Rolul Propriu al Asistentului Medical In Administrarea Intravenoasa a Chimioterapicelor Utilizate In Oncologie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Rolul propriu al asistentului medical în administrarea intravenoasă a chimioterapicelor utilizate în oncologie

Studiu efectuat în perioada decembrie 2013 – iunie 3014

Cuprins

PARTEA GENERALĂ

I.01 Introducere

Termenul de chimioterapie a fost introdus de către Paul Ehrlich în anul 1909, care a putut demonstra că doar cu o singură administrare a unei substanțe chimice, poate salva un animal de experiență de o infecție letală, lucru care l-a ajutat în consolidarea și cunoașterea termenului de chimioterapie.[1]

În sens etiologic, acest termen poate cuprinde totalitatea medicamentelor de sinteză, însă se referă la o strânsă categorie de medicamente, conturate din punct de vedere farmacodinamic, care reprezintă substanțele medicamentoase care ajută în lupta omului împotriva agenților patogeni biologici.

Principalul scop al chimioterapiei cu agenți citotoxici este de a preveni multiplicarea, invazia si metastazarea celulelor canceroase.

Tratamentele sistemice cuprind terapiile cu citostatice citotoxice, agenți hormonali, terapiile biologice cu agenți moleculari țintiți, imunoterapie care poate afecta supraviețuirea celulelor canceroase din organismul uman.

Chimioterapia bolii canceroase are la bază principiul toxicității selective, în care o substanță anti-tumorală distruge selective celulele canceroase, fără a le afecta pe cele normale. Cele mai multe dintre citostatice își exercită efectele asupra proliferării celulare si creșterii tumorale. [1]

Chimioterapia reprezintă tratamentul cu medicamente , care are de atins doua mari țeluri: să stopeze creșterea tumorii și să îmbunătățească tulburările generale care apar odată cu procesul de cancerizare a organismului. [1]

I.02 Cancerul – aspecte epidemiologice

Epidemiologia se ocupă cu studierea distribuției cancerelor în populație, dar totodată aduce in prim-plan factorii care contribuie la apariția lui.

Factorii de risc care duc la apariția cancerului sunt: tutunul, alimntația, iradierea, medicamentele cancerigene, alcoolul, bolile, predispozițiile familiare, radiațiile, virusurile.

Tutunul

Fumatul reprezintă o problemă a lumii moderne, dependența de tutun reprezintă o stare cronică care trebuie tratată cu multă seriozitate, necesitând intervenții repetate iar actualmente există numeroase tratamente care pot ajută la obținerea unei abstinențe pe termen lung sau chiar permanente.

Tarul și cianinele sunt responsabile de declanșarea bronșitei și a emfizemului, prin producerea hipersecreției glandelor bronșice și blocarea acțiunii de epurare ciliară. O persoană care fumează aproximativ 40 de țigări pe zi inhalează pe an aproximativ 140 grame de substanțe cancerigene. Important în aprecierea riscului este, și, vârsta de la care s-a început fumatul, persoanele tinere care își însușesc acest fapt au un risc mai mare în apariția bolilor cancerigene. Atât datele epidemiologice cât și studiile demonstrează că apariția cancerului, este mai puțin frecvent la fumătorii de pipă și țigări decât la consumatorii de țigarete, explicându-se că primii nu inhalează fumul. Înființarea unor campanii agresive împotriva fumatului, campanii care să se adreseze tuturor segmentelor populaționale, dar mai ales copiilor (învățământ preșcolar, școlar, liceal, dar și universitar), intens mediatizat reprezintă un prim-pas în realizarea unui program multinațional anti-fumat.[2]

Alimentația

Cancerul este “hrănit” de stilul de viață haotic, care se traduce prin însușirea unei dietei nesănătoase, lipsa de mișcare, ruperea de natură si de ritmurile firești ale organismului și anume: alimentație, asimilare, alimentare, muncă, odihnă si repaus de noapte.

Boala canceroasă are capacitatea de a compromite total statusul nutrițonal, modificând metabolismul și cauzând apariția anorexiei, ceea ce va produce pierdere ponderală. Alterările de metabolism apar la o mare parte din pacienți, incluzând intensificarea ratei metabolismului bazal, precum și creșterea arderilor calorice și a epuizărilor rezervelor energetice. În această maladie este afectat fiecare sistem în parte: proteic, lipidic, glucidic, afectarea rezervelor energetice și adipoase. [2]

Consumul crescut de proteină animală poate genera cantități mari de deșeuri metabolice dintre care unele pot fi transformate în nitrosamine și săruri de amoniu, consumul exagerat de carbohidrați/zahăr rafinat pot diminua efectul benefic al alimentelor protectoare cum este fibra vegetala, având o capacitate de debilidare a sistemului imunitar, fenomenul începe după circa 30 de minute și efectul poate dura până la 5 ore.[2]

Consumul excesiv de cafeină, prezentă în cafea, ceai, ciocolată, poate afecta structura genetică și mecanismele normale de corecție la nivel ADN.[2]

Trebuie evitate afumăturile, conservele, băuturile cu aditivi, care duc la scăderea apărării organismului.

Iradierea

Iradierea organismului uman poate produce efecte somatice si genetice, fiind cunoscut faptul că poate dezvolta diferite forme de cancer: iradierea pielii poate produce cancerul de piele, iradierea măduvei produce leucemii, iradierea gonadelor poate produce modificări genetice la descendenți. Iradierea organismului uman se poate produce in doua moduri: iradiere naturală și iradiere artificială.[3]

Iradierea naturală este reprezentată de cea extraterestră (razele cosmice) și terestră, generată de mediul înconjurător și de radionuclizii. Valoarea dozelor primite la iradierea naturală: iradiere extraterestră este în valoare de 0,3 m Gy/an) iar iradierea terestră este în valoare de 0,5 m Gy/an – în mediul înconjurător și de 0,2 m Gy/an în contaminarea internă. Încă o sursă importantă de radiații este constituită de metodele medicale de diagnostic (exemplu, radiografice, radioscopice, C.T.), care poate fi iradiere utilă și iradiere inutilă. [3]

Iradierea inutilă este reprezentată de indicații eronate de diagnostic și tratament, de utilizarea unor aparate și tehnici depășite moral, lipsa utilizării mijloacelor adecvate de radioprotecție.[3]

Iradierea utilă este reprezentate de metodele de diagnostic și tratament efectuate în interesul bolnavului, fiind preocupați în permanență de a limita cât mai mult posibil gradul de expunere la iradiere.

Trebuie recunoscut faptul că un rezultat negativ nu înseamnă întotdeauna o iradiere inutilă, el putând avea prin excludere valoare medicală. Cantitatea de radiații absorbită de către pacient este direct proporțională cu dimensiunea porții de intrare, însă cu o împărțire corectă a fasciculului de radiații și limitarea exacta a conului de raze la dimensiunea filmului, contribuie la reducerea iradierii inutile, dar nu întotdeauna irealizabile, depinzând în mare măsură de vechimea aparaturii radiologice.[3]

Medicamentele cancerigene

Rolul cancerigen al hormonilor a fost descoperit prin apariția cancerului de vagin la fetițe născute din mame cărora le-a fost administrat dietilstilbestrol (estrogen) în primele 3 luni de sarcină. Contraceptivele orale reprezintă un risc important, privind durata de utilizare, utilizarea înaintea primei sarcini cât si de existent unei afecțiuni benigne a sânului.[4]

Medicamentele care mai sunt considerate cu risc sunt: imunosupresoarele, anticanceroasele și derivații arsenicali. [4]

Fierul și medicamentele în exces contribuie la dezechilibrări majore în organism, „hrănind” celulele canceroase, medicamente de inhibare a sistemului imunitar cum ar fi: antibiotice, vaccinuri, medicația anti-alergica sau post-operatorie după grefe sau organe. [4]

Alcoolul

O mare importanță în apariția cancerului o are vinul roșu, cauzând apariția acestuia la nivelul cavității bucale sau a esofagului, concluzionând că principala cauză a acțiunii cancerigene a alcoolului este strâns legată si de cea a fumatului. Un pahar de vin pe zi nu va favoriza apariția cancerului. [5]

Alcoolul este carcinogen, adică duce la favorizarea unor anumite substanțe de la nivel celular să își altereze proprietățile și să producă înmulțirea haotică a diferitelor celule, de asemenea este considerat a fi co-carcinogen, adică poate favoriza ca alte substanțe carcinogene să producă efecte nedorite la nivel celular. Alcoolul are și efect vasodilatator, ceea ce permite membranei celulare de la nivelul anumitor țesuturi, ca de exemplu cea digestivă, să se dilate și să fie mai permeabilă. Încă un efect negativ al consumului de alcool ar fi faptul că stimulează producția de acetaldehidă, o substanța produsă de organism pentru metabolizarea alcoolului, cu efecte cancerigene, participând la alterarea AND-ului anumitor celule sau la realizarea de radicali liberi ai oxigenului. [5]

Bolile

Unele boli rare sunt însoțite de risc înalt al cancerului care afectează cu predilecție anumite organe (de exemplu, retinoblastomul in trisomia 21). [6]

Ele pot iniția apariția unor tumori maligne care sunt fie singura lor manifestare (retinoblastomul, nefroblastomul), fie reprezintă o manifestare a sindromului, ori inițiază o patologie netumorală, dar cu o probabilitate crescută de transformare malignă.

Predispozițiile familiare

Dacă în cadrul unei familii s-a depistat cel puțin o persoană diagnosticată cu oricare tip de cancer, acea familie reprezintă un risc de 2-4 ori mai mare decât într-o familie unde nu se constată această maladie. Creșterea riscului este totuși mică, având ca explicație o funcționare a unui mecanism care depinde de mai multe gene, pregătind o predispoziție căreia i se adaugă riscurile legate de factorii de mediu. [6]

Radiațiile solare

Soarele produce o gama de raze: radiații gamma, raze X, raze ultraviolete, lumina vizibilă. Lungimile de undă ale radiației ultraviolete ce indică risc pentru pielea umană se află la valorile următoare: 100 nm-400 nm. [6]

Razele ultraviolete de tipul A și de tip B, trec prin piele și afectează ADN-ul celular, producând astfel alterări celulare, care în timp duc la apariția cancerului. Razele ultraviolete sunt cele, care deși nu provoacă arsuri ale pielii, pătrund în straturile profunde ale pielii, au aceeași intensitate indiferent de anotimp. Modalitatea persoanelor de a se bronza în ultimele decenii este însoțită de un risc din ce în ce mai crescut, de producere a incidențelor tumorilor cutanate, carcinoamelor si melanoamelor, apare cu predilecție la persoanele cu pielea deschisă la culoare. [6]

Actualmente, există câteva criterii prin care sunt depistate persoanele care nu se pot bronza:

Tipul 1 de piele este reprezentat de: persoanele roșcate, cu tenul deschis, cu pistrui, cu ochii albaștri sau verzi;

Tipul 2 de piele este reprezentat de: persoanele blonde, cu tenul deschis și ochii albaștri;

Tipul 3 de piele este reprezentat de: persoanele șatene, cu un ten mai mult sau mai puțin deschis, cu ochii căprui;

Tipul 4 de piele este reprezentat de: persoanele șatene-brune, tenul spre măsliniu și ochii căprui;

Tipul 5 de piele este reprezentat de: persoanele brune, cu tenul închis și ochii negrii sau căprui. [6]

Radiațiile soarelui acționează atât în mod direct, formând în timp prin acumularea razelor nocive, o atrofie degenerativă senilă cu însemnătate de leziune precanceroasă, cât și indirect prin intermediul keratozelor solare și senile.

Virusurile

Teoria virotică, realizată de cercetătorii sovietici (L.A. Zilber, A.D. Timofeevski și M.F. Glazunov) afirmă că boala canceroasă este realizată de anumite virusuri, bazându-se pe două teorii. [6]

O teorie susține că exista doar o cauză la baza tuturor tumorilor: virusurile producătoare de cancer însoțite și de alte condiții generale și locale, iar a doua teorie afirmă că in producerea cancerului intervin numeroși factori, cum ar fi: factori chimici, fizici, radianți iar pentru apariția unei anumite grupe de tumori și virusurile. [6]

O legătură importantă între un virus și cancer a fost cea a unui virus din familia Herpesviridae (virusul Epstein-Bar) cu limfomul African a lui Burkitt (1964), doi ani mai târziu fiind incriminat și în apariția cancerului nazo-faringian. [6]

În 1978 a fost descoperitescoperită o legătură între virusul hepatitei B (HBV) și cancerul ficatului, legătura între papilomavirusuri(HPV) si cancerul de col uterin constituie cea de-al treilea sistem virus-cancer. [6]

I.03. Importanța cunoașterii folosirii chimioterapicelor în contextul tratamentelor posibile în cancer

Scopurile chimioterapiei în funcție de celulele canceroase sunt:

Chimioterapia curativă

Chimioterapia neoadjuvantă

Chimioterapia de inducție

Chimioterapia de întreținere

Chimioterapia adjuvantă

Chimioterapia paleativă

1) Chimioterapia curativă – unele celule canceroase pot fi eradicate prin utilizarea chimioterapiei, singură sau în asociație cu alte modalități terapeutice, are ca principal obiectiv vindecarea anumitor cancere. [7]

Dintre localizările neoplaziilor maligne cele mai importante sunt:

limfomul Burkitt

neoplazia tromfoblastică gestațională

cancerele testiculare

boala Hodgking

leucemiile limfoblastice acute, mai ales la copii

leucemiile mielocitare

2) Chimioterapia neoadjuvantă – este utilizată în scopul micșorării dimensiunilor tumorii înainte de intervenția chirurgicală, în condițiile în care aceasta din urmă reprezintă primul gest terapeutic cu intenție de radicalitate sau înainte de radioterapia cu același scop. [7]

În altă ordine de idei, chimioterapia inhibă creșterea celulelor din periferia tumorii, micșorând posibilitatea desprinderii acestora și a apariției micrometastazelor nedecelabile clinic cu impact direct asupra dezvoltării metastazelor la distanță și influențarea prin aceasta a rezultatelor terapeutice. Răspunsul terapeutic inițial la chimioterapia neoadjuvantă poate fi considerat un marker de pronostic. [7]

3) Chimioterapia de inducție – are ca principal obiectiv distrugerea a unui număr mare de celule maligne, concomitent cu neatacarea celulelor normale și restaurarea rapidă a hematopoiezei, fiind însă administrată și in scopul micșorării dimensiunilor tumorii. [7]

4) Chimioterapia de întreținere are câteva scopuri importante:

reducerea dozei fiecărui medicament în parte

după obținerea remisiunii complete se renunță la utilizarea unor citostatice

măresc intervalul liber dintre ciclurile terapeutice [7]

5) Chimioterapia adjuvantă

Este folosită în scopul distrugerii metastazelor microscopice după înlăturarea chirurgicală a tumorii sau a adenopatiilor regionale. Este cunoscut faptul că tumora nu este curabilă, decât dacă nu au apărut diseminările metastatice.

În altă ordine de idei, în cazurile stadializate clinic preterapeutic în categoria celor vindecabile, intervenția chirurgicală radicală sau sterilizarea prin radioterapie este aparentă, deoarece la distanță pot exista micrometastaze responsabile de eșecul terapeutic, impunând utilizarea chimioterapiei. [7]

Pentru atingerea obiectivelor chimioterapiei adjuvante se vor utiliza citostatice antineoplazice care pot oferi rezultate superioare monochimioterapiei.

6) Chimioterapia paleativă

Acest tip de chimioterapie are ca obiectiv încetinirea procesului de dezvoltare tumorală, crescând rata supraviețuirii, cât și înlăturarea unor simptome apărute ca rezultat al complicațiilor tumorilor. [7]

Acest tip de chimioterapie are rată de succes în unele boli neoplazice, cum ar fi:

leucemia limfocitară cronică

carcinomul prostatic

sarcomul Kaposi

carcinomul endometrial

cancerele vezicii urinare

sarcoamele țesuturilor moi

tumorile carcinoide

carcinomul esofagian

melanomul malign

carcinomul colo-rectal

neuroblastomul

metastaze cu punct de plecare neprecizat

I. 04. Bazele teoretice ale folosirii chimioterapiei în boala canceroasă

A. Cinetică celulară

Celulele normale, cât și cele maligne sunt supuse procesului de diviziune celulară, care se desfășoară pe parcursul a mai multor etape. Agenții citotoxici acționează cu predilecție asupra celulelor aflate în fazele ciclului celulelor (G1, S, G0, M).

Principiile chimioterapiei citotoxice au fost enunțate de către Skipper, care a utilizat celule murine de leucemie L1210, stabilind un set de legi care privesc chimioterapia, numindu-se „legile lui Skipper”. [8]

Aceste legi au dus la realizarea unor concepte importante ale chimioterapiei actuale:

Acțiunea substanțelor citostatice citotoxice este dependentă de cinetica creșterii tumorale, fiind mai eficace în tumorile cu fracție de creștere crescută.

