Rolul Kinetoterapeutului In Practicarea Masajului la Sportivii de Performanta

LUCRARE DE LICENTA

ROLUL KINETOTERAPEUTULUI IN

PRACTICAREA MASAJULUI

LA SPORTIVII DE PERFORMANȚA

CUPRINS

CAPITOLUL 1 – REFLECTAREA TEMEI IN LITERATURA DE SPECIALITATE

1.1. PREZENTARE GENERALA

1.2. ANALIZA TEORETICA A LITERATURII DE SPECIALITATE

1.3. SCOPUL SI SARCINILE LUCRARII

1.4. IPOTEZA

CAPITOLUL 2 – ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI SI CONDUCEREA LUI

2.1. MIJLOACELOR DE REFACERE IN FOTBAL

2.2. MODALITATI DE REALIZARE ALE MASAJULUI IN FOTBAL

CAPITOLUL 3 – DESFASURAREA EXPERIMENTULUI

3.1. PREZENTAREA SUBIECTILOR

3.2. METODE SI MODALITATI DE LUCRU

CAPITOLUL 4 – PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

CAPITOLUL 5 –CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

1

CAPITOLUL 1 – REFLECTAREA TEMEI IN LITERATURA DE SPECIALITATE

PREZENTARE GENERALA

Pentru a putea obtine performante organismul sportivului este supus unor eforturi mari care pot duce la uzura si deteriorarea ireversibilă a stării de sănătate dacă intreg procesul de pregătire sportivă nu se desfasoară dupa principii stiințifice verificate.

Instruirea sportivului,atât a celui incepator,cât si a celui avansat, a devenit astazi o stiintă complexa. Ea apeleză la elemente din pedagogie, biologie, chimie, fizică, medicină, matematică si alte stiinte; le subordoneză si le integreză în scopul ameliorării randamentului organismului uman. În acest lung drum, plin de caăutări , adaptarea organismului la noile condiții se face întotdeauna fără pericole.

Daca mai adăugăm faptul că epirismul si improvizarea în pregătire se soldeză inevitabil cu multe neajunsuri, vom avea în fată cele două mari grupe de cauze ce genereză traumatismul sportiv.

Numarul din ce in ce mai mare al celor care iubesc si practică sportul , precum si necesitatea si dorința lor de a realiza performanțe sportive cât mai competitive, au condus la o creștere permanentă a numarului sportivilor accidentați.

2

Depistarea si tratarea formelor preclinice, conduita terapeutică, recuperarea sportivului, sunt doar câteva idei ce urmarec scopul găsirii de solutii viabile pentru prelucrarea metodică manuală sau mecanică a părtilor moi ale corpului in scop fiziologic sau curativo-profilactic.

In procesul de antrenament, masajul deține un rol foarte important, întrucât favorizează adaptarea organismului la efort, permite repetarea probelor de mare intensitate sau dură și îl apară pe sportiv de efectele dăunătoare ale oboselii, având un important rol profilactic si în cazul accidentărilor prin creșterea elasticitații structurilor musculo-tendinoase ale organismului. Masajul se poate efectua in scop terapeutic si recuperator pentru diversele afecțiuni înregistrate.

Masajul nu trebuie să lipsească din planul de antrenament al nici unui sportiv, fie că este începător sau avansat.

După un repaus lung care poate dura și câteva ore, masajul dă rezultate mai bune in perioada acută a oboselii.

In general se recomanda sportivilor sa facă două ședințe de masaj parțial și două ședințe de masaj general pe săptămână.

Ședintele de masaj general nu trebuie sa se aplice cu mai puțin de 10-12 ore înainte de urmatorul antrenament..

In general masajul de antrenament, este alcatuit din procedee care se aplică cu o intensitate medie, în anumite cazuri putând fi admise și manevre mai viguroase, dar niciodata nu vor fi permise manevre dure. Numeroase studii efectuate au arătat că in timpul efortului cu intensitate maximă pentru un anumit individ, nivelul de solicitare al organelo si sistemelor corpului uman, este foarte diferit.

3

Unele dintre ele ajung la nivelul cel mai inalt al capacitatii lor functionale, in timp ce altele sunt inca departe de casă.

Nivelul maxim al efortului se poate atinge inainte ca numeroase organe si siteme din corp să-si fi epuizat rezervele lor functionale. Capacitatea de efort a intregului organism nu rezultă din însumarea capacitații functionale a tuturor organelor si sistemelor din corpul uman ci este limitata numai de acele organe care ajung la limita capacitatii lor functionale, impiedicand intensificarea in continuare a efortului.

