Tehnologia de Preparare a Produselor Cosmetice Folosite Pentru Ingrijirea Picioarelor

PROIECT DE LICENȚĂ

TEHNOLOGIA DE PREPARARE A PRODUSELOR COSMETICE FOLOSITE PENTRU ÎNGRIJIREA PICIOARELOR

CUPRINS

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate. Piciorul uman este o minune de inginerie biomecanică pe care majoritatea dintre noi îl consideram un cadou binemeritat de la natură până când sistemul cedează sau se strică. O persoană medie parcurge în timpul vieții echivalentul dublului circumferinței pământului, ceea ce este foarte mult pentru picioare.

Picioarele sunt partea cea mai activă a corpului chiar mai activă decât mâinile și din acest motiv sunt adesea suprasolicitate. Chiar dacă se folosește o mașină sau alt mijloc de transport, orice activitate este obositoare pentru picioare. Din acest motiv, picioarele au nevoie de atenție și îngrijire specială: încălțăminte comodă, tratamente de curățare, masaj și hidratare. Îngrijirea picioarelor se poate face în condiții casnice fără ajutorul pedichiuristei sau a vreunui cabinet de înfrumusețare.

Sănătatea picioarelor este foarte importantă pentru o stare generală bună. Multe probleme de sănătate pot fi prevenite printr-o simplă rutină de îngrijire zilnică. Dacă picioarele nu sunt îngrijite corespunzător, apar numeroase probleme cu ar fi: infecții ale degetelor, ciuperci, piele uscată, negi sau bătături.

Picioarele obosite poate fi atenuată prin vasodilatare locală cu băi călduțe sau prin descongestionare cu infuzie caldă de flori de mușețel. După aceste băi se recomandă fracționarea tălpilor cu alcool mentolat, cremelor, loțiunilor hidratante [9, p.57].

Scopul lucrării: De a elabora tehnologia de preparare a loțiunei hidratante pentru îngrijirea picioarelor.

Sarcinile lucrării:

studiul produselor cosmetice utilizate în îngrijirea picioarelor;

studiul materiei prime și rolul acestora în prepararea loțiunei hidratante pentru piciare;

elaborarea fazelelor procesului tehnologic a loțiunei hidratante pentru îngrijirea picioarelor;

determinare calitatății produsului finit loțiune hidratanță pentru îngrijirea picioarelor.

CAPITOLUL I. REVIUL LITERATURII. ÎNGRIJIREA PICIOARELOR

Omul face aproximativ 400 milioane de pași pe parcursului vieții sale adică parcurge o distanță egală cu trei lungimi ale Ecuatorului. La fiecare pas el ridică greutatea sa proprie, ceea ce, în sumă, constituie aproximativ 24 milioane de tone. Având în vedere acest efort deosebit, devine destul de importantă problema îngrijirii corecte a picioarelor. Vizate sunt mai ales persoanele nevoite să petreacă mult timp în picioare – spre sfârșitul zilei picioarele se umflă, apare senzația de greutate, oboseală. Ce trebuie deci să facem ca să păstrăm sănătatea și să ne îngrijim corect picioarele?

Pentru păstrarea sănătății și a îngrijirii corecte a picioarelor în primul rând este foarte importantă alegerea corectă a încălțămintei – ea trebuie să fie comodă, confortabilă, de preferat din materiale naturale, pentru ca pielea să respire, picioarele să nu transpire și să nu se formeze bătături. Pe de altă parte, este foarte util mersul desculț, deoarece pe talpă se găsesc multe puncte active, și mersul desculț acționează asupra tălpii piciorului ca un masaj energizant, activând circulația sangvină.

În al doilea rând, există un complex întreg de activități de îngrijire a picioarelor, a căror îndeplinire regulată este o garanție a faptului că picioarele nu vor mai reprezenta pentru noi o problemă. Este vorba aici nu doar de îngrijirea tălpilor, ci și a gleznelor, gambelor, genunchilor. Cel care se îngrijește de picioarele sale le va păstra pentru mult timp frumusețea și sănătatea.

În ce constă îngrijirea picioarelor:

Curățenia și prospețimea picioarelor – profilaxia apariției transpirației, mirosului neplăcut, micozelor.

Piele elastică, netedă – profilaxia formării fisurilor pielii și a bătăturilor.

Lipsa „sindromului picioare reci” – îmbunătățirea circulației sangvine.

Vene sănătoase ale picioarelor, prevenirea apariției „steluțelor vaaculare” – profilaxia varicelor.

Lipsa senzației de greutate în picioare – profilaxia și combaterea durerilor, oboselii

Complexul de activități de îngrijire a picioarelor cuprinde, de obicei: băi pentru picioare cu adăugarea de produse speciale, masaj și hrănirea pielii picioarelor cu ajutorul cremelor corespunzătoare, întărirea venelor cu ajutorul produselor speciale etc. Desigur, o dată pe lună trebuie făcută pedichiura.

Produsele cosmetice pentru îngrijirea picioarelor, pe bază de extracte de plante medicinale, din care fac parte: sare pentru băi de picioare, cremă pentru picioare, cremă pentru vene, deo-spray pentru picioare.

Produsele cosmetice pentru picioare are drept scop nu doar îngrijirea zilnică a picioarelor, ci și profilaxia și tratamentul diferitor maladii.

Fig.1.1. Schema folosirii complexe a produselor pentru îngrijirea picioarelor [11, p.214].

Sare pentru băi de picioare cu extracte de plante.

Băile cu astfel de sare sunt un mijloc excelent nu doar pentru îmbunătățirea stării de sănătate a picioarelor și pentru îngrijirea lor, dar și pentru ridicarea tonusului general. Aceste băi îndepărtează oboseala, iritarea și inflamarea pielii, îmbunătățește circulația sangvină, reglează transpirația, previne apariția mirosului neplăcut, are efect deodorizant. După băi pielea îngroșată a tălpilor se înmoaie, ceea ce permite îndepărtarea ușoară a bătăturilor. Băile de picioare sunt recomandate îndeosebi persoanelor care suferă de edeme a membrelor inferioare, deoarece componenții sării întăresc pereții vaselor sangvine și previn apariția edemelor. Datorită extractelor de plante, Sarea pentru băi de picioare are un efect deodorant și curativ pronunțat.

Fig.1.2. Băi cu sare pentru picioare [7, p.85].

Ienupărul posedă acțiune antireumatică și antigutoasă pronunțată, dilată vasele sangvine, îmbunătățind circulația și accelerând metabolismul. Ca urmare, apare senzația de căldură, dispare oboseala și sindromul „picioarelor reci”, durerile.

Rozmarinul are acțiune antiseptică, imunostimulatoare și tonifiantă, înlătură durerile musculare (mialgiile), ameliorează relieful cutanat, contribuind la regenerarea celulelor, stimulează circulația sangvină cutanată, elimină iritațiile pielii.

Hamamelisul manifestă efect astringent, bactericid, antiinflamator și analgezic, contribuie la dizolvarea cheagurilor de sânge, la reducerea și închiderea porilor.

Castanul-porcesc ameliorează microcirculația, fortifică pereții capilarelor din piele, are efect de resorbție, accelerează circulația sângelui în vene și îmbunătățește tonusul lor, micșorează viscozitatea sângelui, încetinind coagularea, ceea ce previne apariția trombilor. În plus, înlătură spasmele, inflamația, combate edemul picioarelor.

Mușețelul are proprietăți curative accentuate asupra pielii, datorită substanțelor active azulena și bisabololul, care manifestă acțiune antialergică, cicatrizantă și calmantă, combate inflamațiile, iritațiile.

Substanțele auxiliare: carbonatul de sodiu, bicarbonatul de sodiu – sunt folosite ca bază pentru sărurile de baie, având efecte emoliente și calmante. Acestea înmoaie pielea întărită de pe tălpi, bătăturile plantare și calozitățile. Bicarbonatul de sodiu menține pH-ul.

Peroxoboratul de sodiu și metil oleil tauratul de sodiu sunt agenți tradiționali de curățare și de spălare.

Dioxidul de titan reprezintă un pigment cu proprietăți emoliente și de limpezire.

Mod de utilizare: 1,5 măsuri de sare se dizolvă în 3-5 litri de apă călduță. Băile de picioare se fac de 2-3 ori pe săptămână, câte 10-15 minute. Uscați bine picioarele. După băiță, se recomandă aplicarea cremei pentru picioare.

