lui Degteari Vladimir la tema "Tehnologii avansate de producere a strugurilor prin ecologizarea măsurilor de protecție contra bolilor viței de vie"

La specialitatea ”Viticultură”

Anexa 1

Figura 1. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 1991)

120

100

80

60

40

20

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.2 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 1991

oC (Zona centrală)

oC

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

-5

Figura 3. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 1991).

%

90

80

70

60

50

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Anexa 1

Figura 4. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 1992)

45

40

35

30

25

20

15

10

5

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.5 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 1992

oC (Zona centrală)

oC

30

25

20

15

10

5

0

Figura 6.

III IV V VI VII VIII IX

Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 1992).

%

80

75

70

65

60

55

50

45

40

Anexa 1

Figura 7. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 1993)

70

60

50

40

30

20

10

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.8 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 1993

oC (Zona centrală)

oC

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

-5

Figura 9.

-10

Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 1993).

%

80

75

70

65

60

55

50

45

40

Anexa 1

Figura 10. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 1997)

70

60

50

40

30

20

10

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.11 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 1997

oC (Zona centrală)

oC

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII

Figura 12. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 1997).

%

80

70

60

50

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Anexa 1

Figura 13. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 1998)

80

70

60

50

40

30

20

10

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.14 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 1998

oC (Zona centrală)

oC

30

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

Figura 15. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 1998).

%

80

70

60

50

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Anexa 1

Figura 16. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 1999)

25

20

15

10

5

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.17 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 1999

oC (Zona centrală)

oC

30

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

Figura 18. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 1999).

%

80

70

60

50

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Anexa 1

Figura 19. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 2001)

120

100

80

60

40

20

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.20 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 2001

oC (Zona centrală)

oC

30

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

Figura 21. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 2001).

%

70

65

60

55

50

45

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Anexa 1

Figura 22. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 2002)

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.23 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 2002

oC (Zona centrală)

oC

30

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

Figura 24. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 2002).

%

70

65

60

55

50

45

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

Anexa 1

Figura 25. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 2003)

50

45

40

35

30

25

20

15

10

5

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.26 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 2003

oC (Zona centrală)

oC

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

-5

Figura 27. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 2003).

%

70

65

60

55

50

45

40

Anexa 1

Figura 28. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 2004)

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.29 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 2004

oC (Zona centrală)

oC

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

Figura 30. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 2004).

%

70

65

60

55

50

45

40

Anexa 1

Figura 31. Precipitațiile pe decade – zona centrală (anul de cercetare 2005)

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

Aprile Mai Iunie Iulie August Septembrie

1 dec 2 dec 3 dec

Figura.32 Temperatura medie zilnică în perioada de vegetație 2005

oC (Zona centrală)

oC

30

25

20

15

10

5

0

III IV V VI VII VIII IX

Figura 33. Umiditatea relativă a aerului (Zona centrală 2005).

%

70

65

60

55

50

45

40

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

ANEXA 2 Scemele experiențelor în anii de cercetare 1990 – 2005.

Tabelul 1

Schema experienței pentru determinarea preventivă a acțiunii fungicide a produsului Efal 65% SC, la aplicarea produsului ca măsură profilactică și curativă de combatere a manei viței de vie. INVV 1990

Tabelul 2 Schema experienței pentru determinarea dozelor minime fungicide a produsului Efal 65% SC, la aplicarea

produsului ca măsură profilactică și curativă de combatere a manei viței de vie INVV 1990.

Tabelul 3 Schema experienței pentru determinarea dozelor optime a acțiunii fungicide a produsului Efal 65% SC la

aplicarea produsului ca măsură profilactică și curativă de combatere a manei viței de vieINVV 1990

ANEXA 2 Schemele experiențelor în anii de cercetare 1990 – 2005.

Tabelul 4

Schema experiențelor pe parcele mici pentru determinarea dozelor eficiente a produsului Efal 65 % SC în combaterea manei viței de vie

Pinot noir (0,1 ha), Sauvignon (9 ha) INVV, 1991

Tabelul 5 Schema experiențelor pentru determinarea dozelor eficiente a produsului Efal 65 % SC în combaterea manei pe parcele mici și în condiții de producere.