Deci corpul uman poate fi comparat cu un lant format din verigi de diferite grosimi, rezistenta lanțului nefiind egală cu suma rezistențelor tuturor verigilor sale, acesta poate fi solicitat pana la un nivel permis de veriga ce ajunge prima la limita rezistentei. Gradul de solicitare al acelorasi organe nu este identic in toate timpurile de efort. Unul din principalele sisteme limitatoare ale efortului este reprezentat de muschi si contracția musculară.

Corelat cu efortul apre necesitatea refacerii post efort, dar si o patologie specifică efortului care inculude oboseala, supraantrenamentul, stari psihice limitate si se previne prin cunoașterea mecanismelor și stărilor incipiente, tratament medicamentos, masaj, fizioterapie.

Macroscopic muschiul este format din corp muscular si tendoane, prin intermediul cărora se inseră pe os. In structura sa intra atât țesut muscular cât si țesut conjunctiv,vase, nervi. Din punct de vedere al economiei efortului, ne intereseaza substantele energetice depozitate in muschii, ca si alte substante prezente la nivelul fibrei musculare, prin oxidarea cărora se obtine energie.

4

Cand efortul este mult prea puternic, aportul de oxigen nu satisface nevoile energetice. Resinteza ATP se face pe seama CF iar acesta se resintetizeaza prin energia eliberata de oxidarea anaeroba a glucozei pana la acid lactic. O parte a acidului lactic rămâne in celula musculară și inhibă enzimele, tulburand contractia musculară.

După ce efortul s-a incheiat, mușchiul in repaos consumă mult oxigen pentru a metaboliza excesel de acid lactic si a reface rezrvele de ATP si CF. Cantitatea de oxigen consumată in plus depinde de plusul energetic care a depasit capacitatea de sinteza aerobă a rezolvelor energetice din timpul contractiei.

In conditiile unui efort intens, la nivel muscular se acumuleaza acid lactic, care in asociere cu alti factori va genera oboseala musculară.

Oboseala musculară este o stare fiziologică, tranzitorie, manifestată printr-o diminuare a activitații muschiului, care dispare prin repaos. Apare in urma unei activitati excesive si prelungite si se manifesta prin diminuarea forței maxime de contractie, prin scaderea potentialului functional al organismului si printr-o senzatie subiectivă caracteristică.

Factorii care determină oboseala musculară sunt multipli, dar cel mai important este lucrul mecanic efectuat in unitatea de timp. Un alt factor este raportul dintre perioadele de lucru si cele de pauza.

Circulatia sangvina capilară din muschi are si ea rol in instalarea oboselii musculare. Cercetarile au aratat că mecanismul de instalare al oboselii s-ar datora decuplării excitatie-contractie; potentialul electric numai poate antrena aparatul fibrilar.

5

Centrii nervoși intervin compensator prin corectarea acestei insuficiente periferice si obosesc in mod secundar. Sub influenta antrenamentului are loc o hipertrofie a fibrelor musculare si deci o marime de de volum a muschiului si implicit a fortei musculare. La inceputu hipertrofiei unui muschi activ reteaua vasculară, capilară ramane in urmaă ceea ce duce la hipoxie tisulară.

Substantele metabolice rezultate din contractia musculară produc o vaso-constrictie locală si spasme ale arteriolelor insotite de o crestere a permeabilitații peretilor vasculari.

Efortul fizic, dozat incorect, poate conduce la ischemie.

6

1.2. ANALIZA TEORETICA A LITERATURII DE SPECIALITATE

Manevrele fundamentale de masaj sunt în număr de cinci și de regulă nu pot lipsi din aplicatiile mai importante ale masajului:

Netezirea(efleurajul)

Frictiunea

Frământatul

Baterea(tapotamentul)

Vibratiile

Acestea se numesc manevre si se clasifica in fundamentale si ajutatoare.

Cele ajutatoare se folosesc pentru completarea efectelor obtinute prin cele fundamentale si sunt : cernutul, rulatul, presiunile, tensiunile, scuturarile si tractiunile.

Inainte de antrenament sau jocuri se aplica masajulde incalzire, avand scopul stimularii functiilor energetice si nutritive.

Masajul in perioada pregatitoare

Aceasta perioada este cea mai solicitanta din punct de vedere fizic, deoarece se poate ajunge si la 2, 3 antrenamente pe zi, cu pauze foarte scurte intre ele. Acest lucru duce la scaderea nivelului de refacere a organismului de la zi la zi si cresterea nivelului de oboseala a organismului.

In aceasta perioada se face doar masaj partial si se adreseaza membrelor inferioare.

Masajul in perioada precompetitionala

In aceasta perioada sportivii acuza oboseala, chiar daca numarul si continutul antrenamentelor se modifica . Fiind inceputul acestei perioade , numarul si continutul sedintelor de masaj, trebuie sa fie asemanator cu cel al perioade anterioare.