Compoziție: extracte de plante (mușețel, castanul-porcesc, rozmarin, hamamelis, ienupăr), silică, carbonat de sodiu, bicarbonat de sodiu, dioxid de titan.

Deo-spray pentru picioare.

Remediu excelent conținând ulei de arbore de ceai, levănțică și hamamelis, pentru îngrijirea picioarelor – îndepărtează oboseala, tonifică, împrospătează, dezodorizează pielea. Trebuie subliniate în special proprietățile antibacteriene și dezinfectante, acțiunea antiinflamatoare și profilaxia infecțiilor micotice. Previne apariția mirosului neplăcut și a transpirației, mai ales între degete. Împrospătează, tonifică și dezodorizează pielea. Are efect astringent. Stimulează circulația sangvină. Hidratează și hrănește pielea.

Fig.1.3. Deo-spray pentru picioare [3, p.74].

Uleiurile eterice ale arborelui de ceai și de levănțică au efect antibacterian, de curățare și deodorant. Uleiul arborelui de ceai previne apariția infecțiilor micotice.

Extractul de hamamelis manifestă efect astringent, bactericid, antiinflamator și analgezic, contribuie la dizolvarea cheagurilor de sânge, la reducerea și închiderea porilor, combate transpirația picioarelor.

Mentolul răcorește și împrospătează pielea, are efect antiseptic și analgezic, este eficient în traume, entorse, inflamații. Stimulează circulația cutanată, asigurând celulele cu o cantitate mare de oxigen și substanțe hrănitoare.

Farnesolul este un produs bacteriostatic natural, conținut în mușețel, în uleiul de tuberoză, palmarosa (iarba de lămâie) etc. Are acțiune bacteriostatică, antiseptică, deodorantă.

Deo-spray-ul pentru picioare cu extracte de plante este un produs absolut indispensabil pentru profilaxia afecțiunilor pielii și a infecțiilor micotice în cazul frecventării bazinelor, a sălilor de forță, a saunelor etc.

Proprietăți:

îndepărtează oboseala, edemul, senzația de greutate în picioare;

previne infecțiile micotice;

asigură o îngrijire intensivă a pielii picioarelor;

îndepărtează mirosul neplăcut al picioarelor;

tonifică și deodorizează pielea picioarelor;

elimină senzația de arsură din tălpi.

Mod de utilizare: Se aplică zilnic, de 1-2 ori pe zi, pe pielea picioarelor, mai ales între degete. Se lasă să se usuce. Poate fi pulverizat și în încălțăminte. Datorită formei îmbunătățite, recipientul poate fi utilizat și în poziție întoarsă.

Substanțe active: extract de frunze de hamamelis, ulei de levănțică, ulei de arbore de ceai, mentol, linalol, limonen, ricinoleat de zinc, farnesol, acid citric.

Cremă pentru picioare.

Se recomandă după băii aplicarea cremei pentru picioare cu extracte de plante în compoziția căreia intră arnica, nalba, coada-șoarecelui și alte plante și uleiuri. Crema fortifică și regenerează pielea, o face netedă și fină, hidratând-o, hrănind-o și emoliind-o, contribuie la cicatrizarea microfisurilor pielii picioarelor, previne întărirea acesteia și apariția bătăturilor. Îmbunătățind circulația sangvină, crema încălzește picioarele, tratează sindromul „picioarelor reci”, combate apariția senzației de arsură în tălpi. Manifestă acțiune antiinflamatoare, cicatrizantă, antialergică. Contribuie la fortificarea pereților vaselor sangvine. Tonifică și deodorizează pielea picioarelor, îndepărtând mirosul neplăcut și prevenind formarea transpirației. Este un produs excelent pentru profilaxia infecțiilor micotice. Datorită extraselor de plante medicinale, ajută în cazul întinderii ligamentelor, al edemelor și al traumelor țesuturilor moi, al echimozelor. Îndepărtează în mod eficient oboseala picioarelor generată de efortul fizic, poate fi folosită și pentru masajul sportiv.

Fig.1.4. Cremă pentru picioare [5, p.38].

Extractul de arnică de munte (Arnica Montana) este un remediu eficient pentru cicatrizarea rănilor și calmarea iritației în cazul edemelor, entorselor, durerilor musculare, echimozelor, înțepăturilor de insecte. Reglează circulația sângelui în capilare și fortifică vasele și țesutul conjunctiv. Dezinfectează și calmează pielea, reduce iritația, îmbunătățește circulația sângelui. Are efecte antiseptice și vasodilatatoare.

Extractul de nalbă (Malva Sylvestris) are proprietăți astringente, calmează, elimină iritațiile și inflamațiile. Are un pronunțat efect emolient și hidratant, activează mecanismele de protecție ale organismului, reglează echilibrul lipidic.

Extractul de coada-șoarecelui (Achillea Millefolium) accelerează coagularea sângelui, cicatrizează rănile, manifestă proprietăți de curățare a sângelui, precum si proprietăți analgezice, antiinflamatoare, antibacteriene și antialergice. Este eficient pentru pielea uscată, sensibilă si în cazul dilatației vaselor sangvine.

Extractul de sunătoare (Hypericum Perforatum) este un antiseptic și un antioxidant excelent, posedă calități astringente, tonice, înlătură iritațiile și inflamațiile, reduce tensiunea musculară și încordarea tendinoasă, calmează și regenerează pielea. El manifestă efect antibacterian puternic împotriva stafilococului auriu și microflorei gram-pozitive. Este utilizat pentru curățarea și cicatrizarea plăgilor mari și a ulcerațiilor, în arsuri și în afecțiunile inflamator-purulente ale tegumentelor.

Extractul de mușețel (Chamomilla Recutita) are efect antiseptic asupra pielii, datorită substanțelor active azulena și bisabololul. Azulena manifestă acțiune antiinflamatoare, cicatrizantă și antialergică, iar bisabololul – antibacteriană, antiinflamatoare și calmantă, combate inflamațiile, iritațiile.

Uleiul eteric de eucalipt (Eucalyptus Globulus) manifestă calități excepționale de antiseptic, este eficient în reumatisme, dureri musculare și de articulații. El are efect analgezic și dezinfectant asupra porțiunilor arse ale pielii corpului, accelerează regenerarea pielii după arsuri, degerături, răni.

Uleiul de migdal dulce (Prunus Amygdalis Dulcis) este bogat în uleiuri grase nesicative, precum și în enzima emulsină, vitamina B2, substanțe proteice și tanante, zahăr și clei vegetal. El este un bun remediu nutritiv, hidratant, emolient pentru piele, accelerând procesul de cicatrizare a micilor fisuri și excoriații și protejând-o de acțiunea nefavorabilă a mediului.

Alantoina din germenii de grâu are proprietăți emoliente și hidratante, stimulează procesul de cicatrizare a plăgilor și regenerare a celulelor epidermei. Aceasta acționează benefic asupra pielii în condițiile agresiunii sporite a mediului (vânt, soare, ger, variații termice și de umiditate etc.).

Acetat de tocoferil (tocoferol, vitamina E) este un antioxidant puternic. Ea îmbunătățește nutriția epidermei, normalizează echilibrul hidric, stimulează circulația sangvină, întărește mecanismele naturale de protecție ale pielii. Vitamina E intensifică procesele de regenerare și previne îmbătrânirea precoce a pielii, înlătură iritațiile și inflamațiile, favorizează vindecarea rapidă a plăgilor superficiale.

Camforul și metanolul împrospătează și tonifică pielea, au proprietăți antiseptice și analgezice, sunt eficiente în edeme, entorse și inflamații. Stimulează circulația cutanată, asigurând celulele cu o cantitate mare de oxigen și substanțe nutritive.

Glicerina este o substanță emolientă și hidratantă ce ameliorează elasticitatea tegumentelor. Înlătură senzația neplăcută de piele uscată și întinsă, o protejează de acțiunea dăunătoare a mediului și produselor chimice. Împreună cu alcoolul cetilic fixează apa, menținând astfel un nivel normal de hidratare. Alcoolul cetearilic este un agent de structurare și de înmuiere.