Tumorile solide au un tip de dezvoltare gompertzian (curba de creștere are o dispoziție sigmoidiană) și nu logaritmică, iar coeficientul de creștere variază cu volumul tumoral, având un maxim ce reprezintă un volum tumoral de 37% din valoarea maximă posibilă. Această situație apare în faza inițială de dezvoltare a unei tumori, coeficientul de creștere se micșorează pe măsură ce tumora crește în volum și chimioterapia devine mai puțin eficace. [8]

2. Citostaticele acționează printr-o „cinetică de ordinul I” (moarte celulară logaritmică)

Citostaticele interacționează prin intermediul cineticii celulare de ordinul I, care presupune că o anumită doză de citostatice determină distrugerea aceluiași procent de celule tumorale la fiecare administrare și nu a aceluiași număr de celule. Avantajul este inclus prin faptul că procentul de celule ucise la o anumită doză de citostatic administrat este constant, independent de creșterea tumorii. [8]

3. Fracțiunea de celule tumorale distruse este independentă de numărul inițial de celule si nu este niciodată de 100%

Un important aspect al creșterii tumorale este dezvoltarea rezistenței la un anumit citostatic, rezultând ca urmare a mutațiilor spontane care survine odată cu proliferarea celulară, independentă de rezistență. [8]

4. O singură celulă malignă poate da naștere prin diviziune unui număr de celule tumorale letale pentru gazda tumorii

B. Mecanismul de acțiune al citostaticelor

Medicamentele chimioterapice au o acțiune îndreptată cu predilecție asupra agentului patogen și mai puțin asupra organismului, fiind utilizate în special prin administrare internă și mai rar pe cale externă. O condiție esențială pe care o are de îndeplinit un medicament chimioterapic este aceea de a fi cât mai toxic pentru agentul patogen și cât mai inofensiv pentru organismul gazdă. Valoare toxicității unui astfel de medicament asupra agentului patogen și asupra organismului gazdă se face prin indicele chimioterapic, care exprimă raportul dintre doza medie letală(DL50) și doza eficace(DE50).

Primul scop este realizat de medicamentele care distrug celulele canceroase, numite și citolitice, cât și de cele care opresc creșterea lor, numite citostatice sau radiomimetice, deoarece imită acțiunea razelor X asupra organismului, folosindu-se numai în cancerele generalizate de la început. [8]

Al doilea scop al medicamentelor chimioterapice este corectarea tulburărilor de metabolism, care constau în:

tulburările echilibrului substanțelor minerale din țesuturi, urină, sânge, potasiu, sodiu, calciu.

tulburările conținutului în apă al țesuturilor, a fost demonstrat faptul că atunci când țesuturile sănătoase sunt uscate prin anumite metode acestea permit apei să se evapore mai greu decât cele canceroase.

tulburările utilizării în organism a hormonilor

tulburările respirației celulare. [8]

În scopul corectării acestor tulburări se administrează diferite soluții minerale metalice care pot influența întregul organism, dar neavând o bază științifică bine stabilită nu pot fi considerate tratamente ale cancerului, ci doar încercări de tratament.

Medicamentele chimioterapice acționează prin interacțiunea lor cu procesele metabolice ale organismului tumoral, având drept rezultat împiedicarea înmulțirii și scăderii vitalității microorganismelor sau moartea lor.

C. Rezistență la chimioterapie

Rezistența la chimioterapie constituie principalul factor al insuccesului terapeutic, clasificându-se în două etape:

1). Rezistența temporară – unde celulele nu sunt înzestrate cu mecanisme proprii de rezistență, medicamentul neatingând ținta celulară.

2). Chimiorezistență permanentă – celulele tumorale posedă mecanisme biologice proprii de rezistență prin condiționare genetică, care poate fi:

Intrinsecă (naturală, primară) – face referire la chimiorezistența inițială a unei tumori

Secundară (câștigată) – fiind dobândită în urma expunerii la un citostatic. După un tratament inițial de succes. [8]

Mecanisme generale ale rezistenței la citostatice

Tabelul nr. 1 Mecanisme generale ale rezistenței la citostatice

I. 05. Clasificarea principalelor citostatice utilizate in oncologie

Clasificarea principalelor clase de citostatice

Agenții alkilanți (sunt cunoscuți ca vechi agenți anticanceroși, exercitându-și efectul antiproliferativ prin legarea covalentă a grupărilor alkil de sediile nucleofilice celulare și le perturbă funcția) [9]

Nitrogen muștarii: Mecloretamina, Azot, muștarul, H3N, sunt printre primele citostatice utilizate, avându-și originea din gazul toxic din clasa agenților alkilanți cu efecte puternice. [9]

Cloranbucilul (Leukeran) derivat din Mecloretamină este folosit in tratarea leucemiei limfatice cronice, în boala Hodgkin, limfoamele limfocitare, mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom și alte gamapatii monoclonare. [9]

Melfan (Alkeran, L-PAM) derivat din L-fenlalanil muștar, este un agent alkilant bifuncțional ce realizează legături inter- și intracatenare ADN și legături încrucișate ADN-proteine. Acționează în mielomul multiplu, cancerul ovarian și mamar, sarcoame de părți moi și in terapiile cu doze înalte asociate cu transplant de măduvă în neoplasmele refractare. [5,6]

Subclasa oxazofosfarine: Ciclofosfamida (Cytoxan, Endoxan, CTX) este un ester fosfamidic ciclic al Mecloretaminei. CTX după ce este matabolizat de ficat în două componente: 4-hidroxi-ciclofosfamida si aldofosfamida. Acest agent poate fi utilizat ca mono- sau polichimioterapie și se administreaza fie intravenous, fie per os, într-o varietate de doze și protocoale. [9]

Subclasa aziridine cuprinde Thiotepa, care este un agent activ care cuprinde o serie de tumori, incluzând și cancerul mamar, ovarian, boala Hodgkin și leucemiile. [9]

Alkil-sulfonații sunt reprezentate de substanțe cu acțiune selectiva pe linia hematopoetică gramulocitară. [9]

Busulfanul face parte din subgrupa alcalansulfonați și este utilizat în tratarea leucemiei mieloide cronice. [9]

Nitrozureele diferă de ceilalți alkilanți prin solubilitatea lipidică și instabilitatea chimică. Din această categorie fac parte: Carmustina, Lomustina, Semustina și sunt utilizați in tratarea tumorilor cerebrale, fiind administrate timp de 6 săptămâni. [9]

Carmustina nu este fabricată în România și este eficientă în tratarea tumorilor cerebrale, limfoamelor și carcinomului de colon. [9]

Subclasa aziridine cuprinde Thiotepa, care este un agent activ care cuprinde o serie de tumori, incluzând și cancerul mamar, ovarian, boala Hodgkin și leucemiile. [9]

Alkil-sulfonații sunt reprezentate de substanțe cu acțiune selectiva pe linia hematopoetică gramulocitară. [9]

Busulfanul face parte din subgrupa alcalansulfonați și este utilizat în tratarea leucemiei mieloide cronice. [9]

Nitrozureele diferă de ceilalți alkilanți prin solubilitatea lipidică și instabilitatea chimică. Din această categorie fac parte: Carmustina, Lomustina, Semustina și sunt utilizați în tratarea tumorilor cerebrale, fiind administrate timp de 6 săptămâni.

Carmustina nu este fabricată în România și este eficientă în tratarea tumorilor cerebrale, limfoamelor și carcinomului de colon. [9]

Triazenele cu Dacarbazina este un pseudoalkilant ce necesită activare hepatică prin sistemul citocromului P450, este eficient in tratarea bolii Hodgkin, melanoamele și sarcoamele de părți moi și se administrează in perfuzii scurte.

Temozolamid este un derivat imidazoltetrazinic, metabolitul activ al Dacarbazinei, depășește bariera hemato-encefalică și este excretat prin urină. Are dublă toxicitate atât gastro-intestinală manifestată prin greață și vărsături, cât și toxicitate hematologică. [9]

Procarbazina este eficientă în tratarea bolii Hodgkin, limfoamele non-Hodgkin, mielomul multiplu, melanoamele, tumorile cerebrale și policitemia vera.

Cisplatin și derivații

Sărurile de platină: Cisplatinul reprezintă un complex anorganic de metal greu care eliberează ionul de metal greu platina ce determină legături inter- și intracatenare ADN. Sarea dispune de o toxicitate renală ce impune condiții speciale de hidratare și diureză. [10]

Carboplatinul (Paraplatin, CBDCA) are un puternic efect citotoxic dar ajută la descreșterea toxicității renale și a emezei. Este folosit în tratarea cancerelor pulmonare microcelulare, ovariene, cancere ORL, seminoamele metastatice, cancerele endometriale și leucemia acută refractară sau recidivantă. Formula Calvert este o formulă de calculare a dozei optime de Carboplatin și se bazează pe rata de filtrație glomerulară a citostaticului și gradul de toxicitate hematogenă: Doza totală(mg) = AUC(mg/ml/min) * [RFG (ml/min) + 25], unde AUC = aria de concentrație în timp sub curbă, iar RFG = rata de filtrare glomerulară. [10]

Antimetaboliții

Antagoniștii acidului folic

Metotrexatul, împreună cu enzima dihidrofolat-reductază formează un compus reversibil care are rol în prevenirea reducerii acidului folic la componenta sa activa – acidul tetrahidrofolic. Metrotrexatul poate fi administrat oral, intravenos, intrarectal, intraarterial sau intramuscular. [10]

Analogii pirimidinici

5-Fluorouracilul, este un metabolit normal al ADN-ului, este folosit cu succes în numeroase tumori solide: cancere mamare, digestive și ORL. Există o serie de protocoale ce privesc modul de administrare a 5-florouracilului, trebuie administrat în funcție de greutatea corporală 15 mg/kg/săptămână. Perfuzia continua se realizează în doze de 1-2 g/zi, 5 zile consecutiv, iar în tratamentul ajutător al cancerelor de colon, se asociază cu Acidul folinic. Toxicitatea gastro-intestinală este evidențiată prin stomatite, ulcer, esofagită, diaree. [10]

Floxuridina este utilizat în doză de 0,2-0,3 ug/kg/zi timp de 7-15 zile, este utilizat sub forma chimioterapiei loco-regionale în cancerele de colon cu metastaze hepatice. [10]

Capecitabina (Xeloda) este o fluoropiridină care coincide farmacocinetica perfuziei continui de 5-fluorouracil și este transformată activ în acest metabolit de către enzima timiditat fosforilazei în țesutul normal. [10]

Citarabina (Citozar, Ara-C) este eficient în tratarea homeopatiilor maligne în asociații cu alte citostatice. Dozele obișnuite sunt cuprinse între 1-3 g/zi timp de 4-6 zile. [10]

Analogii purinici

Fludarabina (Fludara) este folosit în tratarea leucemiei limfatice cronice și al limfoamelor non-Hodgkiniene de malignitate scăzută. Doza utilizată este de 25 mg/m zi, intravenos timp de 30 de minute câte 5 zile consecutiv, repetat la 28 de zile. [10]

Mercaptopurina (6-MP, Purinetol) dozele utilizate sunt de 1,5-2,5 mg/kg până la observarea efectelor toxice și anume: mielosupresia, greața, vărsături și colestază. [10]

Tioguanina (6-Tioguanina, 6-TG) de obicei se utilizează împreună cu Ara-C, dozele obișnuite sunt de 100 mg/m de 2 ori pe zi, 5 zile consecutiv. Toxicitatea principală este reprezentată de mielosupresie. [12]

Analogii de adenosină

2-Deoxicoformicina (dCF, Pentostatin) este un produs din Streptomyces antibioticus, ce prezintă efecte limfocitotoxice. Doza uzuala de administrare a Pentostatinului este de 4 mg/m/săptămână, intravenos, 3 săptămâni consecutiv, la fiecare 2 săptămîni. Este iminentă prehidratarea pacientului cu cel puțin 2 l/dl flux urinar și tratat cu Allopurinol. Deși este nefrotoxic, dozele trebuie administrate cu atenție, toxicitatea este reprezentată de leucopenie cu neutropenie și limfopenie. [13,14]

2-Clorodeoxiadenozina (2-Cda, Cladribina, Leustatin) este eficient în hemopatiile limfoide, precum leucemiile cu tricoleucocite, macroglobulinemia Waldenstrom, leucemia limfatică cronică, limfoamele non-Hodgkiniene de joasă malignitate, limfoamele cutanate cu celule T și leucemia mieloidă acută infantilă. Doza uzuală și eficientă pentru administrarea andoovenoasă este de 0,01 mg/kkg/zi în perfuzie continuă, 7 zile consecutiv. [10]

Derivații naturali

Antracinele sunt antibiotice citotoxice extrase din speciile de fungi Streptomyces peucetius var.caesius, iar structura lor este formată dintr-un inel antraciclinic de bază ce conține un nucleu glicozidic legat de zahărul daunosamină. Sunt eficiente în tratarea tumorilor solide și hemopatiilor maligne. [11]

Doxorubicina (Adriamicina, ADR) acționează asupra numeroaselor tumori solide maligne. Un important dezavantaj al antraciclinelor constă în efectele cardiotoxice acute și cronice, iar toxicitatea cronică cuprinde cardiomiopatia secundară leziunilor cronice miocardice. Doza maxima permisă este de 450mg/m. [11]

Epirubicina (4 Epidoxorubicin, Farmorubicina), este un citostatic cu acțiune cardiomiotoxică, doza recomandată este de 90-120mg/m administrare în plus la fiecare 3 săptămâni.[11]

Daunorubicina (Cerubidin) este eficientă în leucemia acută limfoblastică. [11]

Idarubicina (Idamicin) este singurul cu administrare orală, însă absorbția este eratică și incompletă. Este eficient în tratarea leucemiilor acute mieloide și in leucemiile acute limfoblastice la copii. Doza folosită este de 12mg/zi timp de 3 zile, dar se poate utiliza și în doze unice de 8-15mg/m la fiecare 3 săptămâni. [11]

Amrubicina- 9 aminoacid-antraciclină, prezintă o activitate antitumorală mai mare decât molecula parenterală, doza eficientă este de 40 mg/m, intravenos, 3 zile consecutiv la 3 săptămâni

Non-antraciclinele

Mitoxantron (Novantron), face parte din clasa antracendionelor, acționează prin intercalare de ADN și inhibarea topoizomerazei II.

Calea ce mai eficientă de administrare este cea intravenoasă. Indicațiile terapeutice cuprind leucemiile acute non-limfocitare, leucemii acute limfocitare, leucemii mieloide cronice, limfoame maligne, cancere mamare avansate și recidivate, cancere ovariene, cancere de prostată hormono-rezistente, hepatocarcinoame. [11]

Mitomicina C (Mutamycin) este extras din Streptomyces caespitosus și realizează duble legături în situs-urile de guanină ale ADN. Este eficientă în tumorile solide ale tubului digestiv al cancerelor bronho-pulmonare non-microcelulare, cu o doză de administrare de 20mg/m, intravenos. [11]

Actinomicina D (Dactinomycin, Cosmegen) este un antibiotic extras din Streptomyces parvullus, fiind indicat în tratarea coricarcinoamelor și nefroblastom în doze de 0,5 mg/zi, intravenos, 5 zile consecutiv. [11]

Bleomicina (Blenoxan, BLM), derivă din fermentarea Streptomyces verticillus. Bleomicina însoțește o activitate antitumorală în carcinoamele scuamoase ale capului și gâtului, pielii, colului uterin, vulvei și penisului. Doza utilizată este de 10-20 U/m săptămânal sau de 2 ori pe săptămână. [11]

Agenți care interferă topoizomeraza

Tropoizomeraza au un rol principal în funcționarea normala a configurației spațiale a ADN, iar aceasta legătură este întreținută de medicamentele antitropoizomeraze care împiedică desfacerea acesteia. [11]

Inhibitorii de topoizomerază I

Irinotecan (CPT-11, Camptotecin) este un derivat sintetic de Camptothecin care acționează prin stabilizarea legăturii covalente dintre ADN-topo I, ducând în final la moartea celulei. Dozele uzuale sunt cuprinse între 100-125 mg/săptămână, timp de o luna, urmat de o pauză de doua săptămâni, sau 200-240mg la fiecare 3-4 săptămâni. [11]

Topotecanul (Hycamtin) formează legături covalente cu topoizomeraza I, stopând procesul de reparare al ADN bicatenar care în final duce la moarte celulară. [14]

Gimatecan (ST1481) este utilizat cu administrare orală, fiind eficient în cancerele mamare antraciclin și taxani-rezistente, cancerele endometriale și cancerele bronhopulmonare non-mocrocelulare.[11]

Inhibitorii de topoizomerază II

Etoposidul (VP-16, Vepesid) face parte din clasa epipodofilotoxinelor, extrase din planta Podophyllum peltatum. VP-16 are contribuie la inhibarea topoizomarazei II, stabilizând complexul ADN-topoizomerază II. Este eficient în tratarea cancerelor testiculare, carcinoamelor bronhopulmonare non-microcelulare, limfoamelor maligne și leucemiile. [11]

Citostatice cu acțiune asupra microtubulii de diviziune a fusului

Alcaloizii de Vinca, sunt extrași din planta Vinca rosea, au diferențe structurale minime.