Ulterior acestea se vor modifica, datorita unei refaceri mai rapida a organismului, deoarece sportivii se apropie de perioada competitionala si trebuie sa aiba cea mai buna forma.

7

Perioada competitionala

Este cea mai lunga perioada ca timp, iar sedintele de masaj difera in raport cu numarul de jocuri saptamanale.

In aceasta perioada se impune o participare mai mare la jocuri si un efort suplimentar, deoarece sportivii participa la mai multe competiti (juniori, tineret, olimpi, national).

Manevrele de masaj recomandate in aceasta perioada sunt pentru tonifierea fibrelor musculare (efleuraj, frictiuni energice, framantat in cuta, tapotament)..

Masajul pentru joc incepe cu netezirea amplă a intregului corp, după care intervenim prin manevre de frământare mai puternice la nivelul muschilor gambei, coapse, feselor.

Nu trebuie omis frământatul muschilor lungi si lati ai spatelui. In ordine urmeaza frictiunea atentă a tălpii, a gambei si a genunchiului, insotita de miscari pasive si active; rulatul, cernutul, si bătătoritul incheie acest masaj energic cu o durată de 8-12 minute.

Principalele afectiuni survenite in practica sportivă si de masaj utilizate in scop terapeutic si recuperator sunt redate in cele ce urmează.

Masajul terapeutic se poate realiza cu aparate de vibromasaj, cu efecte decontrcturante si in apa cu ajutorul dusului.

Pentru miozitelede efort masajul a avut ca obiective sedarea durerilor, reducerea hipertoniei musculare si a contracturii musculare, imbunatatirea circulatiei sangvine locale si activarea proceselor metabolice la nivelul grupului muscular afectat.

Lombalgia de efort include: repaos, medicamente analgezice, antiinflamatoare si decontracturante, masaj.

Masajul se adreseaza calmării durerilor si reducerii contracturii musculare. Efleurajul se face cu ambele maini, pentru calmarea durerilor, după care se continuă cu frictiuni usoare, framântare in cută, evitându-se aparitia unei exacerbari a durerilor.

in recuperarea hipotrofiilor musculare , se aplica kinetoterapiasi in apa cu ajutorul dusului.

Pentru miozitelede efort masajul a avut ca obiective sedarea durerilor, reducerea hipertoniei musculare si a contracturii musculare, imbunatatirea circulatiei sangvine locale si activarea proceselor metabolice la nivelul grupului muscular afectat.

Lombalgia de efort include: repaos, medicamente analgezice, antiinflamatoare si decontracturante, masaj.

Masajul se adreseaza calmării durerilor si reducerii contracturii musculare. Efleurajul se face cu ambele maini, pentru calmarea durerilor, după care se continuă cu frictiuni usoare, framântare in cută, evitându-se aparitia unei exacerbari a durerilor.

in recuperarea hipotrofiilor musculare , se aplica kinetoterapia de tonifiere musculară si masajul simultan.

.

8

Masajul in contuzie se aplica asociat cu repaosul segmentar, analgezice, antiinflamatoare aplicate local, se poate aplica masaj cu gheata sau masajmanual.

In entorese masajul nu poate fi aplicat decat pe segmentele distal si proximal, al distanta de articulatia afectata in scopul îmbunătațirii circulatiei sangvine, prevenind hipotrofia ,reducerea edemelor si mentinerea tonusului muscular.

Luxatiile pot fi urmate de sechele cum sunt : dureri, limitarea miscarilor, hipotrofie musculară, tulbulari vasculotrofice.

Tratamentul acestor sechel include aplicatii locale de antiinflamatore, analgezice, fizioterapie, kinetoterapie, masaj si tratament balnear.

Masajul in ruptura musculară se aplică in cazul rupturilor fibrilare, la distanță de locul rupturii, in scop calmant, si miorelaxant aplicand manevre blande, efectuate lent.

In cazul tendinopatiilor , in stadiul acut se aplică masaj cu gheată, după reducerea fenomenelor inflamatorii se poate aplica masajul manual.

Se efectueaza efleuraj, frictiuni, cu scopul ameliorarii circulatie sangvine si troficitatii locale.

9

1.3. SCOPUL SI SARCINILE LUCRARII

Scopul lucrarii prezente constă in depistarea si ierarhizarea tuturor cauzelor accidentelor, in aceste conditii devine necesară profilaxia traumatismelor ce se poate face prin contracararea factorilor favorizanti externi sau interni.

Alte metode utilizate sunt masajul si automasajul si tratarea, recuperarea corecta a traumatismelor.

. Pentru ambele utilizarea masajului in scop profilactic sau terapeutic este deosebit de important.