Mod de utilizare: după baia de picioare (recomandată cu Sarea pentru picioare), crema se aplică pe pielea curată și uscată cu mișcări ușoare, concomitent dezmorțind tălpile cu degetele mari ale mâinilor, inclusiv spațiile dintre degetele picioarelor. Aceasta stimulează activitatea tuturor organelor și îndepărtează oboseala.

Substanțe active: extracte de plante (arnică de munte, nalbă de pădure, mușețel coada-șoarecelui, sunătoare), ulei de eucalipt, camfor, mentol, ulei de migdal dulce, acetat de tocoferil (vitamina E), alantoină.

Crema pentru vene.

Odată cu trecerea timpului, mulți oameni (mai des femeile) observă pe picioare efectele dilatării venelor, așa-numitele „steluțe” vasculare, care la început sunt percepute ca defecte cosmetice. Însă, dacă nu i se acordă atenția cuvenită, acest „defect cosmetic” se poate transforma într-o boală destul de serioasă, care conduce la apariția durerilor de picioare și a edemelor, la inflamația venelor și la formarea unor noduri venoase, iar în cazurile cele mai grave – a unor ulcere trofice dureroase, care răspund destul de slab la tratament. Deja nu mai este vorba de o problemă cosmetică, ci de o maladie gravă – varicele membrelor inferioare, cea mai des întâlnită patologie vasculară.

Dilatația varicoasă a vaselor reprezintă slăbirea pereților venoși și/sau a valvulei venoase. Ca urmare a faptului că pereții venoși își pierd elasticitatea, se produce staza sangvină în membrele inferioare și venele se dilată. Varicele pot duce la tromboflebită (flebos – venă, flebită – inflamația venelor). Tromboflebita apare ca urmare a faptului că sângele stagnează, formându-se trombi, care obturează venele mici. Varicele sunt cu atât mai ușor de tratat, cu cât îl veți observa mai devreme și veți începe lupta împotriva lui.

Fig.1.5. Crema pentru vene [10, p.41].

Extractul de frunze de struguri roșii. Până nu demult, oamenii de știință nu puteau înțelege de ce țăranii francezi – viticultorii, practic niciodată nu sufereau de varice. S-a stabilit că ei își făcuseră un obicei din a strânge frunzele rămase după culesul strugurilor roșii, din care făceau infuzii și comprese. Infuziile erau băute cu regularitate, iar compresele erau aplicate pe picioare pentru a îndepărta oboseala, durerea și edemele. Frunzele de struguri roșii conțin flavonoide în cantități mari, care calmează rapid oboseala și durerea de picioare, fortifică pereții vaselor, ridică tonusul acestora, reduc permeabilitatea țesutului conjunctiv, prevenind astfel dezvoltarea varicelor.

Extractul de castan-porcesc (Aesculus Hippocastanum) – îmbunătățește tonusul venos, ameliorează circulația venoasă, ceea ce previne apariția și dezvoltarea trombilor, normalizează metabolismul în țesuturi și îmbunătățește refluxul limfei, conducând la reducerea edemelor locale.

Uleiul de migdal dulce (Prunus Amygdalis Dulcis), bogat în uleiuri grase nesicative, precum și în enzima emulsină, vitamina B2, substanțe proteice și tanante, zahăr și clei vegetal, hrănește eficient, emoliează și hidratează pielea,

accelerând procesul de cicatrizare a micilor fisuri și excoriații și protejând-o de acțiunea nefavorabilă a mediului.

Alantoina din germenii de grâu are proprietăți emoliente și hidratante asupra pielii, stimulează procesul de cicatrizare a plăgilor și de regenerare a celulelor epidermei. Aceasta acționează benefic asupra pielii în condițiile agresiunii sporite a mediului (vânt, soare, ger, variații termice și de umiditate etc.).

Glicerina este o substanță emolientă și hidratantă ce ameliorează elasticitatea și fermitatea tegumentelor. Înlătură senzația neplăcută de piele uscată și întinsă, o protejează de acțiunea dăunătoare a mediului și produselor chimice. Împreună cu alcoolul cetilic fixează apa, astfel menținînd un nivel normal de hiardrate.

Mod de folosire: crema se folosește atât independent, cât și împreună cu metodele tradiționale de tratament, în calitate de substanță adjuvantă.

1. Varice, flebită, tromboflebită – crema se aplică uniform de-a lungul venelor de jos în sus de 3 ori pe zi, timp de 6-8 săptămâni.

2.Dureri în picioare provocate de spasme, insuficiență venoasă cronică – crema se masează ușor pe pielea picioarelor, de jos în sus, timp de 3 minute, de 2 ori pe zi. Tratamentul durează de la câteva zile la o lună.

3.“Steluțe” capilare – crema se aplică pe locurile cu probleme timp de 6-8 săptămâni.

4.Profilaxia disfuncțiilor circulației periferice, staze venoase, edeme, senzația de oboseală și greutate în picioare, provocate de mersul îndelungat pe jos sau de statul în picioare – crema se aplică de 1-2 ori pe zi într-un stat subțire, masând piciorul începând cu laba și până la coapsă, până când crema se absoarbe total în piele. Pentru un efect maxim, crema trebuie aplicată zilnic, timp de minimum o lună.

Substanțe active: extract de frunze de struguri roșii, extract de castanul-porcesc, ulei de migdal dulce, alantoină, rășină xantanică [6, p.119].

CAPITOLUL II. TEHNOLOGIA DE PREPARARE A LOȚIUNEI HIDRATANTE PENTRU INGRIJIREA PICIOARELOR

GENERALITĂȚI.

Denumirea produsului cosmetic: Cerevil Cosmetics. Loțiune hidratantă pentru îngrijirea picioarelor.

Indicații: piele sensibilă, alergică uscată și deshidratată însoțită de descuamare patologică a pielii.

Mod de aplicare: Se aplică pe pielea curată de câte ori este nevoie. După fiecare aplicație mâinile se vor clăti cu apă și săpun.

Caracteristici menționate pe ambalaj:

Produs testat dermatologic.

Produs hipoalergenic.

Produs creat în colaborare cu medici dermatologi.

Fără parfum.

Fără coloranți.

Termen de valabilitate: Ase folosi înainte de: vezi la capătul tubului.

Grupa de produs cosmetic: loțiunile sunt preparate lichide care au rolul de a activa circulația sanguină și de a stimula funcțiile biologice ale pielii. Ele joacă un rol important în întreținerea igieno-cosmetică a pielii, utilizarea neadecvata a lor poate grăbi procesul de degradare și îmbătrânire a pielii.Ca solvent de baza a loțiunilor se utilizează soluții hidroalcoolice, soluții slab acide, sucuri de fructe la acestea se mai pot asocia și substanțe medicamentoase dintre acizi se utilizează îndeosebi acidul citric, lactic, acetic, sucuri acide naturale de citrice [4, p19].

Compoziție cantitativă:

CARACTERISTICA MATERIEI PRIME.

Materia primă folosită trebuie să îndeplinească condițiile de calitate impuse de Farmacopeea în vigoare sau specificațiile impuse de producător.

rom. Glycerin, lat. Glycerolum

Formula moleculară: C3H8O3

Formula de structură:

Glicerolul este 1,2,3-propan-triol. Conține cel puțin 98,0% și cel mult 101,0 % C3H8O3 raportat la substanța anhidră.

Descriere: lichid siropos, limpede, incolor, fără miros și cu gust dulceag; hygroscopic. În formularea preparatelor cosmetice are rol de agent de denaturare, umesctant și solvent. Miscibil cu alcoolul și apă, puțin solubil în acetone, practice insolubil în chloroform, eter, uleiuri grase și volatile. Indice de refracție: n D20=1,471-1,474.

Acțiune farmacologică și întrebuințare: lubrefiant folosit intrarectal în combaterea constipației.

Caprylic, Capic Triglyceride

Descriere: este un derivat din ulei de nucă de cocos care este folosit pentru a dispersa pigmenții în compoziția produselor cosmetice. Este un triester mixt de acizi caprilic și capric ce posedă stabilitate excelentă de oxidare. Are o durată de viață nedeterminata.

CCT este un emolient cu penetrare cutanată rapidă, incolor fără miros și fără gust.