Vincristina (Oncovin, VCR) este un alcaloid de Vinca fiind eficient în numeroase malignități in doza uzuală de 0.,4-1,4 mg intravenos săptămânal, până la o doză de 2 mg pe săptămână. [11]

Vinblastina (Velbe, VBL) are ca indicație terapeutică tratarea hemopatiilor maligne, cancerelor testiculare, coriocarcinomului, cancerul mamar, cancerelor bronhopulmonare. [11]

Agenții anti-tumorali diverși

Enzimele

Asparaginaza (Chidrolase, Elspar) este o enzimă care contribuie la metabolizarea în celulele tumorale a asparaginei. Doza indicată este de 6000-18500UI, intravenos zilnic, pe o perioadă de peste 14 zile, sau administrări de 3 ori pe săptămână, 9 doze, însă se poate administra și intramuscular. Înainte de administrare este indicat efectuarea unui test intradermic. [12]

Alte clase

Trabectin (Yondelis, 1flac = 1mg), este derivat din animalul marin caraibian Ecteintascidia turbinata, având un mecanism de acțiune alcătuit din legarea lanțului de ADN determinând legături covalente cu N2 guanina, având indicație în tratarea sarcoamelor de părți moi, într-o doză de 1,5mg/m2 perfuzie intravenos la 3 săptămâni. [11,12]

I.06. Căi de administrare a chimioterapiei

Chimioterapia în perfuzie continuă

Această metodă dispune de un sistem format dintr-o pompă programabilă care permite menținerea expunerii prelungită a celulelor canceroase la agenții citotoxici și totodată oferă pacientului o îmbunătățire a efectelor secundare nocive a chimioterapiei, administrarea făcându-se timp de 48 până la 120 de ore. Această tehnică este indicată în tumorile cu o cinetică lentă și puțin chimiosensibilă. Cele mai uzuale chimioterapice utilizate in perfuzia continuă sunt: 5-fluorouracil, cisplatin, citarabina. [12]

Chimioterapia intraperitoneală

Se urmărește obținerea unei concentrații crescute de substanță citotoxică la contactul direct cu seroasa peritoneală, având un clearance scăzut față de circulația sistemică. Cele mai utilizate citostatice în această metodă sunt: cisplatin, 5-FU, paclitaxel, thiotepa, mitoxantron și oferă o eficacitate crescută in cazul metastazelor cu dimensiuni mici, cu un diametru mai mic de 1 cm. [12]

Chimioterapia intraarterială

Calea arterială oferă o puternică concentrație antimitotică într-o regiune sau organ purtător de tumoare, citostaticul putând fi administrat direct în artera nutritivă a tumorii, după introducerea unui cateter intraarterial. Prin intermediul acestei chimioterapii semnele de toxicitate locale și generale pot fi prevenite sau chiar tratate, însă accidentele septice locale sau chiar de tip septicemic rămân grave. Chiar dacă, calea arterială rămâne cea mai bună cale de acces, reacțiile arteriale sunt greu de prevăzut și necesită o cunoaștere minuțioasă a îngrijirilor cu care trebuie înconjurat pacientul. Comparativ cu administrarea sistemică a chimioterapicelor, studiile clinice arată că administrarea intraarterială oferă procente semnificativ crescute ale răspunsului local al tumorii. [12]

Chimioterapia orală

Această metodă este folosită deoarece permite o expunere mai lungă la medicament și reprezintă o modalitate neinvazivă de administrare, ușor de utilizat, în condiții de ambulator la cei cu status biologic scăzut. Chimioterapia orală este folosită în special în tratarea limfoamelor non-Hodgkiniene, cancerelor de sân, cancerelor de ovar dar și a celor bronho-pulmonare. Cele mai utilizate citostatice orale sunt: capecitabina, UFT, vinorelbina, termozolamid, VP-16, hexametilmelamina, lomustina, idarubicina, procarbazina. [12]

Chimioterapia intensivă

Această terapie presupune administrarea de chimioterapice în doze foarte mari, care se bazează pe conceptul de creștere a intensității dozei relative care permite îmbunătățirea nivelelor de răspuns și prelungirea supraviețuirii. Creșterea intensității dozei poate fi realizată în trei feluri: fie prin creșterea dozelor unitare de medicament, fie prin scurtarea intervalului dintre administrări, fie asociind cele două modalității. Toxicitatea după efectuarea acestei terapii este importantă, necesitând condiții și echipamente costisitoare. [12]

I.07. Indicațiile și contraindicațiile chimioterapiei

Indicațiile chimioterapiei sunt:

tratarea anumitor tipuri de neoplazii

atenuarea simptomelor la bolnavii cu cancer metastazat, când beneficiile tratamentului depășesc efectele secundare ale tratamentului

tratarea pacienților asimptomatici în următoarele conjuncturi:

atunci când cancerul este tratabil și agresiv

este demonstrat că tratamentul scade rata de recidivă și ajută la îmbunătățirea intervalului de boală

în vederea unei intervenții chirurgicale conservatoare [13]

Contraindicațiile chimioterapiei pot fi absolute sau relative:

Contraindicații absolute:

boli neoplazice în stadiu terminal

administrarea în cazul gravidelor

în cazul pacienților cașectici, denutriți, comatoși, cu funcție hematologică deprimată

insuficientă medulară

Contraindicații relative:

boala neoplazică este asociată cu afecțiuni precum insuficiența renală, cardiacă sau hepatică, coagulopatii, infecții severe

chimiorezistența tumorii

în situația în care boala neoplazică este asociată cu afecțiuni care pot fi agravate de administrarea citostaticelor

copii cu vârste sub 3 luni

persoanele în vârstă, debilitante

persoanele necooperante

în cazul în care speranța de viață a pacientului este redusă pentru beneficiile chimioterapiei

pacient asimptomatic, cu tumoare incurabilă [13]

Aceste contraindicații impun modificarea dozelor unor citotoxice cu altele în caz de:

lipsă de cooperare sau în caz de depresie psihică

vârsta peste 75 de ani

indice de performanță de 3-4 (IK<70%)

hiponatremie (5), anemie <8 g%. [13]

I.08. Incidentele, accidentele și efectele adverse ale chimioterapiei oncologice

Chimioterapia este un tratament sistemic, care generează o serie de reacții secundare asupra organismului, aceste efecte toxice impun limite în ritmul și doza de administrare al citostaticelor.

După administrarea chimioterapiei poate apărea:

Toxicitate imediată – care își face apariția imediat după administrare, până la un interval de 10-12 zile, de cele mai multe ori este reversibilă.

Toxicitate tardivă – efectele apar la distanță de la încetarea terapiei, este inconstant reversibilă. [13]

Toxicitățile cele mai frecvente sunt:

toxicitate digestivă

toxicitate hematologică

toxicitate pulmonară

toxicitate urinară

febra post medicamentoasă

toxicitate gonadică

reacții alergice

toxicitate la nivelul sistemului imun

toxicitate dermatologică

toxicitate cardiacă

toxicitate neurologică

toxicitate cardiacă

neoplazii secundare induse de chimioterapie

Tabelul nr. 2 Reacții adverse ale principalelor medicamente anticanceroase

I.09. Interacțiunea citostaticelor cu alte medicamente

Metotrexatul (methotrexate) nu poate fi asociat cu medicamente cum ar fi aspirina și alți non-steroizi pentru durere, febră, sau inflamație, de exemplu: ibuprofenul (Advil, Motrin), naproxen (Aleve, Naprosyn), fenoprofen, diclofenac, indometacin, fenaprofen, suprofen, tolmetin, meclofenamat, iar altele pot împiedica metabolizarea metotrexatului, făcând să rămână în sistem mai mult timp. Acest lucru poate agrava efectele sale secundare, Cele mai multe dintre aceste medicamente trebuiesc oprite cu câteva zile înainte a începe administrarea metotrexatului, și vor fi reluate la trei zile de la finalizarea dozei.

Orice medicament sau supliment care interferează cu coagularea sângelui poate crește riscul de sângerare în timpul tratamentului cu metotrexat.

Acestea includ:

Vitamina E

Medicamente antiinflamatorii nonsteroidiene ,

Warfarin (Coumadin)

Ticlopidine (Ticlid)

Clopidogrel (Plavix) [13]

Doxorubicina nu trebuie asociat cu: paclitaxel, progesteron, ciclosporina, citarabina, streptozocină, saquinavir, verapamil, diltiazem, și alte blocante ale canalelor de calciu, deoarece cresc efectele secundare ale doxorubicinei.

Dacă doxorubicina este asociată cu ciclofosfamida, aceasta poate crește riscul de sângerare la nivelul vezicii urinare și riscul de probleme cardiace, iar în cazul în care este administrat cu fenobarbital, acesta ii poate limita efectele benefice. [14]

Cisplatin-ul nu trebuie asociat cu medicamentele care sunt eliminate din organism prin rinichi, deoarece duc la o afectare mai mare a acestora:

aminoglicozide (un tip de antibiotic, care este de obicei administrat intravenos, cum ar fi gentamicina, tobramicina, amikacina, streptomicină, și altele)

medicamente non-steroidale anti-inflamatorii cum ar fi aspirina, ibuprofen (Advil, Motrin), naproxen (Aleve, Naprosyn)

medicamente pentru controlul tensiunii arteriale (lisinopril, enalopril, captopril)

medicamente anti-virale cum ar fi aciclovir (Zovirax). [13,14]

Placitaxel poate interacționa cu o serie de medicamente și suplimente, care pot crește sau scădea nivelul de paclitaxel în sânge. Trebuie evitată asociere cu următoarele medicamente:

rifampicina sau rifabutina, fenitoina, medicamente anti-sechestru, fenobarbital, carbamazepină, ciclosporina

medicamente anti-fungice itraconazol sau ketoconazol

anti-depresive cum ar fi nefazodonă, fluoxetina

antibiotice: eritromicina, claritromicina, ciprofloxacina

medicamentele antivirale pentru HIV, cum ar fi ritonavir, nelfinavir, indinavir, efavirenz, nevirapină. [14,15]

Procarbazina, nu trebuie asociată cu fenobarbital, carbamazepina, medicamente anti-sechestru deoarece ajută la potențarea efectelor adverse.

Deoarece procarbazina este un inhibitor MAO (IMAO), aceasta poate provoca eritem la nivelul feței, creșterea ritmului cardiac, hipertensiune arterială dacă sunt asociate cu anumite medicamente și suplimente, cum ar fi antihistaminice, triptofan, anumite medicamente pentru durere, antidepresive, decongestionante, spray-uri nazale, medicamente care afectează creierul (stimulente, amfetamine). [15]

I.10. Tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor

Senzația de rău, greață, vomă sunt efecte secundare adverse, pot fi tratate cu ajutorul medicamentelor antiemetice (Metoclopramid sub formă de tablete, supozitoare sau fiole în perfuzie, Zofran tb. supozitoare sau fiole). De multe ori, se administrează corticosteroizi administrați pe cale orală sau intravenoasă, pentru a reduce sau a preveni apariția stării de rău.

Dintre remediile non-farmacologice: consumarea de lichide reci după terapie și ingerarea de cantități mici și dese de mâncare. [16]

Constipația sau diareea, învelișul tubului digestiv suferă modificări în timpul terapiei, acestea pot fi tratate medicamentos prin utilizarea de medicamente anti-diareice, în cazul diareii sau medicamente cu efect laxativ în cazul constipației, echilibrarea tranzitului intestinal cu Motilium. [16]

Remedii non-farmacologice în tratarea constipației:

includerea în alimentație a alimentelor bogate în fibre (pâinea, paste făinoase, tărâțe, fructe, legume)

ingestia sucurilor naturale (mere, pere, prune)

consum mare de lichide

efectuarea exercițiilor fizice zilnice

Remedii non-farmacologice împotriva diareii:

evitarea consumului de condimente, produse integrale, alimentelor bogate în fibră (cereale, nuci, leguminoase)

consum de lichide pentru a preveni deshidratarea.

includerea în alimentație a pâinii prăjite, biscuiți, brânză sau orez fiert[16]

Alopecia

Mulți dintre pacienți după începerea terapiei, observă că își pierd din ce în ce mai mult din părul capilar, în timp ce alți pacienți nu își pierd deloc părul. Căderea părului începe de obicei la 2-3 săptămâni după primul ciclu de tratament, crescând la loc după încetarea tratamentului chimioterapic. [16]

Remedii non-farmacologice:

utilizarea șampoanelor neutre, cum ar fi cele destinate copiilor

folosirea fețelor de pernă din bumbac, evitând iritarea scalpului din cauza naylon-ului

evitarea uscătoarelor de păr, a vopselurilor sau a permanentului

perierea părului cu o perie moale

adoptarea unei tunsori scurte, deoarece greutatea părului lung determină ruperea acestuia

Pruritul

Pielea pacienților care efectuează chimioterapie, poate deveni pigmentată, descuamată, uscată asociindu-se pruritului sau diferitelor alergi.

Acestor pacienți li se recomandă:

utilizarea cremelor sau loțiunilor care au în compoziție uree, pentru a evita uscarea tegumentului

evitarea țesăturilor aspre în detrimentul celor de bumbac

evitarea utilizării săpunurilor, cremelor, deodorantelor, cosmeticelor sau al altor substanțe la nivelul zonei de tratament

protecție solară [16, 17]

Infecțiile

În cazul apariției diferitelor infecții, de cele mai multe ori este indicată antibioterapia, însă pacientul trebuie să aibă în vedere următoarele măsuri de profilaxie:

măsurarea regulată a temperaturii corporale

evitarea contactului cu persoanele bolnave

igienă riguroasă: spălarea pe mâini cu apă și săpun înainte de a prepara alimentele, de a mânca și după utilizarea toaletei. [16, 17]

I.11. Evaluarea răspunsului la chimioterapie. Studii recente privind introducerea unor citostatice noi în terapia oncologică

Regresia tumorală este principalul parametru de măsurare a eficienței terapiei, fiind posibil evaluarea rezultatelor chimioterapiei neoadjuvante, însă nu și ale celei adjuvante.

Răspunsurile ce trebuie urmărite la tratament au în vedere două leziuni: măsurabile și evaluabile.

Leziunile măsurabile sunt leziuni care pot fi măsurate efectiv, prin examinare clinică sau imagistică în felul următor:

unidimensional, sunt măsurate cu un singur diametru

bidimensionale, pot fi măsurate cu două diametre

Leziunile evaluabile, sunt leziuni care se pot evalua dar nu se pot măsura, precum:

leziuni metastatice osoase osteolitice

leziuni uni- sau bi-măsurabile

infiltratele difuze pulmonare [17,18]

În anul 1999 a fost introdusă noua metodă RECIST (Response Evaluation Criteria in Solid Tumors) de evaluare a răspunsului terapeutic al tumorilor solide. [18]

Criteriile RECIST pentru evaluarea leziunilor țintă:

răspuns complet (RC) – presupune dispariția tuturor leziunilor

răspuns parțial (RP) – scăderea cu 30% a sumei celor mai mari diametre a tumorilor față de ultima examinare

boală staționară (BS) – nu sunt îndeplinite criteriile [18]

Criteriile RECIST pentru evaluarea leziunilor non-țintă:

răspuns complet (RC) – dispariția leziunilor non-țintă, însă întâlnim normalizarea valorilor markerilor tumorali

boală staționară (BS) – existența a cel puțin o leziune non-țintă sau menținerea unei valori crescute a markerilor tumorali

boală în evoluție (BE) – impune apariția noilor leziuni [18]

Evaluarea Răspunsului obiectiv

Mărimea tumorii: trebuie evaluată prin intermediul examenului clinic:

măsurarea diminuării mărimii tumorii sau a mărimii metastazelor

îmbunătățire clinică nemăsurabilă: recalcifierea leziunilor osoase osteolitice, scăderea dimensiunilor unor formațiuni greu de măsurat [18]

Durata remisiunii: constă în intervalul de timp notat de la începerea tratamentului până la apariția unei creșteri tumorale mai mari de 25% din valoare diametrelor perpendiculare, măsurată în cadrul a două examene fizice.

Supraviețuirea din momentul începerii tratamentului:

estimarea curbei cumulative de supraviețuire ai pacienților tratați, prin compararea cu un alt grup tratat sau cu unul de control cu pacienți netratați

supraviețuirea în medie este de 50% din valoarea cumulată a tuturor supraviețuitorilor. [19]

Studii clinice în oncologie

Progresele în tratamentul oncologic se datorează cercetărilor susținute din domeniul cercetării fundamentale, cercetării clinice și învățământului, fiecare fiind într-o strânsă legătură.

Un studiu clinic (trial) reprezintă un studiu medical, prospectiv, care este atent proiectat și elaborat pentru a răspunde unei serii de întrebări legate de efectele unei anumite forme de tratament sau mai multor tratamente. [17,18,19]

Rezultatele studiilor clinice sunt reprezentate de un număr limitat de cazuri, fiind apoi utilizate pentru a lua decizii asupra tratării corecte a pacienților cu aceeași boală. Studiile clinice au nevoie de o planificare laborioasă, începând cu un protocol scris.