Lucrarea prezenta sugereaza ca o mai atenta ingrijire a accidentarilor si recuperarea lor medicala, poate sa previna recidiva.

.

Entorsele de glezna ca si cele de genunchi au fost mai frecvente la membrul inferior dominat, o posibila explicatie putand fi faptul ca acest picior este mai expus rasucirii fortate in timpul sariturilor. Majoritatea traumatismelor gleznei au presupus entorse anterioare.

Scopul lucrarii prezente este acela de a arata ca un tratament mai activ al traumatismelor acute si alte masuri ca bandajarea profilactica a gleznelor, gimnastica articulatiei gleznei, masajul, streching-ul, ar putea reduce frecventa recidivelor.

Leziunile musculo-tendinoas apar mai ales in timpul incalzirii sau la inceputul jocului sau a antrenamentului , incalzirea, masajul si exercitiile de flexibilitate pentru acesti muschi ar putea impiedica aceste acidentari.

In ceea ce priveste aplicarea masajului in scop profilactic trebuie mentionat ca in studiile privind incidenta si expunerile la accidentari, precum si mecanismele accidentarilor, se arata ca trei sferturi din totalul accidentelor sunt probabil evitabile.

Pornid de la aceste cercetari se pot alcatui programe profilactice in cadrul carora masajul sa fie asociat cu exercitii de stretching, tinand cont de etapa de pregatire sportiva.

10

Acest studiu prospectiv, conditionat de o interpretare atenta a datelor inregistrate si de examinare a fiecarui caz in parte se reconada urmatoarele masuri preventive:

Ingrijirea atenta si recuperarea supravegheata medical, pentru a putea fi completa.

Ingrijirea activa a entorselor acute de glezna si genunchi pentru a prevenii aparitia unei laxitati articulare cronice.

Bandajarea corespunzatoare a gleznelor mai ales la jucatorii cu entorse de glezna in antecedente.

Introducerea in procesul de antrenament a exercitilor de gimnastica articulara, masaj, automasaj, stretching, si gimnastica pentru cresterea fortei musculare.

11

1.4. IPOTEZA

Ipoteza principala a acestui experiment, este determinata de anumiti factori (predispozanti, favorizanti, declansanti), depinzand de sportivi, de antrenor, de carentele alimentare, defectele de echipament sportiv, de greselile de organizare a competitiilor.

Pentru ca sportivii sa scape de efectele daunatoare ale oboselii, este necesara utilizarea unor programe individualizate de masaj profilactic in fotbal, unde riscul accidentarilor este foarte crescut, permitand adaptarea progresiva a organismului la efort.

Reducerea incidentei traumatizmelor se face prin asocierea exercitiilor de stretching si bandajarea profilactica a articulatiilor traumatizate anterior, dar si prin realizarea unor scheme de refacere.

.

12

CAPITOLUL 2

ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI SI CONDUCEREA LUI

2.1. MIJLOACELE DE REFACERE IN FOTBAL

Fiind o componenta a antrenamentului sportiv, refacerea dupa efort, se supune legitatii antrenamentului sportiv, care are doua faze: una ergotropa (antrenamentul propriu-zis) si cea trofotropa (refacere, restabilirea dupa efort).

Refacerea dirijata completeaza, compenseaza, accelereaza refacerea naturala a organismului care are loc intr-o anumita succesiune:

-indicatorii vegetativi revin in minute

-indicatorii metabolici revin in ore

-indicatorii neurohormonali, anzimatici etc. Revin in 1-3 zile

Mijloacele de refacere se pot clasifica :

Dupa efectele exercitate :

-neuropsihice

-neuromusculare

-endocrinometabolice

-cardiorespiratorii

2. Dupa aparenta mijloacelor de recuperare:

-balneofiziohidroterapice (hidroterapie calda, sauna, masaj-automasaj, acupunctura, presopunctura etc.)

-psihoterapice (sugestia-autosugestia, relaxare neuromusculara, medicatie neurotropa-psihotropa)

-dietice (alcalinizante, hidro-zaharate, bogate in vitamine si oligoelemente )

-farmacologice (compensatorii, substitutive)

-odihna activa – odihna pasiva (somnul)

13

De asemenea distingem:

Mijloace care accelereaza refacerea neuropsihica:

-psihoterapice

-acupunctura, presopunctura

-oxigenarea naturala si/sau artificiala

-aeroionizarea negativa naturala si/sau artificiala

-odihna activa si pasiva (somnul)

-hidroterapie calda (dus, cada, bazin, cu plante, cu sare, minerale)

-masaj(vibromasaj, hidromasaj, masaj manual etc. )

Mijloace care accelereaza refacerea neuromusculara:

-hidroterapie calda, sauna, masaj

-training autogen, acupunctura, baropresiune musculara

-odihna activa si pasiva

-dieta(alcalina, hidrozaharata, bogata in vitamine si minerale)

-farmacologie (glucoza, Na, K, Ca, P, vitamine B, C, miorelaxante.)