Este agent emolient natural din ulei de nucă de cocos care hidratează pielea fără a lăsa urme grase dar și un agent de dispersie ce este util ca solvent pentru vitamine. În formatul său cel mai pur are o culoare lăptoasă deși după ce a fost rafinat devine clar lichid la temperatura camerei [2, p.284].

rom. Apă distilată, lat Aqua destillata

Formula moleculară: H2O

Descriere: lichid limpede, incolor,fără miros și fără gust.

Apa distilată este apa obținută prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare în vigoare.

rom. Apă termală Iwonic Zdroj, lat. Iwonicz Aqua

Descriere: apa termală Iwonicz Zdroj are proprietăți deosebite de calmare a iritațiilor, calmează senzația de mâncărime. Elimina efectele acțiunii apei dure. Are un indice de duritate a apei foarte redus(8,4N).

Indicații: completează toaleta zilnică a pielii foarte delicate și sensibile. Înviorează după trezire în timpul călătoriilor și după efort fizic. Se recomandă pentru îngrijirea pielii cu tendințe la alergii.

Proprietățile: diminuează pruritul și iritațiile pielii, proprietăți tonifiante, asigură senzația de confort pielii sensibile, folosită după efort fizic sau trezire, înviorează – curăță și împrospătează pielea.

Proprietății fizico-chimice: pH apropiat de neutru, hidrogen carbonatat 457 mg/l, calciu – 49,70 mg/l, siliciu – 12,26 mg/l, acid boric – 9,37 mg/l, magneziu – 9,70 mg/l.

Acțiune terapeutică: datorită conținutului de siliciu mărește elasticitatea și stimulează imunitatea pielii. Datorita conținutului de ioni de calciu și acid boric are o acțiune astringentă și antiinflamatoare delicate.

rom. Alcoolul cetilstearilic, lat. Alcoholum Cetylstearylicum

Sinonim: amestec de alcool stearic și cetilic, Cetearyl Alcohol

Alcoolul cetilstearilic este un amestec de alcooli grași superiori saturați în care predomina alcoolul cetilic C16H34O și alcoolul stearilic C18H38O în proporție de aproximativ 1:1.

Descriere: masă sau lamele albe sau alb – gălbui cu aspect cristalin de consistență onctuoasa, fără gust cu miros slab caracteristic. Este folosit ca un stabilizator de emulsie, stimulator tensioactiv precum ca și agent de creștere a vâscozității. Este un agent tensioactiv neionogen. Poate fi utilizat în emulsii de tipul apă în ulei sau în emulsii de tipul ulei în apă. Nu este cu adevărat un alcool dar este o ceară de emulsifiere realizată prin combinarea alcooli grași din surse vegetale.

Este folosit în multe produse cosmetice ca un emolient, agent de îngroșare, hidratant, emulgator, stabilizator precum și un agent care transportă celelalte ingrediente. Acesta este un substituent al cerii în prepararea loțiunilor.

Solubil în benzene, cloroform, eter, eter de petrol și alcool la fierbere, practic insolubil în apă; miscibil în stare topită cu uleiuri vegetale, parafina lichida și lanolina anhidră topită. Indice de aciditate: cel mult 1; indice de hidroxil: 200-220; indice de iod: cel mult 3; indice de saponifiere: cel mult 2; punct de solidificare:46-52°C.

rom. Polysorbat 80, lat. Polysorbatum 80

Sinonim: oleat de sorbimacrogol 300,monooleat de polioxietilen-80 sorbitan,

tween 80.

Tensioactiv neionic constituit dintr-un amestec de monoesteri ai acidului aleic cu sorbitolul sau cu anhidridele acestuia (sorbitani), copolimerizati cu aproximativ 20 molecule de oxid de etilen pentru fiecare moleculă de sorbitol sau de sorbitan.

Descriere: lichid vâscos, limpede, galben până la galben – brun cu miros slab caracteristic și gust slab amar urmat de o senzație de căldură. Diluat cu apa produce prin agitare o spumă abundentă. Miscibil cu acetat de etil, alcool, apa, cloroform, eter, mentol, toluen și uleiuri grase, practic insolubil în benzina, eter de petrol și parafină lichidă.

Indice de aciditate: cel mult 2,0.

Indice de hidroxil: 65-85.

Indice de iod: 19-24.

Indice de saponificare: 45-60.

pH: 5,0-7,0.

Conservare: In recipiente bine închise ferit de lumină la rece [12, p.408].

rom. Parafină lichidă, lat Paraffinum Liquidum

Sinonim: ulei de parafina,ulei de vaselina.

Parafina lichidă este un amestec de hidrocarburi saturate lichide obținut la distilarea petrolului.

Descriere: lichid incolor, uleios, fără miros și fără gust lipsit de fluorescența la lumina zilei. Solubilă în benzen, benzină, cloroform, eter și sulfura de carbon, foarte greu solubilă în alcool, practic insolubilă în apă se amestecă în orice proporție cu uleiuri grase (cu excepția uleiului de ricin) și uleiuri volatile, punct de fierbere – 360oC.

Acțiune farmacologică și întrebuințări: laxativ.

Ulei de Macadamia

Descriere: lichid de culoare slab galben. Este obținut din nuci de Macadamia ternifolia din Australia. Calmează iritațiile și netezește pielea uscată cu descuamare excesivă. Asigură pielii acizi grași și fosfolipide. Este bogat în fitosteroli și lecitină. Este imun la autooxidare. Relipidizează eficient, înmoaie și hidratează pielea aspră care se exfoliază. Solubil în alcool și insolubil în apă.

Compoziția procentuală a acizilor grași din uleiul de Macadamia: acid linoleic 1,0-4,8, acid linolenic 0,1- 2,0, acid palmitoleic 15,0-22,0, acid oleic 55-67, acid palmitinic 8,5-9,0, acid stearic 3,0-3,5.

Ulei de masline

Descriere: uleiul de măsline este obținut din fructe (măsline) provenite de la Olea europaea, familiei Oleaceae. Este un emolient cu excepționale proprietăți de răspândire și absorbție în piele ce poate fi utilizat în emulsii, loțiuni, seruri faciale și uleiuri de masaj sau ca un operator de transport pentru uleiurile esențiale. Uleiul de măsline este compus în principal din esteri micști ai trigliceridelor de acid oleic și acid palmitic și a altor acizi grași împreună cu urme de scualen (până la 0,7%) și steroli (aproximativ 0,2% de fitosterol și tocosterol).

Uleiul de măsline este puțin probabil să provoace reacții alergice și ca atare este utilizat în preparate pentru ingredientele de droguri lipofile. Oleocantolul din uleiul de măsline este un non-inhibitor selectiv al ciclooxigenazei (COX). Uleiul de măsline provine doar de la măslinele verzi. Aroma, culoarea și consistenta variază datorită diferitelor soiuri de măsline, locațiilor și climei.

Producerea uleiului începe prin transformarea fructelor de măslin în pastă. Această pastă este apoi malaxată pentru ca picăturile microscopice de ulei să se concentreze. Uleiul este extras prin presare metoda tradițională sau prin centrifugare metoda modernă. După extracție substanța solidă rămasă conține încă o cantitate mică de ulei. Astfel uleiul de măsline se poate clasifica în:

Uleiul de măsline extra-virgin ce provine din prima presare a măslinelor are o aciditate nu mai mare de 0,8%;

Uleiul virgin este produs prin folosirea metodelor fizice și fără nici un fel de tratament chimic, aciditatea este mai mica de 2%;

Uleiul rafinat este considerat ca fiind de o calitatea mai slabă decât cel virgin.

Acțiune: are proprietăți demulcente și proprietățile ușor laxative acționând ca un balsam de scaun. De asemenea este utilizat la temperatura camerei pentru dedurizarea cerii din ureche. Este și un puternic blocant al contracției intestinale.

Înmoaie și netezește pielea, limitează pierderea transepidermică de apa (TEWL). Întărește bariera lipidică din interiorul stratului cornos și ajută la pătrunderea în piele a altor ingrediente active. Uleiul de măsline conține un grup de produse naturale cu puternice proprietăți antioxidante.

Metilparaben

Formula moleculară: C8H8O3

Formula de structură:

Metilparaben este un conservant antimicrobian adesea folosit în gelurile de păr. Metilparaben poate fi găsit în multe din produsele de piele sau pentru față. Ansamblul este adesea găsit în anestezice local, acționând ca un agent de bacteriostatice și conservanți. Acesta este radicalul metil al esterului de acid p-hidroxibenzoic.