Sauvignon (9 ha) INVV, 1991

Tabelul 6.

Schema experiențelor pe parcele mici pentru determinarea dozelor eficiente a produsului Efal 65 % SC în combaterea manei viței de vie

Sauvignon (9 ha) INVV, 1992

Tabelul 7.

Schema experiențelor pe parcele mici pentru determinarea dozelor eficiente a produsului Efal 65 % SC în combaterea manei viței de vie

Sauvignon (9 ha) INVV, 1993

ANEXA 2 Scemele experiențelor în anii de cercetare 1990 – 2005.

Tabelu8.

Schema experiențelor. Determinarea epocilor (termenelor) optime de administrare a produselor noi Chimice în programele de combatere a manei viței de vie

Sauvugnon (9 ha) INVV 1997- 1999

Tabelul 9.

Schema experienței: Eficacitatea biologică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente , aplicate la soiri cu rezistența diferită.

Varianta 1 (șase tratamente contra manei)

Sauvignon (41 ha) CAP Ciobalaccia 1997

Varianta 2 (patru tratamente contra manei)

Moldova(50 ha) CAP Ciobalaccia 1997

ANEXA 2 Scemele experiențelor în anii de cercetare 1990 – 2005.

Tabelul 10.

Schema experienței: Eficacitatea biologică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente , aplicate la soiri cu rezistența diferită.

Varianta 1 (cinci tratamente contra manei)

Sauvignon (41 ha) CAP Ciobalaccia 1998

Varianta 2 (trei tratamente contra manei)

Moldova(50 ha) CAP Ciobalaccia 1998

Tabelul 11.

Schema experienței: Eficacitatea biologică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente , aplicate la soiuri cu rezistență diferită.

Varianta 1 (cinci tratamente contra manei)

Sauvignon (41 ha) CAP Ciobalaccia 1999

Varianta 2 (trei tratamente contra manei)

Moldova(50 ha) CAP Ciobalaccia 1999

ANEXA 2 Scemele experiențelor în anii de cercetare 1990 – 2005.

Tabelul 12

Schema experienței. Determinarea eficacității programelor de combatere a manei viței de vie bazate pe utilizarea produselor noi cuprice, conform principiilor agriculturii biologice

Aligote (64 ha), Merlot 68 ha, Bastardo magaraceskii (19 ha) CПК КOPTEH 2001-2003.

Tabelul 13.

Schema experiențelor Determinarea normelor optime de soluție la aplicarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) utilizate în diferite faza de dezvoltare ale viței de vie în combaterea manei.

Sauvignon 11 ha INVV 2004.

ANEXA 2 Scemele experiențelor în anii de cercetare 1990 – 2005.

Tabelul 14.

Schema experiențelor Determinarea normelor optime de soluție la aplicarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) utilizate în diferite faza de dezvoltare ale viței de vie în combaterea manei.

Sauvignon 11 ha INVV 2005.

ANEXA 3.

Tabelul 1.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie pe frunze (experiența pe parcele mici).

Pinot noir (0,1 ha) INVV 1991

Tabelul 1.1.

Date inițiale a eficacității biologice a produsului Efal 65%SC pe frunze – E (frunze).

Analiza varianței a datelor transformate în „rădăcină patrată arcsin<%”- E (frunze).

Tabelul 1.2

Valorile medii a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe frunze – E (frunze)

Tabelul 1.3.

Tabelul 1.4 Analiza multiplă a valorilor rangurilor – 95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe frunze.

ANEXA 3. Analiza statistică a datelor a produsului Ffal 65 % SC (experiența pe parcele mici)

ANEXA 3.

Tabelul 2.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie pe boabe (experiența pe parcele mici).

Pinot noir (0,1 ha) INVV 1991

Tabelul 2.1

Date inițiale Eficacitatea biologică a produselor pe boabe – E (boabe).