Mijloace care accelereaza refacerea endocrinometabolica:

-oxigenarea si aeroionizarea negativa

-tehnici de relaxare neuromusculara

-reechilibrarea hidroelectrolitica

-psihoterapie

-masaj, acupunctura, presopunctura

-odihna activa

-medicatie

14

Mijloace care accelereaza refacerea cardiorespiratorie:

-odihna pasiva si activa

-reechilibrarea hidroelectrolitica

-oxigenarea naturala si/sau artificiala

-hidroterapie calda

-sauna (15 minute saptamanal)

-masaj (zilnic)

-training autgen, yoga

-acupunctura , presopunctura

-dieta (alcalina, bogata in glucide, vitamine )

-farmacologie

Mijloace de baza ale refacerii corelate cu natura efortului:

Eforturi anaerobe (pana la 2 minute):

– Refacerea neuromusculara

-Refacerea neuropsihica

-Refacerea endocrinometabolica

Eforturi aerobe (peste 3 minue):

-Refacerea metabolica

-Refacerea cardiorespiratorie

-Refacerea neuromusculara

15

SCHEMA DE REFACERE DUPA EFORTUL PREDOMINAT ANAEROB

(efort neuropsihic, neuromuscular )

1.Psihoterapie impreuna cu medicul.

2.Dus, cada, bazin intre 10-15 minute la 38-40 de grade

3.Sauna : 8-10 minute

Masaj manual sau instrumental

5 . Exerciti de respiratie

6. Alimentatia : bogata in legume, fructe, lactate, bogata in fibre.

7. Plimbari , exerciti de relaxare (odihna activa)

8.Somn (odihna pasiva )

16

SCHEMA DE REFACERE DUPA EFORTUL PREDOMINANT AEROB

(efort cardiorespirator, metabolic, muscular)

1.Dus cald: la 38-42’, 10-15 minute sau cada (bazin), cu sare Bazna, musetel, tei, iodura de potasiu.

2.Sauna: 10 minute

3.Masaj manual sau instrumental (hidromasaj, vibromasaj).

4.Relaxare sub indrumarea specialistului sau alte tehnici de relaxare.

5. oxigenare.

6.Rehidratare : lapte, suc de fructe, ceai bine indulcit,

7.Alimentatie : hidro-zaharata, alcalina, bogata in cruditati si lactate, hipolipidica, normoproteica.

8.Psihoterapie .

9.Odihna activa.

10.Odihna pasiva

17

2.2 MODALITATI DE REALIZARE ALE MASAJULUI IN

FOTBAL

In procesul de antrenament, un rol foarte important il are masajul, deoarece favorizeaza adaptarea organismului la efort, permite repetarea probelor de mare intensitate sau durata si il apara pe sportiv de efectele daunatoare ale oboselii, avand un important rol profilactic.

Masajul nu trebuie sa lipseasca din planul de antrenament al nici unui sportiv, fie ca este incepator sau avansat.

Totalitatea procedeelor manuale de masaj se numesc manevre si se clasifica in fundamentale si ajutatoare.

Masajul spatelui

Spatele este o regiune plana si intinsa pe care se aplica toate procedeel principale de masaj si o parte din cele ajutatoare.

1. Netezirea introductiva reprezinta alunecarea mainilor pe suprafata cutanata, efectuata cu o anumita apasare si in sensul circulatiei de intoarcere veneasa si limfatica.

Ea influenteaza special pielea.

Pe spate se aseaza cele doaua maini paralel, de o parte si de alta a coloanei vertebrale si se efectueaza cateva manevre de jos in sus, din regiunea sacrala spre ceafa.

Apoi manevrele merg oblic, in sus si in afara, pornind tot din regiunea sacrala si ajungand la nivelul regiunilor lombare, infrascapulare si scapulare.

Frictiunea reprezinta apasarea pielii si a tesutului celular subcutanat pe un plan osos dur si deplasarea lor in sens circular sau longitudinal in functie de relieful regiunii masate si de elasticitatea tesuturilor moi. Pe sapte frictiunea se face cu fata palmara a mainii intinse, cu podul palmei sau radacina mainii cuprinzand din aproape in aproape toate regiunile spatelui.

18

Framantatul se poate face prin trei procedee.

Framantatul in cuta se aplica in sensul longitudinal al muschiului. Se formeaza o cuta de piele, tesuturi subcutanate si muschi ce va fi prinsa intre police si celelalte degete. In cazul masajului membrelor cuta va fi ridicata si stoarsa prin presiune pe planurile profunde.