Metilparaben este rapid absorbit din tractul gastro-intestinal sau prin piele. Acesta este hidrolizat la acid p-hidroxibenzoic și excretat rapid, fără acumulare în organism. Studiile de toxicitate acută au arătat ca metilparaben este practic netoxice de către ambele administrări orala și parenterală.

Conservant și ingredient cu rol parfumant a fost declarat ca fiind un ingredient cosmetic dăunător de către Uniunea Europeana dar se găsește în continuare în foarte multe produse de înfrumusețare în special în cremele cu factor de protecție solară ridicat și în cele hidratante. Cauzează alergii și este toxic pentru țesuturi și organele interne, întrucât este complet absorbit prin piele.

Propilparaben

Formula moleculară C10H12O3

Formula de structură:

Descriere: substanța solidă, albă, fără miros, este un compus iritant.

Este radicalul propil esterului de acid p-hidroxibenzoic apare ca o substanță naturală găsită în multe plante și unele insecte, deși este fabricat sintetic pentru utilizarea în produse cosmetice, farmaceutice și produse alimentare. Acesta este un conservant de obicei găsit în apă pe bază de multe produse cosmetice cum ar fi creme, loțiuni, șampoane și produse pentru baie. Punct de topire: 105°C

rom. Stearat de glicerină, lat Glyceryl Stearate

Formula moleculară: C21H42O4

Formula de structură:

Sinonim: Glicerol monostearat

Descriere: pulbere incolora, sau fulgi de culoare alba,cu miros slab caracteristic si cu gust dulce. Stearat de gliceril este monoester de glicerină și acid stearic. Acesta este un emulgator cu o valoare HLB de 3,8 de asemenea utilizat ca un co-emulgator și agent de îngroșare în formulări de tipul ulei în apa.

Glicerol monostearat este o molecula organică folosit ca un emulgator. Solubil în etanol fierbinte, eter etilic, benzen, acetonă, minerale sau uleiuri fixe, solubil în solvenți organici fierbinți, insolubil în apă, punct de topire: 58 -59°C, punct de fierbere: 238-240˚C.

Este folosit ca agent de îngroșare, emulgator, antiaglomerant și agent conservant; dar și ca agent de emulsionare pentru uleiuri, ceară și solventi. Gliceril stearat este văzuta ca un ingredient benefic în multe produse de sănătate și frumusețe.

rom. Acetat de tocoferil, lat. Tocopheroli acetas

Formula moleculară: C29H50O2

Formula de structură:

Descriere: lichid clar, vâscos, brun cu miros slab de culoare galbenă. Solubil în alcool, ulei și grăsimi, insolubil în apă, rezistă la căldură până la cea 2500C și e sensibil la lumină și la oxigen. Temperaturile foarte ridicate ca si cele foarte coborâte reduc cu până la doua treimi cantitatea de tocoferol conținută în vegetale și în uleiuri.

Proprietăți: intervine în metabolismul grăsimilor al calciului și al fosforului ca și în sinteza proteinelor; limitează producerea de colesterol; controlează eliminarea apei din organism; previne îmbătrânirea celulelor; întărește și protejează inima și arterele împotriva instalării aterosclerozei; fortifică musculatura și țesutul conjunctiv ca și funcția sexuală și capacitățile mintale; acționează pozitiv asupra circulației sanguine periferice și a regenerării pielii; are efect diuretic și hipotensiv; ajută la preîntâmpinarea producerii avorturilor; are rol benefic în tratarea eczemelor, acneei, psoriazisului, miopiei evolutive, a opacifierii cristalinului și cataractei ca și în boala Parkinson etc.

Activ în produsele cosmetice, ideal pentru a stabiliza uleiuri și grăsimi în compoziții (previne râncezirea). Antioxidant, protejează de daunele generate de radicalii liberi și razele UV. Are efect de hidratare si anti-îmbătrânire este calmant și antiinflamator, promovează epitelizarea și activitatea enzimelor proprii ale pielii.

Aplicație: toate tipurile de produse de îngrijire a pielii, produse de protecție solară, produse de machiaj, tratamente pentru păr [12, p.519].

rom. Acid Ascorbic, lat. Acidum Ascorbicum

Formula moleculară: C6H8O6

Formula de structură:

Descriere: cristale incolore sau pulbere cristalina albă fără miros cu gust acru. Ușor solubil în apă, solubil în alcool și metanol, practic insolubil în benzen, cloroform, eter, eter de petrol și uleiuri grase.

Vitamina C reprezintă unul dintre cei mai importanți nutrienți pentru viața umană având rol important în producerea de glucocorticosteroizi și a substanțelor ce permit transmisia influxului nervos în metabolismul glucozei, acidul folic, colagenul și de asemenea are rol în neutralizarea radicalilor liberi și nitrozaminelor.

rom. Palmitatul de ascorbil, lat. Ascorbyl palmitate

Formula moleculară: C22H38O7

Formula de structură:

Descriere: pulbere de culoare alb – gălbui, foarte puțin solubil în apă, ușor solubil în etalon, punctul de topire 116-117 ° C

Palmitatul de ascorbil este un ester format din acid ascorbic și acid palmitic și crează un strat de grăsime sub formă solubilă de vitamina C. În plus față de utilizarea sa ca sursă de vitamina C. Palmitatul de ascorbil este de asemenea comercializat ca fiind ester de vitamina C.

Întrebuințări: antioxidant în produsele grase în special adăugat pentru a preveni râncezirea uleiurilor cu mulți acizi grași nesaturați.

rom. Acid citric, lat. Acidum Citricum

Formula moleculară: C6H8O7 · H2O

Formula de structură:

Descriere: cristale incolore,translucide sau pulbere cristalina alba fără miros cu gust acru, efluorescent la aer cald, solubil în 0,7 ml apă,1 ml glicerol,2 ml alcool,50 ml eter.

PEG 8 (polietilenglicol)

Sinonim: macrogoli,carbawax.

Descriere: lichid vâscos aproape incolor, limpede cu miros slab caracteristic cu gust întâi dulce apoi amar și ușor arzător. PEG-urile sunt produse din acid stearic, un acid gras natural. Foarte ușor solubil în aceton, alcool, apă și cloroform, practic insolubil în eter, parafină lichidă și uleiuri grase. Punct de solidificare: 53-56˚C, punct de topire: 4-8°C, indice de hidroxil: 267-295, indice de refracție: n D20 =1,464-1,466.

Polietilenglicolii sunt derivați de sinteza neionogeni cunoscuți și sub denumirea de macrogoli(Macrogolia) foarte hidrofili, soluțiile apoase au reacție neutral fiind considerați agenți de emulsionare auxiliari, acționează prin mărirea vâscozității fazei externe apoase și sunt buni stabilizanți ai emulsiilor preparate cu un emulgator primar [6, p.645].

SPECIFICAȚIA DE APARATE ȘI UTILAJE.

FLUXUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A LOȚIUNEI HIDRATANTE PENTRU PICIOARE.

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC.

Pregătirea spațiilor de producție, utilajului și a personalului.

Proceduri pentru igienizarea spațiilor de producție.

Spațiul de producție trebuie să fie igienizat corespunzător pentru asigurarea calității produselor avizate:

Pereții: se spală cu apă și săpun lichid înainte de producerea fiecărei serii de produs. Operația se efectuează de către personalul îngrijitor.

Geamuri și uși: se spală cu apă și detergenți (Ajax cu amoniact și Ajax cu formol alternativ) înainte de producerea fiecărei serii de produs. Operația se efectuează de către personalul îngrijitor.

Mese și rafturi:

Spălare: se efectuează după terminarea fiecărei operații, perie, apă și detergent ecologic ne coroziv (Axion, Salvamani, Pur, etc.). se clătește cu apă pentru înlăturarea urmelor de detergent.

Dezinfecție: se dezinfectează cu soluție de peroxid de hidrogen 6% sau soluție de Cloramină „B” 1%.

Pardosele:

Spălare: se spală cu apă și detergenți (Axion lichid, Rex, Pur, etc.) și se clătește cu apă.

Dezinfectare: după spălare pardoselele se dezinfectează cu apă în care se introduc alternativ soluții bactericide și fungicide (Ajax – clor, Bromocet, etc.). Operația se efectuează de către personalul îngrijitor.