Introducerea noilor medicații necesită testarea prin studii clinice prospective, în următoarele etape:

Studiile de fază I, alcătuiesc determinarea dozei optime, schema de administrare și efectele secundare ale noii terapii, urmărind următoarele obiective:

stabilirea dozei maxime tolerate, într-o schemă de administrarea, calea de administrare a noului medicament

stabilirea unei doze limită toxică (DLT) și determinarea calitativă și cantitativă toxicității unui medicament

stabilirea profilului farmacologic și farmacocinetic al medicamentului

susținerea posibilei activități antitumorale a unei substanțe la pacienții cu cancer [18,19]

Studiile de fază II, definesc de tip de cancer răspunde la tratamentul particular.

Trialurile de fază a II au ca principal obiectiv dacă noua terapie are suficiente argumente de activitate biologică pentru a fi cercetată în studii comparative randomizate.

Obiectivul secundar este reprezentat de observarea profilului toxicității la DMT și obținerea informațiilor despre farmacologia medicamentului.

Studiul de fază a II are în componență două tipuri de trialuri distincte, și anume: studiile cu un singur agent și studiile care asociază mai multe medicamente.

Primul studiu, cu un singur medicament (monoterapia) urmărește determinarea toxicității și profilul toxic asupra unei tumori, în timp ce al doilea studiu cu asociațiile medicamentoase stabilesc activitatea unui medicament în asociere cu alte modalități medicamentoase. [19]

3. Studiile de fază III, au ca obiectiv compararea rezultatelor noului tratament, demonstrat eficace în studiile de fază II. [19,20]

Cele mai frecvente obiective ale trialurilor de fază III sunt:

determinarea eficacității unui tratament încât să influențeze istoria naturală a bolii

stabilirea eficacității uni medicament, prin comparare cu cea mai buna terapie standard existentă

stabilirea eficacității noului tratament, și demonstrarea toxicității diminuată

Obiectivele majore din trialurile de fază III se ocupă stric de dovedirea eficacității noului tratament, supraviețuirea generală și diminuarea simptomelor sunt principalii indicatori. Controlul simptomelor sau calitatea vieții bolnavilor nu sunt folosiți ca indicatori, deoarece rezultatele pot fi influențate de existența altor boli concomitente.

Studiul este destinat să observe diferențele terapeutice subtile, nu pe cele evidente sau majore, se preferă în general studiile mari, simple pentru a compara modalități terapeutice cât mai diferite.

4. Studiile de fază IV, studiază efectele tardive ale tratamentului, pe un protocol terapeutic la un număr mare de pacienți, în scopul realizării transferului într-un studiu de tip cost-eficacitate, în funcție de rezultatele obținute. [20]

Capitolul II: PARTEA SPECIALĂ

II.01. Scopul și obiectivele studiului

Scopul studiului:

gradul de pregătire profesională al cadrelor medicale active cât și a viitoarelor cadre medicale

determinarea principalelor calități ale asistenților medicali care își defășoară activitatea pe secțiile de oncologie

evaluarea sprijinului moral acordat pacienților de către cadrele medicale

evaluarea capacității viitoarelor cadre medicale de a efectua tratamente chimioterapice

evaluarea gradului de stres resimțit de către cadrele medicale care realizează tehnica chimioterapiei

evaluarea cunoștințelor asupra particularităților tratamentului chimioterapic

evaluarea importanței respectării masurilor de asepsie/antisepsie de către cadrele medicale cât și de către studenți

evaluarea gradului de respectarea a secretului profesional de către cele două loturi

Obiective:

evaluare percepției asupra pacientului asupra asistentului medical

evaluarea gradului de satisfacție al asistentului medical în desfăsurarea activității profesionale zilnice

evaluarea gradului de confort psihic al studenților în relația cu pacienții de pe secțiile de oncologie

evaluarea cunostințelor elementare a viitoarele cadre medicale asupra îngrijirii pacienților supuși chimioterapiei

II.02. Material și metodă

Tipul de studiu: Studiu realizat este un studiu prospectiv

Lotul de studiu: Studiul a avut în vedere doua eșantioane.

Primul eșantion a fost alcătuit din studenții Universității Transilvania, Brașov, specializarea Asistență Medicală Generală, anii de studiu III și IV.

Al-doilea eșantion a fost alcătuit dintr-un număr de 100 de asistenți medicali care își desfășoară activitatea pe secțiile de oncologie din: Spitalul Medlife Buzău și Spitalul Județean de Urgență Buzău, Spitalul Medlife și Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, Spitalul Sfântul Constantin Brașov și Centrul de Diagnostic și Tratament Oncologic, Brașov.

Unelte de cercetare: Studiul a fost efectuat cu ajutorul chestionarului, care a fost alcătuit atât din întrebări închise, cât și întrebări deschise.

Cadrele medicale participante la primul lot de cercetare, au răspuns unui chestionar alcătuit din 34 de întrebări care vizau gradul de pregătire profesională, cunoașterea tehnicii administrării tratamentului cât și particularitățile acestuia, relația pacientului cu asistentul medical, dar totodată și existența sau nu, a modificărilor afectivității ale cadrelor medicale (anexă numărul 1).

Studenții din anul III, respectiv IV, reprezintă participanții din lotul al doilea, care au răspuns unui chestionar alcătuit din 34 de întrebări care vizau cunoașterea noțiunii de „chimioterapie”, cunoașterea tehnicii administrării chimioterapicelor, atribuțiile unui cadru medical mediu in efectuarea terapiei, sentimentele manifestate de către viitorii lor pacienți (anexă numărul 2).

Prelucrarea datelor obținute în urma studiului pe cele două loturi a fost realizată prin intermediul programului Microsoft Excel.

II.03. Rezultate și discuții

Structura demografică pe gen, vârstă, nivel de pregătire și vechimea la locul de muncă a loturilor de studiu va fi prezentată în tabelele următoare.

Astfel majoritatea celor chestionați au fost de gen feminin 93,81%, față de 6,19% de gen masculin, în concordanță cu structura pe genuri a celor care studiază și se pregătesc să devină asistenți medicali, respectiv a celor care lucrează în calitate de asistenți medicali.

Tabelul nr. 3 Repartizarea în funcție de gen a persoanelor incluse în lotul de studiu

Din lotul de asistenți medicali, din cei 100 de participanți, 90 au fost cadre medicale de gen feminin și 10 de gen masculin, spre deosebire de lotul alcătuit din 110 studenți din care 107 au fost de gen feminin, iar de gen masculin au fost în număr de 3.

Graficul Nr. 1 Repartizare în procente a loturilor de studiu în funcție de gen

Diferența de pondere în funcție de vârstă a celor două loturi de studiu este prezentată în tabelul nr. 4

Tabel Nr. 4 Distribuția pe vârstă

Graficul Nr. 2 Distribuția pe vârste a persoanelor incluse în lotul de studiu

Cei chestionați au avut vârste cuprinse între 25-30 ani au fost într-un procent de 7,21%; peste 30 de ani un procent de 40,87% din lotul cadrelor medicale, iar din lotul studenților au fost cu vârste cuprinse între 20-25 de ani 7,12%, între 25-30 ani un procent de 2,88%, iar peste 30 de ani 1,92%. Diferența de vârstă între cele două grupuri este explicabilă prin faptul că angajarea ca asistent medical se face după absolvirea școlii, iar numărul de persoane care doresc să urmeze studii universitare și au peste 30-40 de ani este mult mai mic.

Vechimea la locul de muncă/ Anul de studiu

Graficul Nr. 3 Vechimea la locul de muncă al cadrelor medicale incluse în lotul de studiu

Graficul Nr. 4 Distribuția pe anii de studiu al studenților incluși în lotul de studiu

Din lotul cadrelor medicale un procent de 25,28% au avut experiență de mai puțin de 5 ani; 34,38% o experiență cuprinsă între 5-10 ani; 20,22% o experiență între 10-15 ani; 8,9% o experiență între 15-20 ani, iar 3,30 au avut o experiență de peste 20 de ani; în concordanță cu lotul studenților din care un procent de 35,00% sunt înscriși în anul III de studiu, iar 65,00% aparțin anului IV de studiu universitar. Experiența cadrelor medicale poate fi corelată cu vârsta acestora, deoarece pot practica meseria după finalizarea studiilor aferente. Distribuția pe anii de studiu ai studenților este relevantă prin prisma faptului studiul oncologiei începe din anul IV de studiu, studenții de anul III neavând bazele practicii oncologice.

Nivelul de pregătire al cadrelor medicale/ Nivelul maxim de pregătire anterior admiterii la programul de studiu asistenta medicala

Graficul Nr. 5 Gradul de pregătire al cadrelor medicale incluse în lotul de studiu

Graficul Nr. 6 Nivelul de pregătire al studenților incluți în lotul de studiu anterior admiterii la programul de studiu asistență medicală

Dintre cadrele medicale 69,69% sunt absolvenți al unei Școli postliceale, 0% au absolvit Colegiul Sanitar și 31,31% sunt absolvenții Facultății de Medicină, Specializarea Asistență Medicală Generală, spre deosebire de lotul studenților din care 3,64% au absolvit o Școală postliceală, 3,64% sunt absolvenții unui Colegiu,1,82% au absolvit o altă facultate iar 90,91% liceu. Predominanța studiilor postliceale în distribuția nivelului de pregătire al cadrelor medicale se poate explica prin faptul că acestea sunt relativ mai accesibile, atât ca durată cât și din punct de vedere financiar, decât studiile universitare care se desfășoară pe o perioadă de 4 ani.

Vârsta studenților corelată cu studiile urmate anterior studiilor universitare, relevă faptul că majoritatea studenților au absolvit cursurile liceale după care au fost admiși în cadrul programului de învățământ universitare, se observă de asemenea faptul că un număr foarte mic din actualii studenți dețin deja o diplomă de studii universitare într-un alt domeniu, iar procentajul studenților care au absolvit o Școală postliceală sanitară și-au dorit perfecționarea în domeniu.

Gradul medical al asistenților medicali incluși în lotul de studiu

Graficul nr. 7 Distribuție în funcție de Gradul medical al asistentelor medicale incluse în Graficul Nr. 7 Gradul medical al asistenților incluși în lotul de studiu

Dintre cele 100 de cadre medicale chestionate 30,30% au grad de Asistent Medical și 70,70% au grad de Asistent Medical Principal.

Majoritatea participanților la studiu au reușit promovarea examenului susținut pentru dobândirea gradului de asistent medical principal, în cazul studenților nu este posibil să-i clasificăm în funcție de grad, deoarece acest lucru presupune practică profesională.

Locul de muncă/ Locul unde ați văzut cel mai frecvent administrarea chimioterapicelor

Graficul Nr. 8 Distribuția în funcție de locul de muncă al cadrelor medicale incluse în lotul de studiu, unde au participat la administrarea chimioterapicelor

Graficul Nr. 9 Distribuție în funcție de locul cel mai frecvent unde au observat modul de administrare al chimioterapicelor din punctul de vedere al studenților

Din cele 100 de cadre medicale chestionate, aceste își desfășoară activitatea de lucru în Spitalul Medlife Buzău într-un procent de 15,14%, în Spitalul Județean de Urgență Buzău într-un procentaj de 20,20%, Spitalul Medlife Brașov 20,19%, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov 20,15%, Spitalul Sfîntul Constantin Brașov un procentaj de 15,14% iar în Centrul de Diagnostic și Tratament Oncologic Brașov un procentaj de 15,14%, în concordanță cu rezultate studenților chestionați de unde a rezultat că locul cel mai frecvent de administrarea a chimioterapicelor este într-un procent de 45,45% în cadrul Spitalului Medlife Brașov, 40,91% în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brasov, iar 13,64% au răspuns în cadrul Spitalului Sfântul Constantin Brașov.

Distribuția cadrelor medicale între sistemul public și sistemul privat este relavantă exclusiv pentru studiul de față, nereflectând proporția la nivel național. În cazul studenților, locurile cele mai frecvente unde au asistat la efectuarea chimioterapiei au fost în Spitalul Medlife și Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, deoarece participanții la studiu urmează cursurile universitare în Brașov și de asemenea au obținut acces mai ușor la observarea administrării chimioterapicelor (cadrele universitare ce asigură pregătirea studenților își desfășoară activitatea în aceste instituții).

Cât de cunoscut vă este termenul de chimioterapie

Graficul Nr. 10 Distribuția lotului de asistente medicale în funcție de gradul de cunoaștere a semnificației termenului de „chimioterapie”

Graficul Nr. 11 Distribuția lotului de studenți în funcție de gradul de cunoaștere a semnificației termenului de „chimioterapie”

Din lotul cadrelor medicale 100% au răspuns că termenul de chimioterapie le este foarte cunoscut, iar celelalte doua posibile variante de răspuns au avut un procent de 0%, spre deosebire de lotul studenților care au răspuns într-un procent de 10,78% că le este necunoscut acest termen, 85,29% au răspuns că au auzit despre acest termen si un procent de 3,92% au răspuns ca le este foarte cunoscut acest termen, că lucrează constant cu aceste substanțe.

Termenul de chimioterapie este arhicunoscut asistenților medicali, deoarece profesia presupune cunoașterea chimioterapicelor precum și administrarea acestor substanțe, de asemenea majoritatea studenților sunt familiarizați cu acest termen, deoarece studiază disciplina oncologiei în anul IV de studiu.

Primele informații despre tratamentul chimioterapic

Graficul Nr. 12 Repartizarea lotului de studiu al asistenților medicali în funcție de locul unde au aflat pentru prima dată de tratamentul chimioterapic

Graficul Nr. 13 Repartizarea lotului de studiu al studenților în funcție de locul unde au aflat pentru prima dată de tratamentul chimioterapic

Dintre cadrele medicale chestionate asupra modului de cunoaștere a termenului de chimioterapie a rezultat că 78,78% au aflat despre această tehnică încă din perioada pregătirii de a deveni asistent medical, 18,18% au aflat odată cu angajarea, 0,00% din mass-media și 4,4 % de la persoanele din anturajul lor, spre deosebire de studenții care au declarat că un procent de 55,00% au aflat în cursul școlarizării despre această tehnică, 19,00% au aflat din practica din spitale, 17,00% din mass-media și 9,00% de la cunoștințele sale.

Atât în cazul asistenților medicali, cât și al studenților se remarcă faptul că au aflat de termenul de chimioterapie predominant în perioada studiilor și practicii spitalicești.

Prima calitate a asistentului medical care administrează chimioterapice trebuie sa fie:

Graficul Nr. 14 Reprezintă principala calitate al asistenilor medicali care administrează chimioterapice

Graficul Nr. 15 Reprezintă principala calitate a asistentului medical care

administrează chimioterapice

Din lotul asistenților medicali a rezultat într-un procentaj de 56,49% că prima calitate a unui asistent medical care lucrează pe o secție de chimioterapie trebuie sa fie empatic, urmată de tărie de caracter, într-un procentaj de 49,44%, milă 3,3% și sociabil într-un procentaj de 4,4%; corelând cu răspunsurile studenților care au considerat că principala calitatea a asistentului de oncologie trebuie să fie tăria de caracter, într-o proportie de 48,18%, urmată de empatie într-o proporție de 36,36%, milă 0,0% și sociabil într-un procentaj de 15,45%.

În cazul asistenților medicali chestionarul a relevat faptul că aceștia consideră că principala calitate necesară unui asistent medical ce administrează chimioterapice este empatia, pe când studenții au optat predominant pentru tărie de caracter. Acestă diferență se poate explica datorită experienței profesionale a asistenților medicali, spre deosebire de studenți, care pe fondul lipsei de experiență privesc acest proces cu o oarecare temere.

Trei însușiri care definesc munca asistentului medical în timpul chimioterapiei

Graficul Nr. 16 Reprezentarea a trei însușiri care definesc munca asistentului medical din punctul de vedere al cadrelor medicale incluse în lotul de studiu

Graficul Nr. 17 Reprezentarea a trei însușiri care definesc munca asistentului medical din punctul de vedere al studenților incluși în lotul de studiu

Dintre cadrele medicale au considerat că trei însușiri care definesc munca asistentului în timpul chimioterapiei sunt: responsabilitatea și profesionalismul într-un procentaj de 35,35% și confidențialitatea într-un procentaj de 30,30%, spre deosebire de studenți care au considerat următoarele însușiri: perseverență într-o proporție de 30,00%, promptitudine într-o proporție de 41,82% și profesionalism într-o proporție de 28,18%.

Această întrebare relevă faptul că asistenții medicali pun accent mai mult pe calitatea (profesionalism, responsabilitate, confidențialitate) precesului medical, spre deosebire de studenți care consideră că perioada de supraveghere a pacientului este mai importantă (promptitudine, perseverență, profesionalism). Această diferență se poate atribui de asemenea experienței profesionale a asistenților medicali versus lipsei de experiență profesională a studenților.

Cât de des administrați chimioterapice/ Cât de des ați participat la administrarea de chimioterapice

Graficul Nr. 18 Distrubuția periodică a administrării chimiotarapicelor

de către cadrele medicale incluse în lotul de studiu

Graficul Nr. 19 Distrubuția periodică a administrării chimiotarapicelor de către studenți incluși în lotul de studiu

Dintre cadrele medicale chestionate au declarat că 97,97% administrează chimioterapice zilnic, 3,3% administrează săptămânal și 0,0% administrează chimioterapice lunar, de câteva ori pe an, spre deosebire de studenți care au declarat că 7,34% au participat la administrarea de chimioterapice lunar, 51,38% de câteva ori pe an și 41,28% nu au participat nicodată la administrarea chimioterapiei.