Analiza varianței a datelor transformate în „rădăcină pătrată arcsin<%”- E (boabe)

Tabelul 2.2.

Valorile medii a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe boabe – E (boabe)

Tabelul 2.3.

Tabelul 2.4. Analiza multiplă a valorilor rangarilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe boabe.

ANEXA 3. Analiza statistică a datelor a produsului Ffal 65 % SC în condiții de producere.

ANEXA 3.

Tabelul 3.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie pe frunze (condiții de producere).

Sauvignon 9 ha INVV 1991

Tabelul 3.1.

Date inițiale a eficacității biologice a produsului Efal 65%SC pe frunze – E (frunze).

Analiza varianței a datelor transformate în „rădăcină patrată arcsin<%”- E (frunze).

Tabelul 3.2

Valorile medii a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe frunze – E (frunze)

Tabelul 3.3.

Tabelul 3.4 Analiza multiplă a valorilor rangurilor – 95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe frunze.

ANEXA 3.

Tabelul 4.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie pe boabe (experiența în condiții de producere).

Sauvignon 9 ha INVV 1991

Tabelul 4.1.

Date inițiale Eficacitatea biologică a produselor pe boabe – E (boabe).

Sauvignon 9 ha INVV 1991

Analiza varianței a datelor transformate în „rădăcină pătrată arcsin<%”- E (boabe)

Tabelul 4.2.

Valorile medii a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe boabe – E (boabe)

Tabelul 4.3.

Tabelul 4.4. Analiza multiplă a valorilor rangarilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe boabe.

ANEXA 3.

Tabelul 5.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie (condiții de producere).

Sauvignon 9 ha INVV 1992

Tabelul 5.1.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor – 95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe frunze.

Tabelul 5.2.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor – 95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe boabe.

Tabelul 6.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produsului Efal 65% SC în combaterea manei viței de vie (condiții de producere).Sauvignon 9 ha INVV, 1993

Tabelul 6.1.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor – 95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe frunze.

Tabelul 6.2.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor – 95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice a produsului Efal 65% SC pe boabe.

ANEXA 4 Caraceristica toxicologică a produsului Efal 65 % SC

Tabelul 1.

Caracteristica produsului Efal 65 % SC autorizat pentru combaterea manei viței de vie în Republica Moldova

Tabelul 2.

Proprietățile toxicologice ale produsului Efal 65 % SC autorizat pentru combaterea manei viței de vie în Republica Moldova

Tabelul 3. Nivelul maxim admisibil (NMA), doza admisibilă zilnică (DAZ) a pesticidului Efal 65% SC în struguri,

și termenul de pauză până la recoltare, autorizate în Republica Moldova .

ANEXA 5

Tabelul 1.

Analiza statistică a datelor eficacității biologice a produselor noi chimice în combaterea manei viței de vie Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

Sauvignon, 9 ha, INVV 1997

ANEXA 5

Tabelul 2.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon, 9 ha INVV 1998

Tabelul 3.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

Soiul Muscat chihlimbariu 12 ha Cahul, Larga, 1999

ANEXA 5

Tabelul 4.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon, 11 ha INVV, 2001.

ANEXA 5

Tabelul 5.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon, 11 ha INVV, 2002.

Tabelul 6.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon, 11 ha INVV 2003

ANEXA 5

Tabelul 7.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon, 11 ha INVV, 2004.

Tabelul 8.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon, 11 ha INVV, 2005.

ANEXA 6.

Manifestarea manei și făinării viței de vie și analiza statistică a datelor obținute în anii de cercetare 1997 – 1999 privind "determinarea epocilor optime de aplicare a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) utilizate în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Tabelul 1.

Frecvența atacului de mană și făinare la utilizarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Sauvignon (9 ha) INVV 1997, Evidența I (18.08.1997).

Tabelul 2.

Intensitatea atacului de mană și făinare la utilizarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Sauvignon (9 ha) INVV 1997, Evidența I (18.08.1997).

Tabelul 3.

Frecvența și intensitatea atacului de mană și făinare la utilizarea produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ". Sauvignon (9 ha) INVV 1997 ,Evidența II (01.09.1997).