Mediu: Aseptizarea se efectuează de fiecare dată înaintea începerii proceselor de producție cu lampa UV germicidă timp de 30 minute.

Proceduri de curățare și întreținere a echipamentului auxiliar.

După terminarea fiecărei etape din fluxul tehnologic (când e cazul) sau după terminarea fiecărei serii de produs pentru veselă și recipiente obligatoriu se efectuează următoarele etape de curățire și menținere.

1. Spălare: echipamentul auxiliar (recipiente, veselă) se spală cu peria detergenți ne corosivi avizați de Ministerul Sănătății. Pentru îndepărtarea urmelor de detergent echipamentul se clătește sub jet de apă. Operația se efectuează de către personalul îngrijitor avizat.

2. Dezinfecție: echipamentul auxiliar spălat se dezinfectează cu o soluție antiseptică apoi se spală sub jet de apă. Operația se efectuează de către personalul îngrijitor avizat.

3. Uscare: se efectuează în încăperi speciale amenajate cu curent de aer cald sau etuve.

4. Etichetare: echipamentul auxiliar spălat și uscat se etichetează ca eticheta să conțină semnătura persoanei care a efectuat operațiile și specificarea „CURAT”.

Proceduri de curățire și întreținere a echipamentului tehnologic.

După terminarea fiecărei serii de produs se efectuează următoarele operații de

curățire și întreținere:

Curățare: utilajele după golire se curăță de produs aderat pe pereți (când e cazul) cu ajutorul unor cartele flexibile (PVC), dezinfectate cu Nipagin sol. alcoolică 1%.

Spălare: echipamentele se spală cu apă caldă și detergenți avizați de Ministerul Sănătății prin acționarea sistemului de agitare și omogenizare. După 10 minute se oprește agitarea și se verifică interiorul cuvei și starea de curățenie a paletelor. Dacă este necesar spălarea continuă. După spălarea malaxoarele se golesc prin rabatare sau prin robinetul de scurgere. Se clătesc de mai multe ori până când apele de clătire nu mai conțin urme de detergenți.

Dezinfecție: interiorul cuvei malaxorului, inclusiv agitatoarele și turbina se dezinfectează prin pulverizarea unei soluții dezinfectante de Nipagin soluție alcoolică 1%.

Uscare: Malaxoarele se usucă prin acționarea încălzirii lichidului de mantaua malaxorului deschis.

Etichetare: echipamentele curate, dezinfectate, uscate și verificate tehnic (de personalul mecanic de întreținere) pregătite pentru un nou produs sau o nouă serie se etichetează cu etichete care să conțină următoarele specificații: data, ora, semnăturile operatorului și a personalului tehnic de întreținere și mențiunea „CURAT – VERIFICAT”.

Proceduri de curățire și întreținere a echipamentului de condiționare în tuburi.

Echipamentul de condiționare (mașina de umplut și închis tuburi) este amplasat în compartimente separate de sațiul de producere. Gradul de puritate al spațiilor de condiționare și ambalare este D (din RBPF) care corespunde clasei 100.000 conform Standardului Federal SUA209E.M6.5.ISO8.

Spălare: mașina se spală și se curăță înaintea schimbării seriei de fabricație și la schimbarea produsului care urmează să fie umplut. Operația se face de către operatorul care lucrează pe mașină. Subansamblele (pâlnia, capul de umplere, etc.) se spală cu detergenți ecologici (Axion, Salvamani, Pur, REX). Clătirea se face cu jet de apă de repetate ori până când apa de clătire nu mai are urme de detergent.

Dezinfecție: subansamblele mașinii se dezinfectează cu o soluție alcoolică de Nipagin 1% prin pulverizare.

Uscare: uscarea subansamblelor se face prin suflare cu aer cald.

Seria se schimbă de către personalul tehnic de întreținere sub directa îndrumare a farmacistului. Farmacistul aplică eticheta pe mașină cu următoarele specificații:

data;

denumirea produsului;

seria de fabricație;

semnătura farmacistului.

Proceduri pentru pregătirea personalului antenat în procesul de producere.

Personalul trebuie să respecte regulile de igienă și să poarte echipament corespunzător de producție dotat cu dispozitive de protecție. Procedurile se efectuează conform p.4 „Cerințele către igiena personală a lucrătorilor din întreprinderile și instituțiile farmaceutice” al „Instrucției despre regimul sanitar în întreprinderile și instituțiile farmaceutice” aprobată prin ordinul MS RM Nr.334 din 19.07.1995.

Notă: Procedurile menționate în acest compartiment se efectuează conform „Instrucției despre regimul sanitar în întreprinderile și instituțiile farmaceutice” aprobată prin ordinul MS RM Nr.334 din 19.07.1995 și recomandărilor parvenite din practica de activitate a producătorilor de medicamente din industria farmaceutică.

Procesul tehnologic de obținere a loțiunei hidratante pentru picioare.

Loțiunea hidratantă pentru îngrijirea picioarelor este tipul unei emulsii. Loțiunile sunt preparate lichide care au rolul de a activa circulația sanguina și de a stimula funcțiile biologice ale pielii. Ele joacă un rol important în întreținerea igieno – cosmetică a pielii. utilizarea neadecvata a lor poate grăbi procesul de degradare și îmbătrânire a pielii.Ca solvent de baza a loțiunilor se utilizează soluții hidroalcoolice, soluții slab acide, sucuri de fructe, la acestea se mai pot asocia și substanțe medicamentoase dintre acizi se utilizează îndeosebi acidul citric, lactic,acetic, sucuri acide naturale de citrice.

Emulsiile sunt sisteme disperse eterogene, fluide, constituite din doua faze nemiscibile, ambele – faza internă și cea externă fiind lichide. Una din faze se află divizată fin în cealaltă și anume:

faza dispersată care este mărunțită divizată sub formă de picături mici, numită și faza internă sau faza discontinuă; cele mai multe emulsii convenționale au particule cu diametrul între 0,5 -100µm;

faza dispersantă faza externă numită și mediu de dispersie.

Obținerea emulsiei stabile se realizează prin adăugarea în sistem a celui de-al treilea component numit emulgator sau agent de emulsionare.

Pentru formularea unei emulsii sunt necesare trei componente de bază:

faza hidrofilă;

faza lipofilă;

emulgatorul.

La care se mai asociază diverse componente ca: substanțe medicamentoase, agenți de stabilizare antioxidanți, conservanți, vascozifianți, corectori de miros, coloranți etc.,în funcție de utilizarea terapeutică sau cosmetică și de scopul urmărit.

Emulsionarea fazelor lichide și stabilizarea emulsiei.

Obținerea emulsiilor, sisteme disperse eterogene consta în doua faze :

un proces de dispersare de divizare a fazei interne în mediul de dispersie printr-un mecanism de forfecare a celor doua faze nemiscibile numit emulsionare cu formarea unui sistem fizic instabil din punctul de vedere termodinamic;

un proces de stabilizare concomitent cu primul realizat de emulgator prin diferite mecanisme.

În formularea unei emulsii stabile o importanță mare o are alegerea emulgatorului:

proprietățile fizice și chimice ale unui emulgator;

cum acționează diferiții emulgatori în optimizarea stabilizării emulsiei;

cum pot fi afectate proprietățile fizice și tipul unei emulsii de diferiți emulgatori sau amestecuri de emulgatori.

Schema instalației de fabricare a emulsiei:

Fig. 2.1. Schema unei instalații de fabricare a emulsiei (BURI P. . 1996). 1, 2. recipiente pentru stocarea materiilor prime grase (excipienți lipofili); 3. container cu manta și agitator, pentru topirea excipienților; 4. debitmetru pentru măsurat apa (faza hidrofilă); 5. sursa de încălzire a apei; 6. tanc de amestecare cu manta, sisteme de agitare și instalație de vid [1, p124].

Fazele procesului tehnologic sunt următoarele:

livrarea materiilor prime;

cântărirea sau măsurarea materiilor prime;

pregătirea fazelor;

amestecarea fazelor;

răcirea amestecului la temperatura camerei;

omogenizarea;

maturare;

stocarea intermediară;

repartizarea în recipiente de condiționare;

ambalarea recipientelor;

depozitare și expediție.

Etapa I.

Livrarea materiilor prime.