Majoritatea asistenților medicali administrează chimioterapice zilnic, datorită desfășurării activității profesionale zilnice pe secțiile de oncologie, spre deosebire de studenți care au participat la administrarea chimioterapicelor de câteva ori pe an, în stagiile de desfășurare a practicii.

Sprijiniți moral pacienții cu chimioterapie?/ În practica pe care ați desfășurat-o până în acest moment ați avut ocazia să sprijiniți moral pacienții cu chimioterapie?

Graficul Nr. 20 Distribuție în funcție de sprijinul acordat pacienților

de către asistenții medicali incluși în lot de studiu

Graficul Nr. 21 Distribuție în funcție de sprijinul acordat pacienților

de către asistenții medicali incluși în lot de studiu

Din lotul format din cadrele medicale au răspuns într-o proportie de 97,97% că sprijină pacienții cu chimioterapie, 3,3% au răspuns ca fac acest lucru doar atunci când le permite timpul și 0,0% au ales varianta de răspuns „niciodată”, spre deosebire de lotul studenților din care au răspuns într-o proporție de 31,00% că au avut ocazia de a sprijini moral un pacient cu chimioterapie, 13,00% au afirmat că fac acest lucru doar când le permite timpul și 56,00% au afirmat că nu au avut ocazia niciodată ocazia sa fac acest lucru.

La întrebarea privind sprijinul moral acordat pacienților majoritatea asistenților medicali au răspuns că acordă sprijin moral acestora, fapt care denotă experiența dobândită în acest domeniu, corelerându-se cu opinia acestora privind principala calitate necesară asistenților medicali și anume empatia, spre deosebire de studenți care majoritatea au declarat că nu au avut ocazia să sprijine moral pacienți, explicându-se prin faptul că au acordat o atenție sporită procesului tehnic de administrare a chimioterapicelor.

Considerați că este important pentru pacienți, suportul moral?

Graficul Nr. 22 Distribuție în funcție de importanța sprijinului moral al pacienților

acordat de către asistentii medicali incluși în lot

Graficul Nr. 23 Distribuție în funcție de importanța sprijinului moral al pacienților acordat în stagiile de practică de către studenți incluși în lotul de studiu

Cadrele medicale au considerat că sprijinul moral al pacienților este foarte important într-o proporție de 93,93%, important într-o proporție de 7,7% iar petru celelalte variante de răspuns: relativ important, puțin important, deloc important procentul a fost de 0,0%, în concordanță cu răspunsurile studenților care au considerat că sprijinul moral este foarte important într-o proporție de 86,36%, important cu un procentaj de 13,64%, relativ important 0,0% și cu un procentaj de 0,0% pentru celelalte variante de răspuns: „puțin important”, „deloc important”.

Atât cadrele medicale cât și studenții au considerat foarte important sprijinul moral acordat pacienților, contribuind la diminuarea stresului cauzat de tratament.

Considerați că pacienții care fac chimioterapie de o perioadă îndelungată de timp

trebuie să fie sprijiniți moral?

Graficul Nr. 24 Distribuție al cadrelor medicale incluse în lotul de studiu în funcție de sprijinul moral acordat pacienților care fac chimioterapie de o perioadă îndelungată de timp

Graficul Nr. 25 Distribuție al studenților incluți în lotul de studiu în funcție sprijinului moral acordat pacienților care fac chimioterapie de o perioadă îndelungată de timp

Din lotul cadrelor medicale au considerat într-o proporție de 93,93% că sprijinul moral acordat pacienților care fac chimioterapie de o perioadă îndelungată de timp este important, în schimb 7,7% au considerat ca nu este important deoarece cunosc foarte bine tehnica, în concordanță cu cele rezultate din lotul studenților, care într-un procent de 86,36% au considerat că este important, spre deosebire de procentajul de 13,64% care au considerat că nu este important.

Dat fiind faptul că procesul chimioterapic se desfășoară pe o perioadă îndelungată de timp atât asistenții medicali cât și studenții au cosiderat necesară sprijinirea acestora în orice etapă a tratamentului.

Când administrați chimioterapice ce sentimente aveți față de pacientul dvs.?/

Când ați participat la administrarea de chimioterapice ce sentimente aveți față de pacientul dvs.?

Graficul Nr. 26 Distribuție în funcție de sentimentele cadrelor medicale incluse în lotul de studiu în timpul administrarii chimioterapicelor, față de pacient

Graficul Nr. 27 Distribuție în funcție de sentimentele studenților incluși în lotul de studiu în timpul administrarii chimioterapicelor, față de pacient

Din lotul asistenților medicali au mărturisit că atunci când administrează chimioterapice manifestă față de pacient sentimetul de compasiune într-o proporție de 81,81%, anxietate 10,10%, stare de bine 9,9% și 0,0% frustrare, spre deosebire de studenți care atunci când au administrat chimioterapiei au manifestat față de pacientul lor compasiune într-o proporție de 46,36%, anxietate 53,64% iar 0,0% au manifestat stare de bine sau frustrare.

Marea majoritate a asistenții medicali au indicat sentimente de compasiune față de pacienți. În cazul studenților sentimentul predominant este anxietatea. Această diferență este rezultatul anilor de contact cu pacienții, în cazul studenților teama fiind generată de lipsa de experiență în relația cu pacienții.

Vă simțiți stresat de rolul dvs. de a administra chimioterapice?

Vă simțiți stresat de faptul că în meseria dumneavoastră ar putea să fie nevoie să administrați chimioterapice?

Graficul Nr. 28 Distribuția privind gradul de stres al cadrelor medicale incluse în lotul de studiu generat de administrarea chimioterapicelor

Graficul Nr. 29 Distribuția privind gradul de stres al viitoarelor cadrelor medicale incluse în lotul de studiu generat de administrarea chimioterapicelor

Dintre cadrele medicale chestionate asupra gradului de stres generat de administrarea chimioterapicelor, 44,44% au declarat că li se întâmplă foarte rar, 22,22% au declarat că li se întâmplă rar să fie stresați de acest fapt, 30,30% uneori, 4,4% frecvent și 0,0% foarte frecvent, spre deosebire de lotul studenților care au declarat că 22,00% au fost foarte rar stresați de gândul că vor fi nevoiți să administreze chimioterapice, 35,45% rar, 41,82% uneori, 1,82% frecvent și 1,1% se simt foarte frecvent stresați de gândul că ar putea fi nevoie să administreze chimioterapice.

Procentajul studenților care se simt stresați de posibilitatea administrării tratamentului chimioterapic unor pacienți este mai mare față de cel al asistenților medicali, datorită timpului scurt de interacționare al acestora cu pacienții.

Cum v-ați simțit atunci când ați administrat pentru prima dată chimioterapice?

Figura Nr. 30 Distribuție privind confortul psihic la prima administrarea a chimioterapicelor de către asistenți medicali incluși în studiu

Graficul Nr. 31 Distribuție privind confortul psihic prima administrarea a chimioterapicelor de către studenți incluși în lotul de studiu

Cadrele medicale au mărturisit că s-au simțit speriate atunci când au administrat pentru prima dată chimioterapice într-o proporție de 53,53%, 37,37 au afirmat că s-au simțit nervoași iar 10,10% s-au simțit confortabil, în concordanță cu rezultatele studenților care au afirmat că 30,00% s-au simțit speriați, 5,45% s-au simțit nervoși, 13,64% s-au simțit confortabil și un procent de 50,91% au mărturisi că nu au avut ocazia sa administreze chimioterapice.

Această întrebare indică faptul că prima administrare a unui tratament chimioterapic unui pacient de către studenți și asistenți medicali poate fi stresantă și poate determina anxietate.

Ce atitudine adoptați în fața unui pacient care urmează să primească pentru prima dată chimioterapice?/ Ce atitudine considerați că ar trebui să adoptați în fața unui pacient care urmează să primească pentru prima dată chimioterapice?

Graficul Nr. 32 Distribuția în funcție de atitudinea adoptată de către cadrele medicale incluse în lotul de studiu față de pacienții care primesc pentru prima dată chimioterapice.

Graficul Nr. 33 Distribuția în funcție de atitudinea adoptată de studenții incluși în lotul de studiu față de pacient care primesc pentru prima dată chimioterapice.

Din lotul cadrelor medicale au afirmat că atunci când administrează unui pacient pentru prima dată chimioterapice, 28,30% abordează o atitudine calmă; 20,21% sunt înțelegători iar 46,49% încurajează pacienții, ajutându-i să isi depășească temerile, echivalând rezultatele studenților care au afirmat că 25,00% sunt calmi, 27,00% întelegători și 48,00% încurajează pacienții.

Atitudinea generală atât a studenților cât și a asistenților medicali este de a oferi suport moral și încurajare pacienților carora li se administrează tratament chimioterapic.

Considerați că pacienții care primesc chimioterapie sunt speciali față de ceilalți pacienți?

Graficul Nr. 34 Distribuția privind percepția asupra pacienților care primesc chimioterapice de către cadrele medicale incluse în lotul de studiu

Graficul Nr. 35 Distribuția privind percepția asupra pacienților care primesc

chimioterapice de către studenți incluși în lotul de studiu

Din lotul cadrelor medicale chestionate 81,81 au considerat că pacienții care primesc chimioterapie sunt speciali față de alți pacienți, iar 19,19% au considerat ca nu sunt speciali, echivalând rezultatele studenților care 77,00% consideră că sunt speciali față de alți pacienți și 33,00% consideră ca nu sunt speciali.

Având în vedere durata, natura precum și efectele adverse ale tratamentului chimioterapic atât asistrenții medicali cât și studenții consideră că pacienții care primesc chimioterapie sunt speciali față de ceilalți pacienți.

Care este cea mai cunoscută reacție adversă la chimioterapie?

Graficul Nr. 36 Distribuția privind cea mai cunoscută reacție adversă la chimioterapie de către asistenții medicali incluși în lotul de studiu

Graficul Nr. 37 Distribuția privind cea mai cunoscută reacție adversă la chimioterapie de către viitoarele cadre medicale incluse în lotul de studiu

Cadrele medicale au considerat a fi cea mai des întâlnită reacție adversă la chimioterapie inteleranța digestivă, au afirmat într-o proporție de 38,38%, urmată de alopecie cu un procentaj de 32,32% și de erupția cutanată 30,30%, spre deosebire de studenți care au considerat cea mai cunoscută reacție adversă la chimioterapie este alopecia, cu un procentaj de 52,47%, urmată de intoleranța digestivă 35,32% și de erupția cutanată 23,21%.

Diferența de percepție a celor mai cunoscute reacții adverse la chimioterapie se explică prin faptul că asistenții medicali au observat în mod direct de-a lungul timpului efectele tratamenului, pe când percepția studenților este formată în special în mod indirect de către manualele de studiu.

Care este cea mai mare temere a pacienților care fac chimioterapie ?

Graficul Nr. 38 Distribuția privind temerea pacientilor din punctul de vedere al cadrelor medicale incluse în lotul de studiu

Graficul Nr. 39 Distribuția privind temerea pacientilor din punctul de vedere al studenților incluși în lotul de studiu

Din lotul cadrelor medicale 43,43% au răspuns că cea mai mare temere a pacientilor care fac chimioterapie este ineficacitatea terapiei, urmată de reacțiile adverse într-o proporție de 30,30% si percepția asupra viitorului 27,27%, spre deosebire de lotul studenților care au răspuns că cea mai mare temere a pacienților este ineficacitatea terapiei într-o proporție de 45,45%, urmată de reacțiile adverse într-o proporție de 31,82% și de percepția asupra viitorului 22,72%.

Atât cadrele medicale cât și studenții au observat ca pricipala temere a pacienților care fac chimioterapie este ineficacitatea tratamentului, deoarece această terapie are de cele mai multe pri un prognostic negativ.

Atunci când sunteți în fața unei reacții adverse a chimioterapiei, vă simțiți încrezător în gestionarea situației?/Daca ați fi în fața unui pacient cu reacție adversă la chimioterapie, vă simțiți încrezător că ați putea să gestionați situația?

Graficul Nr. 40 Distribuție privind gestionării situației de către asistenții medicali incluși in lotul de studiu în fața unei reacții adeverse a chimioterapiei

Graficul Nr. 41 Distribuție privind gestionării situației de către viitoarele cadre medicale incluse în lotul de studiu în fata unei reacții adeverse a chimioterapiei

Dintre asistenții medicali chestionați privind încrederea în gestionarea reacțiilor adverse la chimioterapie, 44,44% au declarat ca se simt foarte încrezători, 51,51% se simt încrezători, 5,5% se simt speriați și 0,0% foarte speriați, spre deosebire de studenți care au afirmat că în fața unei reacții adverse la chimioterapie se simt foarte încrezători un procentaj de 9,91%, încrezători 62,16%, speriați 23,42% și foarte speriați s-ar simți 4,50%.

În fața unei reacții adverse cadrele medicale au declarat că se simt încrezătoare și foarte încrezătoare datorită experienței dobândite, pe când studenții s-au declarat încrezători în mare proporție, fapt ce poate fi atribuit pregătirii universitare.

În practica zilnică vă întâlniți des cu astfel de situații?/ În practică v-ați întâlniți cu reacții adverse la chimioterapie?

Graficul Nr. 42 Distribuție privind frecvența reacțiilor adverse din punctul de vedere al cadrelor medicale incluse în lotul de studiu

Graficul Nr. 43 Distribuția privind frecvența reacțiilor adverse din punctul de vedere al studenților incluși în lotul de studiu

Cadrele medicale au declarat că se întâlnesc foarte rar și rar cu reacțiile adverse la chimioterapie într-un procentaj de 0,0%, uneori într-un procent de 25%, frecvent într-un procent de 55,55% și foarte frecvent într-un procent de 20,20%, spre deosebire de studenți care au declarat că în stagiile de practică s-au întâlnit foarte rar cu un procent de 3,67%, rar 15,86%, uneori 34,86%, frecvent 7,34%, foarte frecvent 0,92% si 37,61% au declarat ca nu s-au întâlnit niciodată cu astfel de reacții adverse.

Cadrele medicale în practica zilnică au întâlnit frecvent manifestări ale reacțiilor adverse spre deosebire de studenți care au avut un contact limitat cu pacienții supuși tratamentului.

Care este stare de spirit a pacienților cu chimioterapie?

Graficul Nr. 44 Distribuția privind starea de spirit a pacienților cu chimioterapie din punctul de vedere al asistenților medicali incluși în lotul de studiu

Graficul Nr. 45 Distribuția privind starea de spirit a pacienților cu chimioterapie din punctul de vedere al studenților incluși în lotul de studiu

Dintre cadrele medicale au afirmat un precentaj de 60,60% că starea de spirit al pacienților cu chimioterapie este depresivă, 23,23% negativistă iar 17,17% anxioși spre deosebire de studenți care au considerat într-un procentaj de 24,55% pacienții sunt deprimați, 63,64% sunt negativisți și axioși 11,82%.

Având în vedere că asistenții medicali interacționează cu un număr ridicat de pacienți, aceștia au afirmat că starea predominantă de spirit al pacienților este depresia, spre deosebire de studenți care au perceput pacienți ca manifestând o stare de spirit negativistă.

Sunt importante respectarea măsurilor de asepsie/antisepsie?

Graficul Nr. 46 Distribuția privind respectarii măsurilor de asepsie/antisepsie de către cadrele medicale incluse în lotul de studiu

Graficul Nr. 47 Distribuția privind respectare măsurilor de asepsie/antisepsie de către viitoarele cadre medicale incluse în lotul de studiu

Cadrele medicale chestionate au răspuns într-un procent de 0,0% variantele de răspuns: „deloc important”, „puțin important”, „nici da nici nu, iar într-un procent de 29,29% au răspuns că respectarea măsurilor de asepsie/antisepsie sunt importante „în mare măsură” 29,29% și „în foarte mare măsură” 71,71%, în concordanță cu răspunsurile studenților care au afirmat într-un precent de 3,64% „nici da nici nu”, 21,82% „în mare măsură” și 74,55 sunt importante într-o foarte mare măsură, lasând un procentaj de 0,0% pentru primele două variante de răspuns.

Atât cadrele medicale cât și studenții au fost de acord că respectarea măsurilor de asepsie este importantă în foarte mare măsură, fapt ce poate fi pus pe seama pregătirii din timpul studiilor.

Sunteți mulțumit de activitatea desfășurată în prezent?/Sunteți mulțumit de activitatea practică desfășurată până în prezent pentru intelegerea activitatii dintr-o sectie care trateaza pacienti oncologici?