Pe spate se formeaza cute ce vor fi prinse intre varful degetelor si radacina mainii si vor fi stoarse ducand radacina mainii catre varful degetelor.

Framantatul circular se foloseste pentru masajul membrelor superioare si inferioare. Segmentul se prinde intre police si celelalte degete ca intr-o bratara si masele musculare vor fi stoarese prin deplasarea mainilor de-a lungul segmentului respectiv.

Framantatul serpuit se realizeaza ca si cel circular dar mainile aluneca alternativ pe segmentul de membru masat. Este utilizat tot pentru masajul membrelor.

Framantatul influenteaza in general musculatura.

4.Tapotamentul este cel mai intens si excitant procedeu de masaj. Se poate executa cu fata palmara a mainii(manevre de batatorit), cu marginea cubitala (tocat) cu varfurile degetelor flectate din articulatiile interfalangiene (percutat).

Pe spate se aplica manevre de tocat executate de-a lungul muschilor si percutat

.

5.Vibratiile se fac mai ales cu aparate mecanice dar si cu buricele degetelor.

6.La finalul masajului se face netezirea de incheiere realizata prin manevre lente si alunecari usoare cu efect relaxant.

Durata totala a masajului este de 20 de minute .

Procedeele secundare se aplica doar la persoanele robuste sau la sportivi.

Presiunile se fac cu una sau ambele maini de o parte si de alta a coloanei vertebrale.

19

Masajul membrelor inferioare

Pozitia celui masat este tot de decubit ventral si mai rar lateral.

Se face masajul regiunii fesiere, masajul coapsei pe partea posterioara si masajul gambei pe partea posterioara.

Masajul regiunii fesiere

Netezirea introductiva se face folosind manevre mai puternice efectuate in special cu nodozitatile degetelor flectate (manevra in pieptene) pentru marirea profunzimii.

Manevrele pornesc din regiunea sacrala si se vor orienta in sus catre regiunea lombara si lateral catre solduri.

Frictiunea se efectueaza cu podul palmei sau radacina mainii in sens longitudinal sau circular. Se poate aplica o mana peste cealalta pentru marirea presiunii.

Framantatul se face cuta ce va fi prinsa intre podul palmei si cele patru degete sau intre police si celelalte patru degete.

Tapotamentul . tocatul se efectueaza cu marginea cubitala iar batatoritul se face palma sau pumnii.

In final se face netezirea de incheiere.

20

Masajul coapsei pe partea posterioara

Netezirea introductiva porneste din regiunea poplitee si se indreapta in sus spre regiunea fesiera.

Frictiunea se face in sens circular sau longitudinal cu podul palmei sau radacina mainii.

Framantatul se face in cuta circular sau serpuit.

Baterea consta in manevre de tocat. Se evita sa se bata regiunea interna a coapsei deoarece contine vase si nervi.

Netezirea de incheiere termina masajul.

Masajul gambei pe partea posterioara

Cel masat trebuie sa-si sprijine piciorul pe genunchiul kinetoterapeutului sau pe marginea patului, genunchiul celui masat fiid usor flectat, iar piciorul in usoara extensie pentru relaxarea muschilor.

Netezirea introductiva porneste de la calcai si se indreapta in sus depasind regiunea poplitee.

Frictiunea se face mai ales circular dar si prin manevre longitudinale de-a lungul tendoanelor si longitudinal pe portiunile musculare.

Framantatul se face prin cele trei procedee: in cuta , in bratara sau serpuit.

Tapotamentul- se fac manevre de tocat si de percutat.

Netezirea finala incheie masajul.

21

Manevrele ajutatoare la membrul inferior

Constau in cernut si rulat, tractiuni si scuturarii

Cernutul – se prinde segmentul respectiv intre police si celelalte degete si se deplaseaza ca si cum am cerne cu o sita.

Rulatul – fetele palmare ale mainilor se tin paralel si rulam. Aceasta manevra se face dupa framantat avand un efect relaxant.

Tractiunile- se apuca membrul inferior de deasupra gleznei si se trage in ax longitudinal.

Scuturatul- se face in sus, in jos, intr-o parte si in cealalta.

Masajul membrelor inferioare pe partea anterioara.

Se face incepand cu piciorul, continuand cu gamba, genuchiul masat sta in decubit dorsal cu capul usor ridicat sau in pozitie semi-sezanda pe un plan inclinat.

Masajul piciorului

Gamba celui masat se sprijine de genunchii executantului..

Netezirea se face pe talpa, cu podul palme, radacina mainii sau pumnul inchis .

Frictiunea se face circular in jurul maleolelor si al calcaiului .

Netezirea de incheiere se face prin miscari lente si apasate .