Pe baza fâșiei de fabricație a loțiunii respective se livrează din depozitul fabricii materiile prime necesare. Toate aceste materii prime trebuie să prezinte pe recipientul în care sunt condiționate, eticheta cu avizul de acceptare de la serviciul de control, aceasta garantează că produsele au caracterele tehnologice bine definite și constante. Materiile prime sunt livrate numai prin cântărire și apoi sunt transportate în compartimentul de fabricație.

Etapa II.

Cântărirea sau măsurarea materiilor prime.

La începutul procesului de fabricație a unui lot în atelierul de producție, materiile prime sunt din nou cântărite cu exactitate, conform fișei de fabricație cu ajutorul balanțelor automate tip Sartorius Mettler.

Fig.2.2. Balanță tip Sartorius Mettler [4, p16].

În industrie prepararea se efectuează la greutate sau la volum dar toate componentele sunt exprimate în unități de masă.

Etapa III.

Pregătirea fazelor.

Cele doua faze se încălzesc separate la o temperatură ce depinde de punctul de topire a componentelor în general la 60-80˚C. Încălzirea este indispensabilă pentru topirea materiilor grase cât și pentru a accelera migrarea surfactantului în toată baza. De asemenea faza hidrofilă se încălzește și ea la o temperatură cu 5˚C peste temperatura fazei lipofile deoarece ea pierde mai ușor căldura.

Etapa IV.

Amestecarea fazelor.

Cele două faze hidrofilă și lipofilă sunt amestecate la o temperatură de 70-72˚C deoarece această temperatură asigură o amestecare intimă. De aceea este foarte important ca fazele să prezinte aproximativ aceeași temperatură de cele mai multe ori de 50-60˚C. Temperatura de amestecare poate fi scăzuta cu câteva grade dacă punctul de topire al unei faze lipofile este destul de scăzut pentru a preveni cristalizarea premature sau solidificarea componentelor grase.

Fig.2.3. Omogenizator planetar -1. Model de cuva care se rastoarna ;2. Model de cuva cu amestecare sub vid, cu manta dubla pentru incalzire si racire; golire pe la partea inferioara ;3. Model de cuva cu amestecare sub vid ;4. Model de cuva cu amestecare sub vid, care se poate scoate sau rasturna (rabatabila) [10, p.74].

Etapa V.

Răcirea amestecului la temperatura camerei.

Viteza de răcire este în general mică pentru a permite o amestecare adecvată atât timp cat produsul este lichid. Dacă produsul solid se îngroașă mult după răcire poate include mult aer, se va urmări eliminarea lui mai ales în această etapă. Adăugarea substanțelor volatile a parfumurilor este cel mai bine să se efectueze dacă temperatura este de 43-45˚C pentru a facilita dizolvarea lor în faza lipofilă incomplete răcită.

Etapa VI.

Omogenizarea.

Emulsia necesită în continuare un tratament pentru a asigura o dispersie finală a componentelor.Aceste produse sunt transportate sau aspirate cu pompe într-un amestecător în formă de V ce este format din doi cilindri în formă de V fixați în unghiul în care amestecarea este intensificată de clătinarea vasului.

Fig.2.4. Amestecător în formă de V [10, p.84].

Etapa VII.

Maturare.

După fazele de amestecare și omogenizare, produsul este lăsat în repaus un timp mai lung sau mai scurt, la temperatura obișnuită pentru realizarea consistenței semisolide definitive.

Etapa VIII.

Stocarea intermediară.

După amestecare, omogenizare și eventual maturare produsul este scos din tancul de preparare și stocat în containere curate și acoperite cu capac mobile în vederea condiționării în recipiente specifice.

Containerele de stocare intermediară au o capacitate de 500-1000l și sunt din oțel inoxidabil. Se va evita evaporarea apei din produs, aceasta se poate realiza prin plasarea unui capac din plastomer nereactiv în contact direct cu suprafața loțiunii.

Etapa IX.

Repartizarea în recipiente de condiționare.

Condiționarea produsului se efectuează în compartiment destinate acestei operații cu ajutorul mașinilor automate cu cadență mare care constituie “linia de umplere”.

Mașinile pot fi în linie sau monobloc cu mișcare alternative sau continua în funcție foarte variate. Aceste mașini realizează umplerea unui produs, închiderea, plierea, etichetarea și ambalarea tuburilor.

Transferul produsului în aparatele de umplere se efectuează prin aspirare cu pompe, mai rar prin gravitație. Echipamentul de umplere se curăță după fiecare lot cu apă clorinată, formalina sau alt agent antimicrobian.

Tuburile inscripționate specific produsului de ambalat, închise la orificiul de extrudere cu dop, sunt verificate înainte de umplere sunt plasate pe banda rulanta, care le aduce pe discul mașinii de umplere unde sunt poziționate vertical cu baza deschisa în sus. Tuburile se umplu pe rând apoi sunt pliate, închise prin ștanțare și sigilare.

Etapa X.

Ambalarea recipientelor.

Tuburile sunt inscripționate cu vopsele în ulei în procesul de formare și vernisare la cald. Pe ele nu se aplica eticheta de hârtie sau plastomeri deoarece se deteriorează în timpul utilizării. Tuburile sunt ambalate în cutii de carton inscripționate specific împreună cu prospectul produsului.

Fig.2.5. Schema liniei pentru umplere și ambalare a tuburilor. 1 – instalație, căderea tuburilor goale; 2 – umplerea tuburilor; 3 – ambalarea tuburilor; 4 – ambalarea tuburilor în cutii de carton; 5 – ambalarea în folie cutia de carton [3, p.195].

Mașinile moderne au capacitate mare de producție 4800 articole pe oră: cele mai utilizate sunt mașinile de ambalare orizontale, multiforma, automatizate care lucrează intermitent sau continuu.

Principalele faze de lucru:

încărcarea automată a articolelor în alveolele de transport;

aranjarea în formă de șir

distribuirea prospectelor;

introducerea recipientului în cutia de carton;

închiderea cutiei de carton;

ieșirea cutiilor de carton pline și închise între doua bande laterale.

Etapa XI.

Depozitare și expediție.

Produsele finite sunt stocate în depozitul secției de produse în vederea efectuării buletinului de analiză.

ANALIZA PENTRU CONTROLUL CALITĂȚII PRODUSULUI FINIT.

Formularea, fabricarea și condiționarea produsului cosmetic „LOȚIUNE HIDRATANTĂ PENTRU ÎNGRIJIREA PICIOARELOR” trebuie să asigure calitatea acestora în relație cu biodisponibilitatea, stabilitatea fizică și chimică, absența contaminării microbiene.

Examenul caracterelor macroscopice.

Caractere vizuale: aspect omogen în recipient și după aplicare, consistență semisolidă.

Caractere olfactive: miros plăcut.

Caractere tactile: facilitate de aplicare pe piele, nu se topește sau se scurge după aplicare, etalare ușoară, capacitate hidratantă.

Tipul de emulsie

Pentru precizarea naturii emulsiei L/H sau H/L se folosesc următoarele procedee:

Metoda diluării: principiul se bazează pe faptul că o emulsie e miscibilă cu un lichid asemănător cu faza continuă.

Metoda solubilității coloranților (metoda colorării emulsiei): se bazează pe obținerea unei repartiții omogene sau etrogene a unui colorant în general în soluție după expunerea sa pe suprafața emulsiei în funcție de solubilitatea în faza continuă sau în faza dispersată.

Metoda de măsura a conductibilității electrice.

Metode fluorescente.

Determinarea pH-ului

Se determina pentru a evita anumite interacțiuni pH-ul se determină potențiometric cu ajutorul pH-metrului.

Fig. 2.6. pH-metrul [4, p.21].

Examenul microscopic și expunerea granulometrica.

Acest control fizic este fundamental pentru a determina: mărimea, forma, omogenitatea repartiției globulelor unei emulsii.

Analiza reologică. Se evaluează stabilitatea unei emulsii prin: examenul macroscopic; examenul microscopic și distribuția granulometrică; se urmărește comportarea reologică orice modificare de curgere sau vâscozitate.

Determinarea pierderii de apa sau solvenți volatili.

Dacă pierderea este importantă ea poate avea drept consecința schimbarea consistenței emulsiei și ca urmare a caracteristicilor de etalare și deci a stabilității.