Graficul Nr. 48 Distribuția activitatea desfășurată în prezent de către cadrele medicale incluse în lotul de studiu

Graficul Nr. 49 Distribuția privind activitatea desfășurată

în prezent de către studenți incluși în lotul de studiu

La întrebarea ce vizează gradul de mulțumire a acțivității de la locul de muncă, „în foarte mică măsură” și „în mică masură” au răspuns un procent de 0,0%, iar 22,20% au răspuns nici da nici nu, 66,66% su răspuns că sunt mulțumiți în mare măsură și 14,14% au răspuns că sunt în foarte mare măsură, în echilibru cu răspunsurile studenților care 0,0% au răspuns în foarte mică măsură, 16,36% au răspuns că sunt mulțumiți „în mică măsură” de activitatea didactică în sectiile de oncologie, 20,91 „nici da nici nu”, 58,18% sunt mulțumiți „în mare măsură” iar 4,55 „în foarte mare măsură”.

Atât cadrele medicale cât și studenți s-au declarat mulțumiți de activitatea desfășurată în ciuda stărilor de anxietate sau stres experimentate în timpul participării la actul medical.

Considerați necesară consilierea psihologică a pacienților care trec prin procesul chimioterapic?

Graficul Nr. 50 Distribuție privind consilierea pshilogică a pacienților care fac chimioterapie, din punctul de vedere al cadrelor medicale incluse în lotul de studiu

Figura n

Grafiul Nr. 51 Distribuție privind consilierea pshilogică a pacienților care fac chimioterapie, din punctul de vedere al viitoarelor cadrelor medicale incluse în lotul de studiu

Răspunsurile ambelor loturi la întrebarea dacă pacienți chimioterapici au nevoie de consiliere psihologică, au fost în proporție de 100% că acestia au nevoie, argumentând ca ajută pacientul să treacă peste șocul veștii și să accepte mai ușor terapia.

Consilierea psihologică este coniderată importantă atât de caătre cadrele medicale cât și de studenți, ajutând la depasirea șocului inițial și acceptarea terapiei de către pacient.

La ce reacții/sentimente vă așteptați din partea pacienților la comunicarea vești că trebuie să facă chimioterapie?

Graficul Nr. 52 Distribuție în funcție de așteptările cadrelor medicale incluse în lotul de studiu privind sentimentele pacienților

Graficul Nr. 53 Distribuție în funcție de așteptările viitoarelor cadrelor medicale incluse în lotul de studiu privind sentimentele pacienților

Dintre cadrele medicale se așteaptă la sentimentul de furie la comunicarea veștii unui pacient că trebuie să facă chimioterapie într-o proporție de 17,22%, că pacienții să fie deprimați 35,46% și la apariția sentimentului de abandon 24,32, în concordanță cu rezultatele studenților unde 21,05% consideră că pacienții ar fi furioși la conunicarea acestei vești, deprimare într-o proporție de 47,37% iar la apariți sentimentului de abandon, izolare socială o proporție de 31,58%.

Având în vedere efectele adverse ale tratamentului, precum și durata și șansele de succes alea acestuia, atât cadrele medicale cât și studenții se așteaptă la o stare de deprimare la comunicarea veștii ca trebuie să facă chimioterapie.

Înainte să administrați o nouă cură de chimioterapie solicitați consimțământul pacientului?

Graficul Nr. 54 Distribuția privind consimțământul pacientului de a administra chimioterapie acordat cadrelor medicale incluse în lotul de studiu

Graficul Nr. 55 Distribuția privind consimțământul pacientului de a administra chimioterapie acordat viitoarelor cadre medical incluse în lotul de studiu

Cele două loturi alcătuite din cadrele medicale și studenți au răspuns într-un procent de 100% că înainte începerii unei cure de chimioterapie, cer întotdeauna consimțământul pacientului.

Atât cadrele mediicale cât și studenții solicită consimțământul pacientului înainte de administrarea chimioterapicelor, datorită protocolului existent de administrare a chimioterapicelor.

Pe o scară de la 1 la 10, încercuiți cât de importantă este păstrarea confidențialității față de tratamentul chimioterapic (1= neimportantă, 10= extrem de importantă)?

Graficul Nr. 56 Distrubuție privind gradul de confidențialitate al asistenților medicali și al studenților incluși în lotul de studiu

Cele două loturi au încercuit ca variante de răspuns treapta 9 și treapta 10 pe scara confidențialității, astfel asistenții medicali au considerat într-o proporție de 19,05% treapta 9 pe scara confidențialității și 28,57% treapta 10, în completarea studenților care au considera într-o proporție de 21,71% treapta 9 și 26,67% treapta 10 pe scara confidențialității.

Secretul profesional este foarte important atât pentru pacienți cât și pentru studenți, având o instruire corectă în timpul pregătirii de a deveni asistent medical.

În secția Dvs există un protocol pentru administrarea chimioterapicelor?/ În secțiile în care ați făcut practică ați fost informați de existența unui protocol pentru administrarea chimioterapicelor?

Graficul Nr. 57 Distribuție privind existența protocolului pentru administrarea chimioterapicelor de către cadrele medicale incluse în lotul de studiu

Graficul Nr. 58 Distribuția privind informarea studenților incluși în lotul de studiu asupra protocolului de administrare al chimioterapicelor

Din lotul cadrelor medicale au răspuns într-un procent de 100% că în secțiile unde își desfășoara activitatea există protocol pentru administrarea chimioterapicelor, iar studenții au răspuns într-un procent de 68,18% că au fost informați de existența protocolului de administrare a chimioterapicelor pe secțiile de oncologie, iar 31,82% au răspuns că nu au fost informați.

Atât cadrele medicale cât și studenții sunt la curent cu existența protocolului de administrarea a chimioterapicelor, fapt ce demotă respectarea procedurilor aferente.

Sunteți de acord cu posibilitatea pacientului de a semna o cerere de oprire a tratamentului în eventualitatea în care apar efectele adverse ale chimioterapiei?

Graficul Nr. 59 Distribuție privind întreruperea tratamentului chimioterapic de către pacient din punctul de vedere al asistenților medicali incluși în lotul de studiu

Graficul Nr. 60 Distribuție privind întreruperea tratamentului chimioterapic de către pacient din punctul de vedere al viitoarilor asistenți medicali incluși în lotul de studiu

Din lotul asistenților medicali 83,83% au afirmat că sunt de acord cu semnarea unei cereri de oprire a tratamentului chimioterapic de către pacient, 6,6% nu sunt de acord cu această cerere iar 5,5% nu știu să răspundă privind această întrebare, în coccordanță cu rezultatele studenților care 75,45% sunt de acord cu această cerere, 7,27 nu sunt de acor, iar 17,27% nu stiu ce răspuns să dea.

Atât asistenții medicali cât și studenți au fost de acord cu posibilitatea încetării trtatamentului chimioterapic la cererea pacientului, de unde putem trage concluzia că este respectat dreptul pacientului de a-și alege îngrijirile.

Credeți că rațiuni financiare ar trebui să influențeze accesibilitatea la chimioterapie?

Graficul Nr. 61 Distribuție privind influențele negativă a accesibilității la chimioterapie

Cele două loturi au răspuns într-o proporție de 100% că accesibilitatea la chimioterapie nu trebuie influențată de rațiunile financiare.

Cadrele medicale și studenți sunt de părere că tratamentul nu ar trebui influențat de rațiuni financiare, accentuând faptul că fiecare pacient are dreptul la îngrijire medicală.

Ce surse de informare folositi pentru a afla mai multe informații despre chimioterapie?

Graficul Nr. 62 Distribuția privind sursele de informare ale cadrelor medicale

incluse în lotul de studiu

Graficul Nr. 63 Distribuția privind sursele de informare ale studenților

incluși în lotul de studiu

Din lotul cadrelor medicale la întrebarea privind sursele de informare despre chimioterapie, au răpuns un procent de 66,74% că se informează din revistele de specialitate, 0,0% de la prieteni, 3,3 se informează din mass-media și 21.23% cer completări de la celelalte cadre medicale, în cocncordanță cu cele afirmate de către asistenții medicali care au răspuns într-un procent de 45,55% că se informează din revstele de specialitate, 11,82% de la prieteni, 5,45% din mass-media și 38,18% de la cadrele medicale.

Sursa de informare predominantă pentru cadrele medicale și studenți s-a dovedit a fi revistele de specialitate.

II.04. Rolul asistentei medicale în administrarea citostaticelor și sprijinirea pacienților care urmează un astfel de tratament

Rolul asistentei în administrarea citostaticelor

Pregătirea pacientului:

psihică – este informat asupra posibilelor efecte adverse ale unor citostatice: acestea pot determina greață, senzație de sufocare sau vomă de intensitate gravă sau puternică; pot deprima bolnavul; inhibă apărarea organismului producând febră, alopecie temporară, modificări ale mucoaselor, diaree. Se solicită consimțământul bolnavului.

fizică – înainte de efectuarea tratamentului se recoltează sânge pentru examenul hematologic (hematii, trombocite, leucocite, Hb, constante eritrocitare).[26,27,28]

Regimul alimentar al pacientului va fi în funcție de starea generală.

Se recomandă pacientului pentru a preveni gustul neplăcut să mestece gumă sau să consume bomboane mentolate.

Prima zi:

mic dejun normal sau la alegere;

la prânz nu va mânca;

cina: supă ușoară;

lichidele se vor consuma după preferință.

A doua zi: mic dejun normal sau la alegere; prânz și seara supă;

A treia zi: la alegere după apetit și starea generală.[29,30,31,32]

Medicamentele administrate bolnavului înainte de începerea tratamentului sunt:

antiemetice – Metoclopramid sub formă de tablete, supozitoare sau fiole în perfuzie, Zofran tb. supozitoare sau fiole;

sedative – Diazepam cp., Flunitrazepam, Lorazepam.

Îngrijirea pacientului în timpul chimioterapiei

Prevenirea infecțiilor:

îngrijiri în condiții de perfectă asepsie;

evitarea contactului cu aparținători cu viroze sau alte boli contagioase;

evitarea spațiilor aglomerate;

igiena cavității bucale și prevenirea candidozei, stomatitei, gingivitei se face prin: spălarea dinților cu perii speciale, clătirea gurii între mese cu ceai de mușețel sau apă de gură, badijonarea cu soluție de Stamicin.

îngrijirea organelor genitale și prevenirea infecțiilor urinare se face prin:

toaleta intimă atentă cu săpun sau loțiuni;

examen bacteriologic din secrețiile genitale;

urocultura pentru decelarea infecțiilor.[33,34]

Tulburările gastro-intestinale (greața, voma, inapetența, diareea, durerea) se previn prin:

reechilibrarea hidro-electrolitic prin aport suficient de lichide;

administrarea medicației antiemetice;

echilibrarea tranzitului intestinal cu Motilium;

consum de alimente bogate în vitamine și minerale;

se interzice consumarea băuturilor alcoolice.[35]

Infecțiile tractului respirator se previn prin:

efectuarea gimnasticii respiratorii, administrare de expectorante;

depistarea germenilor patogeni din spută prin examenul bacteriologic;

interzicerea fumatului.[36]

Riscul de hemoragii se previne prin controlul periodic al trombocitelor .

Riscul de anemie se previne prin controlul periodic al hemogramei, în caz de reacții alergice se întrerupe administrarea citostaticilor și se anunță medicul.

Imaginea nr. 1 Pregătirea citostaticelor și echipamentul de protecție

http://www.chronostrade.ro/

Măsuri de protecție pentru personalul medical

Echipamentul de protecție este format din:

halate cu mâneci lungi și manșete;

mănuși de unică folosință, impermeabile, suficient de lungi încât să depășească manșetele;

mască facială pentru filtrarea aerosolilor;

ochelari de protecție, care protejează și fața de o contaminare din lateral.[37]

Alte măsuri de protecție :

pregătirea soluțiilor perfuzabile se face într-o sală specială fără curenți de aer, în spațiu liniștit și închis care nu trebuie folosit în alt scop pentru bolnav și personal sanitar;

toate materialele necesare trebuie să fie aduse la locul de lucru;

deșeurile contaminate se strâng în recipiente speciale;

seringile și aparatele de perfuzii pregătite sunt etichetate pentru a nu se produce confuzii;

în caz de contaminarea ochilor și pielii neintenționat se va spăla bine cu jet de apă;

halatele se pun separat;

ochelarii se spală cu apă și săpun ;

suprafețele contaminate se spală cu apă și săpun apoi se dau cu alcool;

la sfârșitul pregătirilor se spală mâinile.[38,39,40]

Atenție ! ! !

Femeile gravide, cele care alăptează și persoanele sub 18 ani nu au voie să manevreze citostaticele; de asemenea și persoanele expuse concomitent la radiații ionizante.

Imaginea nr. 2 Pungi protectoare opace pentru depozitarea citostaticelor sensibile la lumină

http://www.chronostrade.ro

Imaginea nr.3 Mască de protecție

http://www.chronostrade.ro

Imaginea nr 4 Ochelari de protecție

http://www.chronostrade.ro

Imaginea nr. 5 Cabinet de protecție pentru manipularea substanțelor citostatice

http://www.chronostrade.ro

II.05. Concluzii

Încercând o sinteză a datelor de mai sus, putem afirma că predomină genul feminin printre asistenții medicali activi cât și printre studenții înscriși la ciclul superior de învățământ, în speță viitoarele cadre medicale.

Ca și primă calitate a asitentului medical care administrează chimioterapice, cadrele medicale au considerat că este necesar să primeze empatia, față de studenți care consideră că înainte de empatie, tăria de caracter trebuie să fie principalul punct forte.

Cele două loturi susțin că printre însușirile definitorii pentru munca asistentului medical de oncologie se numără profesionalismul, urmat îndeaproape de responsabilitate, promptitudine, confidențialitate și perseverență, considerând pacientul de oncologie special față de alți pacienți, căruia sprijinul moral trebuie să fie necondiționat.

Majoritatea participanților la studiu dăruiesc pacienților compasiune, îi incurajează să își exprime nelămuririle, clarificându-le cât mai pe înțelesul acestora întrebările legate de procesul chimioterapic, observând că de cele mai multe ori pacienții sunt reticenți la această terapie.

Cadrele medicale se simt foarte rar stresate în rolul de a administra chimoterapice, spre deosebire de prima administrare când majoritatea s-au simțit speriate și stresate de noul lor rol.

Studenții se simt uneori stresați că ar putea administra chimioterapice și consideră că în fața unei reacții adverse se simt încrezători în gestionarea situației.

Ambele loturi consideră necesară consilierea psihologică, argumentând că ajută pacientul să accepte diagnosticul și în speță chimioterapia, îl ajută să înteleagă mai bine necesitatea efectuarii terapiei pentru un pronostic favorabil.

Bibliografie:

Alexandrescu L. – Elemente de semiologie și farmacologie, Editura Fundației România de Mâine, 2007, (pag. 56-81);

Alecu M., Alecu S., Reacții alergice la medicamente, Ed. Medicală, 2002, (pag. 15-20);

Conf. Univ. Dr. Bădulescu F., Dr. Valentin C., Dr. Voicu V., Bazele chimioterapiei antineoplazice, Editura Didactică și Pedagogică, 1997, ISBN973-30-5776-2, (pag. 30-50);

Bojiță M., Săndulescu R., Roman L., Oprean R. – Analiza și controlul medicamentelor Vol.1, Editura Intelcredo Deva, 2002, (pag. 10-18);

Bojiță M., Săndulescu R., Roman L., Oprean R. – Analiza și controlul medicamentelor Vol.2, Editura Intelcredo Deva, 2003, (pag. 56-80);

Bugat R. The treatment of gastric cancer. State of the art and new drugs. In: Proceeding Book of 15thInternational Congress on Anti-Cancer Treatment (ICACT), Paris; 2004. p. 22-23, (pag. 30-45);

Carol M. “ Tehnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală 2009, ISBN – 973-39-0320-5, (pag. 30-45);

Casciato DA, Territo MC (eds) Manual of clinical oncology. Sith edition, Wolter Kluwer/Lippincott Williams& Wilkins, Philadelphia 2009: 46- 99, (pag. 50-65);

Cinca R., Popovici M. și colab., Curs de Farmacologie, Editura Mirton, Timișoara, 2006, (pag. 30-50);

Ciuleanu TE. Principiile chimioterapiei și hormonoterapiei. In Nagy N (ed) Principii de cancerologie geneală. Ed. Medicală Universitară Iuliu Hațeganu, Cluj –Napoca 2007: 118-138, (pag. 60-65);

Cristea A., Tratat de farmacologie, Ediția 1, Editura Medicală, București, 2005, (pag. 65-70);

DeVita Jr, Laurence TS, Rosenberg SA ( eds) Pharmacology of cancer therapeutics. In DeVita, Hellman, and Rosenberg’s Cancer principles and practice of oncology. 9th edition, Wolters K./ Lipincott W., Philadelphia 2011:360-460, (pag. 32-40);

DeVita, Jr VT, Lawrence TS, Rosnberg SA, DePinho RA, Weinberg RA (eds): DeVita, Hellman, and Rosenberg’s Cancer-principles and practice of oncology. 8th edition, Wolter K./Lippincott W., Philadelphia 2008: 385- 456, (pag. 75-85);

Dobrescu D., Gerontofarmacologie, Editura Mondan, București 1995, pag.5-10;

Dogaru T., Vari C.E., Compendiu de farmacologie generală, Editura University Press, 2003, (pag. 31-45);