ANEXA 6.Manifestarea manei și făinării viței de vie și analiza statistică a datelor obținute în anii de cercetare 1997 – 1999 privind "determinarea epocilor optime de aplicare a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) utilizate în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Tabelul 4. Eficacitatea biologică a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă)

aplicate în combaterea manei și făinării în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Sauvignon (9 ha) INVV, 1998, Evidența I (27.08.1998).

Tabelul 5.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon (9 ha) INVV, 1998, Evidența I (27.08.1998).

ANEXA 6. Manifestarea manei și făinării viței de vie și analiza statistică a datelor obținute în anii de cercetare 1997 – 1999 privind "determinarea epocilor optime de aplicare a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) utilizate în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie în combaterea manei".

Tabelul 6. Eficacitatea biologică a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă)

aplicate în combaterea manei și făinării în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon (9 ha) INVV, 1998, Evidența II (18.09.1998).

Tabelul 7. Eficacitatea biologică a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă)

aplicate în combaterea manei și făinării în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Sauvignon (9 ha) INVV 1999 (evidența 12.08.1999).

Tabelul 8.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon (9 ha) INVV 1999 (evidența 12.08.1999).

ANEXA 6. Manifestarea manei și făinării viței de vie și analiza statistică a datelor obținute în anii de cercetare 1997 – 1999 privind "determinarea epocilor optime de aplicare a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă) utilizate în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie în combaterea manei".

Tabelul 9. Eficacitatea biologică a produselor chimice cu diferit mod de acțiune (sistemic, de contact și acțiune mixtă)

aplicate în combaterea manei și făinării în diferite faze de dezvoltare ale viței de vie ".

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) Sauvignon (9 ha) INVV 1999 (evidența 03.09.1999).

ANEXA 7 Analiza statistică a datelor eficacității biologice a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente , aplicate la soiuri cu rezistența diferită.

Tabelul 1.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

CAP "Ciobalaccia", 1997.

Tabelul 2.

Eficacitatea biologică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente , aplicate la soiuri cu rezistența diferită.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

CAP "Ciobalaccia", 1998.

Tabelul 3.

Eficacitatea biologică a măsurilor de combatere a manei viței de vie în dependență de numărul de tratamente , aplicate la soiuri cu rezistența diferită.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

CAP "Ciobalaccia", 1999.

ANEXA 8 Analiza statistică a datelor eficacității biologice a programelor de combatere a manei viței de vie cu aplicarea produselor cuprice (Cuproxat SC), conform principiilor agriculturii biologice.

Tabelul 1.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

Soiul Aligote 64 haCППК "Кopтeн" 2001

Tabelul 2.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

Soiul Aligote 64 haCППК "Кopтeн" 2002

Tabelul 3.

Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD)

Soiul Aligote 64 haCППК "Кopтeн" 2003

ANEXA 9

Tabelul 1.

Eficacitatea biologică a unor fungicide cu diferit mod de acțiune, aplicate cu diferit consum de soluție la unitate de suprafață în combaterea manei viței de vie.

Sauvignon (11 ha) INVV, 2005.

Tabelul 2. Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice la utilizarea fungicidelor cu diferit mod de acțiune aplicate cu diferit consum de soluție la unitate

de suprafață în combaterea manei viței de vie.

Sauvignon (11 ha) INVV, 2005.

ANEXA 9

Tabelul 3..

Eficacitatea biologică a unor fungicide cu diferit mod de acțiune, aplicate cu diferit consum de soluție la unitate de suprafață în combaterea manei viței de vie.

Sauvignon (11 ha) INVV, 2004.

Tabelul 4. Analiza multiplă a valorilor rangurilor (95 Procente a criteriului diferenței semnificative (LSD) a eficacității biologice la utilizarea fungicidelor cu diferit mod de acțiune aplicate cu diferit consum de soluție la unitate

de suprafață în combaterea manei viței de vie.

Sauvignon (11 ha) INVV, 2004.