22

Masajul gambei pe partea anterioara

Prezinta anumite particularitati determinate de absenata partilor moi la nivelul crestei tibiale si pe partea antero-interna a gambei.

Gamba si piciorul sunt duse in afara planului de sprijin , genunchiul este in flexie sau extensie iar calcaiul se sprijina pe genunchiul kinetoterapeutului.

Netezirea introductiva se face pe intreaga fata anterioara a gambei . Manevrele se fac cu podul palmei cu degetele sau in pieptene.

Frictiunea se aplica in special pe partea antero-externa a gambei folosind muschii regiunilor tenara si hipotenara ale mainii prin miscari circulare sau liniare.

Framantatul are importanta redusa si se executa cu o singura mana ce cuprinde partea externa si posterioara a gambei.

Se pot asocia manevre de tocat si plescait.

Netezirea de incheiere se face cu miscari lente cu ambele maini simultan sau alternativ urcand peste genunchi.

Masajul genunchiului

Membrul inferior este perfect intins si se executa neteziri si frictiuni cu varful degetelor, in aceast regiune nu se aplicaa menevre de framantat sau batere.

23

Masajul coapsei

Netezirea introductiva se face prin miscari lungi si lente.

Presiunile se asociaza netezirii introductive fiind accentuate prin aplicarea unei maini peste cealalta si prin aplecarea trunchiului.

Frictiunea se face prin manevre longitudinale sau circulare executate cu podul palmelor, radacina mainii sau pumnul inchis. La finalul manevrei se fac miscari scurte si dese.

Framantatul se face circular, serpuit si mai ales in cuta prin manevre puternice.

Baterea- se fac manevre de tocat, plescait si batatorit, evitandu-se regiunea interna a coapsei datorita existentei manunchiului vasculo-nervos.

Cernutul si rulatul se executa usor daca tinem coapsa in flexie pe bazin sii genunghiul flectat.

Netezirea de incheiere consta in manevre lungi de alunecare in sens ascendent.

Se pot face si tractiuni in ax si scuturari apucand gamba de deasupra gleznei sau de calcai.

Automasajul reprezinta aplicarea procedeelor obisnuite de masaj pe corpul propriu.

Automasajul se incepe cu membrele inferioare, continuand cu trunchiul si membrele superioare iar in final cu ceafa.

24

CAPITOLUL 3 – DESFASURAREA EXPERIMENTULUI

3.1 PREZENTAREA SUBIECTILOR

Material si metoda

Subiectii utilizati in cadrul cercetarii prezente sunt reprezentati de 10 fotbalisti de performanta, divizia A ,Pandurii cu o vechime de minimum 5 ani in activitatea de performanta.Studiul a fost unul prospectiv in care au fost colectate urmatoarele date:date personale,capacitatea de efort,starea de sanatate,examenul dezvoltarii fizice,examenul ortopedic,constantele biologice din sange si urina.

METODE SI MODALITATI DE LUCRU

Pentru a realiza o evidenta a traumatismelor si localizarii lor mai frecvente la jucatorul de fotbal, cat si evidentierea eventualelor greseli metodice in diferite perioade de pregatire ale sportivului sau tulburari ale echilibrului anatomo-functional in organismul sportivului, aspecte perfect corectabile prin interventia antrenorului sau a medicului, s-a urmarit incidenta traumatismelor pe o perioada de 2 ani (2012-2014).

Datele obtinute s-au introdus in tabele sintetice ce au urmarit frecventa localizarilor, tratamentul utilizat si recuperarea segmentului traumatizat sub aspectul timpului si al capacitatii functionale.

De asemenea s-au investigat:

-traumatismele anterioare pentru acelasi segment sau segmentul opus

-tratamentul/recuperarea traumatismelor anterioare

-utilizarea mijloacelor de profilaxia primara

-structura programului de antrenament

25

Pornind de la cercetarea factorilor etiologici ca prim pas in prevenirea accidentarilor, am utilizat in scop experimental aplicarea unor programe profilactice pentru membrul inferior introdus in procesul de antrenament timp de 6 luni.

Sunt recomandat doua sedinte de masaj partial si doua sedinte de masaj general pe saptamana.

Masajul la jucatorii de fotbal a inclus masaj de incalzire, masaj intraefort si masaj de refacere, raportat la momentul si scopul aplicarii lui. De asemenea mijloacele si metodele masajului au tinut cont de perioada in care se afla jucatorul (pregatitoare, precompetitionala, competitionala), de conditiile meteorologice in care se desfasoara antrenamentul.

26

CAPITOLUL 4 – PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

Lotul de cercetat :

Numarul de sportivi urmariti : 10 fotbalisti de performanta

Numarul traumatismelor sportive la sportivii urmariti : 24 pe o perioada de 2 ani (2012-2014).