Dogaru T. Maria G., Vari C.E., Mărușteri M., Farmacologie Experimentală, U.M.F. Tg-Mureș, 1998, (pag. 63-73);

Fulga, I., Farmacologie, Editura Medicală, București, 2004, (pag. 17-30);

Freter CE, Perry MC. Systemic therapy. In Abelofff MD, Armitage JO, Niederhuber JE, Kastan MB, McKenna WG (eds) Abeloff’s Clinical Oncology. Fourth Edition, Churchill Livingstone Elsevier, Phildelphia PA 2008: 449- 483, (pag. 56-62);

Freter CE, Perry MC. Principles of chemotherapy. In Perry MC, The chemotherapy source book., 4th edition, Wolters Kluwer/ Lippincott Williams &Wilkins 2008: 30-36, (pag. 58-70);

Freter CE, Perry MC. Systemic therapy. In Abelofff MD, Armitage JO, Niederhuber JE, Kastan MB, McKenna WG (eds) Abeloff’s Clinical Oncology. Fourth Edition, Churchill Livingstone Elsevier, Phildelphia PA 2008: 449- 483, (pag. 89-95);

Hațieganu E., Dumitrescu E., Stecoza C., Morușciag L., Chimie terapeutică, vol.I., Editura Medicală, București, 2006, (pag. 38-46);

Hladnik LH, Wills AR, Augustin KM., Systemic chemotherapy: special considerations, Second edition, Wolter Kluwer/Lippincott Williams& Wilkins, Philadelphia 2008: 15 -30, (pag. 38-55);

Ionescu C., Biotransformarea medicamentelor, Editura Medicală Universitară ‚Iuliu Hațieganu” Cluj –Napoca, 2002, (pag. 56-70);

Ionescu-Varo, M., Biologie celulară, Editura Didactică și Pedagogică București, 1976, pag. (98-120);

Ionescu C., Biotransformarea medicamentelor, Editura Medicală Universitară ‚Iuliu Hațieganu” Cluj –Napoca, 2002,( pag. 32-45);

Ionescu-Varo, M., Biologie celulară, Editura Didactică și Pedagogică București, 1976, (pag. 25-30);

Katzung G.B., Basic & Clinical Pharmacology, eight ed., 2000, 754-803, (pag. 62-68);

Klaasen C.D.,(edited by), Casaret and Doull s Tosicology-The Basic Science of Poisons, 6th Editions, McGraw Hill, 2001, (pag. 32-40);

Leucuța,S., Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia, 2001, pag. 38-50;

Leucuța S., Biofarmacie si farmacocinetica, Ed. Dacia 2002, pag. 68-75;

Loghin F., Toxicologie generală, Editura Medicală Universitară „ Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, 2002, pag. (65-69);

Lyman GH, Cassidy J, Bisset D, Spence AJR, Payene M (eds) Oxford Handbok of Oncology , second edition, Oxford University Press 2009: 99- 178,( pag. 65-75);

Miron L. Cancerul gastric. In: Miron L, Miron I, editors. Chimioterapia cancerului: principii și practică. Iași: Editura Kolos; 2005. p. 182-217, (pag. 50-68);

Schiff R, Osborne K, Fuqua AW. Clinical aspects of estrogen and progesterone receptors. In Harris JR, Lippman ME, Morrow M, Osborne CK (eds). Diseases of the breast. Wolters Kluwer/ Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia 2010: 408- 429, (pag. 20-35);

Starling N, Cunningham D. The role of systemic therapy for localised gastric cancer. Ann Oncol 2006; 17(suppl.10): x115-x121, (pag. 15-25);

Skeel RT, Handbook of cancer chemotherapy, Seventh edition, Wolter Kluwer/ Lippincott Williams & Wilkins 2007: 53-169, (pag. 18-25);

Tannock IF, Hill RP, Bristow RG, Harrington L (eds). The basic science of oncology. Forth edition, McGraw-Hill Medical Publishing Divison, New York 2005: 431-452, (pag. 35-45);

Tirică L. – “ Ghid de nursing”, Editura Viața medicală românească 1996, pagina 16, ISBN – 973-97719-1-2, (pag. 20-35);

Wagner AD, Grothe W, Haerting J, et al. Chemotherapy in advanced gastric cancer: a systemic review and meta-analysis based on aggregate data. J Clin Oncol. 2006; 24: 2903-2909, (pag. 25-45);

Wilkes GM, Barton-Burke M.(eds) 2009 Oncology Nursing Drug Handbook. Jones and Bartlett Publishers, Sudbury Massachusetts 2009: 2-329, (pag. 8-15);

Anexă Numărul 1

Acest chestionar își propune să ne ofere o imagine asupra locului chimioterapiei în practica asistentului medical

Sex: feminin masculin

Vârsta:      

Vechimea la locul de muncă      

a) mai puțin de 5

b) între 5 și 10

c) între 10 și 15

d) între 15 și 20

e) peste 20

4.Nivelul de pregătire:

a) școală postliceală ;

b) colegiu

c) facultate

Gradul:

a) as. medical ;

b) asistent medical principal

Locul de muncă:

Spitalul

Secția

Cât de cunoscut vă este termenul “chimioterapie”?

a). necunoscut

b). am auzit despre acest termen

c). foarte cunoscut, lucrez cu aceste substanțe

Ați aflat pentru prima dată de metoda chimioterapiei

a). la școală, în perioada pregătirii pentru a deveni asistent medical

b). odată cu angajarea

c) din mass-media

d) de la persoane din anturajul meu

Prima calitate a asistentului medical care administrează chimioterapice trebuie sa fie:

a).empatic

b).să dovedească tărie de caracter

c).milă

d).sociabil

Altele………………………………………………………………………………..

Trei însușiri care definesc munca asistentului medical in timpul chimioterapiei?

…………………………………………

…………………………………………..

…………………………………………

11.Cât de des administrați chimioterapie?

a).zilnic

b).săptămânal

c).;unar

d) de câteva ori pe an

e).niciodată

Sprijiniți moral pacienții cu chimioterapie?

a).da

b).câteodată, când îmi permite timpul

c).niciodată

Considerați că este important pentru pacienți, suportul moral?

a).foarte important

b) important

c).relativ important

d) puțin important

e) deloc important

Considerați că pacienții care fac chimioterapie de o perioadă îndelungată de timp, trebuie să fie sprijiniți moral?

a).da

b).nu, deoarece cunosc foarte bine tehnica

c) nu știu

Când administrați chimioterapice ce sentimente aveți față de pacientul dvs.?

a).de compasiune

b).anxios

c).stare de bine

d)frustrare

e) altele, precizați care ……

Vă simțiți stresat de rolul dvs. de a administra chimioterapice?

foarte rar,

rar,

uneori,

frecvent,

foarte frecvent.

Cum v-ați simțit atunci când ați administrat pentru prima dată chimioterapice?

a).speriat

b).nervos

c).confortabil

d0 Altele …………………… ………………… …………………………………………..

Ce atitudine adoptați în fața unui pacient care urmează să primească pentru prima dată chimioterapice?

a).calm

b).înțelegere

c).il încurajez să îți exprime temerile, întrebările

d)Altele………………………………………………………………………………………

Considerați că pacienții care primesc chimioterapie sunt speciali față de ceilalți pacienți?

a).da

b).nu

c) nu știu

Care este cea mai cunoscută reacție adversă la chimioterapie?

…………………………………………………………………………………………

Care este cea mai mare temere a pacienților care fac chimioterapie ?

…………………………………………………………………………………………

Atunci când sunteți în fața unei reacții adverse a chimioterapiei, vă simțiți încrezător în gestionarea situației?

a).foarte încrezător

b).încrezător

c).speriat

d).soarte speriat

În practica zilnică, vă întâlniți frecvent cu astfel de situații?

foarte rar,

rar,

uneori,

frecvent,

foarte frecvent.

Care este stare de spirit a pacienților cu chimioterapie?

…………………………………………………………………………………….

Sunt importante respectarea măsurilor de asepsie/antisepsie?

deloc importante

puțin importante

nici da nici nu

în mare măsură

în foarte mare măsură

Sunteți mulțumit de activitatea desfășurată în prezent?

în foarte mică măsură

în mică măsură

nici da nici nu

în mare măsură

în foarte mare măsură

Considerați necesară consilierea psihologică a pacienților care trec prin procesul chimioterapic? Daca răspundeți “da”, argumentați !

a).Da, deoarece……………… ………… …………………………………………

b).Nu deoarece……………… ………… …………………………………………

La ce reacții/sentimente vă așteptați din partea pacienților la comunicarea vești că trebuie să facă chimioterapie?

a) furie

b) negare

c) negociere

e) depresie

f) acceptare

g) sentimentul de abandon; izolarea socială

h) pierderea autocontrolului, autonomiei, confortului

i) rușine, manifestată de starea de dependență, ca urmare a evoluției boli

Înainte să administrați o nouă cură de chimioterapie solicitați consimțământul pacientului?

a) da, întotdeauna

b) uneori

c) niciodată

d) doar la prima administrare

Pe o scară de la 1 la 10, încercuiți cât de importantă este păstrarea confidențialității față de tratamentul chimioterapic (1= neimportantă, 10= extrem de importantă)?

În secția Dvs există un protocol pentru administrarea chimioterapicelor?

a) da

b) nu

c) în acest moment se lucrează pentru realizarea unui astfel de protocol

d) nu e cazul

Sunteți de acord cu posibilitatea pacientului de a semna o cerere de oprire a tratamentului în eventualitatea în care apar efectele adverse ale chimioterapiei

da

nu

nu stiu

Credeți că rațiuni financiare ar trebui să influențeze accesibilitatea la chimioterapie?

da

nu

nu știu

Ce surse de informare folositi pentru a afla mai multe informații despre chimioterapie?

reviste de specialitate

prieteni

mas media

personal medical

……………………………………………..

Anexa Numărul 2

Acest chestionar își propune să ne ofere o imagine asupra locului chimioterapiei în practica studentului la programul de studiu asistenta medicala. Va multumim pentru faptul ca raspundeti la aceste intrebari. Raspunsurile dumneavoastra sunt confidentiale. Odata cu raspunsurile oferite va exprimati si acordul de a prelucra aceste informatii in scop stiintific; daca decideti sa nu raspundeti la aceste intrebari nu vor exista repercursiuni asupra activitatii dumneavoastra.

Sex: feminin masculin

Vârsta:      

Anul de studiu

a) anul III

b) anul IV

Nivelul maxim de pregătire anterior admiterii la programul de studiu asistenta medicala:

a) școală postliceală ;

b) colegiu

c) facultate

d) liceu

Locul de practică unde ați vazut cel mai frecvent administrarea de chimioterapice:

Spitalul:………………………

Secția: …………………………

Nicăieri

Cât de cunoscut vă este termenul “chimioterapie”?

a). necunoscut

b). am auzit despre acest termen

c). foarte cunoscut, am lucrat cu aceste substanțe in practica de spital

Ați aflat pentru prima dată de metoda chimioterapiei

a). la școală, în perioada pregătirii pentru a deveni asistent medical

b). în practica din spital

c) din mass-media

d) de la persoane din anturajul meu

Care considerati că trebuie să fie prima calitate a asistentului medical care administrează chimioterapice trebuie sa fie:

a).empatic

b).să dovedească tărie de caracter

c).milă

d).sociabil

Altele…………………………………………………………………………………….

Care considerati că trebuie să fie trei însușiri care să definească munca asistentului medical in timpul chimioterapiei?

…………………………………………

…………………………………………..

…………………………………………

Cât de des ați participat la administrarea de chimioterapice?

a).zilnic

b).săptămânal

c).lunar

d) de câteva ori pe an

e).niciodată

În practica pe care ați desfășurat-o până în acest moment ați avut ocazia să sprijiniți moral pacienții cu chimioterapie?

a).da

b).câteodată, când îmi permite timpul

c).niciodată

Considerați că este important pentru pacienți, suportul moral?

a).foarte important

b) important

c).relativ important

d) puțin important

e) deloc important

Considerați că pacienții care fac chimioterapie de o perioadă îndelungată de timp, trebuie să fie sprijiniți moral?

a).da

b).nu, deoarece cunosc foarte bine tehnica

c) nu știu

Când ați participat la administrarea de chimioterapice ce sentimente aveți față de pacientul dvs.?

a).de compasiune

b).anxios

c).stare de bine

d)frustrare

e) altele, precizați care ……

Vă simțiți stresat de faptul că în meseria dumneavoastră ar putea să fie nevoie să administrați chimioterapice?

foarte rar,

rar,

uneori,

frecvent,

foarte frecvent.

Cum v-ați simțit atunci când ați participat la administrarea pentru prima dată de chimioterapice?

a).speriat

b).nervos

c).confortabil

d0 Altele …………………… ………………… …………………………………………..

Ce atitudine considerați că ar trebui să adoptați în fața unui pacient care urmează să primească pentru prima dată chimioterapice?

a).calm

b).înțelegere

c).îl încurajez să îți exprime temerile, întrebările

d)Altele………………………………………………………………………………………

Considerați că pacienții care primesc chimioterapie sunt speciali față de ceilalți pacienți?

a).da

b).nu

c) nu știu

Care este cea mai cunoscută reacție adversă la chimioterapie?

…………………………………………………………………………………………

Care este cea mai mare temere a pacienților care fac chimioterapie ?

…………………………………………………………………………………………

Daca ați fi în fața unui pacient cu reacție adversă la chimioterapie, vă simțiți încrezător că ați putea să gestionați situația?

a).foarte încrezător

b).încrezător

c).speriat

d).foarte speriat

În practica v-ați întâlniți cu reacții adverse la chimioterapie?

foarte rar,

rar,

uneori,

frecvent,

foarte frecvent.

niciodată

Care considerati că este stare de spirit a pacienților cu chimioterapie?

…………………………………………………………………………………….

Sunt importante respectarea măsurilor de asepsie/antisepsie?

deloc importante

puțin importante

nici da nici nu

în mare măsură

în foarte mare măsură

Sunteți mulțumit de activitatea practică desfășurată până în prezent pentru intelegerea activitatii dintr-o sectie care trateaza pacienti oncologici?

în foarte mică măsură

În mică măsură

nici da nici nu

În mare măsură

În foarte mare măsură

Considerați necesară consilierea psihologică a pacienților care trec prin procesul chimioterapic? Argumentați !

a).Da, deoarece……………… ………… …………………………………………

b).Nu deoarece……………… ………… …………………………………………

La ce reacții/sentimente vă așteptați din partea pacienților la comunicarea vești că trebuie să facă chimioterapie?

a) furie

b) negare

c) negociere

e) depresie

f) acceptare

g) Sentimentul de abandon; izolarea socială

h) Pierderea autocontrolului, autonomiei, confortului

i) Rușine, manifestată de starea de dependență, ca urmare a evoluției boli

Înainte de administrarea unei noi cure de chimioterapie considerati ca ar trebui sa solicitați consimțământul pacientului?

a) da, întotdeauna

b) uneori

c) niciodată

d) doar la prima administrare

Pe o scară de la 1 la 10, încercuiți cât de importantă este păstrarea confidențialității față de tratamentul chimioterapic (1= neimportantă, 10= extrem de importantă)?

În secțiile in care ati facut practica ati fost informati de existenta un protocol pentru administrarea chimioterapicelor?

a) da

b) nu

Sunteți de acord cu posibilitatea pacientului de a semna o cerere de oprire a tratamentului în eventualitatea în care apar efectele adverse ale chimioterapiei

da

nu

nu stiu

Credeți că rațiuni financiare ar trebui să influențeze accesibilitatea la chimioterapie?

da

nu

nu știu

Ce surse de informare folositi pentru a afla mai multe informații despre chimioterapie?

reviste de specialitate

prieteni

mas media

personal medical

……………………………………………..