Studii chimice.

Acestea sunt studii de identificare și de dozare a substanțelor medicamentoase și eventual a unor substanțe auxiliare. F.R.X. prevede dozarea substanțelor medicamentoase și masa total ape recipient.

Studii microbiologice.

Aceste studii privesc eficacitatea conservării antimocrobiene sau challange test, care se efectuează prin: testul de contaminare artificială, controlul contaminării microbiene numit și puritate microbiologică prin numărarea germenilor.

Controlul compatibilității cu materialul de condiționare.

Se verifică absența interacțiunilor între materialul de condiționare și produsul pe care îl conține. Dacă apar interacțiuni calitatea produsului nu trebuie să fie afectată.

Evaluarea stabilității emulsiei în timp.

Acest studiu se efectuează în etapa de formulare a unei produs nou în vederea stabilirii termenului de valabilitate. Se efectuează: determinări pe bază experimentărilor efectuate în condiții de depozitare pe termen lung, verificarea varietăților în conductivitatea electrică, verificarea variațiilor în compoziția chimică în mărimea particulelor [11, p.94].

INFORMAȚII PRIVIND ASIGURAREA PRODUSULUI COSMETIC.

La scurt timp în emulsii pot apărea fenomene de instabilitate manifestate în principal prin modificări în:

stabilitatea fizică;

stabilitatea chimică;

stabilitatea microbiologică.

Stabilitatea fizică.

Patru fenomene majore sunt asociate cu stabilitatea fizică a emulsiilor: dezemulsionarea: floculare și coalescența, cremarea sau sedimentarea, inversarea fazelor, fenomenul de sinereză.

Stabilitatea chimică.

Emulsiile ca orice altă formă farmaceutică conțin materii prime diverse: substanțe medicamentoase și substanțe auxiliare –faza lipofilă,faza hidrofilă și emulgatorii care pot suferi fenomene de degradare sub acțiunea oxigenului catalizate de lumină.

Selectarea emulgatorului are o foarte mare importanță în asigurarea stabilității chimice a unei emulsii el trebuie să fie compatibil fizic și chimic cu componentele asociate în emulsie.

Stabilitatea antimicrobiană.

Contaminarea emulsiilor cu microorganisme și fungi poate afecta negative proprietățile fizico-chimice și reologice ale produsului având ca urmare: producerea de gaze, modificări de culoare, gust, miros, hidroliza grăsimilor și uleiurilor, modificarea pH-ului fazei hidrofile, scăderea vâscozității emulsiei –spargerea emulsiei [8, p.146].

CONCLUZII

Medicii afirmă că multe probleme de sănătate pornind de la diabet și până la deficiențe nutriționale pot fi detectate printr-o observare atentă a picioarelor. Împreună picioarele conțin un sfert dintre oasele corpului și fiecare picior are 33 de articulații, 100 de tendoane, mușchi și ligamente; o multitudine de nervi și vase de sânge care fac legătură cu inima, măduva spinării și creierul. Astfel problemele picioarelor pot fi foarte importante.

Complexul de activități de îngrijire a picioarelor cuprinde de obicei: băi pentru picioare cu adăugarea de produse speciale, masaj și hrănirea pielii picioarelor cu ajutorul cremelor corespunzătoare, întărirea venelor cu ajutorul produselor speciale etc. Desigur, o dată pe lună trebuie făcută pedichiură.

Produsele cosmetice pentru picioare are drept scop nu doar îngrijirea zilnică a picioarelor ci și profilaxia și tratamentul diferitor maladii.

Obținerea unei loțiuni hidratante pentru îngrijirea picioarelor de tipul unei emulsii se efectuează în felul următor: componentele lipofile se amesteca și se topesc la o temperatură cu 5-10˚C peste punctul de topire a componentului cu temperatura cea mai mare. Adăugarea componentelor lipofile se face în ordinea descrescătoare a punctelor de topire. Faza hidrofilă se încălzește la aceeași temperatură și apoi se amestecă cele două faze. Amestecul nu se va supraîncălzi pentru a nu degrada componentele asociate care sunt termosensibile sau pentru a nu hidroliza emulgatorul.

După diluarea emulsiei primare adăugarea fazei hidrofile peste cea lipofilă se face în fir subțire si sub continua agitare până la răcire și omogenizare completă. În final se transfera în recipientul de condiționare și se completează la masa prevăzută.

Produsul finit este caracterizat prin următorii parametri: aspect omogen în recipient, miros plăcut, nu se topește după aplicare, hidratantă, aspect uleios, aspectul suprafeței tratare strălucitor, stabilitate fizică, chimică, microbiologică, toleranță bună, fără toxicitate, nealergizant și cu eficacitate terapeutic, conservat în recipiente bile închise ceea ce corespunde cerințelor în vigoare.

BIBLIOGRAFIE

AIACHE M., DEVISSAGUET J., GUYOT-HERMANN N. Galenica 2, Biopharmacie 2 edition, Techinique et Documentation. Paris: Council of Europe, 1982. 325p.

APЗAMACЦEBA A. Фаpмацeвтичecкая xимия. Mocква: Гэoтаp-Meдия, 2006. 635c.

BANU C. Tratat de industrie alimentară, tehnologia alimentară. București: ASAB, 2009. 214p.

БOЛЬШAКOB B. Bcпoмoгатeльныe вeщecтва в тexнoлoгии лeкаpcтвeнныx фopм. Mocква: Meдицина, 1991. 48 c.

COLOMBO M. Control of Properties in Pharmaceutical Forms. Organizzatione Editoriale Medico-Farmaceutica. Milano: ECV, 1976. 95p.

GORIS AL J., GORIS A. Pharmacie galenique. Paris: Masson, 1949. 237p.

JUNGHIETU Gr. Partea I. Caracteristica și tehnologia produselor cosmetice. Chișinău: Știința, 2012. 136 p.

JUNGHIETU, Gr. Partea II. Procedee moderne în cosmetologie. Chișinău: Știința, 2012. 281 p.

KAPAS M., REGDON E., REGDON G. Acta pharm. technolog. Paris: PCL, 1995. 168p.

RACOLTA E. Tehnologii generale. București: Dicactică și Pedagogică, 2007. 87p.

RUSNAC L. Uleiuri vegetale: proprietăți, separare, purificare. București: Medicală, 2004. 342p.

ЧУEШOB B. Пpoмышлeнная тexнoлoгия лeкаpcтв. Xаpькoв: MTК -Книга, 2002. 717 c.

http://www.revista-ferma.ro

http://ru.scribd.com

BIBLIOGRAFIE

AIACHE M., DEVISSAGUET J., GUYOT-HERMANN N. Galenica 2, Biopharmacie 2 edition, Techinique et Documentation. Paris: Council of Europe, 1982. 325p.

APЗAMACЦEBA A. Фаpмацeвтичecкая xимия. Mocква: Гэoтаp-Meдия, 2006. 635c.

BANU C. Tratat de industrie alimentară, tehnologia alimentară. București: ASAB, 2009. 214p.

БOЛЬШAКOB B. Bcпoмoгатeльныe вeщecтва в тexнoлoгии лeкаpcтвeнныx фopм. Mocква: Meдицина, 1991. 48 c.

COLOMBO M. Control of Properties in Pharmaceutical Forms. Organizzatione Editoriale Medico-Farmaceutica. Milano: ECV, 1976. 95p.

GORIS AL J., GORIS A. Pharmacie galenique. Paris: Masson, 1949. 237p.

JUNGHIETU Gr. Partea I. Caracteristica și tehnologia produselor cosmetice. Chișinău: Știința, 2012. 136 p.

JUNGHIETU, Gr. Partea II. Procedee moderne în cosmetologie. Chișinău: Știința, 2012. 281 p.

KAPAS M., REGDON E., REGDON G. Acta pharm. technolog. Paris: PCL, 1995. 168p.

RACOLTA E. Tehnologii generale. București: Dicactică și Pedagogică, 2007. 87p.

RUSNAC L. Uleiuri vegetale: proprietăți, separare, purificare. București: Medicală, 2004. 342p.

ЧУEШOB B. Пpoмышлeнная тexнoлoгия лeкаpcтв. Xаpькoв: MTК -Книга, 2002. 717 c.

http://www.revista-ferma.ro

http://ru.scribd.com

Similar Posts