Lotul martor comparativ:

Numar total de fotbalisti : 80

Numar total de traumatisme sportive in Policlinica Tg-Jiu la pacienti care au practicat fotbalul de performanta : 175 pe 2 ani

S-au urmarit de-a lungul studiului urmatorii parametrii:

Constante biochimice sanguine

Testarea capacitatii de efort

27

Repartitia sportivilor studiati pe grupe de varsta:

18-25 ani: 5 sportivi (50%)

25-30 ani:3 sportivi(30%)

>30 ani:2 sportivi(20%)

28

Ca si constante biochimice s-au urmarit :Ca,Mg,Hb,VSH,Leucocite,Thymol

fara a arata valori diferite din care sa poata fi trasa o concluzie influenta asupra capacitatii de efort :

29

30

Concentratia de hemoglobina(medie)

31

TESTAREA CAPACITATII DE EFORT LA LOTUL STUDIAT

Capacitatea de efort aerob

32

CAPITOLUL 5 – CONCLUZII

O problema fundamentala asociata evaluarii epidemiologice a datelor privind accidentarile in sport o constituie modul neconsecvent in care este definit traumatismul si modul de colectare si inregistrare a informatiilor.

Aflarea cauzelor accidentarilor s-a realizat prin cumularea informatiilor si testelor , precum si din examinarea si interogarea jucatorilor accidentati.

Au fost descoperiti urmatorii factori etiologici :

Factori individuali; incluzand instabilitatea articulara preexista, tonus muscular in repaos crescut, incalzire insuficienta sau incorecta .

Echipament; incluzand nebandajarea gleznelor la sportivii cu laxitate ligamentara.

Teren de joc; incluzand abateri de la norme in privinta calitatii suprafetei de joc.

Reguli de joc; incluzand modul de apreciere de catre arbitru a jocului periculos, precum si atitudinea jucatorului fata de adversar.

Alti factori; incluzand accidentarile cauzate de situatii intamplatoare, conjuncturale.

Realizarea si aplicarea unor programe de masaj individualizat la fotbalistii componenti ai lotului de studiu s-a asociat cu reducerea incidentei traumatismelor in perioada studiata.

Un studiu amanuntit al efectelor in timp ale programului fizic asupra dezvoltarii fizice generale a sportivilor si ca urmare a efectului asupra incidentei generale a traumatismelor, nu s-a putut face din cauz timpului relativ scurt, scurs de la introducerea programului profilactic, dar acesta poate constitui subiectul unui studiu viitor.

33

BIBLIOGRAFIE

Stoica D., Fotbal, curs de baza; Reprografia Universitatii din Craiova,2002.

Titirica, L., Urgente medico-chirurgicale, Editura medicala, 1996.

Stanescu, N., Traumatologie sportiva curenta, Editura Stadion, Bucuresti, 1972.

Alexe N., Antrenamentul sportiv modern, Edit, Bucuresti, 1993.

Dragan I., colab., Practica medicinii sportive , Editura medicala, Bucuresti, 1990.

„ http://www.esanatos.com/ghid-medical/masajul/Masajul-dupa-efort-refacere64677.php ”

„ http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/Proiect-jocul-de-fotbal11951.php ”

„ http://archive-ro.com/ro/s/sportscience.ro/2012-09-14_299400_49/Articole_conf_2004_52/ ”

„ http://www.scritub.com/medicina/Despre-masaj62916113.php ”

„ http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/APLICATIILE-MASAJULUI-IN-SPORT62.php ”

„ http://www.scritub.com/timp-liber/sport/MASAJUL-DUPA-EFORT-refacere112991112.php ”

BIBLIOGRAFIE

Stoica D., Fotbal, curs de baza; Reprografia Universitatii din Craiova,2002.

Titirica, L., Urgente medico-chirurgicale, Editura medicala, 1996.

Stanescu, N., Traumatologie sportiva curenta, Editura Stadion, Bucuresti, 1972.

Alexe N., Antrenamentul sportiv modern, Edit, Bucuresti, 1993.

Dragan I., colab., Practica medicinii sportive , Editura medicala, Bucuresti, 1990.

„ http://www.esanatos.com/ghid-medical/masajul/Masajul-dupa-efort-refacere64677.php ”

„ http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/Proiect-jocul-de-fotbal11951.php ”

„ http://archive-ro.com/ro/s/sportscience.ro/2012-09-14_299400_49/Articole_conf_2004_52/ ”

„ http://www.scritub.com/medicina/Despre-masaj62916113.php ”

„ http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/APLICATIILE-MASAJULUI-IN-SPORT62.php ”

„ http://www.scritub.com/timp-liber/sport/MASAJUL-DUPA-EFORT-refacere112991112.php ”