………………………………………

Bibliografie:

Alexandrescu L. – Elemente de semiologie și farmacologie, Editura Fundației România de Mâine, 2007, (pag. 56-81);

Alecu M., Alecu S., Reacții alergice la medicamente, Ed. Medicală, 2002, (pag. 15-20);

Conf. Univ. Dr. Bădulescu F., Dr. Valentin C., Dr. Voicu V., Bazele chimioterapiei antineoplazice, Editura Didactică și Pedagogică, 1997, ISBN973-30-5776-2, (pag. 30-50);

Bojiță M., Săndulescu R., Roman L., Oprean R. – Analiza și controlul medicamentelor Vol.1, Editura Intelcredo Deva, 2002, (pag. 10-18);

Bojiță M., Săndulescu R., Roman L., Oprean R. – Analiza și controlul medicamentelor Vol.2, Editura Intelcredo Deva, 2003, (pag. 56-80);

Bugat R. The treatment of gastric cancer. State of the art and new drugs. In: Proceeding Book of 15thInternational Congress on Anti-Cancer Treatment (ICACT), Paris; 2004. p. 22-23, (pag. 30-45);

Carol M. “ Tehnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală 2009, ISBN – 973-39-0320-5, (pag. 30-45);

Casciato DA, Territo MC (eds) Manual of clinical oncology. Sith edition, Wolter Kluwer/Lippincott Williams& Wilkins, Philadelphia 2009: 46- 99, (pag. 50-65);

Cinca R., Popovici M. și colab., Curs de Farmacologie, Editura Mirton, Timișoara, 2006, (pag. 30-50);

Ciuleanu TE. Principiile chimioterapiei și hormonoterapiei. In Nagy N (ed) Principii de cancerologie geneală. Ed. Medicală Universitară Iuliu Hațeganu, Cluj –Napoca 2007: 118-138, (pag. 60-65);

Cristea A., Tratat de farmacologie, Ediția 1, Editura Medicală, București, 2005, (pag. 65-70);

DeVita Jr, Laurence TS, Rosenberg SA ( eds) Pharmacology of cancer therapeutics. In DeVita, Hellman, and Rosenberg’s Cancer principles and practice of oncology. 9th edition, Wolters K./ Lipincott W., Philadelphia 2011:360-460, (pag. 32-40);

DeVita, Jr VT, Lawrence TS, Rosnberg SA, DePinho RA, Weinberg RA (eds): DeVita, Hellman, and Rosenberg’s Cancer-principles and practice of oncology. 8th edition, Wolter K./Lippincott W., Philadelphia 2008: 385- 456, (pag. 75-85);

Dobrescu D., Gerontofarmacologie, Editura Mondan, București 1995, pag.5-10;

Dogaru T., Vari C.E., Compendiu de farmacologie generală, Editura University Press, 2003, (pag. 31-45);

Dogaru T. Maria G., Vari C.E., Mărușteri M., Farmacologie Experimentală, U.M.F. Tg-Mureș, 1998, (pag. 63-73);

Fulga, I., Farmacologie, Editura Medicală, București, 2004, (pag. 17-30);

Freter CE, Perry MC. Systemic therapy. In Abelofff MD, Armitage JO, Niederhuber JE, Kastan MB, McKenna WG (eds) Abeloff’s Clinical Oncology. Fourth Edition, Churchill Livingstone Elsevier, Phildelphia PA 2008: 449- 483, (pag. 56-62);

Freter CE, Perry MC. Principles of chemotherapy. In Perry MC, The chemotherapy source book., 4th edition, Wolters Kluwer/ Lippincott Williams &Wilkins 2008: 30-36, (pag. 58-70);

Freter CE, Perry MC. Systemic therapy. In Abelofff MD, Armitage JO, Niederhuber JE, Kastan MB, McKenna WG (eds) Abeloff’s Clinical Oncology. Fourth Edition, Churchill Livingstone Elsevier, Phildelphia PA 2008: 449- 483, (pag. 89-95);

Hațieganu E., Dumitrescu E., Stecoza C., Morușciag L., Chimie terapeutică, vol.I., Editura Medicală, București, 2006, (pag. 38-46);

Hladnik LH, Wills AR, Augustin KM., Systemic chemotherapy: special considerations, Second edition, Wolter Kluwer/Lippincott Williams& Wilkins, Philadelphia 2008: 15 -30, (pag. 38-55);

Ionescu C., Biotransformarea medicamentelor, Editura Medicală Universitară ‚Iuliu Hațieganu” Cluj –Napoca, 2002, (pag. 56-70);

Ionescu-Varo, M., Biologie celulară, Editura Didactică și Pedagogică București, 1976, pag. (98-120);

Ionescu C., Biotransformarea medicamentelor, Editura Medicală Universitară ‚Iuliu Hațieganu” Cluj –Napoca, 2002,( pag. 32-45);

Ionescu-Varo, M., Biologie celulară, Editura Didactică și Pedagogică București, 1976, (pag. 25-30);

Katzung G.B., Basic & Clinical Pharmacology, eight ed., 2000, 754-803, (pag. 62-68);

Klaasen C.D.,(edited by), Casaret and Doull s Tosicology-The Basic Science of Poisons, 6th Editions, McGraw Hill, 2001, (pag. 32-40);

Leucuța,S., Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia, 2001, pag. 38-50;

Leucuța S., Biofarmacie si farmacocinetica, Ed. Dacia 2002, pag. 68-75;

Loghin F., Toxicologie generală, Editura Medicală Universitară „ Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, 2002, pag. (65-69);

Lyman GH, Cassidy J, Bisset D, Spence AJR, Payene M (eds) Oxford Handbok of Oncology , second edition, Oxford University Press 2009: 99- 178,( pag. 65-75);

Miron L. Cancerul gastric. In: Miron L, Miron I, editors. Chimioterapia cancerului: principii și practică. Iași: Editura Kolos; 2005. p. 182-217, (pag. 50-68);

Schiff R, Osborne K, Fuqua AW. Clinical aspects of estrogen and progesterone receptors. In Harris JR, Lippman ME, Morrow M, Osborne CK (eds). Diseases of the breast. Wolters Kluwer/ Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia 2010: 408- 429, (pag. 20-35);

Starling N, Cunningham D. The role of systemic therapy for localised gastric cancer. Ann Oncol 2006; 17(suppl.10): x115-x121, (pag. 15-25);

Skeel RT, Handbook of cancer chemotherapy, Seventh edition, Wolter Kluwer/ Lippincott Williams & Wilkins 2007: 53-169, (pag. 18-25);

Tannock IF, Hill RP, Bristow RG, Harrington L (eds). The basic science of oncology. Forth edition, McGraw-Hill Medical Publishing Divison, New York 2005: 431-452, (pag. 35-45);

Tirică L. – “ Ghid de nursing”, Editura Viața medicală românească 1996, pagina 16, ISBN – 973-97719-1-2, (pag. 20-35);

Wagner AD, Grothe W, Haerting J, et al. Chemotherapy in advanced gastric cancer: a systemic review and meta-analysis based on aggregate data. J Clin Oncol. 2006; 24: 2903-2909, (pag. 25-45);

Wilkes GM, Barton-Burke M.(eds) 2009 Oncology Nursing Drug Handbook. Jones and Bartlett Publishers, Sudbury Massachusetts 2009: 2-329, (pag. 8-15);

Anexă Numărul 1

Acest chestionar își propune să ne ofere o imagine asupra locului chimioterapiei în practica asistentului medical

Sex: feminin masculin

Vârsta:      

Vechimea la locul de muncă      

a) mai puțin de 5

b) între 5 și 10

c) între 10 și 15

d) între 15 și 20

e) peste 20

4.Nivelul de pregătire:

a) școală postliceală ;

b) colegiu

c) facultate

Gradul:

a) as. medical ;

b) asistent medical principal

Locul de muncă:

Spitalul

Secția

Cât de cunoscut vă este termenul “chimioterapie”?

a). necunoscut

b). am auzit despre acest termen

c). foarte cunoscut, lucrez cu aceste substanțe

Ați aflat pentru prima dată de metoda chimioterapiei

a). la școală, în perioada pregătirii pentru a deveni asistent medical

b). odată cu angajarea

c) din mass-media

d) de la persoane din anturajul meu

Prima calitate a asistentului medical care administrează chimioterapice trebuie sa fie:

a).empatic

b).să dovedească tărie de caracter

c).milă

d).sociabil

Altele………………………………………………………………………………..

Trei însușiri care definesc munca asistentului medical in timpul chimioterapiei?

…………………………………………

…………………………………………..

…………………………………………

11.Cât de des administrați chimioterapie?

a).zilnic

b).săptămânal

c).;unar

d) de câteva ori pe an

e).niciodată

Sprijiniți moral pacienții cu chimioterapie?

a).da

b).câteodată, când îmi permite timpul

c).niciodată

Considerați că este important pentru pacienți, suportul moral?

a).foarte important

b) important

c).relativ important

d) puțin important

e) deloc important

Considerați că pacienții care fac chimioterapie de o perioadă îndelungată de timp, trebuie să fie sprijiniți moral?

a).da

b).nu, deoarece cunosc foarte bine tehnica

c) nu știu

Când administrați chimioterapice ce sentimente aveți față de pacientul dvs.?

a).de compasiune

b).anxios

c).stare de bine

d)frustrare

e) altele, precizați care ……

Vă simțiți stresat de rolul dvs. de a administra chimioterapice?

foarte rar,

rar,

uneori,

frecvent,

foarte frecvent.

Cum v-ați simțit atunci când ați administrat pentru prima dată chimioterapice?

a).speriat

b).nervos

c).confortabil

d0 Altele …………………… ………………… …………………………………………..

Ce atitudine adoptați în fața unui pacient care urmează să primească pentru prima dată chimioterapice?

a).calm

b).înțelegere

c).il încurajez să îți exprime temerile, întrebările

d)Altele………………………………………………………………………………………

Considerați că pacienții care primesc chimioterapie sunt speciali față de ceilalți pacienți?

a).da

b).nu

c) nu știu

Care este cea mai cunoscută reacție adversă la chimioterapie?

…………………………………………………………………………………………

Care este cea mai mare temere a pacienților care fac chimioterapie ?

…………………………………………………………………………………………

Atunci când sunteți în fața unei reacții adverse a chimioterapiei, vă simțiți încrezător în gestionarea situației?

a).foarte încrezător

b).încrezător

c).speriat

d).soarte speriat

În practica zilnică, vă întâlniți frecvent cu astfel de situații?

foarte rar,

rar,

uneori,

frecvent,

foarte frecvent.

Care este stare de spirit a pacienților cu chimioterapie?

…………………………………………………………………………………….

Sunt importante respectarea măsurilor de asepsie/antisepsie?

deloc importante

puțin importante

nici da nici nu

în mare măsură

în foarte mare măsură

Sunteți mulțumit de activitatea desfășurată în prezent?

în foarte mică măsură

în mică măsură

nici da nici nu

în mare măsură

în foarte mare măsură

Considerați necesară consilierea psihologică a pacienților care trec prin procesul chimioterapic? Daca răspundeți “da”, argumentați !

a).Da, deoarece……………… ………… …………………………………………

b).Nu deoarece……………… ………… …………………………………………

La ce reacții/sentimente vă așteptați din partea pacienților la comunicarea vești că trebuie să facă chimioterapie?

a) furie

b) negare

c) negociere

e) depresie

f) acceptare

g) sentimentul de abandon; izolarea socială

h) pierderea autocontrolului, autonomiei, confortului

i) rușine, manifestată de starea de dependență, ca urmare a evoluției boli

Înainte să administrați o nouă cură de chimioterapie solicitați consimțământul pacientului?

a) da, întotdeauna

b) uneori

c) niciodată

d) doar la prima administrare

Pe o scară de la 1 la 10, încercuiți cât de importantă este păstrarea confidențialității față de tratamentul chimioterapic (1= neimportantă, 10= extrem de importantă)?

În secția Dvs există un protocol pentru administrarea chimioterapicelor?

a) da

b) nu

c) în acest moment se lucrează pentru realizarea unui astfel de protocol

d) nu e cazul

Sunteți de acord cu posibilitatea pacientului de a semna o cerere de oprire a tratamentului în eventualitatea în care apar efectele adverse ale chimioterapiei

da

nu

nu stiu

Credeți că rațiuni financiare ar trebui să influențeze accesibilitatea la chimioterapie?

da

nu

nu știu

Ce surse de informare folositi pentru a afla mai multe informații despre chimioterapie?

reviste de specialitate

prieteni

mas media

personal medical

……………………………………………..

Anexa Numărul 2

Acest chestionar își propune să ne ofere o imagine asupra locului chimioterapiei în practica studentului la programul de studiu asistenta medicala. Va multumim pentru faptul ca raspundeti la aceste intrebari. Raspunsurile dumneavoastra sunt confidentiale. Odata cu raspunsurile oferite va exprimati si acordul de a prelucra aceste informatii in scop stiintific; daca decideti sa nu raspundeti la aceste intrebari nu vor exista repercursiuni asupra activitatii dumneavoastra.

Sex: feminin masculin

Vârsta:      

Anul de studiu

a) anul III

b) anul IV

Nivelul maxim de pregătire anterior admiterii la programul de studiu asistenta medicala:

a) școală postliceală ;

b) colegiu

c) facultate

d) liceu

Locul de practică unde ați vazut cel mai frecvent administrarea de chimioterapice:

Spitalul:………………………

Secția: …………………………

Nicăieri

Cât de cunoscut vă este termenul “chimioterapie”?

a). necunoscut

b). am auzit despre acest termen

c). foarte cunoscut, am lucrat cu aceste substanțe in practica de spital

Ați aflat pentru prima dată de metoda chimioterapiei

a). la școală, în perioada pregătirii pentru a deveni asistent medical

b). în practica din spital

c) din mass-media

d) de la persoane din anturajul meu

Care considerati că trebuie să fie prima calitate a asistentului medical care administrează chimioterapice trebuie sa fie:

a).empatic

b).să dovedească tărie de caracter

c).milă

d).sociabil

Altele…………………………………………………………………………………….

Care considerati că trebuie să fie trei însușiri care să definească munca asistentului medical in timpul chimioterapiei?

…………………………………………

…………………………………………..

…………………………………………

Cât de des ați participat la administrarea de chimioterapice?

a).zilnic

b).săptămânal

c).lunar

d) de câteva ori pe an

e).niciodată

În practica pe care ați desfășurat-o până în acest moment ați avut ocazia să sprijiniți moral pacienții cu chimioterapie?

a).da

b).câteodată, când îmi permite timpul

c).niciodată

Considerați că este important pentru pacienți, suportul moral?

a).foarte important

b) important

c).relativ important

d) puțin important

e) deloc important

Considerați că pacienții care fac chimioterapie de o perioadă îndelungată de timp, trebuie să fie sprijiniți moral?

a).da

b).nu, deoarece cunosc foarte bine tehnica

c) nu știu

Când ați participat la administrarea de chimioterapice ce sentimente aveți față de pacientul dvs.?

a).de compasiune

b).anxios

c).stare de bine

d)frustrare

e) altele, precizați care ……

Vă simțiți stresat de faptul că în meseria dumneavoastră ar putea să fie nevoie să administrați chimioterapice?

foarte rar,

rar,

uneori,

frecvent,

foarte frecvent.

Cum v-ați simțit atunci când ați participat la administrarea pentru prima dată de chimioterapice?

a).speriat

b).nervos

c).confortabil

d0 Altele …………………… ………………… …………………………………………..

Ce atitudine considerați că ar trebui să adoptați în fața unui pacient care urmează să primească pentru prima dată chimioterapice?

a).calm

b).înțelegere

c).îl încurajez să îți exprime temerile, întrebările

d)Altele………………………………………………………………………………………

Considerați că pacienții care primesc chimioterapie sunt speciali față de ceilalți pacienți?

a).da

b).nu

c) nu știu

Care este cea mai cunoscută reacție adversă la chimioterapie?

…………………………………………………………………………………………

Care este cea mai mare temere a pacienților care fac chimioterapie ?

…………………………………………………………………………………………

Daca ați fi în fața unui pacient cu reacție adversă la chimioterapie, vă simțiți încrezător că ați putea să gestionați situația?

a).foarte încrezător

b).încrezător

c).speriat

d).foarte speriat

În practica v-ați întâlniți cu reacții adverse la chimioterapie?

foarte rar,

rar,

uneori,

frecvent,

foarte frecvent.

niciodată

Care considerati că este stare de spirit a pacienților cu chimioterapie?

…………………………………………………………………………………….

Sunt importante respectarea măsurilor de asepsie/antisepsie?

deloc importante

puțin importante

nici da nici nu

în mare măsură

în foarte mare măsură

Sunteți mulțumit de activitatea practică desfășurată până în prezent pentru intelegerea activitatii dintr-o sectie care trateaza pacienti oncologici?

în foarte mică măsură

În mică măsură

nici da nici nu

În mare măsură

În foarte mare măsură

Considerați necesară consilierea psihologică a pacienților care trec prin procesul chimioterapic? Argumentați !

a).Da, deoarece……………… ………… …………………………………………

b).Nu deoarece……………… ………… …………………………………………

La ce reacții/sentimente vă așteptați din partea pacienților la comunicarea vești că trebuie să facă chimioterapie?

a) furie

b) negare

c) negociere

e) depresie

f) acceptare

g) Sentimentul de abandon; izolarea socială

h) Pierderea autocontrolului, autonomiei, confortului

i) Rușine, manifestată de starea de dependență, ca urmare a evoluției boli

Înainte de administrarea unei noi cure de chimioterapie considerati ca ar trebui sa solicitați consimțământul pacientului?

a) da, întotdeauna

b) uneori

c) niciodată

d) doar la prima administrare

Pe o scară de la 1 la 10, încercuiți cât de importantă este păstrarea confidențialității față de tratamentul chimioterapic (1= neimportantă, 10= extrem de importantă)?

În secțiile in care ati facut practica ati fost informati de existenta un protocol pentru administrarea chimioterapicelor?

a) da

b) nu

Sunteți de acord cu posibilitatea pacientului de a semna o cerere de oprire a tratamentului în eventualitatea în care apar efectele adverse ale chimioterapiei

da

nu

nu stiu

Credeți că rațiuni financiare ar trebui să influențeze accesibilitatea la chimioterapie?

da

nu

nu știu

Ce surse de informare folositi pentru a afla mai multe informații despre chimioterapie?

reviste de specialitate

prieteni

mas media

personal medical

……………………………………………..

………………………………